Lucru Individual

 
 
 

Tema:GERMANIA
Disciplina: Turism international

 
 
Chișinău 2023
MEDIUL DEMOGRAFIC/NATURAL
 Suprafata: 357.045 km.p. (locul III in Europa)
 Populatia: 82,3 milioane locuitori (locul I in Europa, fara Federatia Rusa)

 Densitatea populatiei: 230,6 locuitori/km.p.

 Evolutia populatiei (2006): 82.367 mii locuitori, in scadere fata de 82.464 mii locuitori, in 2005.

 Pentru anul 2010, se estimeaza ca populatia Germaniei va fi de circa 82,2 milioane locuitori, in 2020 de
80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indica scaderea populatiei la 69,7 milioane locuitori.
 Populatia ocupata (2006):    39.081 mii persoane (51,5% din populatie).

 Populatie straina, in 2006: 7.289 mii persoane.

 Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (18,08 milioane locuitori).

Exceptand orasele-land Berlin, Hamburg si Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populatiei:
circa 530 locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mica populatie. Cea
mai mica densitate a populatiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern,
land cu un caracter predominant agricol.
 Berlin este cel mai mare oras din Germania (3,4 milioane locuitori), urmat
de Hamburg (1,7), München (1,3), Köln (1,0), Frankfurt/Main (0,651), Stuttgart (0,593), Dortmund (0,5
88), Essen (0,585), Düsseldorf (0,574), Bremen (0,547), Hanovra (0,516), Leipzig (0,503), Duisburg (0,
501), si altele.
 Clima: Suprafata totala: 357 021 km2. Germania are o clima temperata, cu o temperatura medie anuala
de 9 °C. Temperatura in ianuarie variaza de la -6 °C pana la 1 °C, in timp ce temperatura lunii iulie
variaza intre 16 °C si 20 °C. Precipitatiile sunt mai mari in sud, unde se inregistreaza 1.980 mm pe an,
majoritar in forma de nea.
FACTORI ECONOMICI
 Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca mărime, după 
Statele Unite și Japonia, a cincea din lume în ceea ce privește puterea de cumpărare și prima
din Uniunea Europeană. Este o mare putere, plasându-se pe locul patru după economia PIB
 nominal și a cincea după PPC. Este cel mai mare exportator și al doilea importator de
bunuri.
 Economia țării depinde in mare măsură de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor
resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu
de fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim importate. Germania este a doua
producătoare europeană după Rusia de energie electrică, obținută mai ales in termocentrale
si atomocentrale.
 Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in lume) de oțel,
cupru și aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de
mașini, care produce: automobile, locomotive, aparatură electronică, utilaje și multe altele.
 PIB-ul nominal al Germaniei a scăzut în al doilea și al treilea sfert din 2008, având ca
rezultat o recesiune tehnică, urmată apoi de un ciclu de recesiune globală și europeană. În
ianuarie 2009, guvernul german sub conducerea Angelei Merkel a aprobat un plan de
stimulare economică în valoare de 50 de miliarde de euro (70 miliarde $) pentru a proteja
mai multe sectoare dintr-o recesiune și prevenirea creșterii ulterioare a ratei șomajului.În
anul 2009, economia germană s-a comprimat cu 5%, aceasta fiind cea mai slabă
performanță de după Al Doilea Război Mondial.
 Pentru producatorii straini, Germania este o piata de desfacere cu o foarte mare putere de absorbtie, avand un volum
de importuri care a depasit, in ultimii ani, suma de 500-600 miliarde euro/an. Potentialul intern de cumparare ridicat si
cererea mare sunt factori care fac ca piata germana sa fie atractiva pentru ofertantii straini. Pe de alta parte, Germania este
o piata foarte exigenta. Politica economica, specifica unei economii sociale de piata si orientata spre liberalizarea
schimburilor comerciale externe, asigura celor peste 82 de milioane de consumatori o oferta bogata de marfuri, la preturi
avantajoase.
 De aceea, numai o oferta competitiva, corelata cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea sanse pe piata
germana.
 Piata germana se  caracterizeaza prin dinamism si multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea tehnologica rapida,
standardul de viata ridicat si varietatea retelelor de distributie. Intr-o mare masura, piata germana este influentata si de varsta
medie a populatiei. Ca urmare a unei rate scazute a natalitatii, multe familii aloca o cota relativ scazuta din venituri pentru
satisfacerea nevoilor de baza. Astfel, aceste familii dispun de un potential de cumparare considerabil, care este folosit
pentru solutionarea unor nevoi individuale exigente (cultura, calatorii, sport, sanatate, informatie, moda, distractii si altele).
 In aceste conditii, marketingul trebuie sa-si deplaseze sfera de activitate spre studiul orientarii pietei (crearea de noi
necesitati de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte – articole de turism si sport, cosmetice, jocuri, aparatura IT si
altele – impune producatorilor, inclusiv celor straini, sa aiba capacitate creativa si o colaborare stransa cu partenerii de
afaceri germani.
 Specific pietei germane ramane, in continuare, un inalt simt al calitatii. Calitatea, designul si ambalajul sunt, de multe
ori, componente mult mai importante decat pretul. Pe langa aceasta, la marfurile mai pretentioase din punct de vedere
tehnic, garantia, un service adecvat si respectarea normelor tehnice germane sunt conditii esentiale pentru succesul
afacerilor.
 Chiar daca tineretul solicita articole de moda si design international, piata germana este marcata, in continuare,
de predilectia pentru formele si culorile functionale. Aceasta atitudine conservatoare se completeaza cu masuri de
promovare a produselor (mijloace de productie, bunuri de consum, ambalaje si altele) cu calitati sporite in
directia protectiei mediului. In acest domeniu, s-a dezvoltat o piata cu un potential foarte ridicat. Ofertantii straini au sansa
de a profita de aceasta tendinta, indeosebi in calitate de subfurnizori. Subcontractarea este o practica larg raspandita in
Germania. Spre exemplu, numerosi producatori de autovehicule nu fabrica ei insisi unele piese, componente
si subansamble, ci, mult mai simplu pentru ei, incredinteaza productia unor intreprinderi mici si mijlocii, atat germane,
cat si, mai ales, din strainatate. Prin aceasta, subfurnizorilor din tarile cu cheltuieli mici pentru forta de munca li se
ofera sanse mari pe piata germana. Alte domenii in care se practica acest sistem sunt: confectiile textile, electronica,
mecanica fina, optica, unele prelucrari mecanice etc.
 Printre alte conditii care se impun sunt si cele referitoare la garantarea graficelor/ termenelor de livrare, a continuitatii in
livrari, respectarea normelor de calitate si  pastrarea confidentialitatii / secretului in afaceri.
 Exportul de marfuri pe piata germana se poate efectua pe urmatoarele canale:
 importator specializat,

 comert en-gros,

 comertul cu amanuntul (importator direct),

 consumator/utilizator final, ca importator direct,

 intermediar de vanzari (reprezentanti comerciali, comisionari),

 filiale proprii de comercializare ale exportatorului.

 Exportatorul strain trebuie sa examineze, de la caz la caz, ce canale de distributie corespund produselor si scopurilor sale.
Din acest punct de vedere, se face deosebire intre caile indirecte de desfacere a marfurilor (import in scopul revanzarii la
comercianti cu amanuntul) si cele directe (import pentru uzul/consumul propriu).
 Datorita complexitatii si diversitatii pietei, precum si a cerintelor din domeniul marketingului, este oportun ca ofertantul
strain sa realizeze relatii comerciale de durata cu un importator german calificat si competent. Firmele specializate in
import, precum si firmele de comert cu amanuntul sau en-gros care realizeaza direct importuri, cunosc legislatia germana
de import si indica furnizorilor straini normele si reglementarile care trebuie respectate. De asemenea, astfel de
parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a marfurilor importate si dispun de retele proprii de vanzare si
reprezentare.
 O societate care doreste sa exporte in Germania trebuie sa acorde o mare atentie cercetarii pietei si alegerii corecte a
partenerilor. Printre obiectivele cercetarii de piata se numara:
- analizarea potentialului de piata pentru marfurile care urmeaza sa fi exportate (evaluarea statisticilor, vanzari de testare,
sondaje etc.);
- stabilirea conditiilor specifice care trebuie indeplinite de produs (prescriptii de import, norme tehnice, design, ambalare
etc.);
- planificarea strategiilor de marketing (distributie, structura pretului, ambalare, transport etc.).
 Exista o mare diversitate de mijloace ajutatoare si de posibilitati pentru realizarea practica a cercetarii pietei, printre
care:
- initierea de contacte cu reprezentantele economiei germane in strainatate (in cazul Romaniei: cu Camera de Industrie si
Comert Romano – Germana);
- evaluarea statisticilor de import si de productie ale Germaniei;
- analizarea studiilor de piata elaborate de diverse institute/institutii germane si internationale;
- participarea la targuri si expozitii specializate, organizate in Germania.
FACTORII POLITICI
Sistemul de guvernare:
 Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala, Forma de guvernamant
este parlamentara in care seful guvernului este ales de catre parlament si confirmat de catre presedintele
statului .

Cancelarul este ales cu majoritate absoluta de catre Bundestag pe o perioada de 4 ani, si are dreptul de a numi si
elibera din functie pe ministri.Detine asa-numita Richtlinienkompetenz, prin care formuleaza in linii mari
sarcinile fiecarui ministru. Membrii parlamentului sunt alesi la fiecare patru ani printr-un vot proportional
personalizat. La acest sistem de vot, alegatorii dispun de 2 voturi, care pot fi date si la partide diferite. Cu primul
vot se hotaraste dupa sistemul majoritar, care anume candidat sa reprezinte circumscriptia electorala respectiva
in Bundestag (candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, dupa un sistem proportional, partidul dorit
in Bundestag. Candidatii alesi direct capata un loc in Bundestag, chiar in cazul cand partidul lor obtine mai
putine locuri in Bundestag.
 Puterea judiciara are ca organ superior Bundesverfassungsgericht, care poate sa dea ultima decizie peste toate
actele legislative sau de administratie. Din 1998 si pana in iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o
coalitie parlamentara asa-numita Rosu-Verde, adica intre Social-Democrati (SPD) si Verzi-ecologisti
(B90 / Die Grünen).
 La 21 iulie 2005 presedintele Horst Köhler a dizolvat parlamentul , ca urmare a votului de neincredere pe care l-
a primit cancelarul de atunci Gerhard Schröder (SPD) la 1 iulie in parlament. Ca urmare, la 18 septembrie 2005
au avut loc Alegerile federale germane
 Stat cu o economie stabila si un sisitem politic bine definit Germania este un stat stabil din punct de vedere
politic un mediu sigur pentru investitii.Raportul Mondial al investitiilor pentru anul 2006 arata ca Germania este
alaturi de Franta printre cei mai importanti investitori la nivel mondial. Germania este una din tarile cu cel mai
mare grad de transparenta in afaceri.
FACTORII CULTURALI
 Mentalitatea unui popor numit o personalitate psihologică predominantă în sensul unui gând- și
modelul comportamental al unei persoane sau grup social, și este, de asemenea, legată de națiuni
întregi.
 Mentalitatea germană a apărut din cauza istoriei Germaniei, tradițiile culturale și amprenta creștină.
Punctualitatea germană și fiabilitatea acestora sunt cunoscute în întreaga lume și de a găsi admirație.
Acesta este, de asemenea, un motiv, că merge bine economia germană și șomaj redus în Germania,
există.
Fiecare din 16 Landuri din Germania, are propriul dialect lingvistică și tradiție, conectat la
evenimentele culturale.
 Cultura Germaniei se poate referi la cultura actuală Republica Federală Germania sau cultura de
limbă germană oameni din Germania istoric, țările vorbitoare de limbă germană din Europa
Centrală, cu diferitele sale germanice de vest și dialecte germane și în cele din urmă arta lui- și
istorie culturală, originile lor în timpul celților, du-te înapoi și Barbari Romani. Germană și germană
se referă la limba maternă, nu la un stat. Această cultură germană are un stil încă din Evul Mediu o
varietate de- și epocă influente figuri produse. În diverse discipline au fost vorbitoare de limba
germană lucrătorilor din domeniul culturii precursor al noilor tendințe intelectuale și evoluții.
Cultura germană are, cu Germania, ca un nume istoric pentru regiunea vorbitoare de limbă germană,
definit de secole, în special, în limbajul comun. Culturile din Republica Federală Germania,
Vorbitoare de limbă germană Elveția, Austria, Liechtenstein, Tirolul de Sud, etc.. toate fac parte din
limba germană- și culturale.
DIMENSIUNILOR CULTURALE
DUPA METODA LUI GEERT HOFSTEDE

1. Distanţa faţă de putere

Germania este o ţară care încearcă să reducă inegalităţile în putere şi bogăţie , ceea ce determină ca statutele şi
formalitatea să aibă mai puţină importanţă.
Această dimensiune culturală influenţează managementul de la nivelul organizaţiilor,determinând o serie de
particularităţi, printre care:
o predomină distanţa mică

o încadrare de angajaţi putin numeroasă

o evantai redus de salarii diferenţiate

o muncitorii au o calificare înaltă

o sindicate cu caracter pragmatic

2.Individualism/Colectivism
Din punctul de vedere al acestei dimensiuni, Germania se încadrează în grupa ţărilor cu un individualism pronunţat,
ţară în care cele mai bune rezultate le dau motivaţiile materiale. În acest scop se determină obligaţiile individuale
şi se exercită un control riguros asupra îndeplinirii lor. Organizarea întreprinderilor se bazează pe relaţii şi interese
personale, preocuparea firmei faţă de angajaţii săi fiind puţin reprezentată.
Germania se caracterizează cu un individualism ridicat acest lucru reflectând măsura în care indivizii preferă să se
concentreze asupra dezvoltării lor, rămânând independenţi emoţional în raport cu diferite grupuri, organizaţii sau
alte colectivităţi.
În domeniul managementului, dimensiunea individualism prezintă o serie de implicaţii:
 relaţiile dintre membrii unei organizaţii se bazează pe interese personale

 salariaţii nu aşteaptă ca firma să se ocupe de ei

 viaţa organizaţiei are la bază iniţiativele personale

 promovarea se face atât din interior, cât şi din exterior-

 predomină deciziile unipersonal

3. Masculinitate/Feminitate
În ţările cu o masculinitate ridicată,aşa cum este şi Germania, bărbaţii
urmăresc să aibă şanse de a accede la posturi cât mai înalte, să obţină un
salariu cât mai mare, săfie permanent la curent cu evoluţiile din domeniul
tehnologiilor etc.
Masculinitatea reprezintă gradul în care valorile dominante accentuează:
competiţia, dominaţia, câştigul bănesc şi recunoaşterea socială.
Feminitatea este dimensiunea care măsoară gradul în care valorile dominante
accentuează valorile: cooperarea, dezvoltarea de relaţii între oameni, grija
faţă de mediu şi comunitate şi aplanarea conflictelor.Această dimensiune
culturală are implicaţii asupra ansamblului societăţii, asupra modului de
gândire, dar şi asupra managementului de la nivelul organizaţiilor, pentru
care ne prezintă câteva particularităţi.
4. Evitarea incertitudinii în mod intens/redus
Germania prezintă un grad ridicat de control al incertitudinii, acest lucru
indicând modul în care oamenii se simt ameninţaţi de situaţiile ambigue şi
nivelul la care ei încearcă să evite aceste situaţii preferând stabilitatea şi
elemente cunoscute.
Din motive de siguranţă socială ei acceptă prezenţa şi intervenţia
Autorităţii.
CONCLUZII
 Comportamentul managerial şi modul de gândire german sunt puternic influenţate de principiile
protestante şi de teoriile lui Max Weber privind eficienţa socială a structurilor organizaţionale. Toate
acestea au condus la conceptul de economie socială de piaţă, ai cărui promotori au format un cerc de
rezistenţă împotriva naţionalismului socialist. Între principiile importante ale sistemului social se pot
remarca: demnitatea umană, care are ca scop bunăstarea oamenilor; solidaritatea caracterizată prin
responsabilităţi comune, atât la nivel de individ, cât şi la nivel de grup; responsabilitatea pentru
propriile afaceri şi inviolabilitatea proprietăţii.
 Managerii germani, în întreaga lor activitate, pun accent pe calitate, pe promovarea unor procese
creativ-inovative şi pe reducerea considerabilă a costurilor. Pentru corelarea strategiei, structurii şi
culturii organizaţiei, managerii germani trebuie să ia în considerare atât nevoia de a reacţiona flexibil
la cerinţele pieţei cât şi cerinţa salariaţilor privind condiţiile de muncă. În ultima perioadă de timp la
nivel managerial s-a produs o înlocuire a valorii simţului datoriei, comună pentru perioada de după
război, cu autorealizarea. Responsabilitatea planificării revine celor din conducerea de vârf a
organizaţiei, dar în proces sunt implicaţi şi angajaţii de pe nivelul de mijloc şi de primă linie.
 Studiile de piaţă şi analizele sunt utilizate ca punct de plecare în planificare la care se adaugă intuiţia
şi simţul practic german. Deoarece sunt implicate mai multe persoane, iar aceştia poartă discuţii şi cer
părerea specialiştilor, activitatea de planificare este destul de îndelungată, decizia finală fiind obţinută
prin consens, iar gradul de risc asumat prin soluţii este moderat. În momentul în care au fost adoptate
deciziile, acestea sunt implementate rapid şi se manifestă o mare încredere în conducerea superioară,
în deciziile propuse de aceasta. Datorită gradului mare de evitare a incertitudinii, ce caracterizează
societatea germană şifirmele din Germania, nesiguranţa, ambiguitatea şi riscul care nu poate fi
cuantificat sunt greu olerate de către angajaţii firme.
o In firmele germane din punctul de vedere al organizării se întâlnesc frecvent structurile
funcţionale şi pe divizii, în cadrul cărora delegarea este mai puţin utilizată, iar
specializarea se întâlneşte până la nivelul managementului superior. Structurile
divizionale cuprind la nivelul managementului superior un board de directori, în care,
spre deosebire de cele funcţionale, membrii acestui organism îşi împart responsabilitatea
juridică în mod egal.
 În conducerea activităţilor, firmele germane se bazează pe echipe de lucru, constituite din
grupuri de indivizi care urmăresc atingerea unui obiectiv comun, fiecare având o anumită
calificare şi fiind conduşi de un maistru sau şef de echipă. Acesta joacă rolul de
reprezentare a nivelului de management superior şi se bucură de un respect din partea
membrilor echipei. Se identifică ca şi valoare culturală respectul faţă de autoritate, care
se manifestă prin lipsa unor criterii sau puncte de vedere diferite faţă de superiori.
Echipele de muncă sunt prevăzute efectiv în organigramă, iar organizarea unor echipe ad
hoc pentru a face faţă unor probleme sau pentru atingerea unor obiective de moment nu
este o practică caracteristică în firmele germane.
 În concluzie, modul de acşiune al echipelor au la bază puternicul sentiment de a se
încadra într-o schemă metodică.
Principiile fundamentale ale modelului de management german:
 Management participativ bazat pe codeterminare;

 Promovarea competenţei şi managementului bazat pe rezultate;

 Preţuirea disciplinei, hărniciei şi creativităţii angajaţilor;

 Relaţiile umane corecte şi asigurarea bunăstării sociale.