UNDELE SONORE

Tot ceea ce am auzit vreodată a fost făcut de o vibrație. O

vibrație a cărei energie a fost transferată la urechile noastre folosind
valuri longitudinale. Undele longitudinale sunt valuri unde
particulele mediului vibrează în direcția în care se deplasează valul. 
 Vibratiile unor corpuri, cum ar fi diapazonul, fluierul, coarda vibranta, se
propaga prin diverse medii si ajung la ureche, fiind receptionate ca sunete.
Oscilatiile percepute auditiv sunt numite oscilatii sonore si sunt cunoscute sub
forma de sunete musicale, pocnete, zgomote.

Dupa frecventa, vibratiile se clasifica in:

• infrasunete ν<16 Hz
• sunete 16 Hz<= ν<=20 kHz
• ultrasunete ν<20 kHz
Acustica este partea fizicii care se ocupa cu studiul producerii, propagarii si
receptionarii sunetelor si a efectelor produse asupra organismelor si corpurilor.
 Sunetele pot fi caracterizate prin trei calitati principale: inaltime,
intensitate, timbru.
1.Inaltimea este propietatea sunetului de a fi mai profund (grav) sau mai
acut (ascutit, subtire).

2.Intensitatea sau taria sunetului intr-un anumit punct din spatiu este data de
energia pe care o transporta unda Sonora in unitatea de timp prin unitatea
de suprafata asezata in acel punct, perpendicular pe directia de propagarare.
I=ΔW/(Δt*S)= P/S
< I >SI=W/m2
 Datorita gamei de valori prea largi, pentru intensitatea Sonora s-a
convenit sa se defineasca o alta marime caracteristica, al carei domeniu de
valori sa fie restrains. Aceasta marime, denumita nivel sonor, (NS) se
defineste prin relatia:
NS=lg(I/I0)

unde I este intensitatea Sonora a sunetului considerat, iar I0 este intensitatea

de pe pragul de audibilitatea corespunzatoare frecventei ν=1000 Hz.
Unitatea de masura pentru nivelul sonor este belul (B).
Daca I=10* I0 , NS=lg(I/I0)=lg 10=1B

In practica se foloseste decibelul (dB): 1dB= 0,1 B.

3.Timbrul este aceea caracteristica a sunetelor datorita careia un sunet poate

fi deosebit de un alt sunet cu aceeasi inaltime si intensitate emis de un alt
emitator.
 Poluarea acustica

Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o

componentă a poluării mediului, produsă de zgomote.
Fonul este unitatea de măsură fiziologică de percepție de către urechea
umană a celei mai slabe excitații sonore.
Principala sursă de poluare fonică în Europa este traficul rutier, care
afectează aproximativ 113 milioane de cetățeni. 22 de milioane de persoane
sunt victimele zgomotului produs de traficul feroviar, 4 milioane au de suferit
din cauza traficului aerian și sub 1 milion din cauza zgomotelor care provin din
industrii.
 Alte surse de poluare acustică în mediul industrial sunt:
- compresoare și turbocompresoare;
- ventilatoare și turbosuflante;
- instalații de ventilare;
- conducte prin care se vehiculează gaze cu viteze mari;
- pompe și electropompe;
- centrale termoelectrice;
- ventilatoare, generatoarele de energie electrică, compresoarele cu piston pentru
furnizarea aerului comprimat, arzătoarele de la cazanele de abur;
- cuptoare industriale (sursa cea mai importantă de zgomot o constituie
arzătoarele, ventilatoarele de tiraj forțat, supapele de reglare și suflantele).
În localități, sursele de poluare fonică sunt clasificate în:
• surse fixe, incluzând zonele rezidențiale, industriale, de construcții și
demolare;
• surse mobile care sunt date de rețeaua de transport urban de suprafata,
aeroporturi. La reuniunea de la Paris din anul 1990, s-a stabilit că transporturile
rutiere constituie principala sursă de zgomot în societatea modernă, circa 80%
din poluarea fonică a unui oraș fiind zgomotul emis de autovehicule.
 Ecoul
În prelucrarea semnalelor
audio și acustică, ecoul este o reflectare
a sunetului care ajunge la ascultător
cu o întârziere după sunetul direct. Întârzierea
este proporțională cu distanța dintre suprafața
de reflexie a sursei și ascultător. Exemple tipice
sunt ecoul produs de fundul unui puț, de o
clădire sau de pereții unei încăperi închise și a
unei încăperi goale.
Un ecou adevărat este o singură reflectare a sursei de sunet.
Undele acustice sunt reflectate de pereți sau alte suprafețe dure, cum ar fi
munții și gardurile. Motivul reflexiei poate fi explicat ca o discontinuitate în
mediul de propagare. Acest lucru se poate auzi când reflexia se întoarce cu
suficientă mărime și întârziere pentru a fi percepută în mod distinct. Când
sunetul sau ecoul însuși se reflectă de mai multe ori pe mai multe suprafețe,
ecoul este caracterizat ca o reverberație.
 Influenta undelor sonore asupra creierului

Creierul uman produce în permanenţă unde cerebrale care se pot măsura

în amplitudine – puterea impulsului electric (microvolţi) şi frecvenţă (viteza
ondulaţiilor electrice – Hz). Frecvenţa determină clasificare undelor cerebrale.
Undele beta (14-23 Hz) – sunt asociate gândirii logice, rezolvării
problemelor concrete şi atenţiei active. În cazul surplusului de unde beta se
instalează starea de panică.
Undele alfa (8-14 Hz) – sunt prezente în timp ce omul îşi foloseşte
imaginaţia şi capacitatea de a vizualiza. În momentul în care se manifestă
undele alfa, în minte vin involuntar flash-uri, imagini scurte nesolicitante, care
par foarte reale. În unele cazuri, creierul produce prea multe unde alfa, care se
pot concretiza în stări frecvente de reverie şi o tendinţă de a evada din
realitatea obişnuită. Undele alfa creează o punte între conştient şi inconştient.
 Undele theta (4-8 Hz) – guvernează atitudinile, credinţele şi
comportamentul. În spatele undelor theta se află îngropate amintiri,
senzaţii şi emoţii, fiind asociate cu subconştientul. Sunt active în timpul
somnului şi a meditaţiei profunde – limita revelaţiilor şi a stărilor de
funcţionare excepţională a creierului.
Undele delta (0,5-4 Hz) – sunt prezente în timpul somnului (ele rămân
active atunci când toate celelalte unde încetează să-şi facă simţită
prezenţa). Sunt un fel de radar personal, trimiţând şi primind mesaje la
nivel inconştient, însă pot fi şi prezente în timpul stărilor de veghe, în
combinaţie cu alte tipuri de unde.
 CURIOZITATI
1. Românii pierd 11 ani din viață din cauza poluării.
2. Cel mai zgomotos oraș din țara noastră este București,
iar cel mai liniștit este Iași.
3. Topul poluarii fonice:
Bucuresti- 85% din populatie afectata
Constanta- 76% din populatie afectata
Cluj-Napoca- 64% din populatie afectata
Brasov, Ploiesti- 61% din populatie afectata
Galati- 55% din populatie afectata
Timisoara- 49% din populatie afectata

4. Muzica instrumentelor cu coarde, bogată în tonalităţi armonice, într-un tempo

de 60-65 bătăi de metronom pe minut, creează în ansamblu condiţiile favorizante
pentru încetinirea ritmurilor somatice şi mentale, permiţând o îmbunătăţire globală
a memoriei şi conferind subiectului un sentiment interior de „expansiune
temporală“ (senzaţia de dilatare a timpului), creând totodată o stare dispoziţională
favorabilă, iar din punct de vedere neurofiziologic, întârzie instalarea oboselii
5. Geologii folosesc undele sonore pentru a căuta resurse precum petrolul de sub
pământ. Ei sărind valuri sonore în pământ și măsoară modul în care călătoresc prin
pământ. Măsurând modalitățile prin care undele sonore circulă pe pământ, geologii
pot face inferențe despre densitatea și machiajul solului. Geologii pot folosi de
asemenea valurile pe care le produc cutremurele pentru a studia pământul într-o
manieră similară, precum și pentru a studia efectele și intensitatea cutremurelor în
sine.
6. S-a descoperit că sunetele de înaltă frecvenţă energizează creierul, producând
descătuşarea problemelor emoţionale şi a blocajelor de învăţare. Sunetele de 5.000 şi
8.000 Hz reîncarcă „bateriile creierului“, cele mai eficiente fiind cele de 8.000 Hz.
De asemenea s-a descoperit că muzica cea mai bogată în sunete de înaltă frecvenţă
este cea compusă de Mozart. Tempo-ul lui Mozart la frecvenţe înalte, ca fundal
pentru citirea materialului, dă un impuls de energie cortexului cerebral pentru a
reîncărca şi reechilibra creierul şi corpul. Sonatele compozitorului austriac
stimulează legăturile între neuroni. O explicaţie a „Efectului Mozart“ ar fi aceea că
ritmul compoziţiilor sale reproduce ritmurile ciclice proprii celulelor creierului.
7. În boala Alzheimer, pierderile de memorie au putut fi încetinite sau recuperate prin
ascultarea anumitor piese muzicale. Acest efect se bazează pe conexiunile strânse între
centrii memoriei şi cei care procesează muzica. Pentru cei cu boala Alzheimer în stadiu
mediu, muzica familiară poate să îmbunătăţească orientarea în timp, spaţiu şi
recunoaşterea persoanelor.
Pacienţii cu demenţă o reprezintă arcurile de percuţie, deoarece tobele acţionează la
niveluri cerebrale, subcorticale de bază, ritmul făcându-i să-şi conştientizeze propriul
corp şi să le redea simţul elementar al vieţii şi al mişcării.
8. Oamenii de știință folosesc unde sonore în dispozitivele sonare atunci când
explorează oceanele. Sonar trimite unde sonore, care apoi revin la sursă atunci când
lovesc un obiect. Oamenii de știință pot utiliza acest ecou pentru a determina
dimensiunea și distanța obiectului care a respins undele sonore înapoi. Navele marine
folosesc de asemenea tehnologia sonar pentru a căuta submarinele inamice.
 BIBLIOGRAFIE:

 https://rjmp.com.ro/articles/2011.2/PM_Nr-2_2011_Art-10.pdf%20 Practica medicala.

Cercetare stiintifica.
 https://ziare.com/magazin/cercetare/10-utilizari-uimitoare-ale-sunetului-1203727
 https://ro.lamscience.com/frequency-delta-waves-sleep-study
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare_acustic%C4%83
 https://www.naturetalks.ro/stiri-despre-mediu/totul-despre-poluarea-fonica-cauze-efecte-
solutii-pentru-reducerea-ei
 https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-8326769-poluarea-fonica-orasele-mari-cel-mai-
zgomotos-este-bucuresti-iar-cel-mai-linistit-este-iasi.htm
 https://ro.lamscience.com/importance-sound-waves
 https://ro.lamscience.com/effect-wind-sound-transmission
 https://www.telework.ro/ro/reflexia-sunetului-ecoul/
 Manual clasa a11-a