TRANSFERUL

TERMIC IN
CONSTRUCTII
Caracteristicile transferului de căldură ale peretelui modular de
stocare a căldurii a serei solare bazată pe sistemul activ de stocare
a căldurii in China
-studiu de caz-

Studenti: Topala Costinel

Asist. Drd. Spînu Simona
Vlad Ionut-Iulian
Zanet Iulian-Teodor
Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului
Matei Madalin-Constantin
Voicu Alessio
 Cuprins
 Introducere
 Materiale si metode de lucru
 Analiza
 Concluzie

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 INTRODUCERE
 Industria solară cu efect de seră are un impact profund asupra producției de instalații
nordice.La sfârșitul anului 2018, suprafața de construcție a serelor solare din China era de 5,775
milioane hm2, reprezentând aproximativ o treime din suprafața totală de construcție a
instalațiilor horticole. Sera solară oferă o nouă modalitate de aprovizionare durabilă cu legume
în afara sezonului din nordul Chinei.
 Sera solară tradițională cu pereți groși și de cărămidă are dezavantajele costurilor ridicate de
construcție, procesului complex de construcție și performanței slabe de conservare a căldurii.
Între timp, peretele modular de stocare a căldurii joacă un rol important în dezvoltarea unei serii
solare moderne și are un caracter de instalare simplă. Prin urmare, un număr mare de
cercetători au explorat materialul modular al peretelui posterior, structura peretelui posterior,
modul de stocare a căldurii și performanța de conservare a căldurii.

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Zou Zhirong a analizat performanța serei solare asamblate modular, care are o
bună performanță de izolare termică, un cost de construcție cu 30% mai mic și o
producție cu 14-20% mai mare. În comparație cu sera solară tradițională din zona
Shandong, costul de construcție al serei modulului de sol poate fi redus cu mai mult
de 40%. Zhang Jie a făcut o analiză comparativă a pietrișului și cărămizii tradiționale
ca material de perete din spate utilizat în sera solară și a arătat că sera solară cu
pereți de pietriș era cu 3,2–5,0 °C mai mare decât sera solară tradițională cu pereți de
cărămidă în trei tipuri de vreme: Însorită, înnorată și înzăpezită.

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Materiale si metode de lucru
 Materiale de testare : - Sere de testare

- Sisteme de circulație cu stocare termică activa

- Instrumente de testare

 Metode de lucru : - Procesul de construire al peretilor

- Dispunerea punctului de măsurare

- Procesarea datelor

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Sere de testare
 Serele de testare au fost construite în Ferma experimentală horticolă a Universității de Agricultură și Silvicultură de Nord-
Vest, zona de demonstrație Yangling, provincia Shanxi (34°16′ N, 108°06′ e)

 Sera modulară de sol a fost notată ca SG (a), iar sera modulară de piatră a fost notată ca PG(b). Ambele tipuri de sere
modulare aveau o lungime de 16,0 m. Înălțimea peretelui din spate, a crestei și a scheletului a fost de 3,8 m, 5,8 m și,
respectiv, 1,0 m. Interiorul atât al pereților de pe versantul de est, cât și al celor de vest era alcătuit din pereți de cărămidă,
iar exteriorul era format din panouri de polistiren.

 Structura peretelui posterior SG a fost construita din bloc de pământ (1,2 m × 1,2 m × 0,9 m), ciment net tencuit (îmbinare

în tură) și placă de polistiren (100 mm grosime). Grosimea totală a peretelui din spate a fost de 1200 mm.

 Structura peretelui posterior PG [26,27] a fost construită prin plasă de armare (4 mm grosime și plasa de găuri a fost de 60

mm × 60 mm), pietriș (30 mm grosime, grosimea stivuită a fost de 600 mm) și placă de polistiren (100 mm grosime).

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Sera modulară de sol Sera modulară de piatră

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Sisteme de circulație cu stocare termică
activa
 Sistemul de circulație a stocării active a căldurii este format din conducte de transfer
de căldură (de interior), un ventilator de flux axial si un sistem de control.
 Datorită structurii interne diferite a peretelui din spate, lungimea totală a țevilor a
variat ușor, 15,75 m pentru SG și 14,75 m pentru PG. Sistemul de control a fost
instalat în partea de est a serii cu un mod automat de control al ventilatorului. Când
temperatura camerei în perioada 17:00 - 9:00 a fost mai mică de 20 °C, ventilatorul se
porneste automat pentru disiparea căldurii. Apoi, dacă temperatura camerei era mai
mică de 8 °C, ventilatorul se opreste automat pentru conservarea căldurii.

• Capacitatea nominală de ventilație

și puterea ventilatorului cu debit
axial au fost de 269 m3 / h și
respectiv, 25 W

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Instrumente de testare
 În cadrul testului au fost folosite urmatoarele instrumente:
- Indicator de temperatură si umiditate HOBO UX100-011 (precizie: Temperatură
±0,20 °C, umiditate relativă ±2,50%) : a fost utilizat pentru a măsura temperatura
mediului și umiditatea serii.
- Intensitatea luminii a fost măsurată de HOBO Light Intensity Recorder UA002-64
(precizie: ±10 lx).
- Viteza vântului de import și export interior a fost detectată de Testo 425 (precizie:
Viteza vântului ±0,03 m/s + 5% din valoarea măsurată)
- Densitatea fluxului de căldură a fost măsurată de debitmetrul portabil JTDl-4 tip
(precizie: Flux de căldură ±4%, rezoluție 0,1 W/m2).

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Procesul de constuire al peretilor
 Diferențele dintre pereții celor două sere s-au datorat în principal diferențelor în
materialele pereților din spate. Peretele SG a fost construit în principal prin presarea
mecanică a modulelor de sol simplu și apoi eșalonat de stivuitoare.
 Peretele PG a fost compus din pietre mici abundente, cum ar fi pietrișul și
pietricelele, care au fost fixate cu o plasă de oțel fină și grosieră. După ce au lăsat un
gol, conductele de transfer de căldură ale SG au fost construite în timpul procesului
de presare a modulelor de sol simplu.
 Pentru a preveni căderea stratului de suprafață al conductelor, conductele din PVC
au fost, de asemenea, îngropate cu conductele de sol în timpul instalării. Conducta de
transfer de căldură a PG a fost o conductă de sus în jos și verticală, care a fost făcută
manual și apoi ingropata cu conducta de sol

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Dispunerea punctului de masurare
 Punctele de măsurare a temperaturii exterioare, umidității și intensității luminoase au fost
situate la 3 m distanță de seră cu o înălțime de 1,5 m.
 Între timp, punctele de măsurare a temperaturii interioare, a umidității și a intensității luminii au
fost situate în mijlocul serii cu o înălțime de 1,5 m .
 Punctele de măsurare a temperaturii și umidității la intrarea și ieșirea aerului au fost setate la
intrarea de aer superioară și la ieșirea de aer inferioară.
 Punctele de măsurare a densității fluxului de căldură la peretele din spate au fost fixate pe
suprafața peretelui din spate cu o înălțime de 1,5 m.
 Punctele de măsurare a vitezei vântului au fost amplasate la conductele de intrare și de ieșire
și măsurate orizontal.

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Procesarea datelor
 Datele din acest experiment au fost analizate și reprezentate în grafice
bidimensionale folosind Excel 2019 și Origin 2019b
 Transferul de căldură din această lucrare a fost împărțit în activ și pasiv, unde
stocarea activă și pasivă a căldurii poate fi calculată în conformitate cu următoarele
ecuații :

unde Qact si Qpas au indicat schimbul de căldură al stocării active și pasive a căldurii (valoare
pozitivă indicată pentru stocarea căldurii, valoare negativă indicată pentru eliberarea căldurii), vt este
viteza de curgere a aerului în conductă la momentul ν (măsurată, viteza aerului la intrarea și ieșirea SG
este de 1,47 și, respectiv, 2,80 m/s, și a PG 1,51 și, respectiv, 2,82 m/s); A este aria transversală
echivalentă a conductei (m2), iar aria transversală echivalentă a SG și PG este calculată ca 0,009 și,
respectiv, 0,02 m2; Vin și Vout sunt volumul specific (densitatea inversă) al admisiei și ieșirii de aer la
momentul ν, (m3/kg); Hin și Hout sunt entalpia intrării și, respectiv, a ieșirii de aer, la momentul ν,
(kJ/kg); t este intervalul de timp al înregistrării datelor în timpul încercării ca 1200 s; qν este debitul de
căldură la peretele posterior la momentul ν, (W/m2); S (m2) este zona peretelui din spate (produsul
lungimii și lățimii peretelui din spate).
Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului
 Analiza

 Datorită efectului de stocare a căldurii peretelui din spate al serii solare, a fost potrivit pentru cultura de roșii. În plus,
perioada de iarnă a fost în principal între decembrie și februarie, iar perioada principală de producție a roșiilor a fost din
ianuarie până în martie. Cu toate acestea, din cauza pandemiei de COVID-19, timpul de testare a fost amânat pentru a se
stabili. Vremea locală a fost principalul factor care a afectat producția sigură de seră solară. Astfel, a fost necesar să se
analizeze performanța termică a serii solare sub diferite condiții meteorologice.

 Printre ei, Guo a selectat vremea tipică în primăvară, vară, toamnă și iarnă pentru a se potrivi cu tipurile și condițiile
meteorologice, care au apărut mai frecvent în datele meteorologice locale din ultimii ani. Li determinat vremea tipică cu
analiza performanței termice în sera solară mediată de apă pe baza intensității instantanee a luminii exterioare, care a fost
mai mare de 500 W/m2 în zilele tipice însorite și mai mică de 200 W/m2 în zilele tipice înnorate.

 Vremea tipică în analiza performanței termice a serei solare mediate de apă a fost determinată pe baza intensității
instantanee a luminii exterioare. Când lumina instantanee în aer liber a fost mai mare de 500 W / m2, a fost clasificată ca o
zi însorită tipică. Între timp, atunci când lumina instantanee în aer liber a fost mai mică de 200 W / m2, a fost clasificată ca
o zi tipică înnorată. În această cercetare, când intensitatea instantanee a luminii în aer liber a ajuns la 850 W/m2 și
temperatura a fost de peste 20 °C, a fost clasificată ca o zi însorită tipică. Atunci când intensitatea instantanee a luminii în
aer liber a fost mai mică de 250 W/m2 și temperatura a fost mai mică de 10 °C, a fost clasificată ca o zi tipică înnorată.

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului
 Concluzie
 Analiza datelor de testare pe 28 zile consecutive a arătat că temperatura medie a aerului din interior pe
timp de noapte a fost de 15,51 și, respectiv, 15,07 °C pentru SG și PG. Între timp, temperatura medie a
aerului în aer liber pe timp de noapte a fost de 4,41 °C. Prin urmare, ambele sere modulare pot crește în mod
eficient temperatura pe timp de noapte cu 10–12 °C. Adică, performanța de izolare pe timp de noapte a
ambelor sere a fost bună. Cu toate acestea, SG a fost puțin mai bun decât PG.

 În ceea ce privește caracteristicile active de transfer de căldură, diferența de temperatură medie a aerului
între intrarea și ieșirea SG și PG în timpul perioadei de stocare a căldurii a fost de 5,03 și, respectiv, 5,98 °C.
Diferența medie de umiditate relativă a fost de 17,15% și 11,40%, iar durata medie de stocare a căldurii a
fost de 6,8 și, respectiv, 6,6 de ore. În plus, diferența de umiditate relativă medie între intrarea și ieșirea SG și
PG a fost de 1,04 și 2,37 °C. Diferența medie de umiditate relativă între intrarea și ieșirea SG și PG a fost de
15,99% și, respectiv, 11,50%.
 În concluzie, ambele sere solare modulare cu pereți de stocare a căldurii au performanțe bune de izolare termică și
de stocare a căldurii, iar performanțele de izolare termică și de stocare a căldurii ale serii SG au fost ușor mai bune
decât cele ale serii PG. Concluziile acestei lucrări ar putea oferi date de referință și valoare practică pentru producția și
aplicarea unei sere solare modulare cu pereți de stocare a căldurii.

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

 Bibliografie

 https://www.mdpi.com/2076-3417/13/2/846

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului