Primul Erou

cazut pe frontul
Razboiului de
Independenta a
fost bacaun.
DUMITR U NICOLAE-AL EXANDRU
COS A L UC A-STE FAN
TRANDAFIR SABIN-ANDREI
Andrei Lupu
◦ Un tânăr pe nume Andrei Lupu, de numai 19 ani, este cel
dintâi ostaş român căzut pe câmpul de bătălie pentru
neatârnarea ţării. Soldatul era ceangău din satul Osebiţi,
judeţul Bacău.
◦ Primul ostaş român căzut în Războiul de Independenţă de
la 1877 a fost Andrei Lupu, un tânăr de doar 19 ani. Andrei
provenea dintr-un sat de lângă Bacău, Osebiţi, care face
parte din comuna Luizi Călugăra. Eroul Andrei Lupu venea
dintr-o familie de ceangăi, transilvani de religie catolică
care trecuseră Carpaţii şi se stabiliseră în Moldova. El era
născut în anul 1858, a învăţat la şcoala din Osebiţi şi în
aprilie 1877 a fost mobilizat pe frontul Războiului de
Independenţă. Soldatul a fost repartizat la escadronul de
cavalerie din Bacău, sub comanda căpitanului Arcadie
Şeptilici, escadron aflat în compunerea Regimentului 8
Călăraşi, cu garnizoana de reşedinţă la Suceava.
A rezistat patru luni pe front:
◦ Cu unitatea sa, Andrei Lupu a fost trimis pe frontul
sudic din Bulgaria, la Nicopole, Opanez, Ruben şi
Calişovăţ. Timp de patru luni moartea a ocolit
românii de pe front, dar în noaptea de 13 spre 14
august 1877, escadronul din Bacău a fost atacat de
otomani.
◦ Jurnalul de front al unităţii a fost cercetat de
colonelul Paul-Valerian Timofte, preşedintele
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor. Timofte a răsfoit
filele îngălbenite de vreme ale Registrului istoric al
Regimentului 8 Călăraşi şi a găsit consemnate
mişcările de trupe, strategiile folosite, dar şi detalii
despre fatidica noapte în care avea să cadă la datorie
primul ostaş român din Războiul de Independenţă de
la 1877.
A rezistat patru luni pe front:
◦ Arhivele au reţinut ce s-a întâmplat în acea noapte:
„În noaptea de 13/14 august 1877, cerchezii au
atacat vedetele noastre (santinelele călare) dintre
Riben şi Calişovăţ. Mai mulţi cerchezi s-au
apropiat de o vedetă din escadronul Bacău
deschizând focul asupra ei. Ambii călăreţi din
vedetă au răspuns cu foc retrăgându-se, deoarece
erau atacaţi de forţe superioare. Garda Mare,
auzind focurile, a înaintat şi a întâlnit un soldat din
vedetă care a condus-o spre locul de unde veneau
focurile. Aici l-au găsit mort pe al doilea călăreţ
din vedetă, soldatul Andrei Lupu, traversat de un
glonţ prin inimă“. Aşa a murit ostaşul român de 19
ani, care este îngropat în pământul Bulgariei.
Pomenirea lui Andrei Lupu
◦ Jertfa lui Andrei Lupu, primul soldat ucis pe câmpul de bătălie
al independenţei României, a rămas întipărită în istorie. „În
anul 1894, prin grija lui Spiru Haret, a fost tipărită o Tabletă
de ostaşi morţi în Războiul din 1877-1878, pe judeţe şi
comune. Numele lui Andrei Lupu figurează alături de alte 166
nume ale camarazilor săi din judeţul Bacău“, precizează
colonelul Paul-Valerian Timofte.
◦ Sacrificiul eroilor a fost omagiat în anul 1927, când pe dealul
Gherţ, care domină împrejurimile comunei Luizi Călugăra, a
fost ridicată Capela Eroilor. Pe frontispiciul monumentului de
piatră înalt de 6 metri scrie: „Eroii din comuna Luizi-Călugăra
căzuţi în Războiul de Independenţă şi de întregirea României
Mari“. De asemenea, în fiecare an, de 9 Mai, când este serbată
Ziua Independenţei, localnicii din Luizi Călugăra merg în
procesiune pe dealul Gherţ pentru a-l pomeni pe eroul Andrei
Lupu şi pe ceilalţi eroi căzuţi în luptă. Eroul din Osebiţi a dat
numele şcolii.
Eroul din Osebiţi a dat numele
şcolii
◦ Anii 2000 au venit cu un moment special: la 1
Decembrie 2004, de Ziua Naţională, şcoala din
Osebiţi a primit numele lui Andrei Lupu, fostul său
elev cinstit acum de o ţară întreagă. În faţa şcolii se
află un monument cu efigia lui Andrei, iar portretul
său, decoraţia şi alte obiecte care amintesc de primul
erou al Independenţei sunt păstrate în locul natal.
◦ Dar periodic, pentru Andrei Lupu vin de la depărtare
nişte oameni care îi pomenesc numele cu respect.
Sunt urmaşii Osebiţilor care trăiesc la 350 kilometri
de locurile de obârşie, în Dobrogea, într-un sat
întemeiat de ceangăi, botezat Oituz, în amintirea
altei lupte crâncene a poporului român, din Primul
Război Mondial.
Au făcut din jertfa lui Andrei o
sărbătoare
◦ La Oituzul de Constanţa, un dobrogean ţine aprinsă făclia
memoriei strămoşilor săi. Emanoil Rujanschi (60 ani) este
romano-catolic şi are sânge de neamţ, polonez, ceangău.
Străbunica maternă a lui Rujanschi era din Osebiţi, văduvă de
război de la Oituz. Ea a fost împământenită în Dobrogea, ca toţi
ceilalţi urmaşi de eroi, cu 10 hectare de teren, pentru a-şi
construi noua gospodărie care să asigure traiul familiei sale.
◦ „Am legături de sânge cu cei care au bătut ţăruşul pe Valea
Ciobănoaiei a viitoarei localităţi Oituz, de Sfântul Gheorghe, în
aprilie 1923. Ei veniseră în recunoaştere cu un an înainte şi li se
dăduse pământ pe la Independenţa, în sudul Dobrogei, aproape
de graniţa cu Bulgaria. Dar ei au căutat unde sunt biserici
catolice, iar la 1922, în Dobrogea erau doar trei astfel de
lăcaşuri de cult pentru catolici: la Malcoci în Tulcea, la Colelia
şi la Mihail Kogălniceanu în Constanţa. Cei din Luizi Călugăra
au ales să se aşeze aici, lângă cele două biserici. Biserica de la
Oituz a fost construită prin 1953“, povesteşte Rujanschi.
Monumentul lui Andrei Lupu
Multumim pentru atentia
acordata!