Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dulgheriu Adi-Ilie -
grupa C
Origine
• Familia: Viperidae
• Subfamilia: Crotalinae
• Genurile: Crotalus si Sistrurus
• Este o specie veninoasă intalnită in Statele Unite ale Americii
• Inexplicabil este absent in Louisiana.
• Este specia cea mai populară in nord-estul Americii, a fost
evidențiată in Revolutia Americană si a fost primul simbol
continental al marinei.
• Nu sunt subspecii cunoscute in prezent.
• In general este intâlnit in pădurile de foioase cu teren
accidentat.
Caracteristici
• Adulții au de obicei lungimi cuprinse intre 90 – 150cm, rareori 2m.
• Masculii au 20-30 solzi caudali in timp ce femelele au numai 15-26.
• Șarpele cu clopoței este unul din speciile cele mai periculoase din America de Nord
din cauza dinților lungi si a cantității de venin pe care o injectează.
• Clopoțeii sunt de fapt niște mărgele situate spre vârful cozii care prin mișcare
continua scot acel sunet specific. La fiecare năpârlire „apare” un segment nou la
coadă.
• Aceștia pot năpârli de mai multe ori pe an, mai ales cand sunt pui.
• Șerpisorii nou-nascuți nu-și vor putea folosi clopoțeii decât dupa prima năpârlire.
• Veninul acestora este bogat in neurotoxine, adica nu acționează doar asupra sângelui
ci si asupra sistemului nervos; fara antidot, un adult poate muri in 8-24 de ore;
• Adulții pot pierde din clopoței in diverse situații, in lupte cu alți serpi sau cu
prădători, dar la urmatoarea năpârlire apare inca un segment cu clopoței.
• În perioadele umede cu ploaie pielea absoarbe apa si clopoțeii nu se aud.
Hrana
• Prada principală a serpilor cu clopoței sunt mamiferele mici, dar
mănâncă si păsări, broaște, alti serpi mai mici.
• Ca majoritatea șerpilor au maxilarele, de sus si de jos, au ligamente
elastice ce le permit sa inghită o pradă mai mare decât capul lor.
Vă mulțumesc!