Capitalul social.

Funcţiile
capitalului social.
O etapă indespensabilă în constituirea societăţii comerciale este formarea
capitalului ei social. Conform Codului civil al Republicii Moldova (art.251-
254), fiecare fondator al societăţii comerciale trebuie să contribuie, în
mărimea şi în termenele stabilite de actul de constituire, la formarea
capitalului social. Aporturile fondatorilor trebuie să fie exprimate în lei.
Capitalul social este un element
al patrimoniului social care
exprimă, în monedă,  valoarea
totală a aporturilor în numerar şi
în natură subscrise de asociaţi la
constituirea  societăţii.
Capitalul social se vărsă integral în cel mult 6
luni de la data înregistrării societăţii comerciale.
Funcţiile capitalului social
1. Constituie gajul general al
creditorilor.
◦ Mărimea  capitalului social este un indiciu al credibilității partenerilor,
creditorilor și terților față de  persoana juridică. Cu cât capitalul este mai mare
cu atât riscul fondatorilor este mai mare,iar,  în legătură cu aceasta, crește
desigur, și încrederea potențialilor creditori și parteneri de  afaceri.Încrederea
se sprijină pe doi factori: dependența valorii reale a activelor de capitalul 
social și, de aici, posibilitatea creditorului de a urmări alte active ale
debitorului său, al  doilea factor constă în diligența de a-și asuma obligația
asumată.
2. Capitalul social constituie baza
materială a societăţii
◦ cel puţin în faza de  început. Cheltuielile de constituire şi de instalare,
finanţarea primelor operaţii statutare se  asigură prin intermediul capitalului
social. Din capitalul social se asigură cheltuielile de  înregistrare și de
constituire a persoanei juridice, dacă actul de constituire nu prevede altfel. 
3. Capitalul social - legătura dintre
persoana juridică și membrii săi
◦ Prin  intermediul capitalului social se stabiește legătura între persoana juridică
și membrii săi.
FORMAREA CAPITALULUI SOCIAL
◦ Codul civil stabileşte că fiecare fondator al societăţii comerciale trebuie să
contribuie,  în măsura stabilită de actul de constituire, la formarea capitalului
social (art. 107 alin. (2)) prin  aporturi exprimate în lei (art.112 alin.(2)), iar
membrii societăţii comerciale sunt obligaţi să  transmită aportul (participaţiunea
la capitalul social în ordinea, mărimea şi termenele prevăzute  în actul de
constituire (art.116 alin.(1) lit. a)). 
 Aporturi la capitalul social:
◦ În bani - dacă actul de constituire nu prevede ◦ În natură - are ca obiect orice bunuri aflate în circuit
altfel civil. Bunurile se consideră a fi transmise cu titlu de
proprietate dacă actul de constituire nu prevede altfel.
(terenuri, clădiri, mărci, brevete de invenție, mașini,
utilaje, mijloace de transport, stocuri de materii prime
sau mărfuri, animale de producție.)

*Prestaţiile în muncă şi serviciile depuse la înfiinţarea societăţii comerciale şi pe parcursul existenţei ei nu

pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
Modificarea capitalului social
Mărimea capitalului social variază în funcţie de tipul şi forma societăţii. Astfel, dacă în cazul
societăţilor în nume colectiv, societăţilor în comandită și a societăților cu răspundere limitată nu
se prevede o limită minimă de capital social, atunci în cazul societăţii pe acţiuni este stabilită
limita minimă a capitalului social.
 ◦ Majorarea
◦ mărirea proporțională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului
de rezervă şi/sau alte surse;
◦ vărsarea aporturilor suplimentare de către asociați şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi” (Legea
privind societățile cu răspundere limitată art. 33 alin. (2)).
La înregistrarea majorării capitalului social al întreprinderilor cu investiţii străine,  precum şi la procurarea
părţii sociale de la întreprinderile autohtone de către persoanele străine, se prezintă următoarele 
documente: 

1. cererea de înregistrare a modificărilor, conform modelului aprobat de organul  înregistrării de stat; 

2. hotărîrea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de  constituire şi a
datelor înscrise în Registrul de stat; 
3. actul adiţional cu privire la modificarea actelor de constituire; 
4. documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare a modificărilor;
Diminuarea se efectuează numai prin hotărârea organului suprem al  societăţii comerciale şi numai
în condiţiile legii, pentru a nu micşora masa activă a  patrimoniului fără ca creditorii să ia cunoştinţă de
aceasta.
◦ Reducerea capitalului prin împărţirea efectivă a unor active între asociaţi. În cazul în  care organul
suprem (fondatorul, adunarea generală) consideră că activele societăţii nu sunt utilizate eficient în
activitatea de întreprinzător, iar pentru atingerea scopului propus sunt  suficiente activele mai mici, poate
decide micşorarea capitalului social şi împărţirea între  asociaţi a activelor neutilizate.
◦ Reducerea capitalului din cauza insuficienţei de active. În cazul în care societatea activează ineficient
şi valoarea activelor societăţii sunt sub nivelul mărimii capitalului social,  societatea trebuie, în
respectarea dispoziţiei art.112 alin.(1) din Codul civil, să decidă fie  suplimentarea activelor şi egalarea
lor cu mărimea declarată a capitalului social, fie reducerea  capitalului social până la nivelul activelor
nete. 
La structura teritorială a organului înregistrării de stat se prezintă următoarele  documente: 
a) cererea de înregistrare a modificărilor, conform modelului aprobat de organul  înregistrării de stat; 
b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de  constituire şi a
datelor înscrise în Registrul de stat; 
c) actul adiţional cu privire la modificarea actelor de constituire; 
d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare a modificărilor; e) După caz, se prezintă şi: 
f) copia avizului corespunzător publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
g) hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru societăţile pe acţiuni.
 Concluzii
◦ Capitalul social este o condiţie esenţială pentru constituirea şi funcţionarea societăţilor  comerciale. El
prezintă o importanţă deosebită atât pentru asociaţi,
cât şi pentru creditorii şi  partenerii de afaceri ai societăţii. 
◦ Astfel, capitalul social este o cifră de referinţă, contractuală (prevăzută în actul  constitutiv) şi contabilă
(înscrisă în pasivul bilanţului) ce indică, sub aspect juridic, nivelul  obligaţiei de aport al asociaţilor şi,
implicit, la societăţile de capitaluri şi la SRL, limita  răspunderii asociaţilor, precum şi valoarea bunurilor
din activul societăţii care sunt supuse  regimului juridic al capitalului social. 
◦ Asociaţii au interesul ca societatea să aibă un capital îndestulător pentru începerea,  desfăşurarea şi
dezvoltarea activităţii societăţii, pentru atingerea scopului său. Au interes ca  acest capital să răspundă
aşteptărilor cu privire la realizarea de beneficii şi la recuperarea  părţilor ce li se cuvin, la lichidare, din
patrimoniul societăţii. 
◦ Creditorii societăţii sunt tot atât de interesaţi de existenţa unui capital social de natură  să-i protejeze, să
constituie gajul lor. La societăţile de acțiuni şi la cele cu răspundere limitată,  interesul este şi mai accentuat
întrucât creditorii acestora nu se pot bizui decât pe capitalul  social, spre deosebire de societăţile de
persoane unde intervine şi răspunderea nelimitată şi  solidară a asociaţilor (SNC) sau a asociaţilor
comanditaţi. Partenerii de afaceri privesc capitalul  social ca cel dintâi şi revelatoriu indiciu al vitalităţii
societăţii. 
 Bibliografie
A. Acte normative naționale 
1. Codul civil al Republicii Moldova, publicat:22.06.2002 în Monitorul  Oficial Nr.82-86 art Nr:661; 
2. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134 XIII din 2.04.1997,  MO, 1997, nr.38-39; 
3. Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135 XVI din  14.06.2007; 
B. Site-uri web
◦  http://www.cis.gov.md/modificarea-capitalului-social ; 
◦ https://ru.scribd.com/doc/93791025/Capitalul-Social .
Mulțumesc pentru atenție !