FORESTIERĂ METEOROLOGIE ŞI CLIMATOLOGIE FORESTIERĂ
Introducere
Noţiuni fundamentale de meteorologie forestieră.
Elemente de climatologie generală şi forestieră.
Introducere 1.Obiectul, definiţia şi scopul meteorologiei.
2.Scurt istoric al evoluţiei cunoştinţelor referitoare la
fenomenele atmosferice şi ale dezvoltării meteorologiei ca ştiinţă.
3 Ramurile meteorologiei şi relaţiile cu alte ştiinţe.
4. Importanţa meteorologiei pentru silvicultură.
Meteorologia este ştiinţa care studiază atmosfera terestră şi procesele fizice care se desfăşoară în cadrul acesteia.
Atmosfera este învelişul gazos al
planetei, iar studiul acesteia vizează cunoaşterea proprietăţilor fizice ale acestui amestec de gaze. Procesele fizice care se desfăşoară în atmosferă cauzează variaţia în timp şi spaţiu a proprietăţilor aerului şi determină apariţia unor fenomene caracteristice. CLIMA Ca şi noţiunea de vreme şi cea de climă se referă la starea atmosferei, dar la o altă scară temporală, luându-se în considerare un interval de timp mult mai îndelungat, mergând de la câţiva ani până la milioane de ani în cazul paleoclimatologiei. Se poate afirma că prin climă se înţelege regimul multianual al vremii, mai exact regimul multianual al elementelor meteorologice (care sunt denumite în acest context elemente climatice). 2.Scurt istoric al evoluţiei cunoştinţelor referitoare la fenomenele atmosferice şi ale dezvoltării meteorologiei ca ştiinţă Turnul vanturilor, construit de Andronicus la Atena În România
Publius Ovidius Naso (43 î.e.n.-18 e.n)
Menţiunile din „Cronicile Braşovului”
„Letopiseţul Ţării Moldovei
Primele observaţii meteorologice.
1859 prima staţie meteo din România
30 iunie 1884, înfiinţarea Institutului Meteorologic
1970 înfiinţarea I.N.M.H., cu 170 de staţii meteorologice şi 1500
de posturi pluviometrice
2005 înfiinţarea Administraţiei Naţionale de meteorologie
(A.N.M.) Ramurile meteorologiei si relaţiile cu alte ştiinte Importanta meteorologiei pentru silvicultură
Elementele meteorologice reprezintă
determinanţi şi factori ecologici (aerul, lumina, căldura, apa) de maximă importanţă.
Silvicultura este microclimatologie aplicată.
Silvicultorul este „inginerul luminii”.
Cunoaşterea cantitativă a condiţiilor climatice –
esenţială în perspectiva posibilelor schimbări climatice.