Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2023
BACALAUREAT
Proba de evaluare a competenţelor lingvistice de
comunicare orală în limba română
Nivel de competenţă
în comunicare:
1. Utilizator mediu
2. Utilizator avansat
3. Utilizator experimentat
DESCRIPTORII COMPETENTEI DE COMUNICARE ORALA IN LIMBA ROMANA
Utilizator experimentat
( mediu → avansat → experimentat )
I. Inţelegerea textului
► Citeşte corect, cursiv, conştient şi expresiv
► Sintetizează mesajul global al textului şi explică aspectele implicite ale
acestuia
II. Exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere
► Exprimă, susţine cu argumente un punct de vedere personal, demonstrând
capacitate de persuasiune a interlocutorilor
III. Organizarea discursului
► Construieşte un discurs clar, coerent şi personalizat, respectând structura
specifică tipului de text vizat prin cerinţă (descriptiv/ informativ/ narativ/
argumentativ)
IV. Adaptarea la situaţia de comunicare
► Işi adaptează în mod creativ discursul la interlocutori şi la scopul
comunicării
► Işi adaptează comportamentul la contextul de examen, cu folosirea
adecvată a mijloacelor comunicării orale (verbale, nonverbale şi
paraverbale), dovedind autocontrol
V. Utilizarea limbii literare
► Utilizează corect, adecvat şi nuanţat limba literară, în situaţiile de
comunicare date
Varianta 1
„L-am văzut cum îşi curăţa pomii din livadă, începu Ştefan cu un
zâmbet misterios. Stam pe prispă şi-l observam. Atunci l-am înţeles. M-am
convins că munca lui e de o altă calitate decât muncile noastre. Eram pregătit,
de altfel, pentru asta, continuă Ştefan după o scurtă pauză, pentru că ceva din
beatitudinea asta o cunoscusem şi eu, când pictam. Numai că, în cazul meu,
nu era vorba de o muncă responsabilă, cu un obiect precis, ca în cazul lui. El
îşi curăţa pomii de omizi. Il observam şi-l simţeam cum era prezent în fiecare
gest. în faţa pomului nu era distrat, nu se gândea la nimic altceva. Dar ghiceam
că pomul acela i se revela în totalitatea lui. Nu era un simplu obiect, unul dintre
o mie la fel cu el, aşa cum ni se arată nouă, majorităţii oamenilor. Lui, pomul
acela, pe care-l curăţa, îi revela, în acel moment, Universul întreg. Il vedea în
totalitatea lui: cu rădăcinile, cu ramurile, cu frunzele şi paraziţii lui..."
(Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene)
[Citeşte textul cu voce tare]
1. Ce poţi deduce despre autorul textului şi despre situaţia de
comunicare?
a) Cui se adresează textul?
b) Ce tip de text este acesta?
c) Care este atitudinea lui Ştefan faţă de activitatea la care asistă ( curăţarea pomilor)?
2. Care este opinia ta despre atenţia acordată gesturilor pe care le
implică o anumită activitate? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.
1. Ce poţi deduce despre autorul textului
şi despre situaţia de comunicare?
Autorul=Emiţătorul
TITU
3. Instituţie
MAIORESCU legislativă ( Parlamentul României )
→ text juridico-administrativ ( oficial ) ;
EUGEN SIMION
2. în curs de specializare ( elevi, studenţi );
► caracter subiectiv ;
► se adresează sensibilităţii receptorului;
► cuvintele sunt polisemantice;
► cuvintele se folosesc cu sensul lor conotativ ( figurat );
► se folosesc figuri de stil;
► topica este neobişnuită ( inversiunea );
► foloseşte toate registrele stilistice: limbajul popular, familiar,
argotic, regional, arhaic sau neologic;
► originalitate.
Stilul beletristic
( al literaturii artistice )
► utilizarea imaginilor artistice, a cuvintelor cu sens
figurat ;
► folosirea limbajului conotativ şi a figurilor de stil;
► se adresează mai ales imaginaţiei şi sensibilităţii
cititorului;
► valorifică toate sectoarele lexicului: arhaisme,
regionalisme, neologisme, elemente de jargon şi
argou, cuvinte populare, termeni ştiinţifici şi
tehnici ;
► posibilitatea interferenţei cu alte stiluri ( mai ales
în textele în proză, dacă personajul este avocat- stil
juridico- administrativ, dacă e om de ştiinţă – stil
tehnico-ştiinţific; ziarist- stil jurnalistic );
2. Care este opinia ta despre atenţia
acordată gesturilor pe care le implică o
anumită activitate? Susţine, cu argumente,
opinia prezentată.
► In opinia mea, ( ... )
► De exemplu, ( ... ) ( + conectori )
► In concluzie, ( ... )
N. B. !
Citiţi textul cu mare atenţie şi spuneţi-vă părerea,
respectând regulile textului argumentativ, care are
SCOP PERSUASIV = DE CONVINGERE:
Eu cred că... / In primul rând, consider acest lucru.../
In al doilea rând.../ In concluzie....
“1. Autorul textului este prozatorul Mircea Eliade, iar fragmentul citat aparţine unui roman,
Noaptea de Sânziene. Astfel, situaţia de comunicare este una fictivă, creată de autor.
► Textul se adresează atât unui receptor specializat - un alt scriitor, un profesor de limba şi
literatura română, un student la Facultatea de Litere -, cât şi unui receptor nespecializat -
cititorii obişnuiţi.
► Acest text este de tip ficţional, aparţine stilului beletristic, prin faptul că face parte dintr-
un roman, dar şi pentru că prezintă într-o manieră subiectivă o anumită realitate.
Aşadar, textul reprezintă un monolog al unui personaj , Ştefan, despre o activitate la
care asistase - curăţarea pomilor.
► Atitudinea lui Ştefan faţă de activitatea la care asistă este una de respect şi admiraţie. El
îl admiră pe cel care curăţă pomii din livadă pentru că face acest lucru cu pasiune şi
dedicaţie: „II observam şi-l simţeam cum era prezent în fiecare gest. In faţa pomului nu era
distrat, nu se gândea la nimic altceva. Dar ghiceam că pomul acela i se revela în totalitatea
lui. Nu era un simplu obiect, unul dintre o mie la fel cu el, aşa cum ni se arată nouă,
majorităţii oamenilor." Pentru acela care îngrijeşte livada, pomii capătă aproape o
dimensiune sacră. Se remarcă, de asemenea, atitudinea panteistă a celui care îngrijeşte
livada. Această atitudine poate fi identificată şi în alte romane ale lui Mircea Eliade, precum
Maitreyi. Protagonista acestui roman îi povesteşte la un moment -dat personajului-narator,
Allan, că a fost îndrăgostită de un copac. Credinţa panteistă se referă la faptul că
Dumnezeu nu este exterior Universului, ci este prezent în tot Universul înconjurător,
divinitatea identificându-se cu întreaga natură. Ingrijitorului livezii, pomul îi revelă Universul
întreg.
2. In opinia mea, orice activitate trebuie executată cu grijă, cu pasiune şi dedicaţie. Fie că este
artist, muncitor sau îngrijitorul unei livezi, omul trebuie să-şi execute munca într-o manieră
atentă şi delicată, pentru a fi mulţumit mai târziu de rezultatele obţinute.
► Graba, lipsa de atenţie, lipsa pasiunii sfârşesc prin a compromite rezultatele
muncii unei persoane.
► In concluzie, gesturile care însoţesc orice activitate trebuie să fie pline de
solicitudine”.
( Paicu, L. , Columban, M., Corcheş H., Lascăr, M., Limba şi literatura română,
Bacalaureat 2010. Proba scrisă. Proba orală , Ed. Art, 2009 )
Varianta 2
„Cum e mai bine să fie lucrurile pe care le folosim: mari sau multe? Sau
şi mari şi multe şi scumpe, dacă se poate. Şi viu colorate? Nu vi se întâmplă să vă
uitaţi în jur în ultima vreme şi să simţiţi o atmosferă de bazar părăsit? Când umblaţi
prin magazine, prin hypermarketuri nu vă loveşte o revelaţie că sunt fie prea multe
lucruri pe rafturi, fie inutil de multe în cărucior? (...) De la portbagaj la dulapul de
haine şi apoi la toate troacele sau accesoriile cu care se umplu până la sufocare
casele de obicei, e un pas mental uşor de făcut. Nu cumva am muşcat prea cu
pasiune şi am rămas cu fălcile încleştate, ca un pitbull, în bunătăţile cărora nu mai
vrem să le dăm drumul, pe care vrem să le avem şi să le păstrăm fără niciun fel de
măsură sau raţiune?"
(Răzvan Exarhu, "Viaţa e o magazie?", în Evenimentul zilei, 20.07.2009)
[Citeşte textul cu voce tare.]
► Autorul=Emiţătorul=
Emiţătorul sursa de informaţie
dintr-o situaţie de comunicare;
► Numele autorului este indicat în subsolul textului.
► Titlul sugerează faptul că autorul este un jurnalist→ text publicistic
( jurnalistic ) .
Sensul conotativ
= sensul figurat, derivat, variantă a sensului principal, sens nou, neobişnuit ;
= multiple ( denotaţia e una singura, pe când conotaţiile sunt multiple datorită caracterului lor
individual, secundar )
Exemplu: a pica
Denotaţie = a cădea de la o oarecare înălţime
Conotaţiile : = ( familiar, despre îmbrăcăminte ) a nu se mai tine pe corp ;
= (figurativ ) a muri în luptă, a nu reuşi la un concurs ;
= ( popular, despre zile ) a se nimeri la o anumită dată.
Exemplu : inimă
Sens denotativ= DENOTATIE = desemnează, în limbajul medical, un anumit organ:
► CORD : « suferă de inimă » ;
Sensuri conotative= CONOTATII :
► SENSIBILITATE : « are inimă bună » ;
► CRUZIME : « om fără inimă » ;
► REGRET : « o doare inima după ea » ;
► STOMAC : « a mânca pe inima goală » ;
► INDRAZNEALA : « a-şi lua inima-n dinţi » .
Stilul
juridico-administrativ
( oficial )
► obligatoriu alineate, paragrafe, articole numerotate (“art.
3” ) → scoatere în evidenţă a ideilor + claritatea acestora;
► clişee sau formule lexicale: “Se adevereşte prin prezenta…”, “Vă
aducem la cunoştinţă că…”;
► exprimarea este lapidară ( concisă ), clară, neutră, obiectivă
( fără încărcătură afectivă sau emoţională ).
► accesibilitate ( pentru a putea fi înţeles şi de persoanele mai puţin
instruite );
► sensul cuvintelor = denotativ ( primul sens din dicţionar )= nu
permite decât o singură interpretare ;
► vocabularul este specializat ( terminologie specifică: licitaţie,
adjudecare, conform, se adevereşte, sentinţă, reclamaţie, culpă, din
oficiu, la cerere);
► respectarea strictă a normelor limbii literare;
Perspectiva / punctul de vedere al
autorului poate fi:
1. obiectiv
= relatare la pers. a III-a = autorul nu se implică afectiv, fiind neutru prin
tonalitate şi informaţiile furnizate.
= impersonal = se adresează gândirii; transmite informaţii şi explicaţii.
2. subiectiv
= relatare la pers. I, autorul se implică afectiv, îşi exprimă propria opinie
( “eu cred că..., sunt de părere că” );
= mesajul este orientat spre Emiţător;
= se adresează sensibilităţii Receptorului;
= mărcile subiectivităţii: verbe, pronume şi adj. pron posesive la persoana
I.