SCALA EAWE –

EXAMINAREA ANOMALIILOR
EXPERIANȚIALE
GRUPA 1
• Scala EAWE explorează anomaliile subiective în experiența unei
persoane cu lumea exterioară și cuprinde moduri de experimentare
a spațiului și obiectelor înconjurătoare, timpului și
evenimentelor/trăsăturilor interpersonale și ale altor persoane,
proprițățile limbajului, atmosferei sau întregului simț al imersiunii
într-un cadru și atitudini sau puncte de vedere față de existență sau
realitate în ansamplu (orientare existențială).
 SPAȚIUL ȘI OBIECTELE ÎN SCHIZOFRENIE

• Perturbările percepției spațiului și obiectelor, deși un focus tradițional în

cadrul psihiatriei fenomenlogice, necesită un studiu continuu aprofundat
în înțelegerea cauzele și efectelor acestor alterări perceptuale în cadrul
schizofreniei. Cu acest scop poate fi utilizată scala EAWE, un instrument
bazat pe interviuri clinice, pentru a evoca, clasifica și cuantifica fenomene
perceptuale anormale și alte fenomene experiențiale.
 FRAGMENTAREA
• Aspectele studiate ale percepției dezordonate ale spațiului și obiectelor în
schizofrenie se regăsesc în fragmentarea sau organizarea perceptivă redusă.
Aceste anomalii apar de la primul episod psihotic și devin mai pronunțate odată cu
creșterea cronicității.
• Fragmentarea obiectelor: “Trebuie să pun lucrurile cap la cap în capul meu. Dacă
mă uit la ceas, văd ceasul, cureaua de ceas, fața, mâinile, și așa mai departe, atunci
trebuie să le adun împreună ca să-l fac dintr-o singură bucată”.
• Fragmentarea se poate extinde și asupra scenelor în ansamblu: “Am văzut doar
fragmente: câțiva oameni, un chioșc, o casă. Pentru a fi corect, nu pot spune că văd
toate acestea pentru că obiectele păreau modificate față de cele obișnuite. Nu
stăteatu împreună într-un context general, le-am văzut ca detalii fără sens.”
 METAMORFOPSIA

• Reprezintă modificări percepute în dimensiunea, forma sau culoarea

obiectelor.
• “Lucrurile se modelează, găurile rotunde din tocurile ferestrelor devin capete
și par să mă muște.”
• “Stăteam ascultând o altă persoană și dintr-o dată, cealaltă persoană a devenit
mai mică și apoi mai mare și apoi a părut că s-a făcut din nou mai mic.”
• “Lucrurile păreau atât de departe, totul era la distanță.”
 INTENSITATEA ANORMALĂ A PERCEPȚIEI
• Multe persoane cu schizofrenie raportează creșteri sau scăderi ale intensității stimulului.
• “Culorile par să fie mai strălucitoare acum, aproape ca și cum ar fi luminoase.”
• “Culorile sunt mai slabe, la fel și semnificația”

PIERDEREA VEDERII
• Pierderea vederii în schizofrenie variază de la vedere încețoșată până la orbire temporară, pierderea
acuității fiind descrisă astfel de pacienți:
• “Mi-a scăzut vederea, văd totul cețos ca printr-un văl.”
• De asemenea, cazuri extreme de orbire temporară pot fi observate în următoarele exemple:
• “Ori de câte ori vreau să mă concentrez asupra unui obiect, acesta dispare din fața ochilor mei.”
• “Drumul, găina și camera deodată au fost invizibile.”
 HALUCINAȚIILE VIZUALE

• La celălalt pol față de pierderea vederii, se află perceperea unor stimuli care nu
există.
• Halucinațiile vizuale sunt bine documentate în schizofrenie și sunt raportate că
apar la aprox. 27% dintre pacienți. Apariția concomitentă a halucinațiilor vizuale
și auditive este frecventă în schizofrenie, apariția halucinațiilor vizuale în absența
celor auditive fiind foarte rară în această afecțiune.
• “Am văzut cum pielea oamenilor emitea raze fine negre și roșii, până și aerul s-a
umplut de alte raze și straturi ciudate”.
 EXPERIENȚĂ DISTORSIONATĂ A SPAȚIULUI
• Experiența spațiului poate fi denaturată pentru unii pacienți. Exemple în acest sens includ:
• “ Într-o zi, timp de multe ore, o stare de rău mă infectează. Iregularitățile spațiale slabe denaturează
percepțiile mele, adâncirea scărilor și coridoarelor școlare telescopante.”
• Există mai multe rapoarte despre spațiul care devine aproape bidimensional:
• “ Văd lucrurile plat. Ori de câte ori există o schimbare bruscă, o văd plat. Acesta este motivul pentru care am
de gând să merg mai departe. Este ca și cum ar fi fost un zid acolo și aș intra în el. Nu există adâncime.”
• În alte cazuri, spațiul pare să se extindă:
• “Am văzut încă camera. Spațiul părea să se întindă și să meargă la infinit complet gol. M-am simțit pierdut,
abandonat la infinitățile spațiului.”
• La cealaltă extremă, pacienții pot experimenta că fuzionează cu obiectele din spațiu:
• “În timp ce mă uitam la pachetul de țigări din mâna mea, nu puteam fi sigur dacă pachetul făcea parte din
corpul meu sau nu.”
 EXPLORAREA SPAȚIULUI ȘI OBIECTELOR ÎN SCALA
EAWE
• 1.1 Intensitate anormală sau persistentă percepțiilor vizuale:
• 1.1.1 creșterea intensității percepțiilor vizuale
• 1.1.2 descreșterea intensității percepțiilor vizuale
• 1.1.3 recurența sau persistența stimulilor vizuali
• 1.2 Cecitate totală sau parțială:
• 1.2.1 imagine încețoșată
• 1.2.2 imagine observată parțial
• 1.2.3 cecitate tranzitorie
• 1.3 Alterări ale acurateții percepțiilor vizuale:
1. 1.3.1 iluzii vizuale
2. 1.3.2 halucinații vizuale
3. 1.3.3 pseudohalucinații vizuale
• I.4 Fragmentarea vizuală:
• 1.4.1 obiecte fragmentate
• 1.4.2 scenă fragmentată
• 1.4.3 atenția este orientată asupra unor detalii izolate
• 1.5. Dezorganizare sau alterare a stabilității obiectelor:
• 1.5.1 dezorganizarea conturului obiectelor
• 1.5.2 pierderea stabilității percepției
• 1.6 Schimbări în calitatea, mărimea sau forma percepțiilor vizuale:
• 1.6.1 schimbări în culoarea percepțiilor vizuale
• 1.6.2 micropsia/macropsia
• 1.6.3 dismegalopsia
• 1.6.4 metamorfopsia
• 1.6.5 alte distorsiuni
• I.7 Alterări ale distanței perceptuale sau juxtapunerea obictelor:
• 1.7.1 obiectele apar mai departe sau mai aproape decât sunt
• 1.7.2 disturbarea relației spațiale relative (juxtapunerea) dintre obiecte
• 1.7.3 disturbare generală în estimarea distanțelor
• 1.8 Experiențe distorsionate ale spațiului
• 1.8.1 orientare în spațiu diminuată
• 1.8.2 pierderea orientării topografice
• 1.8.3 pierderea integrității sau structurării spațiale
• 1.8.4 pierdeeea dimensionalității
• 1.8.5 experiența spațiului infinit
• 1.8.6 inversare obiecte/podea
• 1.8.7 experiența afectivă a spațiului
• 1.9 Intensitatea anormală sau persistentă a stimulilor auditivi:
• 1.9.1 creșterea în intensitate a percepțiilor auditive
• 1.9.2 scăderea în intensitate a percepțiilor auditive
• 1.9.3 hiperestezie prin amplificarea senzațiilor auditive de fundal
• 1.9.4 recurența sau prelungirea stimulilor auditivi
• 1.10 Alterări ale acurateții percepțiilor auditive
• 1.10.1 iluzii auditive
• 1.10.2 halucinații auditive
• 1.10.3 pseudohalucinații auditive
• 1.11 Alte dereglări în calitatea percepțiilor auditive
• 1.12 Probleme în localizarea suntelelor
• 1.13 Perturbarea altor simțuri:
• 1.13.1 disturbarea simțului tactil
• 1.13.2 disturbarea simțului gustativ
• 1.13.3 disturbarea simțului olfactiv
• 1.14 Sinestezie saun percepție concomitentă anormală
• 1.15 Izolarea percepțiilor senzoriale
• 1.16 Alterări în recunoașterea sau identificarea unui obiect perceput
• 1.17 Pierderea granițelor sau limitelor cu lumea exterioară
 EXPERIENȚA TEMPORALĂ ÎN SCHIZOFRENIE

• Pentru o mai bună înțelegere a modificărilor temporalității în schizofrenie,

trebuia făcută distincția între cele două moduri temporale și anume: timpul
implicit și timpul explicit.
• Timpul implicit sau trăit este “a trăi timpul”. Experimentăm mișcarea vieții,
care este implicită în experiența noastră de a fi angajați în lume și orientați către
obiectivele noastre imediate. Îmbunătățește orientarea noastră corporală și
angajamentul implicit față de situația noastră particulară, cu mijloacele și
scopurile ei. Vorbirea este o bună ilustrare a timpului implicit. Auzim cuvintele
rostite curente (prezentație), dar suntem conștienți de cuvintele pe care tocmai ce
le-am auzit (retenție) și anticipăm anumite cuvinte care vor urma (protenție).
• Fiind interesați de modul în care alterările timpului implicit sunt corelate cu
simptomatologia bazală în schizofrenie, a fost amplu demonstrat că funcția de
protenție este slăbită ducând la pierderea atenției focale și la o intruzie de idei și
impulsuri nepotrivite. Arcul intențional este astfel perturbat, ducând la o dezintegrare
temporală și o fragmentare a continuității experienței.
• Dacă sinteza temporală este perturbată, pacientul va suferi o depersonalizare
transcedentală, în care propriile gânduri și impulsuri îi par străine. Astfel,
dezintegrarea arcului intențional și fragmentarea auto-coerenței temporale se traduce
printr-o externalizare a fragmentelor reminiscente, rezultând simptomatologia tipică
din schizofrenie.
• Timpul explicit
• Nu experimentăm temporalitatea doar pre-reflectiv. Câteodată suntem extrem de conștienti de
trecerea timpului, și de cele 3 componente ale timpului explicit: trecut, prezent, viitor. Sinele
personal, narativ, este cel care leagă cele 3 elemente și se poate astfel auto-proiecta în viitor și
își poate aprecia propria poveste de viață ca o entitate narativă. Asta implică o temporalitate
intersubiectivă deoarece narațiunea este creată pentru și se împărtășește altor persoane.
• Alterările timpului explicit au loc astfel în stări de desincronizare, însemnând fie o creștere fie
o încetinire a vitezei timpului propriu în relație cu timpul lumesc.
• În fazele pre-psihotice din schizofrenie, poate exista o anxietate anticipatorie, asociată de
multe ori unei accelerări subiective a trecerii timpului. Pe de altă parte, în stările post-
psihotice, pot fi resimțite simptome negative sau reziduale, ca manifestări ale retardului
experiențial.
 TIMP ȘI EVENIMENTE ÎN SCALA EAWE

• Cei 6 itemi se referă la variatele modalități în care acțiunile, evenimentele sau

trecerea timpului pot fi anomalii experiențiale. Aspectele temporale și
dinamice ale lumii, cele care implică mișcare, memorie, anticipație, se pot
modifica de-a lungul timpului.
 TIMP ȘI EVENIMENTE
• 2.1 Timpul și mișcările par să-și schimbe viteza
• 2.1.1 Timpul și mișcările par accelerate
• 2.1.2 Timpul și mișcările par încetinite
• 2.1.3 Timpul și mișcările par (cumva) atât accelerate cât și încetinite

• 2.2. Discrepanță între timpul intern și timpul extern

• 2.2.1 Timpul intern pare încetinit față de timpul lumesc
• 2.2.2 Timpul intern pare accelerat față de timpul lumesc

• 2.3 Disrupție în organizarea dinamică a timpului

• 2.3.1 Timpul pare să se fi oprit, este static, infinit, dispărut
• 2.3.2 Timpul este disrupt sau fragmentat
• 2.3.3 Dezorientare în timp
• 2.3.4 Sentiment de limitare sau izolare în moment
• 2.3.5 Variate experiențe temporale bizare
• 2.4 Anticipare alterată
• 2.4.1 Anticipare perpetuă
• 2.4.2 Surprindere constantă din cauza inabilității de a anticipa evenimente viitoare
• 2.4.3 Sentimentul că “se poate întâmpla orice“
• 2.4.4 Protenția (orientarea către viitor) se prăbușește
• 2.5 Conștientizare alterată a viitorului așteptat
• 2.5.1 Viitorul pare inexistent
• 2.5.2 Viitorul pare neimportant sau irelevant
• 2.5.3 Viitorul pare amenințător
• 2.5.4 Premoniții
• 2.6 Amintirile trecutului sunt perturbate
• 2.6.1 Trecutul pare rupt
• 2.6.2 Trecutul pare vag sau obscur
• 2.6.3 Trecutul dispare sau sau pare non-existent
• 2.6.4 Trecutul pare accelerat
• 2.6.5 Trecutul pare încetinit
• 2.6.6 Trecutul este intruziv
• 2.6.7 Eroziunea distincției dintre trecut și prezent
• 2.6.8 Disjuncția trecutului
Desen pacient cu Schizofrenie