MISCAREA

LEGIONARA
IN ROMANIA
INTERBELICA
• De-a lungul istoriei, oamenii au fost împărțiți
după principii și ideologii. Astfel, a apărut
comunismul, socialismul, nazismul, fascismul
și capitalismul. În România, Mișcarea
Legionară a fost o organizație paramilitară de
orientare naționalist-fascistă. Aceasta mai era
numită Garda de Fier sau Legiunea
Arhanghelul Mihail și a fost înființată de
Corneliu Zelea Codreanu, la 24 iunie 1927.
Mișcarea Legionară a
avut un caracter mistic-
religios, anticomunist,
antisemitic,
anticapitalist și
antimasonic, constituită
după tipul
organizațiilor naziste
SA și SS. Membrii
acestei organizații se
numesc legionari și
aveau o atitudine de
respingere a tot ceea ce
era în societate.

Potrivit definiției oficiale, legionarii sunt „acei

soldați care făceau parte din legiunea romană,
membrii ai unei mișcări social-politice de extremă
dreapta sau soldat în Legiunea străină„.
 • Mișcarea Legionară a fost
înființată în țara noastră, în anul
1927, iar în 1936 și-a schimbat
numele în „Totul pentru țară”.
Organizația a fost formată de
Corneliu Zelea Codreanu alături
de Ion Moţa, Radu Mironovici,
Corneliu Georgescu şi Ilie
Gârneaţă. În anul 1930, mișcarea
a format partidul politic numit
„Garda de Fier”, având ca scop
să lupte împotriva expansiunii
URSS.

Ajunsă la putere, Mişcarea Legionară a introdus o serie de legi

antisemite dure şi jaful organizat al minorităţii evreieşti. Propaganda
acestei mișcări se făcea prin marşuri, procesiuni religioase, miracole,
imnuri patriotice, muncă voluntară şi campanii în zonele rurale.
Majoritatea susținătorilor acestei grupări era formată din țărani și
studenți.
• Mişcarea Legionară propovăduia un model ultra-
naţionalist, de factură ortodoxă, bazat pe ”renaştere
naţională”, pe antisemitism şi făurirea ”omului nou”,
care obligatoriu trebuia să fie român ortodox. A fost
privită de-a lungul timpului ca o mişcare ultra-
naţionalistă, xenofobă şi cu metode violente de
îndepărtare a adversarilor, renumite fiind asasinatele
atribuite legionarilor, cărora a căzut victimă inclusiv
I.G. Duca, primul- ministru al României.

Murarescu Crina Bibliografie: www.shtiu.ro

Voicu Gabriela historia.ro
XI C