FISA DE LUCRU --- SISTEMUL ELECTORAL

Partidul Național Liberal Partidul Național Liberal a fost condus în perioada interbelică de Ion I.C.
Brătianu (1908-1927), Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G. Duca (1930-1933) și Constantin-Dinu Brătianu
(1933-1947). A câștigat alegerile parlamentare din 1922, 1927, 1933 [i a ob]inut cel mai mare număr de
voturi în 1937. A format guverne prezidate de I.C. Brătianu (1922-1926, 1926-1927), Vintilă Brătianu
(1927-1928) și Gh. Tătărescu (1934-1937). În timpul guvernărilor liberale au fost adoptate Constituția
din 1923 și un ansamblu legislativ care a consfințit și consolidat Marea Unire din 1918: legea cu privire la
organizarea armatei și legea pentru învățământul primar al statului (1924), legea pentru organizarea
bisericii și legea administrației (1925), legea electorală (1926).

Programul P.N.L. (1922) Vom urma o politică economică, care să îngăduie sporirea producției și să
înlesnească exportul ei, aducând astfel propășirea întregii economii naționale și ieftinirea traiului. Vom
desăvârși pentru țărani aplicarea reformei agrare și vom veghea la îmbunătățirea stării lor materiale,
culturale și morale. Ne vom strădui să îmbunătățim soarta muncitorilor de la orașe. Vom face o politică
de dreptate socială, asigurând democratic limita necesară pentru a fructifica roadele dobândite prin
sufragiul universal.

Partidul Național Țărănesc A fost înființat pe 10 octombrie 1926, prin fuziunea Partidului Național
Român din Transilvania cu Partidul Țărănesc. Președinți: Iuliu Maniu (1926-1933), Alexandru Vaida
Voievod (mai-noiembrie 1933), Ion Mihalache (1933-1937), Iuliu Maniu (1937-1947). A câștigat alegerile
parlamentare din 1928 și 1932. A format guverne conduse de Iuliu Maniu (noiembrie 1928 – 7 iunie
1930, 13 iunie – 8 octombrie 1930, octombrie 1932 – ianuarie 1933 ), Gh. Mironescu (7-8 iunie 1930,
octombrie 1930 – 4 aprilie 1931), Alexandru Vaida Voievod (iunie-august și august-octombrie 1932,
ianuarie-noiembrie 1933). Parlamentele cu majoritate țărănist au adoptat Legea Mihalache prin care s-a
permis vânzarea micilor proprietății primite la împroprietărire, Legea pentru stabilizarea monetară,
Legea pentru organizarea cooperației, Legea privind contractele de muncă (1929), noua lege a
conversiunii datoriilor agricole (1932), legea pentru reglementarea datoriilor agricole.

Programul P.N.Ț. (1926) Se va urmări sporirea producției țării prin normalizarea condițiilor de
funcționare a vieții economice așezate pe temeiurile ei naturale. Producția principală a țării fiind
agricultura, interesele propășirii acesteia nu vor fi supuse unui industrialism forțat și artificial.
Recunoașterea sinceră a sindicatelor, învestirea lor cu personalitate juridică și decretarea lor ca organe
de mijlocire între muncă și capital. Pentru atragerea capitalului străin se cere ordine internă
constituțională și un regim de legislație desăvârșit.

Partidul Comunist Român a fost înființat la 8 mai 1921. Au îndeplinit funcția de secretar, secretar
general, prim secretar: Gh. Cristescu (1922-1924), Elek Köblos (19241928), Boris Ștefanov (1931-1940).
P.C.R. a fost scos în afara legii în 1924. „Congresul al V-lea (al P.C.R. din decembrie 1931) dă linia justă și
5 lozinci fundamentale: contra dictaturii fasciste, ziua (de lucru) de 8 ore, pământ țăranilor,
autodeterminare (pentru provinciile istorice) până la despărțire, apărarea URSS. Aceste lozinci trebuie să
ne călăuzească în lupta pentru preluarea puterii.”

Partidul Social-Democrat din România a fost înființat la 7 mai 1927. Președinte: Gheorghe Grigorovici
(1936-1938). Din programul P.S.D.R.: „În opunerea la doctrina și tactica comunismului, P.S.D.R. stă ferm
pe platforma socialismului democratic, considerând că lupta de emancipare a clasei muncitoare se poate
pregăti în modul cel mai eficient și sigur pe calea democrației.”

Formațiuni politice de dreapta

Liga Apărării Național Creștine (L.A.N.C.), înființată la 4 martie 1923 la Iași. Președinte: A.C. Cuza. A
fuzionat în 1935 cu Partidul Național Agrar.

Legiunea Arhanghelului Mihail, Înființată la 24 iunie 1927 la Ia[i. Comandant: Corneliu Zelea Codreanu
(1927-1938), Horia Sima (1938-1941). În 1930 s-au pus bazele organizației Garda de fier, dizolvată
formal în 1931 [i 1932, scoasă din viața publică în 1933. Revine sub numele de Totul pentru țară, în
1935. La 21 februarie 1938, Corneliu Zelea Codreanu anunță încetarea activității partidului.

Grigore Gafencu în campanie electorală în Dobrogea (1931) „Am gustat, câteva zile, tot farmecul
înduioșător al Orientului. Și apoi a venit cealaltă înfățișare a Orientului: mai grozavă decât năvălirea
tătarilor sau invazia lăcustelor, a venit ziua de alegeri, de alegeri cum sunt înțelese și practicate de
români, de administrația română, de armata română, de magistrații români. A fost o imagine absurdă și
barbară dezlănțuită de sus în jos peste o populație pașnică și liniștită … S-au arestat delegații și
candidații, s-au furat urnele și cărțile de alegător, s-au bătut mai ales, s-au schingiuit și snopit sub lovituri
de ciomege sute și mii de alegători. Îngrozită, populația se ascundea în pădure. Ca în timpul războiului,
mă plimbam cu revolverul la mine, înconjurat de un grup de prieteni credincioși.” (Constantin Grigore
Gafencu, Însemnări politice , Editura Humanitas, 1991

Argetoianu Constantin despre liderii unor partide politice, în contextul alegerilor din 1933 „Duminică 24
decembrie. Ajun de Crăciun fără veselie. Rezultatul alegerilor a întrecut cele mai pesimiste socoteli
pentru noi. Duca (primul ministru liberal) a dezlănțuit toată urgia administrativă împotriva mea — dând
astfel o nouă dovadă de falsitatea și de nemernicia sa sufletească … Doctorul Lupu, care s-a prezentat în
alegeri cu un program ce nu era decât falsificarea programului meu, a avut de două ori mai multe voturi
ca mine. Inofensiv în politică și caraghios, lui i s-au lăsat toate voturile ca să iasă înaintea mea și să mă
umilească. Același plan machiavelic a favorizat și pe Goga, un alt contrafăcător al programului și ideilor
mele.” (C. Argetoianu, Memorii, 1932-1934, Editura Machiavelli, 1997

1. Stabiliți asemănări și deosebiri între programele P.N.L. și P.N.Ț. Motivați din perspectiva acestor
programe activitatea legislativă a majorităților parlamentare, constituite de aceste grupuri politice.
Fixați-le în spectrul politic și explicați-vă opinia.

2. Comparați programele partidelor politice care au funcționat în perioada interbelică. Dacă am da

timpul înapoi și v-ași afla în fața alegerilor, căruia dintre ele i-ați acorda votul? Motivați-vă alegerea .

4. Descrieți reacția autorităților la alegeri din perspectiva unui observator neutru. Alcătuiți un raport,
stabilind ce valori ale cetățeniei democrate erau astfel încălcate și ce anume favoriza încălcarea lor.

4. Caracterizați modul în care C. Argetoianu înțelege să-și motiveze înfrângerea în alegeri. Explicați cum
se face că în multe împrejurări ale vieții este mai la îndemână să denunțăm „teoria conspira]iei” decât să
ne recunoaștem propriile erori.

PS Folositi si informații din manual