Management si legislatie sanitara curs III, AMG III

Farm. Ignat Camelia

CAPITOLUL 3
SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE

3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA

Decizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata de o serie de
autori, instrumental specific de exprimare cel mai important.
Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
Decizia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite asupra
deciziilor, actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane.
Decizia manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau mai multe
persoane care pot fi executanti sau cadre de conducere care participa la aplicarea deciziei. Are
influente directe la nivelul grupului, neafectand numai starea, comportamentele, actiunile si
rezultatele unui singur individ.
Decizia manageriala imbraca doua forme: act decizional si proces decizional.
Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand situatia
respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine cunoscute de decident, nemafiind
necesara culegerea de informatii si analiza acestora. La baza actelor decizionale se afla
experienta si abilitatea managerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se pregateste,
adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale situatiei decizionale sunt
decidentul si mediul ambiant decizional.
Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in virtutea
obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia.
Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si exogene
unitatii sanitare respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii primari ai deciziei
prezinta evolutii complexe si accelerate, generand o multitidine de situatii decizionale.

1
 3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR
Sistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate
corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice manageriale. Numarul,
natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem prezinta o mare varietate.
Tipologia deciziilor manageriale ale unei organizatii se stabileste dupa urmatoarele
criterii:
 dupa orizont si implicatii;
 dupa esalonul managerial;
 dupa frecventa;
 dupa posibilitatea anticiparii;
 dupa amploarea sferei decizionale a decidentului;
 dupa sfera de cuprindere a decidentului.

1.Clasificarea deciziilor dupa orizont si implicatii

1. decizii strategice: - se refera la o perioada de regula de 3-5 ani;
 contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor;
 vizeaza fie ansamblul activitatilor unitatii respective, fie principalele sale
componente;
 se adopta frecvent la nivelul managementului superior de grup;
 se integreaza in strategii, planuri sau programe pe termen mediu sau lung.
2. decizii tactice: - se refera la perioade cuprinse intre 6 luni – 2 ani;
 contribuie la realizarea obiectivelor derivate;
 vizeaza fie ansamblul de activitati, fie doar unele activitati cu implicatii
apreciabile asupra celorlalte domenii;
 se adopta la nivelul managementului superior de grup sau individual.
c) decizii curente: - de refera la perioade de maxim cateva luni;
 contribuie la realizarea obiectivelor individuale;
 predomina in exclusivitate la nivelul managementului mediu si inferior.

2. Clasificarea deciziilor dupa esalonul managerial:

2
 a) Decizii de nivel superior: - sunt adoptate de esalonul superior al managementului;
o majoritatea sunt decizii strategice si tactice;
b) Decizii de nivel mediu: - se adopta de esalonul mediu al managementului alcatuit din
sefii de servicii, sectii;
o majoritatea sunt decizii curente si tactice;
c) Decizii de nivel inferior: - sunt adoptate de esalonul inferior al managementului
alcatuit din sefii de birouri si echipe;
o sunt numai decizii curente.

3. Clasificarea deciziilor dupa posibilitatea anticiparii:

a) Decizii anticipate: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc cu
mult timp inainte;
o sunt decizii in totalitate periodice;
b) Decizii imprevizibile: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc
doar cu putin timp inainte;
o depind decisiv de capacitatea decizionala, intentia si experienta
managerilor implicati.

4. Clasificarea deciziilor dupa frecventa adoptarii lor:

a) Decizii periodice: - se adopta la anumite perioade de timp, reflectand ciclicitatea
proceselor manageriale si de productie;
o au caracter repetitiv.
b) Decizii aleatorii : - sunt adoptate la intervale neregulate de timp fiind dificil de
anticipat;
o eficacitatea lor depinde de potentialul decizional al decidentului.
3. Decizii unice:- au caracter exceptional;
o eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al decidentului.

5. Clasificarea deciziilor dupa amploarea sferei decizionale a decidentului:

a) Decizii integrale: - se adopta din initiativa decidentului, fara a necesita avizul
esalonului ierarhic suoerior;

3
 o de regula sunt decizii curente, periodice, anticipate.
b) Decizii avizate : - aplicarea acestor decizii este conditionata de avizarea la nivelul
esalonului ierarhic superior;
o sunt frecvent decizii strategice si tactice.

6. Clasificarea decizilor dupa sfera de cuprindere a decidentului:

a) Decizii participative :- se adopta de organisme de management participative;
 majoritatea sunt decizii strategice si tactice;
 are loc un consum mare de timp, reflectat, de regula, in gradul de fundamentare
superior;
b) Decizii individuale : - se adopta de catre un decident;
o se bazeaza pe experienta si capacitatea decizionala a managerului
respectiv.

CAPITOLUL 4
SISTEMUL INFORMATIONAL

4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL

Sistemul informational- cuprinde ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si
circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratatre a informatiilor, contribuind la
stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate.
 Componentele sistemului informational: potrivit definitiei de mai sus sistemul
informational este alcatuit dintr-o serie de elemente strans intercalate.
Data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fenomene referitoare
la organizatie sau la procese din afara acesteia.
Informatiile sunt acele date care aduc utilizatorului un plus de cunoastere, privind direct
sau indirect unitatea respectiva, furnizandu-i elemente noi, utilizabile in realizarea sarcinilor ce-i
revin.
Tipologia informatiilor. Informatiile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
 mod de exprimare;
 directia vehicularii;

4
  provenienta;
 grad de prelucrare;
 destinatie;
 mod de organizare a inregistrarii si prelucrarii;
 obligativitatea pentru adresant.

1.Clasificarea informatiilor dupa modul de exprimare

a) Informatii orale: - sunt expuse prin viu grai si nu implica investitii prin mijloace de
tratare a informatiei;
 prezinta viteza mare de circulatie;
 nu sunt controlabile, lasand loc la interpretari.
b) Informatii scrise: - sunt consemnate de regula pe hartie si pot fi pastrate mult timp
nealterate;
 consemnarea lor impune un consum de timp apreciabil;
 implica cheltuieli moderate.
c) Informatii audio-vizuale: - implica utilizarea aparaturii speciale (calculatoare, circuit
de televiziune local) deoarece se adreseaza concomitent vazului si auzului;
 prezinta viteza mare de circulatie;
 pot fi consemnate integral si rapid;
 sunt costisitoare.

2. Clasificarea informatiilor dupa directia vehicularii

a) Informatii descendente: - se transmit de la niveluri ierarhice superioare catre cele
inferioare de management;
 sunt alcatuite din decizii, instructiuni, metodologii etc
b) Informatii ascendente: - se transmit de la nivelul esaloanelor ierarhice inferioare la cele
superioare de management;
 reflecta modul de realizare a obiectivelor si deciziilor manageriale.
c) Informatii orizontale: - sunt informatii transmise intre titularii de posturi situati pe
acelasi nivel ierarhic.

5
 3. Clasificarea informatiilor dupa provenienta
1. Informatii exogene: - sunt informatii ce provin din suprasistemele din care fac parte
unitatea sanitara;
 sunt alcatuite din legi, ordonante, decizii, instructiuni, indicatii etc.si sunt
in mare parte obligatorii.
b) Informatii endogene: - sunt generate in cadrul unitatii, se refera la toate activitatile
acesteia.
4. Clasificarea informatiilor dupa gradul lor de prelucrare
1. Informatii primare: - sunt informatii care nu au suferit anterior un proces de prelucrare
informationala, sunt cele mai raspandite la nivelul executantilor;
2. Informatii intermediare: - sunt informatii ce se afla in diferite faze de prelucrare
infromationala;
 sunt raspandite la nivelul esalonului managerial inferior.
c) Informatii finale: - au trecut prin intreg sirul de prelucarari informationale prevazute;
 au caracter complex si se adreseza de regula managerilor de la nivelul
esaloanelor superior si mediu.
5. Clasificarea informatiilor dupa destinatie
a) Informatii interne: - beneficiarii acestor informatii sunt managerii si executantii din
unitatea respectiva;
 au grad de formalizare redus;
b) Informatii externe: - beneficiarii acestor informatii in cazul unei unitati sanitare sunt
pacientii;
 prezinta grad mare de formalizare.
6. Clasificarea informatiilor dupa obligativitatea pentru adresant
a) Informatii imperative: - sunt emise de conducatorii unitatii respective fiind destinate
nivelurilor ierarhice inferioare;
 au caracter decizional pronuntat;
 considerarea mesajului informational este obligatorie;
b) Informatii nonimperative: - sunt informatii emise de executanti sau manageri fiind
destinate colegilor sau superiorilor;
 au caracter imformativ;

6
  luarea in considerare a mesajului informational nu este obligatoriu.
Circuitele informationale reprezinta traiecul parcurs de o informatie sau o categorie de
informatii intre emitator si destinatar.

Tipologia circuitelor informationale

Circuitele informationale se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
1. Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor
(emitator- destinatar).
2. Frecventa producerii.
1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor
(emitator- destinatar).
a) Circuit informational vertical
- legatura se stabileste intre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite
intre care exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
b) Circuit informational orizontal
- circuitul informational se stabileste intre posturi si compartimente situate pe acelasi
nivel ierarhic
- vehiculeaza informatii orozontale.
c) Circuit infromational oblic
- circuitul informational se stabileste intre posturi sau compartimente situate pe niveluri
ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
2) Dupa frecventa producerii
a) Circuit informational periodic
- fundamentul producerii il reprezinta caracterul repetitiv, secvential al proceselor de
munca.
Ex: predarea si preluarea serviciului pe sectii, rapoarte de garda etc.
b) Circuit informational ocazional
- se stabileste o frecventa aleatoare;
- fundamentul producerii il reprezinta situatiile endogene sau exogene unitatii sanitare.

7
 Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii vehiculata intre emitatorul si
beneficiarul pe circuitul informational, caracterizat prin imagine, viteza de deplasare, fiabilitate,
cast etc.
Procedurile informationale constutuie ansamblul elementelor prin care se stabilesc
modalitatile de culegre, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu
precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a raporturilor modelelor si mijloacelor de
tratare a informatiilor folosite.
Mijloacele de tratare a informatiilor pot fi clasificate pe categorii, avand anumite
caracteristici si anume:
1) Mijloace de tratare a informatiilor manuale - sunt reprezentate de masina de calcul
manual, masina de dactilografiat etc.
- se caracterizeaza prin intrare manuala a informatiilor cu ajutorul claviaturii, memorie
foarte limitata, iesirea informatiilor pe limite in unul sau mai multe exemplare, producerea a
numeroase greseli, viteza redusa de tratare a informatiilor, cost relativ scazut.
2) Mijloace de tratare a informatiilor automatizate:
- sunt reprezentate de computere si terminale;
- se caracterizeaza prin corectare si transmitere automata a datelor, prezinta memorie
interna puternica, exista posibilitati de stocare a datelor in memoria auxiliara nelimitata, viteza
foarte mare de prelucrare, siguranta in calcule, posibilitati de folosire a unor modele complexe cu
numar mare de variabile, programe evaluate, costuri apreciabile.
- necesita forta de munca specializata si perfectionata continuu.
4.2 FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL
Sistemul informational intr-o organizatie trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele
trei functii: decizionala, operationala, de documentare.
Functia decizionala- exprima rolul sistemului informational de a asigura elementele
informationale necesare adoptarii deciziilor.
Functia operationala- prin care sistemul informational are drept scop declansarea
ansamblului de actiuni necesare realizarii obiectivelor propuse.
Functia de documentare- exprima rolul sistemului informational de a asigura imbogatirea
fondului de informatii in cadrul organizatiei.

8
 4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL
In cadrul studiilor efectuate asupra sistemelor informationale din cadrul organizatiilor s-a
evidentiat existenta unor deficiente tipice precum: distoriunea, filtrajul, redundanta,
supraincarcarea circuitului informational.
Distorsiunea – consta in modificarea partiala, neintentionata a continutului, a mesajului
unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator la receptor.
Filtrajul- consta in modificarea partiala sau totala a continutului, a mesajului unei
informatii in mod intentionat.
Efectul negativ al distoriunii si filtrajului il reprezinta dezinformarea partiala sau
integrala a beneficiarilor de informatii.
Redundanta este o alta decicienta majora a sistemului informational, ce consta in
inregistrarea, transmiterea si prelucarearea repetata a unor informatii.
Supraincarcarea circuitului informational consta in vehicularea prin ele a unei cantitati de
informatii care ii depaseste capacitatea de transport, ceea ce duce la blocarea sau intarzierea
ajungerii unei parti din informatii la utilizator.