Management si legislatie sanitara curs VI, AMG III

Farm. Ignat Camelia

CAPITOLUL 9
FINANTAREA SECTORULUI SANATATII

Finantarea sectorului sanatatii este un factor esential pentru organizarea si functionarea

oricarui sistem de ingrijire de sanatate. Politica ingrijirilor de sanatate este strans legata de
mijloacele de finantare a serviciilor de sanatate.
Prin implementarea legii asigurarii sociale de sanatate, legea 145/1997, Guvernul
Romaniei a ales schimbarea sistemului ingrijirilor de sanatate de la un sistem centralizat la unul
bazat pe asigurari sociale de sanatate.
Schimbarile esentiale intervenite in finantarea sectorului serviciilor de sanatate, imbraca
urmatoarele aspecte:
1. Serviciile medicale vor fi finantate in principal din contributiile populatiei
asigurate;
2. Colectarea contributiilor este asigurata de casele de asigurari de sanatate;
3. Prin plata contributiilor fiecare persoana asigurata este protejata impotriva
costurilor cauzate de imbolnaviri si accidente si este indreptata catre serviciile de
sanatate furnizate prin intermediul mediciilor de familie si al spitalelor,
medicamente si materiale sanitare in functie de nevoile de ingrijiri medicale;
4. Casa de Asigurari de Sanatate foloseste fondurile colectate in principal pentru
plata serviciilor realizate de furnizorii de servicii de sanatate pe baza contractului
incheiat, in contract fiind stipulate cantitatea, calitatea si pretul serviciilor de
sanatate;
5. Spitalele vor trebui sa acopere cheltuielile serviciilor de sanatate realizate, prin
prezentarea notei de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate, potrivit
contractului.
Relatia dintre spitale si Casa de Asigurari Sociale de Sanatate creaza bazele autonomiei
spitalicesti, autonomie prevazuta in legea nr. 146/1999 privind organizarea, conducerea,

1
functionarea si finantarea spitalelor. Potrivit aceste legi, spitalele sunt considerate institutii
autonome de interes public si sunt indreptatite a avea propriul buget operational.
Legea 146/1999 are urmatoarele implicatii:
 spitalele devin furnizori de servicii de sanatate care-si “vand” aceste servicii caselor de
asigurari de sanatate pe baza contractelor medicale incheiate in acest scop de cele doua
parti;
 spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru serviciile de sanatate
furnizate;
 a luat nastere o “piata a serviciilor de sanatate” in care spitalele concureaza pentru
contracte medicale;
 reforma financiara accentueaza importanta unui bun management al spitalului, managerii
trebuind sa imbunatateasca organizarea serviciilor de sanatate pe care spitalul le
furnizeaza in scopul obtinerii efectelor pozitive in utilizarea resurselor si in calitatea
serviciilor;
 spitalele trebuie sa realizeze un echilibru intre venituri si cheltuieli, sa utilizeze in mod
eficient resursele, sa antreneze angajatii in vederea atingerii obiectivelor propuse.
Unul din obiectivele principale ale oricarui spital este obtinerea resurselor care vor
acoperii cheltuielile necesare furnizarii unor ingrijiri medicale de calitate pentru cei asigurati.
Spitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le pot furniza.
Aceste pachete de servicii pot cuprinde:
 servicii medicale ambulatorii;
 servicii medicale in regim de internare;
 servicii medicale de urgenta;
 asitenta medicala prenatala, intranatala si postnatala;
 servicii medicale de recuperare;
 servicii de asistenta stomatologica;
 ingrijiri la domiciliu;
 medicamente, materiale sanitare, proteze.
Spitalele pot percepe plati directe de la pacienti pentru anumite servicii.
Sursele de finantare pentru costuri sunt:
 casele de asigurari de sanatate;

2
  persoane fizice si juridice;
 administratia locala;
 Ministerul Sanatatii si Familiei;
 bancile.

 Contractele cu casele de asigurari de sanatate

In cea mai mare parte spitalele primesc resursele financiare prin prezentarea notelor de
plata catre Casa de Asigurari de Sanatate pentru serviciile de sanatate prestate. Serviciile sunt
“vandute” caselor de asigurari de sanatate in baza unui contract incheiat intre cele doua parti.
Acest contract trebuie sa specifice:
 numarul serviciilor de sanatate ce urmeaza a fi furnizate persoanelor asigurate pentru o
perioada de cel mult un an;
 pretul serviciilor medicale;
Contractul trebuie sa tina cont de interesul persoanelor asigurate, de echilibrul financiar
al asigurarilor de sanatate, de calitatea serviciilor. CAS trebuie sa plateasca spitalelor pentru
furnizarea de servicii medicale, cel putin la nivelul costurilor de productie.

 Contractele cu persoane fizice sau juridice

Resursele financiare pot proveni din donatii si/sau sponsorizari de la persoane fizice sau
juridice. Donatiile sunt facute cu o anumita destinatie, de exemplu pentru cumpararea unor
echipamente medicale specifice, efectuarea de reparatii sau constructia unor incaperi sau aripi
dintr-un spital. Sponsorizarile sunt oferite pentru furnizarea anumitor servicii sau activitati.

 Contractele cu administratia locala

Potrivit legii administratiei publice si legii finantelor publice locale, autoritatile publice
locale pot aproba credite bugetare pentru finantarea cheltuielilor spitalicesti din cadrul bugetelor
locale. Finantarea este furnizata la cererea managerilor de spitale care trebuie sa ofere
autoritatilor locale argumente convingatoare pentru alocarea de fonduri de la bugetele locale in
scopul bunei functionari a spitalelor. Autoritatile locale pot garanta fonduri de la bugetele locale
pentru cheltuieli, pentru materiale, servicii si investitii.

3
  Contractele cu Ministerul Sanatatii si Familiei
In conformitate cu legea 146/1999, privind organizarea, functionarea si finantarea
spitalelor, Ministerul Sanatatii si Familiei trebuie sa furnizeze spitalelor resurse financiare
pentru:
 realizarea programelor nationale de sanatate;
 achizitionarea de aparatura medicala de inalta tehnologie;
 realizarea reparatiilor capitale;
 realizarea unor activitati stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, cum ar fi: activitati de
invatamant si cercetare, recuperarea capacitatii de munca.

 Contractele cu bancile
Spitalele pot avea acces la credite bancare pe termen scurt fiind necesare pentru
asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru completarea
lipsurilor financiare temporare (incapacitati de plata), pentru o perioada de timp variind intre o
luna si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor echivalente pentru serviciile de
sanatate furnizate pe durata acelei perioade.

CAPITOLUL 10
ADMINISTRAREA SPITALELOR

Incepand cu anul 1998 sistemul serviciilor de sanatate din Romania s-a aflat in plina
reforma. Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul Sanatatii si Familiei si
includ:
 imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din Romania;
 garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate;
 obtinerea unui sistem de ingrijiri de sanatate mai bine calificat.
Sub incidenta noilor reglementari, spitalele sunt in masura sa-si genereze veniturile
proprii, potrivit autonomiei de care dispun. Managerii spitalului sunt responsabili de “sanatatea
financiara” a spitalelor pe care le conduc. Acestia trebuie sa se preocupe de toate aspectele
spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor medicale oferite. Managerii de spitale trebuie sa
creeze sau sa aprobe politicile ce raspund principalelor probleme si necesitati legate de strategia

4
spitalului si obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea de
capital circulant necesara, marimea datoriilor pe care spitalul si le poate permite pe termen scurt,
mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe care spitalul le poate oferi,
etc.
Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in considerare
urmatoarele aspecte:
1. Principiile care stau la baza contractarii serviciilor de ingijire a sanatatii;
2. Resursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul indeplinirii obligatiilor
prevazute prin contractele de servicii de sanatate;
3. Asigurarea resurselor materiale;
4. Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate persoanelor asigurate;
5. Investitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a numarului de paturi, procurarea
echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat reducerea costurilor de spitalizare.
6. Sursele financiare si natura lor.
Politica de dezvoltare si functionare a spitalelor se stabileste inaintea inceperii anului
fiscal; este analizata de echipa manageriala a spitalului si apoi devine programul de activitate a
spitalului.
Politicile de dezvoltare trebuie sa reflecte aspecte precum:
 politica de salarizare a personalului;
 desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in cadrul limitelor veniturilor actuale si
ale cheltuielilor aprobate de buget;
 reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea cheltuielilor in limita
bugetului;
 monitorizarea activitatii medicale si financiare care trebuie sa reflecte echilibrul dintre
venituri si cheltuieli.
Principala responsabilitate a managerilor de spitale consta in evaluarea performantelor
financiare, care se masoara dupa urmatoarele standarde: performantele spitalului comparate cu
performantele anterioare, cu performantele altor spitale din tara sau din aceeasi regiune, sau cu
scopurile financiare stabilite prin buget.