CERCETĂRI PRIVIND TABLOUL CLINIC AL

UNOR CULTURI DE CARTOF

Îndrumător Ştiinţific:
Șef lucrări univ. dr. Cristinel Relu ZALĂ Absolvent:
Traian Georgian IONESCU
 Cartoful este sensibil la cel puțin 75 de boli și tulburări nonparazitare, multe
dintre ele producând în mod constant pierderi de producție.

Mozaicul X al cartofului – Potato virus X

La unele soiuri se întâlneşte, în perioada de dinaintea înfloritului, un mozaic

uşor, caracterizat prin apariţia pe frunze a unor pete de culoare verde-deschis, răspândite
neregulat pe suprafaţa foliolelor, pete care alternează cu zonele verzi din vecinătate
 Stricul cartofului – Potato virus Y

Boala se manifestă, în principal, prin striuri (dungi) longitudinale, verzi-măslinii la început,

apoi brune-roşcate sau negricioase pe nervurile de pe faţa inferioară a frunzelor, pe peţioli şi
de-a lungul tulpinilor.
 Răsucirea frunzelor cartofului – Potato leaf roll virus

Primele simptome, în cazul plantelor infectate primar (în anul de cultură), constau
în curbarea marginilor foliolelor frunzelor către faţa superioară, luând o formă caracteristică
de cornet, ţigară sau luntre
 Înnegrirea bazei tulpinii şi putregaiul umed al tuberculilor de cartof –
Erwinia carotovora
Plantele sunt atacate în câmp, iar pe tuberculi nu se manifestă iniţial
simptome externe.
În câmp, plantele atacate sunt mai mici, îndesate, cu tulpini firave şi port
erect.
Tulpinile au baza subţiată, înnegrită, iar în secţiune transversală se observă
distrugerea parenchimului din scoarţă şi măduvă asociată cu înnegrirea vaselor
conducătoare.
Infecţia trece de la tulpină la stoloni şi tuberculi. La tuberculii atacaţi se
observă în secţiune inelul de vase brunificat.
 Mana cartofului – Phytophthora infestans
Sunt atacate frunzele, tulpinile, pedunculii florali şi tuberculii.
Pe frunze, mana se manifestă prin apariţia unor pete difuze, verzi-gălbui, izolate, de10-15
mm diametru. Petele apar, de obicei, la marginea foliolelor. Treptat ţesuturile din dreptul
petelor se brunifică, pornind de la centru spre margine, înconjurate de o zonă gălbuie. Pe
faţa inferioară a frunzelor, în special la periferia petelor, se observă un puf albicios, format
din conidioforii şi conidiile ciupercii. Frunzele puternic atacate, se ofilesc, se usucă şi cad,
lăstarii rămânând desfrunziţi.
 Pătarea brună a frunzelor de cartof – Alternaria solani
Pe frunze, apar pete brune, circulare, ovale sau colţuroase, de 2-5 mm, ajungând la
10 mm în diametru sau chiar mai mari, bine delimitate şi zonate concentic. Zonalitatea
petelor este dată de dungile de culoare mai închisă (brună-negricioasă), care iau naştere în
dreptul petelor, caracteristică acestei boli. La suprafaţa petelor se dezvoltă un puf catifelat,
brun-negricios, alcătuit din fructificaţiile ciupercii.
Pe tuberculi, se dezvoltă pete asemănătoare, izolate sau confluente, în dreptul
cărora se dezvoltă un putregai uscat, sfărâmicios, care nu pătrunde prea mult în pulpa
tuberculilor.
 În lucrarea de faţă este prezentat stadiul actual al cunoştinţelor privind bolile
cartofului, metodele de identificare a acestor boli, stabilirea gradului de atac şi a pagubelor
provocate de unele dintre acestea, precum şi concluzii personale şi recomandări în vederea
menţinerii la un nivel cât mai scăzut al atacului cu boli.
Bonitările vizuale au fost efectuate la soiurile Désirée și Ostara cultivate în Răcari, judeţul
Dâmboviţa.
 Metode de apreciere şi notare a atacului bolilor în timpul perioadei de vegetaţie
Atacul este reprezentat valoric prin: - frecvenţă (F%); - intensitate (I%) și - grad de atac (G.A.%)
Frecvenţa atacului bolii reprezintă procentul de plante de cartof atacate faţă de totalul
cazurilor examinate. Pe baza datelor, culese cu ocazia observaţiilor, se calculează frecvenţa
folosind formula:

n x 100
F
n = plante de cartof atacate,
N = numărul total de plante de cartof examinate
N
Intensitatea atacului arată gradul în care este atacată planta sau organul supus
examinării. Din datele înregistrate se calculează intensitatea medie pentru parcela (varianta,
repetiţia) respectivă, folosind formula:


În care: i = nota sau procentul de acoperire a plantei de
(i x f ) cartof
I f = număr de cazuri la fiecare notă
n n = numărul total de cazuri cu atac

F% x I%
G.A. 
Gradul de atac exprimă gravitatea
atacului în cultura respectivă. Se calculează pe
baza datelor asupra frecvenţei şi intensităţii: 100
Starea fitosanitară a soiului Ostara, anul 2016 (original)
Momentul notărilor:
început de înflorire (15 mai) și la recoltare (1 iulie)

Agentul patogen Boala Observaţia

Potato virus X Virusul mozaicului X +
Potato virus Y Virusul mozaicului Y -
Potato leaf roll virus Virusul răsucirii frunzelor +
Erwinia carotovora Înnegrirea bazei tulpinii şi -
putregaiul umed al tuberculilor
Streptomyces scabies Râia comună +
Phytophthora infestans Mana +
Synchytrium endobioticum Râia neagră -
Alternaria solani Alternarioza +
Fusarium solani Putregaiul uscat al tuberculilor -

Plantele care manifestau simptome ale bolilor enumerate mai sus, cu excepţia
celor mănate, erau sporadice (2-10%).
În ceea ce priveşte starea fitosanitară a soiului Désirée, rezultatele se prezintă astfel:
- au existat şi aici plante cu simptome de mozaic cu o intensitate mai scăzută decât la soiul
Ostara, spre deosebire de care simptomele cu răsucire au fost mai intense şi mai frecvente
în cazul acestui soi (aproximativ 15%).
- în ceea ce priveşte stricul nu am întâlnit plante cu simptome tipice acestei boli.
- spre deosebire de soiul Ostara, la Désirée am întâlnit sporadic, plante cu pete negre în
porţiunea bazală a lujerilor, datorate agentului patogen Erwinia carotovora.
- au existat şi la acest soi plante mănate şi plante cu simptome de pătarea brună a frunzelor.
- pe tuberculi nu am observat existenţa pustulelor tipice râiei comune şi nu a fost întâlnit
atac de râie neagră şi nici putregai uscat.
Agentul patogen Boala Observaţia
Potato virus X Virusul mozaicului X +
Potato virus Y Virusul mozaicului Y -
Potato leaf roll virus Virusul răsucirii frunzelor +
Erwinia carotovora Înnegrirea bazei tulpinii şi +
putregaiul umed al tuberculilor
Streptomyces scabies Râia comună -
Phytophthora infestans Mana +
Synchytrium endobioticum Râia neagră -
Alternaria solani Alternarioza +
 Rezultatele cu privire la modul de manifestare a simptomelor bolilor întâlnite în
câmp

Anumite plante prezentau foliolele răsucite de-a lungul nervurii principale, tipice
infecţiei cu virusul răsucirii frunzelor cartofului.
Am semnalat existenţa unor plante care prezentau simptome de mozaic (pete de
decolorare verzi-gălbui care alternau cu ţesutul verde sănătos), caracteristice virusului
mozaicului X.
 Am întâlnit şi plante care prezentau pe foliole pete tipice de mană, pe faţa
superioară având un aspect neregulat însoţit de o culoare gălbui-maronie iar pe faţa inferioară
în dreptul acestor pete exista un puf albicios lax, fructificaţiile asexuate ale ciupercii –
conidiofori şi conidii.
Pete brune de până la 1 cm diametru, zonate concentric caracteristice alternariozei.
 Planta F% I% Planta F% I%

1 + 5 26 + 10

2 + 5 27 + 10

3 - 0 28 + 10
Boala principală a anului 4 - 0 29 + 20
2016 la cultura cartofului a fost 5 + 15 30 + 10

mana, (Phytophthora infestans), 6 - 0 31 + 10

motiv pentru care am făcut o 7 + 10 32 + 15

determinare a gradului de atac la 8 + 5 33 - 0

soiul Ostara, în fenofaza înflorire 9 - 0 34 - 0

10 + 20 35 + 5
maximă. 11 - 0 36 + 5
Am obţinut o frecvenţă 12 + 25 37 + 10

medie de 70%, intensitatea medie de 13 + 10 38 + 15

11,18% ceea ce corespunde unei note 14 - 0 39 - 0

de 4 pe scara de notare, gradul de 15 + 10 40 + 10

atac fiind de 7,94% iar în urma 16 + 5 41 + 20

17 + 5 42 + 25
calculării pagubei, cu ajutorul 18 + 15 43 + 15
coeficientului stabilit experimental de 19 + 15 44 + 15

0,6%, aceasta a fost de 4,76% la 20 + 10 45 + 15

momentul respectiv. 21 + 5 46 - 0

22 + 20 47 + 5

23 + 20 48 + 5

24 - 0 49 + 10

25 + 5 50 - 0
 Planta Frecvenţa Intensitatea

Referitor la rezultatele medii ale notării Punctul 1 Punctul 2 Punctul 1 Punctul 2

1 - X 0 15

alternariozei la soiul Désirée, acestea se 2 - X 0 20

3 - - 0 0
prezintă în felul următor: 4 - - 0 0

- frecvența: 38%, 5 - - 0 0

6 - - 0 0

- intensitatea: 11,98%, 7 - - 0 0

8 X X 15 10

- gradul de atac: 4,54%, 9 X X 10 10

10 X X 20 10

11 - X 0 10

12 - - 0 0

13 - - 0 0

14 - X 0 15

15 X - 15 0

16 X - 10 0

17 X - 10 0

18 - - 0 0

19 - X 0 10

20 - X 0 10

21 - X 0 10

22 - - 0 0

23 - - 0 0

24 - - 0 0

25 - - 0 0
 CONCLUZII

Cartoful reprezintă o cultură extrem de importantă atât pe glob cât şi în România.

Cartoful este atacat de un număr însemnat de agenţi patogeni, dintre care unii pot produce
pagube importante.
Factorii climatici joacă un rol important în declanşarea unei boli.
Măsurile agrofitotehnice joacă un rol important în limitarea atacului de boli.
Pe lângă măsurile agrofitotehnice, tratamentele chimice au o mare importanţă.
Se impune aplicarea tratamentelor în vegetaţie pentru combaterea manei şi alternariozei,
aplicate la avertizare.
Pe parcursul anului 2016 am întâlnit la cartof plante care au manifestat simptome tipice: -
mozaicului X, - răsucirii frunzelor, - râiei comune, - înnegririi bazei tulpinii, - manei, -
fuzariozei - alternariozei.
Principala boală a anului 2016 pentru cartof a fost mana a cărei frecvenţă medie a fost de
70% iar intensitatea medie a atacului de 11,18%.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA
ACORDATĂ !