Senzații, percepții, reprezentări

PROCESE COGNITIVE SIMPLE

Prof. Rodica Cristescu

SENZAȚIILE
1. Definire și caracterizare psihologică generală;
2. Însușirile senzațiilor;
3. Mecanismele de producere a senzațiilor;
4. Legile generale ale senzațiilor;
5. Principalele modalități senzoriale.
1.Definire și caracterizare psihologică generală

S – procese psihice senzoriale prin care se semnalizează

separat, sub forma unor imagini simple și primare,
însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor și stările
interne ale organismului în condițiile acțiunii directe
asupra analizatorilor.
1.Definire și caracterizare psihologică generală
 Caracterizare generală:
 Fac parte din categoria proceselor cognitive senzoriale, impreună cu percepțiile
și reprezentările;
 Sunt procese psihice elementare, cele mai simple dintre toate procesele psihice;
 Sunt imagini primare, deoarece se produc numai în condițiile acțiunii
nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor;
 Asigură relația omului cu ambianța, reprezintă legătura informațională cu
mediul;
 Se produc în timp scurt și duc la apariția unui produs psihic specific, imaginea
senzorială, care este o imagine simplă, ce oferă informații despre o singură
insușire;
 In cea mai mare parte, ele sunt integrate în procese mai comlexe, percepțiile;
 Sunt o condiție a apariției percepțiilor și reprezentărilor.
 2. Însușirile senzațiilor( S)
 CALITATEA- este insușirea care diferențiază S;
 INTENSITATEA- puterea cu care S se manifestă și depinde de sensibilitatea subiectului,
starea generală a organismului ( oboseală, boală) și de puterea stimulării.
 DURATA s- corespunde duratei acțiunii stimulului. S apare după un interval de 100-150
miimi de secundă de la apariția stimului ( latența) și se menține câteva miimi de secundă și
după incetarea acestuia ( postacțiune). Aceste fenomene sunt importante în formarea
percepțiilor.
 TONALITATEA AFECTIVĂ- S sunt insoțite de trăiri afective plăcute sau neplăcute ( ex
neplăcerea unor gusturi, mirosuri, culori, sunete). Depinde de natura stimulului, de
esperiența subiectului, de anumite atitudini culturale.
 VALOAREA INFORMAȚIONALĂ- se referă la natura informației reflectate.

S pot reflecta:1. -insușiri ale obiectelor exterioare ( s. Exteroceptive: auditive, vizulae,

gustative olfactive, tactile); 2.-gradul de incordare musculară și direcția de orientare a
mișcărilor: s proprioceptive, chinestezice și de echilbru; 3.- stări interne , s.interoceptive:
foame, sete, durere viscerală.
 CARACTERUL CONȘTIENT al S se realizează după 1-3 ani, când apare conștiința.
3.Mecanismele de producere a senzațiilor

Analizatorul (organul de simţ) face posibilă apariţia

senzaţiilor. El este alcătuit din următoarele 4 verigi:
 receptorul- captează informaţia stimulului prin intermediul
celulelor receptoare;
 calea aferentă/de conducere- transportă influxul nervos la
cortex (scoarţă cerebrală) şi prezintă întreruperi sinaptice
care filtrează influxul nervos, astfel încât la cortex ajung
numai informaţiile semnificative;
 zona centrală- are rol în decodificarea influxului nervos,
iar pe plan psihologic asigură „trăirea” senzaţiilor;
 Conexiunea inversă- transmite răspunsul dat de cortex la
receptor şi asigură autoreglarea funcţionării organismului
 4.Legile generale ale S
1. Legea intensității ( legea pragurilor
senzoriale)- un stimul produce o S, numai dacă
are o anumită intensitate.
2. Legea adaptării senzoriale
3. legea contrastului senzorial,
4. legea interacțiunii analizatorilor
5. Legea sinesteziei
6. Legea compensației și
7. legea semnificației.
Legile senzației

2) Legea adaptării se referă la modificarea sensibilității

analizatorilor sub acțiunea repetată a stimulilor.
3) Legea contrastului senzorial constă în scoaterea reciprocă
în evidență a doi stimuli, cu caracteristici opuse; poate fi un
contrast succesiv ca în cazul unui sunet mai înalt, care
urmează unuia jos, sau un contrast simultan, ca în cazul
semnalelor cromatice negru pe galben, verde pe roșu.
Contrastul cromatic este folosit la psihologia
transporturilor, în reclame; cel auditiv este folosit în
semnalizarea la treceri peste cale ferată , cel gustativ este
folosit în industria alimentară.
 Legile senzației
4) Legea interacțiunii analizatorilor constă în faptul că producerea unei
senzații dintr-un analizator poate influența producerea senzațiilor în alți
analizatori intensificându-le sau diminuându-le ( ex. Lumina puternică
scade sensibilitatea auditivă, consumul de substanțe dulci- acrișoare
crește capacitatea de adaptare în trecerea de la lumină la intuneric).
5) Legea sinesteziei- un stimul care acționează asupra unui analizator,
produce efecte senzoriale secundare ptr un alt analizator care nu a fost
stimulat. ( ex sunete catifelate, culori dulci, calde etc).
6) Legea compensației – lipsa sau insuficienta dezvoltare a unei modalităti
senzoriale, duc la perfecționarea alteia, care preia funcțiile celei dintai.
7) Legea semnificației arată că o semnificație mai mare a unui stimul, face
să crească sensibilitatea față de el, chiar în condițiile în care acesta se
manifestă cu intensitate mai slabă ( mecanicul auto sesizează cele mai
mici modificări ale zgomotului motorului, deoarece acestea au pentru el
valoare diagnostică).
 5. Principalele modalități senzoriale
 Clasificarea S după tipul aparatului specializat:
a) S. care furnizează informatii despre obiecte și fenomenele lumii
externe ( exteroceptive):
- s. vizuale,auditive, cutanate ( tactile și termice), olfactive și
gustative.
b) S. care furnizează informatii despre poziția și miscarea
propriului corp:
- s. Proprioceptive, chinestezice, de echilibru.
c) S. care furnizează informatii despre modificarea mediului intern
( interoceptive):
- S. organice( foame, sete, etc)
- S. de durere
 Principalele categorii de senzații:

Denumirea globală Stimulul Organul de simț Denumirea precisă a senzației

Senzații vizuale Lungimile de undă electomagnetică ( lumina Ochii Tonul cromatic – culori, nuanțe,
alb/negru/gri
Senzații auditive Undele sonore, acustice ( 16 – 20000 hertzi) Urechea internă Sunetele și zgomotele

Senzații olfactive Substanțele volatile ( oferă informații despre Nasul Mirosurile

proprietățile obiectelor)

Senzații gustative Substanțele solubile în salivă Limba Gusturile

Senzații tactile Atingerea și presiunea obiectelor Terminațiile nervoase Aspru, neted, catifelat
concentrate în diferite zone
ale pielii ( degete, palme,etc)

Senzații termice Schimbarea temperaturii mediului Terminațiile nervoase pe Cald, frig

toată suprafața pielii

Senzații kinestezice Schimbarea poziției membrelor și corpului Terminațiile nervoase la Deplasarea( direcția, durata,
nivelul mușchilor intensitatea efortului)

Senzații organice Modificarea concentrației unor substanțe în Organele interne Foame, sete, sațietate, greață,amețeală
corp
Senzații dureroase Orice stimul cu intensitate mare Orice organ de simț Durere, senzația de iute