Tehnici FNP

Curs 5
Tehnici FNP specifice
 Tehnici pentru promovarea
mobilităţii
 Iniţierea ritmică;
 Mişcarea activă de relaxare-opunere;
 Relaxare-opunere –

agonistă/antagonistă;
 Relaxare-contracţie;

 Stabilizare ritmică;

 Rotaţie ritmică.
 Iniţierea ritmică
 limitare de mobilitate de cauză hipertonie
musculară sau în cazul hipotoniei cu
imposibilitatea iniţierii mişcării;
 Scop: hipertonie - relaxare musculară

hipotonie – menţinerea memoriei

kinestezice şi a amplitudinii de mişcare
=> mobilizare pasivă, pasivo-activă, activ liberă pe
întreaga amplitudine a schemei de mişcare;
 intensitatea şi ritmul mobilizării sunt funcţie de

cauza care stă la baza limitării de mobilitate;

 se evită în cazul hipertoniei declanşarea stretch-

reflexului;
 când mişcarea devine posibilă se continuă cu

aplicarea unei rezistenţe, care să permită

performarea mişcării pe întreaga amplitudine.
 Important !!! Poziţionarea pacientului.
 mobilizări lente şi ritmice pe întreaga
amplitudine – comenzi verbale ferme şi
insistente;
 se repetă secvenţa de mişcare până când se
relaxează musculatura şi/sau pacientul
conştientizează mişcarea cerută;
 în cazul hipotoniilor - musculatura este facilitată
prin întinderi alternative;
 comenzi:
 relaxează şi lasă-mă pe mine să-ţi mişc;
 mişcă odată cu mine;
 mişcă singur;
 după ce mişcarea se poate face activ => IL.
 Mecanism neurofiziologic
 cortexul influenţat de comenzile verbale
=> rol inhibitor asupra tonusului
musculaturii hipertone;
 echilibrarea tonusului agonist-antagonist
în timpul mişcărilor pasivo-active;
 întinderea alternativă a agonistului şi

antagonistului => influenţe excitatorii

pentru musculatura hipotonă.
 Hipertonie

PI
5MARC 1 MP
3 MAL 4MP
2 MP
Agonist o Antagonist

Hipotonie

...4MAL 3 MP(MAL)
2MP 1 MP(MAL)
Agonist PI o Antagonist
 Mişcarea activă de relaxare
opunere
 hipotonii musculare care nu permit efectuarea
mişcării pe o direcţie;
 contracţie izometrică a musculaturii agoniste în
zona de forţă maximă, urmată de relaxare
bruscă şi suită de întinderi şi de izotonie cu
rezistenţă pe întreaga amplitudine;
 întinderile se fac cât mai brusc şi pe
amplitudine pentru declanşarea stretch-
reflexului;
 mişcarea este rapidă.
  pe direcţia musculaturii slabe, în zona
medie sper scurtată, se execută o
contracţie izometrică, Kt. opunând
rezistenţă;
 când izometria este maximă se comandă
relaxare bruscă,
 urmată de o suită de întinderi a
musculaturii slabe.
 La comanda verbală a Kt. pacientul revine
activ liber (dacă poate activ cu uşoară
rezistenţă) la poziţia în care musculatura
agonistă este maxim scurtată.
 PI
1Iz
4MAL(MARC)
2Relax. 3
Agonist o Antagonist
 Mecanism neurofiziologic
fenomenul de coactivare – facilitare simultană a
motoneuronilor α şi μ, atunci când contracţia
izometrică se efectuează în zona medie spre
scurtată;
 izometria => creşterea activităţii la nivelul
buclei gama => aferenţele primare ale fusului
recrutează motoneuroni α suplimentari;
 întinderea maximă a musculaturii agoniste =>
receptorul secundar Ruffini din fus trimite
impulsuri facilitatorii;
 întinderile rapide => reflex miotatic;
 contracţia izotonă cu rezistenţă maximală =>
facilitarea motoneuronilor gama.
 Relaxare-opunere
 tehnică pur izometrică;
 se aplică în limitare de mobilitate de cauză
contractură musculară sau redoare
postimobilizare;
 în punctul de limitare musculară se solicită o
contracţie izometrică, progresiv crescătoare,
urmată de o relaxare lentă; după relaxare
pacientul v-a executa o contracţie izotonică
activă, încercând să depăşească punctul iniţial
de limitare a mişcării. Dacă forţa muşchiului nu
permite execuţia mişcării, aceasta se continuă
pasiv;
 tehnica prezintă 2 variante, diferenţa fiind de
musculatură contractată:
 RO antagonistă;
 RO agonistă.
 Relaxare-opunere agonistă
 izometrie a muşchiului pe direcţia
limitată, urmată de relaxare lentă şi
izotonie;
 comenzi: trage/împinge  trage/împinge
şi menţine  relaxează  continuă
mişcarea

2 Iz<
3 Relax
PI
4 MAL 1 MAL
Agonist o Antagonist
 Relaxare-opunere antagonistă
 izometrie a muşchiului retracturat,
urmată de relaxare lentă şi izotonie;
 comenzi: trage/împinge  împinge/trage
şi menţine  relaxează  continuă
mişcarea.

2 Iz>
3 Relax
4 MAL 1 MAL PI
(MP)
Agonist o Antagonist
 Mecanism neurofiziologic
 durata crescută a contracţiei antagonistului
mişcării blocate şi numărul mare de repetări
=> oboseala unităţilor motorii la placa
neuromotorie => scade tensiunea muşchiului
antagonist => creşte amplitudinea de mişcare
pe direcţia agonistă;
 excitarea circuitului Golgi => impulsuri

inhibitorii autogene. + descărcările celulelor

Renshow => scade activitatea motoneuronilor
alfa;
 dacă se aplică unor muşchi posturali extensori

nu apar efecte inhibitorii;

 rolul centrilor nervoşi superiori în relaxare;

 efect de inhibiţie reciprocă pentru antagonist.

 Relaxare-contracţie
 se aplică în limitarea de mobilitate pe una
din direcţiile de mişcare în caz de
hipertonie;
 se realizează mişcarea izotonică până în
punctul de amplitudine maximă unde se
solicită pacientului să execute izometrie pe
antagonist (împinge/trage şi menţine) şi
concomitent să roteze maxim segmentul;
 nu se aplică în caz de durere =>creşterea
tensiunii musculare este rapidă;
 se aplică numai antagonistului care
limitează mişcarea.
 3Rot.

2Iz PI
1MAL

Agonist o Antagonist
 Mecanism neurofiziologic
 cu cât durata de contracţie izometrică a
antagonistului este mai mare cu atât
apare mai repede oboseala unităţilor
motorii la nivel de placă neuromotorie =>
tensiunea musculară a antagonistului
scade;
 excitarea circuitului Golgi => impulsuri
inhibitorii autogene => scade activitatea
motoneuronilor α;
 rotaţia => întinderea prelungită a
muşchiului hiperton => relaxează
muşchiul contractat.
 Stabilizare ritmică
 are la bază izometria - cocontracţia;
 se recomandă în limitarea de mobilitate de
cauză algică, redoare postimobilizare sau
contractură musculară;
 scop: creşterea mobilităţii şi ameliorarea
stabilităţii;
 se execută simultan/alternativ contracţii
izometrice (cocontracţie/izometrie), fără
pauză între inversări;
 la final, după obţinerea contracţiei maxime
se solicită relaxare lentă;
 se repetă de 2-3 ori după care se cere
pacientului să execute mişcarea pe
întreaga amplitudine;
 Comanda: “ţine, nu mă lăsa să-ţi mişc”.
 4 Iz î
3 Iz< 2 Iz>
5 Iz ↓ PI
7 MAL
1 MAL
6 Relax

Agonist o Antagonist
 Mecanism neurofiziologic
 cocontracţia => facilitarea motoneuronilor α şi
μ => creşte recrutarea de unităţi motorii
corespunzător contracţiei izometrice;
 izometria pe muşchii care exeută mişcarea
limitată => efect de inhibiţie reciprocă pentru
antagonist;
 izometria antagonistului mişcării limitate (care
este contracturat) duce la oboseala unităţilor
motorii la nivelul plăcii neuromotorii =>
tensiunea în muşchi scade;
 excitarea circuitului Golgi => impulsuri
inhibitorii autogene. + descărcările celulelor
Renshow =>scade activitatea motoneuronilor α
ai m.H => scade tonusul la nivelul musculaturii
hipertone.
 Rotaţie ritmică
 Utilizată în deficite funcţionale motorii
diverse, hipertonie cu dificultăţi de mişcare
activă;
 Are la bază mobilizarea pasivă;

 scop: relaxarea musculaturii hipertone şi

ameliorarea mobilităţii;
 rotaţii ritmice în axul segmentului, stg-dr,

pasiv, pasivo-activ timp de 10 sec urmate

de execuţia mişcării;
 comenzi: relaxează şi lasă-mă pe mine să

mişc, mişcă odată cu mine.

 2 Rot.stg. 3 Rot.dr.

4 MP (MAL) MP
1 MP (MAL)

Agonist o Antagonist
 Mecanism neurofiziologic
 cortexul, influenţat de comenzile
verbale are rol inhibitor asupra
musculaturii hipertone;
 intrarea în acţiune a reflexului Golgi

=> inhibă motoneuronii alfa =>

mecanoreceptorii locali, articulari şi
periarticulari, excitaţi de rotaţie
declanşează inhibiţia motoneuronilor
alfa ai musculaturii periarticulare.
 VA
MULTUMESC!