III.

RĂSPUNDERII CIVILĂ CONTRACTUALĂ

MIJLOACELE JURIDICE DE APĂRARE ALE CREDITORULUI ÎN
CAZ DE NEEXECUTARE A OBLIGAȚIEI (ART. 901 CC)

Atunci cînd, fără justificare, debitorul nu își execută obligația, creditorul poate, în
condițiile legii și, după caz, ale contractului, la alegerea sa:
 a) să ceară executarea silită a obligației;

 b) să suspende executarea obligației corelative;

 c) să reducă obligația sa corelativă;

 d) să recurgă la rezoluțiunea contractului;

 e) să ceară plata de despăgubiri pentru prejudiciul suferit prin neexecutare;

 f) să exercite orice alt mijloc juridic de apărare, prevăzut de lege sau contract,
pentru realizarea dreptului său încălcat prin neexecutare.
 EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAȚIEI
 Principalul remediu primar și natural în caz de neexecutare a
obligațiilor asumate (lit.a) din alin.1 al art.901 CC).
 În cazul în care debitorul nu-și onorează obligațiile (obligațiile
nepecuniare), creditorul are dreptul de a obține executarea silită în
natură a obligației, alta decât cea de a plăti o sumă de bani (art.
913 Cc).
 SCOPUL ART. 913 CC
EXECUTAREA OBLIGAŢIILOR NEPECUNIARE
Contribuie la realizarea principiului forţei obligatorii a contractului (art. 996 Cc):
- părţile contractante trebuie să execute în natură obligaţiile asumate la termenele
stabilite.
Executarea silită în natură:
- este acea formă de executare care îl interesează pe creditor mai mult, deoarece duce
spre finalitatea pentru care el a încheiat contractul.
- îi conferă creditorului posibilitatea de a obține condamnarea debitorului la realizarea
în natură a prestației datorate, fiind acel remediu pe care creditorul îl are asupra
debitorului și care conferă primului prerogativa de a obține prestația care i se cuvine în
temeiul raportului de datorie, dacă aceasta este posibilă.
Formele executării silite în natură se aplică în cazul în care avem o
obligație de a da, de a face sau a nu face (art. 913 alin. (2) Cc).
Obiectul obligației îl constituie prestația de a face:
- creditorul are dreptul de a cere remedierea gratuită a executării care nu
este conformă cu condițiile obligației (lit. a));
Obiectul obligației îl constituie o prestație de a da (de a transmite
sau constitui un drept real):
-creditorul poate cere ca bunul să fie luat de la debitor și să-i fie predat
creditorului (lit. b));
În cazul obligațiilor de a nu face:
- creditorul poate cere ca debitorul să distrugă tot ceea ce a făcut cu
încălcarea obligației de a nu face ori să fie autorizat să distrugă el însuși,
cheltuielile urmând să fie puse în sarcina debitorului (lit. c)).
În cazul obligațiilor ce au ca și obiect un bun generic:
- creditorul are dreptul de a pretinde predarea bunului, indiferent de faptul
dacă acesta se află sau nu în patrimoniul debitorului. Pierirea bunurilor
determinate generic nu afectează executarea în natură a obligațiilor de
predare, deoarece din punct de vedere juridic, bunurile determinate generic
nu pot să piară (genera non pereunt). Ele pot fi înlocuite unele cu altele.
În cazul bunurilor individual determinate:
- executarea în natură este rimediul potrivit când creditorul are un interes de
a primi un anumit bun pentru care a contractat și care nu poate fi procurat
cu banii care i-ar fi acordați cu titlul de despăgubire. Este cazul bunurilor
care se găsesc într-un număr limitat pe piață, sau care implică eforturi
disproporționate din partea creditorului pentru a le găsi.
 Limitele executării în natură a obligațiilor (alin. 3 art. 913 Cc)
Creditorul nu poate să obțină executarea pe cale silită în natură când:
a)executarea ar fi ilegală sau imposibilă;
Această excepție se aplică pentru toate cazurile de imposibilitate, fie obiectivă, sau subiectivă, totale sau
parțiale.
E.g.:
Prestaţia poate deveni imposibilă:
-din cauza expirării termenului, atunci când termenul executării este o condiţie esenţială (focurile de
artificii care trebuiau livrate către data sărbătorii naţionale).
-atunci când bunul cu care trebuie înlocuit bunul cu vicii a pierit.
Dreptul imperativ al unui stat poate condiționa validitatea unui contract de exigențele dreptului public.
Astfel, prestația poate deveni ilegală dacă nu sunt respectate exigențele stabilite.
Executarea în natură devine imposibilă în cazul apariției unui impediment în afara controlului
debitorului:
- „Dacă debitorul demonstrează că neexecutarea obligației este justificată, creditorul poate recurge la
oricare din mijloacele juridice de apărare prevăzute la alin. (1), cu excepția executării silite în natură și
plății de despăgubiri.” (alin. (2) art. 901 Cc).
b) executarea ar solicita eforturi sau cheltuieli disproporţionate, cu excepţia cazului cînd
creditorul nu poate obţine o prestaţie similară de la un terț;
Este cazul schimbării circumstanțelor după încheierea contractului care poate îngreuia
executarea lui. Va fi contrar principiului bunei credințe ca cumpărătorul să recurgă la
executarea în natură a obligațiilor.
Expresia „eforturi sau cheltuieli disproporționate ” cuprinde atât latura economică, cât și
dificultățile de alt ordin ce pot să se ivească în calea debitorului în momentul executării.
Formula utilizată pentru a se determina când executarea obligației ar necesita asemenea
eforturi:
-raportarea cheltuielile suportate la beneficiile ce urmează să apară.
Dacă costurile pentru executarea în natură sunt disproporționale avantajelor contractului,
atunci se va aplica această limitare.
Dacă contractul devine mai puțin profitabil pentru debitor, aceasta nu-l exonerează de
executarea contractului.
E.g.:
C și V încheie un contract de vânzare-cumpărare.
V urmează să livreze 2 turbine construite din oțel de calitate superioară, care să nu
permită orice coroziune, deoarece turbinele urmează a fi utilizate în construcția unei
hidrocentrale.
După ce au fost livrate, s-a depistat că turbinele nu sunt produse din oțel de calitatea
convenită.
Pentru a fi livrate turbine noi, vânzătorul trebuie să modifice întreg procesul de
producție, să pună în întârziere alte proiecte pentru a putea produce din nou turbine
potrivite hidrocentralei, ceea ce implică eforturi și pierderi considerabile.
Aplicarea limitei - executarea ar solicita eforturi sau cheltuieli
disproporţionate, este condiționată de excepţia cazului cînd creditorul
nu poate obţine o prestaţie similară de la un terț;
Pentru a determina dacă executarea unei prestații include eforturi sau
cheltuieli disproportionate se analizează situațiile în care creditorul poate
obține prestația de la o terță persoană.
Dacă în urma livrării unui utilaj se determină un defect ce poate fi reparat
de un inginer, dar vânzătorul nu dispune de acesta în regiunea unde este
amplasat utilajul. Dacă cumpărătorul este în posibilitatea să contracteze un
inginer local să repare defectul, atunci nu va putea să ceară de la vânzător
executarea obligației în natură, ci doar plata prejudiciilor.
c) executarea este atît de personală, încît ar fi nerezonabil de a o executa silit.
Executarea are un caracter strict personal (intuitu personae) dacă ea nu poate fi transmisă altei persoane şi dacă ea cere
competenţe individuale de natură artistică sau ştiinţifică, sau dacă implică o relaţie confidenţială şi personală.
E.g.:
Dacă obiectul obligației constă în pictarea unui tablou de către un pictor celebru, iar debitorul refuză, creditorul nu poate obține
executarea silită în natură. Dacă lucrarea ar fi executată de o altă persoană în contul debitorului, atunci valoarea și utilitatea ei
nu ar mai fi aceeași.
Dacă executarea în natură a unei obligații este susceptibilă de lezare a unui alt drept de o calitate superioară, ca de exemplu
dreptul la libertatea individuală, această formă a executării obligației nu se poate realiza, fiindcă se aduce o atingere libertății și
demnității debitorului când este constrâns să execute în natură obligația.
Pentru a fi invocată această excepție, este esențial ca executarea să aibă un caracter unic și individual. Expresia „caracter
personal” nu se referă la acele obligații care pot fi transmise altor persoane.
E.g.: în cadrul unei companii unele obligații pot fi transmise mai multor angajați.
În situația unui vânzător care comercializează mobilă sau utilaje agricole, executarea în natură poate fi cerută, deoarece alți
vânzători cu aceeași experiență pot să execute contractul.
Dacă executarea contractului necesită aptitudini specifice, calitățile unui pictor sau architect, care urmează să creeze o lucrare
unică, sau dacă contractual prevede raporturi de lungă durată cu caracter confidențial și personal, atunci se va aplica excepția
dată.
Partea care a avut de suferit va beneficia de un alt remediu, fie plata despăgubirilor sau rezoluțiunea contractului.
 Decăderea creditorului din dreptul de a obţine executarea silită în natură
(alin.(4) art. 913 Cc)
Dacă creditorul nu cere de la debitor executarea într-un termen rezonabil după ce a cunoscut sau trebuia să
cunoască neexecutarea, el este decăzut din dreptul de a obține executarea silită în natură. Scopul normei:
- de a evita situațiile în care creditorul îi creează o situație de incertitudine debitorului în ceea ce privește chestiunea de
a şti dacă creditorul va cere executarea silită în natură.
În cazul livrării unui bun cu vicii, cumpărătorului trebuie să fie atent la celor două termene limită: primul, pentru
examinarea bunului, iar al doilea pentru notificarea defectului.
Termenul rezonabil începe să curgă din momentul în care, creditorul a descoperit sau trebuia să descopere viciul.
Cumpărătorul, potrivit art. 1124 Cc, are obligația să verifice existența viciului material în cel mai scurt timp permis de
împrejurări. Nerespectarea acestei cerințe decade cumpărătorul din dreptul de a invoca viciul în condițiile notificării
despre acesta.
Termenul potrivit pentru a fi bunurile examinate se determină în dependență de natura bunurilor.
În cazul bunurile pentru utilizare imediată va fi mai scurt.
Pentru bunurile ce necesită o examinare mai riguroasă, obligația de a examina se poate întinde până la câteva luni,
fiind necesară examinarea la laborator de către un număr de experți, utilizarea unor tehnici mai complicate.
Astfel, termenul rezonabil începe să curgă din momentul în care cumpărătorul ar fi trebuit sa examineze bunul.
 Mecanismul de protejare a debitorului de creditorul care acționează contrar
principiului bunei- credințe (alin. (5) art.913 Cc)

Creditorul nu poate cere despăgubiri pentru prejudiciu sau penalitate în

măsura în care el a majorat prejudiciul sau suma penalității, insistând în mod
nerezonabil asupra executării în natură în circumstanțe în care creditorul ar fi putut
încheia un contract de substituire în condiții rezonabile fără eforturi sau cheltuieli
semnificative.

Dreptul creditorului la despăgubiri

Atunci când se exclude dreptul creditorului de a cere executarea silită în natură
conform alin. (3) sau (4) din art. 913 Cc,
- acesta beneficiază de un alt rimediul și anume cel de a cere desgăgubiri (lit. e)
alin.1 art.901 Cc).
DEFINIŢIA NOŢIUNII RĂSPUNDERII CIVILE
CONTRACTUALE
Obligaţia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul
cauzat creditorului său prin
neexecutarea,
executarea necorespunzătoare sau
cu întarziere a obligaţiilor născute dintr-un contract
valabil încheiat.
DACĂ SE EXCLUDE DREPTUL CREDITORULUI DE A
CERE EXECUTAREA SILITĂ ÎN NATURĂ :
Atunci el are dreptul e a cere
-plata de despăgubiri pentru întregul prejudiciu cauzat prin neexecutarea
obligației (art. 934 Cc).
Astfel, survine răspunderea contractuală a debitorului.
Prejudiciul:
– consecinţele dăunătoare de natură patrimonială sau nepatrimonială,
efecte ale încălcării de către debitor a dreptului de creanţă care aparţine
creditorului său contractual, prin neexecutarea lato sensu a prestaţiei sau
prestaţiilor la care s-a îndatorat.
FELURILE PREJUDICIULUI (ART. 934 ALIN. 4 CC):
1. patrimonial
E.g.: deteriorarea, distrugerea bunului, neexecutarea în natură a prestațiilor datorate,
executarea cu întîrziere, transmiterea bunurilor cu viciu ce duce la imposibilitatea
utilizării acestora, refuzul predării bunurilor sau drepturilor etc
2. nepatrimonial, constă în:
- dureri fizice şi psihice,
- restrângeri ale vieţii personale,
- neajunsuri familiare şi sociale,
- atingeri aduse drepturilor subiective nepatrimoniale ale persoanei fizice (drepturilor la
viaţă, sănătate, integritate corporală, înfăţişare fizică, cinste, onoare, demnitate,
prestigiu, reputaţie, linişte şi intimitate).
DOMENIUL DE APLICARE A ART. 935 CC LA RĂSPUNDEREA
CONTRACTUALĂ PENTRU PREJUDICIILE
NEPATRIMONIALE
- este substanţial restrâns.
-se referă numai la anumite contracte şi

-numai unele dintre obligaţiile pe care aceste contracte le cuprind.

E.g.:
-contractele de valorificare a drepturilor de autor şi inventator;

-în contractele de transport de persoane;

-contractul medical.
COMPONENŢA PREJUDICIULUI (ART.936 CC):
1. Prejudiciul efectiv cauzat:
– cheltuielile pe care creditorul le-a efectuat sau urmează să le
efectueze pentru restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau
deteriorarea bunului.
Condiţiile:
-trebuie să fie cert, adică produs în totalitate pănă la data când se cere
repararea lui.
2. VENITUL RATAT:
– venitul care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea
debitorului.
E.g.:
Locatarul incendiază apartamentul repararea căruia necesită 2 luni.
Obligaţiile locatarului:
-restituirea costului reparaţiei (prejudiciul efectiv);
-plata chiriei pentru 2 luni (venitul ratat).

Sarcina probei existenţei prejudiciului revine creditorului.

Ca excepţie, întinderea prejudiciului este fixată de lege (art.942 Cc):
- obligaţiile pecuniare – legea fixează drept despăgubire dobânda de întârziere.
MODALITATEA DE REPARARE A
PREJUDICIULUI
– acordarea despăgubirilor sub forma unei sume de bani care va
pune creditorul, pe cît este posibil, în situația în care s-ar fi aflat
dacă obligația s-ar fi executat în mod corespunzător (art.936 Cc).
Sarcina de a demonstra mărimea prejudiciului pentru care cere
despăgubiri:
- revine creditorului.
PLATA DESPĂGUBIRILOR:
- singură tranşă, sumă globală;
-în mai multe tranşe reieşind din natura prejudiciului.

E.g.:
„X” - pasager, este ucis într-un accident de care transportatorul este responsabil.
„X” lasă doi copii de 8 şi 12 ani.
Compensarea dispariţiei susţinătorului familiei:
-prin atribuirea unei rente lunare până la vârsta majoratului.
-indexarea despăgubirii sub formă periodică în dependenţă de rata indexaţiei.
FELURILE DESPĂGUBIRILOR:
1. DESPĂGUBIRI MORATORII:
Reprezintă:
-echivalentul bănesc al prejudiciului provocat creditorului prin
excecutării cu întărziere a obligaţiei.
E.g.:
-antreprenorul execută obligaţia faţă de client, dar cu întârziere,
-creditorul suferă un prejudiciu pentru că a trebuit să plătească o chirie,
fiindcă nu a putut să locuiască în casă.
Se pot cumula cu executarea în natură a obligaţiei.
 2. DESPĂGUBIRI COMPENSATORII:
reprezintă:
-echivalentul prejudiciului pe care creditorul îl suferă ca urmare a neexecutării
totale sau parţiale ori executarea necorespunzătoare a obligaţiei.
E.g.:
- neexecutarea totală a obligaţiei antreprenorului de a construi o casă, acesta va
datora clientului contravaloarea executării de care cel din urma a fost lipsit.
Efectul:
Executarea în natură se înlocuieşte prin punerea la dispoziţia creditorului a unei
sume de bani echivalentă cu folosul pe care l-ar fi realizat, dacă executarea integrală
a obligaţiei se făcea în natură.
Nu se pot cumula cu executarea în natură.
EVALUAREA DESPĂGUBIRILOR ESTE
FĂCUTĂ:
1. De instanţa de judecată (evaluare judiciară):
– art.936-939 Cc stabilesc principiile în conformitate cu care se face
evaluarea despăgubirilor de instanţa de judecată.
2. direct prin lege (evaluare legală):
– neexecutării obligaţiilor pecuniare art. 942 Cc
3. prin acordul de voinţă al părţilor (evaluare convenţională):
– clauza penală art. 947 Cc
 EVALUAREA LEGALĂ A DESPĂGUBIRILOR: DOBÎNDA DE ÎNTÎRZIERE ÎN
EXECUTAREA OBLIGAȚIILOR PECUNIARE (ART. 942 CC)
Se aplică în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul având
dreptul la ea pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă la
data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută de art.874 Cc ori la o altă rată
prevăzută de dispozițiile legale speciale.
Reprezintă o modalitate de despăgubire pentru întârzierea executării obligațiilor
pecuniare pentru folosirea mijloacelor financiare străine.
E.g.:
-cumpărătorul reține plata pentru bunurile procurate;
-clientul nu achită pentru lucrările executate și serviciile prestate;
-locatarul nu plăteşte chiria etc.
-în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul
conform art. 1990 Cc, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare
prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942 Cc).
 DISTINCŢIA ÎNTRE DOBÂNDA PREVĂZUTĂ LA:
Art. 874 alin. 1 Cc Rata dobînzii:
În cazul în care, conform legii sau
contractului, obligaţia este
purtătoare de dobîndă, se plăteşte o
dobîndă egală cu rata de bază a Băncii
Naţionale a Moldovei aplicabilă
conform alin. (2) dacă legea sau
contractul nu prevede o altă rată.
Dobânda:
- are caracter compensator;
-reprezintă o remunerație pentru
folosirea capitalului acordat de către
creditor debitorului;
-se aplică când conform legii sau
contractului obligaţia este purtătore de
dobânzi;
-nu există încălcare sau tardivitate în
executarea obligaţiei.
Art. 942 alin. 1 Cc - Dobînda de
întîrziere în executarea obligațiilor
pecuniare
În cazul în care o sumă de bani nu este
plătită la scadență, creditorul are dreptul
la dobîndă de întîrziere pentru suma
respectivă din data imediat următoare
scadenței plății pînă la data în care s-a
efectuat plata, la rata prevăzută la alin.
(2) ori la o altă rată prevăzută de
dispozițiile legale speciale.
-este o modalitate de reparare a
prejudiciului cauzat prin întîrziere sau
neexecutare a obligațiilor pecuniare.
-curge de drept, chiar dacă nu a fost
stabilită prin contract scris între părți.
DOMENIUL DE ALICARE A RATEI DOBÎNZII (ART. 874
CC):
Când conform legii sau contractului, obligaţia este purtătoare de dobîndă:
- se plăteşte o dobîndă egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei,
dacă legea sau contractul nu prevede o altă rată.
Rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei aplicabilă:
a) pentru primul semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1
ianuarie din anul respectiv;
b) pentru al doilea semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1
iulie din anul respectiv.
LEGEA PREVEDE CĂ Contractul poate prevedea că
OBLIGAŢIA ESTE obligaţia este purtătorae de
PURTĂTOARE DE DOBÂNZĂ ÎN dobândă
CAZURILE: E.g.:
-emisiunii obligaţiunilor de către -contractului de împrumut;
societăţile pe acţiuni; -credit bancar, etc.
-depozitului bancar;
Mărimea dobânzii este stabilită
-contului curent bancar etc.
nemijlocit de contract.
Mărimea dobânzii este stabilită
nemijlocit de către norma juridică
prin care obligaţia este declarată
purtătoare de dobândă.
 CONDIȚIILE CURGERII DE DREPT A DOBÂNZII DE
ÎNTÂRZIERE:
Obligația debitorului trebuie:
- să aibă ca obiect plata unei sume de bani;
- să fie lichidă – cunatumul sumei datorate este precis
determinat;
- să fie exigibilă – datoria debitorului a ajuns la scadenţă şi nu
a fost executată.
 SUBIECȚII OBLIGAȚIEI PECUNIARE (ART. 942 CC)
1. pentru „consumatori”, indiferent de calitatea de „creditor” sau
„debitor”:
- se calculează o dobndă de întârziere în mărime de 5 % peste rata
dobânzii prevăzute la art. 874 Cc.
2. ˮalte persoaneˮ,
-dobânda de întârziere constituie 9 % peste rata dobânzii prevăzute la
art. 874 Cc.
RATA DE BAZĂ A BNM
- Se stabileşte prin hotărâri periodice ale BNM, ţinându-se cont de dinamica inflaţiei,
indicatorii monetari şi macroeconomici;
- Se publică în Monitorul Oficial;

Efectul modificării periodice a ratei:

- pentru diferite perioade de calcul, rata poate fi diferită.

Efectul solicitării încasării dobânzii pentru perioade cu rată diferită:

- dobânda de întârziere urmează a fi calculată separat pentru fiecare perioadă, apoi se
calculează dobânda medie.
CALCULAREA DOBÂNZII DE ÎNTÂRZIERE
Formula:
- se ia suma ce urma să fie achitată (e.g., 37 120 lei);
-se înmulţeşte cu rata de bază a BNM (eg., 12,5%) la care s-au adunat 5% sau 9% (în
dependenţă de persoana debitorului – consumator sa nu);
-suma obţinută se împarte la 365 zile;
-apoi se înmulţeşte cu numărul de zile care constituie perioada de întârziere (eg.,
31.05.2006-03.11.2008 = 887 zile).
Formula: 37 120 x (12,5%+9%)/365 x 887 = 19394

Detalii a se vedea pct. 17 din HOTĂRÎREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII
MOLDOVA Privind aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează modalităţile de
reparare a prejudiciului cauzat prin întîrziere sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor pecuniare, cu
excepţia celor izvorîte din contractul de credit bancar sau împrumut nr.9 din 24.12.2010 Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2011, nr.5, pag.6
PARTICULARITĂŢILE:
1. creditorul obligaţiei pecuniare nu trebuie să facă dovada că prin
întîrziere i s-a cauzat un prejudiciu;
2. creditorul poate pretinde ca echivalent al prejudiciului dobânda
stabilită de lege;
3. dobânzile de întârziere nu se aplică la dobânzi.
4. dobânda de întârziere se încasează pentru suma respectivă din data
imediat următoare scadenței plății pînă la data în care s-a efectuat plata.
 RAPORTUL DE CAUZALITATE
Despăgubirile trebuie să acopere doar prejudiciul suferit de creditor care este consecința directă și
necesară a neexecutării (art. 934 alin. 2 Cc).
Esenţa:
- este reparabil numai prejudiciul direct, care este în legătură cauzală cu faptul care a generat
neexecutarea contractului.
-nu sunt supuse reparării prejudiciile indirecte.
-debitorul răspunde numai pentru prejudiciul previzibil la momentul încheierii contractulu.
-debitorul nu trebuie obligat să repare un prejudiciu pe care nu l-a putut prevedea în momentul
încheierii contractului şi pentru care nu a putut lua măsuri de aigurare.
Excepţie (art. 937 Cc):
– neexecutarea era intenționată sau din culpă gravă .
 EXEMPLU:
O curăţătorie comandă un utilaj care este livrat cu cinci zile de întârziere.
Efectele:
Vânzătorul trebie să despăgubească cumpărătorul pentru:
- beneficiul nerealizat cauzat de întârzierea livrării, deoarece ar fi putut prevedea că
cumpărătorul intenţionează să utilizeze imediat acel utilaj.
Prejudiciul însă nu include:
- pierderea unui contract extrem de avantajos care ar fi putut fi încheiat cu administraţia
publică, dacă utilajul ar fi fost livrat la timp. Acest prejudiciu nu a fost previzibil.
Vinovăția sub forma intenției
E.g.: Conform contractului de prestări servicii:
- debitorul trebuia să instaleze într-o reprezentanță a unei bănci comerciale
sistema de alarmă până la 1 septembrie.
El nu a executat obligația, plecând în luna august în concediu care nu era
programat.
Comportamentul lui demonstrează rea-intenția pentru neexecutarea
obligației asumate prin contract.
Efectul neexecutării obligației din cauza îmbolnăvirii grave a
debitorului:
- nu i se poate imputa intenţia, însă el oricum va răspunde pentru
prejudiciul cauzat prin întârziere.
ÎN MATERIE CONTRACTUALĂ OPEREAZĂ PREZUMŢIA DE
EXISTENŢĂ A RAPORTULUI DE CAUZALITATE (ART. 901 ALIN. 2
CC).

Debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor

pentru prejudiciul cauzat dacă nu demonstrează că
neexecutarea obligaţiei este justificată (art. 904 Cc).
CAUZELE DE EXONERARE A DEBITORULUI
Debitorul nu poate fi obligat la plata despăgubirilor dacă
neexecutarea se datorează:
-unui impediment prevăzut la art. 904 Cc sau
-creditorul a cauzat neexecutarea obligației debitorului,
inclusiv prin întîrziere sau prin faptul că debitorul a suspendat
executarea obligației.
Motivul:
- lipseşte raportul de cauzalitate.
La 23 mai 2019 IP Compania „Teleradio-Moldova”, în calitate de beneficiar, a încheiat cu SRL „Foremcons”, în
calitate de antreprenor, contractul de antrepriză privind achiziția lucrărilor de construcție.
Antreprenorul s-a obligat să execute lucrările de construcție a obiectivului LEC - 10kV de la PDC-19 spre PT-735 din
str. Miorița 1, mun. Chişinău RCE linii de cablu de transport a energiei, înregistrat cu nr. 94 în termen de 2 luni de la
primirea ordinului de începere a lucrărilor (pct.2.1).
La 24 iunie 2019 IP Compania „Teleradio-Moldova” a emis ordinul nr.53, prin care s-a dispus începerea lucrărilor din
data de 01 iulie 2019, termenul limită pentru finisare fiind 01 septembrie 2019. Ordinul nr.53 a fost înmânat
antreprenorului, fiind expediat și la poșta electronică a acestuia.
Ptrivit prevederilor pct.3.4 al contractului de antrepriză, la data de 05 iunie 2019, beneficiarul a transferat avansul în
sumă de 554804,75 de lei, urmând ca antreprenorul să-şi onoreze obligațiile asumate.
Potrivit pct.3.6 din contract, lucrările nu sunt considerate a fi finalizate până când procesul-verbal de recepție la
terminarea lucrărilor nu va fi semnat de comisia de recepție.
Antreprenorului i-a fost înaintată reclamația nr. 01- 14/631, prin care s-a solicitat finisarea lucrărilor şi achitarea
penalităţilor de întârziere.
Din cauza neonorării obligațiilor contractuale, la data de 11 noiembrie 2019, în adresa IP Compania „Teleradio-
Moldova” a considerat că SRL „Foremcons” nu şi-a onorat obligațiile asumate prin contractul nr. 94 din 23 mai 2019,
deci pentru perioada 02 septembrie 2019-29 februarie 2020 i-au fost calculate penalități de întârziere în sumă de 334
730,54 de lei (1 849,34 lei/zi x 180 zile).
Conform pct. 10.9 al contractului, potrivit căruia dacă întârzierea în execuția lucrărilor este în culpa unuia din părți
a contractului, partea culpabilă va plăti celeilalte părți penalizări şi/sau despăgubiri în cuantum de 0,1% din
valoarea lucrărilor neonorate pentru fiecare zi de întârziere. Penalizarea devine operantă în momentul în care
partea în culpă a intrat în întârziere.
La data de 29 septembrie 2020 SRL „Foremcons” a depus acțiune reconvențională împotriva IP
Compania „Teleradio-Moldova”, intervenient accesoriu Agenția Achiziții Publice, cu privire la
încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.
Valoarea lucrărilor este 1 849 349,16 lei, inclusiv 308 224,86 de lei TVA (pct. 3.1 din contract).
Conform pct. 1.4 din contract pentru demararea lucrărilor beneficiarul va achita în avans 30% în
termen de 10 zile din momentul intrării contractului în vigoare, din suma alocațiilor estimate în
contract. La data de 05 iunie 2019, IP Compania „Teleradio-Moldova” a transferat la contul SRL
„Foremcons” avansul în mărime de 554 804,75 de lei.
IP Compania „Teleradio-Moldova” a expediat în adresa SRL „Foremcons” scrisoarea nr. 01-14/631 din
11 noiembrie 2019, prin care a pretins achitarea penalității de întârziere în cuantum de 129 453,80 de
lei.
SRL „Foremcons” a considerat neîntemeiată pretenția IP Compania „Teleradio-Moldova” și prin
scrisoarea înregistrată cu nr. de intrare 335 din 16 decembrie 2019, a solicitat semnarea facturii fiscale
EAA000816425 şi a procesului-verbal nr.1 de recepţie a lucrărilor executate.
În viziunea SRL „Foremcons”, IP Compania „Teleradio-Moldova” a tergiversat şi, în final, a refuzat
semnarea facturii fiscale şi a procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate.
La data de 26 martie 2020 au fost emise şi semnate facturile fiscale: a) IM2094601 în sumă de 77
056,68 de lei, în baza procesului-verbal de recepție a lucrărilor în valoare de 77 056,68 de lei; b)
IM2094603 în sumă de 1 669 308,61 de lei în baza procesului-verbal de recepție a lucrărilor în valoare
de 1 669 308,61 de lei.
SRL „Foremcons” consideră că și-a executat corespunzător obligațiile
contractuale și cere încasarea de la IP Compania „TeleradioMoldova”:
-a sumei de 380 964,04 de lei cu titlu de datorie contractuală,
-a sumei de 27 595,37 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada
06 iunie 2019 – 24 septembrie 2020 și
-compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru:
-a fost respinsă acțiunea înaintată de IP Compania „Teleradio-Moldova”, ca neîntemeiată.
-s-a respins cererea înaintată de Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova”, privind
compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 041,92 de lei pentru taxa de stat, ca
neîntemeiată.
A admis acțiunea reconvențională înaintată de SRL „Foremcons” și a încasat în beneficiul SRL
„Foremcons” de la Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” suma de 408 559,41 de lei:
-380 964,04 lei cu titlu de datorie contractuală și
-27 595,37 de lei cu titlu de dobândă de întârziere.
-S-a admis în parte cererea înaintată de SRL „Foremcons” privind compensarea cheltuielilor de
judecată în mărime de 21 832,03 lei:
-12 256,78 de lei pentru taxa de stat și
-9 575,25 de lei pentru servicii juridice și
-s-a încasat în beneficiul SRL „Foremcons” de la Instituția Publică Compania „Teleradio-
Moldova” suma de 18 706,78 de lei:
-12 256,78 de lei pentru taxa de stat și
-6 450,00 lei pentru servicii juridice.
În rest, s-a respins cererea înaintată de SRL „Foremcons”, ca neîntemeiată.
La data de 21 decembrie 2021 IP Compania „Teleradio-Moldova”, a declarat apel
împotriva hotărârii din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii, cu emiterea unei hotărâri noi prin care
acțiunea IP Compania „Teleradio-Moldova” să fie admisă integral, iar acțiunea
reconvențională a SRL „Foremcons” să fie respinsă integral.
Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de
IP Compania „Teleradio-Moldova” şi a fost menţinută hotărârea din 07 decembrie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
S-a încasat de la Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” în beneficiul SRL
„Foremcons” cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.
În rest s-a respins cererea SRL „Foremcons” privind încasarea cheltuielilor de asistență
juridică.
Curtea de Apel Chișinău a considerat că, prima instanță just a conchis că la caz nu a fost
stabilită culpa antreprenorului SRL „Foremcons”, în întârzierea executării lucrărilor,
situație ce ar permite sancționarea acesteia, prin încasarea penalităților în temeiul pct.
10.9 din contractul de antrepriză nr. 94 din 23 mai 5 2019.
Astfel, instanța a stabilit că, la data de 26 martie 2020 au fost emise şi semnate facturile
fiscale:
a)IM2094601 în sumă de 77 056,68 de lei, în baza procesului-verbal de recepție a
lucrărilor în valoare de 77 056,68 de lei;
b)IM2094603 în sumă de 1 669 308,61 de lei în baza procesului-verbal de recepție a
lucrărilor în valoare de 1 669 308,61 de lei.
Prin urmare, începând cu 27 aprilie 2020 s-a stabilit faptul neexecutării de către IP
Compania „Teleradio-Moldova” a obligației de achitare a retribuției. Iar pentru
neexecutarea respectivă, acesta datorează creditorului dobândă de întârziere pentru
perioada 27 aprilie 2020 – 24 septembrie 2020.
Instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat și legal a dispus încasarea dobânzii de întârziere în
sumă de 27 595,37 de lei.
Instanța de apel a apreciat ca fiind legală concluzia instanței de fond privind compensarea SRL
„Foremcons” a cheltuielilor de judecată, în situația în care a fost constatată temeinicia acțiunii
reconvenționale depuse de către aceasta.
Privitor la solicitarea intimatului SRL „Foremcons” de compensare a cheltuielilor de asistență juridică,
instanța de apel a reținut că, prin prisma prevederilor art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă, acesta
este îndreptățit la compensarea acestora. În acest sens, instanța de apel a menționat că, deși la materialele
cauzei a fost anexată factura fiscală și bonul de plată, care confirmă achitarea sumei de 15 000 de lei
pentru serviciile de asistență juridică, aceste cheltuieli nu sunt rezonabile.
Motiv din care, instanța de apel a admis parțial cerința intimatului SRL „Foremcons” de compensare a
cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, în mărime de
3000 de lei. Or, în opinia instanței de apel, în speță, acest cuantum al cheltuielilor de asistență juridică este
rezonabil și urmează a fi compensat.
Prin decizia suplimentară din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă parțial cererea
SRL „Foremcons” și s-a încasat de la IP Compania „Teleradio-Moldova” în beneficiul SRL „Foremcons”,
dobânda de întârziere pentru perioada 08 decembrie 2021-05 iulie 2022, în sumă de 33 635,47 de lei. În
rest cererea 6 SRL „Foremcons” s-a respins.