REALIZAT: BOLGARI ALEXANDRA

PROFESOR: GURDIȘ ALINA

ACCIDENTUL NUCLEAR DE LA CERNOBÂL

INTRODUCERE

 Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un

accident major în centrala nucleară, pe data de 26
aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-
o explozie a centralei, urmată de contaminarea
radioactivă a zonei înconjurătoare.
ACCIDENTUL

 Sâmbătă, 26 aprilie 1986, la 01:23:44, reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a corpului de generare a
aburului sub presiune din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de explozii adiționale și
scurgeri radioactive. În timpul accidentului de la Cernobîl aceasta a fost dusă prin vânt spre frontierele
internaționale.
 Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai mult material radioactiv decât cel de la
Fukushima (Japonia), de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare bombelor de la Hiroshima și
Nagasaki, dar de o miime până la o sutime (în funcție de izotopul evaluat) față de emisiile atmosferice ale testelor
nucleare de suprafață a armamentului nuclear testat la nivel mondial până la interzicerea efectuării acestora în
atmosferă.
AFECTĂRII INIȚIALE

 Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai

grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor
de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile
vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice
ale Americii de Nord
 Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost
puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ
336.000 de persoane.
NUMĂR DE VICTIME

 În lipsa unor date inițiale concludente, este dificil de

stabilit cu exactitate numărul de victime. Conform
unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul
deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie
de 100.000. Și pentru că, în prezent, mai există
oameni care trăiesc în zonele contaminate și care
sunt expuși în continuare la radiații, acest număr va
continua să crească
CREȘTEREA EXPUNERII INDIVIDUALE ÎN ROMÂNIA

 Ca urmare a accidentului de la Cernobîl, expunerea individuală a populației în România a crescut temporar de la

2,93 mSv pe an, în 1985, la 4,17 mSv pe an, în 1986. Contribuția în 1986 a expunerii publice (din cauza norului
radioactiv de la Cernobîl) la expunerea individuală a fost de 1,25 mSv, expunerea naturală de 2,40 mSv, iar
expunerea medicală a fost de 0,5 mSv. În anul următor (1987), expunerea publică (din cauza contaminării produse
de accidentul de la Cernobîl) a fost de 0,4 mSv, pentru a reveni în următorii doi ani la cifrele normale de după
1963 (anul semnării de către S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie a tratatului prin care s-a interzis efectuarea de
teste de suprafață ale armelor nucleare), de aproximativ 0,02 mSv (înaintea semnării, expunerea publică în
România era de 0,4 mSv!).
CURIOZITĂȚI

 Aproximativ cinci milioane de persoane din Ucraine, Belarus și Rusia trăiesc și azi în zone recunoscute la nivel
oficial drept contaminate. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, efectele dezastrului nuclear de
la Cernobîl pot duce la încă 9.000 de decese. Zece reactoare de același tip ca cel folosit în 1986 sunt operaționale
și azi în Rusia, din Leningrad la Smolensk la Kursk. Oamenii care trăiesc în aceste zone sunt expuși constant la
doze ridicate de radiații, conform unei cercetări realizate de Greenpeace în colaborare cu oameni de știință din
Ucraina.
 Ai putea crede că celelalte reactoare de la Cernobîl au fost oprite imediat, dar 3 dintre ele au fost repornite și
folosite pentru o perioadă de încă 13 an!
 Prîpeat este un oraș foarte contaminat și va rămâne abandonat deoarece plutoniul are nevoie de mai mult de 24
000 de ani pentru a-și reduce doar jumătate din intensitate.
CURIOZITĂȚI

 Radiațiile au fost atât de puternice încât ochii pompierului Vladimir Pravik și-au schimbat culoarea din căprui în
albastru.
 Suedia a fost prima țară care a informat lumea întreagă despre dezastru în timp ce guvernul ucrainean a decis, la
început, să țină secretă știrea despre explozie.
 În zonele contaminate, Cernobîlul afectează fiecare aspect din viețile oamenilor, radiația aflându-se în mâncarea
lor, în laptele și în apa pe care le consumă, în școli, parcuri și terenuri de joacă pentru copii și în lemnul folosit
pentru încălzire.