Hazardele Meteo-Climatice

RELIZAT DE: POPOV MAXIM

GRUPA: EE-232C
Poleiul
Poleiul este caracteristic doar anotimpului rece și constă într-o
depunere pe sol a unui strat fin de gheață, transparentă sau opacă.
Durata acestor depuneri nu este mare, fiind de regulă de ordinul
câtorva ore. Poleiul nu trebuie confundat cu gheaţa de la sol care se
formează în urma mai multor procese, precum îngheţarea ulterioară
a precipitaţiilor lichide, îngheţarea apei rezultate din topirea
parţială sau totală a stratului de zăpadă preexistent sau bătătorirea
zăpezii de pe carosabil în urma circulaţiei rutiere.
Fenomenul de polei se formează în special dimineaţa, când este
ceaţă sau brumă, pe fondul temperaturilor scăzute, sub 0°C.
Poleiul se produce atunci când solul este foarte rece, iar
precipitațiile care îl ating sunt lichide.

În aceste condiții, picăturile de ploaie sau burnița, în cădere,

îngheață în momentul în care intră în contact cu solul. Astfel,
apare o peliculă de gheață pe diverse obiecte, pe trotuare și pe
șosele. Fenomenul mai este cunoscut și sub numele de ploaie
înghețată.
Grindina
Grindina este formată din granule sau fragmente neregulate de
gheață, cu diametre cuprinse, de regulă, între 5 și 50 mm, uneori
mai mari. Greutatea unui grelon de grindină poate atinge, în
cazuri foarte rare, chiar și 0,5 kg.
În partea mijlocie a norilor Cumulonimbus, o parte dintre
picăturile de apă se mențin în stare lichidă și la temperaturi
negative, fiind cunoscute sub denumirea de picături de apă
suprarăcită. Acestea îngheață atunci când intră în coliziune cu
alte particule solide.

Grindina cade doar la temperaturi de peste 0 grade și numai din

nori Cumulonimbus, spre deosebire de ninsoare sau măzăriche.
De asemenea, ea este semnalată preponderent în sezonul cald al
anului, în asociere cu ploi torențiale, descărcări electrice și
vijelii.
Semn convențional
meteorologic pentru grindină
Smogul
„Smogul clasic”, cunoscut și sub denumirea de London Smog , este cauzat de poluantii din aer
funingine și dioxid de sulf. Acestea apar la arderea cărbunelui care conține sulf. Această formă
de poluare a aerului este cunoscută de mult timp. In 1952, 12.000 de persoane i-au căzut
victime în orașul Londra.
Datorită filtrarii îmbunătățite a gazelor arse, cantitatea de smog în această concentrație de
funingine și dioxid de sulf a scăzut semnificativ, insa chiar și astăzi, nori de ceață pot fi încă
observati în marile metropole și în zonele industriale.
Acești poluanți sunt rezultatul gazelor de eșapament nefiltrate și a gazelor provenite de la
instalațiile industriale, centralele termice, sistemele de ardere a lemnului și vehicule cu motoare
cu ardere internă.
Dezvoltarea smogului trebuie amplificata de o situație meteorologică, de obicei, cel mai jos
strat de aer de pe sol este cel mai cald deoarece pământul absoarbe și stochează căldura
soarelui;acest aer cald se răcește pe măsură ce altitudinea crește. În același timp, aerul cald și în
creștere transportă poluanții în sus.
Ploi Acide
Ploaia acidă poate fi definită ca o precipitație cu un pH mai mic sau egal
cu 5,2, produsă de emisia de dioxid de sulf și oxizi de azot, în condițiile
în care apa de ploaie are un pH de 5,6. Principala cauză a apariției
acesteia este reprezentată de activitățile umane care duc la degradarea
calității aerului:
•diverse operațiuni ale fabricilor;
•încălzirea spațiilor rezidențiale și industriale cu centrale pe gaze și
chiar electrice;
•numărul mare de autovehicule aflate în circulație;
•activitățile care au la bază arderea de combustibili;
•gestionarea defectuoasă a deșeurilor care au un impact direct asupra
calității aerului și solului.
Ploile acide nu produc doar efectul de seră, ci au și alte
consecințe, precum:
•daunele produse vegetației;
•acidificarea apelor dulci și sărate care afectează atât fauna, cât
și flora prin dispariția apei potabile;
•dispariția microorganismelor cu rol de fixare a azotului, ceea
ce va duce la o dispersie mai mare a acestuia;
•deteriorarea suprafețelor artificiale prin coroziune.
 Seceta
Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare
si estecaracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul
mediu, prin micsorareadebitului raurilor si a rezervelor
subterane de apa care determina un deficitmare de umezeala in
aer si in sol cu efecte directe asupra mediului si in primul rand
supra culturilor agricole.
Rezultatele secetei pot fi micsorarea lanurilor, a calitatii si
existenteiapei de baut, precum si a rezervelor de hrana. Astfel,
cand populatia e incontinua crestere si cererea de hrana si apa e
mare, implicatiile secetei devindin ce in ce mai serioase.

Daca seceta va continua, culturile vor fi afectatenu doar

cantitativ ci si calitativ. La nivel local seceta afecteaza:
1. Sanatatea populatiei
2. Confortul uman acasa, la munca si in spatiul urban
3. Degradarea starii mediului inconjurator
4. Integritatea cladirilor
5. Suprasolicitarea infrastructurii de apa potabila si canalizare
Mulțumesc de Atenție!