Instituții publice centrale

***
Instituții publice centrale
• https://www.gov.ro/ro/institutii/institutii-publice • Ministerul Muncii Și Solidarității Sociale
• Ministerul Economiei
• Președintele României • Ministerul Energiei
• Senatul României • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
• Camera Deputaţilor • Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
• Secretariatul General al Guvernului • Ministerul Sănătăţii
• Curtea Constituțională • Ministerul Culturii
• Consiliul Legislativ • Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației • Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor • Ministerul Sportului
• Ministerul Afacerilor Interne • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Ministerul Afacerilor Externe • Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
• Ministerul Apărării Naţionale • Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul
• Ministerul Finanţelor • Agenția de Presă Rador
• Ministerul Justiţiei • Agenția Națională de Presă AGERPRES
• Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale • Directoratul Național de Securitate Cibernetică
• Ministerul Educaţiei • Autoritatea de Supraveghere Financiară
• Autoritatea pentru Digitalizarea României
• Consiliul Concurenței
Constituția României - Parlamentul
• (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român
şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
• (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. (Art 62.
Costituția României)
Politici publice de maximă importanță
• (1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
• (2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii
deputaţilor şi senatorilor, pentru:
• a) primirea mesajului Preşedintelui României;
• b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
• c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
• d) declararea stării de război;
• e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
• f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
• g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
• h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului
asupra activităţii acestor servicii;
• i) numirea Avocatului Poporului;
• j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
• k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună
Imunitatea parlamentară
• ARTICOLUL 72
• (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
• (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au
legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi
percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după
ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.

• (3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei.
Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a
percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va
dispune imediat revocarea acestei măsuri.
• Categorii de legi ARTICOLUL 73 Constituție
• (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
• (2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.

• (3) Prin lege organică se reglementează:

• a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
• b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
• c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
• d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
• e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
• f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;

• g) regimul stării de asediu şi al stării de urgență ;

• h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
• i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
• j) statutul funcţionarilor publici;
• k) contenciosul administrativ;
• l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
• m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
• n) organizarea generală a învăţământului;
• o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
• p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
• r) statutul minorităţilor naţionale din România;
• s) regimul general al cultelor;
• t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
Inițiativa legislativă (Constituția României)

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului,

deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de
cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la
iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din
judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în
municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000
de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor
problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi
graţierea.

(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea

proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca
primă Cameră sesizată.

(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la

iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în
forma cerută pentru proiectele de legi.

(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei

competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele
Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei
Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii
membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul

poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu
procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei
Camere.
Promulgarea Legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României.
Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la
primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere
Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a

cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face
în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după
reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale,
prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al
Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în
vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii.
El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ
se stabilesc prin lege organică.
Resurse online
• http://www.parlament.ro/
Președintele României
ARTICOLUL 80 (Constituția României)

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este

garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii
teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei
şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop,
Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului,
precum şi între stat şi societate.

În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite

decrete care se publică în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
 Atribuții
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării,
asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a
acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de
învestitură.
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes
naţional.
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea
Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă
Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
CSAT

Președintele este președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea
şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională. Activitatea Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare.

Primul-ministru al Guvernului României îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul
afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul economiei, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de
Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidențial pentru
securitate naţională.

Serviciul Român de Informații este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea
Președintelui României.

Serviciul de Informații Extrene face parte din sistemul național de apărare, iar activitatea sa este organizată și coordonată
de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, având caracter de secret de stat. Șeful SIE este numit de președinte, prin decret, cu
avizul CSAT.

Serviciul de Pază și Protecție – director numit de președinte la propunerea CSAT.

Resurse online
• https://www.presidency.ro/
Guvernul

ARTICOLUL 102 (Constituția României)

(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii
interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.

(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
 Actele guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.

(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care
au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa
hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
Raporturile Parlamentului cu Guvernul

(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt
obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile
parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea
prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este
obligatorie.
 Angajarea răspunderii
Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în
şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui
proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la

prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost
votată în condiţiile articolului 113. (Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot
retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul
majorităţii deputaţilor şi senatorilor.)

Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat,
modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră
adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie
pentru Guvern.
Delegarea legislativă
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor
organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) !!!Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea
termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei!!!
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie
sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile
de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra
ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de
urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) (votul majorităţii membrilor
fiecărei Camere).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte
au încetat potrivit alineatului (3) .

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe
perioada de aplicare a ordonanţei.
Administraţia publică centrală de specialitate

• (1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit

legii.
• (2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa
organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le
recunoaşte această competenţă.
• (3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege
organică. (Constituție)
Resurse online
• https://www.gov.ro/
Prefectul
ARTICOLUL 123
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene
şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al
consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul
ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. (Cosntituția României)
LEGE nr. 340 din 12 iulie 2004 – privind
instituția prefectului
• Articolul 1
• (1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
• (2) Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul
Bucureşti, la propunerea ministrului internelor.
• (3) Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.
• (4) Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre
atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor
publice deconcentrate din subordine.
•
Art 2.
• (1) Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin
potrivit Constituţiei şi altor legi se organizează şi funcţionează
instituţia prefectului, sub conducerea prefectului.
• (2) Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate
juridică, cu patrimoniu şi buget propriu.
 Conduce serviciile publice deconcetrate
• Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale.
• Lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă şi se actualizează la propunerea
ministrului internelor şi reformei administrative, prin decizie a primului-ministru.
• Conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului au obligaţia să transmită prefectului proiectul de buget. Avizul
prefectului privind proiectul de buget se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului
public deconcentrat.
• Situaţiile financiare privind execuţia bugetară, întocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor
şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului
pentru avizare.
• Avizul prefectului privind situaţiile financiare se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare
serviciului public deconcentrat.
• Avizele prefectului prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt consultative.
Incompatibilități
• Prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai
unei organizaţii căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi
partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea destituirii lor din
funcţia publică.
Atribuțiile prefectului.
Articolul 19
(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a
hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;
b) acţionează pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile
necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
c) acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând
o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
d) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;
e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului;
f) asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi
intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
g) dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea
acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;
h) utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză,
în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;
i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal
abilitate;
j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;
k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;
l) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;
m) asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice
deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.
(2) Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările stabilite de Guvern.
Alte atribuții:
Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în
calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele
competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii.
Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat
face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul în care îşi are sediul serviciul
public, desemnat prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.
Prefectul poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sancţionarea conducătorilor serviciilor publice
deconcentrate din subordinea acestora.
Colegiul prefectural
• (1) În fiecare judeţ funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi şi
conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul
respectiv.
• (2) La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a căror prezenţă este
considerată necesară.
• (3) Colegiul prefectural se convoacă de către prefect cel puţin o dată pe lună şi oricând se
consideră că este necesar.
• (4) Atribuţiile colegiului prefectural privesc armonizarea activităţii serviciilor publice
deconcentrate care au sediul în judeţul respectiv, precum şi implementarea programelor,
politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau al
localităţilor acestuia şi vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului*).
• https://cj.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/37/2021/02/ROF-
2020_refacut.pdf
https://cj.prefectura.mai.gov.ro/
La nivelul judeţelor și municipiului București se constituie, sub
conducerea prefecţilor, comitete pentru situaţii de urgență. Comitetul
este constituit prin ordinul prefectului, iar prefectul are calitatea de
președinte al acestuia. Din comitet fac parte preşedintele consiliului
judeţean/primarul general și de sector, şefi de servicii deconcentrate,
descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor
instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc
funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgență, precum şi
manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii,
constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
 Instituții publice deconcentrate I
• MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – IGSU
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu”Cluj
• MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj
• MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj
• MINISTERUL ECONOMIEI – ANPC
Comisariatul Regional pentru ProtecţiaConsumatorilor Regiunea
Nord-Vest Cluj
• MINISTERUL ECONOMIEI – ANPC –
CRPCRNV Cluj Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor
Cluj
• MINISTRUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI
ANTREPRENORIAT
Agenţia pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi
Promovarea Exportului Cluj-Napoca
• MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI
FONDURILOR EUROPENE
Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Regiunea Nord-Vest
• MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE – INSPECŢIA MUNCII
Inspectoratul Teritorial de Muncă al Judeţului Cluj
• MMJS – CNPAS
• Casa Judeţeană de Pensii Cluj
• MMJS – CNPAS
Casa Judeţeană de Pensii Cluj
• MMJS – ANOFM
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj
• MMJS – ANPIS
Agenţia Judeţeană pentru Plǎţi şi Inspecţie Socialǎ Cluj
• MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE – ANOFM
Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Cluj
• MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj
• MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI
Direcţia Judeţeanǎ pentru Sport şi Tineret Cluj
• MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE –ANAF Direcţia Generală
Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca
• MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Cluj
• MADR – APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură –
Cluj
• MADR – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - Oficiul
Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Cluj
• MINISTERUL MEDIULUI
Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj
Instituții publice deconcentrate II
• MINISTERUL MEDIULUI – GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU–
Comisariatul Judeţean Cluj
• MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR
Garda Forestieră Cluj
• MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR –
Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa
• MINISTERUL APELOR ŞI PǍDURILOR – A.N. Apele Române
ABAST – Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj
• SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI – DSVSA
Direcţia Sanitară Veterinară şi pt. Siguranţa Alimentelor Cluj
• SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI – INS
Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj