MAT 1 1 Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.

MAT 1 2 Avraam a nascut pe Isaac, Isaac a nascut pe Iacov, Iacov a nascut pe Iud a si fratii lui; MAT 1 3 Iuda a nascut pe Fares si Zara din Tamar, Fares a nascut pe Esrom; Esrom a nascut pe Aram; MAT 1 4 Aram a nascut pe Aminadab, Aminadab a nascut pe Naason, Naason a nascut pe Salmon; MAT 1 5 Salmon a nascut pe Boaz, din Rahab; Boaz a nascut pe Obed, din Rut; Obed a nascut pe Iese; MAT 1 6 Iese a nascut pe imparatul David. Imparatul David a nascut pe Solomon, d in vaduva lui Urie; MAT 1 7 Solomon a nascut pe Roboam; Roboam a nascut pe Abia; Abia a nascut pe As a; MAT 1 8 Asa a nascut pe Iosafat; Iosafat a nascut pe Ioram; Ioram a nascut pe Oz ia; MAT 1 9 Ozia a nascut pe Ioatam, Ioatam a nascut pe Ahaz; Ahaz a nascut pe Ezech ia; MAT 1 10 Ezechia a nascut pe Manase, Manase a nascut pe Amon, Amon a nascut pe I osia; MAT 1 11 Iosia a nascut pe Iehonia si fratii lui, pe vremea stramutarii in Babil on. MAT 1 12 Dupa stramutarea in Babilon, Iehonia a nascut pe Salatiel, Salatiel a n ascut pe Zorobabel; MAT 1 13 Zorobabel a nascut pe Abiud, Abiud a nascut pe Eliachim; Eliachim a nas cut pe Azor; MAT 1 14 Azor a nascut pe Sadoc, Sadoc a nascut pe Achim; Achim a nascut pe Eliu d. MAT 1 15 Eliud a nascut pe Eleazar, Eleazar a nascut pe Matan; Matan a nascut pe Iacov. MAT 1 16 Iacov a nascut pe Iosif, barbatul Mariei, din care S-a nascut Isus, car e Se cheama Hristos. MAT 1 17 Deci, de la Avraam pina la David sunt patrusprezece neamuri de toate; d e la David pina la stramutarea in Babilon sunt patrusprezece neamuri; si de la s tramutarea in Babilon pina la Hristos, sunt patrusprezece neamuri. MAT 1 18 Iar nasterea lui Isus Hristos a fost asa: Maria, mama Lui, era logodita cu Iosif; si inainte ca sa locuiasca ei impreuna, ea s-a aflat insarcinata de l a Duhul Sfint. MAT 1 19 Iosif, barbatul ei, era un om neprihanit, si nu voia s-o faca de rusine inaintea lumii; de aceea si-a pus de gind s-o lase pe ascuns. MAT 1 20 Dar, pe cind se gindea el la aceste lucruri, i s-a aratat in vis un ing er al Domnului, si i-a zis:"Iosife, fiul lui David, nu te teme sa iei la tine pe Maria, nevasta-ta, caci ce s-a zamislit in ea, este de la Duhul Sfint. MAT 1 21 Ea va naste un Fiu, si-i vei pune numele Isus, pentru ca El va mintui p e poporul Lui de pacatele sale." MAT 1 22 Toate aceste lucruri s-au intimplat ca sa se implineasca ce vestise Dom nul prin prorocul, care zice: MAT 1 23"Iata, fecioara va fi insarcinata, va naste un fiu, si-i vor pune numele "Emanuel", care, talmacit, inseamna:"Dumnezeu este cu noi." MAT 1 24 Cind s-a trezit Iosif din somn, a facut cum ii poruncise ingerul Domnul ui; si a luat la el pe nevasta-sa. MAT 1 25 Dar n-a cunoscut-o, pina ce ea a nascut un fiu. Si el i-a pus numele Is us. MAT 2 1 Dupa ce s-a nascut Isus in Betleemul din Iudea, in zilele imparatului Ir od, iata ca au venit niste magi din Rasarit la Ierusalim, MAT 2 2 si au intrebat:"Unde este Imparatul de curind nascut al Iudeilor? Fiindc a I-am vazut steaua in Rasarit si am venit sa ne inchinam Lui." MAT 2 3 Cind a auzit imparatul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; si tot Ierus alimul s-a tulburat impreuna cu el. MAT 2 4 A adunat pe toti preotii cei mai de seama si pe carturarii norodului si a cautat sa afle de la ei unde trebuia sa Se nasca Hristosul.

MAT 2 5"In Betleemul din Iudea", i-au raspuns ei,"caci iata ce a fost scris prin prorocul: MAT 2 6"Si tu, Betleeme, tara lui Iuda, nu esti nicidecum cea mai neinsemnata di ntre capeteniile lui Iuda; caci din tine va iesi o Capetenie, care va fi Pastoru l poporului Meu Israel." MAT 2 7 Atunci, Irod a chemat in ascuns pe magi, si a aflat intocmai de la ei vr emea in care se aratase steaua. MAT 2 8 Apoi i-a trimis la Betleem, si le-a zis:"Duceti-va de cercetati cu de-am anuntul despre Prunc: si cind Il veti gasi, dati-mi si mie de stire, ca sa vin s i eu sa ma inchin Lui." MAT 2 9 Dupa ce au ascultat pe imparatul, magii au plecat. Si iata ca steaua pe care o vazusera in Rasarit, mergea inaintea lor, pina ce a venit si s-a oprit de asupra locului unde era Pruncul. MAT 2 10 Cind au vazut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. MAT 2 11 Au intrat in casa, au vazut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fata la pamint, si I s-au inchinat; apoi si-au deschis vistieriile si I-au adus daruri: aur, tamiie si smirna. MAT 2 12 In urma, au fost instiintati de Dumnezeu in vis sa nu mai dea pe la Iro d, si s-au intors in tara lor pe un alt drum. MAT 2 13 Dupa ce au plecat magii, un inger al Domnului se arata in vis lui Iosif , si-i zice:"Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui, fugi in Egipt, si ramii acolo pina iti voi spune Eu; caci Irod are sa caute Pruncul, ca sa-L omoare." MAT 2 14 Iosif s-a sculat, a luat Pruncul si pe mama Lui, noaptea si a plecat in Egipt. MAT 2 15 Acolo a ramas pina la moartea lui Irod, ca sa se implineasca ce fusese vestit de Domnul prin prorocul care zice:"Am chemat pe Fiul Meu din Egipt." MAT 2 16 Atunci Irod, cind a vazut ca fusese inselat de magi, s-a miniat foarte tare, si a trimis sa omoare pe toti pruncii de parte barbateasca, de la doi ani in jos, care erau in Betleem si in toate imprejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase intocmai de la magi. MAT 2 17 Atunci s-a implinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: MAT 2 18"Un tipat s-a auzit in Rama, plingere si bocet mult: Rahela isi jelea co piii si nu voia sa fie mingiiata, pentru ca nu mai erau." MAT 2 19 Dupa ce a murit Irod, un inger al Domnului se arata in vis lui Iosif, i n Egipt, MAT 2 20 si-i zice:"Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui si du-te in tara lui Is rael, caci au murit cei ce cautau sa ia viata Pruncului." MAT 2 21 Iosif s-a sculat, a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit in tara lui Israel. MAT 2 22 Dar, cind a auzit ca in Iudea imparateste Arhelau, in locul tatalui sau Irod, s-a temut sa se duca acolo; si, fiind instiintat de Dumnezeu in vis, a pl ecat in partile Galileii. MAT 2 23 A venit acolo, si a locuit intr-o cetate numita Nazaret, ca sa se impli neasca ce fusese vestit prin proroci: ca El va fi chemat Nazarinean. MAT 3 1 In vremea aceea, a venit Ioan Botezatorul, si propovaduia in pustia Iude ii. MAT 3 2 El zicea:"Pocaiti-va, caci Imparatia cerurilor este aproape." MAT 3 3 Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, cind zice :"Iata glasul celui ce striga in pustie:"Pregatiti calea Domnului, neteziti-I c ararile." MAT 3 4 Ioan purta o haina de par de camila si la mijloc era incins cu un briu d e curea. El se hranea cu lacuste si miere salbatica. MAT 3 5 Locuitorii din Ierusalim, din toata Iudea si din toate imprejurimile Ior danului, au inceput sa iasa la el; MAT 3 6 si, marturisindu-si pacatele, erau botezati de el in riul Iordan. MAT 3 7 Dar cind a vazut pe multi din Farisei si din Saduchei ca vin sa primeasc a botezul lui, le-a zis:"Pui de napirci, cine v-a invatat sa fugiti de minia vii toare? MAT 3 8 Faceti dar roade vrednice de pocainta voastra. MAT 3 9 Si sa nu credeti ca puteti zice in voi insiva:"Avem ca tata pe Avraam!"

Caci va spun ca Dumnezeu din pietrele acestea poate sa ridice fii lui Avraam. MAT 3 10 Iata ca securea a si fost infipta la radacina pomilor: deci, orice pom care nu face roada buna, va fi taiat si aruncat in foc. MAT 3 11 Cit despre mine, eu va botez cu apa, spre pocainta, dar Cel ce vine dup a mine, este mai puternic decit mine, si eu nu sunt vrednic sa-I duc incaltamint ele. El va va boteza cu Duhul Sfint si cu foc. MAT 3 12 Acela Isi are lopata in mina, Isi va curati cu desavirsire aria, si Isi va stringe griul in grinar; dar pleava o va arde intr-un foc care nu se stinge. " MAT 3 13 Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca sa fie botezat d e el. MAT 3 14 Dar Ioan cauta sa-l opreasca."Eu", zicea el,"am trebuinta sa fiu boteza t de Tine, si Tu vii la mine?" MAT 3 15 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Lasa-Ma acum, caci asa se cade sa implinim tot ce trebuie implinit." Atunci Ioan L-a lasat. MAT 3 16 De indata ce a fost botezat, Isus a iesit afara din apa. Si in clipa ac eea, cerurile s-au deschis, si a vazut pe Duhul lui Dumnezeu coborindu-Se in chi p de porumbel si venind peste El. MAT 3 17 Si din ceruri s-a auzit un glas care zicea:"Acesta este Fiul Meu prea i ubit, in care Imi gasesc placerea." MAT 4 1 Atunci Isus a fost dus de Duhul in pustie, ca sa fie ispitit de diavolul . MAT 4 2 Acolo a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti; la urma a flamin zit. MAT 4 3 Ispititorul s-a apropiat de El, si i-a zis:"Daca esti Fiul lui Dumnezeu, porunceste ca pietrele acestea sa se faca piini." MAT 4 4 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Este scris:"Omul nu traieste numai cu piine , ci cu orice cuvint care iese din gura lui Dumnezeu." MAT 4 5 Atunci, diavolul L-a dus in sfinta cetate, L-a pus pe streasina Templulu i, MAT 4 6 si I-a zis:"Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos, caci este scris: "El va porunci ingerilor Sai sa vegheze asupra Ta si ei Te vor lua pe miini, ca nu cumva sa Te lovesti cu piciorul de vreo piatra." MAT 4 7"De asemenea este scris", a zis Isus:"Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau." MAT 4 8 Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte inalt, I-a aratat toate imparat iile lumii si stralucirea lor, si i-a zis: MAT 4 9"Toate aceste lucruri Ti le voi da Tie, daca Te vei arunca cu fata la pam int si Te vei inchina mie." MAT 4 10"Pleaca, Satano", i-a raspuns Isus."Caci este scris:"Domnului, Dumnezeul ui tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti." MAT 4 11 Atunci diavolul L-a lasat. Si deodata au venit la Isus niste ingeri, si au inceput sa-I slujeasca. MAT 4 12 Cind a auzit Isus ca Ioan fusese inchis, a plecat in Galilea. MAT 4 13 A parasit Nazaretul, si a venit de a locuit in Capernaum, linga mare, i n tinutul lui Zabulon si Neftali, MAT 4 14 ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: MAT 4 15"Tara lui Zabulon si tara lui Neftali inspre mare, dincolo de Iordan, Ga lilea Neamurilor, MAT 4 16 Norodul acesta, care zacea in intuneric, a vazut o mare lumina; si pest e cei ce zaceau in tinutul si in umbra mortii, a rasarit lumina." MAT 4 17 De atunci incolo, Isus a inceput sa propovaduiasca, si sa zica:"Pocaiti -va, caci Imparatia cerurilor este aproape." MAT 4 18 Pe cind trecea pe linga marea Galileii, Isus a vazut doi frati: pe Simo n, zis Petru, si pe fratele sau Andrei, care aruncau o mreaja in mare; caci erau pescari. MAT 4 19 El le-a zis:"Veniti dupa Mine, si va voi face pescari de oameni." MAT 4 20 Indata, ei au lasat mrejile, si au mers dupa El. MAT 4 21 De acolo, a mers mai departe, si a vazut pe alti doi frati: pe Iacov, f

iul lui Zebedei, si pe Ioan, fratele lui, care erau intr-o corabie cu tatal lor Zebedei, si isi cirpeau mrejile. El i-a chemat. MAT 4 22 Si indata, ei au lasat corabia si pe tatal lor, si au mers dupa El. MAT 4 23 Isus strabatea toata Galilea, invatind pe norod in sinagogi, propovadui nd Evanghelia Imparatiei, si tamaduind orice boala si orice neputinta care era i n norod. MAT 4 24 I s-a dus vestea in toata Siria; si aduceau la El pe toti cei ce sufere au de felurite boli si chinuri: pe cei indraciti, pe cei lunatici si pe cei slab anogi; si El ii vindeca. MAT 4 25 Dupa El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea si de dincolo de Iordan. MAT 5 1 Cind a vazut Isus noroadele, S-a suit pe munte, si dupa ce a sezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. MAT 5 2 Apoi a inceput sa vorbeasca si sa-i invete astfel: MAT 5 3 Ferice de cei saraci in duh, caci a lor este Imparatia cerurilor! MAT 5 4 Ferice de cei ce pling, caci ei vor fi mingiiati! MAT 5 5 Ferice de cei blinzi, caci ei vor mosteni pamintul! MAT 5 6 Ferice de cei flaminzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi satu rati! MAT 5 7 Ferice de cei milostivi, caci ei vor avea parte de mila! MAT 5 8 Ferice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu! MAT 5 9 Ferice de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu! MAT 5 10 Ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii, caci a lor este Impar atia cerurilor! MAT 5 11 Ferice va fi de voi cind, din pricina Mea, oamenii va vor ocari, va vor prigoni, si vor spune tot felul de lucruri rele si neadevarate impotriva voastr a. MAT 5 12 Bucurati-va si veseliti-va, pentru ca rasplata voastra este mare in cer uri; caci tot asa au prigonit pe prorocii, care au fost inainte de voi. MAT 5 13 Voi sunteti sarea pamintului. Dar daca sarea isi pierde gustul, prin ce isi va capata iarasi puterea de a sara? Atunci nu mai este buna la nimic decit sa fie lepadata afara, si calcata in picioare de oameni. MAT 5 14 Voi sunteti lumina lumii. O cetate asezata pe un munte, nu poate sa ram ina ascunsa. MAT 5 15 Si oamenii n-aprind lumina ca s-o puna sub obroc, ci o pun in sfesnic, si lumineaza tuturor celor din casa. MAT 5 16 Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune, si sa slaveasca pe Tatal vostru, care este in ceruri. MAT 5 17 Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau prorocii; am venit nu sa s tric, ci sa implinesc. MAT 5 18 Caci adevarat va spun, cita vreme nu vor trece cerul si pamintul, nu va trece o iota sau o frintura de slova din Lege, inainte ca sa se fi intimplat to ate lucrurile. MAT 5 19 Asa ca, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci si v a invata pe oameni asa, va fi chemat cel mai mic in Imparatia cerurilor; dar ori cine le va pazi, si va invata pe altii sa le pazeasca, va fi chemat mare in Impa ratia cerurilor. MAT 5 20 Caci va spun ca, daca neprihanirea voastra nu va intrece neprihanirea c arturarilor si a Fariseilor, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilo r. MAT 5 21 Ati auzit ca s-a zis celor din vechime:"Sa nu ucizi, oricine va ucide, va cadea sub pedeapsa judecatii." MAT 5 22 Dar Eu va spun ca orisicine se minie pe fratele sau, va cadea sub pedea psa judecatii; si oricine va zice fratelui sau:"Prostule!" va cadea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice:"Nebunule", va cadea sub pedeapsa focului ghee nei. MAT 5 23 Asa ca, daca iti aduci darul la altar, si acolo iti aduci aminte ca fra tele tau are ceva impotriva ta, MAT 5 24 lasa-ti darul acolo inaintea altarului, si du-te intii de impaca-te cu fratele tau; apoi vino de adu-ti darul.

MAT 5 25 Cauta de te impaca degraba cu pirisul tau, cita vreme esti cu el pe dru m; ca nu cumva pirisul sa te dea pe mina judecatorului, judecatorul sa te dea pe mina temnicerului, si sa fii aruncat in temnita. MAT 5 26 Adevarat iti spun ca nu vei iesi de acolo pina nu vei plati cel din urm a banut." MAT 5 27 Ati auzit ca s-a zis celor din vechime:"Sa nu preacurvesti." MAT 5 28 Dar Eu va spun ca orisicine se uita la o femeie, ca s-o pofteasca, a si preacurvit cu ea in inima lui. MAT 5 29 Daca, deci, ochiul tau cel drept te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de la tine, caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele t ale si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena. MAT 5 30 Daca mina ta cea dreapta te face sa cazi in pacat, taie-o si leapada-o de la tine; caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale, si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena. MAT 5 31 S-a zis iarasi:"Oricine isi va lasa nevasta, sa-i dea o carte de despar tire." MAT 5 32 Dar Eu va spun ca orisicine isi va lasa nevasta, afara numai de pricina de curvie, ii da prilej sa preacurveasca; si cine va lua de nevasta pe cea lasa ta de barbat, preacurveste. MAT 5 33 Ati mai auzit iarasi ca s-a zis celor din vechime:"Sa nu juri strimb; c i sa implinesti fata de Domnul juramintele tale." MAT 5 34 Dar Eu va spun:"Sa nu jurati nicidecum; nici pe cer, pentru ca este sca unul de domnie al lui Dumnezeu; MAT 5 35 nici pe pamint, pentru ca este asternutul picioarelor Lui; nici pe Ieru salim, pentru ca este cetatea marelui Imparat. MAT 5 36 Sa nu juri nici pe capul tau, caci nu poti face un singur par alb sau n egru. MAT 5 37 Felul vostru de vorbire sa fie:"Da, da; nu, nu"; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rau. MAT 5 38 Ati auzit ca s-a zis:"Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte." MAT 5 39 Dar Eu va spun:"Sa nu va impotriviti celui ce va face rau. Ci, oricui t e loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt. MAT 5 40 Orisicui vrea sa se judece cu tine, si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa . MAT 5 41 Daca te sileste cineva sa mergi cu el o mila de loc, mergi cu el doua. MAT 5 42 Celui ce-ti cere, da-i, si nu intoarce spatele celui ce vrea sa se impr umute de la tine. MAT 5 43 Ati auzit ca s-a zis:"Sa iubesti pe aproapele tau, si sa urasti pe vraj masul tau." MAT 5 44 Dar Eu va spun:"Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvintati pe cei ce va bleastama, faceti bine celor ce va urasc, si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, MAT 5 45 ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri; caci El face sa r asara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni, si da ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti; MAT 5 46 Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce rasplata mai asteptati? Nu fa c asa si vamesii? MAT 5 47 Si daca imbratisati cu dragoste numai pe fratii vostri, ce lucru neobis nuit faceti? Oare paginii nu fac la fel? MAT 5 48 Voi fiti dar desavirsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desa virsit. MAT 6 1 Luati seama sa nu va indepliniti neprihanirea voastra inaintea oamenilor , ca sa fiti vazuti de ei; altminteri, nu veti avea rasplata de la Tatal vostru care este in ceruri. MAT 6 2 Tu, dar, cind faci milostenie, nu suna cu trimbita inaintea ta, cum fac fatarnicii, in sinagogi si in ulite, pentru ca sa fie slaviti de oameni. Adevara t va spun, ca si-au luat rasplata. MAT 6 3 Ci tu, cind faci milostenie, sa nu stie stinga ta ce face dreapta, MAT 6 4 pentru ca milostenia ta sa fie facuta in ascuns, si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.

MAT 6 5 Cind va rugati, sa nu fiti ca fatarnicii, carora le place sa se roage st ind in picioare in sinagogi si la colturile ulitelor, pentru ca sa fie vazuti de oameni. Adevarat va spun, ca si-au luat rasplata. MAT 6 6 Ci tu, cind te rogi, intra in odaita ta, incuie-ti usa, si roaga-te Tata lui tau, care este in ascuns, si Tatal tau care vede in ascuns, iti va rasplati. MAT 6 7 Cind va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe, ca paginii, carora li se pare ca, daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati. MAT 6 8 Sa nu va asemanati cu ei, caci Tatal vostru stie de ce aveti trebuinta m ai inainte ca sa-I cereti voi. MAT 6 9 Iata dar cum trebuie sa va rugati:"Tatal nostru care esti in ceruri! Sf inteasca-se Numele Tau; MAT 6 10 vie imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamint. MAT 6 11 Piinea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi, MAT 6 12 si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nos tri; MAT 6 13 si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau. Caci a Ta este imp aratia si puterea si slava in veci. Amin!" MAT 6 14 Daca iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre. MAT 6 15 Dar daca nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre. MAT 6 16 Cind postiti, sa nu va luati o infatisare posomorita, ca fatarnicii, ca re isi slutesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat va spun, ca si-au luat rasplata. MAT 6 17 Ci tu, cind postesti, unge-ti capul, si spala-ti fata, MAT 6 18 ca sa te arati ca postesti nu oamenilor, ci Tatalui tau, care este in a scuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati. MAT 6 19 Nu va stringeti comori pe pamint, unde le maninca moliile si rugina, si unde le sapa si le fura hotii; MAT 6 20 ci stringeti-va comori in cer, unde nu le maninca moliile si rugina, si unde hotii nu le sapa, nici nu le fura. MAT 6 21 Pentru ca unde este comoara voastra, acolo va fi si inima voastra. MAT 6 22 Ochiul este lumina trupului. Daca ochiul tau este sanatos, tot trupul t au va fi plin de lumina; MAT 6 23 dar daca ochiul tau este rau, tot trupul tau va fi plin de intuneric. A sa ca, daca lumina care este in tine este intuneric, cit de mare trebuie sa fie intunericul acesta! MAT 6 24 Nimeni nu poate sluji la doi stapini. Caci sau va uri pe unul si va iub i pe celalalt, sau va tinea la unul si va nesocoti pe celalalt: Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona. MAT 6 25 De aceea, va spun:"Nu va ingrijorati de viata voastra, gindindu-va ce v eti minca, sau ce veti bea; nici de trupul vostru, gindindu-va cu ce va veti imb raca. Oare nu este viata mai mult decit hrana, si trupul mai mult decit imbracam intea? MAT 6 26 Uitati-va la pasarile cerului: ele nici nu seamana, nici nu secera, si nici nu string nimic in grinare; si totusi, Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai de pret decit ele? MAT 6 27 Si apoi, cine dintre voi, chiar ingrijorindu-se, poate sa adauge macar un cot la inaltimea lui? MAT 6 28 Si de ce va ingrijorati de imbracaminte? Uitati-va cu bagare de seama c um cresc crinii de pe cimp: ei nici nu torc, nici nu tes; MAT 6 29 totusi, va spun ca nici chiar Solomon, in toata slava lui, nu s-a imbr acat ca unul din ei. MAT 6 30 Asa ca, daca astfel imbraca Dumnezeu iarba de pe cimp, care astazi este , dar miine va fi aruncata in cuptor, nu va va imbraca El cu mult mai mult pe vo i, putin credinciosilor? MAT 6 31 Nu va ingrijorati dar, zicind:"Ce vom minca?" Sau:"Ce vom bea?" Sau:"Cu ce ne vom imbraca?" MAT 6 32 Fiindca toate aceste lucruri Neamurile le cauta. Tatal vostru cel ceres

c stie ca aveti trebuinta de ele. MAT 6 33 Cautati mai intii Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. MAT 6 34 Nu va ingrijorati dar de ziua de miine; caci ziua de miine se va ingrij ora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei. MAT 7 1 Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. MAT 7 2 Caci cu ce judecata judecati, veti fi judecati; si cu ce masura masurati , vi se va masura. MAT 7 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la birna din ochiul tau? MAT 7 4 Sau, cum poti zice fratelui tau:"Lasa-ma sa scot paiul din ochiul tau" s i, cind colo, tu ai o birna intr-al tau?... MAT 7 5 Fatarnicule, scoate intii birna din ochiul tau, si atunci vei vedea desl usit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau. MAT 7 6 Sa nu dati ciinilor lucrurile sfinte, si sa nu aruncati margaritarele vo astre inaintea porcilor, ca nu cumva sa va calce in picioare, si sa se intoarca si sa va rupa. MAT 7 7 Cereti, si vi se va da, cautati si veti gasi; bateti, si vi se va deschi de. MAT 7 8 Caci orisicine cere, capata; cine cauta, gaseste, si celui ce bate, i se deschide. MAT 7 9 Cine este omul acela dintre voi care, daca-i cere fiul sau o piine, sa-i dea o piatra? MAT 7 10 Sau, daca-i cere un peste, sa-i dea un sarpe? MAT 7 11 Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vo stri, cu cit mai mult Tatal vostru, care este in ceruri, va da lucruri bune celo r ce I le cer! MAT 7 12 Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta sunt cuprinse Legea si prorocii. MAT 7 13 Intrati pe poarta cea strimta. Caci larga este poarta, lata este calea care duce la pierzare, si multi sunt cei ce intra pe ea. MAT 7 14 Dar strimta este poarta, ingusta este calea care duce la viata, si puti ni sunt cei ce o afla. MAT 7 15 Paziti-va de prorocii mincinosi. Ei vin la voi imbracati in haine de oi , dar pe dinlauntru sunt niste lupi rapitori. MAT 7 16 Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sa u smochine din maracini? MAT 7 17 Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele. MAT 7 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rau nu poate face roade bune. MAT 7 19 Orice pom care nu face roade bune, este taiat si aruncat in foc. MAT 7 20 Asa ca, dupa roadele lor ii veti cunoaste. MAT 7 21 Nu orisicine-Mi zice:"Doamne, Doamne!" va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri. MAT 7 22 Multi Imi vor zice in ziua aceea:"Doamne, Doamne! N-am prorocit Noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?" MAT 7 23 Atunci le voi spune curat:"Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelegea." MAT 7 24 De aceea, pe orisicine aude aceste cuvinte ale Mele, si le face, il vo i asemana cu un om cu judecata, care si-a zidit casa pe stinca. MAT 7 25 A dat ploaia, au venit suvoaiele, au suflat vinturile si au batut in ca sa aceea, dar ea nu s-a prabusit, pentru ca avea temelia zidita pe stinca. MAT 7 26 Insa orisicine aude aceste cuvinte ale Mele, si nu le face, va fi asema nat cu un om nechibzuit, care si-a zidit casa pe nisip. MAT 7 27 A dat ploaia, au venit suvoaiele, au suflat vinturile si au izbit in ca sa aceea: ea s-a prabusit, si prabusirea i-a fost mare." MAT 7 28 Dupa ce a sfirsit Isus cuvintarile acestea, noroadele au ramas uimite d e invatatura Lui;

MAT 7 29 caci El ii invata ca unul care avea putere, nu cum ii invatau carturari i lor. MAT 8 1 Cind S-a coborit Isus de pe munte, multe noroade au mers dupa El. MAT 8 2 Si un lepros s-a apropiat de El, I s-a inchinat, si I-a zis:"Doamne, dac a vrei, poti sa ma curatesti." MAT 8 3 Isus a intins mina, S-a atins de el si a zis:"Da, vreau, fii curatit!" I ndata a fost curatita lepra lui. MAT 8 4 Apoi Isus i-a zis:"Vezi sa nu spui la nimeni, ci du-te de te arata preot ului, si adu darul, pe care l-a rinduit Moise, ca marturie pentru ei." MAT 8 5 Pe cind intra Isus in Capernaum, s-a apropiat de El un sutas, care-L rug a MAT 8 6 si-I zicea:"Doamne, robul meu zace in casa slabanog, si se chinuieste cu mplit." MAT 8 7 Isus i-a zis:"Am sa vin si sa-l tamaduiesc." MAT 8 8"Doamne", a raspuns sutasul,"nu sunt vrednic sa intri sub acoperamintul m eu; ci zi numai un cuvint, si robul meu va fi tamaduit. MAT 8 9 Caci si eu sunt om sub stapinire; am sub mine ostasi, si zic unuia:"Du-t e!" si se duce; altuia:"Vino!" si vine; si robului meu:"Fa cutare lucru! si-l fa ce." MAT 8 10 Cind a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat, si a zis celor ce veneau dup a El:"Adevarat va spun ca nici in Israel n-am gasit o credinta asa de mare. MAT 8 11 Dar va spun ca vor veni multi de la rasarit si de la apus, si vor sta l a masa cu Avraam, Isaac si Iacov in Imparatia cerurilor. MAT 8 12 Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul de afara, unde vor f i plinsul si scrisnirea dintilor." MAT 8 13 Apoi a zis sutasului:"Du-te, si faca-ti-se dupa credinta ta." Si robul lui s-a tamaduit chiar in ceasul acela. MAT 8 14 Isus S-a dus apoi in casa lui Petru si a vazut pe soacra acestuia zacin d in pat, prinsa de friguri. MAT 8 15 S-a atins de mina ei, si au lasat-o frigurile; apoi ea s-a sculat, si a inceput sa-I slujeasca. MAT 8 16 Seara, au adus la Isus pe multi indraciti. El, prin cuvintul Lui, a sco s din ei duhurile necurate, si a tamaduit pe toti bolnavii, MAT 8 17 ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:"E l a luat asupra Lui neputintele noastre si a purtat bolile noastre." MAT 8 18 Isus a vazut multe noroade imprejurul Sau, si a poruncit sa treaca de c ealalta parte. MAT 8 19 Atunci s-a apropiat de El un carturar, si I-a zis:"Invatatorule, vreau sa Te urmez oriunde vei merge." MAT 8 20 Isus i-a raspuns:"Vulpile au vizuini, si pasarile cerului au cuiburi, d ar Fiul omului n-are unde-Si odihni capul." MAT 8 21 Un altul, care era dintre ucenici, a zis:"Doamne, da-mi voie sa ma duc mai intii sa ingrop pe tatal meu." MAT 8 22"Vino dupa Mine", i-a raspuns Isus, si lasa mortii sa-si ingroape mortii ." MAT 8 23 Isus S-a suit intr-o corabie, si ucenicii Lui au mers dupa El. MAT 8 24 Si deodata s-a stirnit pe mare o furtuna atit de strasnica, incit corab ia era acoperita de valuri. Si El dormea. MAT 8 25 Ucenicii s-au apropiat de El, si L-au desteptat, strigind:"Doamne, scap a-ne, ca pierim!" MAT 8 26 El le-a zis:"De ce va este frica, putin credinciosilor?" Apoi S-a scula t, a certat vinturile si marea, si s-a facut o liniste mare. MAT 8 27 Oamenii aceia se mirau si ziceau:"Ce fel de om este acesta, de-L ascult a pina si vinturile si marea?" MAT 8 28 Cind a ajuns Isus de partea cealalta, in tinutul Gadarenilor, L-au inti mpinat doi indraciti, care ieseau din morminte. Erau asa de cumpliti, ca nimeni nu putea trece pe drumul acela. MAT 8 29 Si iata ca au inceput sa strige:"Ce legatura este intre noi si Tine Isu se, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit ca sa ne chinuiesti inainte de vreme?" MAT 8 30 Departe de ei era o turma mare de porci, care pasteau.

MAT 8 31 Dracii rugau pe Isus si ziceau:"Daca ne scoti afara din ei, da-ne voie sa ne ducem in turma aceea de porci." MAT 8 32"Duceti-va", le-a zis El. Ei au iesit, si au intrat in porci. Si deodata , toata turma s-a repezit de pe ripa in mare, si a pierit in ape. MAT 8 33 Porcarii au fugit, si s-au dus in cetate de au povestit tot ce se petr ecuse si cele intimplate cu indracitii. MAT 8 34 Si iata ca toata cetatea a iesit in intimpinarea lui Isus, si, cum L-au vazut, L-au rugat sa plece din tinutul lor. MAT 9 1 Isus S-a suit intr-o corabie, a trecut marea, si a venit in cetatea Sa. MAT 9 2 Si iata ca I-au adus un slabanog, care zacea intr-un pat. Isus le-a vazu t credinta, si a zis slabanogului:"Indrazneste, fiule! Pacatele iti sunt iertate !" MAT 9 3 Si iata ca, unii din carturari au zis in ei insisi:"Omul acesta huleste! " MAT 9 4 Isus, care le cunostea gindurile, a zis:"Pentru ce aveti ginduri rele i n inimile voastre? MAT 9 5 Caci ce este mai lesne? A zice:"Iertate iti sunt pacatele", sau a zice:" Scoala-te si umbla?" MAT 9 6 Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamint sa ierte pacatele," Scoala-te", a zis El slabanogului,"ridica-ti patul, si du-te acasa." MAT 9 7 Slabanogul s-a sculat, si s-a dus acasa. MAT 9 8 Cind au vazut noroadele lucrul acesta, s-au spaimintat, si au slavit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere. MAT 9 9 De acolo, Isus a mers mai departe, si a vazut pe un om, numit Matei, sez ind la vama. Si i-a zis:"Vino dupa Mine." Omul acela s-a sculat, si a mers dupa El. MAT 9 10 Pe cind sedea Isus la masa, in casa, iata ca au venit o multime de vame si si pacatosi, si au sezut la masa cu El si cu ucenicii Lui. MAT 9 11 Fariseii au vazut lucrul acesta, si au zis ucenicilor Lui:"Pentru ce ma ninca Invatatorul vostru cu vamesii si cu pacatosii?" MAT 9 12 Isus i-a auzit, si le-a zis:"Nu cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi. MAT 9 13 Duceti-va de invatati ce inseamna:"Mila voiesc, iar nu jertfa!" Caci n -am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi." MAT 9 14 Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, si I-au zis:"De ce noi si Fa riseii postim des, iar ucenicii Tai nu postesc deloc?" MAT 9 15 Isus le-a raspuns:"Se pot jeli nuntasii cita vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cind mirele va fi luat de la ei, si atunci vor posti. MAT 9 16 Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haina veche; pentru ca si-ar lua umplutura din haina, si ruptura ar fi mai rea. MAT 9 17 Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; altfel, burdufurile ple snesc, vinul se varsa, si burdufurile se prapadesc; ci vinul nou il pun in burdu furi noi, si se pastreaza amindoua." MAT 9 18 Pe cind le spunea Isus aceste vorbe, iata ca a venit unul din fruntasii sinagogii, I s-a inchinat, si I-a zis:"Fiica mea adineauri a murit; dar vino de pune-Ti miinile peste ea si va invia." MAT 9 19 Isus S-a sculat, si a plecat dupa el impreuna cu ucenicii Lui. MAT 9 20 Si iata, o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de singe, a venit pe dinapoi, si s-a atins de poala hainei Lui. MAT 9 21 Caci isi zicea ea:"Numai sa ma pot atinge de haina Lui, si ma voi tamad ui." MAT 9 22 Isus S-a intors, a vazut-o, si i-a zis:"Indrazneste, fiica! Credinta ta te-a tamaduit." Si s-a tamaduit femeia chiar in ceasul acela. MAT 9 23 Cind a ajuns Isus in casa fruntasului sinagogii, si cind a vazut pe cei ce cintau din fluier, si gloata bocind, MAT 9 24 le-a zis:"Dati-va la o parte, caci fetita n-a murit, ci doarme!" Ei isi bateau joc de El. MAT 9 25 Dar, dupa ce a fost scoasa gloata afara, Isus a intrat inlauntru, a lua t pe fetita de mina, si fetita s-a sculat. MAT 9 26 Si s-a dus vestea despre aceasta minune in tot tinutul acela.

MAT 9 27 Cind a plecat de acolo, s-au luat dupa Isus doi orbi, care strigau si z iceau:"Ai mila de noi, Fiul lui David!" MAT 9 28 Dupa ce a intrat in casa, orbii au venit la El. Si Isus le-a zis:"Crede ti ca pot face lucrul acesta?""Da, Doamne", I-au raspuns ei. MAT 9 29 Atunci, S-a atins de ochii lor, si a zis:"Faca-vi-se dupa credinta voas tra!" MAT 9 30 Si li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul si le-a zis:"Vedeti, sa nu stie nimeni." MAT 9 31 Dar ei, cum au iesit afara, au raspindit vestea despre El in tot tinutu l acela. MAT 9 32 Pe cind plecau orbii acestia, iata ca au adus la Isus un mut indracit. MAT 9 33 Dupa ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Si noroadele, mirate , ziceau:"Niciodata nu s-a vazut asa ceva in Israel!" MAT 9 34 Dar Fariseii ziceau:"Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!" MAT 9 35 Isus strabatea toate cetatile si satele, invatind pe norod in sinagogi, propovaduind Evanghelia Imparatiei, si vindecind orice fel de boala si orice fe l de neputinta, care era in norod. MAT 9 36 Cind a vazut gloatele, I s-a facut mila de ele, pentru ca erau necajite si risipite, ca niste oi care n-au pastor. MAT 9 37 Atunci a zis ucenicilor Sai:"Mare este secerisul, dar putini sunt lucra torii! MAT 9 38 Rugati dar pe Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Lui." MAT 10 1 Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Sai si le-a dat puter e sa scoata afara duhurile necurate, si sa tamaduiasca orice fel de boala si ori ce fel de neputinta. MAT 10 2 Iata numele celor doisprezece apostoli: cel dintii, Simon, zis Petru, s i Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, si Ioan, fratele lui; MAT 10 3 Filip si Bartolomeu; Toma si Matei, vamesul; Iacov, fiul lui Alfeu, si Levi, zis si Tadeu; MAT 10 4 Simon Cananitul, si Iuda Iscarioteanul, cel care a vindut pe Isus. MAT 10 5 Acestia sunt cei doisprezece, pe care i-a trimis Isus, dupa ce le-a dat invataturile urmatoare:"Sa nu mergeti pe calea paginilor si sa nu intrati in vr eo cetate a Samaritenilor; MAT 10 6 ci sa mergeti mai degraba la oile pierdute ale casei lui Israel. MAT 10 7 Si pe drum, propovaduiti, si ziceti:"Imparatia cerurilor este aproape!" MAT 10 8 Vindecati pe bolnavi, inviati pe morti, curatiti pe leprosi, scoateti a fara dracii. Fara plata ati primit, fara plata sa dati. MAT 10 9 Sa nu luati nici aur, nici argint, nici arama in briiele voastre, MAT 10 10 nici traista pentru drum, nici doua haine, nici incaltaminte, nici toi ag, caci vrednic este lucratorul de hrana lui. MAT 10 11 In orice cetate sau sat veti intra, sa cercetati cine este acolo vredn ic si sa ramineti la el pina veti pleca. MAT 10 12 La intrarea voastra in casa, urati-i de bine; MAT 10 13 si daca este casa aceea vrednica, pacea voastra sa vina peste ea, dar daca nu este vrednica, pacea voastra sa se intoarca la voi. MAT 10 14 Daca nu va va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, sa i esiti din casa sau din cetatea aceea si sa scuturati praful de pe picioarele voa stre." MAT 10 15 Adevarat va spun ca, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru tinutul Sodomei si Gomorei, decit pentru cetatea aceea. MAT 10 16 Iata, Eu va trimit ca pe niste oi in mijlocul lupilor. Fiti dar intele pti ca serpii, si fara rautate ca porumbeii. MAT 10 17 Paziti-va de oameni, caci va vor da in judecata soboarelor, si va vor bate in sinagogile lor. MAT 10 18 Din pricina Mea, veti fi dusi inaintea dregatorilor si inaintea impara tilor, ca sa slujiti ca marturie inaintea lor si inaintea Neamurilor. MAT 10 19 Dar, cind va vor da in mina lor, sa nu va ingrijorati, gindindu-va cum sau ce veti spune; caci ce veti avea de spus, va va fi dat chiar in ceasul acel

a; MAT 10 20 fiindca nu voi veti vorbi, ci Duhul Tatalui vostru va vorbi in voi. MAT 10 21 Fratele va da la moarte pe frate-sau, si tatal pe copilul lui, copiii se vor scula impotriva parintilor lor si-i vor omori. MAT 10 22 Veti fi uriti de toti, din pricina Numelui Meu, dar cine va rabda pina la sfirsit, va fi mintuit. MAT 10 23 Cind va vor prigoni intr-o cetate, sa fugiti intr-alta. Adevarat va sp un ca nu veti ispravi de strabatut cetatile lui Israel pina va veni Fiul omului. MAT 10 24 Ucenicul nu este mai presus de invatatorul sau, nici robul mai presus de domnul sau. MAT 10 25 Ajunge ucenicului sa fie ca invatatorul lui, si robului sa fie ca domn ul lui. Daca pe Stapinul casei L-au numit Beelzebul, cu cit mai mult vor numi as a, pe cei din casa lui? MAT 10 26 Asa ca sa nu va temeti de ei. Caci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, si nimic tainuit care nu va fi cunoscut. MAT 10 27 Ce va spun Eu la intuneric, voi sa spuneti la lumina; si ce auziti sop tindu-se la ureche, sa propovaduiti de pe acoperisul caselor. MAT 10 28 Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si sufletul si trupul in gheena . MAT 10 29 Nu se vind oare doua vrabii la un ban? Totusi, nici una din ele nu cad e pe pamint fara voia Tatalui vostru. MAT 10 30 Cit despre voi, pina si perii din cap, toti va sunt numarati. MAT 10 31 Deci, sa nu va temeti; voi sunteti mai de pret decit multe vrabii. MAT 10 32 De aceea, pe orisicine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il voi mart urisi si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri; MAT 10 33 dar de oricine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, Ma voi lepada si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri. MAT 10 34 Sa nu credeti ca am venit s-aduc pacea pe pamint; n-am venit sa aduc p acea, ci sabia. MAT 10 35 Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama-sa, si pe nora de soacra-sa. MAT 10 36 Si omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui. MAT 10 37 Cine iubeste pe tata ori pe mama, mai mult decit pe Mine, nu este vred nic de Mine si cine iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decit pe Mine, nu este vrednic de Mine. MAT 10 38 Cine nu-si ia crucea lui si nu vine dupa Mine, nu este vrednic de Mine . MAT 10 39 Cine isi va pastra viata, o va pierde, si cine isi va pierde viata, p entru Mine, o va cistiga. MAT 10 40 Cine va primeste pe voi, Ma primeste pe Mine; si cine Ma primeste pe M ine, primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine. MAT 10 41 Cine primeste un proroc, in numele unui proroc, va primi rasplata unui proroc; si cine primeste pe un om neprihanit in numele unui om neprihanit, va p rimi rasplata unui om neprihanit. MAT 10 42 Si oricine va da de baut numai un pahar de apa rece unuia din acesti m icuti, in numele unui ucenic, adevarat va spun ca nu-si va pierde rasplata." MAT 11 1 Dupa ce a ispravit de dat invataturi la cei doisprezece ucenici ai Sai, Isus a plecat de acolo, ca sa invete pe oameni, si sa propovaduiasca in cetatil e lor. MAT 11 2 Ioan a auzit din temnita despre lucrarile lui Hristos, MAT 11 3 si a trimis sa-L intrebe prin ucenicii sai:"Tu esti Acela care are sa v ina, sau sa asteptam pe altul?" MAT 11 4 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Duceti-va de spuneti lui Ioan ce auziti s i ce vedeti: MAT 11 5 Orbii isi capata vederea, schiopii umbla, leprosii sunt curatiti, surzi i aud, mortii inviaza, si saracilor li se propovaduieste Evanghelia. MAT 11 6 Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire." MAT 11 7 Pe cind se duceau ei, Isus a inceput sa vorbeasca noroadelor despre Ioa

n:"Ce ati iesit sa vedeti in pustie? O trestie clatinata de vint? MAT 11 8 Daca nu, atunci ce ati iesit sa vedeti? Un om imbracat in haine moi? Ia ta ca cei ce poarta haine moi sunt in casele imparatilor. MAT 11 9 Atunci, ce ati iesit sa vedeti? Un proroc? Da, va spun, si mai mult dec it un proroc; MAT 11 10 caci el este acela despre care s-a scris:"Iata, trimit inaintea fetei Tale pe Solul Meu, care Iti va pregati calea inaintea Ta." MAT 11 11 Adevarat va spun ca, dintre cei nascuti din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare decit Ioan Botezatorul. Totusi, cel mai mic in Imparatia cerurilor este mai mare decit el. MAT 11 12 Din zilele lui Ioan Botezatorul pina acum, Imparatia cerurilor se ia c u navala, si cei ce dau navala, pun mina pe ea. MAT 11 13 Caci pina la Ioan au prorocit toti prorocii si Legea. MAT 11 14 Si, daca vreti sa intelegeti, el este Ilie, care trebuia sa vina. MAT 11 15 Cine are urechi de auzit, sa auda. MAT 11 16 Cu cine voi asemana neamul acesta de oameni? Seamana cu niste copilasi , care sed in piete, si striga la tovarasii lor: MAT 11 17"V-am cintat din fluier, si n-ati jucat; v-am cintat de jale, si nu v-a ti tinguit." MAT 11 18 Caci a venit Ioan nici mincind, nici bind, si ei zic:"Are drac!" MAT 11 19 A venit Fiul omului mincind si bind, si ei zic:"Iata un om mincacios s i bautor de vin, un prieten al vamesilor si al pacatosilor." Totusi, Intelepciun ea a fost indreptatita din lucrarile ei." MAT 11 20 Atunci, Isus a inceput sa mustre cetatile in care fusesera facute cele mai multe din minunile Lui, pentru ca nu se pocaisera. MAT 11 21"Vai de tine, Horazine!" a zis El."Vai de tine, Betsaido!" Caci daca ar fi fost facute in Tir si Sidon minunile care au fost facute in voi, de mult s-a r fi pocait, cu sac si cenusa. MAT 11 22 De aceea va spun ca, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru Tir si Sidon decit pentru voi. MAT 11 23 Si tu, Capernaume, vei fi inaltat oare pina la cer? Vei fi coborit pin a la Locuinta mortilor; caci daca ar fi fost facute in Sodoma minunile, care au fost facute in tine, ea ar fi ramas in picioare pina in ziua de astazi. MAT 11 24 De aceea, va spun ca in ziua judecatii, va fi mai usor pentru tinutul Sodomei decit pentru tine." MAT 11 25 In vremea aceea, Isus a luat cuvintul si a zis:"Te laud, Tata, Doamne al cerului si al pamintului, pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. MAT 11 26 Da, Tata, Te laud, pentru ca asa ai gasit Tu cu cale!" MAT 11 27 Toate lucrurile Mi-au fost date in miini de Tatal Meu; si nimeni nu cu noaste deplin pe Fiul, afara de Tatal; tot astfel, nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal, afara de Fiul, si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere. MAT 11 28 Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna . MAT 11 29 Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sunt b lind si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. MAT 11 30 Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara. MAT 12 1 In vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de griu, intr-o zi de Sabat . Ucenicii Lui, care erau flaminzi, au inceput sa smulga spice de griu si sa le manince. MAT 12 2 Fariseii, cind au vazut lucrul acesta, I-au zis:"Uite ca ucenicii Tai f ac ce nu este ingaduit sa faca in ziua Sabatului." MAT 12 3 Dar Isus le-a raspuns:"Oare n-ati citit ce a facut David, cind a flamin zit, el si cei ce erau impreuna cu el? MAT 12 4 Cum a intrat in Casa lui Dumnezeu, si a mincat piinile pentru punerea i naintea Domnului, pe care nu-i era ingaduit sa le manince nici lui, nici celor c e erau cu el, ci numai preotilor? MAT 12 5 Sau n-ati citit in Lege ca, in zilele de Sabat, preotii calca Sabatul i n Templu, si totusi sunt nevinovati? MAT 12 6 Dar Eu va spun ca aici este Unul mai mare decit Templul.

MAT 12 7 Daca ati fi stiut ce inseamna"Mila voiesc, iar nu jertfe", n-ati fi osi ndit pe niste nevinovati. MAT 12 8 Caci Fiul omului este Domn si al Sabatului." MAT 12 9 Isus a plecat de acolo, si a intrat in sinagoga. MAT 12 10 Si iata ca in sinagoga era un om care avea o mina uscata. Ei, ca sa po ata invinui pe Isus, L-au intrebat:"Este ingaduit a vindeca in zilele de Sabat?" MAT 12 11 El le-a raspuns:"Cine este omul acela dintre voi care, daca are o oaie , si-i cade intr-o groapa in ziua Sabatului, sa n-o apuce si s-o scoata afara? MAT 12 12 Cu cit mai de pret este deci un om decit o oaie? De aceea este ingadui t a face bine in zilele de Sabat." MAT 12 13 Atunci, a zis omului aceluia:"Intinde-ti mina!" El a intins-o, si mina s-a facut sanatoasa ca si cealalta. MAT 12 14 Fariseii au iesit afara, si s-au sfatuit cum sa omoare pe Isus. MAT 12 15 Dar Isus, ca unul care stia lucrul acesta, a plecat de acolo. Dupa El au mers multe noroade. El a tamaduit pe toti bolnavii, MAT 12 16 si le-a poruncit cu tot dinadinsul sa nu-L faca cunoscut, MAT 12 17 ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: MAT 12 18"Iata Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu, in care sufletul Meu isi gaseste placerea. Voi pune Duhul Meu peste El, si va vesti Neamurilor ju decata. MAT 12 19 El nu Se va lua la cearta, nici nu va striga. Si nimeni nu-I va auzi g lasul pe ulite. MAT 12 20 Nu va fringe o trestie rupta, si nici nu va stinge un fitil care fumeg a pina va face sa biruie judecata. MAT 12 21 Si Neamurile vor nadajdui in Numele Lui." MAT 12 22 Atunci I-au adus un indracit orb si mut, si Isus l-a tamaduit, asa ca mutul vorbea si vedea. MAT 12 23 Toate noroadele, mirate, ziceau: Nu cumva este acesta Fiul lui David?" MAT 12 24 Cind au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis:"Omul acesta nu scoate dr acii decit cu Beelzebul, domnul dracilor!" MAT 12 25 Isus, care le cunostea gindurile le-a zis:"Orice imparatie dezbinata i mpotriva ei insasi, este pustiita; si orice cetate sau casa, dezbinata impotriv a ei insasi, nu poate dainui. MAT 12 26 Daca Satana scoate afara pe Satana, este dezbinat; deci, cum poate dai nui imparatia lui? MAT 12 27 Si daca Eu scot afara dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii vostri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecatorii vostri. MAT 12 28 Dar daca Eu scot afara dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Imparatia lui Dumnezeu a venit peste voi. MAT 12 29 Sau cum poate cineva sa intre in casa celui tare, si sa-i jefuiasca go spodaria, daca n-a legat mai intii pe cel tare? Numai atunci ii va jefui casa. MAT 12 30 Cine nu este cu Mine, este impotriva Mea, si cine nu stringe cu Mine, risipeste. MAT 12 31 De aceea, va spun: Orice pacat si orice hula vor fi iertate oamenilor; dar hula impotriva Duhului Sfint nu le va fi iertata. MAT 12 32 Oricine va vorbi impotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi impotriva Duhului Sfint, nu va fi iertat nici in veacul acesta, nici in c el viitor. MAT 12 33 Ori faceti pomul bun si rodul lui bun, ori faceti pomul rau si rodul l ui rau: caci pomul se cunoaste dupa rodul lui. MAT 12 34 Pui de napirci, cum ati putea voi sa spuneti lucruri bune, cind voi su nteti rai? Caci din prisosul inimii vorbeste gura. MAT 12 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui; dar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. MAT 12 36 Va spun ca, in ziua judecatii, oamenii vor da socoteala de orice cuvin t nefolositor, pe care-l vor fi rostit. MAT 12 37 Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina, si din cuvintele tale v ei fi osindit."

MAT 12 38 Atunci, unii din carturari si din Farisei au luat cuvintul, si I-au zi s:"Invatatorule, am vrea sa vedem un semn de la Tine!" MAT 12 39 Drept raspuns, El le-a zis:"Un neam viclean si preacurvar cere un semn , dar nu i se va da alt semn, decit semnul prorocului Iona. MAT 12 40 Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pintecele chitul ui, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamintului. MAT 12 41 Barbatii din Ninive se vor scula alaturi de neamul acesta, in ziua jud ecatii, si-l vor osindi, pentru ca ei s-au pocait la propovaduirea lui Iona, si iata ca aici este Unul mai mare decit Iona. MAT 12 42 Imparateasa de la Miaza-zi se va scula alaturi de neamul acesta, in zi ua judecatii, si-l va osindi, pentru ca ea a venit de la marginile pamintului, c a sa auda intelepciunea lui Solomon; si iata ca aici este Unul mai mare decit So lomon. MAT 12 43 Duhul necurat, cind a iesit dintr-un om, umbla prin locuri fara apa, c autind odihna, si n-o gaseste. MAT 12 44 Atunci, zice:"Ma voi intoarce in casa mea, de unde am iesit. Si, cind vine in ea, o gaseste goala, maturata si impodobita. MAT 12 45 Atunci se duce si ia cu el alte sapte duhuri mai rele decit el: intra in casa, locuiesc acolo, si starea din urma a omului acestuia ajunge mai rea d ecit cea dintii. Tocmai asa se va intimpla si cu acest neam viclean. MAT 12 46 Pe cind vorbea inca Isus noroadelor, iata ca mama si fratii Lui statea u afara si cautau sa vorbeasca cu El. MAT 12 47 Atunci, cineva I-a zis:"Iata, mama Ta si fratii Tai stau afara, si cau ta sa vorbeasca cu Tine." MAT 12 48 Dar Isus a raspuns celui ce-I adusese stirea aceasta:"Cine este mama M ea, si care sunt fratii Mei?" MAT 12 49 Apoi Si-a intins mina spre ucenicii Sai, si a zis:"Iata mama Mea si fr atii Mei! MAT 12 50 Caci oricine face voia Tatalui Meu care este in ceruri, acela Imi este frate, sora si mama." MAT 13 1 In aceeasi zi, Isus a iesit din casa, si sedea linga mare. MAT 13 2 O multime de noroade s-au strins la El, asa ca a trebuit sa Se suie sa sada intr-o corabie, iar tot norodul statea pe tarm. MAT 13 3 El le-a vorbit despre multe lucruri in pilde, si le-a zis:"Iata, semana torul a iesit sa semene. MAT 13 4 Pe cind semana el, o parte din saminta a cazut linga drum, si au venit pasarile si au mincat-o. MAT 13 5 O alta parte a cazut pe locuri stincoase, unde n-avea pamint mult: a ra sarit indata, pentru ca n-a gasit un pamint adinc. MAT 13 6 Dar, cind a rasarit soarele, s-a palit; si, pentru ca n-avea radacini, s-a uscat. MAT 13 7 O alta parte a cazut intre spini: spinii au crescut, si au inecat-o. MAT 13 8 O alta parte a cazut in pamint bun, si a dat roada: un graunte a dat o suta, altul saizeci, si altul treizeci. MAT 13 9 Cine are urechi de auzit, sa auda." MAT 13 10 Ucenicii s-au apropiat de El, si I-au zis:"De ce le vorbesti in pilde? " MAT 13 11 Isus le-a raspuns:"Pentru ca voua v-a fost dat sa cunoasteti tainele Imparatiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. MAT 13 12 Caci celui ce are, i se va da, si va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are. MAT 13 13 De aceea le vorbesc in pilde, pentru ca ei, macar ca vad, nu vad, si m acar ca aud, nu aud, nici nu inteleg. MAT 13 14 Si cu privire la ei se implineste prorocia lui Isaia, care zice:"Veti auzi cu urechile voastre, si nu veti intelege; veti privi cu ochii vostri, si nu veti vedea. MAT 13 15 Caci inima acestui popor s-a impietrit, au ajuns tari de urechi, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga c u inima, sa se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec."

MAT 13 16 Dar ferice de ochii vostri ca vad; si de urechile voastre ca aud! MAT 13 17 Adevarat va spun ca multi proroci si oameni neprihaniti au dorit sa va da lucrurile pe care le vedeti voi, si nu le-au vazut; si sa auda lucrurile pe c are le auziti voi, si nu le-au auzit. MAT 13 18 Ascultati dar ce inseamna pilda semanatorului. MAT 13 19 Cind un om aude Cuvintul privitor la Imparatie, si nu-l intelege, vine Cel rau si rapeste ce a fost semanat in inima lui. Acesta este saminta cazuta l inga drum. MAT 13 20 Saminta cazuta in locuri stincoase, este cel ce aude Cuvintul, si-l pr imeste indata cu bucurie; MAT 13 21 dar n-are radacina in el, ci tine pina la o vreme; si, cum vine un nec az sau o prigonire din pricina Cuvintului, se leapada indata de el. MAT 13 22 Saminta cazuta intre spini, este cel ce aude Cuvintul; dar ingrijorari le veacului acestuia si inselaciunea bogatiilor ineaca acest Cuvint, si ajunge n eroditor. MAT 13 23 Iar saminta cazuta in pamint bun, este cel ce aude Cuvintul si-l intel ege; el aduce roada; un graunte da o suta, altul saizeci, altul treizeci." MAT 13 24 Isus le-a pus inainte o alta pilda, si le-a zis:"Imparatia cerurilor s e aseamana cu un om care a semanat o saminta buna in tarina lui. MAT 13 25 Dar, pe cind dormeau oamenii, a venit vrajmasul lui, a semanat neghina intre griu, si a plecat. MAT 13 26 Cind au rasarit firele de griu si au facut rod, a iesit la iveala si n eghina. MAT 13 27 Robii stapinului casei au venit si i-au zis:"Doamne, n-ai semanat sami nta buna in tarina ta? De unde are dar neghina?" MAT 13 28 El le-a raspuns:"Un vrajmas a facut lucrul acesta." Si robii i-au zis: "Vrei dar sa mergem s-o smulgem?" MAT 13 29"Nu", le-a zis el,"ca nu cumva smulgind neghina, sa smulgeti si griul i mpreuna cu ea. MAT 13 30 Lasati-le sa creasca amindoua impreuna pina la seceris si, la vremea s ecerisului, voi spune seceratorilor:"Smulgeti intii neghina, si legati-o in snop i, ca s-o ardem, iar griul stringeti-l in grinarul meu." MAT 13 31 Isus le-a pus inainte o alta pilda, si le-a zis:"Imparatia cerurilor se aseamana cu un graunte de mustar, pe care l-a luat un om si l-a semanat in ta rina sa. MAT 13 32 Grauntele acesta, in adevar, este cea mai mica dintre toate semintele; dar, dupa ce a crescut, este mai mare decit zarzavaturile si se face un copac, asa ca pasarile cerului vin si isi fac cuiburi in ramurile lui." MAT 13 33 Le-a spus o alta pilda, si anume:"Imparatia cerurilor se aseamana cu un aluat, pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina de griu p ina s-a dospit toata plamadeala." MAT 13 34 Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri in pilde; si nu le vorbea deloc fara pilda, MAT 13 35 ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prorocul, care zice:"Voi vo rbi in pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii." MAT 13 36 Atunci Isus a dat drumul noroadelor, si a intrat in casa. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, si I-au zis:"Tilcuieste-ne pilda cu neghina din tarina." MAT 13 37 El le-a raspuns:"Cel ce seamana saminta buna, este Fiul omului. MAT 13 38 Tarina este lumea, saminta buna sunt fiii Imparatiei; neghina sunt fii i Celui rau. MAT 13 39 Vrajmasul care a semanat-o, este Diavolul; secerisul, este sfirsitul v eacului; seceratorii, sunt ingerii. MAT 13 40 Deci, cum se smulge neghina si se arde in foc, asa va fi si la sfirsit ul veacului. MAT 13 41 Fiul omului va trimite pe Ingerii Sai, si ei vor smulge din Imparatia Lui toate lucrurile, care sunt pricina de pacatuire si pe cei ce savirsesc farad elegea, MAT 13 42 si-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo vor fi plinsul si scrisnire a dintilor. MAT 13 43 Atunci cei neprihaniti vor straluci ca soarele in Imparatia Tatalui lo

r. Cine are urechi de auzit, sa auda. MAT 13 44 Imparatia cerurilor se mai aseamana cu o comoara ascunsa intr-o tarina . Omul care o gaseste, o ascunde; si, de bucuria ei, se duce si vinde tot ce are , si cumpara tarina aceea. MAT 13 45 Imparatia cerurilor se mai aseamana cu un negustor care cauta margarit are frumoase. MAT 13 46 Si, cind gaseste un margaritar de mare pret, se duce de vinde tot ce are, si-l cumpara. MAT 13 47 Imparatia cerurilor se mai aseamana cu un navod aruncat in mare, care prinde tot felul de pesti. MAT 13 48 Dupa ce s-a umplut, pescarii il scot la mal, sed jos, aleg in vase ce este bun, si arunca afara ce este rau. MAT 13 49 Tot asa va fi si la sfirsitul veacului. Ingerii vor iesi, vor desparti pe cei rai din mijlocul celor buni, MAT 13 50 si-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo vor fi plinsul si scrisnire a dintilor." MAT 13 51"Ati inteles voi toate aceste lucruri?" i-a intrebat Isus."Da, Doamne", I-au raspuns ei. MAT 13 52 Si El le-a zis:"De aceea, orice carturar care a invatat ce trebuie des pre Imparatia cerurilor, se aseamana cu un gospodar, care scoate din vistieria l ui lucruri noi si lucruri vechi." MAT 13 53 Dupa ce a ispravit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. MAT 13 54 A venit in patria Sa, si a inceput sa invete pe oameni in sinagoga; a sa ca cei ce-L auzeau, se mirau si ziceau:"De unde are El intelepciunea si minun ile acestea? MAT 13 55 Oare nu este El fiul timplarului? Nu este Maria mama Lui? Si Iacov, I osif, Simon si Iuda, nu sunt ei fratii Lui? MAT 13 56 Si surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?" MAT 13 57 Si gaseau astfel in El o pricina de poticnire. Dar Isus le-a zis:"Nica ieri nu este pretuit un proroc mai putin decit in patria si in casa Lui." MAT 13 58 Si n-a facut multe minuni in locul acela, din pricina necredintei lor . MAT 14 1 In vremea aceea, cirmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus; MAT 14 2 si a zis slujitorilor sai:"Acesta este Ioan Botezatorul! A inviat din m orti, si de aceea se fac minuni prin el." MAT 14 3 Caci Irod prinsese pe Ioan, il legase si-l pusese in temnita, din prici na Irodiadei, nevasta fratelui sau Filip; MAT 14 4 pentru ca Ioan ii zicea:"Nu-ti este ingaduit s-o ai de nevasta." MAT 14 5 Irod ar fi vrut sa-l omoare, dar se temea de norod, pentru ca norodul privea pe Ioan ca pe un proroc. MAT 14 6 Dar, cind se praznuia ziua nasterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat in aintea oaspetilor, si a placut lui Irod. MAT 14 7 De aceea i-a fagaduit cu juramint ca ii va da orice va cere. MAT 14 8 Indemnata de mama-sa, ea a zis:"Da-mi aici, intr-o farfurie, capul lui Ioan Botezatorul!" MAT 14 9 Imparatul s-a intristat, dar din pricina juramintelor sale, si de ochii celor ce sedeau la masa impreuna cu el, a poruncit sa i-l dea. MAT 14 10 Si a trimis sa taie capul lui Ioan in temnita. MAT 14 11 Capul a fost adus intr-o farfurie si dat fetei, care l-a dus la mama-s a. MAT 14 12 Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au ingropat, si s-au dus de au dat de stire lui Isus. MAT 14 13 Isus, cind a auzit vestea aceasta a plecat de acolo intr-o corabie, c a sa Se duca singur la o parte, intr-un loc pustiu. Noroadele, cind au auzit luc rul acesta, au iesit din cetati si s-au luat dupa El pe jos. MAT 14 14 Cind a iesit din corabie, Isus a vazut o gloata mare, I s-a facut mila de ea, si a vindecat pe cei bolnavi. MAT 14 15 Cind s-a inserat, ucenicii s-au apropiat de El si I-au zis:"Locul ace sta este pustiu, si vremea iata ca a trecut, da drumul noroadelor sa se duca pri

n sate sa-si cumpere de mincare." MAT 14 16"N-au nevoie sa plece", le-a raspuns Isus;"dati-le voi sa manince." MAT 14 17 Dar ei I-au zis:"N-avem aici decit cinci piini si doi pesti." MAT 14 18 Si El le-a zis:"Aduceti-i aici la Mine." MAT 14 19 Apoi a poruncit noroadelor sa sada pe iarba, a luat cele cinci piini s i cei doi pesti, Si-a ridicat ochii spre cer, a binecuvintat, a frint piinile si le-a dat ucenicilor, iar ei le-au impartit noroadelor. MAT 14 20 Toti au mincat si s-au saturat, si s-au ridicat douasprezece cosuri pl ine cu ramasitele de farimituri. MAT 14 21 Cei ce mincasera, erau ca la cinci mii de barbati, afara de femei si d e copii. MAT 14 22 Indata dupa aceea Isus a silit pe ucenicii Sai sa intre in corabie si sa treaca inaintea Lui de partea cealalta, pina va da drumul noroadelor. MAT 14 23 Dupa ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte sa Se roage, singu r la o parte. Se inoptase, si El era singur acolo. MAT 14 24 In timpul acesta, corabia era invaluita de valuri in mijlocul marii; c aci vintul era impotriva. MAT 14 25 Cind se ingina ziua cu noaptea, Isus a venit la ei, umblind pe mare. MAT 14 26 Cind L-au vazut ucenicii umblind pe mare, s-au spaimintat si au zis:"E ste o naluca!" Si de frica au tipat. MAT 14 27 Isus le-a zis indata:"Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti!" MAT 14 28"Doamne", I-a raspuns Petru,"daca esti Tu, porunceste-mi sa vin la Tine pe ape." MAT 14 29"Vino!" I-a zis Isus. Petru s-a coborit din corabie, si a inceput sa um ble pe ape ca sa mearga la Isus. MAT 14 30 Dar, cind a vazut ca vintul era tare, s-a temut; si fiindca incepea sa se afunde, a strigat:"Doamne, scapa-ma!" MAT 14 31 Indata, Isus a intins mina, l-a apucat si i-a zis:"Putin credinciosule , pentru ce te-ai indoit?" MAT 14 32 Si dupa ce au intrat in corabie, a stat vintul. MAT 14 33 Cei ce erau in corabie, au venit de s-au inchinat inaintea lui Isus, s i I-au zis:"Cu adevarat, Tu esti Fiul lui Dumnezeu!" MAT 14 34 Dupa ce au trecut marea, au venit in tinutul Ghenezaretului. MAT 14 35 Oamenii din locul acela, care cunosteau pe Isus, au trimis sa dea de s tire in toate imprejurimile, si au adus la El pe toti bolnavii. MAT 14 36 Bolnavii il rugau sa le dea voie numai sa se atinga de poala hainei Lu i; si toti citi s-au atins, s-au vindecat. MAT 15 1 Atunci niste Farisei si niste carturari din Ierusalim au venit la Isus, si I-au zis: MAT 15 2"Pentru ce calca ucenicii Tai datina batrinilor? Caci nu-si spala miinil e cind maninca." MAT 15 3 Drept raspuns, El le-a zis:"Dar voi de ce calcati porunca lui Dumnezeu in folosul datinei voastre? MAT 15 4 Caci Dumnezeu a zis:"Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta;" si:"Cine va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa, sa fie pedepsit negresit cu moartea." MAT 15 5 Dar voi ziceti:"Cine va zice tatalui sau sau mamei sale:"Ori cu ce te-a s putea ajuta, l-am inchinat lui Dumnezeu", MAT 15 6 nu mai este tinut sa cinsteasca pe tatal sau sau pe mama sa; si ati des fiintat astfel cuvintul lui Dumnezeu in folosul datinei voastre. MAT 15 7 Fatarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, cind a zis: MAT 15 8"Norodul acesta se apropie de Mine cu gura si ma cinsteste cu buzele, d ar inima lui este departe de Mine. MAT 15 9 Degeaba Ma cinstesc ei, invatind ca invataturi niste porunci omenesti." MAT 15 10 Isus a chemat multimea la Sine si a zis:"Ascultati, si intelegeti: MAT 15 11 Nu ce intra in gura spurca pe om; ci ce iese din gura, aceea spurca pe om." MAT 15 12 Atunci ucenicii Lui s-au apropiat si I-au zis:"Stii ca Fariseii au gas it pricina de poticnire in cuvintele pe care le-au auzit?" MAT 15 13 Drept raspuns, El le-a zis:"Orice rasad, pe care nu l-a sadit Tatal M

eu cel ceresc, va fi smuls din radacina. MAT 15 14 Lasati-i: sunt niste calauze oarbe, si cind un orb calauzeste pe un al t orb, vor cadea amindoi in groapa." MAT 15 15 Petru a luat cuvintul, si I-a zis:"Desluseste-ne pilda aceasta." MAT 15 16 Isus a zis:"Si voi tot fara pricepere sunteti? MAT 15 17 Nu intelegeti ca orice intra in gura merge in pintece, si apoi este ar uncat afara in hazna? MAT 15 18 Dar, ce iese din gura, vine din inima, si aceea spurca pe om. MAT 15 19 Caci din inima ies gindurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtisagurile, marturiile mincinoase, hulele. MAT 15 20 Iata lucrurile care spurca pe om; dar a minca cu miinile nespalate nu spurca pe om." MAT 15 21 Isus, dupa ce a plecat de acolo, S-a dus in partile Tirului si ale Sid onului. MAT 15 22 Si iata ca o femeie cananeanca, a venit din tinuturile acelea, si a in ceput sa strige catre El:"Ai mila de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica-mea est e muncita rau de un drac." MAT 15 23 El nu i-a raspuns nici un cuvint. Si ucenicii Lui s-au apropiat si L-a u rugat staruitor:"Da-i drumul, caci striga dupa noi." MAT 15 24 Drept raspuns, El a zis:"Eu nu sunt trimis decit la oile pierdute ale casei lui Israel." MAT 15 25 Dar ea a venit si I s-a inchinat, zicind:"Doamne, ajuta-mi!" MAT 15 26 Drept raspuns, El i-a zis:"Nu este bine sa iei piinea copiilor, si s-o arunci la catei!" MAT 15 27"Da, Doamne", a zis ea,"dar si cateii maninca farimiturile care cad de la masa stapinilor lor." MAT 15 28 Atunci Isus i-a zis:"O, femeie, mare este credinta Ta, faca-ti-se cum voiesti." Si fiica ei s-a tamaduit chiar in ceasul acela." MAT 15 29 Isus a plecat din locurile acelea, si a venit linga marea Galileii. Sa suit pe munte, si a sezut jos acolo. MAT 15 30 Atunci au venit la El multe noroade, avind cu ele schiopi, orbi, muti, ciungi, si multi alti bolnavi. I-au pus la picioarele Lui, si El i-a tamaduit; MAT 15 31 asa ca noroadele se mirau, cind au vazut ca mutii vorbesc, ciungii se insanatoseaza, schiopii umbla si orbii vad; si slaveau pe Dumnezeul lui Israel. MAT 15 32 Isus a chemat pe ucenicii Sai, si le-a zis:"Mi-este mila de gloata ace asta, caci iata ca de trei zile asteapta linga Mine, si n-au ce minca. Nu vreau sa le dau drumul flaminzi, ca nu cumva sa lesine de foame pe drum." MAT 15 33 Ucenicii I-au zis:"De unde sa luam in pustia aceasta atitea piini ca s a saturam atita gloata?" MAT 15 34 Cite piini aveti?" i-a intrebat Isus."Sapte", I-au raspuns ei,"si puti ni pestisori." MAT 15 35 Atunci Isus a poruncit norodului sa sada pe pamint. MAT 15 36 A luat cele sapte piini si pestisorii, si, dupa ce a multumit lui Dumn ezeu, a frint, si a dat ucenicilor, iar ucenicii au impartit norodului. MAT 15 37 Au mincat toti si s-au saturat; si s-au ridicat sapte cosnite pline cu ramasitele de farimituri. MAT 15 38 Cei ce mincasera erau patru mii de barbati, afara de femei si de copii . MAT 15 39 In urma Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit in corabie, si a trecut in tinutul Magdalei. MAT 16 1 Fariseii si Saducheii s-au apropiat de Isus, si, ca sa-L ispiteasca, Iau cerut sa le arate un semn din cer. MAT 16 2 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Cind se insereaza, voi ziceti:"Are sa fie vreme frumoasa, caci cerul este ros." MAT 16 3 Si dimineata, ziceti:"Astazi are sa fie furtuna, caci cerul este ros-po somorit." Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o deosebiti, si semnele vremurilor nu le puteti deosebi? MAT 16 4 Un neam viclean si preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn deci t semnul prorocului Iona." Apoi i-a lasat si a plecat. MAT 16 5 Ucenicii trecusera de cealalta parte, si uitasera sa ia piini.

MAT 16 6 Isus le-a zis:"Luati seama si paziti-va de aluatul Fariseilor si al Sa ducheilor." MAT 16 7 Ucenicii se gindeau in ei, si ziceau:"Ne zice asa pentru ca n-am luat p iini!" MAT 16 8 Isus, care cunostea lucrul acesta le-a zis:"Putin credinciosilor, pentr u ce va ginditi ca n-ati luat piini? MAT 16 9 Tot nu intelegeti? Si nici nu va mai aduceti aminte de cele cinci piini pentru cei cinci mii de oameni, si cite cosuri ati ridicat? MAT 16 10 Nici de cele sapte piini pentru cei patru mii de oameni, si cite cosni te ati ridicat? MAT 16 11 Cum nu intelegeti ca nu v-am spus de piini? Ci v-am spus sa va paziti de aluatul Fariseilor si al Saducheilor?" MAT 16 12 Atunci au inteles ei ca nu le zisese sa se pazeasca de aluatul piinii, ci de invatatura Fariseilor si a Saducheilor. MAT 16 13 Isus a venit in partile Cezareii lui Filip, si a intrebat pe ucenicii sai:"Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul omului?" MAT 16 14 Ei au raspuns:"Unii zic ca esti Ioan Botezatorul; altii: Ilie; altii: Ieremia, sau unul din proroci." MAT 16 15"Dar voi", le-a zis El,"cine ziceti ca sunt?" MAT 16 16 Simon Petru, drept raspuns, I-a zis:"Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeul ui cel viu!" MAT 16 17 Isus a luat din nou cuvintul, si i-a zis:"Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindca nu carnea si singele ti-au descoperit lucrul acesta, ci Tatal Meu care este in ceruri. MAT 16 18 Si Eu iti spun: tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica M ea, si portile Locuintei mortilor nu o vor birui. MAT 16 19 Iti voi da cheile Imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamint, v a fi legat in ceruri, si orice vei dezlega pe pamint, va fi dezlegat in ceruri." MAT 16 20 Atunci a poruncit ucenicilor sa nu spuna nimanui ca El este Hristosul. MAT 16 21 De atunci incolo, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai ca El trebuie sa mearga la Ierusalim, sa patimeasca mult din partea batrinilor, din partea pr eotilor celor mai de seama si din partea carturarilor; ca are sa fie omorit, si ca a treia zi are sa invieze. MAT 16 22 Petru L-a luat deoparte, si a inceput sa-L mustre, zicind:"Sa Te ferea sca Dumnezeu, Doamne! Sa nu Ti se intimple asa ceva!" MAT 16 23 Dar Isus S-a intors, si a zis lui Petru:"Inapoia Mea, Satano: tu esti o piatra de poticnire pentru Mine! Caci gindurile tale nu sunt gindurile lui Dum nezeu, ci ginduri de ale oamenilor." MAT 16 24 Atunci Isus a zis ucenicilor Sai:"Daca voieste cineva sa vina dupa Min e, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea, si sa Ma urmeze. MAT 16 25 Pentru ca oricine va vrea sa-si scape viata, o va pierde; dar oricine isi va pierde viata pentru Mine, o va cistiga. MAT 16 26 Si ce ar folosi unui om sa cistige toata lumea, daca si-ar pierde sufl etul? Sau, ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau? MAT 16 27 Caci Fiul omului are sa vina in slava Tatalui Sau, cu Ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. MAT 16 28 Adevarat va spun ca unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea pin a nu vor vedea pe Fiul omului venind in Imparatia Sa." MAT 17 1 Dupa sase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov si Ioan, fratele lui si i-a dus la o parte pe un munte inalt. MAT 17 2 El S-a schimbat la fata inaintea lor; fata Lui a stralucit ca soarele, si hainele I s-au facut albe ca lumina. MAT 17 3 Si iata ca li s-a aratat Moise si Ilie, stind de vorba cu El. MAT 17 4 Petru a luat cuvintul, si a zis lui Isus:"Doamne, este bine sa fim aici ; daca vrei, am sa fac aici trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise si un a pentru Ilie." MAT 17 5 Pe cind vorbea el inca, iata ca i-a acoperit un nor luminos cu umbra lu i. Si din nor s-a auzit un glas, care zicea:"Acesta este Fiul Meu prea iubit in

care Imi gasesc placerea Mea: de El sa ascultati!" MAT 17 6 Cind au auzit, ucenicii au cazut cu fetele la pamint, si s-au inspaimin tat foarte tare. MAT 17 7 Dar Isus S-a apropiat, S-a atins de ei, si le-a zis:"Sculati-va, nu va temeti! MAT 17 8 Ei au ridicat ochii, si n-au vazut pe nimeni, decit pe Isus singur. MAT 17 9 Pe cind se coborau din munte, Isus le-a dat porunca urmatoare:"Sa nu sp uneti nimanui de vedenia aceasta pina va invia Fiul omului din morti." MAT 17 10 Ucenicii I-au pus intrebarea urmatoare:"Oare de ce zic carturarii ca i ntii trebuie sa vina Ilie?" MAT 17 11 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Este adevarat ca trebuie sa vina intii I lie, si sa aseze din nou toate lucrurile. MAT 17 12 Dar va spun ca Ilie a si venit, si ei nu l-au cunoscut, ci au facut cu el ce au vrut. Tot asa are sa sufere si Fiul omului din partea lor." MAT 17 13 Ucenicii au inteles atunci ca le vorbise despre Ioan Botezatorul. MAT 17 14 Cind au ajuns la norod, a venit un om, care a cazut in genunchi inaint ea lui Isus, si I-a zis: MAT 17 15"Doamne, ai mila de fiul meu, caci este lunatic, si patimeste rau: de m ulte ori cade in foc, si de multe ori cade in apa. MAT 17 16 L-am adus la ucenicii Tai, si n-au putut sa-l vindece." MAT 17 17"O, neam necredincios si pornit la rau!" a raspuns Isus."Pina cind voi fi cu voi? Pina cind va voi suferi? Aduceti-l aici la Mine." MAT 17 18 Isus a certat dracul, care a iesit afara din el. Si baiatul s-a tamadu it chiar in ceasul acela. MAT 17 19 Atunci ucenicii au venit la Isus, si I-au zis deoparte:"Noi de ce n-am putut sa-l scoatem?" MAT 17 20"Din pricina putinei voastre credinte", le-a zis Isus."Adevarat va spun ca, daca ati avea credinta cit un graunte de mustar, ati zice muntelui acestuia :"Muta-te de aici colo", si s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinta. MAT 17 21 Dar acest soi de draci nu iese afara decit cu rugaciune si cu post." MAT 17 22 Pe cind stateau in Galilea, Isus le-a zis:"Fiul omului trebuie sa fie dat in miinile oamenilor. MAT 17 23 Ei Il vor omori, dar a treia zi va invia." Ucenicii s-au intristat foa rte mult. MAT 17 24 Cind au ajuns in Capernaum, cei ce stringeau darea pentru Templu au ve nit la Petru, si i-au zis:"Invatatorul vostru nu plateste darea?" MAT 17 25"Ba da", a zis Petru. Si cind a intrat in casa, Isus l-a luat inainte, si i-a zis:"Ce crezi, Simone? Imparatii pamintului de la cine iau dari sau birur i? De la fiii lor sau de la straini?" MAT 17 26 Petru I-a raspuns:"De la straini." Si Isus i-a zis:"Asadar, fiii sunt scutiti. MAT 17 27 Dar, ca sa nu-i facem sa pacatuiasca, du-te la mare, arunca undita, si trage afara pestele care va veni intii; deschide-i gura, si vei gasi in ea o ru bla pe care ia-o si da-le-o lor, pentru Mine si pentru tine." MAT 18 1 In clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus, si L-au intrebat:"Cine este mai mare in Imparatia cerurilor?" MAT 18 2 Isus a chemat la El un copilas, l-a pus in mijlocul lor MAT 18 3 si le-a zis:"Adevarat va spun ca daca nu va veti intoarce la Dumnezeu s i nu va veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor. MAT 18 4 De aceea, oricine se va smeri ca acest copilas, va fi cel mai mare in I mparatia cerurilor. MAT 18 5 Si oricine va primi un copilas ca acesta in Numele Meu, Ma primeste pe Mine. MAT 18 6 Dar pentru oricine va face sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti car e cred in Mine, ar fi mai de folos sa i se atirne de git o piatra mare de moara, si sa fie inecat in adincul marii. MAT 18 7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de pacatuire! Fiindca nu se poate sa nu vina prilejuri de pacatuire; dar vai de omul acela prin care vine prileju l de pacatuire!

MAT 18 8 Acum, daca mina ta sau piciorul tau te face sa cazi in pacat, taie-le s i leapada-le de la tine. Este mai bine pentru tine sa intri in viata schiop sau ciung, decit sa ai doua miini sau doua picioare, si sa fii aruncat in focul vesn ic. MAT 18 9 Si daca ochiul tau te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de l a tine. Este mai bine pentru tine sa intri in viata numai cu un ochi, decit sa a i amindoi ochii, si sa fii aruncat in focul gheenei. MAT 18 10 Feriti-va sa nu defaimati nici macar pe unul din acesti micuti; caci v a spun ca ingerii lor in ceruri vad pururea fata Tatalui Meu care este in ceruri . MAT 18 11 Fiindca Fiul omului a venit sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut. MAT 18 12 Ce credeti? Daca un om are o suta de oi, si se rataceste una din ele, nu lasa el pe cele nouazeci si noua pe munti, si se duce sa caute pe cea ratacit a? MAT 18 13 Si, daca i se intimpla s-o gaseasca, adevarat va spun ca are mai multa bucurie de ea, decit de cele nouazeci si noua, care nu se ratacisera. MAT 18 14 Tot asa, nu este voia Tatalui vostru din ceruri sa piara unul macar di n acesti micuti. MAT 18 15 Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, ai cistigat pe fratele tau. MAT 18 16 Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca o rice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori. MAT 18 17 Daca nu vrea sa asculte de ei, spune-l Bisericii; si daca nu vrea sa a sculte nici de Biserica, sa fie pentru tine ca un pagin si ca un vames. MAT 18 18 Adevarat va spun, ca orice veti lega pe pamint, va fi legat in cer; si orice veti dezlega pe pamint, va fi dezlegat in cer. MAT 18 19 Va mai spun iarasi, ca daca doi dintre voi se invoiesc pe pamint sa ce ara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este sus in ceruri. MAT 18 20 Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor." MAT 18 21 Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis:"Doamne, de cite ori sa ier t pe fratele meu cind va pacatui impotriva mea? Pina la sapte ori?" MAT 18 22 Isus i-a zis:"Eu nu-ti zic pina la sapte ori, ci pina la saptezeci de ori cite sapte. MAT 18 23 De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat, care a vrut s a se socoteasca cu robii sai. MAT 18 24 A inceput sa faca socoteala, si i-au adus pe unul, care ii datora zece mii de galbeni. MAT 18 25 Fiindca el n-avea cu ce plati, stapinul lui a poruncit sa-l vinda pe e l, pe nevasta lui, pe copiii lui, si tot ce avea, si sa se plateasca datoria. MAT 18 26 Robul s-a aruncat la pamint, i s-a inchinat, si a zis:"Doamne, mai ing aduieste-ma, si-ti voi plati tot." MAT 18 27 Stapinul robului aceluia, facindu-i-se mila de el, i-a dat drumul, si i-a iertat datoria. MAT 18 28 Robul acela, cind a iesit afara, a intilnit pe unul din tovarasii lui de slujba, care-i era dator o suta de lei. A pus mina pe el, si-l stringea de gi t, zicind:"Plateste-mi ce-mi esti dator." MAT 18 29 Tovarasul lui s-a aruncat la pamint, il ruga, si zicea:"Mai ingaduiest e-ma, si-ti voi plati." MAT 18 30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pina va plati d atoria. MAT 18 31 Cind au vazut tovarasii lui cele intimplate, s-au intristat foarte mul t si s-au dus de au spus stapinului lor toate cele petrecute. MAT 18 32 Atunci stapinul a chemat la el pe robul acesta, si i-a zis:"Rob viclea n! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat. MAT 18 33 Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau, cum am avut eu mil a de tine?" MAT 18 34 Si stapinul s-a miniat si l-a dat pe mina chinuitorilor, pina va plati tot ce datora. MAT 18 35 Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu ia

rta din toata inima pe fratele sau." MAT 19 1 Dupa ce a sfirsit Isus cuvintarile acestea, a plecat din Galilea si a v enit in tinutul Iudeii, dincolo de Iordan. MAT 19 2 Dupa El au mers multe gloate, si acolo a vindecat pe cei bolnavi. MAT 19 3 Fariseii au venit la El, si, ca sa-L ispiteasca, I-au zis:"Oare este in gaduit unui barbat sa-si lase nevasta pentru orice pricina?" MAT 19 4 Drept raspuns, El le-a zis:"Oare n-ati citit ca Ziditorul, de la incepu t i-a facut parte barbateasca si parte femeiasca, MAT 19 5 si a zis:"De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va li pi de nevasta-sa, si cei doi vor fi un singur trup?" MAT 19 6 Asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a impreunat Dumneze u, omul sa nu desparta." MAT 19 7"Pentru ce dar", I-au zis ei,"a poruncit Moise ca barbatul sa dea nevest ei o carte de despartire, si s-o lase?" MAT 19 8 Isus le-a raspuns:"Din pricina impietririi inimilor voastre a ingaduit Moise sa va lasati nevestele; dar de la inceput n-a fost asa. MAT 19 9 Eu insa va spun ca oricine isi lasa nevasta, afara de pricina de curvi e, si ia pe alta de nevasta, preacurveste; si cine ia de nevasta pe cea lasata d e barbat, preacurveste. MAT 19 10 Ucenicii lui I-au zis:"Daca astfel sta lucrul cu barbatul si nevasta l ui, nu este de folos sa se insoare." MAT 19 11 El le-a raspuns:"Nu toti pot primi cuvintul acesta, ci numai aceia car ora le este dat. MAT 19 12 Fiindca sunt fameni, care s-au nascut asa din pintecele maicii lor; su nt fameni, care au fost facuti fameni de oameni, si sunt fameni, care singuri sau facut fameni pentru Imparatia cerurilor. Cine poate sa primeasca lucrul acest a, sa-l primeasca." MAT 19 13 Atunci I-au adus niste copilasi, ca sa-Si puna miinile peste ei, si sa se roage pentru ei. Dar ucenicii ii certau. MAT 19 14 Si Isus le-a zis:"Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti, ca ci Imparatia cerurilor este a celor ca ei." MAT 19 15 Dupa ce si-a pus miinile peste ei, a plecat de acolo. MAT 19 16 Atunci s-a apropiat de Isus un om, si I-a zis:"Invatatorule, ce bine s a fac, ca sa am viata vesnica?" MAT 19 17 El i-a raspuns:"De ce ma intrebi:"Ce bine?" Binele este Unul singur. D ar daca vrei sa intri in viata, pazeste poruncile." MAT 19 18"Care?" I-a zis el. Si Isus i-a raspuns:"Sa nu ucizi; sa nu preacurvest i; sa nu furi; sa nu faci o marturisire mincinoasa; MAT 19 19 sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta"; si:"Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti." MAT 19 20 Tinarul I-a zis:"Toate aceste porunci le-am pazit cu grija din tineret ea mea; ce-mi mai lipseste?" MAT 19 21"Daca vrei sa fii desavirsit", i-a zis Isus,"du-te de vinde ce ai, da l a saraci, si vei avea o comoara in cer! Apoi vino, si urmeaza-Ma." MAT 19 22 Cind a auzit tinarul vorba aceasta, a plecat foarte intristat, pentru ca avea multe avutii. MAT 19 23 Isus a zis ucenicilor Sai:"Adevarat va spun ca greu va intra un bogat in Imparatia cerurilor. MAT 19 24 Va mai spun iarasi ca este mai usor sa treaca o camila prin urechea ac ului decit sa intre un bogat in imparatia lui Dumnezeu." MAT 19 25 Ucenicii, cind au auzit lucrul acesta, au ramas uimiti de tot, si au z is:"Cine poate atunci sa fie mintuit?" MAT 19 26 Isus S-a uitat tinta la ei, si le-a zis:"La oameni lucrul acesta este cu neputinta, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta." MAT 19 27 Atunci Petru a luat cuvintul si I-a zis:"Iata ca noi am lasat tot si T e-am urmat; ce rasplata vom avea?" MAT 19 28 Isus le-a raspuns:"Adevarat va spun ca, atunci cind va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al maririi Sale, la inoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ati urmat, veti sedea si voi pe douasprezece scaune de domnie, si veti judeca pe cele douasprezece semintii ale lui Israel;

MAT 19 29 si orisicine a lasat case, sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau nevasta, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu, va primi insutit si va mo steni viata vesnica. MAT 19 30 Dar multi din cei dintii vor fi cei din urma, si multi din cei din ur ma vor fi cei dintii. MAT 20 1 Fiindca Imparatia cerurilor se aseamana cu un gospodar, care a iesit di s de dimineata, sa-si tocmeasca lucratori la vie. MAT 20 2 S-a invoit cu lucratorii cu cite un leu pe zi, si i-a trimis la vie. MAT 20 3 A iesit pe la ceasul al treilea, si a vazut pe altii stind in piata far a lucru. MAT 20 4"Duceti-va si voi in via mea", le-a zis el,"si va voi da ce va fi cu dre ptul." Si s-au dus. MAT 20 5 A iesit iarasi pe la ceasul al saselea si al noualea si a facut la fel. MAT 20 6 Cind a iesit pe la ceasul al unsprezecelea, a gasit pe altii stind in p iata, si le-a zis:"De ce stati aici toata ziua fara lucru?" MAT 20 7 Ei i-au raspuns:"Pentru ca nu ne-a tocmit nimeni.""Duceti-va si voi in via mea", le-a zis el,"si veti primi ce va fi cu dreptul." MAT 20 8 Seara, stapinul viei a zis ispravnicului sau:"Cheama pe lucratori si da -le plata, incepind de la cei de pe urma, pina la cei dintii." MAT 20 9 Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, si au luat fiecare cite un le u. MAT 20 10 Cind au venit cei dintii, socoteau ca vor primi mai mult; dar au primi t si ei tot cite un leu de fiecare. MAT 20 11 Dupa ce au primit banii, cirteau impotriva gospodarului, MAT 20 12 si ziceau:"Acestia de pe urma n-au lucrat decit un ceas, si la plata i -ai facut deopotriva cu noi care am suferit greul si zaduful zilei." MAT 20 13 Drept raspuns, el a zis unuia dintre ei:"Prietene, tie nu-ti fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? MAT 20 14 Ia-ti ce ti se cuvine, si pleaca. Eu vreau sa platesc si acestuia din urma ca si tie. MAT 20 15 Nu pot sa fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tau rau, fiindc a eu sunt bun?" MAT 20 16 Tot asa, cei din urma vor fi cei dintii, si cei dintii vor fi cei din urma; pentru ca multi sunt chemati, dar putini sunt alesi." MAT 20 17 Pe cind Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doi sprezece ucenici, si le-a zis: MAT 20 18"Iata ca ne suim la Ierusalim, si Fiul omului va fi dat in miinile preo tilor celor mai de seama si carturarilor. Ei Il vor osindi la moarte, MAT 20 19 si-L vor da in miinile neamurilor, ca sa-L batjocoreasca, sa-L bata s i sa-L rastigneasca; dar a treia zi va invia." MAT 20 20 Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus impreuna cu fiii e i, si I s-a inchinat, vrind sa-I faca o cerere. MAT 20 21 El a intrebat-o:"Ce vrei?""Porunceste", I-a zis ea,"ca, in Imparatia T a, acesti doi fii ai mei sa sada unul la dreapta si altul la stinga Ta; MAT 20 22 Drept raspuns, Isus a zis:"Nu stiti ce cereti. Puteti voi sa beti paha rul pe care am sa-l beau Eu, si sa fiti botezati cu botezul cu care am sa fiu bo tezat Eu?""Putem", I-au zis ei. MAT 20 23 Si El le-a raspuns:"Este adevarat ca veti bea paharul Meu, si veti fi botezati cu botezul cu care am sa fiu botezat Eu: dar a sedea la dreapta si la s tinga Mea, nu atirna de Mine s-o dau, ci este pastrata pentru aceia pentru care a fost pregatita de Tatal Meu." MAT 20 24 Cei zece, cind au auzit, s-au miniat pe cei doi frati. MAT 20 25 Isus i-a chemat, si le-a zis:"Stiti ca domnitorii Neamurilor domnesc p este ele, si mai marii lor le poruncesc cu stapinire. MAT 20 26 Intre voi sa nu fie asa. Ci oricare va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slujitorul vostru; MAT 20 27 si oricare va vrea sa fie cel dintii intre voi, sa va fie rob. MAT 20 28 Pentru ca nici Fiul omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa sluje asca si sa-Si dea viata ca rascumparare pentru multi."

MAT 20 29 Cind au iesit din Ierihon, o mare gloata a mers dupa Isus. MAT 20 30 Si doi orbi sedeau linga drum. Ei au auzit ca trece Isus, si au incep ut sa strige:"Ai mila de noi, Doamne, Fiul lui David!" MAT 20 31 Gloata ii certa sa taca. Dar ei mai tare strigau:"Ai mila de noi, Doam ne, Fiul lui David!" MAT 20 32 Isus S-a oprit, i-a chemat, si le-a zis:"Ce vreti sa va fac?" MAT 20 33"Doamne", I-au zis ei,"sa ni se deschida ochii!" MAT 20 34 Lui Isus I s-a facut mila de ei, S-a atins de ochii lor, si indata orb ii si-au capatat vederea, si au mers dupa El. MAT 21 1 Cind s-au apropiat de Ierusalim si au ajuns la Betfaghe, inspre muntele Maslinilor, Isus a trimis doi ucenici, MAT 21 2 si le-a zis:"Duceti-va in satul dinaintea voastra: in el veti gasi inda ta o magarita legata, si un magarus impreuna cu ea; dezlegati-i si aduceti-i la Mine. MAT 21 3 Daca va va zice cineva ceva, sa spuneti ca Domnul are trebuinta de ei. Si indata ii va trimite." MAT 21 4 Dar toate aceste lucruri s-au intimplat ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prorocul, care zice: MAT 21 5"Spuneti fiicei Sionului:"Iata, Imparatul tau vine la tine, blind si cal are pe un magar, pe un magarus, minzul unei magarite." MAT 21 6 Ucenicii s-au dus, si au facut cum le poruncise Isus. MAT 21 7 Au adus magarita si magarusul, si-au pus hainele peste ei, si El a sezu t deasupra. MAT 21 8 Cei mai multi din norod isi asterneau hainele pe drum, altii taiau ramu ri din copaci, si le presarau pe drum. MAT 21 9 Noroadele care mergeau inaintea lui Isus si cele ce veneau in urma stri gau:"Osana, Fiul lui David! Binecuvintat este Cel ce vine in Numele Domnului! Os ana in cerurile prea inalte!" MAT 21 10 Cind a intrat in Ierusalim, toata cetatea s-a pus in miscare, si fieca re zicea:"Cine este acesta?" MAT 21 11"Este Isus, prorocul, din Nazaretul Galileii", raspundeau noroadele. MAT 21 12 Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu. A dat afara pe toti cei ce vind eau si cumparau in Templu, a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele celor ce vindeau porumbei, MAT 21 13 si le-a zis:"Este scris:"Casa Mea se va chema o casa de rugaciune." Da r voi ati facut din ea o pestera de tilhari." MAT 21 14 Niste orbi si schiopi au venit la El in Templu, si El i-a vindecat. MAT 21 15 Dar preotii cei mai de seama si carturarii, cind au vazut minunile pe care le facea, si pe copii strigind in Templu si zicind:"Osana, Fiul lui David!" s-au umplut de minie. MAT 21 16 Si I-au zis:"Auzi ce zic acestia?""Da", le-a raspuns Isus."Oare n-ati citit niciodata cuvintele acestea:"Tu ai scos laude din gura pruncilor si din g ura celor ce sug?" MAT 21 17 Si, lasindu-i, a iesit afara din cetate, si S-a indreptat spre Betania , si a ramas acolo. MAT 21 18 Dimineata, pe cind Se intorcea in cetate, I-a fost foame. MAT 21 19 A vazut un smochin linga drum, si S-a apropiat de el, dar n-a gasit de cit frunze si i-a zis:"De acum incolo, in veac sa nu mai dea rod din tine!" Si p e data smochinul s-a uscat. MAT 21 20 Ucenicii, cind au vazut acest lucru, s-au mirat, si au zis:"Cum de s-a uscat smochinul acesta intr-o clipa?" MAT 21 21 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Adevarat va spun ca, daca veti avea cred inta si nu va veti indoi, veti face nu numai ce s-a facut smochinului acestuia; ci chiar daca ati zice muntelui acestuia:"Ridica-te de aici, si arunca-te in mar e", se va face. MAT 21 22 Tot ce veti cere cu credinta, prin rugaciune, veti primi. MAT 21 23 Isus S-a dus in Templu; si, pe cind invata norodul, au venit la El pre otii cei mai de seama si batrinii norodului, si I-au zis:"Cu ce putere faci Tu l ucrurile acestea, si cine Ti-a dat puterea aceasta?" MAT 21 24 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Va voi pune si Eu o intrebare, si daca-M

i veti raspunde la ea, va voi spune si Eu cu ce putere fac aceste lucruri. MAT 21 25 Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau de la oameni?" Dar ei vor beau intre ei si ziceau:"Daca vom raspunde:"Din cer", ne va spune:"Atunci de ce nu l-ati crezut?" MAT 21 26 Si daca vom raspunde:"De la oameni", ne temem de norod, pentru ca toti socotesc pe Ioan drept proroc." MAT 21 27 Atunci au raspuns lui Isus:"Nu stim!" Si El, la rindul Lui, le-a zis:" Nici Eu nu va voi spune cu ce putere fac aceste lucruri. MAT 21 28 Ce credeti? Un om avea doi feciori si s-a dus la cel dintii, si i-a zi s:"Fiule, du-te astazi de lucreaza in via mea!" MAT 21 29"Nu vreau", i-a raspuns el. In urma, i-a parut rau si s-a dus. MAT 21 30 S-a dus si la celalalt, si i-a spus tot asa. Si fiul acesta a raspuns: "Ma duc, doamne!" Si nu s-a dus. MAT 21 31 Care din amindoi a facut voia tatalui sau?""Cel dintii", au raspuns ei . Si Isus le-a zis:"Adevarat va spun ca vamesii si curvele merg inaintea voastra in Imparatia lui Dumnezeu. MAT 21 32 Fiindca Ioan a venit la voi umblind in calea neprihanirii, si nu l-at i crezut. Dar vamesii si curvele l-au crezut: si, macar ca ati vazut lucrul aces ta, nu v-ati cait in urma ca sa-l credeti. MAT 21 33 Ascultati o alta pilda. Era un om, un gospodar, care a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, a sapat un teasc in ea, si a zidit un turn. Apoi a dato unor vieri si a plecat in alta tara. MAT 21 34 Cind a venit vremea roadelor a trimis pe robii sai la vieri, ca sa ia partea lui de rod. MAT 21 35 Vierii au pus mina pe robii lui, si pe unul l-au batut, pe altul l-au omorit, iar pe altul l-au ucis cu pietre. MAT 21 36 A mai trimis alti robi, mai multi decit cei dintii; si vierii i-au pri mit la fel. MAT 21 37 La urma, a trimis la ei pe fiul sau, zicind:"Vor primi cu cinste pe fi ul meu!" MAT 21 38 Dar vierii, cind au vazut pe fiul, au zis intre ei:"Iata mostenitorul! Veniti sa-l omorim si sa punem stapinire pe mostenirea lui." MAT 21 39 Si au pus mina pe el, l-au scos afara din vie si l-au omorit. MAT 21 40 Acum, cind va veni stapinul viei, ce va face el vierilor acelora? MAT 21 41 Ei I-au raspuns:"Pe ticalosii aceia ticalos ii va pierde, si via o va da altor vieri, care-i vor da rodurile la vremea lor." MAT 21 42 Isus le-a zis:"N-ati citit niciodata in Scripturi ca:"Piatra pe care a u lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul unghiului; Domnul a facut aces t lucru, si este minunat in ochii nostri?" MAT 21 43 De aceea, va spun ca Imparatia lui Dumnezeu va fi luata de la voi, si va fi data unui neam, care va aduce roadele cuvenite. MAT 21 44 Cine va cadea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cadea ea, il va spulbera. MAT 21 45 Dupa ce au auzit pildele Lui, preotii cei mai de seama si Fariseii au inteles ca Isus vorbeste despre ei, MAT 21 46 si cautau sa-L prinda, dar se temeau de noroade, pentru ca ele il soco teau drept proroc. MAT 22 1 Isus a luat cuvintul, si le-a vorbit iarasi in pilde. Si a zis: MAT 22 2"Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat, care a facut nunta fiulu i sau. MAT 22 3 A trimis pe robii sai sa cheme pe cei poftiti la nunta; dar ei n-au vru t sa vina. MAT 22 4 A trimis iarasi alti robi, si le-a zis:"Spuneti celor poftiti:"Iata ca am gatit ospatul meu; juncii si vitele mele cele ingrasate au fost taiate; toate sunt gata, veniti la nunta." MAT 22 5 Dar ei, fara sa le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, si altul la negustoria lui. MAT 22 6 Ceilalti au pus mina pe robi, si-au batut joc de ei, si i-au omorit. MAT 22 7 Cind a auzit imparatul, s-a miniat, a trimis ostile sale, a nimicit pe ucigasii aceia, si le-a ars cetatea.

MAT 22 8 Atunci a zis robilor sai:"Nunta este gata, dar cei poftiti n-au fost v rednici de ea. MAT 22 9 Duceti-va dar la raspintiile drumurilor, si chemati la nunta pe toti ac eia pe care-i veti gasi." MAT 22 10 Robii au iesit la raspintii, au strins pe toti pe care i-au gasit, si buni si rai, si odaia ospatului de nunta s-a umplut de oaspeti. Si a zarit acolo pe un om, care nu era imbracat in haina de nunta. MAT 22 11 Imparatul a intrat sa-si vada oaspetii; MAT 22 12"Prietene", i-a zis el,"cum ai intrat aici fara sa ai haina de nunta?" Omul acela a amutit. MAT 22 13 Atunci imparatul a zis slujitorilor sai:"Legati-i miinile si picioarel e, si luati-l si aruncati-l in intunericul de afara; acolo vor fi plinsul si scr isnirea dintilor. MAT 22 14 Caci multi sunt chemati, dar putini sunt alesi." MAT 22 15 Atunci Fariseii s-au dus si s-au sfatuit cum sa prinda pe Isus cu vorb a. MAT 22 16 Au trimis la El pe ucenicii lor impreuna cu Irodianii, care I-au zis:" Invatatorule, stim ca esti adevarat, si ca inveti pe oameni calea lui Dumnezeu i n adevar, fara sa-Ti pese de nimeni, pentru ca nu cauti la fata oamenilor. MAT 22 17 Spune-ne dar, ce crezi? Se cade sa platim bir Cezarului sau nu?" MAT 22 18 Isus, care le cunostea viclesugul a raspuns:"Pentru ce Ma ispititi, fa tarnicilor? MAT 22 19 Aratati-Mi banul birului." Si ei I-au adus un ban. MAT 22 20 El i-a intrebat:"Chipul acesta si slovele scrise pe el, ale cui sunt?" MAT 22 21"Ale Cezarului", I-au raspuns ei. Atunci El le-a zis:"Dati dar Cezarulu i ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!" MAT 22 22 Mirati de cuvintele acestea, ei L-au lasat, si au plecat." MAT 22 23 In aceeasi zi, au venit la Isus Saducheii, care zic ca nu este invier e. Ei I-au pus urmatoarea intrebare: MAT 22 24"Invatatorule, Moise a zis:"Daca moare cineva fara sa aiba copii, frat ele lui sa ia pe nevasta fratelui sau, si sa-i ridice urmas." MAT 22 25 Erau dar la noi sapte frati. Cel dintii s-a insurat, si a murit; si, f iindca n-avea copii, a lasat fratelui sau pe nevasta lui. MAT 22 26 Tot asa si al doilea, si al treilea, pina la al saptelea. MAT 22 27 La urma, dupa ei toti, a murit si femeia. MAT 22 28 La inviere nevasta caruia din cei sapte va fi ea? Fiindca toti au avut -o de nevasta. MAT 22 29 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Va rataciti! Pentru ca nu cunoasteti ni ci Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. MAT 22 30 Caci la inviere, nici nu se vor insura, nici nu se vor marita, ci vor fi ca ingerii lui Dumnezeu in cer. MAT 22 31 Cit priveste invierea mortilor, oare n-ati citit ce vi s-a spus de Dum nezeu, cind zice: MAT 22 32"Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Ia cov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii." MAT 22 33 Noroadele, care ascultau, au ramas uimite de invatatura lui Isus. MAT 22 34 Cind au auzit Fariseii ca Isus a astupat gura Saducheilor, s-au strin s la un loc. MAT 22 35 Si unul din ei, un invatator al Legii, ca sa-L ispiteasca, I-a pus int rebarea urmatoare: MAT 22 36"Invatatorule, care este cea mai mare porunca din Lege?" MAT 22 37 Isus i-a raspuns:"Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, si cu tot cugetul tau." MAT 22 38 Aceasta este cea dintii, si cea mai mare porunca. MAT 22 39 Iar a doua, asemenea ei, este:"Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti." MAT 22 40 In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si prorocii." MAT 22 41 Pe cind erau strinsi la un loc Fariseii, Isus i-a intrebat:

MAT 22 42"Ce credeti voi despre Hristos? Al cui fiu este?""Al lui David", I-au r aspuns ei. MAT 22 43 Si Isus le-a zis:"Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Il numest e Domn, cind zice: MAT 22 44"Domnul a zis Domnului Meu:"Sezi la dreapta Mea, pina voi pune pe vrajm asii Tai sub picioarele Tale?" MAT 22 45 Deci, daca David Il numeste Domn, cum este El fiul lui?" MAT 22 46 Nimeni nu I-a putut raspunde un cuvint. Si, din ziua aceea, n-a indraz nit nimeni sa-I mai puna intrebari. MAT 23 1 Atunci Isus, pe cind cuvinta gloatelor si ucenicilor Sai, MAT 23 2 a zis:"Carturarii si Fariseii sed pe scaunul lui Moise. MAT 23 3 Deci toate lucrurile, pe care va spun ei sa le paziti, paziti-le si fac eti-le; dar dupa faptele lor sa nu faceti. Caci ei zic, dar nu fac. MAT 23 4 Ei leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat, si le pun pe umerii oa menilor, dar ei nici cu degetul nu vor sa le miste. MAT 23 5 Toate faptele lor le fac pentru ca sa fie vazuti de oameni. Astfel, is i fac filacteriile late, isi fac poalele vestmintelor cu ciucuri lungi, MAT 23 6 umbla dupa locurile dintii la ospete si dupa scaunele dintii in sinagog i; MAT 23 7 le place sa le faca oamenii plecaciuni prin piete, si sa le zica:"Rabi! Rabi!" MAT 23 8 Voi sa nu va numiti Rabi! Fiindca Unul singur este Invatatorul vostru: Hristos, si voi toti sunteti frati. MAT 23 9 Si"Tata" sa nu numiti pe nimeni pe pamint, pentru ca Unul singur este T atal vostru: Acela care este in ceruri. MAT 23 10 Sa nu va numiti"Dascali", caci Unul singur este Dascalul vostru: Hrist osul. MAT 23 11 Cel mai mare dintre voi sa fie slujitorul vostru. MAT 23 12 Oricine se va inalta, va fi smerit; si oricine se va smeri, va fi ina ltat. MAT 23 13 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi inchideti oa menilor Imparatia cerurilor: nici voi nu intrati in ea, si nici pe cei ce vor sa intre, nu-i lasati sa intre. MAT 23 14 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi mincati case le vaduvelor, in timp ce, de ochii lumii, faceti rugaciuni lungi; de aceea veti lua o mai mare osinda. MAT 23 15 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi inconjurati marea si pamintul, ca sa faceti un tovaras de credinta; si, dupa ce a ajuns tova ras de credinta, faceti din el un fiu al gheenei, de doua ori mai rau decit sunt eti voi insiva. MAT 23 16 Vai de voi, povatuitori orbi, care ziceti:"Daca jura cineva pe Templu, nu este nimic; dar daca jura pe aurul Templului, este legat de juramintul lui. MAT 23 17 Nebuni si orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfinteste aurul? MAT 23 18"Daca jura cineva pe altar, nu este nimic","dar daca jura pe darul de p e altar, este legat de juramintul lui." MAT 23 19 Nebuni si orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfinteste darul? MAT 23 20 Deci, cine jura pe altar, jura pe el si pe tot ce este deasupra lui; MAT 23 21 cine jura pe Templu jura pe el si pe Cel ce locuieste in el; MAT 23 22 si cine jura pe cer, jura pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu si pe C el ce sade pe el." MAT 23 23 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi dati zeciuia la din izma, din marar si din chimen si lasati nefacute cele mai insemnate lucru ri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia; pe acestea trebuia sa le faceti, s i pe acelea sa nu le lasati nefacute. MAT 23 24 Povatuitori orbi, care strecurati tintarul si inghititi camila! MAT 23 25 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi curatiti par tea de afara a paharului si a blidului, dar inlauntru sunt pline de rapire si de necumpatare.

MAT 23 26 Fariseu orb! Curata intii partea dinlauntru a paharului si a blidului, pentru ca si partea de afara sa fie curata. MAT 23 27 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca m ormintele varuite, care, pe dinafara se arata frumoase, iar pe dinlauntru sunt p line de oasele mortilor si de orice fel de necuratenie. MAT 23 28 Tot asa voi, pe dinafara va aratati neprihaniti oamenilor, dar pe dinl auntru sunteti plini de fatarnicie si de faradelege. MAT 23 29 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi ziditi mormi ntele prorocilor, impodobiti gropile celor neprihaniti, MAT 23 30 si ziceti:"Daca am fi trait noi in zilele parintilor nostri, nu ne-am fi unit cu ei la varsarea singelui prorocilor." MAT 23 31 Prin aceasta marturisiti despre voi insiva ca sunteti fiii celor ce au omorit pe proroci. MAT 23 32 Voi dar, umpleti masura parintilor vostri! MAT 23 33 Serpi, pui de napirci! Cum veti scapa de pedeapsa gheenei? MAT 23 34 De aceea, iata, va trimit proroci, intelepti si carturari. Pe unii din ei ii veti omori si rastigni, pe altii ii veti bate in sinagogile voastre si ii veti prigoni din cetate in cetate; MAT 23 35 ca sa vina asupra voastra tot singele nevinovat, care a fost varsat pe pamint, de la singele neprihanitului Abel pina la singele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ati omorit intre Templu si altar. MAT 23 36 Adevarat va spun, ca toate acestea vor veni peste neamul acesta. MAT 23 37 Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci si ucizi cu pietre pe ce i trimisi la tine! De cite ori am vrut sa string pe copiii tai cum isi stringe g aina puii sub aripi si n-ati vrut! MAT 23 38 Iata ca vi se lasa casa pustie; MAT 23 39 caci va spun ca de acum incolo nu Ma veti mai vedea pina cind veti zic e:"Binecuvintat este Cel ce vine in Numele Domnului!" MAT 24 1 La iesirea din Templu, pe cind mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca sa-I arate cladirile Templului. MAT 24 2 Dar Isus le-a zis:"Vedeti voi toate aceste lucruri? Adevarat va spun ca nu va ramine aici piatra pe piatra, care sa nu fie darimata." MAT 24 3 El a sezut jos pe muntele Maslinilor. Si ucenicii Lui au venit la El la o parte, si I-au zis:"Spune-ne, cind se vor intimpla aceste lucruri? Si care va fi semnul venirii Tale si al sfirsitului veacului acestuia?" MAT 24 4 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Bagati de seama sa nu va insele cineva. MAT 24 5 Fiindca vor veni multi in Numele Meu, si vor zice:"Eu sunt Hristosul!" Si vor insela pe multi. MAT 24 6 Veti auzi de razboaie si vesti de razboaie: vedeti sa nu va spaimintati , caci toate aceste lucruri trebuie sa se intimple. Dar sfirsitul tot nu va fi a tunci. MAT 24 7 Un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva alte i imparatii; si, pe alocuri, vor fi cutremure de pamint, foamete si ciumi. MAT 24 8 Dar toate aceste lucruri nu vor fi decit inceputul durerilor. MAT 24 9 Atunci va vor da sa fiti chinuiti, si va vor omori; si veti fi uriti de toate neamurile pentru Numele Meu. MAT 24 10 Atunci multi vor cadea, se vor vinde unii pe altii, si se vor uri unii pe altii. MAT 24 11 Se vor scula multi proroci mincinosi, si vor insela pe multi. MAT 24 12 Si, din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se v a raci. MAT 24 13 Dar cine va rabda pina la sfirsit, va fi mintuit. MAT 24 14 Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfirsitul. MAT 24 15 De aceea, cind veti vedea"uriciunea pustiirii", despre care a vorbit p rorocul Daniel,"asezata in locul sfint" - cine citeste sa inteleaga! MAT 24 16 atunci, cei ce vor fi in Iudea, sa fuga la munti; MAT 24 17 cine va fi pe acoperisul casei, sa nu se coboare sa-si ia lucrurile di n casa; MAT 24 18 Si cine va fi la cimp, sa nu se intoarca sa-si ia haina.

MAT 24 19 Vai de femeile, care vor fi insarcinate si de cele ce vor da tita in z ilele acelea! MAT 24 20 Rugati-va ca fuga voastra sa nu fie iarna, nici intr-o zi de Sabat. MAT 24 21 Pentru ca atunci va fi un necaz asa de mare, cum n-a fost niciodata de la inceputul lumii pina acum, si nici nu va mai fi. MAT 24 22 Si daca zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scapa; dar, d in pricina celor alesi, zilele acelea vor fi scurtate. MAT 24 23 Atunci, daca va va spune cineva:"Iata, Hristosul este aici, sau acolo" , sa nu-l credeti. MAT 24 24 Caci se vor scula Hristosi mincinosi si proroci mincinosi; vor face s emne mari si minuni, pina acolo incit sa insele, daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi. MAT 24 25 Iata ca v-am spus mai dinainte. MAT 24 26 Deci, daca va vor zice:"Iata-L in pustie", sa nu va duceti acolo!"Iata -L in odaite ascunse", sa nu credeti. MAT 24 27 Caci, cum iese fulgerul de la rasarit si se vede pina la apus, asa va fi si venirea Fiului omului. MAT 24 28 Oriunde va fi stirvul, acolo se vor aduna vulturii. MAT 24 29 Indata dupa acele zile de necaz,"soarele se va intuneca, luna nu-si va mai da lumina ei, stelele vor cadea din cer, si puterile cerurilor vor fi clati nate." MAT 24 30 Atunci se va arata in cer semnul Fiului omului, toate semintiile pamin tului se vor boci, si vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slava. MAT 24 31 El va trimite pe ingerii Sai cu trimbita rasunatoare, si vor aduna pe alesii Lui din cele patru vinturi, de la o margine a cerurilor pina la cealalta. MAT 24 32 De la smochin invatati pilda lui: Cind ii fragezeste si infrunzeste ml adita, stiti ca vara este aproape. MAT 24 33 Tot asa, si voi, cind veti vedea toate aceste lucruri, sa stiti ca Fiu l omului este aproape, este chiar la usa. MAT 24 34 Adevarat va spun ca nu va trece neamul acesta pina se vor intimpla to ate aceste lucruri. MAT 24 35 Cerul si pamintul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. MAT 24 36 Despre ziua aceea si despre ceasul acela, nu stie nimeni: nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal. MAT 24 37 Cum s-a intimplat in zilele lui Noe, aidoma se va intimpla si la venir ea Fiului omului. MAT 24 38 In adevar, cum era in zilele dinainte de potop, cind mincau si beau, se insurau si se maritau, pina in ziua cind a intrat Noe in corabie, MAT 24 39 si n-au stiut nimic, pina cind a venit potopul si i-a luat pe toti, to t asa va fi si la venirea Fiului omului. MAT 24 40 Atunci, din doi barbati care vor fi la cimp, unul va fi luat si altul va fi lasat. MAT 24 41 Din doua femei care vor macina la moara, una va fi luata si alta va fi lasata. MAT 24 42 Vegheati dar, pentru ca nu stiti in ce zi va veni Domnul vostru. MAT 24 43 Sa stiti ca, daca ar sti stapinul casei la ce straja din noapte va ven i hotul, ar veghea si n-ar lasa sa-i sparga casa. MAT 24 44 De aceea, si voi fiti gata, caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va ginditi. MAT 24 45 Care este deci robul credincios si intelept, pe care l-a pus stapinul sau peste ceata slugilor sale, ca sa le dea hrana la vremea hotarita? MAT 24 46 Ferice de robul acela, pe care stapinul sau, la venirea lui, il va gas i facind asa! MAT 24 47 Adevarat va spun ca il va pune peste toate averile sale. MAT 24 48 Dar daca este un rob rau, care zice in inima lui:"Stapinul meu zaboves te sa vina!" MAT 24 49 Daca va incepe sa bata pe tovarasii lui de slujba, si sa manince si sa bea cu betivii,

MAT 24 50 stapinul robului aceluia va veni in ziua in care el nu se asteapta, si in ceasul pe care nu-l stie, MAT 24 51 il va taia in doua, si soarta lui va fi soarta fatarnicilor; acolo vor fi plinsul si scrisnirea dintilor. MAT 25 1 Atunci Imparatia cerurilor se va asemana cu zece fecioare, care si-au l uat candelele, si au iesit in intimpinarea mirelui. MAT 25 2 Cinci din ele erau nechibzuite si cinci intelepte. MAT 25 3 Cele nechibzuite, cind si-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn ; MAT 25 4 dar cele intelepte, impreuna cu candelele, au luat cu ele si untdelemn in vase. MAT 25 5 Fiindca mirele zabovea, au atipit toate, si au adormit. MAT 25 6 La miezul noptii, s-a auzit o strigare:"Iata mirele, iesiti-i in intim pinare!" MAT 25 7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat si si-au pregatit candelele. MAT 25 8 Cele nechibzuite au zis celor intelepte:"Dati-ne din untdelemnul vostru , caci ni se sting candelele." MAT 25 9 Cele intelepte le-au raspuns:"Nu; ca nu cumva sa nu ne ajunga nici noua nici voua; ci mai bine duceti-va la cei ce vind untdelemn si cumparati-va." MAT 25 10 Pe cind se duceau ele sa cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce er au gata, au intrat cu el in odaia de nunta, si s-a incuiat usa. MAT 25 11 Mai pe urma, au venit si celelalte fecioare, si au zis:"Doamne, Doamne , deschide-ne!" MAT 25 12 Dar el drept raspuns, le-a zis:"Adevarat va spun, ca nu va cunosc!" MAT 25 13 Vegheati dar, caci nu stiti ziua, nici ceasul in care va veni Fiul omu lui. MAT 25 14 Atunci Imparatia cerurilor se va asemana cu un om, care, cind era sa p lece intr-o alta tara, a chemat pe robii sai, si le-a incredintat avutia sa. MAT 25 15 Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, si altuia unul: fiecaruia dup a puterea lui, si a plecat. MAT 25 16 Indata, cel ce primise cei cinci talanti, s-a dus, i-a pus in negot, s i a cistigat cu ei alti cinci talanti. MAT 25 17 Tot asa, cel ce primise cei doi talanti, a cistigat si el alti doi cu ei. MAT 25 18 Cel ce nu primise decit un talant, s-a dus de a facut o groapa in pami nt si a ascuns acolo banii stapinului sau. MAT 25 19 Dupa multa vreme, stapinul robilor acelora s-a intors si le-a cerut so coteala. MAT 25 20 Cel ce primise cei cinci talanti a venit, a adus alti cinci talanti, s i a zis:"Doamne, mi-ai incredintat cinci talanti; iata ca am cistigat cu ei alti cinci talanti." MAT 25 21 Stapinul sau i-a zis:"Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intra in bucuria stapinului tau." MAT 25 22 Cel ce primise cei doi talanti, a venit si el, si a zis:"Doamne, mi-ai incredintat doi talanti; iata ca am cistigat cu ei alti doi talanti." MAT 25 23 Stapinul sau i-a zis:"Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intra in bucuria stapinului tau!" MAT 25 24 Cel ce nu primise decit un talant, a venit si el, si a zis:"Doamne, am stiut ca esti om aspru, care seceri de unde n-ai semanat, si stringi de unde nai vinturat: MAT 25 25 mi-a fost teama, si m-am dus de ti-am ascuns talantul in pamint; iata ce este al tau!" MAT 25 26 Stapinul sau i-a raspuns:"Rob viclean si lenes! Ai stiut ca secer de u nde n-am semanat, si ca string de unde n-am vinturat; MAT 25 27 prin urmare se cadea ca tu sa-mi fi dat banii la zarafi, si, la venire a mea, eu mi-as fi luat inapoi cu dobinda ce este al meu! MAT 25 28 Luati-i dar talantul, si dati-l celui ce are zece talanti.

MAT 25 29 Pentru ca celui ce are, i se va da si va avea de prisos, dar de la ce l ce n-are se va lua si ce are! MAT 25 30 Iar pe robul acela netrebnic, aruncati-l in intunericul de afara; acol o vor fi plinsul si scrisnirea dintilor." MAT 25 31"Cind va veni Fiul omului in slava Sa, cu toti sfintii ingeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. MAT 25 32 Toate neamurile vor fi adunate inaintea Lui. El ii va desparti pe unii de altii cum desparte pastorul oile de capre; MAT 25 33 si va pune oile la dreapta, iar caprele la stinga Lui. MAT 25 34 Atunci Imparatul va zice celor de la dreapta Lui:"Veniti, binecuvintat ii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia, care v-a fost pregatita de la intemeiere a lumii. MAT 25 35 Caci am fost flamind, si Mi-ati dat de mincat; Mi-a fost sete, si Mi-a ti dat de baut; am fost strain, si M-ati primit; MAT 25 36 am fost gol, si M-ati imbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma ved eti; am fost in temnita, si ati venit pe la Mine." MAT 25 37 Atunci cei neprihaniti ii vor raspunde:"Doamne, cind Te-am vazut noi f lamind, si Ti-am dat sa maninci? Sau fiindu-Ti sete, si Ti-am dat de ai baut? MAT 25 38 Cind Te-am vazut noi strain, si Te-am primit? Sau gol, si Te-am imbrac at? MAT 25 39 Cind Te-am vazut noi bolnav, sau in temnita, si am venit pe la Tine?" MAT 25 40 Drept raspuns, Imparatul le va zice:"Adevarat va spun ca, orideciteori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut." MAT 25 41 Apoi va zice celor de la stinga Lui:"Duceti-va de la Mine, blestematil or, in focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ingerilor lui! MAT 25 42 Caci am fost flamind, si nu Mi-ati dat sa maninc; Mi-a fost sete, si n u Mi-ati dat sa beau; MAT 25 43 am fost strain, si nu M-ati primit; am fost gol, si nu M-ati imbracat; am fost bolnav si in temnita, si n-ati venit pe la Mine." MAT 25 44 Atunci Ii vor raspunde si ei:"Doamne, cind Te-am vazut noi flamind, sa u fiindu-Ti sete, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita, si nu Ti-am s lujit?" MAT 25 45 Si El, drept raspuns, le va zice:"Adevarat va spun ca, orideciteori nati facut aceste lucruri unuia dintre acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mi e nu Mi le-ati facut." MAT 25 46 Si acestia vor merge in pedeapsa vesnica, iar cei neprihaniti vor merg e in viata vesnica." MAT 26 1 Dupa ce a ispravit Isus toate cuvintarile acestea, a zis ucenicilor Sai : MAT 26 2"Stiti ca dupa doua zile vor fi Pastele si Fiul omului va fi dat ca sa f ie rastignit!" MAT 26 3 Atunci, preotii cei mai de seama, carturarii si batrinii norodului s-au strins in curtea marelui preot care se numea Caiafa; MAT 26 4 si s-au sfatuit impreuna cum sa prinda pe Isus cu viclesug si sa-L omoa re. MAT 26 5 Dar ziceau:"Nu in timpul praznicului, ca sa nu se faca tulburare in nor od." MAT 26 6 Cind era Isus in Betania, in casa lui Simon leprosul, MAT 26 7 s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; si pe cind sta El la masa, ea a turnat mirul pe capul Lui. MAT 26 8 Ucenicilor le-a fost necaz, cind au vazut lucrul acesta, si au zis:"Ce rost are risipa aceasta? MAT 26 9 Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, si banii sa se dea sarac ilor." MAT 26 10 Cind a auzit Isus, le-a zis:"De ce faceti suparare femeii? Ea a facut un lucru frumos fata de Mine. MAT 26 11 Pentru ca pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna. MAT 26 12 Daca a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a facut lucrul acesta in ved

erea pregatirii Mele pentru ingropare. MAT 26 13 Adevarat va spun ca oriunde va fi propovaduita Evanghelia aceasta, in toata lumea, se va spune si ce facut femeia aceasta, spre pomenirea ei." MAT 26 14 Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preotii cei mai de seama, MAT 26 15 si le-a zis:"Ce vreti sa-mi dati si-L voi da in miinile voastre?" Ei i -au cintarit treizeci de arginti. MAT 26 16 Din clipa aceea, Iuda cauta un prilej nimerit, ca sa dea pe Isus in mi inile lor. MAT 26 17 In ziua dintii a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, si I -au zis:"Unde vrei sa-Ti pregatim sa maninci Pastele?" MAT 26 18 El le-a raspuns:"Duceti-va in cetate la cutare om, si spuneti-i:"Invat atorul zice:"Vremea Mea este aproape; voi face Pastele cu ucenicii Mei in casa t a." MAT 26 19 Ucenicii au facut cum le poruncise Isus, si au pregatit Pastele. MAT 26 20 Seara, Isus a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici ai Sai. MAT 26 21 Pe cind mincau, El a zis:"Adevarat va spun ca unul din voi Ma va vinde ." MAT 26 22 Ei s-au intristat foarte mult, si au inceput sa-I zica unul dupa altul :"Nu cumva sunt eu, Doamne?" MAT 26 23 Drept raspuns, El le-a zis:"Cel ce a intins cu Mine mina in blid, acel a Ma va vinde. MAT 26 24 Negresit, Fiul omului Se duce dupa cum este scris despre El. Dar vai d e omul acela prin care este vindut Fiul omului. Mai bine ar fi fost pentru el sa nu se fi nascut!" MAT 26 25 Iuda, vinzatorul, a luat cuvintul, si I-a zis:"Nu cumva sunt eu, Invat atorule?""Da", i-a raspuns Isus,"tu esti!" MAT 26 26 Pe cind mincau ei, Isus a luat o piine, si, dupa ce a binecuvintat, a frint-o, si a dat-o ucenicilor, zicind:"Luati, mincati; acesta este trupul Meu." MAT 26 27 Apoi a luat un pahar, si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicind:"Beti toti din el; MAT 26 28 caci acesta este singele Meu, singele legamintului cel nou, care se v arsa pentru multi, spre iertarea pacatelor. MAT 26 29 Va spun ca de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vitei, pina in ziua cind il voi bea cu voi nou in Imparatia Tatalui Meu." MAT 26 30 Dupa ce au cintat cintarea, au iesit in muntele Maslinilor. MAT 26 31 Atunci Isus le-a zis:"In noaptea aceasta, toti veti gasi in Mine o pri cina de poticnire; caci este scris:"Voi bate Pastorul, si oile turmei vor fi ris ipite." MAT 26 32 Dar, dupa ce voi invia, voi merge inaintea voastra in Galilea." MAT 26 33 Petru a luat cuvintul, si I-a zis:"Chiar daca toti ar gasi in Tine o p ricina de poticnire, eu niciodata nu voi gasi in Tine o pricina de poticnire." MAT 26 34"Adevarat iti spun", i-a zis Isus,"ca tu, chiar in noaptea aceasta, ina inte ca sa cinte cocosul, te vei lepada de Mine de trei ori." MAT 26 35 Petru I-a raspuns:"Chiar daca ar trebui sa mor cu Tine, tot nu ma voi lepada de Tine." Si toti ucenicii au spus acelasi lucru. MAT 26 36 Atunci Isus a venit cu ei intr-un loc ingradit, numit Ghetsimani, si a zis ucenicilor:"Sedeti aici pina Ma voi duce acolo sa Ma rog." MAT 26 37 A luat cu El pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zebedei, si a inceput s a Se intristeze si sa se mihneasca foarte tare. MAT 26 38 Isus le-a zis atunci:"Sufletul Meu este cuprins de o intristare de moa rte; ramineti aici, si vegheati impreuna cu Mine." MAT 26 39 Apoi a mers putin mai inainte, a cazut cu fata la pamint, si S-a rugat , zicind:"Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Totu si nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu." MAT 26 40 Apoi a venit la ucenici, i-a gasit dormind, si a zis lui Petru:"Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati impreuna cu Mine! MAT 26 41 Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul, in adevar, es

te plin de rivna, dar carnea este neputincioasa." MAT 26 42 S-a departat a doua oara, si S-a rugat, zicind:"Tata, daca nu se poate sa se indeparteze de Mine paharul acesta, fara sa-l beau, faca-se voia Ta!" MAT 26 43 S-a intors iarasi la ucenici, si i-a gasit dormind; pentru ca li se in greuiasera ochii de somn. MAT 26 44 I-a lasat din nou, S-a departat, si S-a rugat a treia oara, zicind ace leasi cuvinte. MAT 26 45 Apoi a venit la ucenici, si zis:"Dormiti de acum si odihniti-va! Iata ca a venit ceasul ca Fiul omului sa fie dat in miinile pacatosilor. MAT 26 46 Sculati-va, haidem sa mergem; iata ca se apropie vinzatorul." MAT 26 47 Pe cind vorbea El inca, iata vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloata mare, cu sabii si cu ciomege, trimisi de preotii cei mai de seama si de batrinii norodului." MAT 26 48 Vinzatorul le daduse semnul acesta:"Pe care-l voi saruta eu acela este ; sa puneti mina pe el!" MAT 26 49 Indata, Iuda s-a apropiat de Isus, si I-a zis:"Plecaciune, Invatatorul e!" Si L-a sarutat. MAT 26 50 Isus i-a zis:"Prietene, ce ai venit sa faci, fa!" Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus miinile pe Isus si L-au prins. MAT 26 51 Si unul din cei ce erau cu Isus a intins mina, a scos sabia, a lovit p e robul marelui preot, si i-a taiat urechea. MAT 26 52 Atunci Isus i-a zis:"Pune-ti sabia la locul ei, caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri. MAT 26 53 Crezi ca n-as putea sa rog pe Tatal Meu, care Mi-ar pune indata la ind emina mai mult de douasprezece legiuni de ingeri? MAT 26 54 Dar cum se vor implini Scripturile, care zic ca asa trebuie sa se inti mple?" MAT 26 55 In clipa aceea, Isus a zis gloatelor:"Ati iesit ca dupa un tilhar, cu sabii si cu ciomege, ca sa Ma prindeti. In toate zilele sedeam in mijlocul vostr u, si invatam norodul in Templu, si n-ati pus mina pe Mine. MAT 26 56 Dar toate aceste lucruri s-au intimplat ca sa se implineasca cele scri se prin proroci." Atunci toti ucenicii L-au parasit si au fugit. MAT 26 57 Cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau ad unati carturarii si batrinii. MAT 26 58 Petru L-a urmat de departe, pina la curtea marelui preot; apoi a intra t inlauntru si a sezut jos cu aprozii, ca sa vada sfirsitul. MAT 26 59 Preotii cei mai de seama, batrinii si tot Soborul cautau vreo marturie mincinoasa impotriva lui Isus, ca sa-L poata omori. MAT 26 60 Dar n-au gasit niciuna, macar ca s-au infatisat multi martori mincinos i. La urma au venit doi, MAT 26 61 si au spus:"Acesta a zis:"Eu pot sa stric Templul lui Dumnezeu si sa-l zidesc iarasi in trei zile." MAT 26 62 Marele preot s-a sculat in picioare, si I-a zis:"Nu raspunzi nimic? Ce marturisesc acestia impotriva Ta?" MAT 26 63 Isus tacea. Si marele preot a luat cuvintul, si I-a zis:"Te jur, pe Du mnezeul cel viu, sa ne spui daca esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." MAT 26 64"Da", i-a raspuns Isus,"sunt! Ba mai mult, va spun ca de acum incolo ve ti vedea pe Fiul omului sezind la dreapta puterii lui Dumnezeu, si venind pe nor ii cerului." MAT 26 65 Atunci marele preot si-a rupt hainele, si a zis:"A hulit! Ce nevoie m ai avem de martori? Iata ca acum ati auzit hula Lui. MAT 26 66 Ce credeti?" Ei au raspuns:"Este vinovat sa fie pedepsit cu moartea." MAT 26 67 Atunci L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii, si L-au palmuit, MAT 26 68 zicind:"Hristoase, proroceste-ne cine Te-a lovit?" MAT 26 69 Petru insa sedea afara in curte. O slujnica a venit la el, si i-a zis: "Si tu erai cu Isus Galileanul!" MAT 26 70 Dar el s-a lepadat inaintea tuturor, si i-a zis:"Nu stiu ce vrei sa zi ci." MAT 26 71 Cind a iesit in pridvor, l-a vazut o alta slujnica, si a zis celor de

acolo:"Si acesta era cu Isus din Nazaret." MAT 26 72 El s-a lepadat iarasi, cu un juramint, si a zis:"Nu cunosc pe omul ace sta!" MAT 26 73 Peste putin, cei ce stateau acolo, s-au apropiat, si au zis lui Petru: "Nu mai incape indoiala ca si tu esti unul din oamenii aceia, caci si vorba te d a de gol." MAT 26 74 Atunci el a inceput sa se blesteme si sa se jure, zicind:"Nu cunosc pe omul acesta!" In clipa aceea a cintat cocosul. MAT 26 75 Si Petru si-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus:"Inainte ca sa cinte cocosul, te vei lepada de Mine de trei ori." Si a iesit afara si a p lins cu amar. MAT 27 1 Cind s-a facut ziua, toti preotii cei mai de seama si batrinii norodulu i au tinut sfat impotriva lui Isus, ca sa-L omoare. MAT 27 2 Dupa ce L-au legat, L-au dus si L-au dat in mina dregatorului Pilat din Pont. MAT 27 3 Atunci Iuda, vinzatorul, cind a vazut ca Isus a fost osindit la moarte, s-a cait, a dus inapoi cei treizeci de arginti, i-a dat preotilor cei mai de se ama si batrinilor MAT 27 4 si a zis:"Am pacatuit, caci am vindut singe nevinovat.""Ce ne pasa noua ?" i-au raspuns ei."Treaba ta." MAT 27 5 Iuda a aruncat argintii in Templu, si s-a dus de s-a spinzurat. MAT 27 6 Preotii cei mai de seama au strins argintii, si au zis:"Nu este ingadui t sa-i punem in vistieria Templului, fiindca sunt pret de singe." MAT 27 7 Si dupa ce s-au sfatuit, au cumparat cu banii aceia"Tarina olarului", c a loc pentru ingroparea strainilor. MAT 27 8 Iata de ce tarina aceea a fost numita pina in ziua de azi:"Tarina sing elui." MAT 27 9 Atunci s-a implinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice:" Au luat cei treizeci de arginti, pretul celui pretuit pe care l-au pretuit unii din fiii lui Israel; MAT 27 10 si i-au dat pe Tarina olarului, dupa cum imi poruncise Domnul." MAT 27 11 Isus S-a infatisat inaintea dregatorului. Dregatorul L-a intrebat:"Est i Tu"Imparatul Iudeilor?""Da", i-a raspuns Isus,"sunt." MAT 27 12 Dar n-a raspuns nimic la invinuirile preotilor cei mai de seama si bat rinilor. MAT 27 13 Atunci Pilat I-a zis:"N-auzi de cite lucruri Te invinuiesc ei?" MAT 27 14 Isus nu i-a raspuns la nici un cuvint; asa ca se mira foarte mult dreg atorul. MAT 27 15 La fiecare praznic al Pastelor, dregatorul avea obicei sa sloboada no rodului un intemnitat, pe care-l voiau ei. MAT 27 16 Pe atunci aveau un intemnitat vestit, numit Baraba. MAT 27 17 Cind erau adunati la un loc, Pilat le-a zis:"Pe care voiti sa vi-l slo bozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeste Hristos?" MAT 27 18 Caci stia ca din pizma dadusera pe Isus in miinile lui. MAT 27 19 Pe cind sta Pilat pe scaun, la judecata, nevasta-sa a trimis sa-i spun a:"Sa n-ai nimic a face cu neprihanitul acesta, caci azi am suferit mult in vis din pricina lui." MAT 27 20 Preotii cei mai de seama si batrinii au induplecat noroadele sa ceara pe Baraba, iar pe Isus sa-L omoare. MAT 27 21 Dregatorul a luat cuvintul, si le-a zis:"Pe care din amindoi voiti sa vi-l slobozesc?""Pe Baraba", au raspuns ei. MAT 27 22 Pilat le-a zis:"Dar ce sa fac cu Isus, care se numeste Hristos?""Sa fi e rastignit", i-au raspuns cu totii. MAT 27 23 Dregatorul a zis:"Dar ce rau a facut?" Ei au inceput sa strige si mai tare:"Sa fie rastignit!" MAT 27 24 Cind a vazut Pilat ca n-ajunge la nimic, ci ca se face mai multa zarva , a luat apa, si-a spalat miinile inaintea norodului, si a zis:"Eu sunt nevinova t de singele neprihanitului acestuia. Treaba voastra!" MAT 27 25 Si tot norodul a raspuns:"Singele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri."

MAT 27 26 Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupa ce a pus sa-L bata cu nuiele, L-a dat in miinile lor, ca sa fie rastignit. MAT 27 27 Ostasii dregatorului au dus pe Isus in pretoriu, si au adunat in jurul Lui toata ceata ostasilor. MAT 27 28 L-au dezbracat de hainele Lui, si L-au imbracat cu o haina stacojie. MAT 27 29 Au impletit o cununa de spini, pe care I-au pus-o pe cap, si I-au pus o trestie in mina dreapta. Apoi ingenuncheau inaintea Lui, isi bateau joc de El, si ziceau:"Plecaciune, Imparatul Iudeilor!" MAT 27 30 Si scuipau asupra Lui, si luau trestia si-L bateau in cap. MAT 27 31 Dupa ce si-au batut astfel joc de El, L-au dezbracat de haina stacojie , L-au imbracat cu hainele Lui, si L-au dus sa-L rastigneasca. MAT 27 32 Pe cind ieseau afara din cetate, au intilnit pe un om din Cirene numit Simon, si l-au silit sa duca crucea lui Isus. MAT 27 33 Cind au ajuns la un loc numit Golgota, care inseamna:"Locul capatinii" , MAT 27 34 I-au dat sa bea vin amestecat cu fiere, dar, cind l-a gustat, n-a vru t sa bea. MAT 27 35 Dupa ce L-au rastignit, I-au impartit hainele intre ei, tragind la sor ti, pentru ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prorocul, care zice:"Si-au impartit hainele Mele intre ei, si pentru camasa Mea au tras la sorti." MAT 27 36 Apoi au sezut jos, si-L pazeau. MAT 27 37 Si I-au scris deasupra capului vina:"Acesta este Isus, Imparatul Iudei lor." MAT 27 38 Impreuna cu El, au fost rastigniti doi tilhari: unul la dreapta si cel alalt la stinga Lui. MAT 27 39 Trecatorii isi bateau joc de El, dadeau din cap, MAT 27 40 si ziceau:"Tu, care strici Templul, si-l zidesti la loc in trei zile, mintuieste-Te pe Tine insuti! Daca esti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboara-Te de pe c ruce!" MAT 27 41 Preotii cei mai de seama, impreuna cu carturarii si batrinii, isi bate au si ei joc de El, si ziceau: MAT 27 42"Pe altii i-a mintuit, iar pe Sine nu Se poate mintui! Daca este El Imp aratul lui Israel, sa Se coboare acum de pe cruce, si vom crede in El! MAT 27 43 S-a increzut in Dumnezeu: sa-l scape acum Dumnezeu, daca-L iubeste. C aci a zis:"Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!" MAT 27 44 Tilharii care erau rastigniti impreuna cu El, Ii aruncau aceleasi cuvi nte de batjocura. MAT 27 45 De la ceasul al saselea pina la ceasul al noualea s-a facut intuneric peste toata tara. MAT 27 46 Si pe la ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare:"Eli, Eli, Lam a Sabactani?" adica:"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?" MAT 27 47 Unii din cei ce stateau acolo, cind au auzit aceste vorbe, au zis:"Str iga pe Ilie!" MAT 27 48 Si indata, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu ot et, l-a pus intr-o trestie, si I-a dat sa bea. MAT 27 49 Dar ceilalti ziceau:"Lasa, sa vedem daca va veni Ilie sa-L mintuiasca. " MAT 27 50 Isus a strigat iarasi cu glas tare, si si-a dat duhul. MAT 27 51 Si indata perdeaua dinlauntrul Templului s-a rupt in doua, de sus pin a jos, pamintul s-a cutremurat, stincile s-au despicat, MAT 27 52 mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor care murisera, au inviat. MAT 27 53 Ei au iesit din morminte, dupa invierea lui, au intrat in sfinta cetat e si s-au aratat multora. MAT 27 54 Sutasul, si cei ce pazeau pe Isus impreuna cu el, cind au vazut cutrem urul de pamint si cele intimplate, s-au infricosat foarte tare, si au zis:"Cu ad evarat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!" MAT 27 55 Acolo erau si multe femei, care priveau de departe; ele urmasera pe Is us din Galilea, ca sa-I slujeasca. MAT 27 56 Intre ele era Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov si a lui Iose, si

mama fiilor lui Zebedei. MAT 27 57 Spre seara, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era si el ucenic al lui Isus. MAT 27 58 El s-a dus la Pilat, si a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit sa i -l dea. MAT 27 59 Iosif a luat trupul, l-a infasurat intr-o pinza curata de in, MAT 27 60 si l-a pus intr-un mormint nou al lui insusi, pe care-l sapase in sti nca. Apoi a pravalit o piatra mare la usa mormintului si a plecat. MAT 27 61 Maria Magdalina si cealalta Marie erau acolo, si sedeau in fata mormin tului. MAT 27 62 A doua zi care vine dupa ziua Pregatirii, preotii cei mai de seama si Fariseii s-au dus impreuna la Pilat, MAT 27 63 si i-au zis:"Doamne, ne-am adus aminte ca inselatorul acela, pe cind e ra inca in viata, a zis:"Dupa trei zile voi invia." MAT 27 64 Da porunca dar ca mormintul sa fie pazit bine pina a treia zi, ca nu c umva sa vina ucenicii Lui noaptea sa-I fure trupul, si sa spuna norodului:"A inv iat din morti!" Atunci inselaciunea aceasta din urma ar fi mai rea decit cea din tii." MAT 27 65 Pilat le-a zis:"Aveti o straja; duceti-va de paziti cum puteti." MAT 27 66 Ei au plecat, si au intarit mormintul, pecetluind piatra si punind str aja." MAT 28 1 La sfirsitul zilei Sabatului, cind incepea sa se lumineze inspre ziua d intii a saptaminii, Maria Magdalina si cealalta Marie au venit sa vada mormintul . MAT 28 2 Si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamint; caci un inger al Domnu lui s-a coborit din cer, a venit si a pravalit piatra de la usa mormintului, si a sezut pe ea. MAT 28 3 Infatisarea lui era ca fulgerul, si imbracamintea lui alba ca zapada. MAT 28 4 Strajerii au tremurat de frica lui, si au ramas ca niste morti. MAT 28 5 Dar ingerul a luat cuvintul, si a zis femeilor:"Nu va temeti; caci stiu ca voi cautati pe Isus, care a fost rastignit. MAT 28 6 Nu este aici; a inviat, dupa cum zisese. Veniti de vedeti locul unde za cea Domnul; MAT 28 7 si duceti-va repede de spuneti ucenicilor Lui ca a inviat dintre cei mo rti. Iata ca El merge inaintea voastra in Galilea; acolo Il veti vedea. Iata ca v-am spus lucrul acesta." MAT 28 8 Ele au plecat repede de la mormint, cu frica si cu mare bucurie, si au alergat sa dea de veste ucenicilor Lui. MAT 28 9 Dar iata ca le-a intimpinat Isus, si le-a zis:"Bucurati-va!" Ele s-au a propiat sa-I cuprinda picioarele, si I s-au inchinat. MAT 28 10 Atunci Isus le-a zis:"Nu va temeti; duceti-va de spuneti fratilor Mei sa mearga in Galilea: acolo Ma vor vedea." MAT 28 11 Pe cind se duceau ele, au intrat in cetate unii din strajeri, si au da t de veste preotilor cei mai de seama despre toate cele intimplate. MAT 28 12 Acestia s-au adunat impreuna cu batrinii, au tinut sfat, au dat ostasi lor multi bani, MAT 28 13 si le-au zis:"Spuneti asa:"Ucenicii Lui au venit noaptea, pe cind dorm eam noi, si L-au furat." MAT 28 14 Si daca va ajunge lucrul acesta la urechile dregatorului, il vom potol i noi, si va vom scapa de grija." MAT 28 15 Ostasii au luat banii, si au facut cum i-au invatat. Si s-a raspindit zvonul acesta printre Iudei pina in ziua de astazi. MAT 28 16 Cei unsprezece ucenici s-au dus in Galilea, in muntele unde le porunci se Isus sa mearga. MAT 28 17 Cind L-au vazut ei, I s-au inchinat, dar unii s-au indoit. MAT 28 18 Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, si le-a zis:"Toata puterea Mi -a fost data in cer si pe pamint. MAT 28 19 Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezindu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh. MAT 28 20 Si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu

voi in toate zilele, pina la sfirsitul veacului. Amin. MAR 1 1 Inceputul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. MAR 1 2 Dupa cum este scris in prorocul Isaia:"Iata, trimit inaintea Ta pe solul Meu, care Iti va pregati calea." MAR 1 3 Glasul celui ce striga in pustie:"Pregatiti calea Domnului, neteziti-I c ararile", MAR 1 4 a venit Ioan care boteza in pustie, propovaduind botezul pocaintei spre iertarea pacatelor. MAR 1 5 Tot tinutul Iudeii si toti locuitorii Ierusalimului au inceput sa iasa l a el si, marturisindu-si pacatele, erau botezati de el in riul Iordan. MAR 1 6 Ioan era imbracat cu o haina de par de camila, si imprejurul mijlocului era incins cu un briu de curea. El se hranea cu lacuste si miere salbatica. MAR 1 7 Ioan propovaduia, si zicea:"Dupa mine vine Cel ce este mai puternic deci t mine, caruia eu nu sunt vrednic sa ma plec sa-I dezleg curelele incaltamintelo r. MAR 1 8 Eu, da, v-am botezat cu apa, dar El va va boteza cu Duhul Sfint." MAR 1 9 In vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, si a fost botezat de Ioan in Iordan. MAR 1 10 Si indata, cind iesea Isus din apa, el a vazut cerurile deschise, si Du hul coborindu-Se peste El ca un porumbel. MAR 1 11 Si din ceruri s-a auzit un glas, care zicea:"Tu esti Fiul Meu prea iubi t, in Tine Imi gasesc toata placerea Mea." MAR 1 12 Indata, Duhul a minat pe Isus in pustie, MAR 1 13 unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo statea im preuna cu fiarele salbatice si-I slujeau ingerii. MAR 1 14 Dupa ce a fost inchis Ioan, Isus a venit in Galilea si propovaduia Evan ghelia lui Dumnezeu. MAR 1 15 El zicea:"S-a implinit vremea si Imparatia lui Dumnezeu este aproape. P ocaiti-va, si credeti in Evanghelie." MAR 1 16 Pe cind trecea Isus pe linga marea Galileii, a vazut pe Simon si pe And rei, fratele lui Simon, aruncind o mreaja mare, caci erau pescari. MAR 1 17 Isus le-a zis:"Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni." MAR 1 18 Indata, ei si-au lasat mrejile si au mers dupa El. MAR 1 19 A mers putin mai departe, si a vazut pe Iacov, fiul lui Zebedei, si pe Ioan, fratele lui, care, si ei, erau intr-o corabie si isi dregeau mrejile. MAR 1 20 Indata i-a chemat; si ei au lasat pe tatal lor Zebedei in corabie cu ce i ce lucrau pe plata, si au mers dupa El. MAR 1 21 S-au dus la Capernaum. Si in ziua Sabatului, Isus a intrat indata in si nagoga, si a inceput sa invete pe norod. MAR 1 22 Oamenii erau uimiti de invatatura Lui; caci ii invata ca unul care are putere, nu cum ii invatau carturarii. MAR 1 23 In sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a inceput sa st rige: MAR 1 24"Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit sa ne pierzi? T e stiu cine esti: Esti Sfintul lui Dumnezeu!" MAR 1 25 Isus l-a certat, si i-a zis:"Taci si iesi afara din omul acesta!" MAR 1 26 Si duhul necurat a iesit din el scuturindu-l cu putere, si scotind un s trigat mare. MAR 1 27 Toti au ramas inmarmuriti, asa ca se intrebau unii pe altii:"Ce este ac easta? O invatatura noua! El porunceste ca un stapin chiar si duhurilor necurate , si ele Il asculta!" MAR 1 28 Si indata I s-a dus vestea in toate imprejurimile Galileii. MAR 1 29 Dupa ce a iesit din sinagoga, a intrat impreuna cu Iacov si Ioan, in ca sa lui Simon si a lui Andrei. MAR 1 30 Soacra lui Simon zacea in pat, prinsa de friguri: si indata au vorbit l ui Isus despre ea. MAR 1 31 El a venit, a apucat-o de mina, a ridicat-o in sus, si au lasat-o frigu rile. Apoi ea a inceput sa le slujeasca. MAR 1 32 Seara, dupa asfintitul soarelui, au adus la El pe toti bolnavii si indr acitii.

MAR 1 33 Si toata cetatea era adunata la usa. MAR 1 34 El a vindecat pe multi care patimeau de felurite boli; de asemenea a sc os multi draci, si nu lasa pe draci sa vorbeasca, pentru ca-L cunosteau. MAR 1 35 A doua zi dimineata, pe cind era inca intuneric de tot, Isus S-a sculat , a iesit, si S-a dus intr-un loc pustiu. Si Se ruga acolo. MAR 1 36 Simon si ceilalti care erau cu El s-au dus sa-L caute; MAR 1 37 si cind L-au gasit, I-au zis:"Toti Te cauta." MAR 1 38 El le-a raspuns:"Haidem sa mergem in alta parte, prin tirgurile si sate le vecine, ca sa propovaduiesc si acolo, caci pentru aceasta am iesit." MAR 1 39 Si s-a dus sa propovaduiasca in sinagogi, prin toata Galilea; si scotea dracii. MAR 1 40 A venit la El un lepros, care s-a aruncat in genunchi inaintea Lui, Il ruga, si-I zicea:"Daca vrei, poti sa ma curatesti." MAR 1 41 Lui Isus I s-a facut mila de el, a intins mina, S-a atins de el, si i-a zis:"Da, voiesc, fii curatit!" MAR 1 42 Indata l-a lasat lepra, si s-a curatit. MAR 1 43 Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus sa plece numaidecit, MAR 1 44 si i-a zis:"Vezi sa nu spui nimanui nimic; ci du-te de te arata preotul ui, si adu pentru curatirea ta ce a poruncit Moise, ca marturie pentru ei." MAR 1 45 Dar omul acela, dupa ce a plecat, a inceput sa vesteasca si sa spuna in gura mare lucrul acesta, asa ca Isus nu mai putea sa intre pe fata in nici o ce tate, ci statea afara, in locuri pustii, si veneau la El din toate partile. MAR 2 1 Dupa citeva zile, Isus S-a intors in Capernaum. S-a auzit ca este in ca sa, MAR 2 2 si s-au adunat indata asa de multi, ca nu putea sa-i mai incapa locul di naintea usii. El le vestea Cuvintul. MAR 2 3 Au venit la el niste oameni, care I-au adus un slabanog, purtat de patru insi. MAR 2 4 Fiindca nu puteau sa ajunga pina la El, din pricina norodului, au desfac ut acoperisul casei unde era Isus, si, dupa ce l-au spart, au coborit pe acolo p atul in care zacea slabanogul. MAR 2 5 Cind le-a vazut Isus credinta, a zis slabanogului:"Fiule, pacatele iti s unt iertate!" MAR 2 6 Unii din carturari, care erau de fata, se gindeau in inimile lor: MAR 2 7"Cum vorbeste omul acesta astfel? Huleste! Cine poate sa ierte pacatele d ecit numai Dumnezeu?" MAR 2 8 Indata, Isus a cunoscut prin duhul Sau ca ei gindeau astfel in ei, si le -a zis:"Pentru ce aveti astfel de ginduri in inimile voastre? MAR 2 9 Ce este mai lesne: a zice slabanogului:"Pacatele iti sunt iertate", ori a zice:"Scoala-te, ridica-ti patul, si umbla?" MAR 2 10 Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamint sa ierte pacatele, MAR 2 11"Tie iti poruncesc", a zis El slabanogului,"scoala-te, ridica-ti patul, si du-te acasa." MAR 2 12 Si indata, slabanogul s-a sculat, si-a ridicat patul si a iesit afara i n fata tuturor; asa ca toti au ramas uimiti, si slaveau pe Dumnezeu, si ziceau:" Niciodata n-am vazut asa ceva!" MAR 2 13 Isus a iesit iarasi la mare. Toata multimea venea la El, si El invata pe toti. MAR 2 14 Cind trecea pe acolo, a vazut pe Levi, fiul lui Alfeu sezind la vama. Si i-a zis:"Vino dupa Mine!" Levi s-a sculat, si a mers dupa El. MAR 2 15 Pe cind sedea Isus la masa in casa lui Levi, multi vamesi si pacatosi au sezut si ei la masa cu El si cu ucenicii Lui; caci erau multi care mergeau de obicei dupa El. MAR 2 16 Carturarii si Fariseii, cind L-au vazut mincind cu vamesii si cu pacato sii, au zis ucenicilor Lui:"De ce maninca El si bea cu vamesii si cu pacatosii?" MAR 2 17 Isus, cind a auzit acest lucru, le-a zis:"Nu cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit sa chem la pocainta nu pe cei neprihaniti , ci pe cei pacatosi."

MAR 2 18 Ucenicii lui Ioan si Fariseii obisnuiau sa posteasca. Ei au venit si au zis lui Isus:"Pentru ce ucenicii lui Ioan si ai Fariseilor postesc, iar ucenici i Tai nu postesc?" MAR 2 19 Isus le-a raspuns:"Oare pot posti nuntasii cita vreme este mirele cu ei ? Cita vreme au pe mire cu ei, nu pot posti. MAR 2 20 Vor veni zile, cind va fi luat mirele de la ei, si atunci vor posti in ziua aceea. MAR 2 21 Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haina veche; altfel, peticu l de postav nou rupe o parte din cel vechi, si mai rea ruptura se face. MAR 2 22 Si nimeni nu pune vin nou in burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou spa rge burdufurile, si vinul se varsa, iar burdufurile se prapadesc; ci vinul nou e ste pus in burdufuri noi." MAR 2 23 S-a intimplat ca intr-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de griu. Ucenicii Lui, pe cind mergeau, au inceput sa smulga spice de griu. MAR 2 24 Fariseii I-au zis:"Vezi, de ce fac ei ce nu este ingaduit sa faca in zi ua Sabatului?" MAR 2 25 Isus le-a raspuns:"Oare n-ati citit niciodata ce a facut David, cind a fost in nevoie, si cind a flaminzit el si cei ce erau impreuna cu el? MAR 2 26 Cum a intrat in Casa lui Dumnezeu, in zilele marelui preot Abiatar, si a mincat piinile pentru punerea inaintea Domnului, pe care nu este ingaduit sa l e manince decit preotii? Si cum a dat din ele chiar si celor ce erau cu el? MAR 2 27 Apoi le-a zis:"Sabatul a fost facut pentru om, iar nu omul pentru Sabat ; MAR 2 28 asa ca Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului." MAR 3 1 Isus a intrat din nou in sinagoga. Acolo se afla un om cu mina uscata. MAR 3 2 Ei pindeau pe Isus sa vada daca-l va vindeca in ziua Sabatului, ca sa-L poata invinui. MAR 3 3 Si Isus a zis omului, care avea mina uscata:"Scoala-te, si stai la mijlo c!" MAR 3 4 Apoi le-a zis:"Este ingaduit in ziua Sabatului sa faci bine sau sa faci rau? Sa scapi viata cuiva sau s-o pierzi?" Dar ei taceau. MAR 3 5 Atunci, rotindu-si privirile cu minie peste ei, si mihnit de impietrirea inimii lor, a zis omului:"Intinde-ti mina!" El a intins-o, si mina i s-a facut sanatoasa. MAR 3 6 Fariseii au iesit afara, si s-au sfatuit indata cu Irodianii cum sa-L p iarda. MAR 3 7 Isus S-a dus cu ucenicii Sai la mare. Dupa El a mers o mare multime de o ameni din Galilea; si o mare multime de oameni din Iudea, MAR 3 8 din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, si dimprejurul Tirului si Sidonului, cind a auzit tot ce facea, a venit la El. MAR 3 9 Isus a poruncit ucenicilor sa-I tina la indemina o corabioara, ca sa nu fie imbulzit de norod. MAR 3 10 Caci El vindeca pe multi si de aceea toti cei ce aveau boli, se inghesu iau spre El ca sa se atinga de El. MAR 3 11 Duhurile necurate, cind Il vedeau, cadeau la pamint inaintea Lui, si st rigau:"Tu esti Fiul lui Dumnezeu." MAR 3 12 Dar El le poruncea indata cu tot dinadinsul sa nu-L faca cunoscut. MAR 3 13 In urma, Isus S-a suit pe munte, a chemat la El pe cine a vrut, si ei a u venit la El. MAR 3 14 A rinduit dintre ei doisprezece, ca sa-i aiba cu Sine, si sa-i trimita sa propovaduiasca. MAR 3 15 Le-a dat si putere sa vindece bolile si sa scoata dracii. MAR 3 16 Iata cei doisprezece, pe care i-a rinduit: Simon, caruia i-a pus numele Petru, MAR 3 17 Iacov, fiul lui Zebedei, si Ioan fratele lui Iacov, carora le-a pus num ele Boanerghes, care, talmacit, inseamna:"Fiii tunetului", MAR 3 18 Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; S imon Canaanitul, MAR 3 19 si Iuda Iscarioteanul, care L-a si vindut. MAR 3 20 Au venit in casa, si s-a adunat din nou norodul, asa ca nu puteau nici

macar sa prinzeasca. MAR 3 21 Rudele lui Isus, cind au auzit cele ce se petreceau, au venit sa puna m ina pe El. Caci ziceau:"Si-a iesit din minti." MAR 3 22 Si carturarii, care se coborisera din Ierusalim, ziceau:"Este stapinit de Beelzebul, scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor." MAR 3 23 Isus i-a chemat la El, si le-a zis, in pilde:"Cum poate Satana sa scoat a afara pe Satana? MAR 3 24 Daca o Imparatie este dezbinata impotriva ei insasi, imparatia aceea nu poate dainui. MAR 3 25 Si daca o casa este dezbinata impotriva ei insasi, casa aceea nu poate dainui. MAR 3 26 Tot astfel, daca Satana se rascoala impotriva lui insusi, este dezbinat si nu poate dainui, ci s-a ispravit cu el. MAR 3 27 Nimeni nu poate sa intre in casa unui om tare si sa-i jefuiasca gospoda ria, decit daca a legat mai intii pe omul acela tare; numai atunci ii va jefui c asa. MAR 3 28 Adevarat va spun ca toate pacatele si toate hulele, pe care le vor rost i oamenii, li se vor ierta; MAR 3 29 dar oricine va huli impotriva Duhului Sfint, nu va capata iertare in ve ac: ci este vinovat de un pacat vesnic." MAR 3 30 Aceasta, pentru ca ei ziceau:"Are un duh necurat." MAR 3 31 Atunci au venit mama si fratii Lui, si, stind afara, au trimis sa-L che me. MAR 3 32 Multimea sedea in jurul Lui, cind I-au spus:"Iata ca mama Ta si fratii Tai sunt afara si Te cauta." MAR 3 33 El a raspuns:"Cine este mama Mea, si fratii Mei?" MAR 3 34 Apoi, aruncindu-Si privirile peste cei ce sedeau imprejurul Lui:"Iata!" a zis El,"mama Mea si fratii Mei! MAR 3 35 Caci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Imi este frate, sora si mama ." MAR 4 1 Isus a inceput iarasi sa invete pe norod linga mare. Fiindca se adunase foarte mult norod la El, S-a suit si a sezut intr-o corabie, pe mare, iar tot no rodul statea pe tarm linga mare. MAR 4 2 Apoi a inceput sa-i invete multe lucruri in pilde; si, in invatatura pe care le-o dadea, le spunea: MAR 4 3"Ascultati! Iata, semanatorul a iesit sa semene. MAR 4 4 Pe cind semana, o parte din saminta a cazut linga drum: au venit pasaril e si au mincat-o. MAR 4 5 O alta parte a cazut pe un loc stincos, unde n-avea mult pamint: a rasar it indata, pentru ca n-a dat de un pamint adinc; MAR 4 6 dar, cind a rasarit soarele, s-a palit; si, pentru ca n-avea radacina, s -a uscat. MAR 4 7 O alta parte a cazut intre spini; spinii au crescut, au inecat-o, si n-a dat roada. MAR 4 8 O alta parte a cazut in pamint bun: a dat roada, care se inalta si crest ea; si a adus: una treizeci, alta saizeci, si alta o suta." MAR 4 9 Apoi a zis:"Cine are urechi de auzit, sa auda." MAR 4 10 Cind a fost singur, cei ce erau in jurul Lui impreuna cu cei doispreze ce, L-au intrebat despre pilde. MAR 4 11"Voua", le-a zis El,"v-a fost dat sa cunoasteti taina Imparatiei lui Dum nezeu; dar pentru cei ce sunt afara din numarul vostru, toate lucrurile sunt inf atisate in pilde; MAR 4 12 pentru ca"macar ca privesc, sa priveasca si sa nu vada, si macar ca aud , sa auda si sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca la Dumnezeu si sa li se ierte pacatele." MAR 4 13 El le-a mai zis:"Nu intelegeti pilda aceasta? Cum veti intelege atunci toate celelalte pilde?" MAR 4 14 Semanatorul seamana Cuvintul. MAR 4 15 Cei infatisati prin saminta cazuta linga drum, sunt aceia in care este semanat Cuvintul; dar dupa ce l-au auzit, vine Satana indata, si ia Cuvintul sem

anat in ei. MAR 4 16 Tot asa, cei infatisati prin saminta cazuta in locurile stincoase, sunt aceia care, cind aud Cuvintul, il primesc indata cu bucurie; MAR 4 17 dar n-au radacina in ei, ci tin pina la o vreme; si cum vine un necaz s au o prigonire din pricina Cuvintului, se leapada indata de el. MAR 4 18 Altii sunt cei infatisati prin saminta cazuta intre spini; acestia sunt cei ce aud Cuvintul, MAR 4 19 dar navalesc in ei grijile lumii, inselaciunea bogatiilor si poftele al tor lucruri, care ineaca Cuvintul, si-l fac astfel neroditor. MAR 4 20 Altii apoi sunt infatisati prin saminta cazuta in pamint bun. Acestia s unt cei ce aud Cuvintul, il primesc, si fac roada: unul treizeci, altul saizeci si altul o suta." MAR 4 21 El le-a mai zis:"Oare lumina este adusa ca sa fie pusa sub banita sau sub pat? Nu este adusa ca sa fie pusa in sfesnic? MAR 4 22 Caci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit si nimic tainuit ca re nu va iesi la lumina. MAR 4 23 Daca are cineva urechi de auzit, sa auda." MAR 4 24 El le-a mai zis:"Luati seama la ce auziti. Cu ce masura veti masura, vi se va masura: si vi se va da si mai mult. MAR 4 25 Caci celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua si ce are." MAR 4 26 El a mai zis:"Cu Imparatia lui Dumnezeu este ca atunci cind arunca un o m saminta in pamint; MAR 4 27 fie ca doarme noaptea, fie ca sta treaz ziua: saminta incolteste si cre ste fara sa stie el cum. MAR 4 28 Pamintul rodeste singur: intii un fir verde, apoi spic, dupa aceea griu deplin in spic; MAR 4 29 si cind este coapta roada, pune indata secera in ea, pentru ca a venit secerisul." MAR 4 30 El a mai zis:"Cu ce vom asemana Imparatia lui Dumnezeu, sau prin ce pil da o vom infatisa? MAR 4 31 Se aseamana cu un graunte de mustar, care, cind este semanat in pamint, este cea mai mica dintre toate semintele de pe pamint; MAR 4 32 dar, dupa ce a fost semanat, creste si se face mai mare decit toate zar zavaturile, si face ramuri mari, asa ca pasarile cerului isi pot face cuiburi la umbra lui." MAR 4 33 Isus le vestea Cuvintul prin multe pilde de felul acesta, dupa cum erau ei in stare sa-L priceapa. MAR 4 34 Nu le vorbea deloc fara pilda; dar, cind era singur la o parte, lamurea ucenicilor Sai toate lucrurile. MAR 4 35 In aceeasi zi, seara, Isus le-a zis:"Sa trecem in partea cealalta." MAR 4 36 Dupa ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat in corabia in care se afla, si asa cum era. Impreuna cu El mai erau si alte corabii. MAR 4 37 S-a stirnit o mare furtuna de vint, care arunca valurile in corabie, as a ca mai ca se umplea corabia. MAR 4 38 Si El dormea la cirma pe capatii. Ucenicii L-au desteptat, si I-au zis: "Invatatorule, nu-Ti pasa ca pierim?" MAR 4 39 El S-a sculat, a certat vintul, si a zis marii:"Taci! Fara gura!" Vintu l a stat si s-a facut o liniste mare. MAR 4 40 Apoi le-a zis:"Pentru ce sunteti asa de fricosi? Tot n-aveti credinta?" MAR 4 41 I-a apucat o mare frica, si ziceau unii catre altii:"Cine este acesta d e Il asculta chiar si vintul si marea?" MAR 5 1 Au ajuns pe celalalt tarm al marii, in tinutul Gadarenilor. MAR 5 2 Cind a iesit Isus din corabie, L-a intimpinat indata un om care iesea di n morminte, stapinit de un duh necurat. MAR 5 3 Omul acesta isi avea locuinta in morminte, si nimeni nu mai putea sa-l t ina legat, nici chiar cu un lant. MAR 5 4 Caci de multe ori fusese legat cu picioarele in obezi si cu catuse la mi ini, dar rupsese catusele si sfarimase obezile, si nimeni nu-l putea domoli.

MAR 5 5 Totdeauna, zi si noapte, statea in morminte si pe munti, tipind si taind u-se cu pietre. MAR 5 6 Cind a vazut pe Isus de departe, a alergat, I s-a inchinat, MAR 5 7 si a strigat cu glas tare:"Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeu lui Cel Prea Inalt? Te jur in Numele lui Dumnezeu, sa nu ma chinuiesti!" MAR 5 8 Caci Isus ii zicea:"Duh necurat, iesi afara din omul acesta!" MAR 5 9"Care-ti este numele?" l-a intrebat Isus."Numele meu este"Legiune", a ras puns el,"pentru ca suntem multi." MAR 5 10 Si Il ruga staruitor sa nu-l trimita afara din tinutul acela. MAR 5 11 Acolo, linga munte, era o turma mare de porci, care pasteau. MAR 5 12 Si dracii L-au rugat, si au zis:"Trimite-ne in porcii aceia, ca sa intr am in ei." MAR 5 13 Isus le-a dat voie, si duhurile necurate au iesit si au intrat in porci ; si turma s-a repezit de pe ripa in mare: erau aproape doua mii, si s-au inecat in mare. MAR 5 14 Porcarii au fugit, si au dat de stire in cetate si prin satele vecine. Oamenii au iesit sa vada ce s-a intimplat. MAR 5 15 Au venit la Isus, si iata pe cel ce fusese indracit si avusese legiunea de draci, sezind jos imbracat si intreg la minte; si s-au inspaimintat. MAR 5 16 Cei ce vazusera cele intimplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel indracit si cu porcii. MAR 5 17 Atunci au inceput sa roage pe Isus sa plece din tinutul lor. MAR 5 18 Pe cind Se suia El in corabie, omul care fusese indracit il ruga sa-l l ase sa ramina cu El. MAR 5 19 Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis:"Du-te acasa la ai tai, si povestestele tot ce ti-a facut Domnul, si cum a avut mila de tine." MAR 5 20 El a plecat, si a inceput sa vesteasca prin Decapole tot ce-i facuse Is us. Si toti se minunau. MAR 5 21 Dupa ce a trecut Isus iarasi de cealalta parte, cu corabia, s-a adunat mult norod in jurul Lui. El statea linga mare. MAR 5 22 Atunci a venit unul din fruntasii sinagogii, numit Iair. Cum L-a vazut, fruntasul s-a aruncat la picioarele Lui, MAR 5 23 si I-a facut urmatoarea rugaminte staruitoare:"Fetita mea trage sa moar a; rogu-Te, vino de-Ti pune miinile peste ea, ca sa se faca sanatoasa si sa trai asca." MAR 5 24 Isus a plecat impreuna cu el. Si dupa El mergea mult norod si-L imbulze a. MAR 5 25 Si era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de singe. MAR 5 26 Ea suferise mult de la multi doctori; cheltuise tot ce avea, si nu simt ise nici o usurare; ba inca, ii era mai rau. MAR 5 27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin multime, si sa atins de haina Lui. MAR 5 28 Caci isi zicea ea:"Daca as putea doar sa ma ating de haina Lui, ma voi tamadui." MAR 5 29 Si indata, a secat izvorul singelui ei. Si a simtit in tot trupul ei ca s-a tamaduit de boala. MAR 5 30 Isus a cunoscut indata ca o putere iesise din El, si, intorcindu-Se spr e multime, a zis:"Cine s-a atins de hainele Mele?" MAR 5 31 Ucenicii I-au zis:"Vezi ca multimea Te imbulzeste, si mai zici:"Cine sa atins de Mine?" MAR 5 32 El se uita de jur imprejur sa vada pe cea care facuse lucrul acesta. MAR 5 33 Femeia, infricosata si tremurind, caci stia ce se petrecuse in ea, a ve nit de s-a aruncat la picioarele Lui, si I-a spus tot adevarul. MAR 5 34 Dar Isus i-a zis:"Fiica, credinta ta te-a mintuit; du-te in pace, si fi i tamaduita de boala ta." MAR 5 35 Pe cind vorbea El inca, iata ca vin niste oameni de la fruntasul sinago gii, care-i spun:"Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Invatatorul?" MAR 5 36 Dar Isus, fara sa tina seama de cuvintele acestea, a zis fruntasului si nagogii:"Nu te teme, crede numai!" MAR 5 37 Si n-a ingaduit nimanui sa-L insoteasca afara de Petru, Iacov si Ioan,

fratele lui Iacov. MAR 5 38 Au ajuns la casa fruntasului sinagogii. Acolo Isus a vazut o zarva, si pe unii care plingeau si se tinguiau mult. MAR 5 39 A intrat inauntru, si le-a zis:"Pentru ce faceti atita zarva, si pentru ce plingeti? Copila n-a murit, ci doarme." MAR 5 40 Ei isi bateau joc de El. Atunci, dupa ce i-a scos afara pe toti, a luat cu El pe tatal copilei, pe mama ei, si pe cei ce-L insotisera, si a intrat acol o unde zacea copila. MAR 5 41 A apucat-o de mina, si i-a zis:"Talita cumi", care, talmacit, inseamna: "Fetito, scoala-te, iti zic!" MAR 5 42 Indata fetita s-a sculat, si a inceput sa umble, caci era de doisprezec e ani. Ei au ramas incremeniti. MAR 5 43 Isus le-a poruncit cu tarie sa nu stie nimeni lucrul acesta si a zis s a dea de mincare fetitei. MAR 6 1 Isus a plecat de acolo, si S-a dus in patria Lui. Ucenicii Lui au mers d upa El. MAR 6 2 Cind a venit ziua Sabatului, a inceput sa invete pe norod in sinagoga. M ulti, cind Il auzeau, se mirau si ziceau:"De unde are El aceste lucruri? Ce fel de intelepciune este aceasta, care I-a fost data? Si cum se fac astfel de minuni prin miinile Lui? MAR 6 3 Nu este acesta timplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Ios e, al lui Iuda si al lui Simon? Si nu sunt surorile Lui aici intre noi?" Si gase au o pricina de poticnire in El. MAR 6 4 Dar Isus le-a zis:"Un proroc nu este dispretuit decit in patria Lui, int re rudele Lui si in casa Lui." MAR 6 5 N-a putut sa faca nici o minune acolo, ci doar Si-a pus miinile peste ci tiva bolnavi, si i-a vindecat. MAR 6 6 Si se mira de necredinta lor. Isus strabatea satele de primprejur si in vata pe norod. MAR 6 7 Atunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, si a inceput sa-i trimita do i cite doi, dindu-le putere asupra duhurilor necurate. MAR 6 8 Le-a poruncit sa nu ia nimic cu ei pe drum decit un toiag, sa n-aiba nic i piine, nici traista, nici bani de arama la briu; MAR 6 9 sa se incalte cu sandale, si sa nu se imbrace cu doua haine. MAR 6 10 Apoi le-a zis:"In orice casa veti intra, sa ramineti acolo pina veti pl eca din locul acela. MAR 6 11 Si, daca in vreun loc nu va vor primi, si nu va vor asculta, sa plecati de acolo, si sa scuturati indata praful de sub picioarele voastre, ca marturie pentru ei. Adevarat va spun ca in ziua judecatii, va fi mai usor pentru pamintul Sodomei si Gomorei decit pentru cetatea aceea." MAR 6 12 Ucenicii au plecat, si au propovaduit pocainta. MAR 6 13 Scoteau multi draci, si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi, si-i vind ecau. MAR 6 14 Imparatul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al carui Nume ajunsese vestit si a zis:"Ioan Botezatorul a inviat din morti, si de aceea lucreaza acest e puteri prin el." MAR 6 15 Altii ziceau:"Este Ilie. Iar altii ziceau:"Este un proroc ca unul din p roroci." MAR 6 16 Dar Irod, cind a auzit lucrul acesta, zicea:"Ioan acela, caruia i-am ta iat capul, a inviat din morti." MAR 6 17 Caci Irod insusi trimisese sa prinda pe Ioan, si-l legase in temnita, d in pricina Irodiadei, nevasta fratelui sau Filip, pentru ca o luase de nevasta. MAR 6 18 Si Ioan zicea lui Irod:"Nu-ti este ingaduit sa tii pe nevasta fratelui tau!" MAR 6 19 Irodiada avea necaz pe Ioan, si voia sa-l omoare. Dar nu putea, MAR 6 20 caci Irod se temea de Ioan, fiindca il stia om neprihanit si sfint; il ocrotea, si, cind il auzea, de multe ori sta in cumpana, nestiind ce sa faca; si -l asculta cu placere. MAR 6 21 Totusi, a venit o zi cu bun prilej, cind Irod isi praznuia ziua nasteri i, si a dat un ospat boierilor sai, mai marilor oastei si fruntasilor Galileii.

MAR 6 22 Fata Irodiadei a intrat la ospat, a jucat si a placut lui Irod si oaspe tilor lui. Imparatul a zis fetei:"Cere-mi orice vrei, si-ti voi da." MAR 6 23 Apoi a adaugat cu juramint:"Orice-mi vei cere, iti voi da, fie si jumat ate din imparatia mea." MAR 6 24 Fata a iesit afara, si a zis mamei sale:"Ce sa cer?" Si mama-sa i-a ras puns:"Capul lui Ioan Botezatorul." MAR 6 25 Ea s-a grabit sa vina indata la imparat, si i-a facut urmatoarea cerere :"Vreau sa-mi dai indata intr-o farfurie, capul lui Ioan Botezatorul." MAR 6 26 Imparatul s-a intristat foarte mult; dar, din pricina juramintelor sale si din pricina oaspetilor, n-a vrut sa zica nu. MAR 6 27 A trimis indata un ostas de paza, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezatorul. Ostasul de paza s-a dus si a taiat capul lui Ioan in temnita; MAR 6 28 l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei, si fata l-a dat mamei sale. MAR 6 29 Ucenicii lui Ioan, cind au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, si l-au pus intr-un mormint. MAR 6 30 Apostolii s-au adunat la Isus, si I-au spus tot ce facusera si tot ce i nvatasera pe oameni. MAR 6 31 Isus le-a zis:"Veniti singuri la o parte, intr-un loc pustiu, si odihni ti-va putin." Caci erau multi care veneau si se duceau, si ei nu aveau vreme nic i sa manince. MAR 6 32 Au plecat dar cu corabia, ca sa se duca intr-un loc pustiu, la o parte. MAR 6 33 Oamenii i-au vazut plecind, si i-au cunoscut; au alergat pe jos din toa te cetatile, si au venit inaintea lor in locul in care se duceau ei. MAR 6 34 Cind a iesit din corabie, Isus a vazut mult norod; si I s-a facut mila de ei, pentru ca erau ca niste oi care n-aveau pastor; si a inceput sa-i invete multe lucruri. MAR 6 35 Fiindca ziua era pe sfirsite, ucenicii s-au apropiat de El, si I-au zi s:"Locul acesta este pustiu si ziua este pe sfirsite. MAR 6 36 Da-le drumul sa se duca in catunele si satele de primprejur, ca sa-si c umpere piine, fiindca n-au ce minca." MAR 6 37"Dati-le voi sa manince", le-a raspuns Isus. Dar ei I-au zis:"Oare sa ne ducem sa cumparam piini de doua sute de lei, si sa le dam sa manince?" MAR 6 38 Si El i-a intrebat:"Cite piini aveti? Duceti-va de vedeti." S-au dus de au vazut cite piini au, si au raspuns:"Cinci, si doi pesti." MAR 6 39 Atunci le-a poruncit sa-i aseze pe toti, cete, cete, pe iarba verde. MAR 6 40 Si au sezut jos in cete de cite o suta si de cite cincizeci. MAR 6 41 El a luat cele cinci piini si cei doi pesti. Si-a ridicat ochii spre ce r, si a rostit binecuvintarea. Apoi a frint piinile si le-a dat ucenicilor ca ei sa le imparta norodului. Asemenea si cei doi pesti, i-a impartit la toti. MAR 6 42 Au mincat toti si s-au saturat; MAR 6 43 si au ridicat douasprezece cosuri pline cu farimituri de piine si cu ce mai ramasese din pesti. MAR 6 44 Cei ce mincasera piinile, erau cinci mii de barbati. MAR 6 45 Indata, Isus a silit pe ucenicii Sai sa intre in corabie, si sa treaca inaintea Lui de cealalta parte, spre Betsaida. In timpul acesta, El avea sa dea drumul norodului. MAR 6 46 Dupa ce Si-a luat ramas bun de la norod, S-a dus in munte, ca sa Se ro age. MAR 6 47 Cind s-a inserat, corabia era in mijlocul marii, iar Isus era singur pe tarm. MAR 6 48 A vazut pe ucenici ca se necajesc cu vislirea, caci vintul le era impot riva. Si intr-a patra straja din noapte a mers la ei, umblind pe mare, si voia s a treaca pe linga ei. MAR 6 49 Cind L-au vazut ei umblind pe mare, li s-a parut ca este o naluca, si a u tipat; MAR 6 50 pentru ca toti L-au vazut, si s-au spaimintat. Isus a vorbit indata cu ei si le-a zis:"Indrazniti, Eu sunt, nu va temeti!" MAR 6 51 Apoi S-a suit la ei in corabie, si a stat vintul. Ei au ramas uimiti si

inmarmuriti, MAR 6 52 caci nu intelesesera minunea cu piinile, fiindca le era inima impietri ta. MAR 6 53 Dupa ce au trecut marea, au venit in tinutul Ghenezaretului, si au tras la mal. MAR 6 54 Cind au iesit din corabie, oamenii au cunoscut indata pe Isus, MAR 6 55 au alergat prin toate imprejurimile, si au inceput sa aduca pe bolnavi in paturi, pretutindeni pe unde se auzea ca era El. MAR 6 56 Oriunde intra El, in sate, in cetati sau in catune, puneau pe bolnavi p e piete, si-L rugau sa le dea voie doar sa se atinga de poalele hainei Lui. Si t oti citi se atingeau de El, erau tamaduiti. MAR 7 1 Fariseii si citiva carturari, veniti din Ierusalim, s-au adunat la Isus. MAR 7 2 Ei au vazut pe unii din ucenicii Lui prinzind cu miinile necurate, adica nespalate. MAR 7 3 Fariseii, insa, si toti Iudeii nu maninca fara sa-si spele cu mare bagar e de seama miinile, dupa datina batrinilor. MAR 7 4 Si cind se intorc din piata, nu maninca decit dupa ce s-au scaldat. Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei sa le tina, precum: spalarea paharelo r, a ulcioarelor, a caldarilor si a paturilor. MAR 7 5 Si Fariseii si carturarii L-au intrebat:"Pentru ce nu se tin ucenicii Ta i de datina batrinilor, ci prinzesc cu miinile nespalate?" MAR 7 6 Isus le-a raspuns:"Fatarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, dupa cum este scris:"Norodul acesta Ma cinsteste cu buzele, dar inima lui este depart e de Mine. MAR 7 7 Degeaba Ma cinstesc ei, dind invataturi care nu sunt decit niste porunci omenesti." MAR 7 8 Voi lasati porunca lui Dumnezeu si tineti datina asezata de oameni, prec um: spalarea ulcioarelor si a paharelor, si faceti multe alte lucruri de acestea ." MAR 7 9 El le-a mai zis:"Ati desfiintat frumos porunca lui Dumnezeu, ca sa tinet i datina voastra. MAR 7 10 Caci Moise a zis:"Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta si:"Cine va g rai de rau pe tatal sau sau pe mama sa, sa fie pedepsit cu moartea." MAR 7 11 Voi, dimpotriva, ziceti:"Daca un om va spune tatalui sau sau mamei sale :"Ori cu ce te-as putea ajuta este"Corban", adica dat lui Dumnezeu, face bine; MAR 7 12 si nu-l mai lasati sa faca nimic pentru tatal sau pentru mama sa. MAR 7 13 Si asa, ati desfiintat Cuvintul lui Dumnezeu, prin datina voastra. Si f aceti multe alte lucruri de felul acesta!" MAR 7 14 In urma, a chemat din nou noroadele la Sine, si le-a zis:"Ascultati-Ma toti si intelegeti. MAR 7 15 Afara din om nu este nimic care intrind in el, sa-l poata spurca; dar c e iese din om, aceea-l spurca. MAR 7 16 Daca are cineva urechi de auzit, sa auda." MAR 7 17 Dupa ce a intrat in casa, pe cind era departe de norod, ucenicii Lui Lau intrebat despre pilda aceasta. MAR 7 18 El le-a zis:"Si voi sunteti asa de nepriceputi? Nu intelegeti ca nimic din ce intra in om de afara, nu-l poate spurca? MAR 7 19 Fiindca nu intra in inima lui, ci in pintece, si apoi este dat afara in hazna?" A zis astfel, facind toate bucatele curate. MAR 7 20 El le-a mai zis:"Ce iese din om, aceea spurca pe om. MAR 7 21 Caci dinauntru, din inima oamenilor, ies gindurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, MAR 7 22 furtisagurile, lacomiile, viclesugurile, inselaciunile, faptele de rusi ne, ochiul rau, hula, trufia, nebunia. MAR 7 23 Toate aceste lucruri rele ies dinauntru, si spurca pe om." MAR 7 24 Isus a plecat de acolo, si S-a dus in tinutul Tirului si al Sidonului. A intrat intr-o casa, dorind sa nu stie nimeni ca este acolo; dar n-a putut sa ramina ascuns. MAR 7 25 Caci indata, o femeie, a carei fetita era stapinita de un duh necurat,

a auzit vorbindu-se despre El, si a venit de s-a aruncat la picioarele Lui. MAR 7 26 Femeia aceasta era o grecoaica de obirsie Siro-feniciana. Ea il ruga sa scoata pe dracul din fiica ei. MAR 7 27 Isus i-a zis:"Lasa sa se sature mai intii copiii; caci nu este bine sa iei piinea copiilor, si s-o arunci la catei." MAR 7 28"Da, Doamne", I-a raspuns ea,"dar si cateii de sub masa maninca din fari miturile copiilor." MAR 7 29 Atunci Isus i-a zis:"Pentru vorba aceasta, du-te; a iesit dracul din fi ica-ta." MAR 7 30 Si cind a intrat femeia in casa ei, a gasit pe copila culcata in pat; s i iesise dracul din ea. MAR 7 31 Isus a parasit tinutul Tirului si a venit iarasi prin Sidon la marea G alileii, trecind prin tinutul Decapole. MAR 7 32 I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, si L-au rugat sa-Si puna mi inile peste el. MAR 7 33 El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele in urechi, si i-a at ins limba cu scuipatul Lui. MAR 7 34 Apoi, Si-a ridicat ochii spre cer, a suspinat, si a zis:"Efata", adica :"Deschide-te!" MAR 7 35 Indata, i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba, si a vorbit foar te deslusit. MAR 7 36 Isus le-a poruncit sa nu spuna nimanui; dar cu cit le poruncea mai mul t, cu atit Il vesteau mai mult. MAR 7 37 Ei erau uimiti peste masura de mult, si ziceau:"Toate le face de minune ; chiar si pe surzi ii face sa auda, si pe muti sa vorbeasca." MAR 8 1 In zilele acelea, fiindca se strinsese din nou mult norod, si n-avea ce minca, Isus a chemat pe ucenicii Sai, si le-a zis: MAR 8 2"Mi-e mila de norodul acesta; caci iata ca de trei zile stau linga Mine, si n-au ce minca. MAR 8 3 Daca le voi da drumul acasa flaminzi, au sa lesine de foame pe drum, fii ndca unii din ei au venit de departe." MAR 8 4 Ucenicii I-au raspuns:"Cum ar putea cineva sa sature cu piine pe oamenii acestia, aici, intr-un loc pustiu?" MAR 8 5"Cite piini aveti?" i-a intrebat Isus."Sapte", I-au raspuns ei. MAR 8 6 Atunci a poruncit norodului sa sada pe pamint; a luat cele sapte piini; si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, le-a frint si le-a dat ucenicilor Sai ca sa le imparta; si ei le-au impartit norodului. MAR 8 7 Mai aveau si citiva pestisori: si Isus, dupa ce i-a binecuvintat, a poru ncit sa-i imparta si pe aceia. MAR 8 8 Au mincat si s-au saturat, si au ridicat sapte cosnite, pline cu ramasit ele de farimituri. MAR 8 9 Erau aproape patru mii de insi. In urma, Isus le-a dat drumul. MAR 8 10 Isus a intrat indata in corabie cu ucenicii Sai, si a venit in partile Dalmanutei. MAR 8 11 Fariseii au venit deodata, si au inceput o cearta de vorbe cu Isus; si ca sa-L puna la incercare, I-au cerut un semn din cer. MAR 8 12 Isus a suspinat adinc in duhul Sau, si a zis:"Pentru ce cere neamul ace sta un semn? Adevarat va spun ca neamului acestuia nu i se va da deloc un semn." MAR 8 13 Apoi i-a lasat, si a intrat iarasi in corabie, ca sa treaca de cealalta parte. MAR 8 14 Ucenicii uitasera sa ia piini; cu ei in corabie n-aveau decit o piine. MAR 8 15 Isus le dadea in grija, si le zicea:"Luati seama, sa va paziti bine de aluatul Fariseilor si de aluatul lui Irod!" MAR 8 16 Ucenicii se gindeau si ziceau intre ei:"Fiindca n-avem piini." MAR 8 17 Isus a inteles lucrul acesta, si le-a zis:"Pentru ce va ginditi ca n-av eti piini? Tot nu pricepeti si tot nu intelegeti? Aveti inima impietrita? MAR 8 18 Aveti ochi, si nu vedeti? Aveti urechi, si nu auziti? Si nu va aduceti aminte deloc?

MAR 8 19 Cind am frint cele cinci piini la cei cinci mii de barbati, cite cosuri pline cu farimituri ati ridicat?""Douasprezece", I-au raspuns ei. MAR 8 20"Si cind am frint cele sapte piini la cei patru mii de barbati, cite cos nite pline cu farimituri ati ridicat?""Sapte", I-au raspuns ei. MAR 8 21 Si El le-a zis:"Tot nu intelegeti?" MAR 8 22 Au venit la Betsaida, au adus la Isus un orb, si L-au rugat sa Se ating a de el. MAR 8 23 Isus a luat pe orb de mina, si l-a scos afara din sat; apoi i-a pus scu ipat pe ochi, Si-a pus miinile peste el, si l-a intrebat:"Vezi ceva?" MAR 8 24 El s-a uitat, si a zis:"Vad niste oameni umblind, dar mi se par ca nist e copaci." MAR 8 25 Isus i-a pus din nou miinile pe ochi; i-a spus sa se uite tinta; si cin d s-a uitat, a fost tamaduit si a vazut toate lucrurile deslusit. MAR 8 26 Atunci Isus l-a trimis acasa, si i-a zis:"Sa nu intri in sat, si nici s a nu spui cuiva in sat." MAR 8 27 Isus a plecat cu ucenicii Sai in satele Cezareii lui Filip. Pe drum lea pus urmatoarea intrebare:"Cine zic oamenii ca sunt Eu?" MAR 8 28 Ei I-au raspuns:"Ioan Botezatorul; altii: Ilie; altii: unul din proroc i." MAR 8 29"Dar voi", i-a intrebat El,"cine ziceti ca sunt Eu?""Tu esti Hristosul!" I-a raspuns Petru. MAR 8 30 Isus le-a poruncit cu tarie sa nu spuna nimanui lucrul acesta despre El . MAR 8 31 Atunci a inceput sa-i invete ca Fiul omului trebuie sa patimeasca mult, sa fie tagaduit de batrini, de preotii cei mai de seama si de carturari, sa fie omorit, si dupa trei zile sa invieze. MAR 8 32 Le spunea lucrurile acestea pe fata. Petru insa L-a luat de o parte si a inceput sa-L mustre. MAR 8 33 Dar Isus S-a intors si S-a uitat la ucenicii Sai, a mustrat pe Petru, s i i-a zis:"Inapoia Mea, Satano! Fiindca tu nu te gindesti la lucrurile lui Dumne zeu, ci la lucrurile oamenilor." MAR 8 34 Apoi a chemat la El norodul impreuna cu ucenicii Sai, si le-a zis:"Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine insusi, sa-si ia crucea, si sa Ma urmeze. MAR 8 35 Caci oricine va vrea sa-si scape viata, o va pierde; dar oricine isi va pierde viata din pricina Mea si din pricina Evangheliei, o va mintui. MAR 8 36 Si ce foloseste unui om sa cistige toata lumea, daca isi pierde sufletu l? MAR 8 37 Sau ce va da un om in schimb pentru sufletul sau? MAR 8 38 Pentru ca de oricine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele in acest neam preacurvar si pacatos, se va rusina si Fiul omului, cind va veni in slava Tatalui Sau impreuna cu sfintii ingeri." MAR 9 1 El le-a mai zis:"Adevarat va spun, ca sunt unii din cei ce stau aici car e nu vor muri pina nu vor vedea imparatia lui Dumnezeu venind cu putere." MAR 9 2 Dupa sase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov si pe Ioan, si i-a dus singuri de o parte pe un munte inalt. Acolo S-a schimbat la fata inaintea lo r. MAR 9 3 Hainele Lui s-au facut stralucitoare si foarte albe, de o albeata pe car e nici un nalbitor de pe pamint n-o poate da. MAR 9 4 Ilie li s-a aratat impreuna cu Moise, si sta de vorba cu Isus. MAR 9 5 Petru a luat cuvintul, si a zis lui Isus:"Invatatorule, este bine sa sta m aici sa facem trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise, si una pentru Il ie." MAR 9 6 Caci nu stia ce sa zica, atit de mare spaima ii apucase. MAR 9 7 A venit un nor si i-a acoperit cu umbra lui si din nor s-a auzit un glas , care zicea:"Acesta este Fiul Meu prea iubit: de El sa ascultati!" MAR 9 8 Indata, ucenicii s-au uitat imprejur, si n-au mai vazut pe nimeni decit pe Isus singur cu ei. MAR 9 9 Pe cind se coborau de pe munte, Isus le-a poruncit sa nu spuna nimanui ce au vazut, pina va invia Fiul omului dintre cei morti.

MAR 9 10 Ei au pastrat in ei lucrul acesta si se intrebau intre ei ce sa insemne invierea aceea dintre cei morti. MAR 9 11 Ucenicii I-au pus urmatoarea intrebare:"Pentru ce zic carturarii ca tre buie sa vina intii Ilie?" MAR 9 12 El le-a raspuns:"Ilie va veni intii; si va aseza din nou toate lucruril e; tot asa dupa cum este scris despre Fiul omului ca trebuie sa patimeasca mult si sa fie defaimat. MAR 9 13 Dar Eu va spun ca Ilie a si venit, si ei i-au facut ce au vrut, dupa c um este scris despre el." MAR 9 14 Cind au ajuns la ucenici, au vazut mult norod imprejurul lor si pe car turari intrebindu-se cu ei. MAR 9 15 De indata ce a vazut norodul pe Isus, s-a mirat, si a alergat la El sa I se inchine. MAR 9 16 El i-a intrebat:"Despre ce va intrebati cu ei?" MAR 9 17 Si un om din norod I-a raspuns:"Invatatorule, am adus la Tine pe fiul m eu, care este stapinit de un duh mut. MAR 9 18 Oriunde il apuca, il trinteste la pamint. Copilul face spuma la gura, s crisneste din dinti, si ramine teapan. M-am rugat de ucenicii Tai sa scoata duhu l, si n-au putut." MAR 9 19 O, neam necredincios!" le-a zis Isus."Pina cind voi fi cu voi? Pina cin d va voi suferi? Aduceti-l la Mine." MAR 9 20 L-au adus la El. Si, cum a vazut copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere; copilul a cazut la pamint, si se zvircolea facind spuma la gura. MAR 9 21 Isus a intrebat pe tatal lui:"Cita vreme este de cind ii vine asa?""Din copilarie", a raspuns el. MAR 9 22"Si de multe ori duhul l-a aruncat cind in foc, cind in apa, ca sa-l omo are. Dar daca poti face ceva, fie-Ti mila de noi si ajuta-ne." MAR 9 23 Isus a raspuns:"Tu zici:"Daca poti!" Toate lucrurile sunt cu putinta ce lui ce crede!" MAR 9 24 Indata, tatal copilului a strigat cu lacrimi:"Cred, Doamne! Ajuta necre dintei mele!" MAR 9 25 Cind a vazut Isus ca norodul vine in fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat, si i-a zis:"Duh mut si surd, iti poruncesc sa iesi afara din copilul a cesta si sa nu mai intri in el." MAR 9 26 Si duhul a iesit, tipind si scuturindu-l cu mare putere. Copilul a rama s ca mort, asa ca multi ziceau:"A murit!" MAR 9 27 Dar Isus l-a apucat de mina si l-a ridicat. Si el s-a sculat in picioar e. MAR 9 28 Cind a intrat Isus in casa, ucenicii Lui L-au intrebat deoparte:"Noi d e ce n-am putut sa scoatem duhul acesta?" MAR 9 29"Acest soi de draci", le-a zis El,"nu poate iesi decit prin rugaciune si post." MAR 9 30 Au plecat de acolo, si au trecut prin Galilea. Isus nu voia sa stie nim eni ca trece. MAR 9 31 Caci invata pe ucenicii Sai, si zicea:"Fiul omului va fi dat in miinile oamenilor; ei Il vor omori si a treia zi dupa ce-L vor omori, va invia." MAR 9 32 Dar ucenicii nu intelegeau cuvintele acestea, si se temeau sa-L intrebe . MAR 9 33 Apoi au venit la Capernaum. Cind era in casa, Isus i-a intrebat:"Despre ce vorbeati unul cu altul pe drum?" MAR 9 34 Dar ei taceau, pentru ca pe drum se certasera intre ei, ca sa stie cine este cel mai mare. MAR 9 35 Atunci Isus a sezut jos, a chemat pe cei doisprezece, si le-a zis:"Daca vrea cineva sa fie cel dintii, trebuie sa fie cel mai de pe urma din toti si sl ujitorul tuturor!" MAR 9 36 Si a luat un copilas, si l-a asezat in mijlocul lor; apoi l-a luat in b rate, si le-a zis: MAR 9 37"Oricine primeste pe unul din acesti copilasi, in Numele Meu, Ma primest e pe Mine si oricine Ma primeste pe Mine, nu Ma primeste pe Mine, ci pe Cel ce M -a trimis pe Mine."

MAR 9 38 Ioan I-a zis:"Invatatorule, noi am vazut pe un om scotind draci in Nume le Tau; si l-am oprit, pentru ca nu venea dupa noi." MAR 9 39"Nu-l opriti", a raspuns Isus,"caci nu este nimeni, care sa faca minuni in Numele Meu, si sa Ma poata grai de rau indata dupa aceea. MAR 9 40 Cine nu este impotriva noastra este pentru noi. MAR 9 41 Si oricine va va da de baut un pahar cu apa, in Numele Meu, pentru ca s unteti ucenici ai lui Hristos, adevarat va spun ca nu-si va pierde rasplata. MAR 9 42 Dar, daca va face cineva sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti care cred in Mine, ar fi mai bine pentru el sa i se lege de git o piatra mare de moar a si sa fie aruncat in mare. MAR 9 43 Daca mina ta te face sa cazi in pacat, taie-o; este mai bine pentru tin e sa intri ciung in viata, decit sa ai doua miini, si sa mergi in gheena, in foc ul care nu se stinge, MAR 9 44 unde viermele lor nu moare, si focul nu se stinge. MAR 9 45 Daca piciorul tau te face sa cazi in pacat, taie-l, este mai bine pentr u tine sa intri in viata schiop, decit sa ai doua picioare, si sa fii aruncat in gheena, in focul care nu se stinge, MAR 9 46 unde viermele lor nu moare, si focul nu se stinge. MAR 9 47 Si daca ochiul tau te face sa cazi in pacat, scoate-l; este mai bine pe ntru tine sa intri in Imparatia lui Dumnezeu numai cu un ochi, decit sa ai doi o chi si sa fii aruncat in focul gheenei, MAR 9 48 unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge. MAR 9 49 Pentru ca fiecare om va fi sarat cu foc, si orice jertfa va fi sarata cu sare. MAR 9 50 Sarea este buna; dar daca sarea isi pierde puterea de a sara, cu ce ii veti da inapoi puterea aceasta? Sa aveti sare in voi insiva, si sa traiti in pac e unii cu altii. MAR 10 1 Isus a plecat de acolo, si a venit in tinutul Iudeii, dincolo de Iordan . Gloatele s-au adunat din nou la El, si, dupa obiceiul Sau, a inceput iarasi sa -i invete. MAR 10 2 Au venit la El Fariseii; si, ca sa-L ispiteasca, L-au intrebat daca es te ingaduit unui barbat sa-si lase nevasta. MAR 10 3 Drept raspuns, El le-a zis:"Ce v-a poruncit Moise?" MAR 10 4"Moise", au zis ei,"a dat voie ca barbatul sa scrie o carte de despartir e si s-o lase." MAR 10 5 Isus le-a zis:"Din pricina impietririi inimii voastre v-a scris Moise p orunca aceasta. MAR 10 6 Dar de la inceputul lumii, Dumnezeu i-a facut parte barbateasca si part e femeiasca. MAR 10 7 De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de neva sta-sa. MAR 10 8 Si cei doi vor fi un singur trup. Asa ca nu mai sunt doi, ci sunt un si ngur trup. MAR 10 9 Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta." MAR 10 10 In casa, ucenicii L-au intrebat iarasi asupra celor de mai sus. MAR 10 11 El le-a zis:"Oricine isi lasa nevasta, si ia pe alta de nevasta, preac urveste fata de ea; MAR 10 12 si daca o nevasta isi lasa barbatul, si ia pe altul de barbat, preacur veste." MAR 10 13 I-au adus niste copilasi, ca sa Se atinga de ei. Dar ucenicii au certa t pe cei ce ii aduceau. MAR 10 14 Cind a vazut Isus acest lucru S-a miniat, si le-a zis:"Lasati copilasi i sa vina la Mine, si nu-i opriti, caci Imparatia lui Dumnezeu este a celor ca e i. MAR 10 15 Adevarat va spun ca, oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu nici un chip nu va intra in ea!" MAR 10 16 Apoi i-a luat in brate, si i-a binecuvintat, punindu-Si miinile peste ei. MAR 10 17 Tocmai cind era gata sa porneasca la drum, a alergat la El un om care a ingenuncheat inaintea Lui, si L-a intrebat:"Bunule Invatator, ce sa fac ca sa

mostenesc viata vesnica?" MAR 10 18"Pentru ce Ma numesti bun?" i-a zis Isus."Nimeni nu este bun decit Unul singur: Dumnezeu. MAR 10 19 Cunosti poruncile:"Sa nu preacurvesti; sa nu ucizi; sa nu furi; sa nu faci o marturisire mincinoasa, sa nu inseli; sa cinstesti pe tatal tau si pe mam a ta." MAR 10 20 El I-a raspuns:"Invatatorule, toate aceste lucruri le-am pazit cu grij a din tineretea mea." MAR 10 21 Isus S-a uitat tinta la el, l-a iubit, si i-a zis:"Iti lipseste un luc ru; du-te de vinde tot ce ai, da la saraci, si vei avea o comoara in cer. Apoi v ino, ia-ti crucea, si urmeaza-Ma." MAR 10 22 Mihnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat intristat de tot; caci avea multe avutii. MAR 10 23 Isus S-a uitat imprejurul Lui, si a zis ucenicilor Sai:"Cit de anevoi e vor intra in Imparatia lui Dumnezeu cei ce au avutii!" MAR 10 24 Ucenicii au ramas uimiti de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvintu l, si le-a zis:"Fiilor, cit de anevoie este pentru cei ce se incred in bogatii, sa intre in Imparatia lui Dumnezeu! MAR 10 25 Mai lesne este sa treaca o camila prin urechea unui ac, decit sa intre un om bogat in Imparatia lui Dumnezeu!" MAR 10 26 Ucenicii au ramas si mai uimiti, si au zis unii catre altii:"Cine poat e atunci sa fie mintuit?" MAR 10 27 Isus S-a uitat tinta la ei, si le-a zis:"Lucrul acesta este cu neputin ta la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentru ca toate lucrurile sunt cu putinta la D umnezeu." MAR 10 28 Petru a inceput sa-I zica:"Iata ca noi am lasat totul, si Te-am urmat ." MAR 10 29 Isus a raspuns:"Adevarat va spun ca nu este nimeni, care sa fi lasat c asa, sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau nevasta, sau copii, sau hold e, pentru Mine si pentru Evanghelie, MAR 10 30 si sa nu primeasca acum, in veacul acesta, de o suta de ori mai mult: case, frati, surori, mame, copii si holde, impreuna cu prigoniri, iar in veacul viitor, viata vesnica. MAR 10 31 Multi din cei dintii vor fi cei de pe urma, si multi din cei de pe ur ma vor fi cei dintii." MAR 10 32 Ei erau pe drum si se suiau la Ierusalim, si Isus mergea inaintea lor. Ucenicii erau tulburati, si mergeau ingroziti dupa El. Isus a luat iarasi la El pe cei doisprezece si a inceput sa le vorbeasca despre lucrurile care aveau sa I se intimple. MAR 10 33"Iata", a zis El,"ne suim la Ierusalim, si Fiul omului va fi dat in mii nile preotilor celor mai de seama si carturarilor. Ei Il vor osindi la moarte, s i-L vor da in miinile Neamurilor, MAR 10 34 care isi vor bate joc de El, Il vor bate cu nuiele, Il vor scuipa si-L vor omori; dar, dupa trei zile, va invia." MAR 10 35 Fiii lui Zebedei, Iacov si Ioan, au venit la Isus, si I-au zis:"Invata torule, am vrea sa ne faci ce-Ti vom cere." MAR 10 36 El le-a zis:"Ce voiti sa va fac?" MAR 10 37"Da-ne", I-au zis ei,"sa sedem unul la dreapta Ta si altul la stinga Ta , cind vei fi imbracat in slava Ta." MAR 10 38 Isus le-a raspuns:"Nu stiti ce cereti. Puteti voi sa beti paharul pe c are am sa-l beau Eu, sau sa fiti botezati cu botezul cu care am sa fiu botezat E u?" MAR 10 39"Putem", au zis ei. Si Isus le-a raspuns:"Este adevarat ca paharul pe c are-l voi bea Eu, il veti bea, si cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veti fi botezati; MAR 10 40 dar cinstea de a sedea la dreapta sau la stinga Mea, nu atirna de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregatita." MAR 10 41 Cei zece, cind au auzit lucrul acesta, au inceput sa se minie pe Iacov si pe Ioan. MAR 10 42 Isus i-a chemat la El, si le-a zis:"Stiti ca cei priviti drept cirmuit

ori ai neamurilor, domnesc peste ele, si mai marii lor le poruncesc cu stapinire . MAR 10 43 Dar intre voi sa nu fie asa. Ci oricare va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slujitorul vostru; MAR 10 44 si oricare va vrea sa fie cel dintii intre voi, sa fie robul tuturor. MAR 10 45 Caci Fiul omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa slujeasca, si s a-Si dea viata rascumparare pentru multi!" MAR 10 46 Au ajuns la Ierihon. Si pe cind iesea Isus din Ierihon cu ucenicii Sai si cu o mare multime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cersetor orb, sede a jos linga drum, si cerea de mila. MAR 10 47 El a auzit ca trece Isus din Nazaret, si a inceput sa strige:"Isuse, F iul lui David, ai mila de mine!" MAR 10 48 Multi il certau sa taca, dar el si mai tare striga:"Fiul lui David, ai mila de mine!" MAR 10 49 Isus S-a oprit, si a zis:"Chemati-l!" Au chemat pe orb, si i-au zis:"I ndrazneste, scoala-te, caci te cheama." MAR 10 50 Orbul si-a aruncat haina; a sarit, si a venit la Isus. MAR 10 51 Isus a luat cuvintul, si i-a zis:"Ce vrei sa-ti fac?""Rabuni", I-a ras puns orbul,"sa capat vederea." MAR 10 52 Si Isus i-a zis:"Du-te, credinta ta te-a mintuit." Indata orbul si-a c apatat vederea, si a mers pe drum dupa Isus. MAR 11 1 Cind s-au apropiat de Ierusalim, si au fost linga Betfaghe si Betania, inspre muntele Maslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Sai, MAR 11 2 si le-a zis:"Duceti-va in satul dinaintea voastra: indata ce veti intra in el, veti gasi un magarus legat, pe care n-a incalecat inca nici un om; dezle gati-l si aduceti-Mi-l. MAR 11 3 Daca va va intreba cineva:"Pentru ce faceti lucrul acesta?" sa raspunde ti:"Domnul are trebuinta de el. Si indata il va trimite inapoi aici." MAR 11 4 Ucenicii s-au dus, au gasit magarusul legat afara linga o usa, la cotit ura drumului, si l-au dezlegat. MAR 11 5 Unii din cei ce stateau acolo, le-au zis:"Ce faceti? De ce dezlegati ma garusul acesta?" MAR 11 6 Ei au raspuns cum le poruncise Isus. Si i-au lasat sa plece. MAR 11 7 Au adus magarusul la Isus, si-au aruncat hainele pe el, si Isus a incal ecat pe el. MAR 11 8 Multi oameni isi asterneau hainele pe drum, iar altii presarau ramuri p e care le taiasera de pe cimp. MAR 11 9 Cei ce mergeau inainte si cei ce veneau dupa Isus, strigau:"Osana! Bine cuvintat este cel ce vine in Numele Domnului! MAR 11 10 Binecuvintata este Imparatia care vine, Imparatia parintelui nostru Da vid! Osana in cerurile prea inalte!" MAR 11 11 Isus a intrat in Ierusalim, si S-a dus in Templu. Dupa ce S-a uitat la toate lucrurile de jur imprejur, fiindca era pe inserate, a plecat la Betania c u cei doisprezece. MAR 11 12 A doua zi, dupa ce au iesit din Betania, Isus a flaminzit. MAR 11 13 A zarit de departe un smochin care avea frunze, si a venit sa vada poa te va gasi ceva in el. S-a apropiat de smochin, dar n-a gasit decit frunze, caci nu era inca vremea smochinelor. MAR 11 14 Atunci a luat cuvintul, si a zis smochinului:"In veac sa nu mai maninc e nimeni rod din tine!" Si ucenicii au auzit aceste vorbe. MAR 11 15 Au ajuns in Ierusalim; si Isus a intrat in Templu. A inceput sa scoat a afara pe cei ce vindeau si cumparau in Templu, a rasturnat mesele schimbatoril or de bani, si scaunele celor ce vindeau porumbei. MAR 11 16 Si nu lasa pe nimeni sa poarte vreun vas prin Templu. MAR 11 17 Si-i invata si zicea:"Oare nu este scris:"Casa Mea se va chema o casa de rugaciune pentru toate neamurile?" Dar voi ati facut din ea o pestera de tilh ari." MAR 11 18 Preotii cei mai de seama si carturarii, cind au auzit cuvintele aceste a, cautau cum sa-L omoare, caci se temeau de El, pentru ca tot norodul era uimit de invatatura Lui.

MAR 11 19 Orideciteori se insera, Isus iesea afara din cetate. MAR 11 20 Dimineata, cind treceau pe linga smochin, ucenicii l-au vazut uscat di n radacini. MAR 11 21 Petru si-a adus aminte de cele petrecute, si a zis lui Isus:"Invatator ule, uite ca smochinul, pe care l-ai blestemat, s-a uscat." MAR 11 22 Isus a luat cuvintul, si le-a zis:"Aveti credinta in Dumnezeu! MAR 11 23 Adevarat va spun ca, daca va zice cineva muntelui acestuia:"Ridica-te si arunca-te in mare", si daca nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ce zi ce se va face, va avea lucrul cerut. MAR 11 24 De aceea va spun ca, orice lucru veti cere, cind va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea. MAR 11 25 Si, cind stati in picioare de va rugati, sa iertati orice aveti impotr iva cuiva, pentru ca si Tatal vostru care este in ceruri sa va ierte greselile v oastre. MAR 11 26 Dar daca nu iertati, nici Tatal vostru care este in ceruri nu va va ie rta greselile voastre. MAR 11 27 S-au dus din nou in Ierusalim si, pe cind Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preotii cei mai de seama, carturarii si batrinii, MAR 11 28 si I-au zis:"Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Si cine Ti-a dat put erea aceasta ca sa le faci?" MAR 11 29 Isus le-a raspuns:"Am sa va pun si Eu o intrebare; raspundeti-Mi la ea , si apoi va voi spune si Eu cu ce putere fac aceste lucruri. MAR 11 30 Botezul lui Ioan venea din cer, ori de la oameni? Raspundeti-Mi!" MAR 11 31 Ei insa vorbeau astfel intre ei:"Daca raspundem:"Din cer", va zice:"Da r de ce nu l-ati crezut?" MAR 11 32 Si daca vom raspunde:"De la oameni", se temeau de norod, caci toti soc oteau ca Ioan a fost in adevar un proroc. MAR 11 33 Atunci au raspuns lui Isus:"Nu stim." Si Isus le-a zis:"Nici Eu n-am s a va spun cu ce putere fac aceste lucruri." MAR 12 1 Isus a inceput pe urma sa le vorbeasca in pilde."Un om a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, a sapat un teasc in ea, si a zidit un turn, apoi a are ndat-o unor vieri si a plecat din tara. MAR 12 2 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca sa ia de la ei din roa dele viei. MAR 12 3 Vierii au pus mina pe el, l-au batut, si l-au trimis inapoi cu miinile goale. MAR 12 4 A trimis iarasi la ei un alt rob, ei l-au ranit la cap, si l-au batjoco rit. MAR 12 5 A mai trimis un altul, pe care l-au omorit, apoi a trimis multi altii, dintre care, pe unii i-au batut, iar pe altii i-au omorit. MAR 12 6 Mai avea un singur fiu prea iubit; la urma, l-a trimis si pe el la ei." Vor primi cu cinste pe fiul meu!" zicea el. MAR 12 7 Dar vierii aceia au zis intre ei:"Iata mostenitorul; veniti sa-l omorim si mostenirea va fi a noastra." MAR 12 8 Si au pus mina pe el, l-au omorit si i-au aruncat trupul afara din vie. MAR 12 9 Acum, ce va face stapinul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, si via o va da altora. MAR 12 10 Oare n-ati citit locul acesta din Scriptura:"Piatra pe care au lepada t-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul unghiului; MAR 12 11 Domnul a facut acest lucru, si este minunat in ochii nostri?" MAR 12 12 Ei cautau sa-L prinda, dar se temeau de norod. Pricepusera ca impotriv a lor spusese Isus pilda aceasta si L-au lasat, si au plecat. MAR 12 13 Apoi au trimis la Isus pe unii din Farisei si din Irodiani, ca sa-L pr inda cu vorba. MAR 12 14 Acestia au venit, si I-au zis:"Invatatorule, stim ca spui adevarul, si nu-Ti pasa de nimeni; caci nu cauti la fata oamenilor, si inveti pe oameni cale a lui Dumnezeu in adevar. Se cade sa platim bir Cezarului sau nu? MAR 12 15 Sa platim sau sa nu platim?" Isus le-a cunoscut fatarnicia, si le-a ra spuns:"Pentru ce Ma ispititi? Aduceti-Mi un ban ca sa-l vad."

MAR 12 16 I-au adus un ban; si Isus i-a intrebat:"Chipul acesta si slovele scris e pe el, ale cui sunt?""Ale Cezarului", I-au raspuns ei. MAR 12 17 Atunci Isus le-a zis:"Dati dar Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu." Si se mirau foarte mult de El. MAR 12 18 Saducheii, care zic ca nu este inviere, au venit la Isus si I-au pus u rmatoarea intrebare: MAR 12 19"Invatatorule, iata ce ne-a scris Moise:"Daca moare fratele cuiva si-i ramine nevasta fara sa aiba copii, fratele sau sa ia pe nevasta lui, si sa ridic e urmas fratelui sau. MAR 12 20 Erau dar sapte frati. Cel dintii s-a insurat, si a murit fara sa lase urmas. MAR 12 21 Al doilea a luat de nevasta pe vaduva, si a murit fara sa lase urmas. Tot asa si al treilea. MAR 12 22 Si nici unul din cei sapte n-a lasat urmas. Dupa ei toti, a murit si f emeia. MAR 12 23 La inviere, nevasta caruia dintre ei va fi ea? Caci toti sapte au avut -o de nevasta." MAR 12 24 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? MAR 12 25 Caci dupa ce vor invia din morti, nici nu se vor insura, nici nu se vo r marita, ci vor fi ca ingerii in ceruri. MAR 12 26 In ce priveste invierea mortilor, oare n-ati citit in cartea lui Moise , in locul unde se vorbeste despre"Rug", ce i-a spus Dumnezeu, cind a zis:"Eu su nt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov?" MAR 12 27 Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii. Tare va mai rataciti!" MAR 12 28 Unul din carturari, care-i auzise vorbind, fiindca stia ca Isus raspun sese bine Saducheilor, a venit la El, si L-a intrebat:"Care este cea dintii dint re toate poruncile?" MAR 12 29 Isus i-a raspuns:"Cea dintii este aceasta:"Asculta Israele! Domnul, Du mnezeul nostru, este un singur Domn." MAR 12 30 Si:"Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot suf letul tau, cu tot cugetul tau, si cu toata puterea ta"; iata porunca dintii. MAR 12 31 Iar a doua este urmatoarea:"Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine ins uti." Nu este alta porunca mai mare decit acestea." MAR 12 32 Carturarul I-a zis:"Bine, Invatatorule. Adevarat ai zis ca Dumnezeu es te unul singur, ca nu este altul afara de El, MAR 12 33 si ca a-L iubi cu toata inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, si cu toata puterea, si a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decit toate ard erile de tot si decit toate jertfele." MAR 12 34 Isus a vazut ca a raspuns cu pricepere, si i-a zis:"Tu nu esti departe de Imparatia lui Dumnezeu." Si nimeni nu indraznea sa-I mai puna intrebari. MAR 12 35 Pe cind invata pe norod in Templu, Isus a zis:"Cum zic carturarii ca H ristosul este fiul lui David? MAR 12 36 Insusi David, fiind insuflat de Duhul Sfint, a zis:"Domnul a zis Domnu lui meu:"Sezi la dreapta Mea, pina voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale ." MAR 12 37 Deci chiar David Il numeste Domn; atunci cum este El fiul lui?" Si glo ata cea mare Il asculta cu placere. MAR 12 38 In invatatura pe care le-o dadea, Isus le zicea:"Paziti-va de cartura ri, carora le place sa umble in haine lungi, si sa le faca lumea plecaciuni prin piete. MAR 12 39 Ei umbla dupa scaunele dintii in sinagogi, si dupa locurile dintii la ospete; MAR 12 40 casele vaduvelor le maninca, si fac rugaciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osinda va veni peste ei." MAR 12 41 Isus sedea jos in fata vistieriei Templului, si Se uita cum arunca no rodul bani in vistierie. Multi, care erau bogati, aruncau mult. MAR 12 42 A venit si o vaduva saraca, si a aruncat doi banuti, care fac un golog an.

MAR 12 43 Atunci Isus a chemat pe ucenicii Sai, si le-a zis:"Adevarat va spun ca aceasta vaduva saraca a dat mai mult decit toti cei ce au aruncat in vistierie; MAR 12 44 caci toti ceilalti au aruncat din prisosul lor, dar ea, din saracia ei , a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai ramasese ca sa traiasca." MAR 13 1 Cind a iesit Isus din Templu, unul din ucenicii Lui I-a zis:"Invatatoru le, uita-Te ce pietre si ce zidiri!" MAR 13 2 Isus i-a raspuns:"Vezi tu aceste zidiri mari? Nu va ramine aici piatra pe piatra, care sa nu fie darimata." MAR 13 3 Apoi a sezut pe muntele Maslinilor in fata Templului. Si Petru, Iacov, Ioan si Andrei, L-au intrebat deoparte: MAR 13 4"Spune-ne cind se vor intimpla aceste lucruri, si care va fi semnul cind se vor implini toate aceste lucruri?" MAR 13 5 Isus a inceput atunci sa le spuna:"Bagati de seama sa nu va insele cine va. MAR 13 6 Fiindca vor veni multi in Numele Meu, si vor zice:"Eu sunt Hristosul!" Si vor insela pe multi. MAR 13 7 Cind veti auzi despre razboaie si vesti de razboaie, sa nu va spaiminta ti, caci lucrurile acestea trebuie sa se intimple. Dar inca nu va fi sfirsitul. MAR 13 8 Un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva alte i imparatii; pe alocuri vor fi cutremure de pamint, foamete si tulburari. Aceste lucruri vor fi inceputul durerilor. MAR 13 9 Luati seama la voi insiva. Au sa va dea pe mina soboarelor judecatores ti, si veti fi batuti in sinagogi; din pricina Mea veti fi dusi inaintea dregato rilor si inaintea imparatilor, pentru ca sa le slujiti de marturie. MAR 13 10 Mai intii trebuie ca Evanghelia sa fie propovaduita tuturor neamurilor . MAR 13 11 Cind va vor duce sa va dea in miinile lor, sa nu va ingrijorati mai di nainte cu privire la cele ce veti vorbi, ci sa vorbiti orice vi se va da sa vorb iti in ceasul acela; caci nu voi veti vorbi, ci Duhul Sfint. MAR 13 12 Fratele va da la moarte pe fratele sau, si tatal pe copilul lui; copii i se vor scula impotriva parintilor lor, si-i vor omori. MAR 13 13 Veti fi uriti de toti pentru Numele Meu, dar cine va rabda pina la sfi rsit va fi mintuit. MAR 13 14 Cind veti vedea"uriciunea pustiirii" stind acolo unde nu se cade sa fi e, cine citeste sa inteleaga, atunci cei ce vor fi in Iudea, sa fuga la munti. MAR 13 15 Cine va fi pe acoperisul casei sa nu se coboare, si sa nu intre in cas a, ca sa-si ia ceva din ea. MAR 13 16 Si cine va fi la cimp, sa nu se intoarca inapoi ca sa-si ia haina. MAR 13 17 Vai de femeile care vor fi insarcinate, si de cele ce vor da tita in z ilele acelea! MAR 13 18 Rugati-va ca lucrurile acestea sa nu se intimple iarna. MAR 13 19 Pentru ca in zilele acelea va fi un necaz asa de mare, cum n-a fost de la inceputul lumii, pe care a facut-o Dumnezeu, pina azi, si cum nici nu va mai fi vreodata. MAR 13 20 Si daca n-ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n-ar scapa; dar l e-a scurtat din pricina celor alesi. MAR 13 21 Daca va va zice cineva atunci:"Iata, Hristosul este aici", sau:"Iata-L acolo", sa nu-l credeti. MAR 13 22 Caci se vor scula Hristosi mincinosi si proroci mincinosi. Ei vor face semne si minuni, ca sa insele, daca ar fi cu putinta, si pe cei alesi. MAR 13 23 Paziti-va, iata ca vi le-am spus toate dinainte. MAR 13 24 Dar, in zilele acelea, dupa necazul acesta, soarele se va intuneca, l una nu-si va mai da lumina ei, MAR 13 25 stelele vor cadea din cer, si puterile care sunt in ceruri vor fi clat inate. MAR 13 26 Atunci se va vedea Fiul omului venind pe nori cu mare putere si cu sla va. MAR 13 27 Atunci va trimite pe ingerii Sai si va aduna pe cei alesi din cele pat ru vinturi, de la marginea pamintului pina la marginea cerului.

MAR 13 28 Luati invatatura de la smochin prin pilda lui. Cind mladita lui se fa ce frageda si infrunzeste, stiti ca vara este aproape. MAR 13 29 Tot asa, cind veti vedea aceste lucruri implinindu-se, sa stiti ca Fiu l omului este aproape, este chiar la usi. MAR 13 30 Adevarat va spun, ca nu va trece neamul acesta pina nu se vor implini toate aceste lucruri. MAR 13 31 Cerul si pamintul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. MAR 13 32 Cit despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu stie nimeni, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal. MAR 13 33 Luati seama, vegheati si rugati-va; caci nu stiti cind va veni vremea aceea. MAR 13 34 Se va intimpla ca si cu un om plecat intr-alta tara, care isi lasa cas a, da robilor sai putere, arata fiecaruia care este datoria lui, si porunceste p ortarului sa vegheze. MAR 13 35 Vegheati dar, pentru ca nu stiti cind va veni stapinul casei: sau sear a, sau la miezul noptii, sau la cintarea cocosilor, sau dimineata. MAR 13 36 Temeti-va ca nu cumva, venind fara veste, sa va gaseasca dormind. MAR 13 37 Ce va zic voua, zic tuturor: Vegheati!" MAR 14 1 Dupa doua zile era praznicul Pastelor si al Azimilor. Preotii cei mai d e seama si carturarii cautau cum sa prinda pe Isus cu viclesug si sa-L omoare. MAR 14 2 Caci ziceau:"Nu in timpul praznicului, ca nu cumva sa se faca tulburare in norod." MAR 14 3 Pe cind sedea Isus la masa, in Betania, in casa lui Simon leprosul, a v enit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump: si, dupa ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. MAR 14 4 Unora dintre ei le-a fost necaz, si ziceau:"Ce rost are risipa aceasta de mir? MAR 14 5 Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei, si sa se dea saracilor." Si le era foarte necaz pe femeia aceea. MAR 14 6 Dar Isus le-a zis:"Lasati-o in pace, de ce-i faceti suparare? Ea a facu t un lucru frumos fata de Mine; MAR 14 7 caci pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, si le puteti face bine oricin d voiti: dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna. MAR 14 8 Ea a facut ce a putut, Mi-a uns trupul mai dinainte, pentru ingropare. MAR 14 9 Adevarat va spun ca, oriunde va fi propovaduita Evanghelia aceasta, in toata lumea, se va istorisi si ce a facut femeia aceasta, spre pomenirea ei." MAR 14 10 Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preotii cei m ai de seama, ca sa le vinda pe Isus. MAR 14 11 Cind au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat, si i-au fagaduit bani. S i Iuda cauta un prilej nimerit, ca sa-L dea in miinile lor. MAR 14 12 In ziua dintii a praznicului Azimilor, cind jertfeau Pastele, ucenicii lui Isus I-au zis: "Unde voiesti sa ne ducem sa-Ti pregatim ca sa maninci Paste le?" MAR 14 13 El a trimis pe doi din ucenicii Sai, si le-a zis:"Duceti-va in cetate; acolo aveti sa intilniti un om ducind un ulcior cu apa: mergeti dupa el. MAR 14 14 Unde va intra el, spuneti stapinului casei:"Invatatorul zice:"Unde est e odaia pentru oaspeti, in care sa maninc Pastele cu ucenicii Mei?" MAR 14 15 Si are sa va arate o odaie mare de sus, asternuta gata: acolo sa prega titi pentru noi." MAR 14 16 Ucenicii au plecat, au ajuns in cetate, si au gasit asa cum le spusese El; si au pregatit Pastele. MAR 14 17 Seara, Isus a venit cu cei doisprezece. MAR 14 18 Pe cind sedeau la masa si mincau, Isus a zis:"Adevarat va spun ca unul din voi, care maninca cu Mine, Ma va vinde." MAR 14 19 Ei au inceput sa se intristeze, si sa-I zica unul dupa altul:"Nu cumva sunt eu?" MAR 14 20"Este unul din cei doisprezece", le-a raspuns El;"si anume, cel ce inti nge mina cu Mine in blid. MAR 14 21 Fiul omului, negresit, Se duce dupa cum este scris despre El. Dar vai de omul acela, prin care este vindut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el

sa nu se fi nascut." MAR 14 22 Pe cind mincau, Isus a luat o piine si, dupa ce a binecuvintat, a frin t-o, si le-a dat, zicind:"Luati, mincati, acesta este trupul Meu." MAR 14 23 Apoi a luat un pahar, si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, li l-a dat si au baut toti din el. MAR 14 24 Si le-a zis:"Acesta este singele Meu, singele legamintului cel nou car e se varsa pentru multi. MAR 14 25 Adevarat va spun ca, de acum incolo, nu voi mai bea din rodul vitei, p ina in ziua cind il voi bea nou in Imparatia lui Dumnezeu." MAR 14 26 Dupa ce au cintat cintarile de lauda, au iesit in muntele Maslinilor. MAR 14 27 Isus le-a zis:"In noaptea aceasta toti veti avea un prilej de poticnir e, pentru ca este scris:"Voi bate Pastorul, si oile vor fi risipite." MAR 14 28 Dar, dupa ce voi invia, voi merge inaintea voastra in Galilea." MAR 14 29 Petru i-a zis:"Chiar daca toti ar avea un prilej de poticnire, eu nu v oi avea." MAR 14 30 Si Isus i-a zis:"Adevarat iti spun ca astazi, chiar in noaptea aceasta , inainte ca sa cinte cocosul de doua ori, te vei lepada de Mine de trei ori." MAR 14 31 Dar Petru I-a zis cu si mai multa tarie:"Chiar daca ar trebui sa mor i mpreuna cu Tine, tot nu ma voi lepada de Tine." Si toti ceilalti au spus acelasi lucru. MAR 14 32 S-au dus apoi intr-un loc ingradit, numit Ghetsimani. Si Isus a zis u cenicilor Sai:"Sedeti aici pina Ma voi ruga." MAR 14 33 A luat cu El pe Petru, pe Iacov si pe Ioan, si a inceput sa Se spaimin te si sa Se mihneasca foarte tare. MAR 14 34 El le-a zis:"Sufletul Meu este cuprins de o intristare de moarte; rami neti aici, si vegheati! MAR 14 35 Apoi a mers putin mai inainte, S-a aruncat la pamint si Se ruga ca dac a este cu putinta, sa treaca de la El ceasul acela. MAR 14 36 El zicea:"Ava, adica: Tata, Tie toate lucrurile Iti sunt cu putinta; d eparteaza de la Mine paharul acesta! Totusi, faca-se nu ce voiesc Eu, ci ce voie sti Tu." MAR 14 37 Si a venit la ucenici, pe care i-a gasit dormind. Si a zis lui Petru:" Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost in stare sa veghezi? MAR 14 38 Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul este plin de r ivna, dar trupul este neputincios." MAR 14 39 S-a dus iarasi, si S-a rugat, zicind aceleasi cuvinte. MAR 14 40 Apoi S-a intors din nou si i-a gasit dormind; pentru ca li se ingreuia sera ochii de somn. Ei nu stiau ce sa raspunda. MAR 14 41 In sfirsit, a venit a treia oara, si le-a zis:"Dormiti de acum, si odi hniti-va! Destul! A venit ceasul! Iata ca Fiul omului este dat in miinile pacato silor. MAR 14 42 Sculati-va, haidem sa mergem, iata ca se apropie vinzatorul!" MAR 14 43 Si indata, pe cind vorbea El inca, a venit Iuda, unul din cei doisprez ece, si impreuna cu el a venit o multime de oameni cu sabii si cu ciomege trimis i de preotii cei mai de seama, de carturari si de batrini. MAR 14 44 Vinzatorul le daduse semnul acesta:"Pe care-L voi saruta, acela este; sa-L prindeti si sa-L duceti sub paza." MAR 14 45 Cind a venit Iuda, s-a apropiat indata de Isus, si I-a zis:"Invatatoru le!" Si L-a sarutat mult. MAR 14 46 Atunci oamenii aceia au pus mina pe Isus, si L-au prins. MAR 14 47 Unul din cei ce stateau linga El a scos sabia, a lovit pe robul marelu i preot, si i-a taiat urechea. MAR 14 48 Isus a luat cuvintul, si le-a zis:"Ati iesit ca dupa un tilhar, cu sab ii si cu ciomege, ca sa Ma prindeti. MAR 14 49 In toate zilele am fost la voi, si invatam pe oameni in Templu, si nu M-ati prins. Dar toate aceste lucruri s-au intimplat ca sa se implineasca Script urile." MAR 14 50 Atunci toti ucenicii L-au parasit si au fugit. MAR 14 51 Dupa El mergea un tinar, care n-avea pe trup decit o invelitoare de pi nza de in. Au pus mina pe el;

MAR 14 52 dar el si-a lasat invelitoarea, si a fugit in pielea goala. MAR 14 53 Pe Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toti preotii cei ma i de seama, batrinii si carturarii. MAR 14 54 Petru L-a urmat de departe pina in curtea marelui preot; a sezut jos i mpreuna cu aprozii, si se incalzea la para focului. MAR 14 55 Preotii cei mai de seama si tot soborul cautau vreo marturie impotriva lui Isus, ca sa-L omoare; dar nu gaseau nici una. MAR 14 56 Pentru ca multi faceau marturisiri mincinoase impotriva Lui, dar martu risirile lor nu se potriveau. MAR 14 57 Unii s-au sculat si au facut o marturisire mincinoasa impotriva Lui, s i au zis: MAR 14 58"Noi L-am auzit zicind:"Eu voi strica Templul acesta facut de miini ome nesti, si in trei zile voi ridica un altul, care nu va fi facut de miini omenest i." MAR 14 59 Nici chiar in privinta aceasta nu se potrivea marturisirea lor. MAR 14 60 Atunci marele preot s-a sculat in picioare in mijlocul adunarii, a int rebat pe Isus, si I-a zis:"Nu raspunzi nimic? Ce marturisesc oamenii acestia imp otriva Ta?" MAR 14 61 Isus tacea, si nu raspundea nimic. Marele preot L-a intrebat iarasi, si I-a zis:"Esti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvintat?" MAR 14 62"Da, sunt", i-a raspuns Isus."Si veti vedea pe Fiul omului sezind la dr eapta puterii si venind pe norii cerului." MAR 14 63 Atunci marele preot si-a rupt hainele, si a zis:"Ce nevoie mai avem de martori? MAR 14 64 Ati auzit hula. Ce vi se pare?" Toti L-au osindit sa fie pedepsit cu m oartea. MAR 14 65 Si unii au inceput sa-L scuipe, sa-I acopere fata, sa-L bata cu pumnii , si sa-I zica:"proroceste!" Iar aprozii L-au primit in palme. MAR 14 66 Pe cind statea Petru jos in curte, a venit una din slujnicele marelui preot. MAR 14 67 Cind a vazut pe Petru incalzindu-se, s-a uitat tinta la el, si i-a zis :"Si tu erai cu Isus din Nazaret!" MAR 14 68 El s-a lepadat, si a zis:"Nu stiu, nici nu inteleg ce vrei sa zici." A poi a iesit in pridvor. Si a cintat cocosul. MAR 14 69 Cind l-a vazut slujnica, a inceput iarasi sa spuna celor ce stateau ac olo:"Acesta este unul dintre oamenii aceia." MAR 14 70 Si el s-a lepadat din nou. Dupa putina vreme, cei ce stateau acolo, au zis iarasi lui Petru:"Nu mai incape indoiala ca esti unul din oamenii aceia, ca ci esti Galilean, si graiul tau seamana cu al lor." MAR 14 71 Atunci el a inceput sa se blesteme si sa se jure:"Nu cunosc pe omul ac esta, despre care vorbiti!" MAR 14 72 Indata a cintat cocosul a doua oara. Si Petru si-a adus aminte de vorb a pe care i-o spusese Isus:"Inainte ca sa cinte cocosul de doua ori, te vei lepa da de Mine de trei ori." Si gindindu-se la acest lucru, a inceput sa plinga. MAR 15 1 Dimineata, preotii cei mai de seama au facut indata sfat cu batrinii, c arturarii si tot Soborul. Dupa ce au legat pe Isus, L-au dus si L-au dat in miin ile lui Pilat. MAR 15 2 Pilat L-a intrebat:"Esti Tu Imparatul Iudeilor?""Da, sunt", i-a raspuns Isus. MAR 15 3 Preotii cei mai de seama Il invinuiau de multe lucruri. MAR 15 4 Pilat L-a intrebat din nou:"Nu raspunzi nimic? Uite de cite lucruri Te invinuiesc ei!" MAR 15 5 Isus n-a mai dat nici un raspuns, lucru care a mirat pe Pilat. MAR 15 6 La fiecare praznic al Pastelor, Pilat le slobozea un intemnitat, pe car e-l cereau ei. MAR 15 7 In temnita era unul numit Baraba, inchis impreuna cu tovarasii lui, din pricina unui omor pe care-l savirsisera intr-o rascoala. MAR 15 8 Norodul s-a suit si a inceput sa ceara lui Pilat sa le dea ce avea obic ei sa le dea totdeauna. MAR 15 9 Pilat le-a raspuns:"Voiti sa va slobozesc pe Imparatul Iudeilor?"

MAR 15 10 Caci pricepuse ca preotii cei mai de seama din pizma Il dadusera in mi na lui. MAR 15 11 Dar preotii cei mai de seama au atitat norodul sa ceara lui Pilat sa l e slobozeasca mai bine pe Baraba. MAR 15 12 Pilat a luat din nou cuvintul, si le-a zis:"Dar ce voiti sa fac cu Ace la, pe care-L numiti Imparatul Iudeilor?" MAR 15 13 Ei au strigat din nou:"Rastigneste-L!" MAR 15 14"Dar ce rau a facut?" le-a zis Pilat. Insa ei au inceput sa strige si m ai tare:"Rastigneste-L!" MAR 15 15 Pilat a vrut sa faca pe placul norodului, si le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupa ce a pus sa-L bata cu nuiele, L-a dat sa fie rastignit. MAR 15 16 Ostasii au adus pe Isus in curte, adica in palat, si au adunat toata c eata ostasilor. MAR 15 17 L-au imbracat intr-o haina de purpura, au impletit o cununa de spini, si I-au pus-o pe cap. MAR 15 18 Apoi au inceput sa-I ureze, si sa zica:"Plecaciune, Imparatul Iudeilor !" MAR 15 19 Si-L loveau in cap cu o trestie, Il scuipau, ingenuncheau si I se inch inau. MAR 15 20 Dupa ce si-au batut astfel joc de El, L-au dezbracat de haina de purpu ra, L-au imbracat in hainele Lui si L-au dus sa-L rastigneasca. MAR 15 21 Au silit sa duca crucea lui Isus pe un trecator, care se intorcea de la cimp, numit Simon din Cirena, tatal lui Alexandru si al lui Ruf. MAR 15 22 Si au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, talmacit, inseamna:"L ocul capatinii." MAR 15 23 I-au dat sa bea vin amestecat cu smirna, dar El nu l-a luat. MAR 15 24 Dupa ce L-au rastignit, I-au impartit hainele intre ei, tragind la sor ti, ca sa stie ce sa ia fiecare. MAR 15 25 Cind L-au rastignit, era ceasul al treilea. MAR 15 26 Deasupra Lui era scrisa vina Lui:"Imparatul Iudeilor." MAR 15 27 Impreuna cu El au rastignit doi tilhari, unul la dreapta si altul la s tinga Lui. MAR 15 28 Astfel a fost implinita Scriptura, care zice:"A fost pus in numarul ce lor faradelege." MAR 15 29 Trecatorii isi bateau joc de El, dadeau din cap, si ziceau:"Ua! Tu car e strici Templul, si-l zidesti la loc in trei zile, MAR 15 30 mintuieste-Te pe Tine insuti, si coboara-Te de pe cruce!" MAR 15 31 Tot astfel si preotii cei mai de seama, impreuna cu carturarii isi bat eau joc de El intre ei si ziceau:"Pe altii I-a mintuit, si pe Sine insusi nu Se poate mintui! MAR 15 32 Hristosul, Imparatul lui Israel sa Se coboare acum de pe cruce, ca sa vedem si sa credem!" Cei rastigniti impreuna cu El, de asemenea isi bateau joc d e El. MAR 15 33 La ceasul al saselea, s-a facut intuneric peste toata tara, pina la ce asul al noualea. MAR 15 34 Si in ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare:"Eloi, Eloi, lama sabactani" care, talmacit, inseamna:"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce Mai parasit?" MAR 15 35 Unii din cei ce stateau acolo, cind L-au auzit, ziceau:"Iata, cheama p e Ilie!" MAR 15 36 Si unul din ei a alergat de a umplut un burete cu otet, l-a pus intr-o trestie, si I-a dat sa bea, zicind:"Lasati sa vedem daca va veni Ilie sa-l cobo are de pe cruce!" MAR 15 37 Dar Isus a scos un strigat tare si Si-a dat duhul. MAR 15 38 Perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt in doua de sus pina jos. MAR 15 39 Sutasul, care sta in fata lui Isus, cind a vazut ca Si-a dat astfel du hul a zis:"Cu adevarat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!" MAR 15 40 Acolo erau si niste femei, care priveau de departe. Printre ele era Ma ria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic si a lui Iose, si Salome, MAR 15 41 care, pe cind era El in Galilea mergeau dupa El si-I slujeau, si multe

alte femei, care se suisera impreuna cu El in Ierusalim. MAR 15 42 Cind s-a inserat, fiindca era ziua Pregatirii, adica ziua dinaintea Sa batului, MAR 15 43 a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vaza al soborului, care si e l astepta Imparatia lui Dumnezeu. El a indraznit sa se duca la Pilat ca sa ceara trupul lui Isus. MAR 15 44 Pilat s-a mirat ca murise asa de curind, a chemat pe sutas, si l-a int rebat daca a murit de mult. MAR 15 45 Dupa ce s-a incredintat de la sutas ca a murit, a daruit lui Iosif tru pul. MAR 15 46 Si Iosif a cumparat o pinza subtire de in, a dat jos pe Isus de pe cru ce, L-a infasurat in pinza de in, si L-a pus intr-un mormint sapat in stinca. Ap oi a pravalit o piatra la usa mormintului. MAR 15 47 Maria Magdalina si Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau. MAR 16 1 Dupa ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov , si Salome, au cumparat miresme, ca sa se duca sa unga trupul lui Isus. MAR 16 2 In ziua dintii a saptaminii, s-au dus la mormint dis de dimineata, pe cind rasarea soarele. MAR 16 3 Femeile ziceau una catre alta:"Cine ne va pravali piatra de la usa morm intului?" MAR 16 4 Si cind si-au ridicat ochii, au vazut ca piatra, care era foarte mare f usese pravalita. MAR 16 5 Au intrat in mormint, au vazut pe un tinerel sezind la dreapta, imbraca t intr-un vesmint alb si s-au spaimintat. MAR 16 6 El le-a zis:"Nu va spaimintati! Cautati pe Isus din Nazaret, care a fo st rastignit: a inviat, nu este aici; iata locul unde il pusesera. MAR 16 7 Dar duceti-va de spuneti ucenicilor Lui si lui Petru, ca merge inaintea voastra in Galilea: acolo Il veti vedea, cum v-a spus." MAR 16 8 Ele au iesit afara din mormint, si au luat-o la fuga, pentru ca erau cu prinse de cutremur si de spaima. Si n-au spus nimanui nimic, caci se temeau. MAR 16 9 Isus, dupa ce a inviat, in dimineata zilei dintii a saptaminii, S-a ar atat mai intii Mariei Magdalinei, din care scosese sapte draci. MAR 16 10 Ea s-a dus si a dat de stire celor ce fusesera impreuna cu El, care p lingeau si se tinguiau. MAR 16 11 Cind au auzit ei ca este viu si ca a fost vazut de ea, n-au crezut-o. MAR 16 12 Dupa aceea, S-a aratat, intr-alt chip, la doi dintre ei, pe drum, cind se duceau la tara. MAR 16 13 Acestia s-au dus de au spus lucrul acesta celorlalti, dar nici pe ei n u i-au crezut. MAR 16 14 In sfirsit, S-a aratat celor unsprezece, cind sedeau la masa, si i-a m ustrat pentru necredinta si impietrirea inimii lor, pentru ca nu crezusera pe ce i ce-L vazusera inviat. MAR 16 15 Apoi le-a zis:"Duceti-va in toata lumea, si propovaduiti Evanghelia la orice faptura. MAR 16 16 Cine va crede si se va boteza, va fi mintuit, dar cine nu va crede, va fi osindit. MAR 16 17 Iata semnele care vor insoti pe cei ce vor crede: in Numele Meu vor sc oate draci, vor vorbi in limbi noi, MAR 16 18 vor lua in mina serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; is i vor pune miinile peste bolnavi, si bolnavii se vor insanatosa." MAR 16 19 Domnul Isus, dupa ce a vorbit cu ei, S-a inaltat la cer, si a sezut la dreapta lui Dumnezeu. MAR 16 20 Iar ei au plecat si au propovaduit pretutindeni. Domnul lucra impreuna cu ei, si intarea Cuvintul prin semnele, care-l insoteau. Amin LUC 1 1 Fiindca multi s-au apucat sa alcatuiasca o istorisire amanuntita despre lucrurile care s-au petrecut printre noi, LUC 1 2 dupa cum ni le-au incredintat cei ce le-au vazut cu ochii lor de la ince put, si au ajuns slujitori ai Cuvintului, LUC 1 3 am gasit si eu cu cale, prea alesule Teofile, dupa ce am facut cercetari cu de-amanuntul asupra tuturor acestor lucruri de la obirsia lor, sa ti le scri

u in sir unele dupa altele, LUC 1 4 ca sa poti cunoaste astfel temeinicia invataturilor, pe care le-ai primi t prin viu grai. LUC 1 5 In zilele lui Irod, imparatul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din c eata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, si se chema Elisaveta. LUC 1 6 Amindoi erau neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, si pazeau fara pata toat e poruncile si toate rinduielile Domnului. LUC 1 7 N-aveau copii, pentru ca Elisaveta era stearpa; si amindoi erau inaintat i in virsta. LUC 1 8 Dar, pe cind slujea Zaharia inaintea lui Dumnezeu, la rindul cetei lui, LUC 1 9 dupa obiceiul preotiei, a iesit la sorti sa intre sa tamiieze in Templul Domnului. LUC 1 10 In ceasul tamiierii, toata multimea norodului se ruga afara. LUC 1 11 Atunci un inger al Domnului s-a aratat lui Zaharia, si a stat in picioa re la dreapta altarului pentru tamiiere. LUC 1 12 Zaharia s-a inspaimintat, cind l-a vazut; si l-a apucat frica. LUC 1 13 Dar ingerul i-a zis:"Nu te teme, Zahario; fiindca rugaciunea ta a fost ascultata. Nevasta-ta Elisaveta iti va naste un fiu, caruia ii vei pune numele I oan. LUC 1 14 El va fi pentru tine o pricina de bucurie si veselie, si multi se vor b ucura de nasterea lui. LUC 1 15 Caci va fi mare inaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici bautura am etitoare, si se va umple de Duhul Sfint inca din pintecele maicii sale. LUC 1 16 El va intoarce pe multi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. LUC 1 17 Va merge inaintea lui Dumnezeu, in duhul si puterea lui Ilie, ca sa int oarca inimile parintilor la copii, si pe cei neascultatori la umblarea in intele pciunea celor neprihaniti, ca sa gateasca Domnului un norod bine pregatit pentru El. LUC 1 18 Zaharia a zis ingerului:"Din ce voi cunoaste lucrul acesta? Fiindca eu sunt batrin, si nevasta-mea este inaintata in virsta." LUC 1 19 Drept raspuns, ingerul i-a zis:"Eu sunt Gavril, care stau inaintea lui Dumnezeu; am fost trimis sa-ti vorbesc, si sa-ti aduc aceasta veste buna. LUC 1 20 Iata ca vei fi mut, si nu vei putea vorbi, pina in ziua cind se vor int impla aceste lucruri, pentru ca n-ai crezut cuvintele mele, care se vor implini la vremea lor." LUC 1 21 Norodul insa astepta pe Zaharia, si se mira de zabovirea lui in Templu. LUC 1 22 Cind a iesit afara, nu putea sa le vorbeasca; si au inteles ca avusese o vedenie in Templu. El le facea semne intruna, si a ramas mut. LUC 1 23 Dupa ce i s-au implinit zilele de slujba, Zaharia s-a dus acasa. LUC 1 24 Peste citva timp, Elisaveta, nevasta lui, a ramas insarcinata, si s-a t inut ascunsa de tot cinci luni."Caci", zicea ea, LUC 1 25"iata ce mi-a facut Domnul, cind Si-a aruncat ochii spre mine, ca sa-mi ia ocara dintre oameni." LUC 1 26 In luna a sasea, ingerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu intr-o cetate din Galilea, numita Nazaret, LUC 1 27 la o fecioara logodita cu un barbat, numit Iosif, din casa lui David. N umele fecioarei era Maria. LUC 1 28 Ingerul a intrat la ea, si a zis:"Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvintata esti tu intre femei!" LUC 1 29 Tulburata foarte mult de cuvintele acestea, Maria se intreba singura ce putea sa insemne urarea aceasta. LUC 1 30 Ingerul i-a zis:"Nu te teme, Marie; caci ai capatat indurare inaintea l ui Dumnezeu. LUC 1 31 Si iata ca vei ramine insarcinata, si vei naste un fiu, caruia ii vei p une numele Isus. LUC 1 32 El va fi mare, si va fi chemat Fiul Celui Prea Inalt, si Domnul Dumneze u ii va da scaunul de domnie al tatalui Sau David. LUC 1 33 Va imparati peste casa lui Iacov in veci, si Imparatia Lui nu va avea s firsit."

LUC 1 34 Maria a zis ingerului:"Cum se face lucrul acesta, fiindca eu nu stiu de barbat?" LUC 1 35 Ingerul i-a raspuns:"Duhul Sfint Se va cobori peste tine, si puterea Ce lui Prea Inalt te va umbri. De aceea Sfintul care Se va naste din tine, va fi ch emat Fiul lui Dumnezeu. LUC 1 36 Iata ca Elisaveta, rudenia ta, a zamislit, si ea, un fiu la batrinete; si ea, careia i se zicea stearpa, este acum in a sasea luna. LUC 1 37 Caci nici un cuvint de la Dumnezeu nu este lipsit de putere. LUC 1 38 Maria a zis:"Iata, roaba Domnului; faca-mi-se dupa cuvintele tale!" Si ingerul a plecat de la ea. LUC 1 39 Maria s-a sculat chiar in zilele acelea, si a plecat in graba spre munt i, intr-o cetate a lui Iuda. LUC 1 40 A intrat in casa lui Zaharia, si a urat de bine Elisavetei. LUC 1 41 Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i-a saltat pruncul in pintece si E lisaveta s-a umplut de Duhul Sfint. LUC 1 42 Ea a strigat cu glas tare:"Binecuvintata esti tu intre femei, si binecu vintat este rodul pintecelui tau. LUC 1 43 Cum mi-a fost dat mie sa vina la mine maica Domnului meu? LUC 1 44 Fiindca iata, cum mi-a ajuns la urechi glasul urarii tale, mi-a saltat pruncul in pintece de bucurie. LUC 1 45 Ferice de aceea care a crezut; pentru ca lucrurile, care i-au fost spus e din partea Domnului, se vor implini." LUC 1 46 Si Maria a zis:"Sufletul meu mareste pe Domnul, LUC 1 47 si mi se bucura duhul in Dumnezeu, Mintuitorul meu, LUC 1 48 pentru ca a privit spre starea smerita a roabei Sale. Caci iata ca de a cum incolo, toate neamurile imi vor zice fericita, LUC 1 49 pentru ca Cel Atotputernic a facut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfint, LUC 1 50 si indurarea Lui se intinde din neam in neam peste cei ce se tem de El. LUC 1 51 El a aratat putere cu bratul Lui; a risipit gindurile, pe care le aveau cei mindri in inima lor. LUC 1 52 A rasturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, si a inaltat pe cei smeriti. LUC 1 53 Pe cei flaminzi i-a saturat de bunatati, si pe cei bogati i-a scos afar a cu miinile goale. LUC 1 54 A venit in ajutorul robului sau Israel, caci Si-a adus aminte de indur area Sa, LUC 1 55 cum fagaduise parintilor nostri, fata de Avraam si saminta lui in veac. " LUC 1 56 Maria a ramas impreuna cu Elisaveta cam trei luni. Apoi s-a intors acas a. LUC 1 57 Elisavetei i s-a implinit vremea sa nasca si a nascut un fiu. LUC 1 58 Vecinii si rudele ei au auzit ca Domnul a aratat mare indurare fata de ea, si se bucurau impreuna cu ea. LUC 1 59 In ziua a opta, au venit sa taie pruncul imprejur, si voiau sa-i puna n umele Zaharia, dupa numele tatalui sau. LUC 1 60 Dar mama lui a luat cuvintul, si a zis:"Nu. Ci are sa se cheme Ioan." LUC 1 61 Ei i-au zis:"Nimeni din rubedeniile tale nu poarta numele acesta." LUC 1 62 Si au inceput sa faca semne tatalui sau, ca sa stie cum ar vrea sa-i pu na numele. LUC 1 63 Zaharia a cerut o tablita de scris, si a scris, zicind:"Numele lui este Ioan." Si toti s-au minunat. LUC 1 64 In clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, si el vorbea si binecuvinta pe Dumnezeu. LUC 1 65 Pe toti vecinii i-a apucat frica, si in tot tinutul acela muntos al Iud eii se vorbea despre toate aceste lucruri. LUC 1 66 Toti cei ce le auzeau, le pastrau in inima lor, si ziceau:"Oare ce va f i pruncul acesta?" Si mina Domnului era intr-adevar cu el.

LUC 1 67 Zaharia, tatal lui, s-a umplut de Duhul Sfint, a prorocit, si a zis: LUC 1 68"Binecuvintat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca a cercetat si a rascumparat pe poporul Sau. LUC 1 69 Si ne-a ridicat o mintuire puternica in casa robului Sau David, LUC 1 70 cum vestise prin gura sfintilor Sai proroci, care au fost din vechime; LUC 1 71 mintuire de vrajmasii nostri, si din mina tuturor celor ce ne urasc! LUC 1 72 Astfel Isi arata El indurarea fata de parintii nostri, si Isi aduce ami nte de legamintul Lui cel sfint, LUC 1 73 potrivit juramintului prin care Se jurase parintelui nostru Avraam, LUC 1 74 ca, dupa ce ne va izbavi din mina vrajmasilor nostri, ne va ingadui saI slujim fara frica, LUC 1 75 traind inaintea Lui in sfintenie si neprihanire, in toate zilele vietii noastre. LUC 1 76 Si tu, pruncule, vei fi chemat proroc al Celui Prea Inalt. Caci vei mer ge inaintea Domnului, ca sa pregatesti caile Lui, LUC 1 77 si sa dai poporului Sau cunostinta mintuirii care sta in iertarea pacat elor lui; LUC 1 78 datorita marii indurari a Dumnezeului nostru, in urma careia ne-a cerce tat Soarele care rasare din inaltime, LUC 1 79 ca sa lumineze pe cei ce zac in intunericul si in umbra mortii, si sa n e indrepte picioarele pe calea pacii!" LUC 1 80 Iar pruncul crestea si se intarea in duh. Si a stat in locuri pustii pi na in ziua aratarii lui inaintea lui Israel. LUC 2 1 In vremea aceea a iesit o porunca de la Cezar August sa se inscrie toata lumea. LUC 2 2 Inscrierea aceasta s-a facut intiia data pe cind era dregator in Siria Q uirinius. LUC 2 3 Toti se duceau sa se inscrie, fiecare in cetatea lui. LUC 2 4 Iosif s-a suit si el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca sa se duca in Iudea, in cetatea lui David, numita Betleem, pentru ca era din casa si din semin tia lui David, LUC 2 5 sa se inscrie impreuna cu Maria logodnica lui, care era insarcinata. LUC 2 6 Pe cind erau ei acolo, s-a implinit vremea cind trebuia sa nasca Maria. LUC 2 7 Si a nascut pe Fiul ei cel intii nascut, L-a infasat in scutece, si L-a culcat intr-o iesle, pentru ca in casa de poposire nu era loc pentru ei. LUC 2 8 In tinutul acela erau niste pastori care stateau afara in cimp, si facea u de straja noaptea imprejurul turmei lor. LUC 2 9 Si iata ca un inger al Domnului s-a infatisat inaintea lor, si slava Dom nului a stralucit imprejurul lor. Ei s-au infricosat foarte tare. LUC 2 10 Dar ingerul le-a zis:"Nu va temeti, caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: LUC 2 11 astazi in cetatea lui David, vi s-a nascut un Mintuitor, care este Hris tos, Domnul. LUC 2 12 Iata semnul, dupa care-L veti cunoaste: veti gasi un prunc infasat in s cutece si culcat intr-o iesle." LUC 2 13 Si deodata, impreuna cu ingerul s-a unit o multime de oaste cereasca la udind pe Dumnezeu, si zicind: LUC 2 14"Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte, si pace pe pamint intre oam enii placuti Lui." LUC 2 15 Dupa ce au plecat ingerii de la ei, ca sa se intoarca in cer, pastorii au zis unii catre altii:"Haidem sa mergem pina la Betleem, si sa vedem ce ni s-a spus si ce ne-a facut cunoscut Domnul." LUC 2 16 S-au dus in graba, si au gasit pe Maria, pe Iosif, si pruncul culcat in iesle. LUC 2 17 Dupa ce L-au vazut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. LUC 2 18 Toti cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau pastorii. LUC 2 19 Maria pastra toate cuvintele acelea, si se gindea la ele in inima ei. LUC 2 20 Si pastorii s-au intors, slavind si laudind pe Dumnezeu, pentru toate c ele ce auzisera si vazusera, si care erau intocmai cum li se spusese. LUC 2 21 Cind a venit ziua a opta, in care trebuia taiat imprejur Pruncul, I-au

pus numele Isus, nume care fusese spus de inger inainte ca sa fi fost zamislit i n pintece. LUC 2 22 Si, cind s-au implinit zilele pentru curatirea lor dupa Legea lui Moise , Iosif si Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca sa-L infatiseze inaintea Domnu lui, LUC 2 23 dupa cum este scris in Legea Domnului:"Orice intii nascut de parte barb ateasca va fi inchinat Domnului", LUC 2 24 si ca sa aduca jertfa: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, dupa cum este poruncit in Legea Domnului. LUC 2 25 Si iata ca in Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o via ta sfinta, si era cu frica lui Dumnezeu. El astepta mingiierea lui Israel, si Du hul Sfint era peste el. LUC 2 26 Duhul Sfint il instiintase ca nu va muri inainte ca sa vada pe Hristosu l Domnului. LUC 2 27 El a venit in Templu, minat de Duhul. Si, cind au adus parintii inauntr u pe Pruncul Isus, ca sa implineasca cu privire la El ce poruncea Legea, LUC 2 28 Simeon L-a luat in brate, a binecuvintat pe Dumnezeu, si a zis: LUC 2 29"Acum, slobozeste in pace pe robul Tau, Stapine, dupa cuvintul Tau. LUC 2 30 Caci au vazut ochii mei mintuirea Ta, LUC 2 31 pe care ai pregatit-o sa fie, inaintea tuturor popoarelor, LUC 2 32 lumina care sa lumineze neamurile, si slava poporului Tau Israel." LUC 2 33 Tatal si mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El. LUC 2 34 Simeon i-a binecuvintat, si a zis Mariei, mama Lui:"Iata, Copilul acest a este rinduit spre prabusirea si ridicarea multora in Israel, si sa fie un semn , care va stirni impotrivire. LUC 2 35 Chiar sufletul tau va fi strapuns de o sabie, ca sa se descopere gindur ile multor inimi." LUC 2 36 Mai era acolo si o prorocita, Ana, fata lui Fanuel, din semintia lui As er. Ea era foarte inaintata in virsta, si traise cu barbatul ei sapte ani dupa f ecioria ei. LUC 2 37 Ramasa vaduva, si fiind in virsta de optzeci si patru de ani, Ana nu se departa de Templu, si zi si noapte slujea lui Dumnezeu cu post si cu rugaciuni. LUC 2 38 A venit si ea in acelasi ceas, si a inceput sa laude pe Dumnezeu, si sa vorbeasca despre Isus tuturor celor ce asteptau mintuirea Ierusalimului. LUC 2 39 Dupa ce au implinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif si Maria s-au intors in Galilea, in cetatea lor Nazaret. LUC 2 40 Iar Pruncul crestea si se intarea; era plin de intelepciune, si harul l ui Dumnezeu era peste El. LUC 2 41 Parintii lui Isus se duceau la Ierusalim in fiecare an, la praznicul Pa stelor. LUC 2 42 Cind a fost El de doisprezece ani s-au suit la Ierusalim, dupa obiceiul praznicului. LUC 2 43 Apoi, dupa ce au trecut zilele praznicului, pe cind se intorceau acasa, baiatul Isus a ramas in Ierusalim. Parintii Lui n-au bagat de seama lucrul aces ta. LUC 2 44 Au crezut ca este cu tovarasii lor de calatorie, si au mers cale de o z i si L-au cautat printre rudele si cunoscutii lor. LUC 2 45 Dar nu L-au gasit, si s-au intors la Ierusalim sa-L caute. LUC 2 46 Dupa trei zile, L-au gasit in Templu, sezind in mijlocul invatatorilor, ascultindu-i si punindu-le intrebari. LUC 2 47 Toti care-L auzeau ramineau uimiti de priceperea si raspunsurile Lui. LUC 2 48 Cind L-au vazut parintii Lui, au ramas inmarmuriti; si mama Lui I-a zis :"Fiule, pentru ce Te-ai purtat asa cu noi? Iata ca tatal Tau si eu Te-am cautat cu ingrijorare." LUC 2 49 El le-a zis:"De ce M-ati cautat? Oare nu stiati ca trebuie sa fiu in c asa Tatalui Meu?" LUC 2 50 Dar ei n-au inteles spusele Lui. LUC 2 51 Apoi S-a coborit impreuna cu ei, a venit la Nazaret, si le era supus. M ama-Sa pastra toate cuvintele acestea in inima ei.

LUC 2 52 Si Isus crestea in intelepciune, in statura, si era tot mai placut inai ntea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor. LUC 3 1 In anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, pe cind Pilat din Pont era dregator in Iudea, Irod, cirmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cirmuitor al Ituriei si al Trahonitei, Lisania, cirmuitor al Abilenei, LUC 3 2 si in zilele marilor preoti Ana si Caiafa, Cuvintul lui Dumnezeu a vorbi t lui Ioan, fiul lui Zaharia in pustie. LUC 3 3 Si Ioan a venit prin tot tinutul din imprejurimile Iordanului, si propov aduia botezul pocaintei, pentru iertarea pacatelor, LUC 3 4 dupa cum este scris in cartea cuvintelor prorocului Isaia:"Iata glasul c elui ce striga in pustie:"Pregatiti calea Domnului, neteziti-I cararile. LUC 3 5 Orice vale va fi astupata, orice munte si orice deal va fi prefacut in l oc neted; caile strimbe vor fi indreptate, si drumurile zgrunturoase vor fi nete zite. LUC 3 6 Si orice faptura va vedea mintuirea lui Dumnezeu." LUC 3 7 Ioan zicea dar noroadelor, care veneau sa fie botezate de el:"Pui de nap irci, cine v-a invatat sa fugiti de minia viitoare? LUC 3 8 Faceti dar roduri vrednice de pocainta voastra, si nu va apucati sa zice ti in voi insiva:"Avem pe Avraam ca tata!" Caci va spun ca Dumnezeu din pietrele acestea poate sa ridice fii lui Avraam. LUC 3 9 Securea a si fost infipta la radacina pomilor: deci, orice pom care nu f ace roada buna, este taiat si aruncat in foc." LUC 3 10 Noroadele il intrebau, si ziceau:"Atunci ce trebuie sa facem?" LUC 3 11 Drept raspuns, el le zicea:"Cine are doua haine, sa imparta cu cine n-a re nici una; si cine are de mincare sa faca la fel." LUC 3 12 Au venit si niste vamesi sa fie botezati, si i-au zis:"Invatatorule, no i ce trebuie sa facem?" LUC 3 13 El le-a raspuns:"Sa nu cereti nimic mai mult peste ce v-a fost poruncit sa luati." LUC 3 14 Niste ostasi il intrebau si ei, si ziceau:"Dar noi ce trebuie sa facem? " El le-a raspuns:"Sa nu stoarceti nimic de la nimeni prin amenintari, nici sa n u invinuiti pe nimeni pe nedrept, ci sa va multumiti cu lefurile voastre." LUC 3 15 Fiindca norodul era in asteptare si toti se gindeau in inimile lor cu p rivire la Ioan, daca nu cumva este el Hristosul, LUC 3 16 Ioan, drept raspuns, a zis tuturor:"Cit despre mine, eu va botez cu apa ; dar vine Acela care este mai puternic decit mine, si caruia eu nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintelor. El va va boteza cu Duhul Sfint si cu foc. LUC 3 17 Acela are lopata in mina; Isi va curati aria cu desavirsire, si Isi va stringe griul in grinar, iar pleava o va arde intr-un foc care nu se stinge." LUC 3 18 Astfel propovaduia Ioan norodului Evanghelia, si-i dadea inca multe alt e indemnuri. LUC 3 19 Dar cirmuitorul Irod, care era mustrat de Ioan pentru Irodiada, nevasta fratelui sau Filip, si pentru toate relele pe care le facuse, LUC 3 20 a mai adaugat la toate celelalte rele si pe acela ca a inchis pe Ioan i n temnita. LUC 3 21 Dupa ce a fost botezat tot norodul, a fost botezat si Isus; si pe cind Se ruga, s-a deschis cerul, LUC 3 22 si Duhul Sfint S-a coborit peste El in chip trupesc, ca un porumbel si din cer s-a auzit un glas, care zicea:"Tu esti Fiul Meu prea iubit: in Tine Imi gasesc toata placerea Mea!" LUC 3 23 Isus avea aproape treizeci de ani, cind a inceput sa invete pe norod si era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, LUC 3 24 fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, LUC 3 25 fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, LUC 3 26 fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Ioseh, fiul l ui Ioda, LUC 3 27 fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri,

LUC 3 28 fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lu i Er, LUC 3 29 fiul lui Isus, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul l ui Levi, LUC 3 30 fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lu i Eliachim, LUC 3 31 fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lu i David, LUC 3 32 fiul lui Iese, fiul lui Iobed, fiul lui Boaz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason, LUC 3 33 fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda, LUC 3 34 fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lu i Nahor, LUC 3 35 fiul lui Seruh, fiul lui Ragau, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala, LUC 3 36 fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, LUC 3 37 fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fi ul lui Cainan, LUC 3 38 fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu. LUC 4 1 Isus, plin de Duhul Sfint, S-a intors de la Iordan, si a fost dus de Duh ul in pustie, LUC 4 2 unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mincat ni mic in zilele acelea; si, dupa ce au trecut acele zile, a flaminzit. LUC 4 3 Diavolul I-a zis:"Daca esti Fiul lui Dumnezeu, porunceste pietrei aceste ia sa se faca piine." LUC 4 4 Isus i-a raspuns:"Este scris:"Omul nu va trai numai cu piine, ci cu oric e cuvint care iese din gura lui Dumnezeu." LUC 4 5 Diavolul L-a suit pe un munte inalt, i-a aratat intr-o clipa, toate impa ratiile pamintului, LUC 4 6 si I-a zis:"Tie Iti voi da toata stapinirea si slava acestor imparatii; caci mie imi este data, si o dau oricui voiesc. LUC 4 7 Daca dar, Te vei inchina inaintea mea, toata va fi a Ta." LUC 4 8 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Inapoia Mea, Satano! Este scris:"Sa te inch ini Domnului, Dumnezeului tau, si numai Lui sa-I slujesti." LUC 4 9 Diavolul L-a dus apoi in Ierusalim, L-a asezat pe streasina acoperisului Templului, si I-a zis:"Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos de aici; LUC 4 10 caci este scris:"El va porunci ingerilor Lui sa Te pazeasca; LUC 4 11 si:"Ei Te vor lua pe miini, ca nu cumva sa Te lovesti cu piciorul de vr eo piatra." LUC 4 12 Isus i-a raspuns:"S-a spus:"Sa nu ispitesti pe Domnul, Dumnezeul tau." LUC 4 13 Dupa ce L-a ispitit in toate felurile, diavolul a plecat de la El, pina la o vreme. LUC 4 14 Isus, plin de puterea Duhului, S-a intors in Galilea, si I s-a dus vest ea in tot tinutul de primprejur. LUC 4 15 El invata pe oameni in sinagogile lor, si era slavit de toti. LUC 4 16 A venit in Nazaret, unde fusese crescut; si, dupa obiceiul Sau, in ziua Sabatului, a intrat in sinagoga. S-a sculat sa citeasca, LUC 4 17 si I s-a dat cartea prorocului Isaia. Cind a deschis-o, a dat peste loc ul unde era scris: LUC 4 18"Duhul Domnului este peste Mine, pentru ca M-a uns sa vestesc saracilor Evanghelia, M-a trimis sa tamaduiesc pe cei cu inima zdrobita, sa propovaduiesc robilor de razboi slobozirea, si orbilor capatarea vederii; sa dau drumul celor apasati, LUC 4 19 si sa vestesc anul de indurare al Domnului." LUC 4 20 In urma, a inchis cartea, a dat-o inapoi ingrijitorului, si a sezut jos . Toti cei ce se aflau in sinagoga, aveau privirile pironite spre El. LUC 4 21 Atunci a inceput sa le spuna:"Astazi s-au implinit cuvintele acestea di

n Scriptura, pe care le-ati auzit." LUC 4 22 Si toti Il vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ies eau din gura Lui, si ziceau:"Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?" LUC 4 23 Isus le-a zis:"Fara indoiala, Imi veti spune zicala aceea:"Doctore, vin deca-te pe tine insuti", si Imi veti zice:"Fa si aici, in patria Ta, tot ce am a uzit ca ai facut in Capernaum." LUC 4 24"Dar", a adaugat El,"adevarat va spun, ca nici un proroc nu este primit bine in patria lui. LUC 4 25 Ba inca adevarat va spun ca, pe vremea lui Ilie, cind a fost incuiat ce rul sa nu dea ploaie trei ani si sase luni, si cind a venit o foamete mare peste toata tara, erau multe vaduve in Israel; LUC 4 26 si totusi Ilie n-a fost trimis la nici una din ele, afara de o vaduva d in Sarepta Sidonului. LUC 4 27 Si multi leprosi erau in Israel pe vremea prorocului Elisei; si totusi, nici unul din ei n-a fost curatit, afara de Naaman, Sirianul." LUC 4 28 Toti cei din sinagoga, cind au auzit aceste lucruri, s-au umplut de min ie. LUC 4 29 Si s-au sculat, L-au scos afara din cetate, si L-au dus pina in sprince ana muntelui, pe care era zidita cetatea lor, ca sa-L arunce jos in prapastie. LUC 4 30 Dar Isus a trecut prin mijlocul lor, si a plecat de acolo. LUC 4 31 S-a coborit in Capernaum, cetate din Galilea, si acolo invata pe oameni in ziua Sabatului. LUC 4 32 Ei erau uimiti de invatatura Lui, pentru ca vorbea cu putere. LUC 4 33 In sinagoga se afla un om, care avea un duh de drac necurat, si care a strigat cu glas tare: LUC 4 34"Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit sa ne prapa desti? Te stiu cine esti: Sfintul lui Dumnezeu." LUC 4 35 Isus l-a certat, si i-a zis:"Taci si iesi afara din omul acesta!" Si dr acul, dupa ce l-a trintit jos, in mijlocul adunarii, a iesit afara din el, fara sa-i faca vreun rau. LUC 4 36 Toti au fost cuprinsi de spaima si ziceau unii catre altii:"Ce inseamna lucrul acesta? El porunceste cu stapinire si cu putere duhurilor necurate si el e ies afara!" LUC 4 37 Si I s-a dus vestea in toate imprejurimile. LUC 4 38 Dupa ce a iesit din sinagoga, a intrat in casa lui Simon. Soacra lui Si mon era prinsa de friguri mari, si L-au rugat pentru ea. LUC 4 39 El S-a plecat spre ea, a certat frigurile, si au lasat-o frigurile. Ea s-a sculat indata, si a inceput sa le slujeasca. LUC 4 40 La asfintitul soarelui, toti cei ce aveau bolnavi atinsi de felurite bo ale, ii aduceau la El. El Isi punea miinile peste fiecare din ei, si-i vindeca. LUC 4 41 Din multi ieseau si draci, care strigau si ziceau:"Tu esti Hristosul, F iul lui Dumnezeu." Dar El ii mustra, si nu-i lasa sa vorbeasca, pentru ca stiau ca El este Hristosul." LUC 4 42 Cind s-a crapat de ziua, Isus a iesit si S-a dus intr-un loc pustiu. N oroadele au inceput sa-L caute in toate partile, si au ajuns pina la El: voiau s a-L opreasca sa nu plece de la ei. LUC 4 43 Dar El le-a zis:"Trebuie sa vestesc Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu si in alte cetati; fiindca pentru aceasta am fost trimis." LUC 4 44 Si propovaduia in sinagogile Galileii. LUC 5 1 Pe cind Se afla linga lacul Ghenezaret si Il imbulzea norodul ca sa auda Cuvintul lui Dumnezeu, LUC 5 2 Isus a vazut doua corabii la marginea lacului; pescarii iesisera din ele sa-si spele mrejile. LUC 5 3 S-a suit intr-una din aceste corabii, care era a lui Simon: si l-a rugat s-o departeze putin de la tarm. Apoi a sezut jos, si invata pe noroade din cora bie. LUC 5 4 Cind a incetat sa vorbeasca, a zis lui Simon:"Departeaza-o la adinc, si aruncati-va mrejile pentru pescuire." LUC 5 5 Drept raspuns, Simon I-a zis:"Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit, si n-am prins nimic; dar, la cuvintul Tau, voi arunca mrejile!"

LUC 5 6 Dupa ce le-au aruncat, au prins o asa de mare multime de pesti ca incepe au sa li se rupa mrejile. LUC 5 7 Au facut semn tovarasilor lor, care erau in cealalta corabie, sa vina sa le ajute. Aceia au venit si au umplut amindoua corabiile, asa ca au inceput sa se afunde corabiile. LUC 5 8 Cind a vazut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isu s, si I-a zis:"Doamne, pleaca de la mine, caci sunt un om pacatos." LUC 5 9 Fiindca il apucase spaima, pe el si pe toti cei ce erau cu el, din prici na pescuirii, pe care o facusera. LUC 5 10 Tot asa si pe Iacov si pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarasii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon:"Nu te teme; de acum incolo vei fi pescar de oameni. " LUC 5 11 Ei au scos corabiile la mal, au lasat totul, si au mers dupa El. LUC 5 12 Isus era intr-una din cetati si iata ca un om plin de lepra, cum L-a va zut, s-a aruncat cu fata la pamint, L-a rugat, si I-a zis:"Doamne, daca vrei, po ti sa ma curatesti." LUC 5 13 Isus a intins mina, S-a atins de el, si i-a zis:"Da, voiesc, fii curati t!" Indata, l-a lasat lepra. LUC 5 14 Apoi i-a poruncit sa nu spuna nimanui."Ci du-te", i-a zis El,"de te ara ta preotului, si adu pentru curatirea ta ce a rinduit Moise, ca marturie pentru ei." LUC 5 15 Se raspindea tot mai mult vestea despre El, si oamenii se stringeau cu gramada, ca sa-L asculte si sa fie vindecati de bolile lor. LUC 5 16 Iar El se ducea in locuri pustii, si Se ruga. LUC 5 17 Intr-una din zile, Isus invata pe noroade. Niste Farisei si invatatori ai Legii, care venisera din toate satele Galileii si Iudeii si din Ierusalim, st ateau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca sa vindece. LUC 5 18 Si iata ca niste oameni purtau intr-un pat pe un slabanog, si cautau sa -l duca inauntru, ca sa-l puna inaintea Lui. LUC 5 19 Fiindca n-aveau pe unde sa-l duca inauntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperisul casei, si l-au coborit cu patul printre caramizi, in mijlocu l adunarii, inaintea lui Isus. LUC 5 20 Cind le-a vazut credinta, Isus a zis:"Omule, pacatele iti sunt iertate! " LUC 5 21 Carturarii si Fariseii au inceput sa cirteasca, si sa zica in ei insisi :"Cine este acesta, de rosteste hule? Cine poate sa ierte pacatele decit singur Dumnezeu?" LUC 5 22 Isus, care le-a cunoscut gindurile, a luat cuvintul si le-a zis:"Pentru ce cirtiti in inimile voastre? LUC 5 23 Ce este mai lesne: a zice:"Pacatele iti sunt iertate", sau a zice:"Scoa la-te, si umbla?" LUC 5 24 Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamint sa ierte pacatele: "Tie iti poruncesc", a zis El slabanogului,"Scoala-te, ridica-ti patul, si du-te acasa." LUC 5 25 Si numaidecit, slabanogul s-a sculat, in fata lor, a ridicat patul pe c are zacea si s-a dus acasa, slavind pe Dumnezeu. LUC 5 26 Toti au ramas uimiti, si slaveau pe Dumnezeu; plini de frica, ziceau:"A zi am vazut lucruri nemaipomenite." LUC 5 27 Dupa aceea, Isus a iesit afara, si a vazut pe un vames, numit Levi sezi nd la vama si i-a zis:"Vino dupa Mine!" LUC 5 28 Vamesul a lasat totul, s-a sculat, si a mers dupa El. LUC 5 29 Levi I-a facut un ospat mare la el in casa si o multime de vamesi si de alti oaspeti sedeau la masa cu ei. LUC 5 30 Fariseii si carturarii cirteau si ziceau ucenicilor Lui:"Pentru ce minc ati si beti impreuna cu vamesii si cu pacatosii?" LUC 5 31 Isus a luat cuvintul si le-a zis:"Nu cei sanatosi au trebuinta de docto r, ci cei bolnavi. LUC 5 32 N-am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi." LUC 5 33 Ei I-au zis:"Ucenicii lui Ioan si ai Fariseilor postesc des si fac ruga

ciuni, pe cind ai Tai maninca si beau." LUC 5 34 El le-a raspuns:"Oare puteti face pe nuntasi sa posteasca in timpul cin d mirele este cu ei? LUC 5 35 Vor veni zile cind va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti in acel e zile." LUC 5 36 Le-a spus si o pilda:"Nimeni nu rupe dintr-o haina noua un petic ca sal puna la o haina veche, altminteri, rupe si haina cea noua, si nici peticul lua t de la ea, nu se potriveste la cea veche. LUC 5 37 Si nimeni nu pune vin nou in burdufuri vechi, altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsa, si burdufurile se prapadesc; LUC 5 38 ci vinul nou trebuie pus in burdufuri noi, si amindoua se pastreaza. LUC 5 39 Si nimeni, dupa ce a baut vin vechi, nu vrea vin nou, caci zice:"Este m ai bun cel vechi." LUC 6 1 Intr-o zi de Sabat, s-a intimplat ca Isus trecea prin lanurile de griu. Ucenicii Lui smulgeau spice de griu, le frecau cu miinile, si le mincau. LUC 6 2 Unii dintre Farisei le-au zis:"Pentru ce faceti ce nu este ingaduit sa f aceti in ziua Sabatului?" LUC 6 3 Isus le-a raspuns:"Oare n-ati citit ce a facut David, cind a flaminzit, el, si cei ce erau impreuna cu el? LUC 6 4 Cum a intrat in Casa lui Dumnezeu, a luat piinile pentru punerea inainte a Domnului, a mincat din ele, si a dat si celor ce erau cu el, macar ca nu era i ngaduit sa le manince decit preotii?" LUC 6 5 Si le zicea:"Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului." LUC 6 6 In alta zi de Sabat, s-a intimplat ca Isus a intrat in sinagoga, si inva ta pe norod. Acolo era un om, care avea mina dreapta uscata. LUC 6 7 Carturarii si Fariseii pindeau pe Isus, sa vada daca-l va vindeca in ziu a Sabatului, ca sa aiba de ce sa-L invinuiasca. LUC 6 8 Dar El le stia gindurile si a zis omului care avea mina uscata:"Scoala-t e, si stai in mijloc." El s-a sculat si a stat in picioare. LUC 6 9 Si Isus le-a zis:"Va intreb: Este ingaduit in ziua Sabatului a face bine , ori a face rau? A scapa o viata, sau a o pierde?" LUC 6 10 Atunci si-a rotit privirile peste toti, si a zis omului:"Intinde-ti min a!" El a intins-o, si mina i s-a facut sanatoasa ca si cealalta. LUC 6 11 Ei turbau de minie si s-au sfatuit ce ar putea sa faca lui Isus. LUC 6 12 In zilele acelea, Isus S-a dus in munte sa Se roage, si a petrecut toat a noaptea in rugaciune catre Dumnezeu. LUC 6 13 Cind s-a facut ziua, a chemat pe ucenicii Sai, si a ales dintre ei dois prezece, pe care i-a numit apostoli, si anume: LUC 6 14 Pe Simon pe care l-a numit si Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu; LUC 6 15 pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul; LUC 6 16 pe Iuda, fiul lui Iacov, si pe Iuda Iscarioteanul, care s-a facut vinza tor. LUC 6 17 S-a coborit impreuna cu ei, si S-a oprit intr-un podis unde se aflau mu lti ucenici de ai Lui, si o mare multime de oameni, care venisera din toata Iude a, din Ierusalim, si de pe linga marea Tirului si a Sidonului, ca sa-L asculte s i sa fie vindecati de bolile lor. LUC 6 18 Cei chinuiti de duhuri necurate, erau vindecati. LUC 6 19 Si tot norodul cauta sa se atinga de El, pentru ca din El iesea o pute re, care-i vindeca pe toti. LUC 6 20 Atunci Isus Si-a ridicat ochii spre ucenicii Sai, si a zis:"Ferice de v oi, care sunteti saraci, pentru ca Imparatia lui Dumnezeu este a voastra! LUC 6 21 Ferice de voi, care sunteti flaminzi acum, pentru ca voi veti fi satura ti! Ferice de voi care plingeti acum, pentru ca voi veti ride! LUC 6 22 Ferice de voi, cind oamenii va vor uri, va vor izgoni dintre ei, va vor ocari, si vor lepada numele vostru ca ceva rau, din pricina Fiului omului! LUC 6 23 Bucurati-va in ziua aceea, si saltati de veselie; pentru ca rasplata vo astra este mare in cer; caci tot asa faceau parintii lor cu prorocii. LUC 6 24 Dar vai de voi, bogatilor, pentru ca voi v-ati primit aici mingiierea! LUC 6 25 Vai de voi, care sunteti satui acum! Pentru ca voi veti flaminzi! Vai d

e voi, care rideti acum, pentru ca voi veti plinge si va veti tingui! LUC 6 26 Vai de voi, cind toti oamenii va vor grai de bine! Fiindca tot asa face au parintii lor cu prorocii mincinosi! LUC 6 27 Dar Eu va spun voua, care Ma ascultati: Iubiti pe vrajmasii vostri, fac eti bine celor ce va urasc, LUC 6 28 binecuvintati pe cei ce va bleastama, rugati-va pentru cei ce se poart a rau cu voi. LUC 6 29 Daca te bate cineva peste o falca, intoarce-i si pe cealalta. Daca iti ia cineva haina cu sila, nu-l opri sa-ti ia si camasa. LUC 6 30 Oricui iti cere, da-i; si celui ce-ti ia cu sila ale tale, nu i le cere inapoi. LUC 6 31 Ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel. LUC 6 32 Daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata vi se cuvine? Si pacatosii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. LUC 6 33 Daca faceti bine celor ce va fac bine, ce rasplata vi se cuvine? Si pac atosii fac asa. LUC 6 34 Si daca dati cu imprumut acelora de la care nadajduiti sa luati inapoi, ce rasplata vi se cuvine? Si pacatosii dau cu imprumut pacatosilor, ca sa ia in apoi intocmai. LUC 6 35 Voi insa, iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine si dati cu imprumut, fara sa nadajduiti ceva in schimb. Si rasplata voastra va fi mare, si veti fi fi ii Celui Prea Inalt, caci El este bun si cu cei nemultumitori si cu cei rai. LUC 6 36 Fiti dar milostivi, cum si Tatal vostru este milostiv. LUC 6 37 Nu judecati, si nu veti fi judecati; nu osinditi, si nu veti fi osindi ti; iertati, si vi se va ierta. LUC 6 38 Dati, si vi se va da; ba inca, vi se va turna in sin o masura buna, ind esata, clatinata, care se va varsa pe deasupra. Caci cu ce masura veti masura, c u aceea vi se va masura." LUC 6 39 Le-a spus si pilda urmatoare:"Oare poate un orb sa calauzeasca pe un al t orb? Nu vor cadea amindoi in groapa? LUC 6 40 Ucenicul nu este mai presus de invatatorul lui; dar orice ucenic desavi rsit va fi ca invatatorul lui. LUC 6 41 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la birna din ochiul tau? LUC 6 42 Sau cum poti sa zici fratelui tau:"Frate, lasa-ma sa-ti scot paiul din ochi si, cind colo, tu nu vezi birna din ochiul tau? Fatarnicule, scoate intii b irna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul frat elui tau. LUC 6 43 Nu este nici un pom bun, care sa faca roada rea, si nici un pom rau car e sa faca roada buna. LUC 6 44 Caci orice pom se cunoaste dupa roada lui. Nu se string smochine din sp ini, nici nu se culeg struguri din maracini. LUC 6 45 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui, iar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; caci din prisosul inimii vorbeste gura. LUC 6 46 De ce-Mi ziceti:"Doamne, Doamne!" si nu faceti ce spun Eu? LUC 6 47 Va voi arata cu cine se aseamana orice om care vine la Mine, aude cuvin tele Mele, si le face. LUC 6 48 Se aseamana cu un om care, cind a zidit o casa, a sapat adinc inainte, si a asezat temelia pe stinca. A venit o varsare de ape, si s-a napustit sivoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru ca era zidita pe stinca. LUC 6 49 Dar cine aude si nu face, se aseamana cu un om, care a zidit o casa pe pamint, fara temelie. Si s-a napustit sivoiul asupra ei, ea s-a prabusit indata, si prabusirea acestei case a fost mare. LUC 7 1 Dupa ce a sfirsit de rostit toate aceste cuvintari inaintea norodului ca re-L asculta, Isus a intrat in Capernaum. LUC 7 2 Un sutas avea un rob la care tinea foarte mult, si care era bolnav pe mo arte. LUC 7 3 Fiindca auzise vorbindu-se despre Isus, sutasul a trimis la El pe niste batrini ai Iudeilor, ca sa-L roage sa vina sa vindece pe robul lui.

LUC 7 4 Acestia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, si au zis:"Face sa-i faci acest bine; LUC 7 5 caci iubeste neamul nostru, si el ne-a zidit sinagoga." LUC 7 6 Isus a plecat cu ei, dar nu era departe de casa, cind sutasul a trimis l a El pe niste prieteni sa-I spuna:"Doamne, nu Te mai osteni atita, pentru ca nu sunt vrednic sa intri sub acoperamintul meu. LUC 7 7 De aceea, nici nu m-am socotit vrednic sa vin eu insumi la Tine. Ci zi o vorba, si robul meu va fi tamaduit. LUC 7 8 Caci si eu, care sunt sub stapinirea altuia, am sub mine ostasi. Si zic unuia:"Du-te!" si se duce; altuia:"Vino!" si vine; si robului meu:"Fa cutare luc ru!" si-l face." LUC 7 9 Cind a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutas, S-a intors spre no rodul care mergea dupa El, si a zis:"Va spun ca nici chiar in Israel n-am gasit o credinta atit de mare." LUC 7 10 Cind s-au intors acasa, trimisii au gasit sanatos pe robul care fusese bolnav. Toti au fost cuprinsi de frica, slaveau pe Dumnezeu, si ziceau:"Un mare proroc s-a ridicat intre noi; si Dumnezeu a cercetat pe poporul Sau." LUC 7 11 In ziua urmatoare, Isus Se ducea intr-o cetate numita Nain. Impreuna cu El mergeau ucenicii Lui si norod mult. LUC 7 12 Cind S-a apropiat de poarta cetatii, iata ca duceau la groapa pe un mor t, singurul fiu al maicii lui, care era vaduva, si cu ea erau o multime de oamen i din cetate. LUC 7 13 Domnul, cind a vazut-o, I s-a facut mila de ea, si i-a zis:"Nu plinge!" LUC 7 14 Apoi S-a apropiat, si S-a atins de racla. Cei ce o duceau, s-au oprit. El a zis:"Tinerelule, scoala-te, iti spun!" LUC 7 15 Mortul a sezut in capul oaselor, si a inceput sa vorbeasca. Isus l-a da t inapoi maicii lui. LUC 7 16 Toti au fost cuprinsi de frica, slaveau pe Dumnezeu si ziceau:"Un mare proroc s-a ridicat intre noi; si Dumnezeu a cercetat pe poporul Sau." LUC 7 17 Vestea aceasta despre Isus s-a raspindit in toata Iudea si prin toate i mprejurimile. LUC 7 18 Ucenicii lui Ioan au dat de stire invatatorului lor despre toate aceste lucruri. LUC 7 19 Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii sai, si i-a trimis la Isus sa-L in trebe:"Tu esti Acela care are sa vina, sau sa asteptam pe altul?" LUC 7 20 Acestia, cind s-au infatisat inaintea lui Isus, I-au zis:"Ioan Botezato rul ne-a trimis la Tine sa Te intrebam:"Tu esti Acela care are sa vina, sau sa a steptam pe altul?" LUC 7 21 Chiar in clipa aceea, Isus a vindecat pe multi de boli, de chinuri, de duhuri rele, si multor orbi le-a daruit vederea. LUC 7 22 Si drept raspuns, le-a zis:"Duceti-va de spuneti lui Ioan ce ati vazut si auzit: orbii vad, schiopii umbla, leprosii sunt curatiti, surzii aud, mortii inviaza, si saracilor li se propovaduieste Evanghelia. LUC 7 23 Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire." LUC 7 24 Dupa ce au plecat trimisii lui Ioan, Isus a inceput sa spuna noroadelor despre Ioan:"Ce ati iesit sa vedeti in pustie? O trestie clatinata de vint? LUC 7 25 Atunci ce ati iesit sa vedeti? Un om imbracat in haine moi? Iata ca cei ce poarta haine moi si cei ce traiesc in desfatari, sunt in casele imparatilor. LUC 7 26 Atunci ce ati iesit sa vedeti? Un proroc? Da, va spun, si mai mult deci t un proroc. LUC 7 27 El este acela despre care este scris:"Iata, trimit pe solul Meu inainte a Fetei Tale, care Iti va pregati calea inaintea Ta. LUC 7 28 Va spun ca dintre cei nascuti din femei, nu este nici unul mai mare dec it Ioan Botezatorul. Totusi, cel mai mic in Imparatia lui Dumnezeu, este mai mar e decit el. LUC 7 29 Si tot norodul care l-a auzit, si chiar vamesii au dat dreptate lui Dum nezeu, primind botezul lui Ioan; LUC 7 30 dar Fariseii si invatatorii Legii au zadarnicit planul lui Dumnezeu pen

tru ei, neprimind botezul lui. LUC 7 31 Cu cine voi asemana dar pe oamenii din neamul acesta? Si cu cine seaman a ei? LUC 7 32 Seamana cu niste copii, care stau in piata, si striga unii catre altii: "V-am cintat din fluier, si n-ati jucat; v-am cintat de jale, si n-ati plins." LUC 7 33 In adevar, a venit Ioan Botezatorul, nici mincind piine, nici bind vin, si ziceti:"Are drac." LUC 7 34 A venit Fiul omului, mincind si bind, si ziceti:"Iata un om mincacios s i bautor de vin, un prieten al vamesilor si al pacatosilor." LUC 7 35 Totusi, Intelepciunea a fost gasita dreapta de toti copiii ei." LUC 7 36 Un Fariseu a rugat pe Isus sa manince la el. Isus a intrat in casa Fari seului, si a sezut la masa. LUC 7 37 Si iata ca o femeie pacatoasa din cetate a aflat ca El era la masa in c asa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor, LUC 7 38 si statea inapoi linga picioarele lui Isus si plingea. Apoi a inceput s a-I stropeasca picioarele cu lacrimile ei, si sa le stearga cu parul capului ei; le saruta mult, si le ungea cu mir. LUC 7 39 Cind a vazut lucrul acesta, Fariseul, care-L poftise, si-a zis:"Omul ac esta, daca ar fi un proroc, ar sti cine si ce fel de femeie este cea care se ati nge de el: ca este o pacatoasa." LUC 7 40 Isus a luat cuvintul, si i-a zis:"Simone, am sa-ti spun ceva.""Spune, I nvatatorule", I-a raspuns el. LUC 7 41"Un camatar avea doi datornici: unul ii era dator cu cinci sute de lei, iar celalalt cu cincizeci. LUC 7 42 Fiindca n-aveau cu ce plati, i-a iertat pe amindoi. Spune-Mi dar, care din ei il va iubi mai mult?" LUC 7 43 Simon I-a raspuns:"Socotesc ca acela caruia i-a iertat mai mult." Isus i-a zis:"Drept ai judecat." LUC 7 44 Apoi S-a intors spre femeie, si a zis lui Simon:"Vezi tu pe femeia acea sta? Am intrat in casa ta, si nu Mi-ai dat apa pentru spalat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei, si Mi le-a sters cu parul capului ei. LUC 7 45 Tu nu Mi-ai dat sarutare, dar ea de cind am intrat, n-a incetat sa-Mi s arute picioarele. LUC 7 46 Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn, dar ea Mi-a uns picioarele cu mir. LUC 7 47 De aceea, iti spun: Pacatele ei care sunt multe, sunt iertate; caci a i ubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin." LUC 7 48 Apoi, a zis femeii:"Iertate iti sunt pacatele!" LUC 7 49 Cei ce sedeau cu El la masa, au inceput sa zica intre ei:"Cine este ace sta de iarta chiar si pacatele?" LUC 7 50 Dar Isus a zis femeii:"Credinta ta te-a mintuit; du-te in pace." LUC 8 1 Curind dupa aceea, Isus umbla din cetate in cetate si din sat in sat si propovaduia si vestea Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau c u El; LUC 8 2 si mai erau si niste femei, care fusesera tamaduite de duhuri rele si de boli: Maria, zisa Magdalina, din care iesisera sapte draci, LUC 8 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, si multe altele, care-L ajutau cu ce aveau. LUC 8 4 Cind s-a strins o gloata mare, si a venit la El norod din felurite cetat i, Isus a spus pilda aceasta: LUC 8 5"Semanatorul a iesit sa-si semene saminta. Pe cind semana el, o parte din saminta a cazut linga drum: a fost calcata in picioare, si au mincat-o pasarile cerului. LUC 8 6 O alta parte a cazut pe stinca; si cum a rasarit, s-a uscat, pentru ca n -avea umezeala. LUC 8 7 O alta parte a cazut in mijlocul spinilor: spinii au crescut impreuna cu ea si au inecat-o. LUC 8 8 O alta parte a cazut pe pamint bun, si a crescut, si a facut rod insutit ." Dupa ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat:"Cine are urechi de auzit, sa a uda."

LUC 8 9 Ucenicii Lui L-au intrebat ce inteles are pilda aceasta. LUC 8 10 El le-a raspuns:"Voua v-a fost dat sa cunoasteti tainele Imparatiei lui Dumnezeu, dar celorlalti li se vorbeste in pilde, ca"macar ca vad, sa nu vada, si macar ca aud, sa nu inteleaga." LUC 8 11 Iata ce inteles are pilda aceasta:"Saminta, este Cuvintul lui Dumnezeu . LUC 8 12 Cei inchipuiti in saminta cazuta linga drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul si ia Cuvintul din inima lor, ca nu cumva sa creada, si sa fie mintuit i. LUC 8 13 Cei inchipuiti in saminta cazuta pe stinca, sunt aceia care, cind aud C uvintul, il primesc cu bucurie; dar n-au radacina, ci cred pina la o vreme, iar cind vine ispita, cad. LUC 8 14 Saminta, care a cazut intre spini, inchipuieste pe aceia care, dupa ce au auzit Cuvintul, isi vad de drum, si-l lasa sa fie inabusit de grijile, bogati ile si placerile vietii acesteia, si n-aduc rod care sa ajunga la coacere. LUC 8 15 Saminta, care a cazut pe pamint bun, sunt aceia care, dupa ce au auzit Cuvintul, il tin intr-o inima buna si curata, si fac roada in rabdare. LUC 8 16 Nimeni, dupa ce a aprins o lumina, n-o acopere cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune intr-un sfesnic, pentru ca cei ce intra, sa vada lumina. LUC 8 17 Fiindca nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nimic tainuit care nu va fi cunoscut si nu va veni la lumina. LUC 8 18 Luati seama dar la felul cum ascultati; caci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua si ce i se pare ca are." LUC 8 19 Mama si fratii lui Isus au venit la El, dar nu puteau sa-I vorbeasca di n pricina norodului. LUC 8 20 Cineva I-a spus:"Mama-Ta si fratii Tai stau afara, si vor sa Te vada." LUC 8 21 Dar El, drept raspuns, a zis:"Mama Mea si fratii Mei sunt cei ce ascult a Cuvintul lui Dumnezeu, si-l implinesc." LUC 8 22 Intr-una din zile, Isus S-a suit intr-o corabie impreuna cu ucenicii Lu i. El le-a zis:"Haidem sa trecem dincolo de lac." Si au plecat. LUC 8 23 Pe cind visleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a stirnit un asa virtej de vint, ca se umplea corabia cu apa si erau in primejdie. LUC 8 24 Au venit la El, L-au desteptat si au zis:"Invatatorule, Invatatorule, p ierim." Isus S-a sculat, a certat vintul si valurile infuriate, care s-au potoli t: si s-a facut liniste. LUC 8 25 Apoi a zis ucenicilor Sai:"Unde va este credinta?" Plini de spaima si d e mirare, ei au zis unii catre altii:"Cine este acesta de porunceste chiar si vi nturilor si apei si-L asculta?" LUC 8 26 Au venit cu corabia in tinutul Gherghesenilor, care este in dreptul Gal ileii. LUC 8 27 Cind a iesit Isus la tarm, L-a intimpinat un om din cetate, stapinit de mai multi draci. De multa vreme nu se imbraca in haina, si nu-si avea locuinta intr-o casa, ci in morminte. LUC 8 28 Cind a vazut pe Isus, a scos un strigat ascutit, a cazut jos inaintea L ui si a zis cu glas tare:"Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Cel P rea Inalt? Te rog nu ma chinui." LUC 8 29 Caci Isus poruncise duhului necurat sa iasa din omul acela, pe care pus ese stapinire de multa vreme; era pazit legat cu catuse la miini si cu obezi la picioare, dar rupea legaturile, si era gonit de dracul prin pustii. LUC 8 30 Isus l-a intrebat:"Cum iti este numele?""Legiune", a raspuns el; pentru ca intrasera multi draci in el. LUC 8 31 Si dracii rugau staruitor pe Isus sa nu le porunceasca sa se duca in Ad inc. LUC 8 32 Acolo pe munte, era o turma mare de porci, care pasteau. Si dracii au r ugat pe Isus sa le dea voie sa intre in ei. El le-a dat voie. LUC 8 33 Dracii au iesit din omul acela, au intrat in porci si turma s-a repezit de pe ripa in lac, si s-a inecat. LUC 8 34 Porcarii, cind au vazut ce se intimplase, au fugit si au dat de veste i n cetate si prin sate. LUC 8 35 Oamenii au iesit sa vada cele intimplate. Au venit la Isus, si au gasit

pe omul din care iesisera dracii, sezind la picioarele lui Isus, imbracat, si i n toate mintile, si i-a apucat frica. LUC 8 36 Cei ce vazusera cele petrecute, le-au povestit cum fusese vindecat cel stapinit de draci. LUC 8 37 Tot norodul din tinutul Gherghesenilor a rugat pe Isus sa plece de la e i, pentru ca ii apucase o mare frica. Isus S-a suit intr-o corabie, si S-a intor s. LUC 8 38 Omul din care iesisera dracii, Il ruga sa-i dea voie sa ramina cu El. D ar Isus l-a trimis acasa, si i-a zis: LUC 8 39"Intoarce-te acasa, si povesteste tot ce ti-a facut Dumnezeu." El a plec at, si a vestit prin toata cetatea tot ce-I facuse Isus. LUC 8 40 La intoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de multime, caci toti Il a steptau. LUC 8 41 Si iata ca a venit un om, numit Iair, care era fruntas al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus, si L-a rugat sa vina pina la el acasa; LUC 8 42 pentru ca avea o singura copila de vreo doisprezece ani, care tragea sa moara. Pe drum, Isus era imbulzit de noroade. LUC 8 43 Si era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de singe; ea i si cheltuise toata averea cu doctorii, fara s-o fi putut vindeca vreunul. LUC 8 44 Ea s-a apropiat pe dinapoi, si s-a atins de poala hainei lui Isus. Inda ta, scurgerea de singe s-a oprit. LUC 8 45 Si Isus a zis:"Cine s-a atins de Mine?" Fiindca toti tagaduiau, Petru s i cei ce erau cu El, au zis:"Invatatorule, noroadele Te impresoara si Te imbulze sc, si mai intrebi:"Cine s-a atins de Mine?" LUC 8 46 Dar Isus a raspuns:"S-a atins cineva de Mine, caci am simtit ca a iesit din Mine o putere." LUC 8 47 Femeia, cind s-a vazut data de gol, a venit tremurind, s-a aruncat jos inaintea Lui, si a spus in fata intregului norod, din ce pricina se atinsese de El, si cum fusese vindecata numaidecit. LUC 8 48 Isus i-a zis:"Indrazneste, fiica; credinta ta te-a mintuit, du-te in pa ce." LUC 8 49 Pe cind vorbea El inca, vine unul din casa fruntasului sinagogii, si-i spune:"Fiica ta a murit, nu mai supara pe Invatatorul." LUC 8 50 Dar Isus, cind a auzit lucrul acesta, a zis fruntasului sinagogii:"Nu t e teme; crede numai, si va fi tamaduita." LUC 8 51 Cind a ajuns la casa fruntasului, n-a lasat pe nici unul sa intre impre una cu El, decit pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatal si mama fetei. LUC 8 52 Toti plingeau si o boceau. Atunci Isus a zis:"Nu plingeti; fetita n-a m urit, ci doarme." LUC 8 53 Ei isi bateau joc de El, caci stiau ca murise. LUC 8 54 Dar El, dupa ce i-a scos pe toti afara, a apucat-o de mina, si a striga t cu glas tare:"Fetito, scoala-te!" LUC 8 55 Si duhul ei s-a intors in ea, iar fata s-a sculat numaidecit. Isus a po runcit sa-i dea sa manince. LUC 8 56 Parintii ei au ramas uimiti. Isus le-a poruncit sa nu spuna nimanui cel e intimplate. LUC 9 1 Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Sai, le-a dat putere si stap inire peste toti dracii, si sa vindece boalele. LUC 9 2 Apoi i-a trimis sa propovaduiasca Imparatia lui Dumnezeu, si sa tamaduia sca pe cei bolnavi. LUC 9 3"Sa nu luati nimic cu voi pe drum", le-a zis El,"nici toiag, nici traista , nici piine, nici bani, nici doua haine. LUC 9 4 In orice casa veti intra, sa ramineti acolo, pina veti pleca din locul a cela. LUC 9 5 Si daca nu va vor primi oamenii, sa iesiti din cetatea aceea, si sa scut urati praful de pe picioarele voastre, ca marturie impotriva lor." LUC 9 6 Ei au plecat, si au mers din sat in sat, propovaduind Evanghelia, si sav irsind pretutindeni tamaduiri. LUC 9 7 Cirmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile savirsite de Isus, si sta in cumpana, nestiind ce sa creada. Caci unii ziceau ca a inviat Io

an din morti, LUC 9 8 altii ziceau ca s-a aratat Ilie, si altii ziceau ca a inviat vreun proro c din cei din vechime. LUC 9 9 Dar Irod zicea:"Lui Ioan i-am taiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri?" Si cauta sa-L vada. LUC 9 10 Apostolii, cind s-au intors, au istorisit lui Isus tot ce facusera. El i-a luat cu sine, si S-a dus la o parte linga o cetate, numita Betsaida. LUC 9 11 Noroadele au priceput lucrul acesta, si au mers dupa El. Isus le-a prim it bine, le vorbea despre Imparatia lui Dumnezeu si vindeca pe cei ce aveau treb uinta de vindecare. LUC 9 12 Fiindca ziua se pleca spre seara, cei doisprezece s-a apropiat si I-au zis:"Da drumul noroadelor ca sa se duca in satele si catunele de primprejur sa g azduiasca si sa-si caute de ale mincarii, pentru ca aici suntem intr-un loc pust iu." LUC 9 13 Isus le-a zis:"Dati-le voi sa manince!" Dar ei au raspuns:"N-avem decit cinci piini si doi pesti; afara numai daca ne vom duce noi insine sa cumparam m erinde pentru tot norodul acesta." LUC 9 14 Si erau aproape cinci mii de barbati. Isus a zis ucenicilor Sai:"Puneti -i sa sada jos in cete de cite cincizeci." LUC 9 15 Asa au si facut: i-au pus pe toti sa sada jos. LUC 9 16 Isus a luat cele cinci piini si cei doi pesti, si-a ridicat ochii spre cer si le-a binecuvintat. Apoi le-a frint, si le-a dat ucenicilor sa le imparta norodului. LUC 9 17 Au mincat toti, si s-au saturat si au ridicat douasprezece cosuri pline cu farimiturile ramase. LUC 9 18 Intr-o zi, pe cind Se ruga Isus singur deoparte, avind cu El pe ucenici i Lui, le-a pus intrebarea urmatoare:"Cine zic oamenii ca sunt Eu?" LUC 9 19 Ei I-au raspuns:"Unii zic ca esti Ioan Botezatorul; altii zic ca esti Ilie; altii zic ca a inviat un proroc din cei din vechime." LUC 9 20"Dar voi", i-a intrebat El,"cine ziceti ca sunt?""Hristosul lui Dumnezeu !" I-a raspuns Petru. LUC 9 21 Isus le-a poruncit cu tarie sa nu spuna nimanui lucrul acesta. LUC 9 22 Apoi a adaugat ca Fiul omului trebuie sa patimeasca multe, sa fie tagad uit de batrini, de preotii cei mai de seama si de carturari, sa fie omorit, si a treia zi sa invieze. LUC 9 23 Apoi a zis tuturor:"Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi, si sa Ma urmeze. LUC 9 24 Fiindca oricine va voi sa-si scape viata, o va pierde, dar oricine isi va pierde viata pentru Mine, o va mintui. LUC 9 25 Si ce ar folosi un om sa cistige toata lumea, daca s-ar prapadi sau s-a r pierde pe sine insusi? LUC 9 26 Caci de oricine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, se va rusina si Fiul omului de el, cind va veni in slava Sa si a Tatalui si a sfintilor inge ri. LUC 9 27 Adevarat va spun, ca sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pina nu vor vedea Imparatia lui Dumnezeu. LUC 9 28 Cam la opt zile dupa cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan si pe Iacov, si S-a suit pe munte sa Se roage. LUC 9 29 Pe cind Se ruga, I s-a schimbat infatisarea fetei, si imbracamintea I s -a facut alba stralucitoare. LUC 9 30 Si iata ca stateau de vorba cu El doi barbati: erau Moise si Ilie, LUC 9 31 care se aratasera in slava, si vorbeau despre sfirsitul Lui, pe care av ea sa-l aiba in Ierusalim. LUC 9 32 Petru si tovarasii lui erau ingreuiati de somn, dar, cind s-au destept at bine, au vazut slava lui Isus si pe cei doi barbati care stateau impreuna cu El. LUC 9 33 In clipa cind se desparteau barbatii acestia de Isus, Petru a zis lui I sus:"Invatatorule, este bine sa fim aici, sa facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise si una pentru Ilie." Nu stia ce spune. LUC 9 34 Pe cind vorbea el astfel, a venit un nor, si i-a acoperit cu umbra lui;

ucenicii s-au spaimintat, cind i-au vazut intrind in nor. LUC 9 35 Si din nor s-a auzit un glas care zicea:"Acesta este Fiul Meu prea iubi t: de El sa ascultati." LUC 9 36 Cind s-a auzit glasul acela, Isus a ramas singur. Ucenicii au tacut, si n-au spus, in zilele acelea, nimanui nimic din cele ce vazusera. LUC 9 37 A doua zi, cind s-au coborit de pe munte, o gloata mare a intimpinat pe Isus. LUC 9 38 Si un om din mijlocul multimii a strigat:"Invatatorule, rogu-Te, uita-T e cu indurare la fiul meu, fiindca il am numai pe el. LUC 9 39 Il apuca un duh, si deodata racneste; si duhul il scutura cu putere, as a ca baiatul face spuma la gura, si cu anevoie se duce duhul de la el, dupa ce l -a stropsit de tot. LUC 9 40 Am rugat pe ucenicii Tai sa-l scoata si n-au putut." LUC 9 41"O, neam necredincios si pornit la rau", a raspuns Isus, pina cind voi f i cu voi si va voi suferi? Adu aici pe fiul tau." LUC 9 42 Pe cind venea baiatul, dracul l-a trintit la pamint, si l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, a vindecat pe baiat, si l-a dat inapoi tatalui sau. LUC 9 43 Si toti au ramas uimiti de marirea lui Dumnezeu. Pe cind toti se minuna u de tot ce facea Isus, El a zis ucenicilor Sai: LUC 9 44"Voi ascultati bine ce va spun:"Fiul omului va fi dat in miinile oamenil or!" LUC 9 45 Dar ucenicii nu intelegeau cuvintele acestea, caci erau acoperite pentr u ei, ca sa nu le priceapa; si se temeau sa-L intrebe in privinta aceasta. LUC 9 46 Apoi le-a venit in gind sa stie cine dintre ei ar fi cel mai mare. LUC 9 47 Isus le-a cunoscut gindul inimii, a luat un copilas, l-a pus linga El, LUC 9 48 si le-a zis:"Oricine primeste pe acest copilas, in Numele Meu, pe Mine Ma primeste; si oricine Ma primeste pe Mine, primeste pe Cel ce M-a trimis pe M ine. Fiindca cine este cel mai mic intre voi toti, acela este mare." LUC 9 49 Ioan a luat cuvintul, si a zis:"Invatatorule, noi am vazut pe un om sco tind draci in Numele tau, si l-am oprit, pentru ca nu merge dupa noi." LUC 9 50"Nu-l opriti", i-a raspuns Isus,"fiindca cine nu este impotriva voastra, este pentru voi." LUC 9 51 Cind s-a apropiat vremea in care avea sa fie luat in cer, Isus Si-a ind reptat fata hotarit sa mearga la Ierusalim. LUC 9 52 A trimis inainte niste soli, care s-au dus si au intrat intr-un sat al Samaritenilor, ca sa-I pregateasca un loc de gazduit. LUC 9 53 Dar ei nu L-au primit, pentru ca Isus Se indrepta sa mearga spre Ierusa lim. LUC 9 54 Ucenicii Sai, Iacov si Ioan, cind au vazut lucrul acesta, au zis:"Doamn e, vrei sa poruncim sa se coboare foc din cer si sa-i mistuie, cum a facut Ilie? " LUC 9 55 Isus S-a intors spre ei, i-a certat, si le-a zis:"Nu stiti de ce duh su nteti insufletiti! LUC 9 56 Caci Fiul omului a venit nu ca sa piarda sufletele oamenilor, ci sa le mintuiasca." Si au plecat intr-alt sat. LUC 9 57 Pe cind erau pe drum, un om i-a zis:"Doamne, Te voi urma oriunde vei me rge." LUC 9 58 Isus i-a raspuns:"Vulpile au vizuini si pasarile cerului au cuiburi, da r fiul omului n-are unde-Si odihni capul." LUC 9 59 Altuia i-a zis:"Vino dupa Mine!""Doamne", I-a raspuns el,"lasa-ma sa ma duc intii sa ingrop pe tatal meu." LUC 9 60 Dar Isus i-a zis:"Lasa mortii sa-si ingroape mortii, si tu du-te de ves teste Imparatia lui Dumnezeu." LUC 9 61 Un altul a zis:"Doamne, Te voi urma, dar lasa-ma intii sa ma duc sa-mi iau ramas bun de la ai mei." LUC 9 62 Isus i-a raspuns:"Oricine pune mina pe plug, si se uita inapoi, nu este destoinic pentru Imparatia lui Dumnezeu." LUC 10 1 Dupa aceea, Domnul a mai rinduit alti saptezeci de ucenici, si i-a trim is doi cite doi inaintea Lui, in toate cetatile si in toate locurile, pe unde av

ea sa treaca El. LUC 10 2 Si le-a zis:"Mare este secerisul, dar putini sunt lucratorii! Rugati da r pe Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Sau. LUC 10 3 Duceti-va; iata, va trimit ca pe niste miei in mijlocul lupilor. LUC 10 4 Sa nu luati cu voi nici punga, nici traista, nici incaltaminte, si sa n u intrebati pe nimeni de sanatate pe drum. LUC 10 5 In orice casa veti intra, sa ziceti intii:"Pacea sa fie peste casa acea sta!" LUC 10 6 Si daca va fi acolo un fiu al pacii, pacea voastra va ramine peste el, altminteri ea se va intoarce la voi. LUC 10 7 Sa ramineti in casa aceea, si sa mincati si sa beti ce vi se va da, cac i vrednic este lucratorul de plata sa. Sa nu umblati din casa in casa. LUC 10 8 In oricare cetate veti intra si unde va vor primi oamenii, sa mincati c e vi se va pune inainte; LUC 10 9 sa vindecati pe bolnavii care vor fi acolo, si sa le ziceti:"Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi." LUC 10 10 Dar in oricare cetate veti intra, si nu va vor primi, sa va duceti pe ulitele ei, si sa ziceti: LUC 10 11"Scuturam impotriva voastra chiar si praful din cetatea voastra, care s -a lipit de picioarele noastre; totusi, sa stiti ca Imparatia lui Dumnezeu s-a a propiat de voi." LUC 10 12 Eu va spun ca, in ziua judecatii va fi mai usor pentru Sodoma decit pe ntru cetatea aceea. LUC 10 13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Caci daca ar fi fost fac ute in Tir si Sidon lucrarile puternice care au fost facute in voi, de mult s-ar fi pocait stind in sac si cenusa. LUC 10 14 De aceea, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru Tir si Sidon decit pentru voi. LUC 10 15 Si tu, Capernaume, vei fi inaltat oare pina la cer? Vei fi coborit pin a in Locuinta mortilor. LUC 10 16 Cine va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta; si cine va nesocoteste pe voi, pe Mine Ma nesocoteste, iar cine Ma nesocoteste pe Mine, nesocoteste pe Cel ce M-a trimis pe Mine." LUC 10 17 Cei saptezeci s-au intors plini de bucurie, si au zis:"Doamne, chiar s i dracii ne sunt supusi in Numele Tau." LUC 10 18 Isus le-a zis:"Am vazut pe Satana cazind ca un fulger din cer." LUC 10 19 Iata ca v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii si pes te toata puterea vrajmasului si nimic nu va va putea vatama. LUC 10 20 Totusi, sa nu va bucurati de faptul ca duhurile va sunt supuse, ci buc urati-va ca numele voastre sunt scrise in ceruri." LUC 10 21 In ceasul acela, Isus S-a bucurat in Duhul Sfint, si a zis:"Tata, Doam ne al cerului si al pamintului, Te laud pentru ca ai ascuns aceste lucruri de ce i intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. Da, Tata, fiindca asa a i gasit cu cale Tu." LUC 10 22 Toate lucrurile Mi-au fost date in miini de Tatal Meu; si nimeni nu st ie cine este Fiul, afara de Tatal, nici cine este Tatal, afara de Fiul si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere." LUC 10 23 Apoi S-a intors spre ucenici, si le-a spus de o parte:"Ferice de ochii care vad lucrurile, pe care le vedeti voi! LUC 10 24 Caci va spun ca multi proroci si imparati au voit sa vada ce vedeti vo i, si n-au vazut, sa auda ce auziti voi, si n-au auzit." LUC 10 25 Un invatator al Legii s-a sculat sa ispiteasca pe Isus si I-a zis:"Inv atatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?" LUC 10 26 Isus i-a zis:"Ce este scris in Lege? Cum citesti in ea?" LUC 10 27 El a raspuns:"Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine insuti." LUC 10 28"Bine ai raspuns", i-a zis Isus,"fa asa, si vei avea viata vesnica." LUC 10 29 Dar el, care vroia sa se indreptateasca, a zis lui Isus:"Si cine este aproapele meu?"

LUC 10 30 Isus a luat din nou cuvintul, si a zis:"Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A cazut intre niste tilhari, care l-au dezbracat, l-au jefuit de tot , l-au batut zdravan, au plecat, si l-au lasat aproape mort. LUC 10 31 Din intimplare, se cobora pe acelasi drum un preot, si, cind a vazut p e omul acesta, a trecut inainte pe alaturi. LUC 10 32 Un Levit trecea si el prin locul acela; si cind l-a vazut, a trecut in ainte pe alaturi. LUC 10 33 Dar un Samaritean, care era in calatorie, a venit in locul unde era el si cind l-a vazut, i s-a facut mila de el. LUC 10 34 S-a apropiat de i-a legat ranile si a turnat peste ele untdelemn si vi n, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, si a ingrijit de el. LUC 10 35 A doua zi, cind a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, s i i-a zis:"Ai grija de el, si orice vei mai cheltui, iti voi da inapoi la intoar cere. LUC 10 36 Care dintre acesti trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproapele c elui ce cazuse intre tilhari?" LUC 10 37"Cel ce si-a facut mila cu el", a raspuns invatatorul Legii."Du-te de f a si tu la fel", i-a zis Isus. LUC 10 38 Pe cind era pe drum, cu ucenicii Sai, Isus a intrat intr-un sat. Si o femeie, numita Marta, L-a primit in casa ei. LUC 10 39 Ea avea o sora numita Maria, care s-a asezat jos la picioarele Domnul ui, si asculta cuvintele Lui. LUC 10 40 Marta era impartita cu multa slujire, a venit repede la El, Si I-a zis :"Doamne, nu-Ti pasa ca sora-mea m-a lasat sa slujesc singura? Zi-i dar sa-mi aj ute." LUC 10 41 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Marto, Marto, pentru multe lucruri te ing rijorezi si te framinti tu; LUC 10 42 dar un singur lucru trebuieste. Maria si-a ales partea cea buna, care nu i se va lua." LUC 11 1 Intr-o zi, Isus Se ruga intr-un loc anumit. Cind a ispravit rugaciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis:"Doamne, invata-ne sa ne rugam, cum a invatat si Ioan pe ucenicii lui." LUC 11 2 El le-a zis:"Cind va rugati, sa ziceti:"Tatal nostru care esti in cerur i! Sfinteasca-se Numele Tau; vie Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer, a sa si pe pamint. LUC 11 3 Piinea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua in fiecare zi; LUC 11 4 si ne iarta noua pacatele noastre, fiindca si noi iertam oricui ne este dator, si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau." LUC 11 5 Apoi le-a mai zis:"Daca unul dintre voi are un prieten, si se duce la e l la miezul noptii, si-i zice:"Prietene, imprumuta-mi trei piini, LUC 11 6 caci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, si n-am ce-i pune in ainte;" LUC 11 7 si daca dinauntrul casei lui, prietenul acesta ii raspunde:"Nu ma tulbu ra; acum usa este incuiata, copiii mei sunt cu mine in pat, nu pot sa ma scol sa -ti dau piini", LUC 11 8 va spun: chiar daca nu s-ar scula sa i le dea, pentru ca-i este priete n, totusi, macar pentru staruinta lui suparatoare, tot se va scula si-i va da to t ce-i trebuie. LUC 11 9 De aceea si Eu va spun:"Cereti si vi se va da: cautati, si veti gasi; bateti si vi se va deschide. LUC 11 10 Fiindca oricine cere, capata; cine cauta, gaseste; si celui ce bate, i se deschide. LUC 11 11 Cine este tatal acela dintre voi, care, daca-i cere fiul sau piine, sa -i dea o piatra? Ori, daca cere un peste, sa-i dea un sarpe in loc de peste? LUC 11 12 Sau, daca cere un ou, sa-i dea o scorpie? LUC 11 13 Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor v ostri, cu cit mai mult Tatal vostru cel din ceruri va da Duhul Sfint celor ce IL cer!" LUC 11 14 Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. Dupa ce a iesit dra cul, mutul a grait, si noroadele s-au mirat.

LUC 11 15 Dar unii ziceau:"El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor." LUC 11 16 Altii, ca sa-L ispiteasca, Ii cereau un semn din cer. LUC 11 17 Isus le-a cunoscut gindurile si le-a zis:"Orice imparatie dezbinata im potriva ei, este pustiita, si o casa dezbinata impotriva ei, se prabuseste peste alta. LUC 11 18 Deci, daca Satana este dezbinat impotriva lui insusi, cum va dainui im paratia lui, fiindca ziceti ca Eu scot dracii cu Beelzebul? LUC 11 19 Si daca eu scot dracii cu Beelzebul, fiii vostri cu cine ii scot? De a ceea, ei insisi vor fi judecatorii vostri. LUC 11 20 Dar, daca Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Imparatia lui Dumne zeu a ajuns pina la voi. LUC 11 21 Cind omul cel tare si bine inarmat isi pazeste casa, averile ii sunt l a adapost. LUC 11 22 Dar daca vine peste el unul mai tare decit el si-l biruieste, atunci i i ia cu sila toate armele in care se incredea, si imparte prazile luate de la el . LUC 11 23 Cine nu este cu Mine, este impotriva Mea; si cine nu aduna cu Mine, ri sipeste. LUC 11 24 Duhul necurat cind iese afara dintr-un om, umbla prin locuri fara apa , si cauta odihna. Fiindca n-o gaseste, zice:"Ma voi intoarce in casa mea, de un de am iesit." LUC 11 25 Si cind vine, o gaseste maturata si impodobita. LUC 11 26 Atunci se duce de mai ia cu el alte sapte duhuri, mai rele decit el; i ntra impreuna in casa, se aseaza in ea, si starea de pe urma a omului aceluia aj unge mai rea decit cea dintii. LUC 11 27 Pe cind spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod si-a ridicat glas ul si a zis:"Ferice de pintecele care Te-a purtat, si de titele pe care le-ai s upt!" LUC 11 28 Si El a raspuns:"Ferice mai degraba de cei ce asculta Cuvintul lui Dum nezeu, si-L pazesc!" LUC 11 29 Pe cind noroadele se stringeau cu gramada, El a inceput sa spuna:"Neam ul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn deci t semnul prorocului Iona. LUC 11 30 Caci dupa cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot asa si Fiul o mului va fi un semn pentru neamul acesta. LUC 11 31 Imparateasa de la miaza-zi se va scula, in ziua judecatii, alaturi de barbatii acestui neam, si-i va osindi, pentru ca ea a venit de la capatul pamint ului ca sa auda intelepciunea lui Solomon, si iata ca aici este Unul mai mare de cit Solomon. LUC 11 32 Barbatii din Ninive se vor scula in ziua judecatii, alaturi de neamul acesta, si-l vor osindi, pentru ca ei s-au pocait la propovaduirea lui Iona; si iata ca aici este Unul mai mare decit Iona. LUC 11 33 Nimeni n-aprinde o lumina, ca s-o puna intr-un loc ascuns sau sub bani ta; ci o pune intr-un sfesnic, pentru ca cei ce intra, sa vada lumina. LUC 11 34 Ochiul este lumina trupului tau. Daca ochiul tau este sanatos, tot tr upul tau este plin de lumina; dar daca ochiul tau este rau, trupul tau este plin de intuneric. LUC 11 35 Ia seama dar, ca lumina care este in tine, sa nu fie intuneric. LUC 11 36 Asa ca, daca tot trupul tau este plin de lumina, fara sa aiba vreo par te intunecata, va fi in totul plin de lumina, intocmai ca atunci cind te-ar lumi na o lampa cu lumina ei mare." LUC 11 37 Pe cind vorbea Isus, un Fariseu L-a rugat sa prinzeasca la el. El a in trat si a sezut la masa. LUC 11 38 Fariseul a vazut cu mirare ca Isus nu se spalase inainte de prinz. LUC 11 39 Dar Domnul i-a zis:"Voi, Fariseii, curatiti partea de afara a paharulu i si a blidului, dar launtrul vostru este plin de jefuire si de rautate. LUC 11 40 Nebunilor, oare Acela care a facut partea de afara, n-a facut si pe ce a dinauntru? LUC 11 41 Dati mai bine milostenie din lucrurile dinauntru, si atunci toate va v or fi curate.

LUC 11 42 Dar vai de voi, Fariseilor! Pentru ca voi dati zeciuiala din izma, din ruta si din toate zarzavaturile, si dati uitarii dreptatea si dragostea de Dumn ezeu: pe acestea trebuia sa le faceti, si pe celelalte sa nu le lasati nefacute! LUC 11 43 Vai de voi, Fariseilor! Pentru ca voi umblati dupa scaunele dintii la sinagogi, si va place sa va faca lumea plecaciuni prin piete! LUC 11 44 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca m ormintele care nu se vad, si peste care oamenii umbla fara sa stie." LUC 11 45 Unul din invatatorii Legii a luat cuvintul, si I-a zis:"Invatatorule, spunind aceste lucruri ne ocarasti si pe noi." LUC 11 46"Vai si de voi, invatatori ai Legii", a raspuns Isus."Pentru ca voi pun eti pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici macar cu unul di n degetele voastre nu va atingeti de ele. LUC 11 47 Vai de voi! Pentru ca voi ziditi mormintele prorocilor, pe care i-au u cis parintii vostri. LUC 11 48 Prin aceasta marturisiti ca incuviintati faptele parintilor vostri; ca ci ei au ucis pe proroci, iar voi le ziditi mormintele. LUC 11 49 De aceea, Intelepciunea lui Dumnezeu a zis:"Le voi trimite proroci si apostoli; pe unii din ei ii vor ucide, iar pe altii ii vor prigoni, LUC 11 50 ca sa se ceara de la acest neam singele tuturor prorocilor, care a fos t varsat de la intemeierea lumii: LUC 11 51 de la singele lui Abel pina la singele lui Zaharia, ucis intre altar s i Templu, da, va spun, se va cere de la neamul acesta! LUC 11 52 Vai de voi, invatatori ai Legii! Pentru ca voi ati pus mina pe cheia c unostintei: nici voi n-ati intrat, iar pe cei ce voiau sa intre, i-ati impiedica t sa intre." LUC 11 53 Dupa ce a iesit de acolo, carturarii si Fariseii au inceput sa-L puna la strimtoare, si sa-L faca sa vorbeasca despre multe lucruri. LUC 11 54 I-au intins astfel laturi, ca sa prinda vreo vorba din gura Lui, pent ru care sa-L poata invinui. LUC 12 1 In vremea aceea, cind se strinsesera noroadele cu miile, asa ca se calc au unii pe altii, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai:"Mai intii de toate, pa ziti-va de aluatul Fariseilor, care este fatarnicia. LUC 12 2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut. LUC 12 3 De aceea, orice ati spus la intuneric, va fi auzit la lumina; si orice ati grait la ureche, in odaite, va fi vestit de pe acoperisul caselor. LUC 12 4 Va spun voua, prietenii Mei: Sa nu va temeti de cei ce ucid trupul si d upa aceea nu mai pot face nimic. LUC 12 5 Am sa va arat de cine sa va temeti. Temeti-va de Acela care, dupa ce a ucis, are puterea sa arunce in gheena; da, va spun, de El sa va temeti. LUC 12 6 Nu se vind oare cinci vrabii cu doi bani? Totusi, niciuna din ele nu es te uitata inaintea lui Dumnezeu. LUC 12 7 Si chiar perii din cap, toti va sunt numarati. Deci, sa nu va temeti: v oi sunteti mai de pret decit multe vrabii. LUC 12 8 Eu va spun: pe orisicine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il va mart urisi si Fiul omului inaintea ingerilor lui Dumnezeu; LUC 12 9 dar cine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, va fi lepadat si el i naintea ingerilor lui Dumnezeu. LUC 12 10 Si oricui va vorbi impotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli impotriva Duhului Sfint, nu i se va ierta. LUC 12 11 Cind va vor duce inaintea sinagogilor, inaintea dregatorilor, si inain tea stapinirilor, sa nu va ingrijorati cum veti raspunde pentru apararea voastra , nici ce veti vorbi; LUC 12 12 caci Duhul Sfint va va invata chiar in ceasul acela ce va trebui sa vo rbiti." LUC 12 13 Unul din multime a zis lui Isus:"Invatatorule, spune fratelui meu sa i mparta cu mine mostenirea noastra." LUC 12 14"Omule", i-a raspuns Isus,"cine M-a pus pe Mine judecator sau impartito r peste voi?"

LUC 12 15 Apoi le-a zis:"Vedeti si paziti-va de orice fel de lacomie de bani; ca ci viata cuiva nu sta in belsugul avutiei lui." LUC 12 16 Si le-a spus pilda aceasta:"Tarina unui om bogat rodise mult. LUC 12 17 Si el se gindea in sine, si zicea:"Ce voi face? Fiindca nu mai am loc unde sa-mi string rodurile." LUC 12 18"Iata", a zis el,"ce voi face: imi voi strica grinarele si voi zidi alt ele mai mari; acolo voi stringe toate rodurile si toate bunatatile mele; LUC 12 19 si voi zice sufletului meu:"Suflete, ai multe bunatati strinse pentru multi ani; odihneste-te, maninca, bea si veseleste-te!" LUC 12 20 Dar Dumnezeu i-a zis:"Nebunule! Chiar in noaptea aceasta ti se va cer e inapoi sufletul; si lucrurile, pe care le-ai pregatit, ale cui vor fi?" LUC 12 21 Tot asa este si cu cel ce isi aduna comori pentru el si nu se imbogate ste fata de Dumnezeu." LUC 12 22 Isus a zis apoi ucenicilor sai:"De aceea va spun: Nu va ingrijorati, c u privire la viata voastra, gindindu-va ce veti minca, nici cu privire la trupul vostru, gindindu-va cu ce va veti imbraca. LUC 12 23 Viata este mai mult decit hrana, si trupul mai mult decit imbracaminte a. LUC 12 24 Uitati-va cu bagare de seama la corbi: ei nu seamana, nici nu secera, n-au nici camara, nici grinar: si totusi, Dumnezeu ii hraneste. Cu cit mai de pr et sunteti voi decit pasarile! LUC 12 25 Si apoi, cine dintre voi, chiar ingrijorindu-se, poate sa adauge un co t la lungimea vietii lui? LUC 12 26 Deci, daca nu puteti face nici cel mai mic lucru, pentru ce va mai ing rijorati de celelalte? LUC 12 27 Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu tes : totusi, va spun ca nici Solomon, in toata slava lui, n-a fost imbracat ca unul din ei. LUC 12 28 Daca astfel imbraca Dumnezeu iarba, care astazi este pe cimp, iar miin e va fi aruncata in cuptor, cu cit mai mult va va imbraca El pe voi, putin credi nciosilor? LUC 12 29 Sa nu cautati ce veti minca sau ce veti bea, si nu va framintati minte a. LUC 12 30 Caci toate aceste lucruri Neamurile lumii le cauta. Tatal vostru stie ca aveti trebuinta de ele. LUC 12 31 Cautati mai intii Imparatia lui Dumnezeu, si toate aceste lucruri vi s e vor da pe deasupra. LUC 12 32 Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru va da cu placere Impara tia. LUC 12 33 Vindeti ce aveti si dati milostenie. Faceti-va rost de pungi, care nu se invechesc, o comoara nesecata in ceruri, unde nu se apropie hotul, si unde nu roade molia. LUC 12 34 Caci unde este comoara voastra, acolo este si inima voastra. LUC 12 35 Mijlocul sa va fie incins, si facliile aprinse. LUC 12 36 Si sa fiti ca niste oameni, care asteapta pe stapinul lor sa se intoar ca de la nunta, ca sa-i deschida indata, cind va veni si va bate la usa. LUC 12 37 Ferice de robii aceia, pe care stapinul ii va gasi veghind la venirea lui! Adevarat va spun, ca el se va incinge, ii va pune sa sada la masa, si se va apropia sa le slujeasca. LUC 12 38 Fie ca vine la a doua straja din noapte, fie ca vine la a treia straja , ferice de robii aceia, daca-i va gasi veghind! LUC 12 39 Sa stiti bine ca, daca ar sti stapinul casei la ce ceas va veni hotul, ar veghea, si n-ar lasa sa-i sparga casa. LUC 12 40 Si voi dar fiti gata, caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va ginditi. LUC 12 41"Doamne", I-a zis Petru,"pentru noi spui pilda aceasta, sau pentru toti ?" LUC 12 42 Si Domnul a zis:"Cine este ispravnicul credincios si intelept, pe care -l va pune stapinul sau peste slugile sale, ca sa le dea partea lor de hrana la vremea potrivita?

LUC 12 43 Ferice de robul acela, pe care stapinul, la venirea lui, il va gasi fa cind asa! LUC 12 44 Adevarat va spun, ca il va pune peste toata avutia sa. LUC 12 45 Dar daca robul acela zice in inima lui:"Stapinul meu zaboveste sa vina "; daca va incepe sa bata pe slugi si pe slujnice, sa manince, sa bea si sa se i mbete, LUC 12 46 stapinul robului aceluia va veni in ziua in care el nu se asteapta, si in ceasul in care nu stie, si-l va taia in bucati; si soarta lui va fi soarta c elor necredinciosi in lucrul incredintat lor. LUC 12 47 Robul acela, care a stiut voia stapinului sau, si nu s-a pregatit delo c, si n-a lucrat dupa voia lui, va fi batut cu multe lovituri. LUC 12 48 Dar cine n-a stiut-o, si a facut lucruri vrednice de lovituri, va fi b atut cu putine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, si cui i s-a inc redintat mult, i se va cere mai mult. LUC 12 49 Eu am venit sa arunc un foc pe pamint, si ce vreau decit sa fie aprins chiar acum! LUC 12 50 Am un botez cu care trebuie sa fiu botezat, si cit de mult doresc sa s e indeplineasca! LUC 12 51 Credeti ca am venit sa aduc pace pe pamint? Eu va spun: nu; ci mai deg raba dezbinare. LUC 12 52 Caci, de acum inainte, din cinci, care vor fi intr-o casa, trei vor fi dezbinati impotriva a doi, si doi impotriva a trei. LUC 12 53 Tatal va fi dezbinat impotriva fiului, si fiul impotriva tatalui, mama impotriva fiicei, si fiica impotriva mamei; soacra impotriva norei, si nora imp otriva soacrei." LUC 12 54 El a mai zis noroadelor:"Cind vedeti un nor ridicindu-se la apus, inda ta ziceti:"vine ploaia." Si asa se intimpla. LUC 12 55 Si cind vedeti suflind vintul de la miaza-zi, ziceti:"Are sa fie zaduf ." Si asa se intimpla. LUC 12 56 Fatarnicilor, fata pamintului si a cerului stiti s-o deosebiti: vremea aceasta cum de n-o deosebiti? LUC 12 57 Si pentru ce nu judecati si voi singuri ce este drept? LUC 12 58 Cind te duci cu pirisul tau inaintea judecatorului, pe drum cauta sa s capi de el, ca nu cumva sa te tirasca inaintea judecatorului, judecatorul sa te dea pe mina temnicerului si temnicerul sa te arunce in temnita. LUC 12 59 Iti spun ca nu vei iesi de acolo, pina nu vei plati si cel mai de pe u rma banut." LUC 13 1 In vremea aceea au venit unii, si au istorisit lui Isus ce se intimplas e unor Galileeni, al caror singe il amestecase Pilat cu jertfele lor. LUC 13 2"Credeti voi", le-a raspuns Isus,"ca acesti Galileeni au fost mai pacato si decit toti ceilalti Galileeni, pentru ca au patit astfel? LUC 13 3 Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel. LUC 13 4 Sau acei optsprezece insi, peste care a cazut turnul din Siloam, si i-a omorit, credeti ca au fost mai pacatosi decit toti ceilalti oameni, care locuia u in Ierusalim? LUC 13 5 Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel. LUC 13 6 El a spus si pilda aceasta:"Un om avea un smochin sadit in via sa. A ve nit sa caute rod in el si n-a gasit. LUC 13 7 Atunci a zis vierului:"Iata ca sunt trei ani, de cind vin si caut rod i n smochinul acesta, si nu gasesc. Taie-l. La ce sa mai cuprinda si pamintul dege aba?" LUC 13 8"Doamne", i-a raspuns vierul,"mai lasa-l si anul acesta; am sa-l sap de jur imprejur, si am sa-i pun gunoi la radacina. LUC 13 9 Poate ca de acum inainte va face roada; daca nu, il vei taia." LUC 13 10 Isus invata pe norod intr-o sinagoga in ziua Sabatului. LUC 13 11 Si acolo era o femeie stapinita de optsprezece ani de un duh de neputi nta; era girbova, si nu putea nicidecum sa-si indrepte spatele. LUC 13 12 Cind a vazut-o Isus, a chemat-o si i-a zis:"Femeie, esti dezlegata de neputinta ta."

LUC 13 13 Si-a intins miinile peste ea: indata s-a indreptat, si slavea pe Dumne zeu. LUC 13 14 Dar fruntasul sinagogii, miniat ca Isus savirsise vindecarea aceasta i n ziua Sabatului, a luat cuvintul, si a zis norodului:"Sunt sase zile in care tr ebuie sa lucreze omul; veniti dar in aceste zile sa va vindecati, si nu in ziua Sabatului!" LUC 13 15"Fatarnicilor", i-a raspuns Domnul;"oare in ziua Sabatului nu-si dezlea ga fiecare din voi boul sau magarul de la iesle, si-l duce de-l adapa? LUC 13 16 Dar femeia aceasta, care este o fiica a lui Avraam, si pe care Satana o tinea legata de optsprezece ani, nu trebuia oare sa fie dezlegata de legatura aceasta in ziua Sabatului?" LUC 13 17 Pe cind vorbea El astfel, toti potrivnicii Lui au ramas rusinati; si n orodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe care le facea El. LUC 13 18 El a mai zis:"Cu ce se aseamana Imparatia lui Dumnezeu, si cu ce o voi asemana? LUC 13 19 Se aseamana cu un graunte de mustar, pe care l-a luat un om, si l-a ar uncat in gradina sa; el a crescut, s-a facut copac mare, si pasarile cerului siau facut cuiburi in ramurile lui." LUC 13 20 El a zis iarasi:"Cu ce voi asemana Imparatia lui Dumnezeu? LUC 13 21 Se aseamana cu aluatul, pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei m asuri de faina, pina s-a dospit toata." LUC 13 22 Isus umbla prin cetati si prin sate invatind pe norod, si calatorind s pre Ierusalim. LUC 13 23 Cineva I-a zis:"Doamne, oare putini sunt cei ce sunt pe calea mintuiri i?" El le-a raspuns: LUC 13 24"Nevoiti-va sa intrati pe usa cea strimta. Caci va spun ca multi vor ca uta sa intre, si nu vor putea. LUC 13 25 Odata ce Stapinul casei Se va scula si va incuia usa, si voi veti fi a fara, si veti incepe sa bateti la usa si sa ziceti:"Doamne, Doamne, deschide-ne! " drept raspuns, El va va zice:"Nu stiu de unde sunteti." LUC 13 26 Atunci veti incepe sa ziceti:"Noi am mincat si am baut in fata Ta, si in ulitele noastre ai invatat pe norod." LUC 13 27 Si El va raspunde:"Va spun ca nu stiu de unde sunteti, departati-va de la Mine, voi toti lucratorii faradelegii." LUC 13 28 Va fi plinsul si scrisnirea dintilor, cind veti vedea pe Avraam, pe Is aac si pe Iacov si pe toti prorocii in Imparatia lui Dumnezeu, iar pe voi scosi afara. LUC 13 29 Vor veni de la rasarit si de la apus, de la miaza-noapte si de la miaz a-zi, si vor sedea la masa in Imparatia lui Dumnezeu. LUC 13 30 Si iata ca sunt unii din cei de pe urma, care vor fi cei dintii si sun t unii din cei dintii, care vor fi cei de pe urma." LUC 13 31 In aceeasi zi, au venit citiva Farisei, si I-au zis:"Pleaca, si du-Te de aici, caci Irod vrea sa Te omoare." LUC 13 32"Duceti-va", le-a raspuns El,"si spuneti vulpii aceleia:"Iata ca scot d racii, si savirsesc vindecari astazi si miine, iar a treia zi voi ispravi. LUC 13 33 Dar trebuie sa umblu astazi, miine si poimiine, fiindca nu se poate ca un proroc sa piara afara din Ierusalim. LUC 13 34 Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci si ucizi cu pietre pe ce i trimisi la tine; de cite ori am vrut sa string pe fiii tai, cum isi stringe ga ina puii sub aripi, si n-ati vrut! LUC 13 35 Iata ca vi se va lasa casa pustie; dar va spun ca nu Ma veti mai vedea , pina veti zice:"Binecuvintat este Cel ce vine in Numele Domnului!" LUC 14 1 Intr-o zi de Sabat, Isus a intrat in casa unuia din fruntasii Fariseilo r, ca sa prinzeasca. Fariseii Il pindeau de aproape. LUC 14 2 Si inaintea Lui era un om bolnav de dropica. LUC 14 3 Isus a luat cuvintul, si a zis invatatorilor Legii si Fariseilor:"Oare este ingaduit a vindeca in ziua Sabatului sau nu?" LUC 14 4 Ei taceau. Atunci Isus a luat de mina pe omul acela, l-a vindecat, si i -a dat drumul. LUC 14 5 Pe urma, le-a zis:"Cine dintre voi daca-i cade copilul sau boul in fint

ina, nu-l va scoate indata afara, in ziua Sabatului?" LUC 14 6 Si n-au putut sa-I raspunda nimic la aceste vorbe. LUC 14 7 Apoi, cind a vazut ca cei poftiti la masa alegeau locurile dintii, le-a spus o pilda. Si le-a zis: LUC 14 8"Cind esti poftit de cineva la nunta, sa nu te asezi la masa in locul di ntii, ca nu cumva printre cei poftiti de el, sa fie altul mai cu vaza decit tine , LUC 14 9 si cel ce te-a poftit si pe tine si pe el, sa vina sa-ti zica:"Da locul tau omului acestuia." Atunci, cu rusine, va trebui sa iei locul de pe urma. LUC 14 10 Ci, cind esti poftit, du-te si aseaza-te in locul cel mai de pe urma, pentru ca, atunci cind va veni cel ce te-a poftit, sa-ti zica:"Prietene, muta-te mai sus." Lucrul acesta iti va face cinste inaintea tuturor celor ce vor fi la masa impreuna cu tine. LUC 14 11 Caci oricine se inalta, va fi smerit; si cine se smereste, va fi inalt at." LUC 14 12 A zis si celui ce-L poftise:"Cind dai un prinz sau o cina, sa nu chemi pe prietenii tai, nici pe fratii tai, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii b ogati, ca nu cumva sa te cheme si ei la rindul lor pe tine, si sa iei astfel o r asplata pentru ce ai facut. LUC 14 13 Ci, cind dai o masa, cheama pe saraci, pe schilozi, pe schiopi, pe orb i. LUC 14 14 Si va fi ferice de tine, pentru ca ei n-au cu ce sa-ti rasplateasca; d ar ti se va rasplati la invierea celor neprihaniti." LUC 14 15 Unul din cei ce sedeau la masa cu El, cind a auzit aceste vorbe, I-a z is:"Ferice de acela care va prinzi in Imparatia lui Dumnezeu!" LUC 14 16 Si Isus i-a raspuns:"Un om a dat o cina mare, si a poftit pe multi. LUC 14 17 La ceasul cinei, a trimis pe robul sau sa spuna celor poftiti:"Veniti, caci iata ca toate sunt gata." LUC 14 18 Dar toti, parca fusesera vorbiti, au inceput sa se dezvinovateasca. Ce l dintii i-a zis:"Am cumparat un ogor si trebuie sa ma duc sa-l vad, rogu-te sa ma ierti." LUC 14 19 Un altul a zis:"Am cumparat cinci perechi de boi si ma duc sa-i incerc : iarta-ma, te rog." LUC 14 20 Un altul a zis:"Tocmai acum m-am insurat, si de aceea nu pot veni." LUC 14 21 Cind s-a intors robul, a spus stapinului sau aceste lucruri. Atunci st apinul casei s-a miniat, si a zis robului sau:"Du-te degraba in pietele si ulite le cetatii, si adu aici pe cei saraci, ciungi, orbi si schiopi." LUC 14 22 La urma, robul a zis:"Stapine, s-a facut cum ai poruncit, si tot mai e ste loc." LUC 14 23 Si stapinul a zis robului:"Iesi la drumuri si la garduri, si pe cei ce -i vei gasi, sileste-i sa intre, ca sa mi se umple casa. LUC 14 24 Caci va spun ca nici unul din cei poftiti, nu va gusta din cina mea." LUC 14 25 Impreuna cu Isus mergeau multe noroade. El S-a intors, si le-a zis: LUC 14 26"Daca vine cineva la Mine, si nu uraste pe tatal sau, pe mama-sa, pe ne vasta-sa, pe copiii sai, pe fratii sai, pe surorile sale, ba chiar insasi viata sa, nu poate fi ucenicul Meu. LUC 14 27 Si oricine nu-si poarta crucea si nu vine dupa Mine, nu poate fi uceni cul Meu. LUC 14 28 Caci, cine dintre voi, daca vrea sa zideasca un turn, nu sta mai intii sa-si faca socoteala cheltuielilor, ca sa vada daca are cu ce sa-l sfirseasca? LUC 14 29 Pentru ca nu cumva, dupa ce i-a pus temelia, sa nu-l poata sfirsi, si toti cei ce-l vor vedea, sa inceapa sa rida de el, LUC 14 30 si sa zica:"Omul acesta a inceput sa zideasca, si n-a putut ispravi." LUC 14 31 Sau care imparat, cind merge sa se bata in razboi cu un alt imparat, n u sta mai intii sa se sfatuiasca daca va putea merge cu zece mii de oameni inain tea celui ce vine impotriva lui cu douazeci de mii? LUC 14 32 Altfel, pe cind celalalt imparat este inca departe, ii trimite o solie sa ceara pace. LUC 14 33 Tot asa, oricine dintre voi, care nu se leapada de tot ce are, nu poat e fi ucenicul Meu.

LUC 14 34 Sarea este buna, dar daca sarea isi pierde gustul ei de sare, prin ce se va da inapoi gustul acesta? LUC 14 35 Atunci nu mai este buna nici pentru pamint, nici pentru gunoi, ci este aruncata afara. Cine are urechi de auzit, sa auda." LUC 15 1 Toti vamesii si pacatosii se apropiau de Isus ca sa-L asculte. LUC 15 2 Si Fariseii si Carturarii cirteau si ziceau:"Omul acesta primeste pe pa catosi, si maninca cu ei." LUC 15 3 Dar El le-a spus pilda aceasta: LUC 15 4"Care om dintre voi, daca are o suta de oi, si pierde pe una din ele, nu lasa pe celelalte nouazeci si noua pe islaz, si se duce dupa cea pierduta, pina cind o gaseste? LUC 15 5 Dupa ce a gasit-o, o pune cu bucurie pe umeri; LUC 15 6 si, cind se intoarce acasa, cheama pe prietenii si vecinii sai, si le z ice:"Bucurati-va impreuna cu mine, caci mi-am gasit oaia care era pierduta." LUC 15 7 Tot asa, va spun ca va fi mai multa bucurie in cer pentru un singur pac atos care se pocaieste, decit pentru nouazeci si noua de oameni neprihaniti care n-au nevoie de pocainta. LUC 15 8 Sau care femeie, daca are zece lei de argint si pierde unul din ei, nu aprinde o lumina, nu matura casa si nu cauta cu bagare de seama pina cind il gas este? LUC 15 9 Dupa ce l-a gasit, cheama pe prietenele si vecinele ei, si zice:"Bucur ati-va impreuna cu mine, caci am gasit leul, pe care-l pierdusem." LUC 15 10 Tot asa, va spun ca este bucurie inaintea ingerilor lui Dumnezeu pentr u un singur pacatos care se pocaieste." LUC 15 11 El a mai zis:"Un om avea doi fii. LUC 15 12 Cel mai tinar din ei a zis tatalui sau:"Tata, da-mi partea de avere, c e mi se cuvine." Si tatal le-a impartit averea. LUC 15 13 Nu dupa multe zile, fiul cel mai tinar a strins totul, si a plecat int r-o tara departata, unde si-a risipit averea, ducind o viata destrabalata. LUC 15 14 Dupa ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa. LUC 15 15 Atunci s-a dus si s-a lipit de unul din locuitorii tarii aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui sa-i pazeasca porcii. LUC 15 16 Mult ar fi dorit el sa se sature cu roscovele, pe care le mincau porci i, dar nu i le da nimeni. LUC 15 17 Si-a venit in fire, si a zis:"Citi argati ai tatalui meu au belsug de piine, iar eu mor de foame aici! LUC 15 18 Ma voi scula, ma voi duce la tatal meu, si-i voi zice:"Iata, am pacatu it impotriva cerului si impotriva ta, LUC 15 19 si nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau; fa-ma ca pe unul din argat ii tai." LUC 15 20 Si s-a sculat, si a plecat la tatal sau. Cind era inca departe, tatal sau l-a vazut, si i s-a facut mila de el, a alergat de a cazut pe grumazul lui, si l-a sarutat mult. LUC 15 21 Fiul i-a zis:"Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta, nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau." LUC 15 22 Dar tatal a zis robilor sai:"Aduceti repede haina cea mai buna si imbr acati-l cu ea; puneti-i un inel in deget, si incaltaminte in picioare. LUC 15 23 Aduceti vitelul cel ingrasat si taiati-l. Sa mincam si sa ne veselim; LUC 15 24 caci acest fiu al meu era mort si a inviat, era pierdut, si a fost gas it." Si au inceput sa se veseleasca. LUC 15 25 Fiul cel mai mare era la ogor. Cind a venit si s-a apropiat de casa, a auzit muzica si jocuri. LUC 15 26 A chemat pe unul din robi, si a inceput sa-l intrebe ce este. LUC 15 27 Robul acela i-a raspuns:"Fratele tau a venit inapoi, si tatal tau a ta iat vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a gasit iarasi sanatos si bine." LUC 15 28 El s-a intaritat de minie, si nu voia sa intre in casa. Tatal sau a ie sit afara, si l-a rugat sa intre. LUC 15 29 Dar el, drept raspuns a zis tatalui sau:"Iata, eu iti slujesc ca un ro

b de atitia ani, si niciodata nu ti-am calcat porunca, si mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied sa ma veselesc cu prietenii mei; LUC 15 30 iar cind a venit acest fiu al tau care ti-a mincat averea cu femeile d esfrinate, i-ai taiat vitelul cel ingrasat." LUC 15 31"Fiule", i-a zis tatal,"tu intotdeauna esti cu mine, si tot ce am eu es te al tau. LUC 15 32 Dar trebuia sa ne veselim si sa ne bucuram, pentru ca acest frate al t au era mort, si a inviat, era pierdut si a fost gasit." LUC 16 1 Isus a mai spus ucenicilor Sai:"Un om bogat avea un ispravnic care a fo st pirit la el ca-i risipeste averea. LUC 16 2 El l-a chemat, si i-a zis:"Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Da-ti soc oteala de ispravnicia ta, pentru ca nu mai poti fi ispravnic." LUC 16 3 Ispravnicul si-a zis:"Ce am sa fac daca imi ia stapinul ispravnicia? Sa sap, nu pot; sa cersesc, mi-e rusine. LUC 16 4 Stiu ce am sa fac, pentru ca, atunci cind voi fi scos din ispravnicie, ei sa ma primeasca in casele lor." LUC 16 5 A chemat pe fiecare din datornicii stapinului sau, si a zis celui dinti i:"Cit esti dator stapinului meu?" LUC 16 6"O suta de masuri de untdelemn", a raspuns el. Si i-a zis:"Ia-ti zapisul , si sezi degraba de scrie cincizeci." LUC 16 7 Apoi a zis altuia:"Dar tu, cit esti dator?""O suta de masuri de griu", a raspuns el. Si i-a zis:"Ia-ti zapisul, si scrie optzeci." LUC 16 8 Stapinul lui a laudat pe ispravnicul nedrept, pentru ca lucrase intelep teste. Caci fiii veacului acestuia, fata de semenii lor, sunt mai intelepti deci t fiii luminii. LUC 16 9 Si Eu va zic: Faceti-va prieteni cu ajutorul bogatiilor nedrepte, pentr u ca atunci cind veti muri, sa va primeasca in corturile vesnice. LUC 16 10 Cine este credincios in cele mai mici lucruri, este credincios si in c ele mari, si cine este nedrept in cele mai mici lucruri, este nedrept si in cele mari. LUC 16 11 Deci daca n-ati fost credinciosi in bogatiile nedrepte, cine va va inc redinta adevaratele bogatii? LUC 16 12 Si daca n-ati fost credinciosi in lucrul altuia, cine va va da ce este al vostru? LUC 16 13 Nici o sluga nu poate sluji la doi stapini; caci sau va uri pe unul, s i va iubi pe celalalt, sau va tine numai la unul si va nesocoti pe celalalt. Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona." LUC 16 14 Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau si ei toate lucrurile a cestea, si isi bateau joc de El. LUC 16 15 Isus le-a zis:"Voi cautati sa va aratati neprihaniti inaintea oamenilo r, dar Dumnezeu va cunoaste inimile; pentru ca ce este inaltat intre oameni, est e o uriciune inaintea lui Dumnezeu. LUC 16 16 Legea si prorocii au tinut pina la Ioan; de atunci incoace, Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu se propovaduieste: si fiecare, ca sa intre in ea, da na vala. LUC 16 17 Este mai lesne sa treaca cerul si pamintul decit sa cada o singura fri ntura de slova din Lege. LUC 16 18 Oricine isi lasa nevasta si ia pe alta de nevasta, preacurveste, si ci ne ia de nevasta pe cea lasata de barbatul ei preacurveste. LUC 16 19"Era un om bogat, care se imbraca in porfira si in subtire; si in fieca re zi ducea o viata plina de veselie si stralucire. LUC 16 20 La usa lui zacea un sarac, numit Lazar, plin de bube. LUC 16 21 Si dorea mult sa se sature cu farimiturile, care cadeau de la masa bog atului; pina si ciinii veneau si-i lingeau bubele. LUC 16 22 Cu vremea, saracul a murit si a fost dus de ingeri in sinul lui Avraam . A murit si bogatul, si l-au ingropat. LUC 16 23 Pe cind era el in Locuinta mortilor, in chinuri, si-a ridicat ochii in sus, a vazut de departe pe Avraam, si pe Lazar in sinul lui, LUC 16 24 si a strigat:"Parinte Avraame, fie-ti mila de mine, si trimite pe Laza r sa-si moaie virful degetului in apa, si sa-mi racoreasca limba, caci grozav su

nt chinuit in vapaia aceasta." LUC 16 25"Fiule", i-a raspuns Avraam,"adu-ti aminte ca, in viata ta, tu ti-ai lu at lucrurile bune, si Lazar si-a luat pe cele rele; acum aici, el este mingiiat , iar tu esti chinuit. LUC 16 26 Pe linga toate acestea, intre noi si intre voi este o prapastie mare, asa ca cei ce ar vrea sa treaca de aici la voi, sau de acolo la noi, sa nu poata ." LUC 16 27 Bogatul a zis:"Rogu-te dar, parinte Avraame, sa trimiti pe Lazar in ca sa tatalui meu; LUC 16 28 caci am cinci frati, si sa le adevereasca aceste lucruri, ca sa nu vin a si ei in acest loc de chin." LUC 16 29 Avraam a raspuns:"Au pe Moise si pe proroci, sa asculte de ei." LUC 16 30"Nu, parinte Avraame", a zis el,"ci daca se va duce la ei cineva din mo rti, se vor pocai." LUC 16 31 Si Avraam i-a raspuns:"Daca nu asculta pe Moise si pe proroci, nu vor crede nici chiar daca ar invia cineva din morti." LUC 17 1 Isus a zis ucenicilor Sai:"Este cu neputinta sa nu vina prilejuri de pa catuire, dar vai de acela prin care vin! LUC 17 2 Ar fi mai de folos pentru el sa i se lege o piatra de moara de git, si sa fie aruncat in mare, decit sa faca pe unul din acesti micuti sa pacatuiasca. LUC 17 3 Luati seama la voi insiva! Daca fratele tau pacatuieste impotriva ta, mustra-l! Si daca-i pare rau, iarta-l! LUC 17 4 Si chiar daca pacatuieste impotriva ta de sapte ori pe zi, si de sapte ori pe zi se intoarce la tine si zice:"Imi pare rau!", sa-l ierti. LUC 17 5 Apostolii au zis Domnului:"Mareste-ne credinta!" LUC 17 6 Si Domnul a zis:"Daca ati avea credinta cit un graunte de mustar, ati z ice dudului acestuia:"Dezradacineaza-te si sadeste-te in mare", si v-ar asculta. LUC 17 7 Cine dintre voi, daca are un rob, care ara sau paste oile, ii va zice, cind vine de la cimp:"Vino indata, si sezi la masa?" LUC 17 8 Nu-i va zice mai degraba:"Gateste-mi sa maninc, incinge-te, si slujeste -mi pina voi minca si voi bea eu; dupa aceea, vei minca si vei bea si tu?" LUC 17 9 Va ramine el indatorat fata de robul acela, pentru ca robul a facut cei fusese poruncit? Nu cred. LUC 17 10 Tot asa si voi, dupa ce veti face tot ce vi s-a poruncit, sa ziceti:"S untem niste robi netrebnici, am facut ce eram datori sa facem." LUC 17 11 Isus mergea spre Ierusalim, si a trecut printre Samaria si Galilea. LUC 17 12 Pe cind intra intr-un sat, L-au intimpinat zece leprosi. Ei au stat de parte, LUC 17 13 si-au ridicat glasul, si au zis:"Isuse, Invatatorule, ai mila de noi!" LUC 17 14 Cind i-a vazut Isus, le-a zis:"Duceti-va si aratati-va preotilor!" Si pe cind se duceau, au fost curatiti. LUC 17 15 Unul din ei, cind s-a vazut vindecat, s-a intors, slavind pe Dumnezeu cu glas tare. LUC 17 16 S-a aruncat cu fata la pamint la picioarele lui Isus, si I-a multumit. Era Samaritean. LUC 17 17 Isus a luat cuvintul, si a zis:"Oare n-au fost curatiti toti cei zece? Dar ceilalti noua, unde sunt? LUC 17 18 Nu s-a gasit decit strainul acesta sa se intoarca si sa dea slava lui Dumnezeu?" LUC 17 19 Apoi i-a zis:"Scoala-te si pleaca; credinta ta te-a mintuit." LUC 17 20 Fariseii au intrebat pe Isus cind va veni Imparatia lui Dumnezeu. Drep t raspuns, El le-a zis:"Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbeasca privirile. LUC 17 21 Nu se va zice:"Uite-o aici", sau:"Uite-o acolo!" Caci iata ca Imparati a lui Dumnezeu este inlauntrul vostru." LUC 17 22 Si a zis ucenicilor:"Vor veni zile cind veti dori sa vedeti una din zi lele Fiului omului, si n-o veti vedea. LUC 17 23 Vi se va zice:"Iata-L aici, iata-L acolo!" Sa nu va duceti, nici sa nu

-i urmati. LUC 17 24 Caci cum iese fulgerul si lumineaza de la o margine a cerului pina la cealalta, asa va fi si Fiul omului in ziua Sa. LUC 17 25 Dar mai intii trebuie sa sufere multe, si sa fie lepadat de neamul ace sta. LUC 17 26 Ce s-a intimplat in zilele lui Noe, se va intimpla la fel si in zilele Fiului omului: LUC 17 27 mincau, beau, se insurau si se maritau pina in ziua cind a intrat Noe in corabie; si a venit potopul si i-a prapadit pe toti. LUC 17 28 Ce s-a intimplat in zilele lui Lot, se va intimpla aidoma: oamenii min cau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zideau; LUC 17 29 dar, in ziua cind a iesit Lot din Sodoma, a plouat foc si pucioasa din cer, si i-a pierdut pe toti. LUC 17 30 Tot asa va fi si in ziua cind se va arata Fiul omului. LUC 17 31 In ziua aceea, cine va fi pe acoperisul casei, si isi va avea vasele i n casa, sa nu se coboare sa le ia; si cine va fi pe cimp, de asemenea, sa nu se mai intoarca. LUC 17 32 Aduceti-va aminte de nevasta lui Lot. LUC 17 33 Oricine va cauta sa-si scape viata, o va pierde; si oricine o va pierd e, o va gasi. LUC 17 34 Va spun ca, in noaptea aceea, doi insi vor fi in acelasi pat, unul va fi luat si altul va fi lasat; LUC 17 35 doua femei vor macina impreuna: una va fi luata, si alta va fi lasata. LUC 17 36 Doi barbati vor fi la cimp: unul va fi luat si altul va fi lasat. LUC 17 37 Ucenicii L-au intrebat:"Unde, Doamne?" Iar El a raspuns:"Unde va fi tr upul, acolo se vor stringe vulturii." LUC 18 1 Isus le-a spus o pilda, ca sa le arate ca trebuie sa se roage necurmat, si sa nu se lase. LUC 18 2 El le-a zis:"Intr-o cetate era un judecator, care de Dumnezeu nu se tem ea si de oameni nu se rusina. LUC 18 3 In cetatea aceea era si o vaduva care venea des la el, si-i zicea:"Fa-m i dreptate in cearta cu pirisul meu." LUC 18 4 Multa vreme n-a voit sa-i faca dreptate. Dar in urma, si-a zis:"Macar c a de Dumnezeu nu ma tem si de oameni nu ma rusinez, LUC 18 5 totusi, pentru ca vaduva aceasta ma tot necajeste, ii voi face dreptate , ca sa nu tot vina sa-mi bata capul." LUC 18 6 Domnul a adaugat:"Auziti ce zice judecatorul nedrept? LUC 18 7 Si Dumnezeu nu va face dreptate alesilor Lui, care striga zi si noapte catre El, macar ca zaboveste fata de ei? LUC 18 8 Va spun ca le va face dreptate in curind. Dar cind va veni Fiul omului, va gasi El credinta pe pamint?" LUC 18 9 A mai spus si pilda aceasta pentru unii care se incredeau in ei insisi ca sunt neprihaniti, si dispretuiau pe ceilalti. LUC 18 10"Doi oameni s-au suit la Templu sa se roage; unul era Fariseu, si altul vames. LUC 18 11 Fariseul sta in picioare, si a inceput sa se roage in sine astfel:"Dum nezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, hrapareti, nedrepti, preac urvari sau chiar ca vamesul acesta. LUC 18 12 Eu postesc de doua ori pe saptamina, dau zeciuiala din toate venituril e mele." LUC 18 13 Vamesul sta departe, si nu indraznea nici ochii sa si-i ridice spre ce r, ci se batea in piept, si zicea:"Dumnezeule, ai mila de mine, pacatosul!" LUC 18 14 Eu va spun ca mai degraba omul acesta s-a coborit acasa socotit neprih anit decit celalalt. Caci oricine se inalta, va fi smerit; si oricine se smerest e, va fi inaltat." LUC 18 15 I-au adus si niste copilasi, ca sa Se atinga de ei. Dar ucenicii, cind au vazut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau. LUC 18 16 Isus a chemat la sine pe copilasi, si a zis:"Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti; caci Imparatia lui Dumnezeu este a unora ca ei.

LUC 18 17 Adevarat va spun ca, oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu nici un chip nu va intra in ea." LUC 18 18 Un fruntas a intrebat pe Isus:"Bunule Invatator, ce trebuie sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?" LUC 18 19"Pentru ce Ma numesti bun?" i-a raspuns Isus,"Nimeni nu este bun decit Unul singur: Dumnezeu. LUC 18 20 Stii poruncile:"Sa nu preacurvesti; sa nu ucizi; sa nu furi; sa nu fac i o marturisire mincinoasa, sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta." LUC 18 21"Toate aceste lucruri", I-a zis el,"le-am pazit din tineretea mea." LUC 18 22 Cind a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis:"Iti mai lipseste un lucru: vi nde tot ce ai, imparte la saraci, si vei avea o comoara in ceruri. Apoi, vino si urmeaza-Ma." LUC 18 23 Cind a auzit el aceste cuvinte, s-a intristat de tot; caci era foarte bogat. LUC 18 24 Isus a vazut ca s-a intristat de tot, si a zis:"Cit de anevoie vor int ra in Imparatia lui Dumnezeu cei ce au avutii! LUC 18 25 Fiindca mai lesne este sa treaca o camila prin urechea acului, decit s a intre un om bogat in Imparatia lui Dumnezeu." LUC 18 26 Cei ce-L ascultau, au zis:"Atunci cine poate fi mintuit?" LUC 18 27 Isus a raspuns:"Ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la Dum nezeu." LUC 18 28 Atunci Petru a zis:"Iata ca noi am lasat totul, si Te-am urmat." LUC 18 29 Si Isus le-a zis:"Adevarat va spun ca nu este nimeni, care sa-si fi la sat casa, sau nevasta, sau fratii, sau parintii, sau copiii, pentru Imparatia lu i Dumnezeu, LUC 18 30 si sa nu primeasca mult mai mult in veacul acesta de acum, iar in veac ul viitor, viata vesnica." LUC 18 31 Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, si le-a zis:"Iata ca ne suim l a Ierusalim, si tot ce a fost scris prin proroci despre Fiul omului, se va impli ni. LUC 18 32 Caci va fi dat in mina Neamurilor, Il vor batjocori, Il vor ocari, Il vor scuipa; LUC 18 33 si, dupa ce-L vor bate cu nuiele, Il vor omori, dar a treia zi va invi a." LUC 18 34 Ei n-au inteles nimic din aceste lucruri: caci vorbirea aceasta era as cunsa pentru ei, si nu pricepeau ce le spunea Isus. LUC 18 35 Pe cind Se apropia Isus de Ierihon, un orb sedea linga drum si cersea. LUC 18 36 Cind a auzit norodul trecind, a intrebat ce este. LUC 18 37 I-au spus:"Trece Isus din Nazaret." LUC 18 38 Si el a strigat:"Isuse, Fiul lui David, ai mila de mine!" LUC 18 39 Cei ce mergeau inainte, il certau sa taca, dar el tipa si mai tare:"Fi ul lui David, ai mila de mine!" LUC 18 40 Isus S-a oprit, si a poruncit sa-l aduca la El, si, dupa ce s-a apropi at, l-a intrebat: LUC 18 41"Ce vrei sa-ti fac?""Doamne", a raspuns el,"sa-mi capat vederea." LUC 18 42 Si Isus i-a zis:"Capata-ti vederea. Credinta ta te-a mintuit." LUC 18 43 Numaidecit, orbul si-a capatat vederea, si a mers dupa Isus, slavind p e Dumnezeu. Tot norodul, cind a vazut cele intimplate, a dat lauda lui Dumnezeu. LUC 19 1 Isus a intrat in Ierihon, si trecea prin cetate. LUC 19 2 Si un om bogat, numit Zacheu, mai marele vamesilor, LUC 19 3 cauta sa vada care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, caci era mic de statura. LUC 19 4 A alergat inainte, si s-a suit intr-un dud ca sa-L vada; pentru ca pe d rumul acela avea sa treaca. LUC 19 5 Isus, cind a ajuns la locul acela, Si-a ridicat ochii in sus, si i-a zi s:"Zachee, da-te jos degraba, caci astazi trebuie sa ramin in casa ta." LUC 19 6 Zacheu s-a dat jos in graba, si L-a primit cu bucurie.

LUC 19 7 Cind au vazut lucrul acesta, toti cirteau si ziceau:"A intrat sa gazdui asca la un om pacatos." LUC 19 8 Dar Zacheu a stat inaintea Domnului, si I-a zis:"Iata, Doamne, jumatate din avutia mea o dau saracilor; si, daca am napastuit pe cineva cu ceva, ii dau inapoi impatrit." LUC 19 9 Isus i-a zis:"Astazi a intrat mintuirea in casa aceasta, caci si el est e fiul lui Avraam. LUC 19 10 Pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut ." LUC 19 11 Pe cind ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pilda, pentru ca era aproape de Ierusalim, si ei credeau ca Imparatia lui Dumnezeu are sa se ara te indata. LUC 19 12 Deci a zis:"Un om de neam mare s-a dus intr-o tara departata, ca sa-si ia o imparatie, si apoi sa se intoarca. LUC 19 13 A chemat zece din robii sai, le-a dat zece poli, si le-a zis:"Puneti-i in negot pina ma voi intoarce." LUC 19 14 Dar cetatenii lui il urau, si au trimis dupa el o solie sa-i spuna:"Nu vrem ca omul acesta sa imparateasca peste noi." LUC 19 15 Cind s-a intors inapoi, dupa ce isi luase imparatia, a spus sa cheme p e robii aceia, carora le daduse banii, ca sa vada cit cistigase fiecare cu ei di n negot. LUC 19 16 Cel dintii a venit, si i-a zis:"Doamne, polul tau a mai adus zece poli ." LUC 19 17 El i-a zis:"Bine, rob bun, fiindca ai fost credincios in putine lucrur i, primeste cirmuirea a zece cetati." LUC 19 18 A venit al doilea, si i-a zis:"Doamne, polul tau a mai adus cinci poli ." LUC 19 19 El i-a zis si lui:"Primeste si tu cirmuirea a cinci cetati." LUC 19 20 A venit un altul, si i-a zis:"Doamne, iata-ti polul, pe care l-am past rat invelit intr-un stergar; LUC 19 21 caci m-am temut de tine, fiindca esti un om aspru; iei ce n-ai pus si seceri ce n-ai semanat." LUC 19 22 Stapinul i-a zis:"Rob rau; te voi judeca dupa cuvintele tale. Stiai ca sunt un om aspru, care iau ce n-am pus si secer ce n-am semanat; LUC 19 23 atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la intoarcerea m ea, sa-i fi luat inapoi cu dobinda?" LUC 19 24 Apoi a zis celor ce erau de fata:"Luati-i polul, si dati-l celui ce ar e zece poli." LUC 19 25"Doamne", i-au zis ei,"el are zece poli." LUC 19 26 Iar el le-a zis:"Va spun ca celui ce are, i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are. LUC 19 27 Cit despre vrajmasii mei, care n-au vrut sa imparatesc eu peste ei, ad uceti-i incoace, si taiati-i inaintea mea." LUC 19 28 Dupa ce a vorbit astfel, Isus a pornit in frunte si Se suia spre Ierus alim. LUC 19 29 Cind S-a apropiat de Betfaghe si de Betania, inspre muntele numit al M aslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenici Sai, LUC 19 30 si le-a zis:"Duceti-va in satul dinaintea voastra. Cind veti intra in el, veti gasi un magarus legat, pe care n-a incalecat nimeni niciodata: dezlegat i-l si aduceti-Mi-l. LUC 19 31 Daca va va intreba cineva:"Pentru ce-l dezlegati?" sa-i spuneti asa:"P entru ca Domnul are trebuinta de el." LUC 19 32 Cei ce fusesera trimisi, s-au dus si au gasit asa cum le spusese Isus. LUC 19 33 Pe cind dezlegau magarusul, stapinii lui le-au zis:"Pentru ce dezlegat i magarusul?" LUC 19 34 Ei au raspuns:"Domnul are trebuinta de el." LUC 19 35 Si au adus magarusul la Isus. Apoi si-au aruncat hainele pe el, si au asezat pe Isus, calare deasupra.

LUC 19 36 Pe cind mergea Isus, oamenii isi asterneau hainele pe drum. LUC 19 37 Si cind S-a apropiat de Ierusalim, spre coborisul muntelui Maslinilor, toata multimea ucenicilor, plina de bucurie a inceput sa laude pe Dumnezeu cu g las tare pentru toate minunile, pe care le vazusera. LUC 19 38 Ei ziceau:"Binecuvintat este Imparatul care vine in Numele Domnului! P ace in cer, si slava in locurile prea inalte!" LUC 19 39 Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus:"Invatatorule, cearta-Ti ucen icii!" LUC 19 40 Si El a raspuns:"Va spun ca, daca vor tacea ei, pietrele vor striga." LUC 19 41 Cind S-a apropiat de cetate si a vazut-o, Isus a plins pentru ea, LUC 19 42 si a zis:"Daca ai fi cunoscut si tu, macar in aceasta zi, lucrurile, c are puteau sa-ti dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tai. LUC 19 43 Vor veni peste tine zile, cind vrajmasii tai te vor inconjura cu santu ri, te vor impresura, si te vor stringe din toate partile: LUC 19 44 te vor face una cu pamintul, pe tine si pe copiii tai din mijlocul tau si nu vor lasa in tine piatra pe piatra, pentru ca n-ai cunoscut vremea cind ai fost cercetata." LUC 19 45 In urma a intrat in Templu, si a inceput sa scoata afara pe cei ce vi ndeau si cumparau in el. LUC 19 46 Si le-a zis:"Este scris:"Casa Mea va fi o casa de rugaciune. Dar voi a ti facut din ea o pestera de tilhari." LUC 19 47 Isus invata in toate zilele pe norod in Templu. Si preotii cei mai de seama, carturarii si batrinii norodului cautau sa-L omoare; LUC 19 48 dar nu stiau cum sa faca, pentru ca tot norodul Ii sorbea vorbele de p e buze. LUC 20 1 Intr-una din acele zile, cind invata Isus norodul in Templu si propovad uia Evanghelia, au venit deodata la El preotii cei mai de seama si carturarii, c u batrinii, LUC 20 2 si I-au zis:"Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ti -a dat puterea aceasta?" LUC 20 3 Drept raspuns, El le-a zis:"Am sa va pun si Eu o intrebare. Spuneti-Mi: LUC 20 4 Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?" LUC 20 5 Dar ei cugetau astfel intre ei:"Daca raspundem:"Din cer", va zice:"Atun ci de ce nu l-ati crezut?" LUC 20 6 Si daca raspundem:"De la oameni", tot norodul ne va ucide cu pietre; ca ci este incredintat ca Ioan era un proroc. LUC 20 7 Atunci au raspuns ca nu stiu de unde venea botezul lui Ioan. LUC 20 8 Si Isus le-a zis:"Nici Eu n-am sa va spun cu ce putere fac aceste lucru ri." LUC 20 9 Apoi a inceput sa spuna norodului pilda aceasta:"Un om a sadit o vie, a arendat-o unor vieri si a plecat intr-o alta tara, pentru o vreme indelungata. LUC 20 10 La vremea rodurilor, a trimis la vieri un rob, ca sa-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au batut, si l-au trimis inapoi cu miinile goale. LUC 20 11 A mai trimis un alt rob, ei l-au batut si pe acela, l-au batjocorit, s i l-au trimis inapoi cu miinile goale. LUC 20 12 A mai trimis un al treilea rob; ei l-au ranit si pe acela, si l-au sco s afara. LUC 20 13 Stapinul viei a zis:"Ce sa fac? Am sa trimit pe fiul meu prea iubit; p oate ca il vor primi cu cinste." LUC 20 14 Dar vierii, cind l-au vazut, s-au sfatuit intre ei, si au zis:"Iata mo stenitorul; veniti sa-l ucidem, ca mostenirea sa fie a noastra." LUC 20 15 Si l-au scos afara din vie, si l-au omorit. Acum, ce le va face stapin ul viei? LUC 20 16 Va veni, va pierde pe vierii aceia, si via o va da altora." Cind au au zit ei cuvintele acestea, au zis:"Nicidecum!" LUC 20 17 Dar Isus i-a privit drept in fata si a zis:"Ce inseamna cuvintele aces tea, care au fost scrise:"Piatra, pe care au lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie p usa in capul unghiului? LUC 20 18 Oricine va cadea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: si pe acel

a peste care va cadea ea, il va spulbera?" LUC 20 19 Preotii cei mai de seama si carturarii cautau sa puna mina pe El chiar in ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepusera ca Isus spusese pilda acea sta impotriva lor. LUC 20 20 Au inceput sa pindeasca pe Isus; si au trimis niste iscoditori, care s e prefaceau ca sunt neprihaniti, ca sa-L prinda cu vorba si sa-L dea pe mina sta pinirii si pe mina puterii dregatorului. LUC 20 21 Iscoditorii acestia L-au intrebat:"Invatatorule, stim ca vorbesti si i nveti pe oameni drept, si ca nu cauti la fata oamenilor, ci-i inveti calea lui D umnezeu in adevar. LUC 20 22 Se cuvine sa platim bir Cezarului sau nu?" LUC 20 23 Isus le-a priceput viclenia, si le-a raspuns:"Pentru ce Ma ispititi? LUC 20 24 Aratati-Mi un ban. Al cui chip, si ale cui slove sunt scrise pe el?""A le Cezarului", au raspuns ei. LUC 20 25 Atunci El le-a zis:"Dati dar Cezarului ce este al Cezarului, si lui Du mnezeu ce este al lui Dumnezeu." LUC 20 26 Nu L-au putut prinde cu vorba inaintea norodului, ci, mirati de raspun sul Lui, au tacut. LUC 20 27 Unii din Saduchei, care zic ca nu este inviere, s-au apropiat si au in trebat pe Isus: LUC 20 28"Invatatorule, iata ce ne-a scris Moise:"Daca moare fratele cuiva avind nevasta, dar fara sa aiba copii, fratele lui sa ia pe nevasta lui, si sa ridice urmas fratelui sau. LUC 20 29 Au fost dar sapte frati. Cel dintii s-a insurat, si a murit fara copii . LUC 20 30 Pe nevasta lui, a luat-o al doilea si a murit si el fara copii. LUC 20 31 A luat-o si al treilea, si tot asa toti sapte; si au murit fara sa las e copii. LUC 20 32 La urma tuturor, a murit si femeia. LUC 20 33 Deci, la inviere nevasta caruia dintre ei va fi femeia? Fiindca toti s apte au avut-o de nevasta." LUC 20 34 Isus le-a raspuns:"Fiii veacului acestuia se insoara si se marita; LUC 20 35 dar cei ce vor fi gasiti vrednici sa aiba parte de veacul viitor si de invierea dintre cei morti, nici nu se vor insura, nici nu se vor marita. LUC 20 36 Pentru ca nici nu vor putea muri; caci vor fi ca ingerii si vor fi fii i lui Dumnezeu, fiind fii ai invierii. LUC 20 37 Dar ca mortii inviaza, a aratat insusi Moise, in locul unde este vorba despre"Rug", cind numeste pe Domnul:"Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov." LUC 20 38 Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii, caci pentru El toti sunt vii." LUC 20 39 Unii din carturari au luat cuvintul, si au zis:"Invatatorule, bine ai zis." LUC 20 40 Si nu mai indrazneau sa-I mai puna nici o intrebare. LUC 20 41 Isus le-a zis:"Cum se zice ca Hristosul este fiul lui David? LUC 20 42 Caci insusi David zice in Cartea Psalmilor:"Domnul a zis Domnului meu: "Sezi la dreapta Mea, LUC 20 43 pina voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale." LUC 20 44 Deci David Il numeste Domn; atunci cum este El, fiul lui?" LUC 20 45 Atunci a zis ucenicilor Sai, in auzul intregului norod: LUC 20 46"Paziti-va de carturari carora le place sa se plimbe in haine lungi, si sa le faca lumea plecaciuni prin piete; ei umbla dupa scaunele dintii in sinago gi, si dupa locurile dintii la ospete; LUC 20 47 si casele vaduvelor le maninca, in timp ce, de ochii lumii, fac rugaci uni lungi. De aceea vor lua o mai mare osinda." LUC 21 1 Isus Si-a ridicat ochii, si a vazut pe niste bogati care isi aruncau da rurile in vistierie. Pe alocuri vor fi mari cutremure de pamint, foamete si cium i; vor fi aratari inspaimintatoare, si semne mari in cer. LUC 21 2 A vazut si pe o vaduva saraca, aruncind acolo doi banuti. LUC 21 3 Si a zis:"Adevarat va spun, ca aceasta vaduva saraca a aruncat mai mult

decit toti ceilalti; LUC 21 4 caci toti acestia au aruncat la daruri din prisosul lor, dar ea a arunc at din saracia ei, tot ce avea ca sa traiasca." LUC 21 5 Pe cind vorbeau unii despre Templu, ca era impodobit cu pietre frumoase si daruri, Isus a zis: LUC 21 6"Vor veni zile cind nu va ramine aici piatra pe piatra, care sa nu fie d arimata." LUC 21 7"Invatatorule", L-au intrebat ei,"cind se vor intimpla toate aceste lucr uri? Si care va fi semnul cind se vor intimpla aceste lucruri?" LUC 21 8 Isus a raspuns:"Bagati de seama sa nu va amageasca cineva. Caci vor ven i multi in Numele Meu, si vor zice:"Eu sunt Hristosul", si"Vremea se apropie." S a nu mergeti dupa ei. LUC 21 9 Cind veti auzi de razboaie si de rascoale, sa nu va spaimintati, pentru ca intii trebuie sa se intimple aceste lucruri. Dar sfirsitul nu va fi indata. LUC 21 10"Apoi", le-a zis El,"un neam se va scula impotriva altui neam, o impara tie impotriva altei imparatii. LUC 21 11 Pe alocuri vor fi mari cutremure de pamint, foamete si ciumi; vor fi a ratari inspaimintatoare si semne mari in cer. LUC 21 12 Dar inainte de toate acestea vor pune miinile pe voi, si va vor prigon i: va vor da pe mina sinagogilor, va vor arunca in temnite, va vor tiri inaintea imparatilor si inaintea dregatorilor, din pricina Numelui Meu. LUC 21 13 Aceste lucruri vi se vor intimpla ca sa fiti marturie. LUC 21 14 Tineti bine minte, sa nu va ginditi mai dinainte ce veti raspunde; LUC 21 15 caci va voi da o gura si o intelepciune, careia nu-i vor putea raspund e, nici sta impotriva toti potrivnicii vostri. LUC 21 16 Veti fi dati in miinile lor pina si de parintii, fratii, rudele si pri etenii vostri, si vor omori pe multi dintre voi. LUC 21 17 Veti fi uriti de toti din pricina Numelui Meu. LUC 21 18 Dar nici un par din cap nu vi se va pierde. LUC 21 19 Prin rabdarea voastra, va veti cistiga sufletele voastre. LUC 21 20 Cind veti vedea Ierusalimul inconjurat de osti, sa stiti ca atunci pus tiirea lui este aproape. LUC 21 21 Atunci, cei din Iudea sa fuga la munti, cei din mijlocul Ierusalimului sa iasa afara din el, si cei de prin ogoare sa nu intre in el. LUC 21 22 Caci zilele acelea vor fi zile de razbunare, ca sa se implineasca tot ce este scris. LUC 21 23 Vai de femeile care vor fi insarcinate, si de cele ce vor da tita in a cele zile! Pentru ca va fi o strimtorare mare in tara, si minie impotriva norodu lui acestuia. LUC 21 24 Vor cadea sub ascutisul sabiei, vor fi luati robi printre toate neamur ile si Ierusalimul va fi calcat in picioare de neamuri, pina se vor implini vre murile neamurilor. LUC 21 25 Vor fi semne in soare, in luna si in stele. Si pe pamint va fi strimto rare printre neamuri, care nu vor sti ce sa faca la auzul urletului marii si al valurilor; LUC 21 26 oamenii isi vor da sufletul de groaza, in asteptarea lucrurilor care s e vor intimpla pe pamint, caci puterile cerurilor vor fi clatinate. LUC 21 27 Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere si slava ma re. LUC 21 28 Cind vor incepe sa se intimple aceste lucruri, sa va uitati in sus, si sa va ridicati capetele, pentru ca izbavirea voastra se apropie." LUC 21 29 Si le-a spus o pilda:"Vedeti smochinul si toti copacii. LUC 21 30 Cind infrunzesc, si-i vedeti, voi singuri cunoasteti ca de acum vara e ste aproape. LUC 21 31 Tot asa, cind veti vedea intimplindu-se aceste lucruri, sa stiti ca Im paratia lui Dumnezeu este aproape. LUC 21 32 Adevarat va spun ca nu va trece neamul acesta, pina cind se vor implin i toate aceste lucruri. LUC 21 33 Cerul si pamintul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. LUC 21 34 Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile cu

imbuibare de mincare si bautura, si cu ingrijorarile vietii acesteia, si astfel ziua aceea sa vina fara veste asupra voastra. LUC 21 35 Caci ziua aceea va veni ca un lat peste toti cei ce locuiesc pe toata fata pamintului. LUC 21 36 Vegheati dar in tot timpul, si rugati-va, ca sa aveti putere sa scapat i de toate lucrurile acestea, care se vor intimpla, si sa stati in picioare inai ntea Fiului omului." LUC 21 37 Ziua, Isus invata pe norod in Templu, iar noaptea Se ducea de o petrec ea in muntele care se cheama muntele Maslinilor. LUC 21 38 Si tot norodul venea dis de dimineata la El in Templu, ca sa-L asculte . LUC 22 1 Praznicul azimilor, numit Pastele, se apropia. LUC 22 2 Preotii cei mai de seama si carturarii cautau un mijloc cum sa omoare p e Isus; caci se temeau de norod. LUC 22 3 Dar Satana a intrat in Iuda, zis si Iscarioteanul, care era din numarul celor doisprezece. LUC 22 4 Iuda s-a dus sa se inteleaga cu preotii cei mai de seama si cu capeteni ile strajerilor Templului cum sa-L dea in miinile lor. LUC 22 5 Ei s-au bucurat, si au cazut la invoiala sa-i dea bani. LUC 22 6 Dupa ce le-a fagaduit ca li-L va da in miini, Iuda cauta un prilej nime rit sa dea pe Isus in miinile lor, fara stirea norodului. LUC 22 7 Ziua praznicului Azimilor, in care trebuiau jertfite Pastele, a venit. LUC 22 8 Si Isus a trimis pe Petru si pe Ioan si le-a zis:"Duceti-va de pregatit i-ne Pastele, ca sa mincam." LUC 22 9"Unde voiesti sa pregatim?" L-au intrebat ei. LUC 22 10 El le-a raspuns:"Iata, cind veti intra in cetate, va va iesi inainte u n om, ducind un ulcior cu apa; mergeti dupa el in casa in care va intra, LUC 22 11 si spuneti stapinului casei:"Invatatorul iti zice:"Unde este odaia pen tru oaspeti, in care sa maninc Pastele cu ucenicii Mei?" LUC 22 12 Si are sa va arate o odaie mare de sus, asternuta gata: acolo sa prega titi Pastele." LUC 22 13 Ei au plecat, si au gasit asa cum le spusese El. Si au pregatit Pastel e. LUC 22 14 Cind a sosit ceasul, Isus a sezut la masa cu cei doisprezece apostoli. LUC 22 15 El le-a zis:"Am dorit mult sa maninc Pastele acestea cu voi inainte de patima Mea; LUC 22 16 caci va spun, ca de acum incolo, nu le voi mai minca, pina la implinir ea lor in Imparatia lui Dumnezeu." LUC 22 17 Si a luat un pahar, a multumit lui Dumnezeu, si a zis:"Luati paharul a cesta, si impartiti-l intre voi; LUC 22 18 pentru ca va spun ca nu voi mai bea de acum incolo din rodul vitei, pi na cind va veni Imparatia lui Dumnezeu." LUC 22 19 Apoi a luat piine si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, a frint-o, si l e-a dat-o, zicind:"Acesta este trupul Meu, care se da pentru voi; sa faceti lucr ul acesta spre pomenirea Mea." LUC 22 20 Tot astfel, dupa ce au mincat, a luat paharul si li l-a dat, zicind:"A cest pahar este legamintul cel nou facut in singele Meu, care se varsa pentru vo i." LUC 22 21"Dar iata ca mina vinzatorului Meu este cu Mine la masa aceasta. LUC 22 22 Negresit, Fiul omului Se duce, dupa cum este rinduit. Dar vai de omul acela prin care este vindut El!" LUC 22 23 Si au inceput sa se intrebe unii pe altii cine din ei sa fie acela car e va face lucrul acesta. LUC 22 24 Intre apostoli s-a iscat si o cearta, ca sa stie care din ei avea sa fie socotit ca cel mai mare? LUC 22 25 Isus le-a zis:"Imparatii Neamurilor domnesc peste ele; si celor ce le stapinesc, li se da numele de binefacatori. LUC 22 26 Voi sa nu fiti asa. Ci cel mai mare dintre voi, sa fie ca cel mai mic; si cel ce cirmuieste, ca cel ce slujeste.

LUC 22 27 Caci care este mai mare: cine sta la masa, sau cine slujeste la masa? Nu cine sta la masa? Si Eu totusi, sunt in mijlocul vostru ca cel ce slujeste la masa. LUC 22 28 Voi sunteti aceia, care ati ramas necontenit cu Mine in incercarile Me le. LUC 22 29 De aceea va pregatesc Imparatia, dupa cum Tatal Meu Mi-a pregatit-o Mi e, LUC 22 30 ca sa mincati si sa beti la masa Mea in Imparatia Mea, si sa sedeti pe scaune de domnie, ca sa judecati pe cele douasprezece semintii ale lui Israel." LUC 22 31 Domnul a zis:"Simone, Simone, Satana v-a cerut sa va cearna ca griul. LUC 22 32 Dar Eu M-am rugat pentru tine ca sa nu se piarda credinta ta si dupa c e te vei intoarce la Dumnezeu, sa intaresti pe fratii tai." LUC 22 33"Doamne", I-a zis Petru,"cu Tine sunt gata sa merg chiar si in temnita si la moarte." LUC 22 34 Si Isus i-a zis:"Petre, iti spun ca nu va cinta astazi cocosul, pina t e vei lepada de trei ori ca nu Ma cunosti." LUC 22 35 Apoi le-a mai zis:"Cind v-am trimis fara punga, fara traista si fara i ncaltaminte, ati dus voi lipsa de ceva?""De nimic", I-au raspuns ei. LUC 22 36 Si El le-a zis:"Acum, dimpotriva, cine are o punga, s-o ia, cine are o traista, de asemenea s-o ia; si cine n-are sabie, sa-si vinda haina, si sa-si c umpere o sabie. LUC 22 37 Caci va spun ca trebuie sa se implineasca cu Mine aceste cuvinte scris e:"El a fost pus in numarul celor faradelege." Si lucrurile privitoare la Mine, sunt gata sa se implineasca." LUC 22 38"Doamne", I-au zis ei,"iata aici doua sabii." Si El le-a zis:"Destul!" LUC 22 39 Dupa ce a iesit afara, S-a dus, ca de obicei, in muntele Maslinilor. U cenicii Lui au mers dupa El. LUC 22 40 Cind a ajuns la locul acela, le-a zis:"Rugati-va, ca sa nu cadeti in i spita." LUC 22 41 Apoi S-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra, a ingenuncheat, si a inceput sa Se roage, LUC 22 42 zicind:"Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine! Totu si, faca-se nu voia Mea, ci a Ta." LUC 22 43 Atunci I s-a aratat un inger din cer ca sa-L intareasca. LUC 22 44 A ajuns intr-un chin ca de moarte, si a inceput sa Se roage si mai fie rbinte si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de singe, care cadeau pe p amint. LUC 22 45 Dupa ce S-a rugat, S-a sculat, si a venit la ucenici; i-a gasit adormi ti de intristare, LUC 22 46 si le-a zis:"Pentru ce dormiti? Sculati-va si rugati-va, ca sa nu cade ti in ispita." LUC 22 47 Pe cind graia El inca, iata ca a venit o gloata. Si cel ce se chema Iu da, unul din cei doisprezece, mergea in fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca sa-L sarute. LUC 22 48 Si Isus i-a zis:"Iudo, cu o sarutare vinzi tu pe Fiul omului?" LUC 22 49 Cei ce erau cu Isus, au vazut ce avea sa se intimple, si au zis:"Doamn e, sa lovim cu sabia?" LUC 22 50 Si unul din ei a lovit pe robul marelui preot, si i-a taiat urechea dr eapta. LUC 22 51 Dar Isus a luat cuvintul, si a zis:"Lasati-i! Pina aici!" Si S-a atins de urechea omului aceluia, si l-a vindecat. LUC 22 52 Isus a zis apoi preotilor celor mai de seama, capeteniilor strajerilor Templului si batrinilor, care venisera impotriva Lui:"Ati iesit dupa Mine ca du pa un tilhar, cu sabii si cu ciomege? LUC 22 53 In toate zilele eram cu voi in Templu, si n-ati pus mina pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru si puterea intunericului." LUC 22 54 Dupa ce au pus mina pe Isus, L-au dus si L-au bagat in casa marelui pr eot. Petru mergea dupa El de departe. LUC 22 55 Au aprins un foc in mijlocul curtii si au sezut jos. Petru s-a asezat

si el printre ei. LUC 22 56 O slujnica l-a vazut cum sedea la para focului, s-a uitat tinta la el, si a zis:"Si omul acesta era cu El." LUC 22 57 Dar Petru s-a lepadat, si a zis:"Femeie, nu-L cunosc." LUC 22 58 Peste putin l-a vazut un altul si a zis:"Si tu esti unul din oamenii a ceia." Iar Petru a zis:"Omule, nu sunt dintre ei." LUC 22 59 Cam dupa un ceas, un altul intarea acelasi lucru, si zicea:"Nu mai inc ape indoiala ca si omul acesta era cu El, caci este Galilean." LUC 22 60 Petru a raspuns:"Omule, nu stiu ce zici." Chiar in clipa aceea, pe cin d vorbea el inca, a cintat cocosul. LUC 22 61 Domnul S-a intors, si S-a uitat tinta la Petru. Si Petru si-a adus ami nte de vorba, pe care i-o spusese Domnul:"Inainte ca sa cinte cocosul te vei lep ada de Mine de trei ori." LUC 22 62 Si a iesit afara, si a plins cu amar. LUC 22 63 Oamenii, care pazeau pe Isus, Il batjocoreau si-L bateau. LUC 22 64 L-au legat la ochi, Il loveau peste fata, si-L intrebau, zicind:"proro ceste, cine Te-a lovit?" LUC 22 65 Si rosteau impotriva Lui multe batjocuri. LUC 22 66 Cind s-a facut ziua, batrinii norodului, preotii cei mai de seama si c arturarii s-au adunat impreuna, si au adus pe Isus in Soborul lor. Ei I-au zis: LUC 22 67"Daca esti Tu Hristosul, spune-ne!" Isus le-a raspuns:"Daca va voi spun e, nu veti crede, LUC 22 68 si daca va voi intreba, nu-Mi veti raspunde, nici nu-Mi veti da drumul . LUC 22 69 De acum incolo, Fiul omului va sedea la dreapta puterii lui Dumnezeu." LUC 22 70 Toti au zis:"Esti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?" Si El le-a raspuns:"Asa c um o spuneti: da, sunt." LUC 22 71 Atunci ei au zis:"Ce nevoie mai avem de marturie? Noi insine am auzito din gura Lui." LUC 23 1 S-au sculat toti, si au dus pe Isus inaintea lui Pilat. LUC 23 2 Si au inceput sa-L pirasca, si sa zica:"Pe omul acesta l-am gasit atiti nd neamul nostru la rascoala, oprind a plati bir Cezarului, si zicind ca el este Hristosul, Imparatul." LUC 23 3 Pilat L-a intrebat:"Esti Tu Imparatul Iudeilor?""Da", i-a raspuns Isus, "sunt." LUC 23 4 Pilat a zis preotilor celor mai de seama si noroadelor:"Eu nu gasesc ni ci o vina in omul acesta." LUC 23 5 Dar ei staruiau si mai mult, si ziceau:"Intarita norodul, si invata pe oameni prin toata Iudea, din Galilea, unde a inceput, pina aici." LUC 23 6 Cind a auzit Pilat de Galilea, a intrebat daca omul acesta este Galilea n. LUC 23 7 Si cind a aflat ca este de sub stapinirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla si el in Ierusalim in zilele acelea. LUC 23 8 Irod, cind a vazut pe Isus, s-a bucurat foarte mult; caci de mult dorea sa-L vada, din pricina celor auzite despre El; si nadajduia sa-L vada facind vr eo minune. LUC 23 9 I-a pus multe intrebari; dar Isus nu i-a raspuns nimic. LUC 23 10 Preotii cei mai de seama si carturarii stateau acolo, si-L pirau cu in fierbintare. LUC 23 11 Irod, cu ostasii lui de paza, se purtau cu El cu dispret, si, dupa ce si-a batut joc de El, si L-a imbracat cu o haina stralucitoare, L-a trimis apoi la Pilat. LUC 23 12 In ziua aceea, Irod si Pilat s-au imprietenit unul cu altul, caci erau invrajbiti intre ei mai inainte. LUC 23 13 Pilat a strins pe preotii cei de seama, pe fruntasi si pe norod, LUC 23 14 si le-a zis:"Mi-ati adus inainte pe omul acesta ca pe unul care atita norodul la rascoala si iata ca, dupa ce l-am cercetat cu de-amanuntul, inaintea voastra, nu l-am gasit vinovat de nici unul din lucrurile de care-l piriti. LUC 23 15 Nici Irod nu i-a gasit nici o vina, caci ni l-a trimis inapoi; si iata

ca omul acesta n-a facut nimic vrednic de moarte. LUC 23 16 Eu deci, dupa ce voi pune sa-l bata, ii voi da drumul." LUC 23 17 La fiecare praznic al Pastelor, Pilat trebuia sa le slobozeasca un int emnitat. LUC 23 18 Ei au strigat cu totii in glas:"La moarte cu omul acesta, si slobozest e-ne pe Baraba!" LUC 23 19 Baraba fusese aruncat in temnita pentru o rascoala, care avusese loc i n cetate, si pentru un omor. LUC 23 20 Pilat le-a vorbit din nou, cu gind sa dea drumul lui Isus. LUC 23 21 Dar ei au strigat:"Rastigneste-L, rastigneste-L!" LUC 23 22 Pilat le-a zis pentru a treia oara:"Dar ce rau a facut? Eu n-am gasit nici o vina de moarte in El. Asa ca, dupa ce voi pune sa-L bata, Ii voi da drumu l." LUC 23 23 Dar ei strigau in gura mare, si cereau de zor sa fie rastignit. Si str igatele lor si ale preotilor celor mai de seama au biruit. LUC 23 24 Pilat a hotarit sa li se implineasca cererea. LUC 23 25 Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat in temnita pentru rascoala si o mor, si pe care-l cereau ei; iar pe Isus L-a dat in miinile lor, ca sa-si faca v oia cu El. LUC 23 26 Pe cind Il duceau sa-L rastigneasca, au pus mina pe un anume Simon din Cirena, care se intorcea de la cimp; si i-au pus crucea in spinare, ca s-o duca dupa Isus. LUC 23 27 In urma lui Isus mergea o mare multime de norod si femei, care se boce au, isi bateau pieptul, si se tinguiau dupa El. LUC 23 28 Isus S-a intors spre ele, si a zis:"Fiice ale Ierusalimului, nu Ma pli ngeti pe Mine, ci plingeti-va pe voi insiva si pe copiii vostri. LUC 23 29 Caci iata, vor veni zile, cind se va zice:"Ferice de cele sterpe, feri ce de pintecele care n-au nascut, si de titele care n-au alaptat!" LUC 23 30 Atunci vor incepe sa zica muntilor:"Cadeti peste noi!" Si dealurilor:" Acoperiti-ne!" LUC 23 31 Caci daca se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui u scat?" LUC 23 32 Impreuna cu El duceau si pe doi facatori de rele, care trebuiau omorit i impreuna cu Isus. LUC 23 33 Cind au ajuns la locul numit"Capatina", L-au rastignit acolo, pe El si pe facatorii de rele: unul la dreapta si altul la stinga. LUC 23 34 Isus zicea:"Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!" Ei si-au impartit hai nele Lui intre ei, tragind la sorti. LUC 23 35 Norodul statea acolo si privea. Fruntasii isi bateau joc de Isus, si z iceau:"Pe altii i-a mintuit; sa Se mintuiasca pe sine insusi, daca este El Hrist osul, Alesul lui Dumnezeu." LUC 23 36 Ostasii de asemenea isi bateau joc de El, se apropiau, Ii dadeau otet, LUC 23 37 si-I ziceau:"Daca esti Tu Imparatul Iudeilor, mintuieste-Te pe Tine in suti!" LUC 23 38 Deasupra Lui era scris cu slove grecesti, latinesti si evreiesti:"Aces ta este Imparatul Iudeilor." LUC 23 39 Unul din tilharii rastigniti Il batjocorea, si zicea:"Nu esti Tu Hrist osul? Mintuieste-Te pe Tine insuti si mintuieste-ne si pe noi!" LUC 23 40 Dar celalalt l-a infruntat, si i-a zis:"Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care esti sub aceeasi osinda? LUC 23 41 Pentru noi este drept, caci primim rasplata cuvenita pentru faradelegi le noastre, dar omul acesta n-a facut nici un rau." LUC 23 42 Si a zis lui Isus:"Doamne, adu-Ti aminte de mine, cind vei veni in Imp aratia Ta!" LUC 23 43 Isus a raspuns:"Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu Mine in rai." LUC 23 44 Era cam pe la ceasul al saselea. Si s-a facut intuneric peste toata ta ra, pina la ceasul al noualea. LUC 23 45 Soarele s-a intunecat, si perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt prin mijloc.

LUC 23 46 Isus a strigat cu glas tare:"Tata, in miinile Tale Imi incredintez duh ul!" Si cind a zis aceste vorbe, Si-a dat duhul. LUC 23 47 Sutasul, cind a vazut ce se intimplase, a slavit pe Dumnezeu, si a zis :"Cu adevarat, omul acesta era neprihanit!" LUC 23 48 Si tot norodul, care venise la privelistea aceea, cind a vazut cele in timplate, s-a intors, batindu-se in piept. LUC 23 49 Toti cunoscutii lui Isus si femeile, care-L insotisera din Galilea sta teau departe, si se uitau la cele ce se petreceau. LUC 23 50 Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun si evlavios, LUC 23 51 care nu luase parte la sfatul si hotarirea celorlalti. El era din Arim atea, o cetate a Iudeilor, si astepta si el Imparatia lui Dumnezeu. LUC 23 52 Omul acesta s-a dus la Pilat, si a cerut trupul lui Isus. LUC 23 53 L-a dat jos de pe cruce, L-a infasurat intr-o pinza de in, si L-a pus intr-un mormint nou, sapat in piatra, in care nu mai fusese pus nimeni. LUC 23 54 Era ziua Pregatirii, si incepea ziua Sabatului. LUC 23 55 Femeile, care venisera cu Isus din Galilea, au insotit pe Iosif; au v azut mormintul si felul cum a fost pus trupul lui Isus in el, LUC 23 56 s-au intors, si au pregatit miresme si miruri. Apoi, in ziua Sabatului , s-au odihnit, dupa Lege. LUC 24 1 In ziua intii a saptaminii, femeile acestea si altele impreuna cu ele, au venit la mormint dis de dimineata, si au adus miresmele, pe care le pregatise ra. LUC 24 2 Au gasit piatra rasturnata de pe mormint, LUC 24 3 au intrat inauntru, si n-au gasit trupul Domnului Isus. LUC 24 4 Fiindca nu stiau ce sa creada, iata ca li s-au aratat doi barbati, imb racati in haine stralucitoare. LUC 24 5 Ingrozite, femeile si-au plecat fetele la pamint. Dar ei le-au zis:"Pen tru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu? LUC 24 6 Nu este aici, ci a inviat. Aduceti-va aminte ce v-a spus pe cind era i nca in Galilea, LUC 24 7 cind zicea ca Fiul omului trebuie sa fie dat in miinile pacatosilor, sa fie rastignit si a treia zi sa invieze." LUC 24 8 Si ele si-au adus aminte de cuvintele lui Isus. LUC 24 9 La intoarcerea lor de la mormint au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece si tuturor celorlalti. LUC 24 10 Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioa na, Maria, mama lui Iacov, si celelalte, care erau impreuna cu ele. LUC 24 11 Cuvintele acestea li se pareau apostolilor basme, si nu le credeau. LUC 24 12 Dar Petru s-a sculat, si a dat fuga la mormint. S-a plecat si s-a uita t inauntru, dar n-a vazut decit fisiile de pinza, care stateau pe pamint; apoi a plecat acasa, mirat de cele intimplate. LUC 24 13 In aceeasi zi, iata, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, ca re era la o departare de saizeci de stadii de Ierusalim, LUC 24 14 si vorbeau intre ei despre tot ce se intimplase. LUC 24 15 Pe cind vorbeau ei si se intrebau, Isus S-a apropiat, si mergea pe dru m impreuna cu ei. LUC 24 16 Dar ochii lor erau impiedicati sa-L cunoasca. LUC 24 17 El le-a zis:"Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbati intre voi pe d rum?" Si ei s-au oprit, uitindu-se tristi. LUC 24 18 Drept raspuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis:"Tu esti singurul st rain aici in Ierusalim, de nu stii ce s-a intimplat in el zilele acestea?" LUC 24 19"Ce?" le-a zis El. Si ei I-au raspuns:"Ce s-a intimplat cu Isus din Naz aret, care era un proroc puternic in fapte si in cuvinte, inaintea lui Dumnezeu si inaintea intregului norod. LUC 24 20 Cum preotii cei mai de seama si mai marii nostri L-au dat sa fie osind it la moarte, si L-au rastignit?" LUC 24 21 Noi trageam nadejde ca El este Acela, care va izbavi pe Israel; dar cu toate acestea, iata ca astazi este a treia zi de cind s-au intimplat aceste luc ruri. LUC 24 22 Ba inca, niste femei de ale noastre ne-au pus in uimire: ele s-au dus

dis de dimineata la mormint, LUC 24 23 nu I-au gasit trupul, si au venit si au spus ca au si vazut si o veden ie de ingeri, care ziceau ca El este viu. LUC 24 24 Unii din cei ce erau cu noi, s-au dus la mormint, si au gasit asa cum spusesera femeile, dar pe El nu L-au vazut. LUC 24 25 Atunci Isus le-a zis:"O, nepriceputilor si zabavnici cu inima, cind es te vorba sa credeti tot ce au spus prorocii! LUC 24 26 Nu trebuia sa sufere Hristosul aceste lucruri, si sa intre in slava Sa ? LUC 24 27 Si a inceput de la Moise, si de la toti prorocii, si le-a tilcuit, in toate Scripturile, ce era cu privire la El. LUC 24 28 Cind s-au apropiat de satul la care mergeau, El S-a facut ca vrea sa m earga mai departe. LUC 24 29 Dar ei au staruit de El, si au zis:"Ramii cu noi, caci este spre seara , si ziua aproape a trecut." Si a intrat sa ramina cu ei. LUC 24 30 Pe cind sedea la masa cu ei, a luat piinea, si, dupa ce a rostit binec uvintarea, a frint-o, si le-a dat-o. LUC 24 31 Atunci li s-au deschis ochii, si L-au cunoscut, dar El S-a facut nevaz ut dinaintea lor; LUC 24 32 si au zis unul catre altul:"Nu ne ardea inima in noi, cind ne vorbea p e drum, si ne deschidea Scripturile?" LUC 24 33 S-au sculat chiar in ceasul acela, s-au intors in Ierusalim, si au gas it pe cei unsprezece si pe cei ce erau cu ei, adunati la un loc, LUC 24 34 si zicind:"A inviat Domnul cu adevarat, si S-a aratat lui Simon"; LUC 24 35 si au istorisit ce li se intimplase pe drum, si cum L-au cunoscut la f ringerea piinii. LUC 24 36 Pe cind vorbeau ei astfel, insusi Isus a stat in mijlocul lor, si le-a zis:"Pace voua!" LUC 24 37 Plini de frica si de spaima, ei credeau ca vad un duh. LUC 24 38 Dar El le-a zis:"Pentru ce sunteti tulburati? Si de ce vi se ridica as tfel de ginduri in inima? LUC 24 39 Uitati-va la miinile si picioarele Mele, Eu sunt; pipaiti-Ma si vedeti : un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeti ca am Eu. LUC 24 40 (Si dupa ce a zis aceste vorbe, le-a aratat miinile si picioarele Sale .) LUC 24 41 Fiindca ei, de bucurie, inca nu credeau, si se mirau, El le-a zis:"Ave ti aici ceva de mincare?" LUC 24 42 I-au dat o bucata de peste fript si un fagure de miere. LUC 24 43 El le-a luat, si a mincat inaintea lor. LUC 24 44 Apoi le-a zis:"Iata ce va spuneam cind inca eram cu voi, ca trebuie sa se implineasca tot ce este scris despre Mine in Legea lui Moise, in proroci si in Psalmi." LUC 24 45 Atunci le-a deschis mintea, ca sa inteleaga Scripturile, LUC 24 46 si le-a zis:"Asa este scris, si asa trebuia sa patimeasca Hristos, si sa invieze a treia zi dintre cei morti. LUC 24 47 Si sa se propovaduiasca tuturor neamurilor, in Numele Lui, pocainta si iertarea pacatelor, incepind din Ierusalim. LUC 24 48 Voi sunteti martori ai acestor lucruri. LUC 24 49 Si iata ca voi trimite peste voi fagaduinta Tatalui Meu; dar ramineti in cetate pina veti fi imbracati cu putere de sus." LUC 24 50 El i-a dus afara pina spre Betania. Si-a ridicat miinile, si i-a binec uvintat. LUC 24 51 Pe cind ii binecuvinta, S-a despartit de ei, si a fost inaltat la cer. LUC 24 52 Dupa ce I s-au inchinat, ei s-au intors in Ierusalim cu o mare bucurie . LUC 24 53 Si tot timpul stateau in Templu, si laudau si binecuvintau pe Dumnezeu . Amin. IOA 1 1 La inceput era Cuvintul si Cuvintul era cu Dumnezeu, si Cuvintul era Dum nezeu.

IOA 1 2 El era la inceput cu Dumnezeu. IOA 1 3 Toate lucrurile au fost facute prin El, si nimic din ce a fost facut, na fost facut fara El. IOA 1 4 In El era viata, si viata era lumina oamenilor. IOA 1 5 Lumina lumineaza in intuneric si intunericul n-a biruit-o. IOA 1 6 A venit un om trimis de Dumnezeu; numele lui era Ioan. IOA 1 7 El a venit ca martor, ca sa marturiseasca despre Lumina, pentru ca toti sa creada prin el. IOA 1 8 Nu era el Lumina, ci el a venit ca sa marturiseasca despre Lumina. IOA 1 9 Lumina aceasta era adevarata Lumina, care lumineaza pe orice om, venind in lume. IOA 1 10 El era in lume, si lumea a fost facuta prin El, dar lumea nu L-a cunosc ut. IOA 1 11 A venit la ai Sai, si ai Sai nu L-au primit. IOA 1 12 Dar tuturor celor ce L-au primit, adica, celor ce cred in Numele Lui, l e-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; IOA 1 13 nascuti nu din singe, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om , ci din Dumnezeu. IOA 1 14 Si Cuvintul S-a facut trup, si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal. IOA 1 15 Ioan a marturisit despre El, cind a strigat:"El este Acela despre care ziceam eu:"Cel ce vine dupa mine, este inaintea mea, pentru ca era inainte de mi ne." IOA 1 16 Si noi toti am primit din plinatatea Lui, si har dupa har; IOA 1 17 Caci Legea a fost data prin Moise, dar harul si adevarul au venit prin Isus Hristos. IOA 1 18 Nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este in s inul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut." IOA 1 19 Iata marturisirea facuta de Ioan cind Iudeii au trimis din Ierusalim pe niste preoti si Leviti sa-l intrebe:"Tu cine esti?" IOA 1 20 El a marturisit si n-a tagaduit: a marturisit ca nu este el Hristosul. IOA 1 21 Si ei l-au intrebat:"Dar cine esti? Esti Ilie?" Si el a zis:"Nu sunt!"" Esti prorocul?" Si el a raspuns:"Nu!" IOA 1 22 Atunci i-au zis:"Dar cine esti, ca sa dam un raspuns celor ce ne-au tri mis. Ce zici tu despre tine insuti?" IOA 1 23"Eu", a zis el,"sunt glasul celui ce striga in pustie:"Neteziti calea D omnului", cum a zis prorocul Isaia. IOA 1 24 Trimisii erau din partea Fariseilor. IOA 1 25 Ei i-au mai pus urmatoarea intrebare:"Atunci de ce botezi, daca nu esti Hristosul, nici Ilie, nici prorocul?" IOA 1 26 Drept raspuns, Ioan le-a zis:"Eu botez cu apa, dar in mijlocul vostru s ta Unul, pe care voi nu-L cunoasteti. IOA 1 27 El este Acela care vine dupa mine, si care este inaintea mea; eu nu sun t vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintelor Lui." IOA 1 28 Aceste lucruri s-au petrecut in Betabara, dincolo de Iordan, unde botez a Ioan. IOA 1 29 A doua zi, Ioan a vazut pe Isus venind la el, si a zis:"Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii! IOA 1 30 El este Acela despre care ziceam:"Dupa mine vine un om, care este inain tea mea, caci era inainte de mine. IOA 1 31 Eu nu-L cunosteam, dar tocmai pentru aceasta am venit sa botez cu apa: ca El sa fie facut cunoscut lui Israel." IOA 1 32 Ioan a facut urmatoarea marturisire:"Am vazut Duhul coborindu-Se din ce r ca un porumbel si oprindu-Se peste El. IOA 1 33 Eu nu-L cunosteam; dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, mi-a zis:"Ace la peste care vei vedea Duhul coborindu-Se si oprindu-Se, este Cel ce boteaza cu Duhul Sfint." IOA 1 34 Si eu am vazut lucrul acesta, si am marturisit ca El este Fiul lui Dumn ezeu."

IOA 1 35 A doua zi, Ioan statea iarasi cu doi din ucenicii lui. IOA 1 36 Si, pe cind privea pe Isus umblind, a zis:"Iata Mielul lui Dumnezeu!" IOA 1 37 Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe, si au mers dupa Isus. IOA 1 38 Isus S-a intors, si, cind i-a vazut ca merg dupa El, le-a zis:"Ce cauta ti?" Ei I-au raspuns:"Rabi (care, talmacit, inseamna:"Invatatorule"), unde locui esti?" IOA 1 39"Veniti de vedeti", le-a zis El. S-au dus si au vazut unde locuia si in ziua aceea au ramas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea. IOA 1 40 Unul din cei doi, care auzisera cuvintele lui Ioan si mersesera dupa Is us, era Andrei, fratele lui Simon Petru. IOA 1 41 El, cel dintii, a gasit pe fratele sau Simon, si i-a zis:"Noi am gasit pe Mesia" (care, talmacit inseamna Hristos). IOA 1 42 Si l-a adus la Isus. Isus l-a privit, si i-a zis:"Tu esti Simon, fiul l ui Iona, tu te vei chema Chifa", (care talmacit, inseamna Petru). IOA 1 43 A doua zi, Isus a vrut sa Se duca in Galilea, si a gasit pe Filip. Si i -a zis:"Vino dupa Mine." IOA 1 44 Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei si a lui Petru. IOA 1 45 Filip a gasit pe Natanael, si i-a zis:"Noi am gasit pe Acela, despre ca re a scris Moise in Lege, si prorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif." IOA 1 46 Natanael i-a zis:"Poate iesi ceva bun din Nazaret?""Vino si vezi!" i-a raspuns Filip. IOA 1 47 Isus a vazut pe Natanael venind la El, si a zis despre el:"Iata cu adev arat un Israelit, in care nu este viclesug. IOA 1 48"De unde ma cunosti?" I-a zis Natanael. Drept raspuns, Isus i-a zis:"Team vazut mai inainte ca sa te cheme Filip, cind erai sub smochin." IOA 1 49 Natanael I-a raspuns:"Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Tu esti Imparatu l lui Israel!" IOA 1 50 Drept raspuns Isus i-a zis:"Pentru ca ti-am spus ca te-am vazut sub smo chin, crezi? Lucruri mai mari decit acestea vei vedea." IOA 1 51 Apoi i-a zis:"Adevarat, adevarat va spun, ca, de acum incolo veti vedea cerul deschis si pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se si coborindu-se peste Fiul o mului." IOA 2 1 A treia zi s-a facut o nunta in Cana din Galilea. Mama lui Isus era acol o. IOA 2 2 Si la nunta au fost chemati si Isus cu ucenicii Lui. IOA 2 3 Cind s-a ispravit vinul, mama lui Isus I-a zis:"Nu mai au vin." IOA 2 4 Isus i-a raspuns:"Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit inca ce asul." IOA 2 5 Mama lui a zis slugilor:"Sa faceti orice va va zice." IOA 2 6 Si acolo erau sase vase de piatra, puse dupa obiceiul de curatire al Iu deilor si in fiecare vas incapeau cite doua sau trei vedre. IOA 2 7 Isus le-a zis:"Umpleti vasele acestea cu apa." Si le-au umplut pina sus. IOA 2 8"Scoateti acum", le-a zis El, si"aduceti nunului." Si i-au adus. IOA 2 9 Nunul, dupa ce a gustat apa facuta vin, el nu stia de unde vine vinul ac esta (slugile insa, care scosesera apa, stiau), a chemat pe mire, IOA 2 10 si i-a zis:"Orice om pune la masa intii vinul cel bun; si, dupa ce oame nii au baut bine, atunci pune pe cel mai putin bun; dar tu ai tinut vinul cel bu n pina acum." IOA 2 11 Acest inceput al semnelor Lui l-a facut Isus in Cana din Galilea. El Si -a aratat slava Sa, si ucenicii Lui au crezut in El. IOA 2 12 Dupa aceea, S-a coborit la Capernaum, impreuna cu mama, fratii si uceni cii Lui; si acolo n-au ramas multe zile. IOA 2 13 Pastele Iudeilor erau aproape si Isus S-a suit la Ierusalim. IOA 2 14 In Templu a gasit pe cei ce vindeau boi, oi si porumbei, si pe schimbat orii de bani sezind jos. IOA 2 15 A facut un bici de streanguri, si i-a scos pe toti afara din Templu, im preuna cu oile si boii; a varsat banii schimbatorilor, si le-a rasturnat mesele.

IOA 2 16 Si a zis celor ce vindeau porumbei:"Ridicati acestea de aici, si nu fac eti din casa Tatalui Meu o casa de negustorie." IOA 2 17 Ucenicii Lui, si-au adus aminte ca este scris:"Rivna pentru casa Ta Ma maninca pe Mine." IOA 2 18 Iudeii au luat cuvintul, si I-au zis:"Prin ce semn ne arati ca ai puter e sa faci astfel de lucruri?" IOA 2 19 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Stricati Templul acesta, si in trei zile il voi ridica." IOA 2 20 Iudeii au zis:"Au trebuit patruzeci si sase de ani, ca sa se zideasca T emplul acesta, si Tu il vei ridica in trei zile?" IOA 2 21 Dar El le vorbea despre Templul trupului Sau. IOA 2 22 Tocmai de aceea, cind a inviat din morti, ucenicii Lui si-au adus amint e ca le spusese vorbele acestea si au crezut Scriptura si cuvintele pe care le s pusese Isus. IOA 2 23 Pe cind era Isus in Ierusalim, la praznicul Pastelor, multi au crezut i n Numele Lui, caci vedeau semnele pe care le facea. IOA 2 24 Dar Isus nu Se incredea in ei, pentru ca ii cunostea pe toti. IOA 2 25 Si n-avea trebuinta sa-I faca cineva marturisiri despre nici un om, fii ndca El insusi stia ce este in om. IOA 3 1 Intre Farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntas al Iudeilor. IOA 3 2 Acesta a venit la Isus, noaptea si I-a zis:"Invatatorule, stim ca esti u n Invatator, venit de la Dumnezeu, caci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el." IOA 3 3 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Adevarat, adevarat iti spun ca, daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu." IOA 3 4 Nicodim I-a zis:"Cum se poate naste un om batrin? Poate el sa intre a do ua oara in pintecele maicii sale si sa se nasca?" IOA 3 5 Isus i-a raspuns:"Adevarat, adevarat iti spun, ca, daca nu se naste cine va din apa si din Duh, nu poate sa intre in Imparatia lui Dumnezeu. IOA 3 6 Ce este nascut din carne, este carne, si ce este nascut din Duh, este du h. IOA 3 7 Nu te mira ca ti-am zis:"Trebuie sa va nasteti din nou." IOA 3 8 Vintul sufla incotro vrea, si-i auzi vuietul; dar nu stii de unde vine, nici incotro merge. Tot asa este cu oricine este nascut din Duhul." IOA 3 9 Nicodim I-a zis:"Cum se poate face asa ceva?" IOA 3 10 Isus i-a raspuns:"Tu esti invatatorul lui Israel, si nu pricepi aceste lucruri? IOA 3 11 Adevarat, adevarat iti spun, ca noi vorbim ce stim, si marturisim ce am vazut; si voi nu primiti marturia noastra. IOA 3 12 Daca v-am vorbit despre lucruri pamintesti si nu credeti, cum veti cred e cind va voi vorbi despre lucrurile ceresti? IOA 3 13 Nimeni nu s-a suit in cer, afara de Cel ce S-a coborit din cer, adica F iul omului, care este in cer. IOA 3 14 Si, dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie sa fie inaltat si Fiul omului, IOA 3 15 pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. IOA 3 16 Fiindca atit de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui F iu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. IOA 3 17 Dumnezeu, in adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mintuita prin El. IOA 3 18 Oricine crede in El, nu este judecat; dar cine nu crede, a si fost jude cat, pentru ca n-a crezut in Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. IOA 3 19 Si judecata aceasta sta in faptul ca, odata venita Lumina in lume, oame nii au iubit mai mult intunericul decit lumina, pentru ca faptele lor erau rele. IOA 3 20 Caci oricine face raul, uraste lumina, si nu vine la lumina, ca sa nu i se vadeasca faptele. IOA 3 21 Dar cine lucreaza dupa adevar, vine la lumina, pentru ca sa i se arate faptele, fiindca sunt facute in Dumnezeu." IOA 3 22 Dupa aceea, Isus si ucenicii Lui au venit in tinutul Iudeii, si statea

acolo cu ei si boteza. IOA 3 23 Ioan boteza si el in Enon, aproape de Salim, pentru ca acolo erau multe ape, si oamenii veneau ca sa fie botezati. IOA 3 24 Caci Ioan inca nu fusese aruncat in temnita. IOA 3 25 Intre ucenicii lui Ioan si intre un Iudeu, s-a iscat o neintelegere cu privire la curatire. IOA 3 26 Au venit deci la Ioan si i-au zis:"Invatatorule, Cel ce era cu tine din colo de Iordan, si despre care ai marturisit tu, iata ca boteaza, si toti oamen ii se duc la El." IOA 3 27 Drept raspuns, Ioan i-a zis:"Omul nu poate primi decit ce-i este dat di n cer. IOA 3 28 Voi insiva imi sunteti martori ca am zis:"Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis inaintea Lui. IOA 3 29 Cine are mireasa, este mire; dar prietenul mirelui, care sta si-i ascul ta, se bucura foarte mult cind aude glasul mirelui: si aceasta bucurie, care est e a mea, este deplina. IOA 3 30 Trebuie ca El sa creasca, iar eu sa ma micsorez. IOA 3 31 Cel ce vine din cer, este mai presus de toti, cel ce este de pe pamint, este pamintesc, si vorbeste ca de pe pamint. Cel ce vine din cer, este mai pres us de toti. IOA 3 32 El marturiseste ce a vazut si a auzit, si totusi nimeni nu primeste mar turia Lui. IOA 3 33 Cine primeste marturia Lui, adevereste prin aceasta ca Dumnezeu spune a devarul. IOA 3 34 Caci Acela, pe care L-a trimis Dumnezeu, vorbeste cuvintele lui Dumneze u, pentru ca Dumnezeu nu-I da Duhul cu masura. IOA 3 35 Tatal iubeste pe Fiul, si a dat toate lucrurile in mina Lui. IOA 3 36 Cine crede in Fiul, are viata vesnica; dar cine nu crede in Fiul, nu va vedea viata, ci minia lui Dumnezeu ramine peste el." IOA 4 1 Domnul a aflat ca Fariseii au auzit ca El face si boteaza mai multi ucen ici decit Ioan. IOA 4 2 Insa Isus nu boteza El insusi, ci ucenicii Lui. IOA 4 3 Atunci a parasit Iudea, si S-a intors in Galilea. IOA 4 4 Fiindca trebuia sa treaca prin Samaria, IOA 4 5 a ajuns linga o cetate din tinutul Samariei, numita Sihar, aproape de og orul, pe care-l daduse Iacov fiului sau Iosif. IOA 4 6 Acolo se afla fintina lui Iacov. Isus, ostenit de calatorie, sedea linga fintina. Era cam pe la ceasul al saselea. IOA 4 7 A venit o femeie din Samaria sa scoata apa."Da-Mi sa beau", i-a zis Isus . IOA 4 8 Caci ucenicii Lui se dusesera in cetate sa cumpere de ale mincarii. IOA 4 9 Femeia Samariteanca I-a zis:"Cum Tu, Iudeu, ceri sa bei de la mine, feme ie Samariteanca?" Iudeii, in adevar, n-au legaturi cu Samaritenii. IOA 4 10 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu, si cine este Cel ce-ti zice:"Da-Mi sa beau!", tu singura ai fi cerut sa bei, si El ti-ar fi dat apa vie." IOA 4 11"Doamne", I-a zis femeia,"n-ai cu ce sa scoti apa, si fintina este adinc a; de unde ai putea sa ai dar aceasta apa vie? IOA 4 12 Esti Tu oare mai mare decit parintele nostru Iacov, care ne-a dat finti na aceasta, si a baut din ea el insusi si feciorii lui si vitele lui?" IOA 4 13 Isus i-a raspuns:"Oricui bea din apa aceasta, ii va fi iarasi sete. IOA 4 14 Dar oricui va bea din apa, pe care i-o voi da Eu, in veac nu-I va fi se te; ba inca apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface in el intr-un izvor de apa , care va tisni in viata vesnica." IOA 4 15"Doamne", I-a zis femeia,"da-mi aceasta apa, ca sa nu-mi mai fie sete, s i sa nu mai vin pina aici sa scot." IOA 4 16"Du-te", i-a zis Isus,"de cheama pe barbatul tau, si vino aici." IOA 4 17 Femeia I-a raspuns:"N-am barbat." Isus i-a zis:"Bine ai zis ca n-ai bar bat. IOA 4 18 Pentru ca cinci barbati ai avut; si acela, pe care-l ai acum, nu-ti est

e barbat. Aici ai spus adevarul." IOA 4 19"Doamne", I-a zis femeia,"vad ca esti proroc. IOA 4 20 Parintii nostri s-au inchinat pe muntele acesta; si voi ziceti ca in Ie rusalim este locul unde trebuie sa se inchine oamenii." IOA 4 21"Femeie", i-a zis Isus,"crede-Ma ca vine ceasul cind nu va veti inchina Tatalui, nici pe muntele acesta, nici in Ierusalim. IOA 4 22 Voi va inchinati la ce nu cunoasteti; noi ne inchinam la ce cunoastem, caci Mintuirea vine de la Iudei. IOA 4 23 Dar vine ceasul, si acum a si venit, cind inchinatorii adevarati se vor inchina Tatalui in duh si in adevar; fiindca astfel de inchinatori doreste si T atal. IOA 4 24 Dumnezeu este Duh, si cine se inchina Lui, trebuie sa I se inchine in d uh si in adevar." IOA 4 25"Stiu", i-a zis femeia, ca are sa vina Mesia, (caruia I se zice Hristos) ; cind va veni El, are sa ne spuna toate lucrurile." IOA 4 26 Isus i-a zis:"Eu, cel care vorbesc cu tine, sunt Acela." IOA 4 27 Atunci au venit ucenicii Lui, si se mirau ca vorbea cu o femeie. Totusi , nici unul nu I-a zis:"Ce cauti?" sau:"Despre ce vorbesti cu ea?" IOA 4 28 Atunci femeia si-a lasat galeata, s-a dus in cetate, si a zis oamenilor : IOA 4 29"Veniti de vedeti un om, care mi-a spus tot ce am facut; nu cumva este a cesta Hristosul?" IOA 4 30 Ei au iesit din cetate, si veneau spre El. IOA 4 31 In timpul acesta, ucenicii Il rugau sa manince, si ziceau:"Invatatorule , maninca!" IOA 4 32 Dar El le-a zis:"Eu am de mincat o mincare, pe care voi n-o cunoasteti. " IOA 4 33 Ucenicii au inceput sa-si zica deci unii altora:"Nu cumva I-a adus cine va sa manince?" IOA 4 34 Isus le-a zis:"Mincarea Mea este sa fac voia Celui ce M-a trimis si sa implinesc lucrarea Lui. IOA 4 35 Nu ziceti voi ca mai sunt patru luni pina la seceris? Iata, Eu va spun: "ridicati-va ochii, si priviti holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceris . IOA 4 36 Cine secera, primeste o plata, si stringe roada pentru viata vesnica; p entru ca si cel ce seamana si cel ce secera sa se bucure in acelasi timp. IOA 4 37 Caci in aceasta privinta, este adevarata zicerea:"Unul seamana, iar alt ul secera." IOA 4 38 Eu v-am trimis sa secerati acolo unde nu voi v-ati ostenit; altii s-au ostenit, si voi ati intrat in osteneala lor. IOA 4 39 Multi Samariteni din cetatea aceea au crezut in Isus din pricina martur iei femeii, care zicea:"Mi-a spus tot ce am facut." IOA 4 40 Cind au venit Samaritenii la El, L-au rugat sa ramina la ei. Si El a ra mas acolo doua zile. IOA 4 41 Mult mai multi au crezut in El din pricina cuvintelor Lui. IOA 4 42 Si ziceau femeii:"Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricina ca L-am auzit noi insine si stim ca acesta este in adevar Hristosul, Min tuitorul lumii." IOA 4 43 Dupa aceste doua zile, Isus a plecat de acolo, ca sa se duca in Galilea . IOA 4 44 Caci El insusi spusese ca un proroc nu este pretuit in patria sa. IOA 4 45 Cind a ajuns in Galilea a fost primit bine de Galileeni, caci vazusera tot ce facuse la Ierusalim in timpul praznicului; caci fusesera si ei la praznic . IOA 4 46 Isus S-a intors deci in Cana din Galilea, unde prefacuse apa in vin. In Capernaum era un slujbas imparatesc, al carui fiu era bolnav. IOA 4 47 Slujbasul acesta a aflat ca Isus venise din Iudea in Galilea, s-a dus l a El, si L-a rugat sa vina si sa tamaduiasca pe fiul lui, care era pe moarte. IOA 4 48 Isus i-a zis:"Daca nu vedeti semne si minuni, cu nici un chip nu credet

i!" IOA 4 49 Slujbasul imparatesc I-a zis:"Doamne, vino pina nu moare micutul meu." IOA 4 50"Du-te", i-a zis Isus,"fiul tau traieste." Si omul acela a crezut cuvint ele, pe care i le spusese Isus, si a pornit la drum. IOA 4 51 Pe cind se cobora el, l-au intimpinat robii lui, si i-au adus vestea ca fiul lui traieste. IOA 4 52 El i-a intrebat de ceasul in care a inceput sa-i fie mai bine. Si ei iau zis:"Ieri, in ceasul al saptelea, l-au lasat frigurile." IOA 4 53 Tatal a cunoscut ca tocmai in ceasul acela ii zisese Isus:"Fiul tau tra ieste." Si a crezut el si toata casa lui. IOA 4 54 Acesta este iarasi al doilea semn, facut de Isus, dupa ce S-a intors di n Iudea in Galilea. IOA 5 1 Dupa aceea, era un praznic al Iudeilor; si Isus S-a suit la Ierusalim. IOA 5 2 In Ierusalim, linga Poarta Oilor este o scaldatoare, numita in evreieste Betesda, care are cinci pridvoare. IOA 5 3 In pridvoarele acestea zaceau o multime de bolnavi, orbi, schiopi, uscat i, care asteptau miscarea apei. IOA 5 4 Caci un inger al Domnului se cobora din cind in cind in scaldatoare si t ulbura apa. Si cel dintii, care se cobora in ea, dupa tulburarea apei, se facea sanatos, orice boala ar fi avut. IOA 5 5 Acolo se afla un om bolnav de treizeci si opt de ani. IOA 5 6 Isus, cind l-a vazut zacind, si, fiindca stia ca este bolnav de multa vr eme, i-a zis:"Vrei sa te faci sanatos?" IOA 5 7"Doamne", I-a raspuns bolnavul,"n-am pe nimeni sa ma bage in scaldatoare cind se tulbura apa; si, pina sa ma duc eu, se coboara altul inaintea mea. IOA 5 8"Scoala-te", i-a zis Isus,"ridica-ti patul si umbla." IOA 5 9 Indata omul acela s-a facut sanatos, si-a luat patul, si umbla. Ziua ace ea era o zi de Sabat. IOA 5 10 Iudeii ziceau deci celui ce fusese vindecat:"Este ziua Sabatului; nu-ti este ingaduit sa-ti ridici patul." IOA 5 11 El le-a raspuns:"Cel ce m-a facut sanatos, mi-a zis:"Ridica-ti patul si umbla." IOA 5 12 Ei l-au intrebat:"Cine este omul acela, care ti-a zis:"Ridica-ti patul, si umbla?" IOA 5 13 Dar cel vindecat nu stia cine este: caci Isus se facuse nevazut din nor odul care era in locul acela. IOA 5 14 Dupa aceea, Isus l-a gasit in Templu, si i-a zis:"Iata ca te-ai facut s anatos; de acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu ti se intimple ceva mai rau." IOA 5 15 Omul acela s-a dus, si a spus Iudeilor ca Isus este Acela care-l facuse sanatos. IOA 5 16 Din pricina aceasta, Iudeii au inceput sa urmareasca pe Isus, si cautau sa-L omoare, fiindca facea aceste lucruri in ziua Sabatului. IOA 5 17 Dar Isus le-a raspuns:"Tatal Meu lucreaza pina acum, si Eu de asemenea lucrez." IOA 5 18 Tocmai de aceea cautau si mai mult Iudeii sa-L omoare, nu numai fiindca dezlega ziua Sabatului, dar si pentru ca zicea ca Dumnezeu este Tatal Sau, si S e facea astfel deopotriva cu Dumnezeu. IOA 5 19 Isus a luat din nou cuvintul, si le-a zis:"Adevarat, adevarat va spun c a Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decit ce vede pe Tatal facind si tot ce face Tatal face si Fiul intocmai. IOA 5 20 Caci Tatal iubeste pe Fiul, si-I arata tot ce face, si-I va arata lucra ri mai mari decit acestea, ca voi sa va minunati. IOA 5 21 In adevar, dupa cum Tatal inviaza mortii, si le da viata, tot asa si Fi ul da viata cui vrea. IOA 5 22 Tatal nici nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului, IOA 5 23 pentru ca toti sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cin steste pe Fiul, nu cinsteste pe Tatal, care L-a trimis. IOA 5 24 Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele, si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din mo arte la viata.

IOA 5 25 Adevarat, adevarat va spun, ca vine ceasul, si acum a si venit, cind ce i morti vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, si cei ce-l vor asculta, vor invia. IOA 5 26 Caci, dupa cum Tatal are viata in sine, tot asa a dat si Fiului sa aiba viata in sine. IOA 5 27 Si I-a dat putere sa judece, intrucit este Fiu al omului. IOA 5 28 Nu va mirati de lucrul acesta; pentru ca vine ceasul cind toti cei din morminte vor auzi glasul Lui, IOA 5 29 si vor iesi afara din ele. Cei ce au facut binele, vor invia pentru via ta; iar cei ce au facut raul, vor invia pentru judecata. IOA 5 30 Eu nu pot face nimic de la Mine insumi: judec dupa cum aud, si judecata Mea este dreapta, pentru ca nu caut sa fac voia Mea, ci voia Tatalui, care M-a trimis. IOA 5 31 Daca Eu marturisesc despre Mine insumi, marturia Mea nu este adevarata. IOA 5 32 Este un Altul, care marturiseste despre Mine; si stiu ca marturisirea, pe care o face El despre Mine este adevarata. IOA 5 33 Voi ati trimis la Ioan, si el a marturisit pentru adevar. IOA 5 34 Nu ca marturia, pe care o primesc Eu, vine de la un om; dar spun lucrur ile acestea pentru ca sa fiti mintuiti. IOA 5 35 Ioan era lumina, care este aprinsa si lumineaza, si voi ati vrut sa va veseliti citava vreme la lumina lui. IOA 5 36 Dar Eu am o marturie mai mare decit a lui Ioan, caci lucrarile, pe care Mi le-a dat Tatal sa le savirsesc, tocmai lucrarile acestea, pe care le fac Eu, marturisesc despre Mine ca Tatal M-a trimis. IOA 5 37 Si Tatal, care M-a trimis, a marturisit El insusi despre Mine. Voi nu I -ati auzit niciodata glasul, nu I-ati vazut deloc fata; IOA 5 38 si Cuvintul Lui nu ramine in voi, pentru ca nu credeti in Acela, pe car e L-a trimis El. IOA 5 39 Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica ; dar tocmai ele marturisesc despre Mine. IOA 5 40 Si nu vreti sa veniti la Mine ca sa aveti viata! IOA 5 41 Eu nu umblu dupa slava care vine de la oameni. IOA 5 42 Dar stiu ca n-aveti in voi dragoste de Dumnezeu. IOA 5 43 Eu am venit in Numele Tatalui Meu, si nu Ma primiti; daca va veni un al tul, in numele lui insusi, pe acela il veti primi. IOA 5 44 Cum puteti crede voi, care umblati dupa slava, pe care v-o dati unii al tora, si nu cautati slava care vine de la singurul Dumnezeu? IOA 5 45 Sa nu credeti ca va voi invinui inaintea Tatalui; este cine sa va invin uiasca: Moise, in care v-ati pus nadejdea. IOA 5 46 Caci, daca ati crede pe Moise, M-ati crede si pe Mine, pentru ca el a s cris despre Mine. IOA 5 47 Dar daca nu credeti cele scrise de el, cum veti crede cuvintele Mele?" IOA 6 1 Dupa aceea, Isus S-a dus dincolo de marea Galileii, numita marea Tiberia dei. IOA 6 2 O mare gloata mergea dupa El, pentru ca vedea semnele pe care le facea c u cei bolnavi. IOA 6 3 Isus S-a suit pe munte, si sedea acolo cu ucenicii Sai. IOA 6 4 Pastele, praznicul Iudeilor, erau aproape. IOA 6 5 Isus Si-a ridicat ochii, si a vazut ca o mare gloata vine spre El. Si a zis lui Filip:"De unde avem sa cumparam piini ca sa manince oamenii acestia?" IOA 6 6 Spunea lucrul acesta ca sa-l incerce, pentru ca stia ce are de gind sa f aca. IOA 6 7 Filip I-a raspuns:"Piinile, pe care le-am putea cumpara cu doua sute de lei n-ar ajunge ca fiecare sa capete putintel din ele." IOA 6 8 Unul din ucenicii Sai, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis: IOA 6 9"Este aici un baietel, care are cinci piini de orz si doi pesti, dar ce s unt acestea la atitia?" IOA 6 10 Isus a zis:"Spuneti oamenilor sa sada jos." In locul acela era multa ia rba. Oamenii au sezut jos, in numar de aproape cinci mii.

IOA 6 11 Isus a luat piinile, a multumit lui Dumnezeu, le-a impartit ucenicilor, iar ucenicii le-au impartit celor ce sedeau jos; de asemenea, le-a dat si din p esti cit au voit. IOA 6 12 Dupa ce s-au saturat, Isus a zis ucenicilor Sai:"Stringeti farimiturile care au ramas, ca sa nu se piarda nimic." IOA 6 13 Le-au adunat deci, si au umplut douasprezece cosuri cu farimiturile car e ramasesera din cele cinci piini de orz, dupa ce mincasera toti. IOA 6 14 Oamenii aceia, cind au vazut minunea, pe care o facuse Isus, ziceau:"Cu adevarat, acesta este prorocul cel asteptat in lume." IOA 6 15 Isus, fiindca stia ca au de gind sa vina sa-L ia cu sila ca sa-L faca i mparat, S-a dus iarasi la munte, numai El singur. IOA 6 16 Cind s-a inserat, ucenicii Lui s-au coborit la marginea marii. IOA 6 17 S-au suit intr-o corabie, si treceau marea, ca sa se duca in Capernaum. Se intunecase, si Isus tot nu venise la ei. IOA 6 18 Sufla un vint puternic si marea era intaritata. IOA 6 19 Dupa ce au vislit cam douazeci si cinci sau treizeci de stadii, vad pe Isus umblind pe mare si apropiindu-Se de corabie. Si s-au infricosat. IOA 6 20 Dar Isus le-a zis:"Eu sunt, nu va temeti!" IOA 6 21 Voiau deci sa-L ia in corabie. Si corabia a sosit indata la locul spre care mergeau. IOA 6 22 Norodul, care ramasese de cealalta parte a marii, bagase de seama ca ac olo nu era decit o corabie, si ca Isus nu Se suise in corabia aceasta cu ucenici i Lui, ci ucenicii plecasera singuri cu ea. IOA 6 23 A doua zi sosisera alte corabii din Tiberiada, aproape de locul unde mi ncasera ei piinea, dupa ce Domnul multumise lui Dumnezeu. IOA 6 24 Cind au vazut noroadele ca nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit si ele in corabiile acestea, si s-au dus la Capernaum sa caute pe Isus . IOA 6 25 Cind L-au gasit dincolo de mare, I-au zis:"Invatatorule, cind ai venit aici?" IOA 6 26 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Adevarat, adevarat va spun, ca Ma cautati nu pentru ca ati vazut semne, ci pentru ca ati mincat din piinile acelea, si vati saturat. IOA 6 27 Lucrati nu pentru mincarea pieritoare, ci pentru mincarea care ramine p entru viata vesnica, si pe care v-o va da Fiul omului; caci Tatal, adica insusi Dumnezeu, pe El L-a insemnat cu pecetea Lui." IOA 6 28 Ei I-au zis:"Ce sa facem ca sa savirsim lucrarile lui Dumnezeu?" IOA 6 29 Isus le-a raspuns:"Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: sa cr edeti in Acela, pe care L-a trimis El." IOA 6 30"Ce semn faci Tu, deci", I-au zis ei,"ca sa-l vedem, si sa credem in Tin e? Ce lucrezi Tu? IOA 6 31 Parintii nostri au mincat mana in pustie, dupa cum este scris:"Le-a dat sa manince piine din cer." IOA 6 32 Isus le-a zis:"Adevarat, adevarat va spun, ca nu Moise v-a dat piinea d in cer, ci Tatal Meu va da adevarata piine din cer; IOA 6 33 caci Piinea lui Dumnezeu este aceea care se coboara din cer, si da lumi i viata." IOA 6 34"Doamne", I-au zis ei,"da-ne totdeauna aceasta piine." IOA 6 35 Isus le-a zis:"Eu sunt Piinea vietii. Cine vine la Mine, nu va flaminzi niciodata; si cine crede in Mine nu va inseta niciodata. IOA 6 36 Dar v-am spus ca M-ati si vazut, si tot nu credeti. IOA 6 37 Tot ce-Mi da Tatal, va ajunge la Mine; si pe cel ce vine la Mine nu-l v oi izgoni afara: IOA 6 38 caci M-am coborit din cer ca sa fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a t rimis. IOA 6 39 Si voia Celui ce M-a trimis, este sa nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci sa-l inviez in ziua de apoi. IOA 6 40 Voia Tatalui Meu este ca oricine vede pe Fiul, si crede in El, sa aiba viata vesnica, si Eu il voi invia in ziua de apoi." IOA 6 41 Iudeii cirteau impotriva Lui, pentru ca zisese:"Eu sunt piinea care s-a

coborit din cer." IOA 6 42 Si ziceau:"Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al carui tata s i mama ii cunoastem? Cum dar zice El:"Eu M-am coborit din cer?" IOA 6 43 Isus le-a raspuns:"Nu cirtiti intre voi. IOA 6 44 Nimeni nu poate veni la Mine daca nu-l atrage Tatal, care M-a trimis; s i Eu il voi invia in ziua de apoi. IOA 6 45 In proroci este scris:"Toti vor fi invatati de Dumnezeu." Asa ca oricin e a ascultat pe Tatal si a primit invatatura Lui, vine la Mine. IOA 6 46 Nu ca cineva a vazut pe Tatal, afara de Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela a vazut pe Tatal. IOA 6 47 Adevarat, adevarat va spun, ca cine crede in Mine, are viata vesnica. IOA 6 48 Eu sunt Piinea vietii. IOA 6 49 Parintii vostri au mincat mana in pustie, si au murit. IOA 6 50 Piinea, care se coboara din cer, este de asa fel, ca cineva sa manince din ea, si sa nu moara. IOA 6 51 Eu sunt Piinea vie, care s-a coborit din cer. Daca maninca cineva din p iinea aceasta, va trai in veac; si piinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care il voi da pentru viata lumii." IOA 6 52 La auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau intre ei, si ziceau:"Cum poa te omul acesta sa ne dea trupul Lui sa-l mincam?" IOA 6 53 Isus le-a zis:"Adevarat, adevarat va spun, ca daca nu mincati trupul Fi ului omului, si daca nu beti singele Lui, n-aveti viata in voi insiva. IOA 6 54 Cine maninca trupul Meu, si bea singele Meu, are viata vesnica; si Eu i l voi invia in ziua de apoi. IOA 6 55 Caci trupul Meu este cu adevarat o hrana, si singele Meu este cu adevar at o bautura. IOA 6 56 Cine maninca trupul Meu si bea singele Meu, ramine in Mine si Eu ramin in el. IOA 6 57 Dupa cum Tatal, care este viu, M-a trimis pe Mine, si Eu traiesc prin T atal, tot asa, cine Ma maninca pe Mine, va trai si el prin Mine. IOA 6 58 Astfel este piinea, care s-a coborit din cer, nu ca mana, pe care au mi ncat-o parintii vostri, si totusi au murit: cine maninca piinea aceasta, va trai in veac." IOA 6 59 Isus a spus aceste lucruri in sinagoga, cind invata pe oameni in Capern aum. IOA 6 60 Multi din ucenicii Lui, dupa ce au auzit aceste cuvinte, au zis:"Vorbir ea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?" IOA 6 61 Isus, care stia in sine ca ucenicii Sai cirteau impotriva vorbirii aces teia, le-a zis:"Vorbirea aceasta este pentru voi o pricina de poticnire? IOA 6 62 Dar daca ati vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai inainte? IOA 6 63 Duhul este acela care da viata, carnea nu foloseste la nimic: cuvintele , pe care vi le-am spus Eu, sunt duh si viata. IOA 6 64 Dar sunt unii din voi care nu cred." Caci Isus stia de la inceput cine erau cei ce nu cred, si cine era cel ce avea sa-L vinda. IOA 6 65 Si a adaugat:"Tocmai de aceea v-am spus ca nimeni nu poate sa vina la M ine, daca nu i-a fost dat de Tatal Meu." IOA 6 66 Din clipa aceea, multi din ucenicii Lui s-au intors inapoi, si nu mai u mblau cu El. IOA 6 67 Atunci Isus a zis celor doisprezece:"Voi nu vreti sa va duceti?" IOA 6 68"Doamne", I-a raspuns Simon Petru,"la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii vesnice. IOA 6 69 Si noi am crezut, si am ajuns la cunostinta ca Tu esti Hristosul, Sfint ul lui Dumnezeu." IOA 6 70 Isus le-a raspuns:"Nu v-am ales Eu pe voi cei doisprezece? Si totusi un ul din voi este un drac." IOA 6 71 Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; caci el avea sa-L vin da: el, unul din cei doisprezece. IOA 7 1 Dupa aceea, Isus strabatea Galilea; nu voia sa stea in Iudea, pentru ca Iudeii cautau sa-L omoare. IOA 7 2 Si praznicul Iudeilor, praznicul zis al Corturilor era aproape.

IOA 7 3 Fratii Lui I-au zis:"Pleaca de aici, si du-Te in Iudea, ca sa vada si uc enicii Tai lucrarile, pe care le faci. IOA 7 4 Nimeni nu face ceva in ascuns cind cauta sa se faca cunoscut: daca faci aceste lucruri, arata-Te lumii." IOA 7 5 Caci nici fratii Lui nu credeau in El. IOA 7 6 Isus le-a zis:"Vremea Mea n-a sosit inca, dar voua vremea totdeauna va e ste prielnica. IOA 7 7 Pe voi lumea nu va poate uri; pe Mine Ma uraste pentru ca marturisesc de spre ea ca lucrarile ei sunt rele. IOA 7 8 Suiti-va voi la praznicul acesta; Eu inca nu Ma sui la praznicul acesta, fiindca nu Mi s-a implinit inca vremea." IOA 7 9 Dupa ce le-a spus aceste lucruri, a ramas in Galilea. IOA 7 10 Dupa ce s-au suit fratii Lui la praznic, S-a suit si El, dar nu pe fat a, ci cam pe ascuns. IOA 7 11 Iudeii Il cautau in timpul praznicului, si ziceau:"Unde este?" IOA 7 12 Noroadele vorbeau mult in soapta despre El. Unii ziceau:"Este un om bun ." Altii ziceau:"Nu, ci duce norodul in ratacire." IOA 7 13 Totusi, de frica Iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe fata. IOA 7 14 Pe la jumatatea praznicului, Isus S-a suit la Templu. Si invata norodul . IOA 7 15 Iudeii se mirau, si ziceau:"Cum are omul acesta invatatura, caci n-a in vatat niciodata?" IOA 7 16 Isus le-a raspuns:"Invatatura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trim is pe Mine. IOA 7 17 Daca vrea cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca daca invatatur a este de la Dumnezeu, sau daca Eu vorbesc de la Mine. IOA 7 18 Cine vorbeste de la sine, cauta slava lui insusi, dar cine cauta slava Celui ce l-a trimis, acela este adevarat si in el nu este strimbatate. IOA 7 19 Oare nu v-a dat Moise Legea? Totusi, nimeni din voi nu tine Legea. De c e cautati sa Ma omoriti?" IOA 7 20 Norodul I-a raspuns:"Ai drac. Cine cauta sa Te omoare?" IOA 7 21 Drept raspuns, Isus le-a zis:"O lucrare am facut, si toti va mirati de ea. IOA 7 22 Moise v-a dat porunca privitoare la taierea imprejur; nu ca ea vine de la Moise, ci de la patriarhi, si voi taiati imprejur pe om in ziua Sabatului. IOA 7 23 Daca un om primeste taierea imprejur in ziua Sabatului, ca sa nu se cal ce Legea lui Moise, de ce turbati de minie impotriva Mea, pentru ca am insanatos it un om intreg in ziua Sabatului? IOA 7 24 Nu judecati dupa infatisare, ci judecati dupa dreptate." IOA 7 25 Niste locuitori din Ierusalim ziceau:"Nu este El acela, pe care cauta e i sa-L omoare? IOA 7 26 Si totusi, iata ca vorbeste pe fata si ei nu-I zic nimic! Nu cumva, in adevar, cei mai mari vor fi cunoscut ca El este Hristosul? IOA 7 27 Dar noi stim de unde este omul acesta; insa, cind va veni Hristosul, ni meni nu va sti de unde este." IOA 7 28 Si Isus, pe cind invata pe norod in Templu, striga:"Ma cunoasteti si Ma stiti de unde sunt! Eu n-am venit de la Mine insumi, ci Cel ce M-a trimis este adevarat, si voi nu-L cunoasteti. IOA 7 29 Eu Il cunosc, caci vin de la El, si El M-a trimis." IOA 7 30 Ei cautau deci sa-L prinda; si nimeni n-a pus mina pe El, caci inca nuI sosise ceasul. IOA 7 31 Multi din norod au crezut in El, si ziceau:"Cind va veni Hristosul va f ace mai multe semne decit a facut omul acesta?" IOA 7 32 Fariseii au auzit pe norod spunind in soapta aceste lucruri despre El. Atunci preotii cei mai de seama si Fariseii au trimis niste aprozi sa-L prinda. IOA 7 33 Isus a zis:"Mai sunt cu voi putina vreme, si apoi Ma duc la Cel ce M-a trimis. IOA 7 34 Voi Ma veti cauta, si nu Ma veti gasi; si unde voi fi Eu, voi nu puteti veni." IOA 7 35 Iudeii au zis intre ei:"Unde are de gind sa se duca omul acesta, ca sa

nu-l putem gasi? Doar n-o avea de gind sa se duca la cei imprastiati printre Gre ci, si sa invete pe Greci? IOA 7 36 Ce inseamna cuvintele acestea pe care le-a spus:"Ma veti cauta, si nu M a veti gasi, si unde voi fi Eu, voi nu puteti veni?" IOA 7 37 In ziua de pe urma, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stat i n picioare, si a strigat:"Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine, si sa bea. IOA 7 38 Cine crede in Mine, din inima lui vor curge riuri de apa vie, cum zice Scriptura." IOA 7 39 Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau sa-L primeasca cei ce vor crede in El. Caci Duhul Sfint inca nu fusese dat, fiindca Isus nu fusese inca proslavit." IOA 7 40 Unii din norod, cind au auzit aceste cuvinte, ziceau:"Acesta este cu ad evarat prorocul." IOA 7 41 Altii ziceau:"Acesta este Hristosul." Si altii ziceau:"Cum, din Galilea are sa vina Hristosul? IOA 7 42 Nu zice Scriptura ca Hristosul are sa vina din saminta lui David, si di n satul Betleem, unde era David?" IOA 7 43 S-a facut deci dezbinare in norod din pricina Lui. IOA 7 44 Unii din ei voiau sa-L prinda; dar nimeni n-a pus mina pe El. IOA 7 45 Aprozii s-au intors deci la preotii cei mai de seama si la Farisei. Si acestia le-au zis:"De ce nu L-ati adus?" IOA 7 46 Aprozii au raspuns:"Niciodata n-a vorbit vreun om ca omul acesta." IOA 7 47 Fariseii le-au raspuns:"Doar n-ati fi fost dusi si voi in ratacire? IOA 7 48 A crezut in El vreunul din mai marii nostri sau din Farisei? IOA 7 49 Dar norodul acesta, care nu stie Legea, este blestemat!" IOA 7 50 Nicodim, cel care venise la Isus noaptea, si care era unul din ei, le-a zis: IOA 7 51"Legea noastra osindeste ea pe un om inainte ca sa-l asculte si sa stie ce face?" IOA 7 52 Drept raspuns, ei i-au zis:"Si tu esti din Galilea? Cerceteaza bine, si vei vedea ca din Galilea nu s-a ridicat nici un proroc." IOA 7 53 (Si s-a intors fiecare acasa. IOA 8 1 Isus S-a dus la muntele Maslinilor. IOA 8 2 Dar dis de dimineata, a venit din nou in Templu, si tot norodul a venit la El. El a sezut jos si-i invata. IOA 8 3 Atunci Carturarii si Fariseii I-au adus o femeie prinsa in preacurvie. A u pus-o in mijlocul norodului, IOA 8 4 si au zis lui Isus:"Invatatorule, femeia aceasta a fost prinsa chiar cin d savirsea preacurvia. IOA 8 5 Moise, in Lege, ne-a poruncit sa ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?" IOA 8 6 Spuneau lucrul acesta ca sa-L ispiteasca si sa-L poata invinui. Dar Isus S-a plecat in jos, si scria cu degetul pe pamint. IOA 8 7 Fiindca ei nu incetau sa-L intrebe, El S-a ridicat in sus, si le-a zis:" Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dintii cu piatra in ea." IOA 8 8 Apoi S-a plecat iarasi si scria cu degetul pe pamint. IOA 8 9 Cind au auzit ei cuvintele acestea, s-au simtit mustrati de cugetul lor, si au iesit afara, unul cite unul, incepind de la cei mai batrini, pina la cei din urma. Si Isus a ramas singur cu femeia, care statea in mijloc. IOA 8 10 Atunci S-a ridicat in sus, si, cind n-a mai vazut pe nimeni decit pe fe meie, Isus i-a zis:"Femeie, unde sunt pirisii tai? Nimeni nu te-a osindit?" IOA 8 11"Nimeni, Doamne", I-a raspuns ea. Si Isus i-a zis:"Nici Eu nu te osindes c. Du-te, si sa nu mai pacatuiesti.") IOA 8 12 Isus le-a vorbit din nou, si a zis:"Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmea za pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii." IOA 8 13 La auzul acestor vorbe, Fariseii I-au zis:"Tu marturisesti despre Tine insuti: deci marturia Ta nu este adevarata." IOA 8 14 Drept raspuns, Isus le-a zis:"Chiar daca Eu marturisesc despre Mine ins umi, totusi marturia Mea este adevarata; caci Eu stiu de unde am venit si unde M a duc, dar voi nu stiti nici de unde vin, nici unde Ma duc.

IOA 8 15 Voi judecati dupa infatisare; Eu nu judec pe nimeni. IOA 8 16 Si chiar daca judec, judecata Mea este adevarata, pentru ca nu sunt sin gur, ci Tatal, care M-a trimis, este cu Mine. IOA 8 17 In Legea voastra este scris ca marturia a doi oameni este adevarata: IOA 8 18 deci, despre Mine insumi, marturisesc Eu si despre Mine marturiseste si Tatal, care M-a trimis." IOA 8 19 Ei I-au zis deci:"Unde este Tatal Tau?" Isus a raspuns:"Voi nu Ma cunoa steti nici pe Mine, nici pe Tatal Meu. Daca M-ati cunoaste pe Mine, ati cunoaste si pe Tatal Meu." IOA 8 20 Isus a spus aceste cuvinte, pe cind invata pe norod in Templu, in locul unde era vistieria; si nimeni n-a pus mina pe El, pentru ca inca nu-I sosise ce asul. IOA 8 21 Isus le-a mai spus:"Eu Ma duc, si Ma veti cauta, si veti muri in pacatu l vostru; acolo unde Ma duc Eu, voi nu puteti veni." IOA 8 22 Atunci Iudeii au zis:"Doar n-o avea de gind sa se omoare, de zice:"Unde Ma duc Eu, voi nu puteti veni!" IOA 8 23"Voi sunteti de jos", le-a zis El;"Eu sunt de sus: voi sunteti din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. IOA 8 24 De aceea v-am spus ca veti muri in pacatele voastre; caci, daca nu cred eti ca Eu sunt, veti muri in pacatele voastre." IOA 8 25"Cine esti Tu?" I-au zis ei. Isus le-a raspuns:"Ceea ce de la inceput va spun ca sunt." IOA 8 26 Am multe de zis despre voi si de osindit in voi, dar Cel ce M-a trimis, este adevarat si Eu, ce am auzit de la El, aceea spun lumii." IOA 8 27 Ei n-au inteles ca le vorbea despre Tatal. IOA 8 28 Isus deci, le-a zis:"Cind veti inalta pe Fiul omului, atunci veti cuno aste ca Eu sunt, si ca nu fac nimic de la Mine insumi, ci vorbesc dupa cum M-a i nvatat Tatal Meu. IOA 8 29 Cel ce M-a trimis, este cu Mine; Tatal nu M-a lasat singur, pentru ca t otdeauna fac ce-I este placut." IOA 8 30 Pe cind vorbea Isus astfel, multi au crezut in El. IOA 8 31 Si a zis Iudeilor, care crezusera in El:"Daca ramineti in cuvintul Meu, sunteti in adevar ucenicii Mei; IOA 8 32 veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi." IOA 8 33 Ei I-au raspuns:"Noi suntem saminta lui Avraam, si n-am fost niciodata robii nimanui; cum zici Tu:"Veti fi slobozi!" IOA 8 34"Adevarat, adevarat va spun", le-a raspuns Isus,"ca, oricine traieste in pacat, este rob al pacatului. IOA 8 35 Si robul nu ramine pururea in casa; fiul insa ramine pururea. IOA 8 36 Deci, daca Fiul va face slobozi, veti fi cu adevarat slobozi. IOA 8 37 Stiu ca sunteti saminta lui Avraam; dar cautati sa Ma omoriti pentru ca nu patrunde in voi cuvintul Meu. IOA 8 38 Eu spun ce am vazut la Tatal Meu; si voi faceti ce ati auzit de la tata l vostru. IOA 8 39"Tatal nostru", I-au raspuns ei,"este Avraam." Isus le-a zis:"Daca ati f i copii ai lui Avraam, ati face faptele lui Avraam." IOA 8 40 Dar acum cautati sa Ma omoriti, pe Mine, un om, care v-am spus adevarul , pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Asa ceva Avraam n-a facut. IOA 8 41 Voi faceti faptele tatalui vostru." Ei I-au zis:"Noi nu suntem copii na scuti din curvie; avem un singur Tata: pe Dumnezeu." IOA 8 42 Isus le-a zis:"Daca ar fi Dumnezeu Tatal vostru, M-ati iubi si pe Mine, caci Eu am iesit si vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine insumi, ci El Ma trimis. IOA 8 43 Pentru ce nu intelegeti vorbirea Mea? Pentru ca nu puteti asculta Cuvin tul Meu. IOA 8 44 Voi aveti de tata pe diavolul; si vreti sa impliniti poftele tatalui vo stru. El de la inceput a fost ucigas, si nu sta in adevar, pentru ca in el nu es te adevar. Orideciteori spune o minciuna, vorbeste din ale lui, caci este mincin os si tatal minciunii. IOA 8 45 Iar pe Mine pentru ca spun adevarul, nu Ma credeti.

IOA 8 46 Cine din voi Ma poate dovedi ca am pacat? Daca spun adevarul, pentru ce nu Ma credeti? IOA 8 47 Cine este din Dumnezeu, asculta cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea nascultati, pentru ca nu sunteti din Dumnezeu." IOA 8 48 Iudeii I-au raspuns:"Nu zicem noi bine ca esti Samaritean, si ca ai dra c?" IOA 8 49"N-am drac", le-a raspuns Isus;"ci Eu cinstesc pe Tatal Meu, dar voi nu Ma cinstiti. IOA 8 50 Eu nu caut slava Mea; este Unul care o cauta si care judeca. IOA 8 51 Adevarat, adevarat va spun, ca, daca pazeste cineva cuvintul Meu, in ve ac nu va vedea moartea." IOA 8 52"Acum", I-au zis Iudeii,"vedem bine ca ai drac; Avraam a murit, prorocii de asemenea au murit, si Tu zici:"Daca pazeste cineva cuvintul Meu, in veac nu va gusta moartea." IOA 8 53 Doar n-ai fi Tu mai mare decit parintele nostru Avraam, care a murit? S i decit prorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu ca esti?" IOA 8 54 Isus a raspuns:"Daca Ma slavesc Eu insumi, slava Mea nu este nimic; Tat al Meu Ma slaveste, El, despre care voi ziceti ca este Dumnezeul vostru, IOA 8 55 si totusi nu-L cunoasteti. Eu Il cunosc bine, si daca as zice ca nu-L cunosc, as fi si Eu un mincinos ca voi. Dar il cunosc si pazesc Cuvintul Lui. IOA 8 56 Tatal vostru Avraam a saltat de bucurie ca are sa vada ziua Mea: a vazu t-o si s-a bucurat." IOA 8 57"N-ai nici cincizeci de ani", I-au zis Iudeii,"si ai vazut pe Avraam!" IOA 8 58 Isus le-a zis:"Adevarat, adevarat va spun ca, mai inainte ca sa se nasc a Avraam, sunt Eu." IOA 8 59 La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca sa arunce in El. Dar Isus s-a ascuns, si a iesit din Templu, trecind prin mijlocul lor. Si asa a plecat din T emplu. IOA 9 1 Cind trecea, Isus a vazut pe un orb din nastere. IOA 9 2 Ucenicii Lui L-au intrebat:"Invatatorule, cine a pacatuit: omul acesta s au parintii lui, de s-a nascut orb?" IOA 9 3 Isus a raspuns:"N-a pacatuit nici omul acesta, nici parintii lui, ci s-a nascut asa, ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu. IOA 9 4 Cit este ziua, trebuie sa lucrez lucrarile Celui ce M-a trimis; vine noa ptea, cind nimeni nu mai poate sa lucreze. IOA 9 5 Cit sunt in lume, sunt Lumina lumii." IOA 9 6 Dupa ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pamint si a facut tina din scui pat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta, IOA 9 7 si i-a zis:"Du-te de te spala in scaldatoarea Siloamului" (care, talmaci t, inseamna: Trimis). El s-a dus, s-a spalat, si s-a intors vazind bine. IOA 9 8 Vecinii si cei ce-l cunoscusera mai inainte ca cersetor, ziceau:"Nu este acesta cel ce sedea si cersea?" IOA 9 9 Unii ziceau:"El este." Altii ziceau:"Nu, dar seamana cu el." Si el insus i zicea:"Eu sunt." IOA 9 10 Deci i-au zis:"Cum ti s-au deshis ochii?" IOA 9 11 El a raspuns:"Omul acela, caruia i se zice Isus, a facut tina, mi-a uns ochii, si mi-a zis:"Du-te la scaldatoarea Siloamului, si spala-te." M-am dus, m -am spalat, si mi-am capatat vederea." IOA 9 12"Unde este omul acela?", l-au intrebat ei. El a raspuns:"Nu stiu." IOA 9 13 Au adus la Farisei pe cel ce fusese orb mai inainte. IOA 9 14 Si era o zi de Sabat cind facuse Isus tina, si-i deschisese ochii. IOA 9 15 Din nou, Fariseii l-au intrebat si ei cum si-a capatat vederea. Si el l e-a zis:"Mi-a pus tina pe ochi, m-am spalat, si vad." IOA 9 16 Atunci unii din Farisei au inceput sa zica:"Omul acesta nu vine de la D umnezeu, pentru ca nu tine Sabatul." Altii ziceau:"Cum poate un om pacatos sa fa ca asemenea semne?" Si era dezbinare intre ei. IOA 9 17 Iarasi au intrebat pe orb:"Tu ce zici despre El, in privinta faptului c a ti-a deschis ochii?""Este un proroc", le-a raspuns el. IOA 9 18 Iudeii n-au crezut ca fusese orb si ca isi capatase vederea, pina n-au chemat pe parintii lui.

IOA 9 19 Si cind i-au venit parintii, i-au intrebat:"Acesta este fiul vostru, ca re spuneti ca s-a nascut orb? Cum dar vede acum?" IOA 9 20 Drept raspuns, parintii lui au zis:"Stim ca acesta este fiul nostru, si ca s-a nascut orb. IOA 9 21 Dar cum vede acum, sau cine i-a deschis ochii, nu stim. Intrebati-l pe el; este in virsta, el singur poate vorbi despre ce-l priveste. IOA 9 22 Parintii lui au zis aceste lucruri pentru ca se temeau de Iudei; caci I udeii hotarisera acum ca, daca va marturisi cineva ca Isus este Hristosul, sa fi e dat afara din sinagoga. IOA 9 23 De aceea au zis parintii lui:"Este in virsta, intrebati-l pe el." IOA 9 24 Fariseii au chemat a doua oara pe omul care fusese orb, si i-au zis:"Da slava lui Dumnezeu: noi stim ca omul acesta este un pacatos." IOA 9 25 El a raspuns:"Daca este un pacatos, nu stiu, eu una stiu: ca eram orb, si acum vad." IOA 9 26 Iarasi l-au intrebat:"Ce ti-a facut? Cum ti-a deschis ochii?" IOA 9 27"Acum v-am spus", le-a raspuns el,"si n-ati ascultat. Pentru ce voiti sa mai auziti inca o data? Doar n-ati vrea sa va faceti si voi ucenicii Lui!" IOA 9 28 Ei l-au ocarit, si i-au zis:"Tu esti ucenicul Lui; noi suntem ucenicii lui Moise. IOA 9 29 Stim ca Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu stim de unde este." IOA 9 30"Aici este mirarea", le-a raspuns omul acela,"ca voi nu stiti de unde es te, si totusi El mi-a deschis ochii. IOA 9 31 Stim ca Dumnezeu n-asculta pe pacatosi; ci, daca este cineva temator de Dumnezeu si face voia Lui, pe acela il asculta. IOA 9 32 De cind este lumea, nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb di n nastere. IOA 9 33 Daca omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic." IOA 9 34"Tu esti nascut cu totul in pacat", i-au raspuns ei,"si vrei sa ne invet i pe noi?" Si l-au dat afara. IOA 9 35 Isus a auzit ca l-au dat afara si cind l-a gasit, i-a zis:"Crezi tu in Fiul lui Dumnezeu?" IOA 9 36 El a raspuns:"Si cine este, Doamne, ca sa cred in El?" IOA 9 37"L-ai si vazut", i-a zis Isus,"si cel care vorbeste cu tine, Acela este. " IOA 9 38"Cred, Doamne", I-a zis el. Si I s-a inchinat. IOA 9 39 Apoi, Isus a zis:"Eu am venit in lumea aceasta pentru judecata: ca cei ce nu vad, sa vada, si cei ce vad sa ajunga orbi." IOA 9 40 Unii din Fariseii care erau linga El, cind au auzit aceste vorbe, I-au zis:"Doar n-om fi si noi orbi!" IOA 9 41"Daca ati fi orbi", le-a raspuns Isus,"n-ati avea pacat; dar acum ziceti :"Vedem." Tocmai de aceea, pacatul vostru ramine." IOA 10 1"Adevarat, adevarat va spun ca, cine nu intra pe usa in staulul oilor, c i sare pe alta parte, este un hot si un tilhar. IOA 10 2 Dar cine intra pe usa, este pastorul oilor. IOA 10 3 Portarul ii deschide, si oile aud glasul lui; el isi cheama oile pe num e si le scoate afara din staul. IOA 10 4 Dupa ce si-a scos toate oile, merge inaintea lor; si oile merg dupa el pentru ca ii cunosc glasul. IOA 10 5 Nu merg deloc dupa un strain, ci fug de el, pentru ca nu cunosc glasul strainilor." IOA 10 6 Isus le-a spus aceasta pilda, dar ei n-au inteles despre ce le vorbea. IOA 10 7 Isus le-a mai zis:"Adevarat, adevarat va spun ca Eu sunt usa oilor. IOA 10 8 Toti cei ce au venit inainte de Mine sunt hoti si tilhari; dar oile n-a u ascultat de ei. IOA 10 9 Eu sunt usa. Daca intra cineva prin Mine, va fi mintuit; va intra si va iesi, si va gasi pasune. IOA 10 10 Hotul nu vine decit sa fure, sa junghie si sa prapadeasca. Eu am venit ca oile sa aiba viata, si s-o aiba din belsug. IOA 10 11 Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun isi da viata pentru oi.

IOA 10 12 Dar cel platit, care nu este pastor, si ale carui oi nu sunt ale lui, cind vede lupul venind, lasa oile si fuge; si lupul le rapeste si le imprastie. IOA 10 13 Cel platit fuge, pentru ca este platit, si nu-i pasa de oi. IOA 10 14 Eu sunt Pastorul cel bun. Eu Imi cunosc oile Mele, si ele Ma cunosc pe Mine, IOA 10 15 asa cum Ma cunoaste pe Mine Tatal, si cum cunosc Eu pe Tatal; si Eu Im i dau viata pentru oile Mele. IOA 10 16 Mai am si alte oi, care nu sunt din staulul acesta; si pe acelea trebu ie sa le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, si va fi o turma si un Pastor. IOA 10 17 Tatal Ma iubeste, pentru ca Imi dau viata, ca iarasi s-o iau. IOA 10 18 Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau, si am putere s-o iau iarasi; aceasta este porunca, pe care am primit-o de la Tat al Meu." IOA 10 19 Din pricina acestor cuvinte, iarasi s-a facut dezbinare intre Iudei. IOA 10 20 Multi dintre ei ziceau:"Are drac, este nebun; de ce-L ascultati?" IOA 10 21 Altii ziceau:"Cuvintele acestea nu sunt cuvinte de indracit; poate un drac sa deschida ochii orbilor?" IOA 10 22 In Ierusalim se praznuia atunci praznicul inoirii Templului. Era iarna . IOA 10 23 Si Isus Se plimba prin Templu, si pe sub pridvorul lui Solomon. IOA 10 24 Iudeii L-au inconjurat, si I-au zis:"Pina cind ne tot tii sufletele in incordare? Daca esti Hristosul, spune-ne-o deslusit." IOA 10 25"V-am spus", le-a raspuns Isus,"si nu credeti. Lucrarile, pe care le fa c Eu, in Numele Tatalui Meu, ele marturisesc despre Mine. IOA 10 26 Dar voi nu credeti, pentru ca, dupa cum v-am spus, nu sunteti din oile Mele. IOA 10 27 Oile Mele asculta glasul Meu; Eu le cunosc, si ele vin dupa Mine. IOA 10 28 Eu le dau viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smul ge din mina Mea. IOA 10 29 Tatal Meu, care Mi le-a dat este mai mare decit toti, si nimeni nu le poate smulge din mina Tatalui Meu. IOA 10 30 Eu si Tatal una suntem." IOA 10 31 Atunci Iudeii iarasi au luat pietre ca sa-L ucida. IOA 10 32 Isus le-a zis:"V-am aratat multe lucrari bune, care vin de la Tatal Me u: pentru care din aceste lucrari aruncati cu pietre in Mine?" IOA 10 33 Iudeii I-au raspuns:"Nu pentru o lucrare buna aruncam noi cu pietre in Tine, ci pentru o hula, si pentru ca Tu, care esti un om, Te faci Dumnezeu." IOA 10 34 Isus le-a raspuns:"Nu este scris in Legea voastra:"Eu am zis:"Sunteti dumnezei?" IOA 10 35 Daca Legea a numit"dumnezei", pe aceia, carora le-a vorbit Cuvintul lu i Dumnezeu, si Scriptura nu poate fi desfiintata, IOA 10 36 cum ziceti voi ca hulesc Eu, pe care Tatal M-a sfintit si M-a trimis i n lume? Si aceasta, pentru ca am zis:"Sunt Fiul lui Dumnezeu!" IOA 10 37 Daca nu fac lucrarile Tatalui Meu, sa nu Ma credeti. IOA 10 38 Dar daca le fac, chiar daca nu Ma credeti pe Mine, credeti macar lucra rile acestea, ca sa ajungeti sa cunoasteti si sa stiti ca Tatal este in Mine si Eu sunt in Tatal." IOA 10 39 La auzul acestor vorbe, cautau iarasi sa-L prinda; dar El a scapat din miinile lor. IOA 10 40 Isus S-a dus iarasi dincolo de Iordan, in locul unde botezase Ioan la inceput. Si a ramas acolo. IOA 10 41 Multi veneau la El, si ziceau:"Ioan n-a facut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevarat." IOA 10 42 Si multi au crezut in El in locul acela. IOA 11 1 Un oarecare Lazar din Betania, satul Mariei si al Martei, sora ei, era bolnav. IOA 11 2 Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, si I-a sters picioarele cu parul ei, si Lazar cel bolnav era fratele ei. IOA 11 3 Surorile au trimis la Isus sa-i spuna:"Doamne, iata ca acela pe care-l iubesti, este bolnav."

IOA 11 4 Dar Isus, cind a auzit vestea aceasta, a zis:"Boala aceasta nu este spr e moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie proslav it prin ea." IOA 11 5 Si Isus iubea pe Marta, si pe sora ei, si pe Lazar. IOA 11 6 Deci, cind a auzit ca Lazar este bolnav, a mai zabovit doua zile in lo cul in care era; IOA 11 7 si in urma, a zis ucenicilor:"Haidem sa ne intoarcem in Iudea." IOA 11 8"Invatatorule", I-au zis ucenicii,"acum de curind cautau Iudeii sa Te uc ida cu pietre, si Te intorci in Iudea?" IOA 11 9 Isus a raspuns:"Nu sunt douasprezece ceasuri in zi? Daca umbla cineva z iua, nu se poticneste, pentru ca vede lumina lumii acesteia; IOA 11 10 dar daca umbla noaptea, se poticneste, pentru ca n-are lumina in el." IOA 11 11 Dupa aceste vorbe, le-a zis:"Lazar, prietenul nostru, doarme: dar Ma d uc sa-l trezesc din somn." IOA 11 12 Ucenicii I-au zis:"Doamne, daca doarme, are sa se faca bine." IOA 11 13 Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau ca vorbeste despre odi hna capatata prin somn. IOA 11 14 Atunci Isus le-a spus pe fata:"Lazar a murit." IOA 11 15"Si Ma bucur ca n-am fost acolo, pentru voi, ca sa credeti. Dar acum, h aidem sa mergem la el." IOA 11 16 Atunci Toma, zis Geaman, a zis celorlalti ucenici:"Haidem sa mergem si noi sa murim cu El!" IOA 11 17 Cind a venit Isus, a aflat ca Lazar era de patru zile in mormint. IOA 11 18 Si, fiindca Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece sta dii, IOA 11 19 multi din Iudei venisera la Marta si Maria, ca sa le mingiie pentru mo artea fratelui lor. IOA 11 20 Cind a auzit Marta ca vine Isus, I-a iesit inainte; iar Maria sedea in casa. IOA 11 21 Marta a zis lui Isus:"Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit frat ele meu! IOA 11 22 Dar si acum, stiu ca orice vei cere de la Dumnezeu, Iti va da Dumnezeu ." IOA 11 23 Isus i-a zis:"Fratele tau va invia." IOA 11 24"Stiu", I-a raspuns Marta,"ca va invia la inviere, in ziua de apoi." IOA 11 25 Isus i-a zis:"Eu sunt invierea si viata. Cine crede in Mine, chiar dac a ar fi murit, va trai. IOA 11 26 Si oricine traieste, si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi tu lucrul acesta?" IOA 11 27"Da, Doamne", I-a zis ea,"cred ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia sa vina in lume." IOA 11 28 Dupa ce a spus aceste vorbe, s-a dus si a chemat in taina pe sora-sa M aria, si i-a zis:"A venit Invatatorul si te cheama." IOA 11 29 Maria, cum a auzit, s-a sculat iute, si s-a dus la El. IOA 11 30 Caci Isus nu intrase inca in sat, ci era tot in locul unde Il intimpin ase Marta. IOA 11 31 Iudeii, care erau cu Maria in casa si o mingiiau, cind au vazut-o scul indu-se iute si iesind afara, au mers dupa ea, caci ziceau:"Se duce la mormint c a sa plinga acolo." IOA 11 32 Maria, cind a ajuns unde era Isus si L-a vazut, s-a aruncat la picioar ele Lui, si I-a zis:"Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu." IOA 11 33 Isus, cind a vazut-o plingind, pe ea si pe Iudeii care venisera cu ea S-a infiorat in duhul Lui, si S-a tulburat. IOA 11 34 Si a zis:"Unde l-ati pus?""Doamne", I-au raspuns ei,"vino si vezi." IOA 11 35 Isus plingea. IOA 11 36 Atunci, Iudeii au zis:"Iata cit il iubea de mult!" IOA 11 37 Si unii din ei au zis:"El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta sa nu moara?" IOA 11 38 Isus S-a infiorat din nou in sine, si S-a dus la mormint. Mormintul er a o pestera, la intrarea careia era asezata o piatra.

IOA 11 39"Dati piatra la o parte", a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis:"Do amne, miroase greu, caci este mort de patru zile." IOA 11 40 Isus i-a zis:"Nu ti-am spus ca, daca vei crede, vei vedea slava lui Du mnezeu?" IOA 11 41 Au luat dar piatra din locul unde zacea mortul. Si Isus a ridicat ochi i sus, si a zis:"Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat. IOA 11 42 Stiam ca totdeauna Ma asculti; dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M-ai trimis." IOA 11 43 Dupa ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare:"Lazare, vino afara !" IOA 11 44 Si mortul a iesit cu miinile si picioarele legate cu fisii de pinza, s i cu fata infasurata cu un stergar. Isus le-a zis:"Dezlegati-l, si lasati-l sa m earga." IOA 11 45 Multi din Iudeii, care venisera la Maria, cind au vazut ce a facut Isu s, au crezut in El. IOA 11 46 Dar unii din ei s-au dus la Farisei, si le-au spus ce facuse Isus. IOA 11 47 Atunci, preotii cei mai de seama si Fariseii au adunat Soborul, si au zis:"Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. IOA 11 48 Daca-L lasam asa, toti vor crede in El si vor veni Romanii, si ne vor nimici si locul nostru si neamul." IOA 11 49 Unul din ei, Caiafa, care era mare preot in anul acela, le-a zis:"Voi nu stiti nimic; IOA 11 50 oare nu va ginditi ca este in folosul vostru sa moara un singur om pen tru norod, si sa nu piara tot neamul?" IOA 11 51 Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci, fiindca era mare preot in anul acela, a prorocit ca Isus avea sa moara pentru neam. IOA 11 52 Si nu numai pentru neamul acela, ci si ca sa adune intr-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiti. IOA 11 53 Din ziua aceea, au hotarit sa-L omoare. IOA 11 54 De aceea, Isus nu mai umbla pe fata printre Iudei; ci a plecat de acol o in tinutul de linga pustie, intr-o cetate numita Efraim, si a ramas acolo impr euna cu ucenicii Sai. IOA 11 55 Pastele Iudeilor erau aproape. Si multi oameni din tinutul acela s-au suit la Ierusalim, inainte de Paste, ca sa se curateasca. IOA 11 56 Ei cautau pe Isus, si vorbeau unii cu altii in Templu:"Ce credeti? N-a re sa vina la praznic?" IOA 11 57 Iar preotii cei mai de seama si fariseii poruncisera ca daca va sti ci neva unde este, sa le dea de stire ca sa-L prinda. IOA 12 1 Cu sase zile inainte de Paste, Isus a venit in Betania, unde era Lazar, care fusese mort, si pe care il inviase din morti. IOA 12 2 Acolo I-au pregatit o cina. Marta slujea, iar Lazar era unul din cei ce sedeau la masa cu El. IOA 12 3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioar ele lui Isus, si I-a sters picioarele cu parul ei si s-a umplut casa de mirosul mirului. IOA 12 4 Unul din ucenicii Sai, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea sa -L vinda, a zis: IOA 12 5"De ce nu s-a vindut acest mir cu trei sute de lei, si sa se fi dat sara cilor?" IOA 12 6 Zicea lucrul acesta nu pentru ca purta grija de saraci, ci pentru ca er a un hot, si, ca unul care tinea punga, lua el ce se punea in ea. IOA 12 7 Dar Isus a zis:"Las-o in pace; caci ea l-a pastrat pentru ziua ingropar ii Mele. IOA 12 8 Pe saraci ii aveti totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna. " IOA 12 9 O mare multime de Iudei au aflat ca Isus era in Betania, si au venit ac olo, nu numai pentru Isus, ci ca sa vada si pe Lazar, pe care-l inviase din mor ti. IOA 12 10 Preotii cei mai de seama au hotarit sa omoare si pe Lazar, IOA 12 11 caci din pricina lui multi Iudei plecau de la ei si credeau in Isus.

IOA 12 12 A doua zi, o gloata mare, care venise la praznic, cum a auzit ca vine Isus in Ierusalim, IOA 12 13 a luat ramuri de finic, si I-a iesit in intimpinare, strigind:"Osana! Binecuvintat este Cel ce vine in Numele Domnului, Imparatul lui Israel!" IOA 12 14 Isus a gasit un magarus, si a incalecat pe el, dupa cum este scris: IOA 12 15"Nu te teme, fiica Sionului; iata ca Imparatul tau vine calare pe minzu l unei magarite." IOA 12 16 Ucenicii Lui n-au inteles aceste lucruri de la inceput; dar, dupa ce a fost proslavit Isus, si-au adus aminte ca aceste lucruri erau scrise despre El, si ca ei le implinisera cu privire la El. IOA 12 17 Toti cei ce fusesera impreuna cu Isus, cind chemase pe Lazar din mormi nt si-l inviase din morti, marturiseau despre El. IOA 12 18 Si norodul I-a iesit in intimpinare, pentru ca aflase ca facuse semnul acesta. IOA 12 19 Fariseii au zis deci intre ei:"Vedeti ca nu cistigati nimic: iata ca l umea se duce dupa El!" IOA 12 20 Niste Greci dintre cei ce se suisera sa se inchine la praznic, IOA 12 21 s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, si au zis:"Domnule, am vrea sa vedem pe Isus." IOA 12 22 Filip s-a dus si a spus lui Andrei, apoi Andrei si Filip au spus lui I sus. IOA 12 23 Drept raspuns, Isus le-a zis:"A sosit ceasul sa fie proslavit Fiul omu lui. IOA 12 24 Adevarat, adevarat, va spun, ca daca grauntele de griu, care a cazut p e pamint, nu moare, ramine singur; dar daca moare, aduce multa roada. IOA 12 25 Cine isi iubeste viata, o va pierde; si cine isi uraste viata in lumea aceasta, o va pastra pentru viata vesnica. IOA 12 26 Daca Imi slujeste cineva, sa Ma urmeze; si unde sunt Eu, acolo va fi s i slujitorul Meu. Daca Imi slujeste cineva, Tatal il va cinsti. IOA 12 27 Acum, sufletul Meu este tulburat. Si ce voi zice? Tata, izbaveste-Ma d in ceasul acesta? Dar tocmai pentru aceasta am venit pina la ceasul acesta! IOA 12 28 Tata, proslaveste Numele Tau!" Si din cer, s-a auzit un glas, care zic ea:"L-am proslavit, si-L voi mai proslavi!" IOA 12 29 Norodul, care statea acolo, si care auzise glasul, a zis ca a fost un tunet. Altii ziceau:"Un inger a vorbit cu El!" IOA 12 30 Isus a raspuns:"Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. IOA 12 31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stapinitorul lumii acesteia va fi aruncat afara. IOA 12 32 Si dupa ce voi fi inaltat de pe pamint, voi atrage la Mine pe toti oam enii." IOA 12 33 Vorbind astfel, arata cu ce moarte avea sa moara. IOA 12 34 Norodul I-a raspuns:"Noi am auzit din Lege ca Hristosul ramine in veac ; cum dar zici Tu ca Fiul omului trebuie sa fie inaltat? Cine este acest Fiu al omului?" IOA 12 35 Isus le-a zis:"Lumina mai este putina vreme in mijlocul vostru. Umblat i ca unii care aveti lumina, ca sa nu va cuprinda intunericul: cine umbla in int uneric, nu stie unde merge. IOA 12 36 Cita vreme aveti lumina printre voi, credeti in lumina, ca sa fiti fii ai luminii." Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat si S-a ascuns de ei. IOA 12 37 Macar ca facuse atitea semne inaintea lor, tot nu credeau in El, IOA 12 38 ca sa se implineasca vorba, pe care o spusese prorocul Isaia:"Doamne, cine a dat crezare propovaduirii noastre? Si cui a fost descoperita puterea brat ului Domnului?" IOA 12 39 De aceea nu puteau crede, pentru ca Isaia a mai zis: IOA 12 40"Le-a orbit ochii, si le-a impietrit inima, ca sa nu vada cu ochii, sa nu inteleaga cu inima, sa nu se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec." IOA 12 41 Isaia a spus aceste lucruri cind a vazut slava Lui, si a vorbit despre El. IOA 12 42 Totusi, chiar dintre fruntasi, multi au crezut in El; dar de frica Far

iseilor, nu-L marturiseau pe fata, ca sa nu fie dati afara din sinagoga. IOA 12 43 Caci au iubit mai mult slava oamenilor decit slava lui Dumnezeu. IOA 12 44 Iar Isus a strigat:"Cine crede in Mine, nu crede in Mine, ci in Cel ce M-a trimis pe Mine. IOA 12 45 Si cine Ma vede pe Mine, vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. IOA 12 46 Eu am venit ca sa fiu o lumina in lume, pentru ca oricine crede in Min e, sa nu ramina in intuneric. IOA 12 47 Daca aude cineva cuvintele Mele si nu le pazeste, nu Eu il judec, caci Eu n-am venit sa judec lumea, ci sa mintuiesc lumea. IOA 12 48 Pe cine Ma nesocoteste si nu primeste cuvintele Mele, are cine-l osind i: Cuvintul, pe care l-am vestit Eu, acela il va osindi in ziua de apoi. IOA 12 49 Caci Eu n-am vorbit de la Mine insumi, ci Tatal, care M-a trimis, El i nsusi Mi-a poruncit ce trebuie sa spun si cum trebuie sa vorbesc. IOA 12 50 Si stiu ca porunca Lui este viata vesnica. De aceea, lucrurile pe care le spun, le spun asa cum Mi le-a spus Tatal. IOA 13 1 Isus, ca Cel care stia ca I-a sosit ceasul sa plece din lumea aceasta l a Tatal, si fiindca iubea pe ai Sai, care erau in lume, i-a iubit pina la capat. IOA 13 2 In timpul cinei, dupa ce diavolul pusese in inima lui Iuda Iscarioteanu l, fiul lui Simon, gindul sa-L vinda, IOA 13 3 Isus, fiindca stia ca Tatal Ii daduse toate lucrurile in miini, ca de l a Dumnezeu a venit si la Dumnezeu Se duce, IOA 13 4 S-a sculat de la masa, S-a dezbracat de hainele Lui, a luat un stergar si S-a incins cu el. IOA 13 5 Apoi a turnat apa intr-un lighean, si a inceput sa spele picioarele uce nicilor, si sa le stearga cu stergarul cu care era incins. IOA 13 6 A venit deci la Simon Petru. Si Petru I-a zis:"Doamne, Tu sa-mi speli m ie picioarele?" IOA 13 7 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pri cepe dupa aceea." IOA 13 8 Petru I-a zis:"Niciodata nu-mi vei spala picioarele!" Isus i-a raspuns: "Daca nu te spal Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine." IOA 13 9"Doamne", I-a zis Simon Petru,"nu numai picioarele, dar si miinile, si c apul!" IOA 13 10 Isus i-a zis:"Cine s-a scaldat, n-are trebuinta sa-si spele decit pici oarele, ca sa fie curat de tot; si voi sunteti curati, dar nu toti." IOA 13 11 Caci stia pe cel ce avea sa-L vinda, de aceea a zis:"Nu sunteti toti c urati." IOA 13 12 Dupa ce le-a spalat picioarele, Si-a luat hainele, S-a asezat iarasi l a masa, si le-a zis:"Intelegeti voi ce v-am facut Eu? IOA 13 13 Voi Ma numiti:"Invatatorul si Domnul", si bine ziceti, caci sunt. IOA 13 14 Deci, daca Eu, Domnul si Invatatorul vostru, v-am spalat picioarele, s i voi sunteti datori sa va spalati picioarele unii altora. IOA 13 15 Pentru ca Eu v-am dat o pilda, ca si voi sa faceti cum am facut Eu. IOA 13 16 Adevarat, adevarat va spun, ca robul nu este mai mare decit domnul sau , nici apostolul mai mare decit cel ce l-a trimis. IOA 13 17 Daca stiti aceste lucruri, ferice de voi, daca le faceti. IOA 13 18 Nu vorbesc despre voi toti; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar tre buie sa se implineasca Scriptura, care zice:"Cel ce maninca piine cu Mine a ridi cat calciiul impotriva Mea." IOA 13 19 Va spun lucrul acesta de pe acum, inainte ca sa se intimple, pentru ca , atunci cind se va intimpla, sa credeti ca Eu sunt. IOA 13 20 Adevarat, adevarat va spun ca cine primeste pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Ma primeste, si cine Ma primeste pe Mine, primeste pe Cel ce M-a tri mis pe Mine." IOA 13 21 Dupa ce a spus aceste cuvinte, Isus S-a tulburat in duhul Lui, a martu risit, si a zis:"Adevarat, adevarat va spun, ca unul din voi Ma va vinde." IOA 13 22 Ucenicii se uitau unii la altii, si nu intelegeau despre cine vorbeste . IOA 13 23 Unul din ucenici, acela pe care-l iubea Isus, statea la masa culcat pe

sinul lui Isus. IOA 13 24 Simon Petru i-a facut semn sa intrebe cine este acela despre care vorb ea Isus. IOA 13 25 Si ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Isus, si I-a zis:"Doamne, cine este?" IOA 13 26 Isus a raspuns:"Acela, caruia ii voi intinge bucatica, si i-o voi da." Si a intins o bucatica, si a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul. IOA 13 27 Cum a fost data bucatica, a intrat Satana in Iuda. Isus i-a zis:"Ce ai sa faci, fa repede." IOA 13 28 Dar nimeni din cei ce sedeau la masa, n-a inteles pentru ce ii zisese aceste vorbe. IOA 13 29 Unii credeau ca, de vreme ce Iuda avea punga, Isus voia sa-i spuna:"Cu mpara ce ne trebuie pentru praznic", sau ii poruncea sa dea ceva saracilor. IOA 13 30 Iuda, dupa ce a luat bucatica, a iesit afara in graba. Era noapte. IOA 13 31 Dupa ce a iesit Iuda, Isus a zis:"Acum, Fiul omului a fost proslavit, si Dumnezeu a fost proslavit in El. IOA 13 32 Daca Dumnezeu a fost proslavit in El, si Dumnezeu Il va proslavi in El insusi, si-L va proslavi indata. IOA 13 33 Copilasilor, mai sunt putin cu voi. Ma veti cauta, si, cum am spus Iud eilor ca, unde Ma duc Eu, ei nu pot veni, tot asa va spun si voua acum. IOA 13 34 Va dau o porunca noua: sa va iubiti unii pe altii; cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii. IOA 13 35 Prin aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii pentru altii." IOA 13 36"Doamne", I-a zis Simon Petru,"unde Te duci?" Isus i-a raspuns:"Tu nu p oti veni acum dupa Mine, unde Ma duc Eu; dar mai tirziu vei veni. IOA 13 37"Doamne", I-a zis Petru,"de ce nu pot veni dupa Tine acum? Eu imi voi d a viata pentru Tine." IOA 13 38 Isus i-a raspuns:"Iti vei da viata pentru Mine? Adevarat, adevarat iti spun, ca nu va cinta cocosul, pina te vei lepada de Mine de trei ori. IOA 14 1 Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu, si aveti credint a in Mine. IOA 14 2 In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus . Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. IOA 14 3 Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi. IOA 14 4 Stiti unde Ma duc, si stiti si calea intr-acolo." IOA 14 5"Doamne", I-a zis Toma,"nu stim unde Te duci, cum putem sa stim calea in tr-acolo?" IOA 14 6 Isus i-a zis:"Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decit prin Mine. IOA 14 7 Daca m-ati fi cunoscut pe Mine, ati fi cunoscut si pe Tatal Meu. Si de acum incolo Il veti cunoaste; si L-ati si vazut." IOA 14 8"Doamne", i-a zis Filip,"arata-ne pe Tatal, si ne este de ajuns." IOA 14 9 Isus i-a zis:"De atita vreme sunt cu voi si nu M-ai cunoscut, Filipe? C ine M-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal. Cum zici tu dar:"Arata-ne pe Tatal?" IOA 14 10 Nu crezi ca Eu sunt in Tatal, si Tatal este in Mine? Cuvintele, pe car e vi le spun Eu, nu le spun de la Mine, ci Tatal, care locuieste in Mine, El fac e aceste lucrari ale Lui. IOA 14 11 Credeti-Ma ca Eu sunt in Tatal, si Tatal este in Mine; credeti cel put in pentru lucrarile acestea. IOA 14 12 Adevarat, adevarat, va spun, ca cine crede in Mine, va face si el lucr arile pe care le fac Eu, ba inca va face altele si mai mari decit acestea; pentr u ca Eu ma duc la Tatal: IOA 14 13 si orice veti cere in Numele Meu, voi face, pentru ca Tatal sa fie pro slavit in Fiul. IOA 14 14 Daca veti cere ceva in Numele Meu, voi face. IOA 14 15 Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele. IOA 14 16 Si Eu voi ruga pe Tatal, si El va va da un alt Mingiietor, care sa ram ina cu voi in veac;

IOA 14 17 si anume, Duhul adevarului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru ca nu-L vede si nu-L cunoaste, dar voi Il cunoasteti, caci ramine cu voi, si va fi in voi. IOA 14 18 Nu va voi lasa orfani, Ma voi intoarce la voi. IOA 14 19 Peste putina vreme, lumea nu Ma va mai vedea, dar voi Ma veti vedea; p entru ca Eu traiesc, si voi veti trai. IOA 14 20 In ziua aceea, veti cunoaste ca Eu sunt in Tatal Meu, ca voi sunteti i n Mine, si ca Eu sunt in voi. IOA 14 21 Cine are poruncile Mele si le pazeste, acela Ma iubeste; si cine Ma iu beste, va fi iubit de Tatal Meu. Eu il voi iubi, si Ma voi arata lui." IOA 14 22 Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis:"Doamne, cum se face ca Te vei arata n oua si nu lumii?" IOA 14 23 Drept raspuns, Isus i-a zis:"Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvintul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el, si vom locui impreuna cu el. IOA 14 24 Cine nu Ma iubeste, nu pazeste cuvintele Mele. Si cuvintul pe care-l a uziti, nu este al Meu, ci al Tatalui, care M-a trimis. IOA 14 25 V-am spus aceste lucruri cit mai sunt cu voi. IOA 14 26 Dar Mingiietorul, adica Duhul Sfint, pe care-L va trimite Tatal, in Nu mele Meu, va va invata toate lucrurile, si va va aduce aminte de tot ce v-am spu s Eu. IOA 14 27 Va las pacea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea. Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se inspaiminte. IOA 14 28 Ati auzit ca v-am spus:"Ma duc, si Ma voi intoarce la voi." Daca M-ati iubi, v-ati fi bucurat ca v-am zis:"Ma duc la Tatal;" caci Tatal este mai mare decit Mine. IOA 14 29 Si v-am spus aceste lucruri acum, inainte ca sa se intimple, pentru ca atunci cind se vor intimpla, sa credeti. IOA 14 30 Nu voi mai vorbi mult cu voi; caci vine stapinitorul lumii acesteia. E l n-are nimic in Mine; IOA 14 31 dar vine, pentru ca sa cunoasca lumea ca Eu iubesc pe Tatal, si ca fac asa cum Mi-a poruncit Tatal. Sculati-va, haidem sa plecam de aici! IOA 15 1 Eu sunt adevarata vita, si Tatal Meu este vierul. IOA 15 2 Pe orice mladita, care este in Mine si n-aduce roada, El o taie si pe o rice mladita care aduce roada, o curateste, ca sa aduca si mai multa roada. IOA 15 3 Acum voi sunteti curati, din pricina cuvintului, pe care vi l-am spus. IOA 15 4 Ramineti in Mine, si Eu voi ramine in voi. Dupa cum mladita nu poate ad uce roada de la sine, daca nu ramine in vita, tot asa, nici voi nu puteti aduce roada, daca nu ramineti in Mine. IOA 15 5 Eu sunt vita, voi sunteti mladitele. Cine ramine in Mine, si in cine ra min Eu, aduce multa roada; caci, despartiti de Mine, nu puteti face nimic. IOA 15 6 Daca nu ramine cineva in Mine, este aruncat afara, ca mladita neroditoa re, si se usuca; apoi, mladitele uscate sunt strinse, aruncate in foc, si ard. IOA 15 7 Daca ramineti in Mine, si daca ramin in voi cuvintele Mele, cereti oric e veti vrea, si vi se va da. IOA 15 8 Daca aduceti multa roada, prin aceasta Tatal Meu va fi proslavit; si vo i veti fi astfel ucenicii Mei. IOA 15 9 Cum M-a iubit pe Mine Tatal, asa v-am iubit si Eu pe voi. Ramineti in d ragostea Mea. IOA 15 10 Daca paziti poruncile Mele, veti ramine in dragostea Mea, dupa cum si Eu am pazit poruncile Tatalui Meu, si ramin in dragostea Lui. IOA 15 11 V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sa ramina in voi, si b ucuria voastra sa fie deplina. IOA 15 12 Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unii pe altii, cum v-am iubit E u. IOA 15 13 Nu este mai mare dragoste decit sa-si dea cineva viata pentru prieteni i sai. IOA 15 14 Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu. IOA 15 15 Nu va mai numesc robi, pentru ca robul nu stie ce face stapinul sau; c i v-am numit prieteni, pentru ca v-am facut cunoscut tot ce am auzit de la Tatal Meu.

IOA 15 16 Nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi; si v-am rinduit sa mergeti si sa aduceti roada, si roada voastra sa ramina, pentru ca orice veti ce re de la Tatal, in Numele Meu, sa va dea. IOA 15 17 Va poruncesc aceste lucruri, ca sa va iubiti unii pe altii. IOA 15 18 Daca va uraste lumea, stiti ca pe Mine M-a urit inaintea voastra. IOA 15 19 Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru ca nu s unteti din lume, si pentru ca Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea va urast e lumea. IOA 15 20 Aduceti-va aminte de vorba, pe care v-am spus-o:"Robul nu este mai mar e decit stapinul sau." Daca m-au prigonit pe Mine, si pe voi va vor prigoni; dac a au pazit cuvintul Meu, si pe al vostru il vor pazi. IOA 15 21 Dar va vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru ca ei n u cunosc pe Cel ce M-a trimis. IOA 15 22 Daca n-as fi venit si nu le-as fi vorbit, n-ar avea pacat; dar acum, n -au nici o dezvinovatire pentru pacatul lor. IOA 15 23 Cine Ma uraste pe Mine, uraste si pe Tatal Meu. IOA 15 24 Daca n-as fi facut intre ei lucrari, pe care nimeni altul nu le-a facu t, n-ar avea pacat; dar acum le-au si vazut, si M-au urit si pe Mine si pe Tatal Meu. IOA 15 25 Dar lucrul acesta s-a intimplat ca sa se implineasca vorba scrisa in L egea lor:"M-au urit fara temei." IOA 15 26 Cind va veni Mingiietorul, pe care-L voi trimite de la Tatal, adica Du hul adevarului, care purcede de la Tatal, El va marturisi despre Mine. IOA 15 27 Si voi de asemenea veti marturisi, pentru ca ati fost cu Mine de la in ceput. IOA 16 1 V-am spus aceste lucruri, pentru ca ele sa nu fie pentru voi un prilej de cadere. IOA 16 2 Au sa va dea afara din sinagogi: ba inca, va veni vremea cind, oricine va va ucide, sa creada ca aduce o slujba lui Dumnezeu. IOA 16 3 Si se vor purta astfel cu voi, pentru ca n-au cunoscut nici pe Tatal, n ici pe Mine. IOA 16 4 V-am spus aceste lucruri, pentru ca, atunci cind le va veni ceasul sa s e implineasca, sa va aduceti aminte ca vi le-am spus. Nu vi le-am spus de la inc eput, pentru ca eram cu voi. IOA 16 5 Acum Ma duc la Cel ce M-a trimis; si nimeni din voi nu Ma intreaba:"Und e Te duci?" IOA 16 6 Dar, pentru ca v-am spus aceste lucruri, intristarea v-a umplut inima. IOA 16 7 Totusi, va spun adevarul: Va este de folos sa Ma duc, caci, daca nu Ma duc Eu, Mingiietorul nu va veni la voi; dar daca Ma duc, vi-L voi trimite. IOA 16 8 Si cind va veni El, va dovedi lumea vinovata in ce priveste pacatul, ne prihanirea si judecata. IOA 16 9 In ce priveste pacatul: fiindca ei nu cred in Mine; IOA 16 10 in ce priveste neprihanirea: fiindca Ma duc la Tatal, si nu Ma veti ma i vedea; IOA 16 11 In ce priveste judecata: fiindca stapinitorul lumii acesteia este jude cat. IOA 16 12 Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu le puteti purta. IOA 16 13 Cind va veni Mingiietorul, Duhul adevarului, are sa va calauzeasca in tot adevarul, caci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, va v a descoperi lucrurile viitoare. IOA 16 14 El Ma va proslavi, pentru ca va lua din ce este al Meu, si va va desco peri. IOA 16 15 Tot ce are Tatal, este al Meu; de aceea am zis ca va lua din ce este a l Meu, si va va descoperi. IOA 16 16 Peste putina vreme, nu Ma veti mai vedea; apoi iarasi peste putina vre me, Ma veti vedea, pentru ca Ma duc la Tatal." IOA 16 17 La auzul acestor vorbe, unii din ucenicii Lui au zis intre ei:"Ce inse amna cuvintele acestea:"Peste putina vreme, nu Ma veti mai vedea; si:"Apoi iaras i peste putina vreme, Ma veti vedea?" Si:"Pentru ca Ma duc la Tatal?" IOA 16 18 Ei ziceau deci:"Ce inseamna aceasta:"Peste putina vreme?" Nu stim ce v

rea sa spuna." IOA 16 19 Isus a cunoscut ca voiau sa-L intrebe, si le-a zis:"Va intrebati intre voi ce inseamna cuvintele:"Peste putina vreme, nu Ma veti mai vedea;" si:"Apoi iarasi peste putina vreme, Ma veti vedea?" IOA 16 20 Adevarat, adevarat va spun ca, voi veti plinge si va veti tingui, iar lumea se va bucura; va veti intrista, dar intristarea voastra se va preface in b ucurie. IOA 16 21 Femeia, cind este in durerile nasterii, se intristeaza, pentru ca i-a sosit ceasul, dar dupa ce a nascut pruncul, nu-si mai aduce aminte de suferinta, de bucurie ca s-a nascut un om pe lume. IOA 16 22 Tot asa si voi: acum, sunteti plini de intristare; dar Eu va voi vedea iarasi, inima vi se va bucura, si nimeni nu va va rapi bucuria voastra. IOA 16 23 In ziua aceea, nu Ma veti mai intreba de nimic. Adevarat, adevarat va spun ca, orice veti cere de la Tatal in Numele Meu, va va da. IOA 16 24 Pina acum n-ati cerut nimic in Numele Meu: cereti, si veti capata, pen tru ca bucuria voastra sa fie deplina. IOA 16 25 V-am spus aceste lucruri in pilde. Vine ceasul cind nu va voi mai vorb i in pilde, ci va voi vorbi deslusit despre Tatal. IOA 16 26 In ziua aceea, veti cere in Numele Meu, si nu va zic ca voi ruga pe ta tal pentru voi. IOA 16 27 Caci Tatal insusi va iubeste, pentru ca M-ati iubit, si ati crezut ca am iesit de la Dumnezeu. IOA 16 28 Am iesit de la Tatal, si am venit in lume; acum las lumea, si Ma duc l a Tatal." IOA 16 29 Ucenicii Sai I-au zis:"Iata ca acum vorbesti deslusit, si nu spui nici o pilda. IOA 16 30 Acum cunoastem ca stii toate lucrurile, si n-ai nevoie sa Te intrebe c ineva, de aceea credem ca ai iesit de la Dumnezeu." IOA 16 31"Acum credeti?" le-a raspuns Isus. IOA 16 32"Iata ca vine ceasul, si a si venit, cind veti fi risipiti fiecare la a le lui, si pe Mine Ma veti lasa singur; dar nu sunt singur, caci Tatal este cu M ine. IOA 16 33 V-am spus aceste lucruri ca sa aveti pace in Mine. In lume veti avea n ecazuri; dar indrazniti, Eu am biruit lumea. IOA 17 1 Dupa ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, si a zis:"Tata, a sosit ceasul! Proslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul Tau sa Te proslaveasca pe T ine, IOA 17 2 dupa cum I-ai dat putere peste orice faptura, ca sa dea viata vesnica t uturor acelora, pe care I i-ai dat Tu. IOA 17 3 Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumneze u adevarat, si pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. IOA 17 4 Eu Te-am proslavit pe pamint, am sfirsit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s-o fac. IOA 17 5 Si acum, Tata, proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava pe care o aveam l a Tine, inainte de a fi lumea. IOA 17 6 Am facut cunoscut Numele Tau oamenilor, pe care Mi i-ai dat din lume. A i Tai erau, si Tu Mi i-ai dat; si ei au pazit Cuvintul Tau. IOA 17 7 Acum au cunoscut ca tot ce Mi-ai dat Tu, vine de la Tine. IOA 17 8 Caci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit, si a u cunoscut cu adevarat ca de la Tine am iesit, si au crezut ca Tu M-ai trimis. IOA 17 9 Pentru ei Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru aceia, pe care Mi iai dat Tu; pentru ca sunt ai Tai: IOA 17 10 tot ce este al Meu, este al Tau, si ce este al Tau, este al Meu, si Eu sunt proslavit in ei. IOA 17 11 Eu nu mai sunt in lume, dar ei sunt in lume, si Eu vin la Tine. Sfinte Tata, pazeste, in Numele Tau pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei sa fie una, cum suntem si noi. IOA 17 12 Cind eram cu ei in lume, ii pazeam Eu in Numele Tau. Eu am pazit pe ac eia, pe care Mi i-ai dat si nici unul din ei n-a pierit, afara de fiul pierzarii , ca sa se implineasca Scriptura.

IOA 17 13 Dar acum Eu vin la Tine; si spun aceste lucruri, pe cind sunt inca in lume, pentru ca sa aiba in ei bucuria Mea deplina. IOA 17 14 Le-am dat Cuvintul Tau si lumea i-a urit, pentru ca ei nu sunt din lum e, dupa cum Eu nu sunt din lume. IOA 17 15 Nu Te rog sa-i iei din lume, ci sa-i pazesti de cel rau. IOA 17 16 Ei nu sunt din lume, dupa cum nici Eu nu sunt din lume. IOA 17 17 Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvintul Tau este adevarul. IOA 17 18 Cum M-ai trimis Tu pe Mine in lume, asa i-am trimis si Eu pe ei in lum e. IOA 17 19 Si Eu insumi Ma sfintesc pentru ei, ca si ei sa fie sfintiti prin adev ar. IOA 17 20 Si Ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine pr in cuvintul lor. IOA 17 21 Ma rog ca toti sa fie una, cum Tu, Tata, esti in Mine, si Eu in Tine, ca si ei sa fie una in noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis. IOA 17 22 Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei sa fie una, c um noi suntem una, IOA 17 23 Eu in ei, si Tu in Mine, pentru ca ei sa fie in chip desavirsit una, c a sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis, si ca i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine. IOA 17 24 Tata, vreau ca acolo unde sunt Eu, sa fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca sa vada slava Mea, slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, fiind ca Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii. IOA 17 25 Neprihanitule Tata, lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, si acestia au cunoscut ca Tu M-ai trimis. IOA 17 26 Eu le-am facut cunoscut Numele Tau, si li-L voi mai face cunoscut, pen tru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu, sa fie in ei, si Eu sa fiu in ei." IOA 18 1 Dupa ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Sai dincolo de piriul Chedron, unde era o gradina, in care a intrat El si ucenicii Sai. IOA 18 2 Iuda, vinzatorul, stia si el locul acela, pentru ca Isus de multe ori S e adunase acolo cu ucenicii Lui. IOA 18 3 Iuda, deci, a luat ceata ostasilor si pe aprozii trimisi de preotii cei mai de seama si de Farisei, si a venit acolo cu felinare, cu faclii si cu arme. IOA 18 4 Isus, care stia tot ce avea sa I se intimple, a mers spre ei, si le-a z is:"Pe cine cautati?" IOA 18 5 Ei I-au raspuns:"Pe Isus din Nazaret!" Isus le-a zis:"Eu sunt!" Iuda, v inzatorul, era si el cu ei. IOA 18 6 Cind le-a zis Isus:"Eu sunt", ei s-au dat inapoi, si au cazut jos la pa mint. IOA 18 7 El i-a intrebat din nou:"Pe cine cautati?""Pe Isus din Nazaret", I-au z is ei. IOA 18 8 Isus a raspuns:"V-am spus ca Eu sunt. Deci, daca Ma cautati pe Mine, la sati pe acestia sa se duca." IOA 18 9 A zis lucrul acesta ca sa se implineasca vorba, pe care o spusese:"N-am pierdut pe niciunul din aceia, pe care Mi i-ai dat." IOA 18 10 Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui pre ot, si i-a taiat urechea dreapta. Robul acela se numea Malhu. IOA 18 11 Isus a zis lui Petru:"Baga-ti sabia in teaca. Nu voi bea paharul, pe c are Mi l-a dat Tatal sa-l beau?" IOA 18 12 Ceata ostasilor, capitanul lor, si aprozii Iudeilor, au prins deci pe Isus, si L-au legat. IOA 18 13 L-au dus intii la Ana, caci el era socrul lui Caiafa, care era mare pr eot in anul acela. IOA 18 14 Si Caiafa era cel ce daduse Iudeilor sfatul acesta:"Este de folos sa m oara un singur om pentru norod." IOA 18 15 Simon Petru mergea dupa Isus; tot asa a facut si un alt ucenic. Ucenic ul acesta era cunoscut de marele preot, si a intrat cu Isus in curtea marelui pr eot. IOA 18 16 Petru, insa, a ramas afara la usa. Celalalt ucenic, care era cunoscut

marelui preot, a iesit afara, a vorbit cu portarita, si a bagat pe Petru inauntr u. IOA 18 17 Atunci slujnica, portarita, a zis lui Petru:"Nu cumva si tu esti unul din ucenicii omului acestuia?""Nu sunt", a raspuns el. IOA 18 18 Robii si aprozii care erau acolo, facusera un foc de carbuni, caci era frig: si se incalzeau. Petru statea si el cu ei, si se incalzea. IOA 18 19 Marele preot a intrebat pe Isus despre ucenicii Lui si despre invatatu ra Lui. IOA 18 20 Isus i-a raspuns:"Eu am vorbit lumii pe fata, totdeauna am invatat pe norod in sinagoga si in Templu, unde se aduna toti Iudeii, si n-am spus nimic in ascuns. IOA 18 21 Pentru ce Ma intrebi pe Mine? Intreaba pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iata, aceia stiu ce am spus. IOA 18 22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii, care stateau acolo, a dat o palma lui Isus, si a zis:"Asa raspunzi marelui preot?" IOA 18 23 Isus i-a raspuns:"Daca am vorbit rau, arata ce am spus rau; dar daca a m vorbit bine, de ce ma bati?" IOA 18 24 Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa. IOA 18 25 Simon Petru statea acolo, si se incalzea. Ei i-au zis:"Nu cumva esti s i tu unul din ucenicii Lui?" El s-a lepadat, si a zis:"Nu sunt." IOA 18 26 Unul din robii marelui preot, ruda cu acela caruia ii taiase Petru ure chea, a zis:"Nu te-am vazut eu cu El in gradina?" IOA 18 27 Petru iar s-a lepadat. Si indata a cintat cocosul. IOA 18 28 Au adus pe Isus de la Caiafa in odaia de judecata: era dimineata. Ei n -au intrat in odaia de judecata, ca sa nu se spurce si sa poata minca Pastele. IOA 18 29 Pilat deci a iesit afara la ei, si le-a zis:"Ce pira aduceti impotriva omului acestuia?" IOA 18 30 Drept raspuns, ei i-au zis:"Daca n-ar fi fost un facator de rele, nu L -am fi dat noi in miinile tale." IOA 18 31 Atunci Pilat le-a zis:"Luati-L voi, si judecati-L dupa legea voastra." "Noua nu ne este ingaduit de Lege sa omorim pe nimeni", i-au zis Iudeii. IOA 18 32 Aceasta s-a intimplat ca sa se implineasca vorba, prin care aratase Is us cu ce moarte avea sa moara. IOA 18 33 Pilat a intrat iarasi in odaia de judecata, a chemat pe Isus si I-a zi s:"Esti Tu Imparatul Iudeilor?" IOA 18 34 Isus i-a raspuns:"De la tine insuti zici lucrul acesta, sau ti l-au sp us altii despre Mine?" IOA 18 35 Pilat a raspuns:"Eu sunt Iudeu? Neamul Tau si preotii cei mai de seama Te-au dat in mina mea: ce ai facut?" IOA 18 36"Imparatia Mea nu este din lumea aceasta", a raspuns Isus."Daca ar fi I mparatia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca sa nu fiu dat i n miinile Iudeilor; dar acum, Imparatia Mea nu este de aici." IOA 18 37"Atunci, un Imparat tot esti!" I-a zis Pilat."Da", a raspuns Isus."Eu s unt Imparat. Eu pentru aceasta M-am nascut si am venit in lume, ca sa marturises c despre adevar. Oricine este din adevar asculta glasul Meu." IOA 18 38 Pilat I-a zis:"Ce este adevarul?" Dupa ce a spus aceste vorbe, a iesit iarasi afara la Iudei, si le-a zis:"Eu nu gasesc nici o vina in El. IOA 18 39 Dar, fiindca voi aveti obicei sa va slobozesc pe cineva de Paste, vret i sa va slobozesc pe"Imparatul Iudeilor?" IOA 18 40 Atunci, toti au strigat din nou:"Nu pe El, ci pe Baraba!" Si Baraba er a un tilhar. IOA 19 1 Atunci, Pilat a luat pe Isus, si a pus sa-L bata. IOA 19 2 Ostasii au impletit o cununa de spini, I-au pus-o pe cap, si L-au imbra cat cu o haina de purpura. IOA 19 3 Apoi, s-au apropiat de El, si ziceau:"Plecaciune, Imparatul Iudeilor!" Si-I dadeau palme. IOA 19 4 Pilat a iesit iarasi afara, si a zis Iudeilor:"Iata ca vi-L aduc afara, ca sa stiti ca nu gasesc nici o vina in El." IOA 19 5 Isus a iesit deci afara, purtind cununa de spini si haina de purpura."I ata omul!" le-a zis Pilat.

IOA 19 6 Cind L-au zarit preotii cei mai de seama si aprozii, au inceput sa stri ge:"Rastigneste-l! Rastigneste-l!""Luati-L voi si rastigniti-L", le-a zis Pilat, "caci eu nu gasesc nici o vina in El." IOA 19 7 Iudeii i-au raspuns:"Noi avem o Lege, si dupa Legea aceasta, El trebuie sa moara, pentru ca S-a facut pe sine Fiul lui Dumnezeu." IOA 19 8 Cind a auzit Pilat aceste cuvinte, i-a fost si mai mare frica. IOA 19 9 A intrat iarasi in odaia de judecata si a zis lui Isus:"De unde esti Tu ?" Dar Isus nu i-a dat nici un raspuns. IOA 19 10 Pilat I-a zis:"Mie nu-mi vorbesti? Nu stii ca am putere sa Te rastigne sc, si am putere sa-Ti dau drumul!" IOA 19 11"N-ai avea nici o putere asupra Mea", i-a raspuns Isus, daca nu ti-ar f i fost data de sus. De aceea, cine Ma da in miinile tale, are un mai mare pacat. " IOA 19 12 De atunci, Pilat cauta sa-I dea drumul. Dar Iudeii strigau:"Daca dai d rumul omului acestuia, nu esti prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine impar at, este impotriva Cezarului." IOA 19 13 Cind a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afara si a sezut pe sc aunul de judecator, in locul numit"Pardosit cu pietre", iar evreieste:"Gabata." IOA 19 14 Era ziua Pregatirii Pastelor, cam pe la ceasul al saselea. Pilat a zis Iudeilor:"Iata Imparatul vostru!" IOA 19 15 Dar ei au strigat:"Ia-L, ia-L, rastigneste-L!""Sa rastignesc pe Impara tul vostru?" le-a zis Pilat. Preotii cei mai de seama au raspuns:"Noi n-avem alt imparat decit pe Cezarul!" IOA 19 16 Atunci L-a dat in miinile lor, ca sa fie rastignit. Au luat deci pe Is us, si L-au dus sa-L rastigneasca. IOA 19 17 Isus, ducindu-Si crucea, a ajuns la locul zis al"Capatinii", care in e vreieste se cheama"Golgota." IOA 19 18 Acolo a fost rastignit, si impreuna cu El au fost rastigniti alti doi, unul deoparte si altul de alta, iar Isus la mijloc. IOA 19 19 Pilat a scris o insemnare, pe care a pus-o deasupra crucii, si era scr is:"Isus din Nazaret, Imparatul Iudeilor." IOA 19 20 Multi din Iudei au citit aceasta insemnare, pentru ca locul unde fuses e rastignit Isus era aproape de cetate: era scrisa in evreieste, latineste si gr eceste. IOA 19 21 Preotii cei mai de seama ai Iudeilor au zis lui Pilat:"Nu scrie:"Impar atul Iudeilor." Ci scrie ca El a zis:"Eu sunt Imparatul Iudeilor." IOA 19 22"Ce am scris, am scris", a raspuns Pilat. IOA 19 23 Ostasii, dupa ce au rastignit pe Isus, I-au luat hainele, si le-au fac ut patru parti, cite o parte pentru fiecare ostas. I-au luat si camasa, care n-a vea nici o cusatura, ci era dintr-o singura tesatura de sus pina jos. IOA 19 24 Si au zis intre ei:"Sa n-o sfisiem, ci sa tragem la sorti a cui sa fie ." Aceasta s-a intimplat ca sa se implineasca Scriptura, care zice:"Si-au impart it hainele Mele intre ei, si pentru camasa Mea au tras la sorti." Iata ce au fac ut ostasii. IOA 19 25 Linga crucea lui Isus, stateau mama Lui si sora mamei Lui, Maria, neva sta lui Clopa, si Maria Magdalina. IOA 19 26 Cind a vazut Isus pe mama-Sa, si linga ea pe ucenicul, pe care-l iubea , a zis mamei Sale:"Femeie, iata fiul tau!" IOA 19 27 Apoi, a zis ucenicului:"Iata mama ta!" Si, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasa. IOA 19 28 Dupa aceea, Isus, care stia ca acum totul s-a sfirsit, ca sa implineas ca Scriptura, a zis:"Mi-e sete." IOA 19 29 Acolo era un vas plin cu otet. Ostasii au pus intr-o ramura de isop un burete plin cu otet, si I l-au dus la gura. IOA 19 30 Cind a luat Isus otetul, a zis:"S-a ispravit!" Apoi Si-a plecat capul, si Si-a dat duhul. IOA 19 31 De frica sa nu ramina trupurile pe cruce in timpul Sabatului, caci era ziua Pregatirii, si ziua aceea de Sabat era o zi mare, Iudeii au rugat pe Pilat sa zdrobeasca fluierele picioarelor celor rastigniti, si sa fie luati de pe cru ce.

IOA 19 32 Ostasii au venit deci, si au zdrobit fluierele picioarelor celui dinti i, apoi pe ale celuilalt, care fusese rastignit impreuna cu El. IOA 19 33 Cind au venit la Isus, si au vazut ca murise, nu I-au zdrobit fluierel e picioarelor, IOA 19 34 ci unul din ostasi I-a strapuns coasta cu o sulita; si indata a iesit din ea singe si apa. IOA 19 35 Faptul acesta este adeverit de cel ce l-a vazut: marturia lui este ade varata, si el stie ca spune adevarul, pentru ca si voi sa credeti. IOA 19 36 Aceste lucruri s-au intimplat, ca sa se implineasca Scriptura:"Nici un ul din oasele Lui nu va fi sfarimat." IOA 19 37 Si in alta parte, Scriptura mai zice:"Vor vedea pe cine au strapuns." IOA 19 38 Dupa aceea, Iosif din Arimatea, care era ucenic al lui Isus, dar pe as cuns, de frica Iudeilor, a rugat pe Pilat sa-i dea voie sa ia trupul lui Isus de pe cruce. Pilat i-a dat voie. El a venit deci, si a luat trupul lui Isus. IOA 19 39 Nicodim, care la inceput se dusese la Isus, noaptea, a venit si el, si a adus o amestecatura de aproape o suta de litri de smirna si de aloe. IOA 19 40 Au luat deci trupul lui Isus si l-au infasurat in fisii de pinza de i n, cu miresme, dupa cum au obicei Iudeii sa ingroape. IOA 19 41 In locul unde fusese rastignit Isus, era o gradina; si in gradina era un mormint nou, in care nu mai fusese pus nimeni. IOA 19 42 Din pricina ca era ziua Pregatirii Iudeilor, pentru ca mormintul era a proape, au pus acolo pe Isus. IOA 20 1 In ziua dintii a saptaminii, Maria Magdalina s-a dus dis de dimineata l a mormint, pe cind era inca intuneric; si a vazut ca piatra fusese luata de pe m ormint. IOA 20 2 A alergat la Simon Petru si la celalalt ucenic, pe care-l iubea Isus, s i le-a zis:"Au luat pe Domnul din mormint, si nu stiu unde L-au pus." IOA 20 3 Petru si celalalt ucenic au iesit, si au plecat spre mormint. IOA 20 4 Au inceput sa alerge amindoi impreuna. Dar celalalt ucenic alerga mai r epede decit Petru, si a ajuns cel dintii la mormint. IOA 20 5 S-a plecat, si s-a uitat inlauntru, a vazut fisiile de pinza jos, dar n -a intrat. IOA 20 6 Simon Petru, care venea dupa el, a ajuns si el, a intrat in mormint, si a vazut fisiile de pinza jos. IOA 20 7 Iar stergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fisiile de pinza, ci facut sul si pus intr-un alt loc singur. IOA 20 8 Atunci, celalalt ucenic, care ajunsese cel dintii la mormint, a intrat si el; si a vazut, si a crezut. IOA 20 9 Caci tot nu pricepeau ca, dupa Scriptura, Isus trebuia sa invieze din m orti. IOA 20 10 Apoi, ucenicii s-au intors acasa. IOA 20 11 Dar Maria sedea afara linga mormint, si plingea. Pe cind plingea, s-a plecat sa se uite in mormint. IOA 20 12 Si a vazut doi ingeri in alb, sezind in locul unde fusese culcat trupu l lui Isus: unul la cap si altul la picioare. IOA 20 13"Femeie", i-au zis ei,"pentru ce plingi?" Ea le-a raspuns:"Pentru ca au luat pe Domnul meu, si nu stiu unde L-au pus." IOA 20 14 Dupa ce a zis aceste vorbe, s-a intors, si a vazut pe Isus stind acolo in picioare; dar nu stia ca este Isus. IOA 20 15"Femeie", i-a zis Isus,"de ce plingi? Pe cine cauti?" Ea a crezut ca es te gradinarul, si i-a zis:"Domnule, daca L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus si ma voi duce sa-L iau." IOA 20 16 Isus i-a zis:"Marie!" Ea s-a intors, si I-a zis in evreieste:"Rabuni! adica:"Invatatorule!" IOA 20 17"Nu ma tine", i-a zis Isus,"caci inca nu M-am suit la Tatal Meu. Ci dute la fratii Mei, si spune-le ca Ma sui la Tatal Meu si Tatal vostru, la Dumnez eul Meu si Dumnezeul vostru." IOA 20 18 Maria Magdalina s-a dus, si a vestit ucenicilor ca a vazut pe Domnul s i ca i-a spus aceste lucruri.

IOA 20 19 In seara aceleiasi zile, cea dintii a saptaminii, pe cind usile loculu i unde erau adunati ucenicii erau incuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a s tat in mijlocul lor, si le-a zis:"Pace voua!" IOA 20 20 Si dupa ce a zis aceste vorbe, le-a aratat miinile si coasta Sa. Uceni cii s-au bucurat, cind au vazut pe Domnul. IOA 20 21 Isus le-a zis din nou:"Pace voua! Cum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi." IOA 20 22 Dupa aceste vorbe, a suflat peste ei, si le-a zis:"Luati Duh Sfint. IOA 20 23 Celor ce le veti ierta pacatele, vor fi iertate si celor ce le veti ti ne, vor fi tinute." IOA 20 24 Toma, zis Geaman, unul din cei doisprezece, nu era cu ei cind a venit Isus. IOA 20 25 Ceilalti ucenici i-au zis deci:"Am vazut pe Domnul!" Dar el le-a raspu ns:"Daca nu voi vedea in miinile Lui semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mina mea in coasta Lui, nu voi crede ." IOA 20 26 Dupa opt zile, ucenicii lui Isus erau iarasi in casa, si era si Toma i mpreuna cu ei. Pe cind erau usile incuiate, a venit Isus, a stat in mijloc si le -a zis:"Pace voua!" IOA 20 27 Apoi a zis lui Toma:"Adu-ti degetul incoace, si uita-te la miinile Mel e; si adu-ti mina, si pune-o in coasta Mea; si nu fi necredincios, ci credincios ." IOA 20 28 Drept raspuns, Toma I-a zis:"Domnul meu si Dumnezeul meu!" IOA 20 29"Tomo", i-a zis Isus,"pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut, si au crezut." IOA 20 30 Isus a mai facut inaintea ucenicilor Sai multe alte semne care nu sunt scrise in cartea aceasta. IOA 20 31 Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi sa credeti ca Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, si crezind, sa aveti viata in Numele Lui. IOA 21 1 Dupa aceea, Isus S-a mai aratat ucenicilor Sai la marea Tiberiadei. Iat a cum S-a aratat: IOA 21 2 Simon Petru, Toma, zis Geaman, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zeb edei, si alti doi din ucenicii lui Isus, erau impreuna. IOA 21 3 Simon Petru le-a zis:"Ma duc sa prind peste.""Mergem si noi cu tine", i -au zis ei. Au iesit, si au intrat intr-o corabie; si n-au prins nimic in noapte a aceea. IOA 21 4 Dimineata, Isus statea pe tarm, dar ucenicii nu stiau ca este Isus. IOA 21 5"Copii", le-a zis Isus,"aveti ceva de mincare?" Ei I-au raspuns:"Nu." IOA 21 6 El le-a zis:"Aruncati mreaja in partea dreapta a corabiei, si veti gasi ." Au aruncat-o deci, si n-o mai puteau trage de multimea pestilor. IOA 21 7 Atunci ucenicul, pe care-l iubea Isus, a zis lui Petru:"Este Domnul!" C ind a auzit Simon Petru ca este Domnul, si-a pus haina pe el, si s-a incins, ca ci era dezbracat, si s-a aruncat in mare. IOA 21 8 Ceilalti ucenici au venit cu corabioara, tragind mreaja cu pesti, pentr u ca nu erau departe de tarm decit ca la doua sute de coti. IOA 21 9 Cind s-au coborit pe tarm, au vazut acolo jaratic de carbuni, peste pus deasupra si piine. IOA 21 10 Isus le-a zis:"Aduceti din pestii pe care i-ati prins acum." IOA 21 11 Simon Petru s-a suit in corabioara, si a tras mreaja la tarm, plina cu o suta cincizeci si trei de pesti mari; si, macar ca erau atitia, nu s-a rupt m reaja. IOA 21 12"Veniti de prinziti", le-a zis Isus. Si nici unul din ucenici nu cuteza sa-L intrebe:"Cine esti?" caci stiau ca este Domnul. IOA 21 13 Isus S-a apropiat, a luat piinea, si le-a dat; tot asa a facut si cu p estele. IOA 21 14 Aceasta era a treia oara cind Se arata Isus ucenicilor Sai, dupa ce in viase din morti. IOA 21 15 Dupa ce au prinzit, Isus a zis lui Simon Petru:"Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti tu mai mult decit acestia?"Da, Doamne", I-a raspuns Petru,"stii ca T e iubesc." Isus i-a zis:"Paste mieluseii Mei."

IOA 21 16 I-a zis a doua oara:"Simone fiul lui Iona, Ma iubesti?""Da, Doamne", I -a raspuns Petru, stii ca Te iubesc. Isus i-a zis:"Paste oitele Mele." IOA 21 17 A treia oara i-a zis Isus:"Simone fiul lui Iona, Ma iubesti?" Petru sa intristat ca-i zisese a treia oara:"Ma iubesti?" Si I-a raspuns:"Doamne, Tu to ate le stii; stii ca Te iubesc." Isus i-a zis:"Paste oile Mele! IOA 21 18 Adevarat, adevarat, iti spun ca, atunci cind erai mai tinar, singur te incingeai si te duceai unde voiai; dar cind vei imbatrini, iti vei intinde miin ile, si altul te va incinge si te va duce unde nu vei voi." IOA 21 19 A zis lucrul acesta ca sa arate cu ce fel de moarte va proslavi Petru pe Dumnezeu. Si, dupa ce a vorbit astfel, i-a zis:"Vino dupa Mine." IOA 21 20 Petru s-a intors, si a vazut venind dupa ei pe ucenicul pe care-l iube a Isus, acela care, la cina, se rezemase pe pieptul lui Isus, si zisese:"Doamne, cine este cel ce Te vinde?" IOA 21 21 Petru s-a uitat la el, si a zis lui Isus:"Doamne, dar cu acesta ce va fi?" IOA 21 22 Isus i-a raspuns:"Daca vreau ca el sa ramina pina voi veni Eu, ce-ti p asa tie? Tu vino dupa Mine!" IOA 21 23 Din pricina aceasta, a iesit zvonul printre frati ca ucenicul acela nu va muri deloc. Insa Isus nu zisese lui Petru ca nu va muri deloc, ci:"Daca vrea u ca el sa ramina pina voi veni Eu, ce-ti pasa tie?" IOA 21 24 Ucenicul acesta este cel ce adevereste aceste lucruri, si care le-a sc ris. Si stim ca marturia lui este adevarata. IOA 21 25 Mai sunt multe alte lucruri, pe care le-a facut Isus, care, daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, cred ca nici chiar in lumea aceasta n-ar fi putut inca pe cartile care s-ar fi scris. Amin. FAP 1 1 Teofile, in cea dintii carte a mea am vorbit despre tot ce a inceput Isu s sa faca si sa invete pe oameni, FAP 1 2 de la inceput pina in ziua in care s-a inaltat la cer, dupa ce, prin Duh ul sfint, daduse poruncile sale apostolilor, pe care-i alesese. FAP 1 3 Dupa patima Lui, li s-a infatisat viu prin multe dovezi, aratindu-li-se deseori timp de patruzeci de zile, si vorbind cu ei despre lucrurile privitoare laImparatia lui Dumnezeu. FAP 1 4 Pe cind se afla cu ei, le-a poruncit sa nu se departeze de Ierusalim, ci sa astepte acolo fagaduinta Tatalui"pe care", le-a zis El,"ati auzit-o de la Mi ne. FAP 1 5 Caci Ioan a botezat cu apa, dar voi, nu dupa multe zile, veti fi botezat i cu Duhul sfint." FAP 1 6 Deci apostolii, pe cind erau strinsi laolalta, L-au intrebat:"Doamne, in vremea aceasta ai de gind sa asezi din nouImparatia lui Israel?" FAP 1 7 El le-a raspuns:"Nu este treaba voastra sa stiti vremurile sau soroacele ; pe acestea Tatal le-a pastrat sub stapinirea sa. FAP 1 8 Ci voi veti primi o putere, cind se va cobori Duhul sfint peste voi si-M i veti fi martori in Ierusalim, in toata Iudea, in samaria, si pina la marginile pamintului." FAP 1 9 Dupa ce a spus aceste lucruri, pe cind se uitau ei la El, s-a inaltat la cer, si un nor L-a ascuns din ochii lor. FAP 1 10 si cum stateau ei cu ochii pironiti spre cer, pe cind se suia El, iata ca li s-au aratat doi barbati imbracati in alb, FAP 1 11 si au zis:"Barbati Galileeni, de ce stati si va uitati spre cer? Acest Isus care s-a inaltat la cer din mijocul vostru, va veni in acelasi fel cum L-at i vazut mergind la cer." FAP 1 12 Atunci, ei s-au intors in Ierusalim din muntele numit al Maslinilor car e este linga Ierusalim, departe cit un drum in ziua sabatului. FAP 1 13 Cind au ajuns acasa, s-au suit in odaia de sus, unde stateau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul l ui Alfeu, simon Zilotul, si Iuda, fiul lui Iacov. FAP 1 14 Toti acestia staruiau cu un cuget in rugaciune si in cereri, impreuna c u femeile, si cu Maria, mama lui Isus, si cu fratii Lui. FAP 1 15In zilele acelea, Petru s-a sculat in mijlocul fratilor, numarul celor adunati laolalta era de aproape o suta douazeci, si a zis:

FAP 1 16"Fratilor, trebuia sa se implineasca scriptura spusa de Duhul sfint mai inainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost calauza celor ce au prins pe Isus. FAP 1 17 El era din numarul nostru, si era partas al aceleiasi slujbe. FAP 1 18 Omul acesta a dobindit un ogor cu plata nelegiuirii lui; a cazut cu cap ul in jos, a plesnit in doua prin mijloc, si i s-au varsat toate maruntaiele. FAP 1 19 Lucrul acesta a ajuns asa de cunoscut de toti locuitorii din Ierusalim, incit ogorul acela a fost numit in limba lor:"Acheldama", adica:"Ogorul singelu i." FAP 1 20In adevar, in cartea Psalmilor este scris:"Locuinta lui sa ramina pustie , si nimeni sa nu locuiasca in ea!" si:"slujba lui s-o ia altul!" FAP 1 21 Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au insotit in toata vremea in care a trait Domnul Isus intre noi FAP 1 22 cu incepere de la botezul lui Ioan pina in ziua cind s-a inaltat El de la noi, sa fie rinduit unul care sa ne insoteasca drept martor al invierii Lui. FAP 1 23 Ei au pus inainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis si Iust, si pe M atia. FAP 1 24 Apoi au facut urmatoarea rugaciune:"Doamne, Tu care cunosti inimile tut uror oamenilor, arata-ne pe care din acesti doi l-ai ales, FAP 1 25 ca sa ia loc in slujba si apostolia aceasta, din care a cazut Iuda ca s a mearga la locul lui." FAP 1 26 Au tras la sorti, si sortul a cazut pe Matia, care a fost numarat impre una cu cei unsprezece apostoli. FAP 2 1In ziua cincizecimii erau toti impreuna in acelasi loc. FAP 2 2 Deodata, a venit din cer un sunet ca vijiitul unui vint puternic, si a u mplut toata casa unde sedeau ei. FAP 2 3 Niste limbi ca de foc au fost vazute impartindu-se printre ei, si s-au a sezat cite una pe fiecare din ei. FAP 2 4 si toti s-au umplut de Duh sfint si au inceput sa vorbeasca in alte lim bi, dupa cum le da Duhul sa vorbeasca. FAP 2 5 si se aflau atunci in Ierusalim Iudei, oameni cucernici din toate neamur ile care sunt sub cer. FAP 2 6 Cind s-a auzit sunetul acela, multimea s-a adunat si a ramas incremenita , pentru ca fiecare ii auzea vorbind in limba lui. FAP 2 7 Toti se mirau, se minunau, si ziceau unii catre altii:"Toti acestia care vorbesc, nu sunt Galileeni? FAP 2 8 Cum dar ii auzim vorbind fiecaruia din noi in limba noastra, in care neam nascut? FAP 2 9 Parti, Mezi, Elamiti, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia, FAP 2 10 Frigia, Pamfilia, Egipt, partile Libiei dinspre Cirena, oaspeti din Rom a, Iudei sau prozeliti, FAP 2 11 Cretani si Arabi, ii auzim vorbind in limbile noastre lucrurile minunat e ale lui Dumnezeu!" FAP 2 12 Toti erau uimiti, nu stiau ce sa creada, si ziceau unii catre altii:"Ce vrea sa zica aceasta?" FAP 2 13 Dar altii isi bateau joc, si ziceau:"sunt plini de must!" FAP 2 14 Atunci, Petru s-a sculat in picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasu l, si le-a zis:"Barbati Iudei si voi toti cei care locuiti in Ierusalim, sa stit i lucrul acesta, si ascultati cuvintele mele! FAP 2 15 Oamenii acestia nu sunt beti, cum va inchipuiti voi, caci nu este decit al treilea ceas din zi. FAP 2 16 Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel: FAP 2 17"In zilele de pe urma, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste oric e faptura; feciorii vostri si fetele voastre vor proroci, tinerii vostri vor ave a vedenii, si batrinii vostri vor visa visuri! FAP 2 18 Da, chiar si peste robii Mei si peste roabele Mele voi turna, in zilele acelea, din Duhul Meu, si vor proroci. FAP 2 19 Voi face sa se arate semne sus in cer si minuni jos pe pamint, singe, f

oc si un virtej de fum: FAP 2 20 soarele se va preface in intuneric, si luna in singe, inainte ca sa vin a ziua Domnului, ziua aceea mare si stralucita. FAP 2 21 Atunci, oricine va chema Numele Domnului, va fi mintuit." FAP 2 22 Barbati Israeliti, ascultati cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu inaintea voastra prin minunile, semnele si lucrarile pline de putere, pe care le-a facut Dumnezeu prin El in mijlocul vostru, dupa cum bin e stiti; FAP 2 23 pe Omul acesta, dat in miinile voastre, dupa sfatul hotarit si dupa sti inta mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ati rastignit, si L-ati omorit prin mina celor faradelege. FAP 2 24 Dar Dumnezeu L-a inviat, dezlegindu-I legaturile mortii, pentru ca nu e ra cu putinta sa fie tinut de ea. FAP 2 25 Caci David zice despre El:"Eu aveam totdeauna pe Domnul inaintea mea, pentru ca El este la dreapta mea, ca sa nu ma clatin. FAP 2 26 De aceea, mi se bucura inima, si mi se veseleste limba; chiar si trupul mi se va odihni in nadejde: FAP 2 27 caci nu-mi vei lasa sufletul in Locuinta mortilor, si nu vei ingadui ca sfintul Tau sa vada putrezirea. FAP 2 28 Mi-ai facut cunoscute caile vietii, si Ma vei umple de bucurie cu stare a Ta de fata." FAP 2 29 Cit despre patriarhul David, sa-mi fie ingaduit fratilor, sa va spun fa ra sfiala ca a murit si a fost ingropat; si mormintul lui este in mijlocul nostr u pina in ziua de azi. FAP 2 30 Fiindca David era proroc, si stia ca Dumnezeu ii fagaduise cu juramint ca va ridica pe unul din urmasii sai pe scaunul lui de domnie, FAP 2 31 despre invierea lui Hristos a prorocit si a vorbit el cind a zis ca suf letul lui nu va fi lasat in Locuinta mortilor, si trupul lui nu va vedea putrezi rea. FAP 2 32 Dumnezeu a inviat pe acest Isus si noi toti suntem martori ai lui. FAP 2 33 si acum, odata ce s-a inaltat prin dreapta lui Dumnezeu, si a primit de la Tatal fagaduinta Duhului sfint, a turnat ce vedeti si auziti. FAP 2 34 Caci David nu s-a suit in ceruri, ci el singur zice:"Domnul a zis Domn ului meu:"sezi la dreapta Mea, FAP 2 35 pina ce voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale." FAP 2 36 sa stie bine dar, toata casa lui Israel, ca Dumnezeu a facut Domn si Hr istos pe acest Isus, pe care L-ati rastignit voi." FAP 2 37 Dupa ce au auzit aceste cuvinte, ei au ramas strapunsi in inima, si au zis lui Petru si celorlalti apostoli:"Fratilor, ce sa facem?" FAP 2 38"Pocaiti-va", le-a zis Petru,"si fiecare din voi sa fie botezat in Numel e lui Isus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre; apoi veti primi darul sfint ului Duh. FAP 2 39 Caci fagaduinta aceasta este pentru voi, pentru copiii vostri, si pentr u toti cei ce sunt departe acum, in oricit de mare numar ii va chema Domnul, Dum nezeul nostru." FAP 2 40 si, cu multe alte cuvinte, marturisea, ii indemna si zicea:"Mintuiti-va din mijlocul acestui neam ticalos." FAP 2 41 Cei ce au primit propovaduirea lui, au fost botezati, si in ziua aceea la numarul ucenicilor s-au adaugat aproape trei mii de suflete. FAP 2 42 Ei staruiau in invatatura apostolilor, in legatura frateasca, in fringe rea piinii si in rugaciuni. FAP 2 43 Fiecare era plin de frica si prin apostoli se faceau multe minuni si se mne. FAP 2 44 Toti cei ce credeau, erau impreuna la un loc, si aveau toate de obste. FAP 2 45Isi vindeau ogoarele si averile, si banii ii imparteau intre toti, dupa nevoile fiecaruia. FAP 2 46 Toti impreuna erau nelipsiti de la Templu in fiecare zi, fringeau piine a acasa, si luau hrana, cu bucurie si curatie de inima. FAP 2 47 Ei laudau pe Dumnezeu, si erau placuti inaintea intregului norod. si Do mnul adauga in fiecare zi la numarul lor pe cei ce erau mintuiti.

FAP 3 1 Petru si Ioan se suiau impreuna la Templu, la ceasul rugaciunii: era cea sul al noualea. FAP 3 2 Acolo era un om olog din nastere, care era dus si pus in toate zilele la poarta Templului, numita"Frumoasa", ca sa ceara de mila de la cei ce intrau in Templu. FAP 3 3 Omul acesta, cind a vazut pe Petru si pe Ioan ca voiau sa intre in Templ u, le-a cerut milostenie. FAP 3 4 Petru, ca si Ioan, s-a uitat tinta la el, si a zis:"Uita-te la noi!" FAP 3 5 si el se uita la ei cu luare aminte si astepta sa capete ceva de la ei. FAP 3 6 Atunci, Petru i-a zis:"Argint si aur, n-am; dar ce am, iti dau:In Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoala-te si umbla!" FAP 3 7 L-a apucat de mina dreapta, si l-a ridicat in sus.Indata i s-au intarit talpile si gleznele; FAP 3 8 dintr-o saritura a fost in picioare si a inceput sa umble. A intrat cu e i in Templu, umblind, sarind, si laudind pe Dumnezeu. FAP 3 9 Tot norodul l-a vazut umblind si laudind pe Dumnezeu. FAP 3 10Il cunosteau ca era cel ce sedea la poarta"Frumoasa" a Templului, ca sa ceara de pomana, si s-au umplut de uimire si de mirare pentru cele ce i se intim plasera. FAP 3 11 Fiindca el se tinea de Petru si de Ioan, tot norodul mirat, a alergat l a ei in pridvorul zis al lui solomon. FAP 3 12 Petru, cind a vazut lucrul acesta, a luat cuvintul, si a zis norodului: "Barbati Israeliti, pentru ce va mirati de lucrul acesta? De ce va uitati cu och ii tinta la noi, ca si cum prin puterea noastra sau prin cucernicia noastra am f i facut pe omul acesta sa umble? FAP 3 13 Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, Dumnezeul parintilor nostri, a pr oslavit pe Robul sau Isus, pe care voi L-ati dat in mina lui Pilat, si v-ati lep adat de El inaintea lui, macar ca el era de parere sa-I dea drumul. FAP 3 14 Voi v-ati lepadat de Cel sfint si Neprihanit, si ati cerut sa vi se dar uiasca un ucigas. FAP 3 15 Ati omorit pe Domnul vietii, pe care Dumnezeu L-a inviat din morti; noi suntem martori ai Lui. FAP 3 16 Prin credinta in Numele lui Isus a intarit Numele Lui pe omul acesta pe care-l vedeti si-l cunoasteti; credinta in El a dat omului acestuia o tamaduire deplina, cum vedeti cu totii. FAP 3 17 si acum, fratilor, stiu ca din nestiinta ati facut asa, ca si mai marii vostri. FAP 3 18 Dar Dumnezeu a implinit astfel ce vestise mai inainte prin gura tuturor prorocilor Lui: ca, adica, Hristosul sau va patimi. FAP 3 19 Pocaiti-va dar, si intoarceti-va la Dumnezeu, pentru ca sa vi se stearg a pacatele, ca sa vina de la Domnul vremurile de inviorare, FAP 3 20 si sa trimita pe Cel ce a fost rinduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, FAP 3 21 pe care cerul trebuie sa-L primeasca, pina la vremurile asezarii din n ou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tutur or sfintilor sai proroci din vechime. FAP 3 22In adevar, Moise a zis parintilor nostri:"Domnul, Dumnezeul vostru va va ridica dintre fratii vostri un proroc ca mine; pe El sa-L ascultati in tot ce v a va spune. FAP 3 23 si oricine nu va asculta de prorocul acela, va fi nimicit cu desavirsir e din mijlocul norodului." FAP 3 24 De asemenea, toti prorocii, de la samuel si ceilalti, care au urmat dup a el, si au vorbit, au vestit zilele acestea. FAP 3 25 Voi sunteti fiii prorocilor si ai legamintului, pe care l-a facut Dumne zeu cu parintii nostri, cind a zis lui Avraam:"Toate neamurile pamintului vor fi binecuvintate in saminta ta." FAP 3 26 Dumnezeu, dupa ce a ridicat pe Robul sau Isus, L-a trimis mai intii vou a, ca sa va binecuvinteze, intorcind pe fiecare din voi de la faradelegile sale. " FAP 4 1 Pe cind vorbeau Petru si Ioan norodului, au venit la ei pe neasteptate p

reotii, capitanul Templului si saducheii, FAP 4 2 foarte necajiti ca invatau pe norod, si vesteau in Isus invierea din mor ti. FAP 4 3 Au pus miinile pe ei, si i-au aruncat in temnita pina a doua zi; caci se inserase. FAP 4 4Insa multi din cei ce auzisera cuvintarea, au crezut; si numarul barbatil or credinciosi s-a ridicat la aproape cinci mii. FAP 4 5 A doua zi, mai marii norodului, batrinii si carturarii s-au adunat impre una la Ierusalim FAP 4 6 cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru si toti cei ce se trageau d in neamul marilor preoti. FAP 4 7 Au pus pe Petru si pe Ioan in mijlocul lor, si i-au intrebat:"Cu ce pute re, sau in numele cui ati facut voi lucrul acesta?" FAP 4 8 Atunci Petru, plin de Duhul sfint, le-a zis:"Mai mari ai norodului si ba trini ai lui Israel! FAP 4 9 Fiindca suntem trasi astazi la raspundere pentru o facere de bine, facut a unui om bolnav, si suntem intrebati cum a fost vindecat, FAP 4 10 s-o stiti toti, si s-o stie tot norodul lui Israel! Omul acesta se infa tiseaza inaintea voastra pe deplin sanatos, in Numele lui Isus Hristos din Nazar et, pe care voi L-ati rastignit, dar pe care Dumnezeu L-a inviat din morti. FAP 4 11 El este"piatra lepadata de voi, zidarii, care a ajuns sa fie pusa in ca pul unghiului." FAP 4 12In nimeni altul nu este mintuire: caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mintuiti." FAP 4 13 Cind au vazut ei indrazneala lui Petru si a lui Ioan, s-au mirat, intru cit stiau ca erau oameni necarturari si de rind; si au priceput ca fusesera cu I sus. FAP 4 14 Dar fiindca vedeau linga ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zic e nimic impotriva. FAP 4 15 Le-au poruncit doar sa iasa afara din sobor, s-au sfatuit intre ei, FAP 4 16 si au zis:"Ce vom face oamenilor acestora? Caci este stiut de toti loc uitorii Ierusalimului ca prin ei s-a facut o minune vadita, pe care n-o putem ta gadui. FAP 4 17 Dar, ca sa nu se lateasca vestea aceasta mai departe in norod, sa-i ame nintam, si sa le poruncim ca de acum incolo sa nu mai vorbeasca nimanui in Numel e acesta." FAP 4 18 si dupa ce i-au chemat, le-au poruncit sa nu mai vorbeasca cu nici un c hip, nici sa mai invete pe oameni in Numele lui Isus. FAP 4 19 Drept raspuns, Petru si Ioan le-au zis:"Judecati voi singuri daca este drept inaintea lui Dumnezeu sa ascultam mai mult de voi decit de Dumnezeu; FAP 4 20 caci noi nu putem sa nu vorbim despre ce am vazut si am auzit." FAP 4 21 I-au amenintat din nou, si i-au lasat sa plece, caci nu stiau cum sa-i pedepseasca, din pricina norodului. Fiindca toti slaveau pe Dumnezeu pentru cele intimplate. FAP 4 22 Caci omul cu care se facuse aceasta minune de vindecare, avea mai bine de patruzeci de ani. FAP 4 23 Dupa ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor, si le-au istorisit to t ce le spusesera preotii cei mai de seama si batrinii. FAP 4 24 Cind au auzit ei aceste lucruri, si-au ridicat glasul toti impreuna cat re Dumnezeu, si au zis:"stapine, Doamne, care ai facut cerul, pamintul, marea si tot ce este in ele! FAP 4 25 Tu ai zis prin Duhul sfint, prin gura parintelui nostru David, robul Ta u:"Pentru ce se intarita neamurile, si pentru ce cugeta noroadele lucruri desar te? FAP 4 26Imparatii pamintului s-au rasculat, si domnitorii s-au unit impotriva Do mnului si impotriva Unsului sau." FAP 4 27In adevar, impotriva Robului Tau cel sfint, Isus, pe care L-ai uns Tu, s -au insotit in cetatea aceasta Irod si Pilat din Pont cu Neamurile si cu noroade le lui Israel, FAP 4 28 ca sa faca tot ce hotarise mai dinainte mina Ta si sfatul Tau.

FAP 4 29 si acum, Doamne, uita-Te la amenintarile lor, da putere robilor Tai sa vesteasca Cuvintul Tau cu toata indrazneala, FAP 4 30 si intinde-ti mina, ca sa se faca tamaduiri, minuni si semne prin Numel e Robului Tau cel sfint Isus." FAP 4 31 Dupa ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunati; toti s-a u umplut de Duhul sfint, si vesteau Cuvintul lui Dumnezeu cu indrazneala. FAP 4 32 Multimea celor ce crezusera, era o inima si un suflet. Nici unul nu zic ea ca averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obste. FAP 4 33 Apostolii marturiseau cu multa putere despre invierea Domnului Isus. si un mare har era peste toti. FAP 4 34 Caci nu era nici unul printre ei care sa duca lipsa: toti cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau pretul lucrurilor vindute, FAP 4 35 si-l puneau la picioarele apostolilor; apoi se impartea fiecaruia dupa cum avea nevoie. FAP 4 36 Iosif, numit de apostoli si Barnaba, adica, in talmacire, fiul mingiier ii, un Levit, de neam din Cipru, FAP 4 37 a vindut un ogor, pe care-l avea, a adus banii, si i-a pus la picioarel e apostolilor. FAP 5 1 Dar un om, numit Anania, a vindut o mosioara, cu nevasta-sa safira, FAP 5 2 si a oprit o parte din pret, cu stirea nevestei lui; apoi a adus partea cealalta, si a pus-o la picioarele apostolilor. FAP 5 3 Petru i-a zis:"Anania, pentru ce ti-a umplut satana inima ca sa minti pe Duhul sfint, si sa ascunzi o parte din pretul mosioarei? FAP 5 4 Daca n-o vindeai, nu raminea ea a ta? si, dupa ce ai vindut-o, nu puteai sa faci ce vrei cu pretul ei? Cum s-a putut naste un astfel de gind in inima ta ? N-ai mintit pe oameni, ci pe Dumnezeu." FAP 5 5 Anania, cind a auzit cuvintele acestea, a cazut jos, si si-a dat sufletu l. O mare frica a apucat pe toti cei ce ascultau aceste lucruri. FAP 5 6 Flacaii s-au sculat, l-au invelit, l-au scos afara, si l-au ingropat. FAP 5 7 Cam dupa trei ceasuri, a intrat si nevasta-sa, fara sa stie ce se intimp lase. FAP 5 8 Petru i-a zis:"spune-mi, cu atit ati vindut mosioara?""Da", a raspuns ea ,"cu atita." FAP 5 9 Atunci Petru i-a zis:"Cum de v-ati inteles intre voi sa ispititi pe Duhu l Domnului? Iata picioarele celor ce au ingropat pe barbatul tau, sunt la usa si te vor lua si pe tine." FAP 5 10 Ea a cazut indata la picioarele lui, si si-a dat sufletul. Cind au intr at flacaii, au gasit-o moarta, au scos-o afara si au ingropat-o linga barbatul e i. FAP 5 11 O mare frica a cuprins toata adunarea si pe toti cei ce au auzit aceste lucruri. FAP 5 12 Prin miinile apostolilor se faceau multe semne si minuni in norod. Toti stateau impreuna in pridvorul lui solomon, FAP 5 13 si nici unul din ceilalti nu cuteza sa se lipeasca de ei; dar norodul i i lauda in gura mare. FAP 5 14 Numarul celor ce credeau in Domnul, barbati si femei, se marea tot mai mult; FAP 5 15 pina acolo ca scoteau pe bolnavi chiar pe ulite, si ii puneau pe paturi si pe asternuturi, pentru ca, atunci cind va trece Petru, macar umbra lui sa tr eaca peste vreunul din ei. FAP 5 16 Multimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetatile vecine, si adu cea pe cei bolnavi si pe cei chinuiti de duhuri necurate: si toti se vindecau. FAP 5 17Insa marele preot si toti cei ce erau impreuna cu el, adica partida sadu cheilor, s-au sculat plini de pizma, FAP 5 18 au pus miinile pe apostoli, si i-au aruncat in temnita de obste. FAP 5 19 Dar un inger al Domnului a deschis usile temnitei, noaptea, i-a scos af ara, si le-a zis: FAP 5 20"Duceti-va, stati in Templu, si vestiti norodului toate cuvintele vietii acesteia."

FAP 5 21 Cind au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis de dimineata in Templu, si au inceput sa invete pe norod. Marele preot si cei ce erau cu el, au venit pe n easteptate, au adunat soborul si pe toata batrinimea fiilor lui Israel, si au tr imis la temnita sa aduca pe apostoli. FAP 5 22 Aprozii, la venirea lor nu i-au gasit in temnita. s-au intors si au spu s astfel: FAP 5 23"Temnita am gasit-o incuiata cu toata grija, si pe pazitori stind in pic ioare la usi; dar, cind am deschis, n-am gasit pe nimeni inlauntru." FAP 5 24 Cind au auzit aceste vorbe, capitanul Templului si preotii cei mai de seama au ramas inmarmuriti, si nu stiau ce sa creada despre apostoli si despre u rmarile acestei intimplari. FAP 5 25 Cineva a venit si le-a spus:"Iata ca oamenii, pe care i-ati bagat in te mnita, stau in Templu, si invata pe norod." FAP 5 26 Atunci capitanul Templului a plecat cu aprozii, si i-au adus; dar nu cu sila, caci se temeau sa nu fie ucisi cu pietre de norod. FAP 5 27 Dupa ce i-au adus, i-au pus inaintea soborului. si marele preot i-a int rebat astfel: FAP 5 28"Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul sa nu invatati pe norod in Numel e acesta? si voi iata ca ati umplut Ierusalimul cu invatatura voastra, si cautat i sa aruncati asupra noastra singele acelui om." FAP 5 29 Petru si apostolii ceilalti, drept raspuns, i-au zis:"Trebuie sa ascult am mai mult de Dumnezeu decit de oameni! FAP 5 30 Dumnezeul parintilor nostri a inviat pe Isus, pe care voi L-ati omorit, atirnindu-L pe lemn. FAP 5 31 Pe acest Isus, Dumnezeu L-a inaltat cu puterea Lui si L-a facut Domn si Mintuitor ca sa dea lui Israel pocainta si iertarea pacatelor. FAP 5 32 Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca si Duhul sfint, pe care L-a d at Dumnezeu celor ce asculta de El." FAP 5 33 Cind au auzit ei aceste vorbe, ii taia la inima si s-au sfatuit sa-i om oare. FAP 5 34 Dar un Fariseu numit Gamaliel, un invatator al Legii, pretuit de tot no rodul, s-a sculat in picioare in sobor si a poruncit sa scoata putin afara pe ap ostoli. FAP 5 35 Apoi le-a zis:"Barbati Israeliti, luati seama bine ce aveti de gind sa faceti oamenilor acestora. FAP 5 36 Caci nu de mult s-a ivit Teuda care zicea ca el este ceva, si la care s -au alipit aproape patru sute de barbati. El a fost omorit, si toti cei ce il ur masera, au fost risipiti si nimiciti. FAP 5 37 Dupa el s-a ivit Iuda Galileanul pe vremea inscrierii, si a tras mult n orod de partea lui; a pierit si el, si toti cei ce-l urmasera, au fost risipiti. FAP 5 38 si acum, eu va spun:"Nu mai necajiti pe oamenii acestia, si lasati-i in pace. Daca incercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici; FAP 5 39 dar daca este de la Dumnezeu, n-o veti putea nimici. sa nu va pomeniti ca luptati impotriva lui Dumnezeu." FAP 5 40 Ei au ascultat de el. si, dupa ce au chemat pe apostoli, au pus sa-i ba ta cu nuiele, i-au oprit sa vorbeasca in Numele lui Isus, si le-au dat drumul. FAP 5 41 Ei au plecat dinaintea soborului si s-au bucurat ca au fost invrednicit i sa fie batjocoriti, pentru Numele Lui. FAP 5 42 si in fiecare zi, in Templu si acasa, nu incetau sa invete pe oameni, si sa vesteasca Evanghelia lui Isus Hristos. FAP 6 1In zilele acelea, cind s-a inmultit numarul ucenicilor, Evreii care vorbe au greceste, cirteau impotriva Evreilor, pentru ca vaduvele lor erau trecute cu vederea la imparteala ajutoarelor de toate zilele. FAP 6 2 Cei doisprezece au adunat multimea ucenicilor, si au zis:"Nu este potriv it pentru noi sa lasam Cuvintul lui Dumnezeu ca sa slujim la mese. FAP 6 3 De aceea, fratilor, alegeti dintre voi sapte barbati, vorbiti de bine, p lini de Duhul sfint si intelepciune, pe care ii vom pune la slujba aceasta. FAP 6 4 Iar noi vom starui necurmat in rugaciune si in propovaduirea Cuvintului. "

FAP 6 5 Vorbirea aceasta a placut intregii adunari. Au ales pe stefan, barbat pl in de credinta si de Duhul sfint, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena si pe Nicolae, un prozelit din Antiohia. FAP 6 6 I-au adus inaintea apostolilor, care, dupa ce s-au rugat, si-au pus miin ile peste ei. FAP 6 7 Cuvintul lui Dumnezeu se raspindea tot mai mult, numarul ucenicilor se i nmultea mult in Ierusalim, si o mare multime de preoti veneau la credinta. FAP 6 8 stefan era plin de har si de putere, si facea minuni si semne mari in no rod. FAP 6 9 Unii din sinagoga numita a Izbavitilor, a Cirinenilor, si a Alexandrinil or, impreuna cu niste Iudei din Cilicia si din Asia, au inceput o cearta de vorb e cu stefan, FAP 6 10 dar nu puteau sa stea impotriva intelepciunii si Duhului cu care vorbea el. FAP 6 11 Atunci au pus la cale pe niste oameni sa zica:"Noi l-am auzit rostind c uvinte de hula impotriva lui Moise si impotriva lui Dumnezeu." FAP 6 12 Au intaritat norodul, pe batrini si pe carturari, au navalit asupra lui , au pus mina pe el si l-au dus in sobor. FAP 6 13 Au scos niste martori mincinosi care au zis:"Omul acesta nu inceteaza s a spuna cuvinte de hula impotriva acestui locas sfint si impotriva Legii. FAP 6 14In adevar, l-am auzit zicind ca acest Isus din Nazaret va darima locasul acesta, si va schimba obiceiurile, pe care ni le-a dat Moise." FAP 6 15 Toti cei ce sedeau in sobor, s-au uitat tinta la stefan, si fata lui li s-a aratat ca o fata de inger. FAP 7 1 Marele preot a zis:"Asa stau lucrurile?" FAP 7 2 stefan a raspuns:"Fratilor si parintilor, ascultati! Dumnezeul slavei sa aratat parintelui nostru Avraam, cind era in Mesopotamia, inainte ca sa se ase ze in Haran, FAP 7 3 si i-a zis:"Iesi din tara ta si din familia ta, si du-te in tara, pe car e ti-o voi arata." FAP 7 4 El a iesit atunci din tara Haldeilor, si s-a asezat in Haran. De acolo, dupa moartea tatalui sau, Dumnezeu l-a stramutat in tara aceasta, in care locuit i voi acum. FAP 7 5 Din tara aceea nu i-a dat nimic in stapinire, nici macar o palma de loc, ci i-a fagaduit ca i-o va da in stapinirea lui, si semintei lui dupa el, macar ca nu avea nici un copil. FAP 7 6 Dumnezeu i-a spus ca saminta lui va locui intr-o tara straina, va fi rob ita, si va fi chinuita patru sute de ani. FAP 7 7"Dar neamul, caruia ii vor fi robi, il voi judeca Eu", a zis Dumnezeu."Du pa aceea, vor iesi, si-Mi vor sluji in locul acesta." FAP 7 8 Apoi i-a dat legamintul taierii imprejur si astfel Avraam, cind a nascut pe Isaac, l-a taiat imprejur in ziua a opta. Isaac a nascut si a taiat imprejur pe Iacov si Iacov pe cei doisprezece patriarhi. FAP 7 9 Iar patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vindut, ca sa fie dus in Eg ipt. Dar Dumnezeu a fost cu el, FAP 7 10 si l-a izbavit din toate necazurile lui, i-a dat intelepciune si trecer e inaintea lui Faraon, imparatul Egiptului, care l-a pus dregator peste Egipt si peste toata casa lui. FAP 7 11 A venit o foamete in tot Egiptul si Canaanul. Nevoia era mare, si parin tii nostri nu gaseau merinde. FAP 7 12 Iacov a auzit ca in Egipt era griu, si a trimis pe parintii nostri inti ia data acolo. FAP 7 13 si cind au venit a doua oara, Iosif a fost cunoscut de fratii sai, si F araon a aflat din ce neam era Iosif. FAP 7 14 Apoi Iosif a trimis sa cheme pe tatal sau Iacov si pe toata familia si saptezeci si cinci de suflete. FAP 7 15 Iacov s-a coborit in Egipt, unde au murit el si parintii nostri. FAP 7 16 si au fost stramutati la sihem, si pusi in mormintul, pe care il cumpar ase Avraam cu o suma de bani de la fiii lui Emor, in sihem. FAP 7 17 se apropia vremea cind trebuia sa se implineasca fagaduinta, pe care o

facuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut si s-a inmultit in Egipt, FAP 7 18 pina cind s-a ridicat un alt imparat, care nu cunostea pe Iosif. FAP 7 19Imparatul acesta a uneltit impotriva neamului nostru, si a chinuit pe pa rintii nostri, pina acolo ca sa-si lepede pruncii, ca sa nu traiasca. FAP 7 20 Pe vremea aceasta s-a nascut Moise, care era frumos inaintea lui Dumnez eu. El a fost hranit trei luni in casa tatalui sau. FAP 7 21 si cind a fost lepadat, l-a luat fiica lui Faraon, si l-a crescut ca pe copilul ei. FAP 7 22 Moise a invatat toata intelepciunea Egiptenilor, si era puternic in cuv inte si in fapte. FAP 7 23 El avea patruzeci de ani, cind i-a venit in inima dorinta sa cerceteze pe fratii sai, pe fiii lui Israel. FAP 7 24 A vazut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apararea, a razbun at pe cel asuprit, si a omorit pe Egiptean. FAP 7 25 Credea ca fratii lui vor pricepe ca Dumnezeu prin mina lui le va da izb avirea, dar n-au priceput. FAP 7 26 A doua zi, cind se bateau ei, Moise a venit in mijlocul lor, si i-a ind emnat la pace."Oamenilor", a zis el,"voi sunteti frati, de ce va nedreptatiti un ul pe altul?" FAP 7 27 Dar cel ce nedreptatea pe aproapele sau, l-a imbrincit, si i-a zis:"Cin e te-a pus pe tine stapinitor si judecator peste noi? FAP 7 28 Vrei sa ma omori si pe mine cum ai omorit ieri pe Egiptean?" FAP 7 29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, si s-a dus de a locuit ca strai n in pamintul Madian, unde a nascut doi fii. FAP 7 30 Peste patruzeci de ani, i s-a aratat un inger in pustia muntelui sinai, in para focului unui rug. FAP 7 31 Moise, cind l-a vazut, s-a mirat de aratarea aceasta; si pe cind se apr opia sa vada ce este, a auzit glasul Domnului, FAP 7 32 care i-a zis:"Eu sunt Dumnezeul parintilor tai, Dumnezeul lui Avraam, D umnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacov." si Moise, tremurind, n-a indraznit sa se uite. FAP 7 33 Domnul i-a zis:"scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe car e stai, este un pamint sfint. FAP 7 34 Am vazut suferinta poporului Meu, care este in Egipt, le-am auzit gemet ele, si M-am coborit sa-i izbavesc. Acum, du-te, te voi trimite in Egipt." FAP 7 35 Pe acest Moise, de care se lepadasera ei, cind au zis:"Cine te-a pus pe tine stapinitor si judecator?" Dumnezeu l-a trimis ca stapinitor si izbavitor, cu ajutorul ingerului care i se aratase in rug. FAP 7 36 El i-a scos din Egipt, si a facut minuni si semne in Egipt, la Marea Ro sie, si in pustie, patruzeci de ani. FAP 7 37 Acest Moise a zis fiilor lui Israel:"Domnul Dumnezeul vostru, va va rid ica dintre fratii vostri un proroc ca mine: de el sa ascultati." FAP 7 38 El este acela care, in adunarea Israelitilor din pustie, cu ingerul, ca re i-a vorbit pe muntele sinai, si cu parintii nostri, a primit Cuvinte vii, ca sa ni le dea noua. FAP 7 39 Parintii nostri n-au vrut sa-l asculte, ci l-au nesocotit: si, in inimi le lor, s-au intors spre Egipt, FAP 7 40 si au zis lui Aaron:"Fa-ne niste dumnezei, care sa mearga inaintea noas tra, caci acest Moise, care ne-a scos din tara Egiptului, nu stim ce s-a facut." FAP 7 41 si in zilele acelea, au facut un vitel, au adus jertfa idolului, si s-a u bucurat de lucrul miinilor lor. FAP 7 42 Atunci, Dumnezeu s-a intors de la ei, si i-a dat sa se inchine ostirii cerului, dupa cum este scris in cartea prorocilor:"Mi-ati adus voi vite junghiat e si jertfe timp de patruzeci de ani in pustie, casa a lui Israel? FAP 7 43 Ati purtat cortul lui Moloh si chipul stelei zeului Remfan, chipurile a celea, pe care le-ati facut ca sa va inchinati lor! De aceea, va voi stramuta di ncolo de Babilon." FAP 7 44 Parintii nostri aveau in pustie cortul intilnirii, asa cum il rinduise Cel ce a spus lui Moise sa-l faca dupa chipul, pe care-l vazuse.

FAP 7 45 si parintii nostri l-au adus, la rindul lor, sub povatuirea lui Iosua, cind au intrat in tara stapinita de Neamurile, pe care Dumnezeu le-a izgonit din aintea parintilor nostri si a ramas acolo pina in zilele lui David. FAP 7 46 David a capatat mila inaintea lui Dumnezeu, si a cerut sa ridice o locu inta pentru Dumnezeul lui Iacov. FAP 7 47 si solomon a fost acela care I-a zidit o casa. FAP 7 48 Dar Cel PreaInalt nu locuieste in locasuri facute de miini omenesti, cu m zice prorocul: FAP 7 49"Cerul este scaunul Meu de domnie, si pamintul este asternutul picioarel or Mele. Ce fel de casaImi veti zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihna? FAP 7 50 N-a facut mina Mea toate aceste lucruri? FAP 7 51 ..."Oameni tari la cerbice, netaiati imprejur cu inima si cu urechile! Voi totdeauna va impotriviti Duhului sfint. Cum au facut parintii vostri, asa fa ceti si voi. FAP 7 52 Pe care din proroci nu i-au prigonit parintii vostri? Au omorit pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihanit, pe care L-ati vindut acum, si L-ati omorit; FAP 7 53 voi, care ati primit Legea data prin ingeri, si n-ati pazit-o!..." FAP 7 54 Cind au auzit ei aceste vorbe ii taia pe inima, si scrisneau din dinti impotriva lui. FAP 7 55 Dar stefan, plin de Duhul sfint, si-a pironit ochii spre cer, a vazut s lava lui Dumnezeu, si pe Isus stind in picioare la dreapta lui Dumnezeu; FAP 7 56 si a zis:"Iata, vad cerurile deschise, si pe Fiul omului stind in picio are la dreapta lui Dumnezeu." FAP 7 57 Ei au inceput atunci sa racneasca, si-au astupat urechile, si s-au napu stit toti intr-un gind asupra lui. FAP 7 58 L-au tirit afara din cetate, si l-au ucis cu pietre. Martorii si-au pus hainele la picioarele unui tinar, numit saul. FAP 7 59 si aruncau cu pietre in stefan, care se ruga si zicea:"Doamne Isuse, pr imeste duhul meu!" FAP 7 60 Apoi a ingenuncheat, si a strigat cu glas tare:"Doamne, nu le tine in s eama pacatul acesta!" si dupa aceste vorbe, a adormit. FAP 8 1 saul se invoise la uciderea lui stefan.In ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire impotriva Bisericii din Ierusalim. si toti, afara de apostoli, s-au im prastiat prin partile Iudeii si ale samariei. FAP 8 2 Niste oameni tematori de Dumnezeu au ingropat pe stefan, si l-au jelit c u mare tinguire. FAP 8 3 saul de partea lui, facea prapad in Biserica; intra prin case, lua cu si la pe barbati si pe femei, si-i arunca in temnita. FAP 8 4 Cei ce se imprastiasera, mergeau din loc in loc, si propovaduiau Cuvintu l. FAP 8 5 Filip s-a coborit in cetatea samariei, si le-a propovaduit pe Hristos. FAP 8 6 Noroadele luau aminte cu un gind la cele spuse de Filip, cind au auzit s i au vazut semnele pe care le facea. FAP 8 7 Caci din multi indraciti ieseau duhuri necurate, si scoteau mari tipete; multi slabanogi si schiopi erau tamaduiti. FAP 8 8 si a fost o mare bucurie in cetatea aceasta. FAP 8 9In cetate era un om, numit simon, care zicea ca este un om insemnat; el v rajea si punea in uimire pe poporul samariei. FAP 8 10 Toti, de la mic pina la mare, il ascultau cu luare aminte, si ziceau:"A ceasta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeste"mare." FAP 8 11Il ascultau cu luare aminte, pentru ca multa vreme ii uimise cu vrajitor iile lui. FAP 8 12 Dar cind au crezut pe Filip, care propovaduia EvangheliaImparatiei lui Dumnezeu si a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezati, atit barbati cit si fe mei. FAP 8 13 Chiar simon a crezut; si dupa ce a fost botezat, nu se mai despartea de Filip, si privea cu uimire minunile si semnele mari care se faceau. FAP 8 14 Apostolii, care erau in Ierusalim, cind au auzit ca samaria a primit Cu

vintul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru si pe Ioan. FAP 8 15 Acestia au venit la samariteni si s-au rugat pentru ei, ca sa primeasca Duhul sfint. FAP 8 16 Caci nu se coborise inca peste nici unul din ei, ci fusesera numai bote zati in Numele Domnului Isus. FAP 8 17 Atunci, Petru si Ioan au pus miinile peste ei, si aceia au primit Duhul sfint. FAP 8 18 Cind a vazut simon ca Duhul sfint era dat prin punerea miinilor apostol ilor, le-a dat bani, FAP 8 19 si a zis:"Dati-mi si mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine-mi vo i pune miinile, sa primeasca Duhul sfint." FAP 8 20 Dar Petru i-a zis:"Banii tai sa piara impreuna cu tine, pentru ca ai cr ezut ca darul lui Dumnezeu s-ar putea capata cu bani! FAP 8 21 Tu n-ai nici parte, nici sort in toata treaba aceasta, caci inima ta nu este curata inaintea lui Dumnezeu. FAP 8 22 Pocaieste-te dar de aceasta rautate a ta, si roaga-te Domnului sa ti se ierte gindul acesta al inimii tale daca este cu putinta; FAP 8 23 caci vad ca esti plin de fiere amara, si in lanturile faradelegii. FAP 8 24 simon a raspuns:"Rugati-va voi Domnului pentru mine, ca sa nu mi se int imple nimic din ce ati zis." FAP 8 25 Dupa ce au marturisit despre Cuvintul Domnului, si dupa ce l-au propova duit, Petru si Ioan s-au intors la Ierusalim, vestind Evanghelia in multe sate d e ale samaritenilor. FAP 8 26 Un inger al Domnului a vorbit lui Filip, si i-a zis:"scoala-te, si du-t e spre miaza-zi, pe drumul care coboara spre Ierusalim la Gaza, si care este pus tiu." FAP 8 27 Filip s-a sculat si a plecat. si iata ca un Etiopian, un famen cu mare putere la imparateasa Candace a Etiopienilor, si ingrijitorul tuturor vistieriil or ei, venit la Ierusalim ca sa se inchine, FAP 8 28 se intorcea de acolo, si sedea in carul lui, si citea pe prorocul Isaia . FAP 8 29 Duhul a zis lui Filip:"Du-te, si ajunge carul acesta!" FAP 8 30 Filip a alergat, si a auzit pe Etiopian citind pe prorocul Isaia. El ia zis:"Intelegi tu ce citesti?" FAP 8 31 Famenul a raspuns:"Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cinev a?" si a rugat pe Filip sa se suie in car, si sa sada impreuna cu el. FAP 8 32 Locul din scriptura, pe care-l citea, era acesta:"El a fost dus ca o oa ie la taiere, si, ca un miel fara glas inaintea celui ce-l tunde, asa nu si-a de schis gura; FAP 8 33 in smerenia Lui, judecata I-a fost luata. si cine va zugravi pe cei din timpul Lui? Caci viata I-a fost luata de pe pamint." FAP 8 34 Famenul a zis lui Filip:"Rogu-te, despre cine vorbeste prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?" FAP 8 35 Atunci Filip a luat cuvintul, a inceput de la scriptura aceasta, si i-a propovaduit pe Isus. FAP 8 36 Pe cind isi urmau ei drumul, au dat peste o apa. si famenul a zis:"Uite apa, ce ma impiedica sa fiu botezat?" FAP 8 37 Filip a zis:"Daca crezi din toata inima, se poate." Famenul a raspuns:" Cred ca Isus Hristos este fiul lui Dumnezeu." FAP 8 38 A poruncit sa stea carul, s-au coborit amindoi in apa, si Filip a botez at pe famen. FAP 8 39 Cind au iesit afara din apa, Duhul Domnului a rapit pe Filip, si famen ul nu l-a mai vazut.In timp ce famenul isi vedea de drum, plin de bucurie, FAP 8 40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus pina la Cezarea. si propovaduia Evanghelia in toate cetatile prin care trecea. FAP 9 1 Dar saul sufla inca amenintarea si uciderea impotriva ucenicilor Domnulu i. s-a dus la marele preot FAP 9 2 si i-a cerut scrisori catre sinagogile din Damasc, ca, daca va gasi pe u nii, umblind pe Calea credintei, atit barbati cit si femei, sa-i aduca legati la Ierusalim.

FAP 9 3 Pe drum, cind s-a apropiat de Damasc, deodata a stralucit o lumina din cer in jurul lui. FAP 9 4 El a cazut la pamint, si a auzit un glas, care-i zicea:"saule, saule, pe ntru ce Ma prigonesti?" FAP 9 5"Cine esti Tu, Doamne?" a raspuns el. si Domnul a zis:"Eu sunt Isus pe ca re-L prigonesti. Ti-ar fi greu sa arunci inapoi cu piciorul intr-un tepus." FAP 9 6 Tremurind si plin de frica, el a zis:"Doamne, ce vrei sa fac?"scoala-te" , i-a zis Domnul,"intra in cetate, si ti se va spune ce trebuie sa faci." FAP 9 7 Oamenii care-l insoteau, au ramas incremeniti: auzeau in adevar glasul, dar nu vedeau pe nimeni. FAP 9 8 saul s-a sculat de la pamint, si macar ca ochii ii erau deschisi, nu ved ea nimic. L-au luat de miini, si l-au dus in Damasc. FAP 9 9 Trei zile n-a vazut si n-a mincat, nici n-a baut nimic. FAP 9 10In Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i-a zis intr-o vedenie:"Ana nia!""Iata-ma Doamne", a raspuns el. FAP 9 11 si Domnul i-a zis:"scoala-te, du-te pe ulita care se cheama"Dreapta", s i cauta in casa lui Iuda pe unul zis saul, un om din Tars. Caci iata, el se roag a; FAP 9 12 si a vazut in vedenie pe un om, numit Anania, intrind la el, si punindu -si miinile peste el, ca sa-si capete iarasi vederea." FAP 9 13"Doamne", a raspuns Anania,"am auzit de la multi despre toate relele, pe care le-a facut omul acesta sfintilor Tai in Ierusalim; FAP 9 14 ba si aici are puteri din partea preotilor cei mai de seama, ca sa lege pe toti care cheama Numele Tau." FAP 9 15 Dar Domnul i-a zis:"Du-te, caci el este un vas, pe care l-am ales, ca sa duca Numele Meu inaintea Neamurilor, inaintea imparatilor, si inaintea fiilor lui Israel; FAP 9 16 si ii voi arata tot ce trebuie sa sufere pentru Numele Meu." FAP 9 17 Anania a plecat; si, dupa ce a intrat in casa, a pus miinile peste saul , si a zis:"Frate saule, Domnul Isus, care ti s-a aratat pe drumul pe care venea i, m-a trimis ca sa capeti vederea, si sa te umpli de Duhul sfint." FAP 9 18 Chiar in clipa aceea, au cazut de pe ochii lui un fel de solzi; si el s i-a capatat iarasi vederea. Apoi s-a sculat, si a fost botezat. FAP 9 19 Dupa ce a mincat, a prins iarasi putere. saul a ramas citeva zile cu u cenicii care erau in Damasc. FAP 9 20 si indata a inceput sa propovaduiasca in sinagogi ca Isus este Fiul lui Dumnezeu. FAP 9 21 Toti cei ce-l ascultau, ramineau uimiti, si ziceau:"Nu este el acela ca re facea prapad in Ierusalim, printre cei ce chemau Numele acesta? si n-a venit el aici ca sa-i duca legati inaintea preotilor cei mai de seama?" FAP 9 22 Totusi, saul se intarea din ce in ce mai mult, si facea de rusine pe Iu deii, care locuiau in Damasc, dovedind ca Isus este Hristosul. FAP 9 23 Dupa citva timp, Iudeii s-au sfatuit sa-l omoare; FAP 9 24 si uneltirea lor a ajuns la cunostinta lui saul. Portile erau pazite zi si noapte, ca sa-l omoare. FAP 9 25 Dar intr-o noapte, ucenicii l-au luat si l-au coborit prin zid, dindu-l jos intr-o cosnita. FAP 9 26 Cind a ajuns in Ierusalim, saul a cautat sa se lipeasca de ucenici, dar toti se temeau de el, caci nu puteau sa creada ca este ucenic. FAP 9 27 Atunci, Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la apostoli, si le-a istorisit cum, pe drum, saul vazuse pe Domnul, care i-a vorbit, si cum in Damasc propovadu ise cu indrazneala in Numele lui Isus. FAP 9 28 De atunci, se ducea si venea impreuna cu ei in Ierusalim, FAP 9 29 si propovaduia cu indrazneala in Numele Domnului. Vorbea si se intreba si cu Evreii care vorbeau greceste, dar ei cautau sa-l omoare. FAP 9 30 Cind au aflat fratii de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, si l-au por nit la Tars. FAP 9 31 Biserica se bucura de pace in toata Iudea, Galilea si samaria, se intar ea sufleteste, si umbla in frica Domnului; si, cu ajutorul Duhului sfint, se inm

ultea. FAP 9 32 Pe cind cerceta Petru pe toti sfintii, s-a coborit si la cei ce locuiau in Lida. FAP 9 33 Acolo a gasit un om, anume Enea, care zacea de opt ani olog in pat. FAP 9 34"Enea", i-a zis Petru,"Isus Hristos te vindeca, scoala-te, si fa-ti patu l." si Enea s-a sculat indata. FAP 9 35 Toti locuitorii din Lida si din sarona, l-au vazut, si s-au intors la D omnul. FAP 9 36In Iope, era o ucenita numita Tabita, nume, care in tilmacire se zice Do rca. Ea facea o multime de fapte bune si milostenii. FAP 9 37In vremea aceea, s-a imbolnavit, si a murit. Dupa ce au scaldat-o, au pu s-o intr-o odaie de sus. FAP 9 38 Fiindca Lida este aproape de Iope, ucenicii, cind au auzit ca Petru est e acolo, au trimis doi oameni la el sa-l roage:"Nu pregeta sa vii pina la noi." FAP 9 39 Petru s-a sculat, si a plecat impreuna cu ei. Cind a sosit, l-au dus in odaia de sus. Toate vaduvele l-au inconjurat plingind, si i-au aratat hainele s i camasile, pe care le facea Dorca pe cind era cu ele. FAP 9 40 Petru a scos pe toata lumea afara, a ingenuncheat, si s-a rugat; apoi, s-a intors spre trup si a zis:"Tabita, scoala-te!" Ea a deschis ochii si, cind a vazut pe Petru, a stat in capul oaselor. FAP 9 41 El i-a dat mina, si a ridicat-o in sus. A chemat indata pe sfinti si pe vaduve, si le-a pus-o inainte vie. FAP 9 42 Minunea aceasta a fost cunoscuta in toata cetatea Iope, si multi au cre zut in Domnul. FAP 9 43 Petru a ramas multe zile in Iope la un tabacar, numit simon. FAP 10 1In Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutas din ceata de ostasi numit a"Italiana." FAP 10 2 Omul acesta era cucernic si temator de Dumnezeu, impreuna cu toata casa lui. El facea multe milostenii norodului si se ruga totdeauna lui Dumnezeu. FAP 10 3 Pe la ceasul al noualea din zi, a vazut lamurit intr-o vedenie pe un i nger al lui Dumnezeu ca a intrat la el, si i-a zis:"Cornelie!" FAP 10 4 Corneliu s-a uitat tinta la el, s-a infricosat, si a raspuns:"Ce este, Doamne?" si ingerul i-a zis:"Rugaciunile si milosteniile tale s-au suit inaintea lui Dumnezeu, si El si-a adus aminte de ele. FAP 10 5 Trimite acum niste oameni la Iope, si cheama pe simon, zis si Petru. FAP 10 6 El gazduieste la un om, numit simon tabacarul, a carui casa este linga mare: acela iti va spune ce trebuie sa faci." FAP 10 7 Cum a plecat ingerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat doua din sl ugile sale, si un ostas cucernic din aceia care-i slujeau in tot timpul; FAP 10 8 si, dupa ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope. FAP 10 9 A doua zi, cind erau pe drum si se apropiau de cetate, Petru s-a suit s a se roage pe acoperisul casei, pe la ceasul al saselea. FAP 10 10 L-a ajuns foamea, si a vrut sa manince. Pe cind ii pregateau mincarea, a cazut intr-o rapire sufleteasca. FAP 10 11 A vazut cerul deschis, si un vas ca o fata de masa mare, legata cu cel e patru colturi, coborindu-se si slobozindu-se in jos pe pamint. FAP 10 12In ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare si tiritoare de pe pamint si pasarile cerului. FAP 10 13 si un glas i-a zis:"Petre, scoala-te, taie si maninca." FAP 10 14"Nicidecum, Doamne" a raspuns Petru."Caci niciodata n-am mincat ceva s purcat sau necurat." FAP 10 15 si glasul i-a zis iarasi a doua oara:"Ce a curatit Dumnezeu, sa nu nu mesti spurcat." FAP 10 16 Lucrul acesta s-a facut de trei ori, si indata dupa aceea, vasul a fos t ridicat iarasi la cer. FAP 10 17 Pe cind Petru nu stia ce sa creada despre intelesul vedeniei, pe care o avusese, iata ca oamenii trimisi de Corneliu, intrebind de casa lui simon, au stat la poarta FAP 10 18 si au intrebat cu glas tare daca simon, zis si Petru, gazduieste acolo .

FAP 10 19 si pe cind se gindea Petru la vedenia aceea, Duhul i-a zis:"Iata ca te cauta trei oameni; FAP 10 20 scoala-te, coboara-te, si du-te cu ei, fara sovaire, caci Eu i-am trim is." FAP 10 21 Petru deci s-a coborit, si a zis oamenilor acelora:"Eu sunt acela, pe care-l cautati; ce pricina va aduce?" FAP 10 22 Ei au raspuns:"sutasul Corneliu, om drept si temator de Dumnezeu si vo rbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost instiintat de Dumnezeu, printr-un in ger sfint, sa te cheme in casa lui, si sa auda cuvintele, pe care le vei spune." FAP 10 23 Petru, deci, i-a chemat inlauntru, si i-a gazduit. FAP 10 24 A doua zi, s-a sculat, si a plecat cu ei. L-au insotit si citiva frati din Iope.In cealalta zi au ajuns la Cezarea. Corneliu ii astepta cu rudele si p rietenii de aproape, pe care-i chemase. FAP 10 25 Cind era sa intre Petru, Corneliu, care-i iesise inainte, s-a aruncat la picioarele lui, si i s-a inchinat. FAP 10 26 Dar Petru l-a ridicat, si a zis:"scoala-te, si eu sunt om!" FAP 10 27 si vorbind cu el, a intrat in casa si a gasit adunati pe multi. FAP 10 28"stiti", le-a zis el,"ca nu este ingaduit de Lege unui Iudeu sa se inso teasca impreuna cu unul de alt neam, sau sa vina la el; dar Dumnezeu mi-a aratat sa nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat. FAP 10 29 De aceea, am venit fara cirtire cind m-ati chemat; va intreb dar, cu c e gind ati trimis dupa mine?" FAP 10 30 Corneliu a raspuns:"Acum patru zile, chiar in clipa aceasta, ma rugam in casa mea la ceasul al noualea, si iata ca a stat inaintea mea un om cu o hain a stralucitoare. FAP 10 31 si a zis:"Cornelie, rugaciunea ta a fost ascultata, si Dumnezeu si-a a dus aminte de milosteniile tale. FAP 10 32 Trimite dar la Iope, si cheama pe simon, zis si Petru, el gazduieste i n casa lui simon tabacarul, linga mare; cind va veni el, iti va vorbi." FAP 10 33 Am trimis indata la tine, si bine ai facut ca ai venit. Acum dar, toti suntem aici inaintea lui Dumnezeu, ca sa ascultam tot ce ti-a poruncit Domnul s a ne spui." FAP 10 34 Atunci, Petru a inceput sa vorbeasca, si a zis:"In adevar, vad ca Dumn ezeu nu este partinitor, FAP 10 35 ci ca in orice neam, cine se teme de El, si lucreaza neprihanire este primit de El. FAP 10 36 El a trimis Cuvintul sau fiilor lui Israel, si le-a vestit Evanghelia pacii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor. FAP 10 37 stiti vorba facuta prin toata Iudea, incepind din Galilea, in urma bo tezului propovaduit de Ioan; FAP 10 38 cum Dumnezeu a uns cu Duhul sfint si cu putere pe Isus din Nazaret, ca re umbla din loc in loc, facea bine, si vindeca pe toti cei ce erau apasati de d iavolul; caci Dumnezeu era cu El. FAP 10 39 Noi suntem martori a tot ce a facut El in tara Iudeilor si in Ierusali m. Ei L-au omorit, atirnindu-L pe lemn. FAP 10 40 Dar Dumnezeu L-a inviat a treia zi, si a ingaduit sa se arate, FAP 10 41 nu la tot norodul, ci noua, martorilor alesi mai dinainte de Dumnezeu, noua, care am mincat si am baut impreuna cu El, dupa ce a inviat din morti. FAP 10 42 Isus ne-a poruncit sa propovaduim norodului, si sa marturisim ca El a fost rinduit de Dumnezeu Judecatorul celor vii si al celor morti. FAP 10 43 Toti prorocii marturisesc despre El ca oricine crede in El, capata pri n Numele Lui, iertarea pacatelor." FAP 10 44 Pe cind rostea Petru cuvintele acestea, s-a coborit Duhul sfint peste toti cei ce ascultau Cuvintul. FAP 10 45 Toti credinciosii taiati imprejur care venisera cu Petru, au ramas uim iti cind au vazut ca darul Duhului sfint s-a varsat si peste Neamuri. FAP 10 46 Caci ii auzeau vorbind in limbi si marind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis: FAP 10 47"se poate opri apa ca sa nu fie botezati acestia, care au primit Duhul

sfint ca si noi?" FAP 10 48 si a poruncit sa fie botezati in Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat sa mai ramina citeva zile la ei. FAP 11 1 Apostolii si fratii, care erau in in Iudea, au auzit ca si Neamurile au primit Cuvintul lui Dumnezeu. FAP 11 2 si cind s-a suit Petru la Ierusalim, il mustrau cei taiati imprejur, FAP 11 3 si ziceau:"Ai intrat in casa la niste oameni netaiati imprejur, si ai m incat cu ei." FAP 11 4 Petru a inceput sa le spuna pe rind cele intimplate. El a zis: FAP 11 5"Eram in cetatea Iope, si pe cind ma rugam, am cazut intr-o rapire sufle teasca, si am avut o vedenie: un vas ca o fata de masa mare, legata cu cele patr u colturi, se cobora din cer, si a venit pina la mine. FAP 11 6 Cind m-am uitat in ea, am vazut dobitoacele cu patru picioare de pe pam int, fiarele, tiritoarele si pasarile cerului. FAP 11 7 si am auzit un glas, care mi-a zis:"Petre, scoala-te, taie si maninca." FAP 11 8 Dar eu am raspuns:"Nicidecum, Doamne, caci nimic spurcat sau necurat na intrat vreodata in gura mea." FAP 11 9 si glasul mi-a zis a doua oara din cer:"Ce a curatit Dumnezeu, sa nu nu mesti spurcat." FAP 11 10 Lucrul acesta s-a facut de trei ori; apoi toate au fost ridicate iaras i cer. FAP 11 11 si iata ca indata, trei oameni trimisi din Cezarea la mine, au stat la poarta casei, in care eram. FAP 11 12 Duhul mi-a spus sa plec cu ei fara sa fac vreo deosebire. Acesti frati m-au insotit si ei, si am intrat in casa omului. FAP 11 13 El ne-a istorisit cum a vazut in casa lui pe inger stind inaintea lui, si zicindu-i:"Trimite la Iope, si cheama pe simon, zis si Petru, FAP 11 14 care-ti va spune cuvinte prin care vei fi mintuit tu si toata casa ta. " FAP 11 15 si, cum am inceput sa vorbesc, Duhul sfint s-a coborit peste ei ca si peste noi la inceput. FAP 11 16 si mi-am adus aminte de vorba Domnului cum a zis:"Ioan a botezat cu ap a, dar voi veti fi botezati cu Duhul sfint." FAP 11 17 Deci, daca Dumnezeu le-a dat acelasi dar, ca si noua, care am crezut i n Domnul Isus Hristos, cine eram eu sa ma impotrivesc lui Dumnezeu?" FAP 11 18 Dupa ce au auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slavit pe Dumnezeu, si au zis:"Dumnezeu a dat deci si Neamurilor pocainta, ca sa aiba viata." FAP 11 19 Cei ce se imprastiasera, din pricina prigonirii intimplate cu prilejul lui stefan, au ajuns pina in Fenicia, in Cipru si in Antiohia, si propovaduiau Cuvintul numai Iudeilor. FAP 11 20 Totusi, printre ei au fost citiva oameni din Cipru si din Cirena, care au venit in Antiohia, au vorbit si Grecilor, si le-au propovaduit Evanghelia Do mnului Isus. FAP 11 21 Mina Domnului era cu ei, si un mare numar de oameni au crezut si s-au intors la Domnul. FAP 11 22 Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, si au tr imis pe Barnaba pina la Antiohia. FAP 11 23 Cind a ajuns el, si a vazut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat, si i-a in demnat pe toti sa ramina cu inima hotarita alipiti de Domnul. FAP 11 24 Caci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul sfint si de credinta. si destul de mult norod s-a adaugat la Domnul. FAP 11 25 Barnaba s-a dus apoi la Tars, ca sa caute pe saul; FAP 11 26 si, cind l-a gasit, l-a adus la Antiohia. Un an intreg, au luat parte la adunarile Bisericii, si au invatat pe multi oameni. Pentru intiia data, uceni cilor li s-a dat numele de crestini in Antiohia. FAP 11 27In vremea aceea, s-au coborit niste proroci din Ierusalim la Antiohia. FAP 11 28 Unul din ei, numit Agab, s-a sculat si a vestit, prin Duhul, ca va fi o foamete mare in toata lumea. si a si fost, in adevar, in zilele imparatului Cl audiu.

FAP 11 29 Ucenicii au hotarit sa trimita fiecare dupa puterea lui, un ajutor fra tilor, care locuiau in Iudea, FAP 11 30 ceea ce au si facut, si au trimis acest ajutor la prezbiteri prin mina lui Barnaba si a lui saul. FAP 12 1 Cam pe aceeasi vreme, imparatul Irod a pus miinile pe unii din Biseric a, pentru ca sa-i chinuie; FAP 12 2 si a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. FAP 12 3 Cind a vazut ca lucrul acesta place Iudeilor, a mai pus mina si pe Petr u. Erau zilele praznicului Azimilor. FAP 12 4 Dupa ce l-a prins, si l-a bagat in temnita, l-a pus sub paza a patru ce te de cite patru ostasi, cu gind ca dupa Paste sa-l scoata inaintea norodului. FAP 12 5 Deci, Petru era pazit in temnita si Biserica nu inceta sa inalte rugaci uni catre Dumnezeu pentru el. FAP 12 6In noaptea zilei cind avea de gind Irod sa-l infatiseze la judecata, Pet ru dormea intre doi ostasi, legat de miini cu doua lanturi; si niste pazitori pa zeau temnita la usa. FAP 12 7 si iata, un inger al Domnului a stat linga el pe neasteptate, si o lumi na a stralucit in temnita.Ingerul a desteptat pe Petru, lovindu-l in coasta, si i-a zis:"scoala-te, iute!" Lanturile i-au cazut jos de pe miini. FAP 12 8 Apoi, ingerul i-a zis:"Incinge-te si leaga-ti incaltamintele." si el a facut asa.Ingerul i-a mai zis:"Imbraca-te in haina, si vino dupa mine." FAP 12 9 Petru a iesit afara, si a mers dupa el, fara sa stie daca ce facea ing erul este adevarat. I se parea ca are o vedenie. FAP 12 10 Dupa ce au trecut de straja intiia si a doua, au ajuns la poarta de fi er, care da in cetate, si ea li s-a deschis singura; au iesit, si au trecut intr -o ulita.Indata, ingerul a plecat de linga el. FAP 12 11 Cind si-a venit Petru in fire, a zis:"Acum vad cu adevarat ca Domnul a trimis pe ingerul sau, si m-a scapat din mina lui Irod si de la tot ce astepta poporul Iudeu." FAP 12 12 Dupa ce si-a dat bine seama de cele intimplate, s-a indreptat spre cas a Mariei, mama lui Ioan, zis si Marcu, unde erau adunati multi laolalta, si se r ugau. FAP 12 13 A batut la usa care dadea in pridvor; si o slujnica, numita Roda, a ve nit sa vada cine e. FAP 12 14 A cunoscut glasul lui Petru. si de bucurie, in loc sa deschida, a aler gat inlauntru sa dea de veste ca Petru sta inaintea portii. FAP 12 15"Esti nebuna!" i-au zis ei. Dar ea staruia si spunea ca el este. Ei, di mpotriva, ziceau:"Este ingerul lui." FAP 12 16 Petru insa batea mereu. Au deschis, si au ramas incremeniti cind l-au vazut. FAP 12 17 Petru le-a facut semn cu mina sa taca, le-a istorisit cum il scosese D omnul din temnita, si a zis:"spuneti lucrul acesta lui Iacov si fratilor." Apoi a iesit, si s-a dus intr-un alt loc. FAP 12 18 Cind s-a facut ziua, ostasii au fost intr-o mare fierbere, ca sa stie ce s-a facut Petru. FAP 12 19 Irod, dupa ce l-a cautat in toate partile, si nu l-a aflat, a luat la cercetare pe pazitori, si a poruncit sa-i omoare.In urma, s-a coborit din Iudea la Cezarea, ca sa ramina acolo. FAP 12 20 Irod era foarte miniat pe cei din Tir si din sidon. Dar acestia au ven it toti intr-un gind la el; si dupa ce au cistigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a imparatului, au cerut pace, pentru ca tara lor se hranea din tara imparatului. FAP 12 21Intr-o zi anumita, Irod s-a imbracat cu hainele lui imparatesti; a sezu t pe scaunul lui imparatesc, si le vorbea. FAP 12 22 Norodul a strigat:"Glas de Dumnezeu, nu de om!" FAP 12 23Indata l-a lovit un inger al Domnului, pentru ca nu daduse slava lui Du mnezeu. si a murit mincat de viermi. FAP 12 24Insa Cuvintul lui Dumnezeu se raspindea tot mai mult, si numarul ucenic ilor se marea. FAP 12 25 Barnaba si saul, dupa ce si-au implinit insarcinarea, s-au intors din

Ierusalim, luind cu ei pe Ioan, zis si Marcu. FAP 13 1In Biserica din Antiohia erau niste proroci si invatatori: Barnaba, simo n, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut impreuna cu cirmui torul Irod, si saul. FAP 13 2 Pe cind slujeau Domnului si posteau, Duhul sfint a zis:"Puneti-Mi deopa rte pe Barnaba si pe saul pentru lucrarea la care i-am chemat." FAP 13 3 Atunci, dupa ce au postit si s-au rugat, si-au pus miinile peste ei, si i-au lasat sa plece. FAP 13 4 Barnaba si saul, trimisi de Duhul sfint, s-au coborit la seleucia, si d e acolo au plecat cu corabia la Cipru. FAP 13 5 Ajunsi la salamina, au vestit Cuvintul lui Dumnezeu in sinagogile Iudei lor. Aveau de slujitor pe Ioan. FAP 13 6 Dupa ce au strabatut toata insula pina la Pafos, au intilnit pe un vraj itor, proroc mincinos, un Iudeu, cu numele Bar-Isus, FAP 13 7 care era cu dregatorul sergius Paulus, un om intelept. Acesta din urma a chemat pe Barnaba si pe saul, si si-a aratat dorinta sa auda Cuvintul lui Dumn ezeu. FAP 13 8 Dar Elima, vrajitorul, caci asa se tilcuieste numele lui, le statea imp otriva, si cauta sa abata pe dregator de la credinta. FAP 13 9 Atunci saul, care se mai numeste si Pavel, fiind plin de Duhul sfint, s -a uitat tinta la el, FAP 13 10 si a zis:"Om plin de toata viclenia si de toata rautatea, fiul draculu i, vrajmas al oricarei neprihaniri, nu mai incetezi tu sa strimbi caile drepte a le Domnului? FAP 13 11 Acum, iata ca mina Domnului este impotriva ta: vei fi orb, si nu vei v edea soarele pina la o vreme."Indata a cazut peste el ceata si intuneric, si cau ta bijbiind niste oameni, ca sa-l duca de mina. FAP 13 12 Atunci dregatorul, cind a vazut ce se intimplase, a crezut, si a ramas uimit de invatatura Domnului. FAP 13 13 Pavel si tovarasii lui au pornit cu corabia din Pafos, si s-au dus la Perga in Pamfilia. Ioan s-a despartit de ei, si s-a intors la Ierusalim. FAP 13 14 Din Perga si-au urmat drumul inainte, si au ajuns la Antiohia din Pisi dia.In ziua sabatului, au intrat in sinagoga si au sezut jos. FAP 13 15 Dupa citirea Legii si a prorocilor, fruntasii sinagogii au trimis sa l e zica:"Fratilor, daca aveti un cuvint de indemn pentru norod, vorbiti." FAP 13 16 Pavel s-a sculat, a facut semn cu mina, si a zis:"Barbati Israeliti si voi care va temeti de Dumnezeu, ascultati! FAP 13 17 Dumnezeul acestui popor Israel a ales pe parintii nostri. A ridicat la cinste pe norodul acesta, in timpul sederii lui in tara Egiptului, si l-a scos din Egipt cu bratul sau cel puternic. FAP 13 18 Timp de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea in pustie. FAP 13 19 si, dupa ce a nimicit sapte popoare in tara Canaanului, le-a dat de mo stenire pamintul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani. FAP 13 20 Dupa aceste lucruri, le-a dat judecatori, pina la prorocul samuel. FAP 13 21 Ei au cerut atunci un imparat. si, timp de aproape patruzeci de ani, D umnezeu le-a dat pe saul, fiul lui Chis, din semintia lui Beniamin; FAP 13 22 apoi l-a inlaturat, si le-a ridicat imparat pe David, despre care a ma rturisit astfel:"Am gasit pe David, fiul lui Iese, om dupa inima Mea, care va im plini toate voile Mele." FAP 13 23 Din saminta lui David, Dumnezeu, dupa fagaduinta sa, a ridicat lui Isr ael un Mintuitor, care este Isus. FAP 13 24Inainte de venirea Lui, Ioan propovaduise botezul pocaintei la tot noro dul lui Israel; FAP 13 25 si Ioan, cind era la sfirsitul insarcinarii lui, zicea:"Cine credeti c a sunt eu? Nu sunt Acela; ci iata ca dupa mine vine Unul, caruia eu nu sunt vred nic sa-I dezleg incaltamintea picioarelor." FAP 13 26 Fratilor, fii ai neamului lui Avraam, si cei ce va temeti de Dumnezeu, voua v-a fost trimis Cuvintul acestei mintuiri. FAP 13 27 Caci locuitorii din Ierusalim si mai marii lor n-au cunoscut pe Isus; si prin faptul ca L-au osindit, au implinit cuvintele prorocilor, care se citesc

in fiecare sabat. FAP 13 28 Macar ca n-au gasit in El nici o vina de moarte, totusi, ei au cerut l ui Pilat sa-L omoare. FAP 13 29 si, dupa ce au implinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos de p e lemn, si L-au pus intr-un mormint. FAP 13 30 Dar Dumnezeu L-a inviat din morti. FAP 13 31 El s-a aratat, timp de mai multe zile celor ce se suisera cu El din Ga lilea la Ierusalim, si care acum sunt martorii Lui inaintea norodului. FAP 13 32 si noi va aducem vestea aceasta buna ca fagaduinta facuta parintilor n ostri, FAP 13 33 Dumnezeu a implinit-o pentru noi, copiii lor, inviind pe Isus, dupa cu m este scris in psalmul al doilea:"Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut." FAP 13 34 Ca L-a inviat din morti, asa ca nu se va mai intoarce in putrezire a s pus-o cind a zis:"Va voi implini cu toata credinciosia fagaduintele sfinte pe ca re le-am facut lui David." FAP 13 35 De aceea mai zice si in alt psalm:"Nu vei ingadui ca sfintul Tau sa va da putrezirea." FAP 13 36 si David, dupa ce a slujit celor din vremea lui, dupa planul lui Dumne zeu, a murit, a fost ingropat linga parintii sai, si a vazut putrezirea. FAP 13 37 Dar Acela, pe care L-a inviat Dumnezeu, n-a vazut putrezirea. FAP 13 38 sa stiti dar, fratilor, ca in El vi se vesteste iertarea pacatelor. FAP 13 39 si oricine crede, este iertat prin El de toate lucrurile de care n-ati putut fi iertati prin Legea lui Moise. FAP 13 40 Astfel, luati seama sa nu vi se intimple ce se spune in proroci: FAP 13 41"Uitati-va, dispretuitorilor, mirati-va si pieriti, caci in zilele voas tre, am sa fac o lucrare, pe care n-o veti crede nicidecum, daca v-ar istorisi-o cineva." FAP 13 42 Cind au iesit afara, Neamurile i-au rugat sa le vorbeasca si in sabatu l viitor despre aceleasi lucruri; FAP 13 43 si dupa ce s-a imprastiat adunarea, multi din Iudei si din prozelitii evlaviosi au mers dupa Pavel si Barnaba, care stateau de vorba cu ei si-i indemn au sa staruiasca in harul lui Dumnezeu. FAP 13 44In sabatul viitor, aproape toata cetatea s-a adunat ca sa auda Cuvintul lui Dumnezeu. FAP 13 45 Iudeii, cind au vazut noroadele, s-au umplut de pizma, vorbeau impotri va celor spuse de Pavel, si-l batjocoreau. FAP 13 46 Dar Pavel si Barnaba le-au zis cu indrazneala:"Cuvintul lui Dumnezeu t rebuia vestit mai intii voua, dar fiindca voi nu-l primiti, si singuri va judeca ti nevrednici de viata vesnica, iata ca ne intoarcem spre Neamuri. FAP 13 47 Caci asa ne-a poruncit Domnul:"Te-am pus ca sa fii Lumina Neamurilor, ca sa duci mintuirea pina la marginile pamintului." FAP 13 48 Neamurile se bucurau cind au auzit lucrul acesta si preamareau Cuvintu l Domnului. si toti cei ce erau rinduiti sa capete viata vesnica, au crezut. FAP 13 49 Cuvintul Domnului se raspindea in toata tara. FAP 13 50 Dar Iudeii au intaritat pe femeile cucernice cu vaza si pe fruntasii c etatii, au stirnit o prigonire impotriva lui Pavel si Barnaba, si i-au izgonit d in hotarele lor. FAP 13 51 Pavel si Barnaba au scuturat praful de pe picioare impotriva lor si sau dus in Iconia, FAP 13 52 in timp ce ucenicii erau plini de bucurie si de Duhul sfint. FAP 14 1In Iconia, Pavel si Barnaba au intrat in sinagoga Iudeilor, si au vorbit in asa fel ca o mare multime de Iudei si de Greci au crezut. FAP 14 2 Dar Iudeii care n-au crezut, au intaritat si au razvratit sufletele Nea murilor impotriva fratilor. FAP 14 3 Totusi, au ramas destul de multa vreme in Iconia si vorbeau cu indrazne ala in Domnul, care adeverea Cuvintul privitor la harul sau, si ingaduia sa se f aca semne si minuni prin miinile lor. FAP 14 4 Multimea din cetate s-a dezbinat: unii erau cu Iudeii, altii cu apostol ii. FAP 14 5 Neamurile si Iudeii, in invoire cu mai marii lor, s-au pus in miscare,

ca sa-i batjocoreasca si sa-i ucida cu pietre. FAP 14 6 Pavel si Barnaba au inteles lucrul acesta, si au fugit in cetatile Lica oniei: Listra si Derbe, si in tinutul de primprejur. FAP 14 7 si au propovaduit Evanghelia si acolo. FAP 14 8In Listra era un om neputincios de picioare, olog din nastere, care nu u mblase niciodata. FAP 14 9 El sedea jos si asculta pe Pavel cind vorbea. Pavel s-a uitat tinta la el, si fiindca a vazut ca are credinta ca sa fie tamaduit, FAP 14 10 a zis cu glas tare:"scoala-te drept in picioare." si el s-a sculat din tr-o saritura, si a inceput sa umble. FAP 14 11 La vederea celor facute de Pavel, noroadele si-au ridicat glasul, si a u zis in limba licaoneana:"Zeii s-au coborit la noi in chip omenesc." FAP 14 12 Pe Barnaba il numeau Jupiter, iar pe Pavel Mercur, pentru ca minuia cu vintul. FAP 14 13 Preotul lui Jupiter, al carui templu era la intrarea cetatii, a adus t auri si cununi inaintea portilor, si voia sa le aduca jertfa, impreuna cu noroad ele. FAP 14 14 Apostolii Barnaba si Pavel, cind au auzit lucrul acesta, si-au rupt ha inele, au sarit in mijlocul norodului, si au strigat: FAP 14 15"Oamenilor, de ce faceti lucrul acesta? si noi suntem oameni de aceeasi fire cu voi, noi va aducem o veste buna, ca sa va intoarceti de la aceste lucr uri desarte la Dumnezeul cel viu, care a facut cerul, pamintul si marea, si tot ce este in ele. FAP 14 16 El, in veacurile trecute, a lasat pe toate Neamurile sa umble pe caile lor, FAP 14 17 macar ca, drept vorbind, nu s-a lasat fara marturie, intrucit v-a facu t bine, v-a trimis ploi din cer, si timpuri roditoare, v-a dat hrana din belsug, si v-a umplut inimile de bucurie." FAP 14 18 Abia au putut sa impiedice, cu vorbele acestea, pe noroade, sa le aduc a jertfa. FAP 14 19 Atunci au venit pe neasteptate din Antiohia si Iconia niste Iudei car e au atitat pe noroade. Acestia, dupa ce au improscat pe Pavel cu pietre, l-au t irit afara din cetate, crezind ca a murit. FAP 14 20 Cind l-au inconjurat insa ucenicii, Pavel s-a sculat si a intrat in ce tate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe. FAP 14 21 Dupa ce au propovaduit Evanghelia in cetatea aceasta, si au facut mult i ucenici, s-au intors la Listra, la Iconia si la Antiohia, FAP 14 22 intarind sufletele ucenicilor. El ii indemna sa staruie in credinta, s i spunea ca in Imparatia lui Dumnezeu trebuie sa intram prin multe necazuri. FAP 14 23 Au rinduit prezbiteri in fiecare Biserica, si dupa ce s-au rugat si au postit, i-au incredintat in mina Domnului, in care crezusera. FAP 14 24 Au trecut apoi prin Pisidia, au venit in Pamfilia, FAP 14 25 au vestit Cuvintul in Perga, si s-au coborit la Atalia. FAP 14 26 De acolo, au mers cu corabia la Antiohia, de unde fusesera incredintat i in grija harului lui Dumnezeu pentru lucrarea, pe care o savirsisera. FAP 14 27 Dupa venirea lor, au adunat Biserica, si au istorisit tot ce facuse D umnezeu prin ei, si cum deschisese Neamurilor usa credintei. FAP 14 28 si au ramas destul de multa vreme acolo cu ucenicii. FAP 15 1 Citiva oameni, veniti din Iudea, invatau pe frati si ziceau:"Daca nu su nteti taiati imprejur dupa obiceiul lui Moise, nu puteti fi mintuiti." FAP 15 2 Pavel si Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe si pareri deosebi te; si fratii au hotarit ca Pavel si Barnaba, si citiva dintre ei, sa se suie l a Ierusalim la apostoli si prezbiteri, ca sa-i intrebe asupra acestei neintelege ri. FAP 15 3 Dupa ce au fost petrecuti de Biserica pina afara din cetate, si-au urma t drumul prin Fenicia si samaria, istorisind intoarcerea Neamurilor la Dumnezeu; si au facut o mare bucurie tuturor fratilor. FAP 15 4 Cind au ajuns la Ierusalim, au fost primiti de Biserica, de apostoli si de prezbiteri, si au istorisit tot ce facuse Dumnezeu prin ei. FAP 15 5 Atunci, unii din partida Fariseilor care crezusera, s-au ridicat, si au

zis ca Neamurile trebuie sa fie taiate imprejur, si sa li se ceara sa pazeasca Legea lui Moise. FAP 15 6 Apostolii si prezbiterii s-au adunat laolalta, ca sa vada ce este de fa cut. FAP 15 7 Dupa ce s-a facut multa vorba, s-a sculat Petru si le-a zis:"Fratilor, stiti ca Dumnezeu, de o buna bucata de vreme, a facut o alegere intre voi, ca, p rin gura mea, Neamurile sa auda cuvintul Evangheliei, si sa creada. FAP 15 8 si Dumnezeu, care cunoaste inimile, a marturisit pentru ei, si le-a dat Duhul sfint ca si noua. FAP 15 9 N-a facut nici o deosebire intre noi si ei, intrucit le-a curatit inimi le prin credinta. FAP 15 10 Acum dar, de ce ispititi pe Dumnezeu, si puneti pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici parintii nostri, nici noi nu l-am putut purta? FAP 15 11 Ci credem ca noi, ca si ei, suntem mintuiti prin harul Domnului Isus." FAP 15 12 Toata adunarea a tacut, si a ascultat pe Barnaba si pe Pavel, care au istorisit toate semnele si minunile pe care le facuse Dumnezeu prin ei in mijloc ul Neamurilor. FAP 15 13 Cind au incetat ei de vorbit, Iacov a luat cuvintul, si a zis:"Fratilo r, ascultati-ma! FAP 15 14 simon a spus cum mai intii Dumnezeu si-a aruncat privirile peste Neamu ri, ca sa aleaga din mijlocul lor un popor, care sa-I poarte Numele. FAP 15 15 si cu faptul acesta se potrivesc cuvintele prorocilor, dupa cum este s cris: FAP 15 16"Dupa aceea, Ma voi intoarce si voi ridica din nou cortul lui David din prabusirea lui, ii voi zidi darimaturile, si-l voi inalta din nou: FAP 15 17 pentru ca ramasita de oameni sa caute pe Domnul, ca si toate Neamurile peste care este chemat Numele Meu, FAP 15 18 zice Domnul, care face aceste lucruri, si caruiaIi sunt cunoscute din vesnicie." FAP 15 19 De aceea, eu sunt de parere sa nu se puna greutati acelora dintre Neam uri care se intorc la Dumnezeu; FAP 15 20 ci sa li se scrie doar sa se fereasca de pingaririle idolilor, de curv ie, de dobitoace sugrumate si de singe. FAP 15 21 Caci inca din vechime, Moise are in fiecare cetate oameni, care-l prop ovaduiesc, fiindca este citit in sinagogi in toate zilele de sabat." FAP 15 22 Atunci, apostolii si prezbiterii si intreaga Biserica au gasit cu cale sa aleaga vreo citiva dintre ei, si sa-i trimita la Antiohia, impreuna cu Pavel si Barnaba. si au ales pe Iuda, zis si Barsaba, si pe sila, oameni cu vaza intr e frati. FAP 15 23 si au scris astfel prin ei:"Apostolii, prezbiterii si fratii, catre fr atii dintre Neamuri, care sunt in Antiohia, in siria si in Cilicia, plecaciune! FAP 15 24 Fiindca am auzit ca unii, plecati dintre noi, fara vreo insarcinare di n partea noastra, v-au tulburat prin vorbirile lor, si v-au zdruncinat sufletele zicind sa va taiati imprejur si sa paziti Legea; FAP 15 25 noi, dupa ce ne-am adunat cu totii laolalta, cu un gind, am gasit cu c ale sa alegem niste oameni, si sa-i trimitem la voi, impreuna cu prea iubitii no stri Barnaba si Pavel, FAP 15 26 oamenii acestia, care si-au pus in joc viata pentru Numele Domnului no stru Isus Hristos. FAP 15 27 Am trimis dar pe Iuda si pe sila, care va vor spune prin viu grai acel easi lucruri. FAP 15 28 Caci s-a parut nimerit Duhului sfint si noua, sa nu mai punem peste vo i nici o alta greutate decit ceea ce trebuie, FAP 15 29 adica: sa va feriti de lucrurile jertfite idolilor, de singe, de dobit oace sugrumate, si de curvie, lucruri de care, daca va veti pazi, va fi bine de voi. Fiti sanatosi." FAP 15 30 Ei deci, si-au luat ramas bun de la Biserica, si s-au dus la Antiohia, unde au dat epistola multimii adunate. FAP 15 31 Dupa ce au citit-o, fratii s-au bucurat de imbarbatarea, pe care le-o

aducea. FAP 15 32 Iuda si sila, care si ei erau proroci, au indemnat pe frati, si i-au intarit cu multe cuvinte. FAP 15 33 Dupa citava vreme, fratii i-au lasat sa se intoarca in pace la aceia d e care fusesera trimisi. FAP 15 34 Totusi, sila a gasit cu cale sa ramina acolo. FAP 15 35 Pavel si Barnaba au ramas in Antiohia, si invatau pe norod si propovad uiau, cu multi altii, Cuvintul Domnului. FAP 15 36 Dupa citeva zile, Pavel a zis lui Barnaba:"sa ne intoarcem, si sa merg em pe la fratii din toate cetatile, in care am vestit Cuvintul Domnului, ca sa vedem ce mai fac." FAP 15 37 Barnaba voia sa ia cu el si pe Ioan, numit Marcu; FAP 15 38 dar Pavel socotea ca nu este bine sa ia cu ei pe acela, care ii parasi se din Pamfilia, si nu-i insotise in lucrarea lor. FAP 15 39 Neintelegerea aceasta a fost destul de mare ca sa-i faca sa se despart a unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu, si a plecat cu corabia la Cipru. FAP 15 40 Pavel si-a ales pe sila, si a plecat, dupa ce a fost incredintat de fr ati in grija harului Domnului. FAP 15 41 El a strabatut siria si Cilicia, intarind Bisericile. FAP 16 1In urma, Pavel s-a dus la Derbe si la Listra. si iata ca acolo era un uc enic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase si al unui tata Grec. FAP 16 2 Fratii din Listra si Iconia il vorbeau de bine. FAP 16 3 Pavel a vrut sa-l ia cu el si, dupa ce l-a luat, l-a taiat imprejur, di n pricina Iudeilor, care erau in acele locuri; caci toti stiau ca tatal lui era grec. FAP 16 4 Pe cind trecea prin cetati, invata pe frati sa pazeasca hotaririle apos tolilor si prezbiterilor din Ierusalim. FAP 16 5 Bisericile se intareau in credinta, si sporeau la numar din zi in zi. FAP 16 6 Fiindca au fost opriti de Duhul sfint sa vesteasca Cuvintul in Asia, au trecut prin tinutul Frigiei si Galatiei. FAP 16 7 Ajunsi linga Misia, se pregateau sa intre in Bitinia, dar Duhul lui Isu s nu le-a dat voie. FAP 16 8 Au trecut atunci prin Misia, si s-au coborit la Troa. FAP 16 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia statea in picioare si i-a facut urmatoarea rugaminte:"Treci in Macedonia, si ajuta-ne!" FAP 16 10 Dupa vedenia aceasta a lui Pavel, am cautat indata sa ne ducem in Mace donia, caci intelegeam ca Domnul ne cheama sa le vestim Evanghelia. FAP 16 11 Dupa ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la samotracia si a doua zi ne-am oprit la Neapolis. FAP 16 12 De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintii cetate dintr-un tin ut al Macedoniei, si o colonie romana.In cetatea aceasta am stat citeva zile. FAP 16 13In ziua sabatului am iesit afara pe poarta cetatii, linga un riu, unde credeam ca se afla un loc de rugaciune. Am sezut jos, si am vorbit femeilor, car e erau adunate laolalta. FAP 16 14 Una din ele numita Lidia, vinzatoare de purpura, din cetatea Tiatira, era o femeie tematoare de Dumnezeu, si asculta. Domnul i-a deschis inima ca sa ia aminte la cele ce spunea Pavel. FAP 16 15 Dupa ce a fost botezata, ea si casa ei, ne-a rugat si ne-a zis:"Daca m a socotiti credincioasa Domnului, intrati si ramineti in casa mea." si ne-a sili t sa intram. FAP 16 16 Pe cind ne duceam la locul de rugaciune, ne-a iesit inainte o roaba ca re avea un duh de ghicire. Prin ghicire, ea aducea mult cistig stapinilor ei. FAP 16 17 Roaba aceasta s-a luat dupa Pavel si dupa noi, si striga:"Oamenii aces tia sunt robii Dumnezeului Cel PreaInalt si ei va vestesc calea mintuirii." FAP 16 18 Asa a facut ea timp de mai multe zile. Pavel, necajit, s-a intors, si a zis duhului:"In Numele lui Isus Hristos iti poruncesc sa iesi din ea." si a ie sit chiar in ceasul acela. FAP 16 19 Cind au vazut stapinii roabei ca s-a dus nadejdea cistigului lor, au p us mina pe Pavel si pe sila si i-au tirit in piata inaintea fruntasilor.

FAP 16 20 I-au dat pe mina dregatorilor si au zis:"Oamenii acestia ne tulbura ce tatea; sunt niste Iudei, FAP 16 21 care vestesc niste obiceiuri, pe care noi, Romanii nu trebuie nici sa le primim, nici sa le urmam." FAP 16 22 Norodul s-a ridicat si el impotriva lor, si dregatorii au pus sa le sm ulga hainele de pe ei, si au poruncit sa-i bata cu nuiele. FAP 16 23 Dupa ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat in temnita, si au dat i n grija temnicerului sa-i pazeasca bine. FAP 16 24 Temnicerul, ca unul care primise o astfel de porunca, i-a aruncat in t emnita dinlauntru, si le-a bagat picioarele in butuci. FAP 16 25 Pe la miezul noptii, Pavel si sila se rugau, si cintau cintari de laud a lui Dumnezeu; iar cei inchisi ii ascultau. FAP 16 26 Deodata, s-a facut un mare cutremur de pamint, asa ca s-au clatinat te meliile temnitei.Indata, s-au deschis toate usile, si s-au dezlegat legaturile f iecaruia. FAP 16 27 Temnicerul s-a desteptat; si, cind a vazut usile temnitei deschise, a scos sabia, si era sa se omoare, caci credea ca cei inchisi au fugit. FAP 16 28 Dar Pavel a strigat cu glas tare:"sa nu-ti faci nici un rau, caci toti suntem aici." FAP 16 29 Atunci temnicerul a cerut o lumina, a sarit inauntru, si, tremurind de frica, s-a aruncat la picioarele lui Pavel si ale lui sila, FAP 16 30 i-a scos afara, si le-a zis:"Domnilor, ce trebuie sa fac ca sa fiu min tuit?" FAP 16 31 Pavel si sila i-au raspuns:"Crede in Domnul Isus, si vei fi mintuit tu si casa ta." FAP 16 32 si i-au vestit Cuvintul Domnului, atit lui cit si tuturor celor din ca sa lui. FAP 16 33 Temnicerul i-a luat cu el, chiar in ceasul acela din noapte, le-a spal at ranile, si a fost botezat indata, el si toti ai lui. FAP 16 34 Dupa ce i-a dus in casa, le-a pus masa, si s-a bucurat cu toata casa l ui ca a crezut in Dumnezeu. FAP 16 35 Cind s-a facut ziua, dregatorii au trimis pe cei ce purtau nuielele sa spuna temnicerului:"Da drumul oamenilor acelora." FAP 16 36 si temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte:"Dregatorii au trimis sa vi se dea drumul; acum dar, iesiti afara, si duceti-va in pace." FAP 16 37 Dar Pavel le-a zis:"Dupa ce ne-au batut cu nuiele in fata tuturor, far a sa fim judecati, pe noi, care suntem romani, ne-au aruncat in temnita, si acum ne scot afara pe ascuns! Nu merge asa! sa vina ei singuri sa ne scoata afara!" FAP 16 38 Cei ce purtau nuielele, au spus aceste cuvinte dregatorilor. Acestia s -au temut, cind au auzit ca sunt romani. FAP 16 39 Dregatorii au venit sa-i potoleasca, i-au scos afara din temnita, si i -au rugat sa paraseasca cetatea. FAP 16 40 Ei au iesit din temnita, si au intrat in casa Lidiei; si, dupa ce au v azut si mingiiat pe frati, au plecat. FAP 17 1 Pavel si sila au trecut prin Amfipoli si Apolonia, si au venit in Tesal onic, unde era o sinagoga a Iudeilor. Fratii au trimis indata, noaptea, pe Pavel si pe sila la Berea. Cind au sosit, au intrat in sinagoga Iudeilor. FAP 17 2 Pavel, dupa obiceiul sau, a intrat in sinagoga. Trei zile de sabat a v orbit cu ei din scripturi, FAP 17 3 dovedind si lamurind ca Hristosul trebuia sa patimeasca si sa invieze d in morti."si acest Isus, pe care vi-L vestesc eu", zicea el,"este Hristosul." FAP 17 4 Unii din ei, si o mare multime de Greci tematori de Dumnezeu, si multe femei de frunte au crezut, si au trecut de partea lui Pavel si a lui sila. FAP 17 5 Dar Iudeii care nu crezusera, de pizma, au luat cu ei niste oameni fara capatii din multime, au facut gloata, si au intaritat cetatea. s-au napustit as upra casei lui Iason, si cautau pe Pavel si pe sila, ca sa-i aduca afara la noro d. FAP 17 6 Fiindca nu i-au gasit, au tirit pe Iason si pe vreo citiva frati inaint ea dregatorilor cetatii, si strigau:"Oamenii acestia, care au rascolit lumea au venit si aici,

FAP 17 7 si Iason i-a gazduit. Ei toti lucreaza impotriva poruncilor Cezarului, si spun ca este un altImparat: Isus." FAP 17 8 Prin aceste vorbe, Iudeii au tulburat norodul si pe dregatorii cetatii, FAP 17 9 care au dat drumul lui Iason si celorlalti, numai dupa ce au capatat de la ei un zalog. FAP 17 10 Fratii au trimis indata, noaptea, pe Pavel si pe sila la Berea. Cind a u sosit, au intrat in sinagoga Iudeilor. FAP 17 11 Iudeii acestia aveau o inima mai aleasa decit cei din Tesalonic. Au pr imit Cuvintul cu toata rivna, si cercetau scripturile in fiecare zi, ca sa vada daca ce li se spunea, este asa. FAP 17 12 Multi dintre ei si din femeile cu vaza ale Grecilor, si multi barbati au crezut. FAP 17 13 Dar Iudeii din Tesalonic, cind au aflat ca Pavel vestea Cuvintul lui D umnezeu si in Berea, au venit acolo ca sa tulbure si sa atite noroadele. FAP 17 14 Atunci, fratii au pornit indata pe Pavel spre mare; sila si Timotei au ramas in Berea. FAP 17 15 Cei ce insoteau pe Pavel, l-au dus pina la Atena. Apoi s-au intors, cu insarcinarea sa duca lui sila si lui Timotei porunca sa vina cit mai curind la el. FAP 17 16 Pe cind ii astepta Pavel in Atena, i se intarita duhul la vederea aces tei cetati pline de idoli. FAP 17 17In sinagoga statea deci de vorba cu Iudeii si cu oamenii tematori de Du mnezeu, iar in piata statea de vorba in fiecare zi cu aceia pe care-i intilnea. FAP 17 18 Unii din filozofii epicurieni si stoici au intrat in vorba cu el. si u nii ziceau:"Ce vrea sa spuna palavragiul acesta?" Altii, cind l-au auzit ca vest este pe Isus si invierea, ziceau: "Pare ca vesteste niste dumnezei straini." FAP 17 19 Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag, si au zis:"Putem sa stim care e ste aceasta invatatura noua, pe care o vestesti tu? FAP 17 20 Fiindca tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea dar sa stim ce vrea sa zica aceasta." FAP 17 21 Caci toti Atenienii si strainii, care stateau in Atena, nu-si petrecea u vremea cu nimic altceva decit sa spuna sau sa asculte ceva nou. FAP 17 22 Pavel a stat in picioare in mijlocul Areopagului, si a zis:"Barbati At enieni!In toate privintele va gasesc foarte religiosi. FAP 17 23 Caci, pe cind strabateam cetatea voastra si ma uitam de aproape la luc rurile la care va inchinati voi, am descoperit chiar si un altar, pe care este s cris:"Unui Dumnezeu necunoscut!" Ei bine, ceea ce voi cinstiti, fara sa cunoaste ti, aceea va vestesc eu. FAP 17 24 Dumnezeu, care a facut lumea si tot ce este in ea, este Domnul cerului si al pamintului, si nu locuieste in temple facute de miini. FAP 17 25 El nu este slujit de miini omenesti, ca si cind ar avea trebuinta de c eva, El, care da tuturor viata, suflarea si toate lucrurile. FAP 17 26 El a facut ca toti oamenii, iesiti dintr-unul singur, sa locuiasca pe toata fata pamintului, le-a asezat anumite vremuri si a pus anumite hotare locui ntei lor, FAP 17 27 ca ei sa caute pe Dumnezeu, si sa se sileasca sa-L gaseasca bijbiind, macar ca nu este departe de fiecare din noi. FAP 17 28 Caci in El avem viata, miscarea si fiinta, dupa cum au zis si unii din poetii vostri:"suntem din neamul lui..." FAP 17 29 Astfel dar, fiindca suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu mest esugirea si iscusinta omului. FAP 17 30 Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta, si porunceste acum t uturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca, FAP 17 31 pentru ca a rinduit o zi, in care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul, pe care L-a rinduit pentru aceasta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita prin faptul ca L-a inviat din morti. FAP 17 32 Cind au auzit ei de invierea mortilor, unii isi bateau joc, iar altii au zis:"Asupra acestor lucruri te vom asculta altadata."

FAP 17 33 Astfel, Pavel a iesit din mijlocul lor. FAP 17 34 Totusi, unii au trecut de partea lui si au crezut; intre acestia erau Dionisie Areopagitul, o femeie numita Damaris, si altii impreuna cu ei. FAP 18 1 Dupa aceea, Pavel a plecat din Atena, si s-a dus la Corint. FAP 18 2 Acolo a gasit pe un Iudeu, numit Acvila, de neam din Pont, venit de cur ind din Italia, cu nevasta-sa Priscila, deoarece Claudiu poruncise ca toti Iudei i sa plece din Roma. A venit la ei. FAP 18 3 si, fiindca avea acelasi mestesug, a ramas la ei, si lucrau: meseria lo r era facerea corturilor. FAP 18 4 Pavel vorbea in sinagoga in fiecare zi de sabat, si indupleca pe Iudei si pe Greci. FAP 18 5 Dar cind au venit sila si Timotei din Macedonia, Pavel s-a dedat in tot ul propovaduirii, si dovedea Iudeilor ca Isus este Hristosul. FAP 18 6 Fiindca Iudeii i se impotriveau si-l batjocoreau, Pavel si-a scuturat h ainele si le-a zis:"singele vostru sa cada asupra capului vostru, eu sunt curat. De acum incolo, ma voi duce la Neamuri." FAP 18 7 si dupa ce a iesit de acolo, a intrat in casa unui om temator de Dumnez eu, numit Iust, a carui casa era vecina cu sinagoga. FAP 18 8 Dar Crisp, fruntasul sinagogii, a crezut in Domnul impreuna cu toata ca sa lui. si multi dintre Corinteni, care auzisera pe Pavel, au crezut si ei, si a u fost botezati. FAP 18 9 Noaptea, Domnul a zis lui Pavel intr-o vedenie:"Nu te teme, ci vorbeste si nu tace; FAP 18 10 caci Eu sunt cu tine; si nimeni nu va pune mina pe tine, ca sa-ti faca rau: vorbeste, fiindca am mult norod in aceasta cetate." FAP 18 11 Aici a ramas un an si sase luni si invata printre Corinteni Cuvintul l ui Dumnezeu. FAP 18 12 Pe cind era Galion cirmuitor al Ahaiei, Iudeii s-au ridicat cu un gind impotriva lui Pavel, l-au dus inaintea scaunului de judecata FAP 18 13 si au zis:"Omul acesta atita pe oameni sa se inchine lui Dumnezeu intr -un fel care este impotriva Legii." FAP 18 14 Pavel voia sa inceapa vorba, cind Galion a zis Iudeilor:"Daca ar fi vo rba de vreo fapta rea sau de vreo blestematie, v-as asculta dupa cuviinta, Iudei lor! FAP 18 15 Dar daca este vorba de neintelegeri asupra unui cuvint, asupra unor nu me si asupra Legii voastre, treaba voastra: eu nu vreau sa fiu judecator peste a ceste lucruri." FAP 18 16 si i-a alungat de la scaunul de judecata. FAP 18 17 Atunci au pus toti mina pe sosten, fruntasul sinagogii, si-l bateau in aintea scaunului de judecata, fara ca lui Galion sa-i pese. FAP 18 18 Pavel a mai ramas destul de multa vreme in Corint.In urma, si-a luat z iua buna de la frati, si a plecat cu corabia spre siria, impreuna cu Priscila s i Acuila, dupa ce si-a tuns capul in Chencrea, caci facuse o juruinta. FAP 18 19 Au ajuns in Efes; si Pavel a lasat acolo pe insotitorii lui. A intrat in sinagoga, si a stat de vorba cu Iudeii, FAP 18 20 care l-au rugat sa ramina la ei mai multa vreme. El insa n-a voit, FAP 18 21 ci si-a luat ramas bun de la ei, si a zis:"Trebuie numaidecit ca sarba toarea care vine, s-o fac in Ierusalim. Daca va voi Dumnezeu, ma voi intoarce ia rasi la voi." si a plecat din Efes. FAP 18 22 s-a dat jos din corabie in Cezarea, s-a suit la Ierusalim, si dupa ce a urat de bine Bisericii, s-a coborit in Antiohia. FAP 18 23 Dupa ce a petrecut citava vreme in Antiohia, Pavel a plecat, si a stra batut din loc in loc tinutul Galatiei si Frigiei, intarind pe toti ucenicii. FAP 18 24 La Efes, a venit un Iudeu numit Apolo, de neam din Alexandria. Omul ac esta avea darul vorbirii si era tare in scripturi. FAP 18 25 El era invatat in ce priveste Calea Domnului, avea un duh infocat si v orbea si invata amanuntit pe oameni despre Isus, macar ca nu cunostea decit bote zul lui Ioan. FAP 18 26 A inceput a vorbi cu indrazneala in sinagoga. Acuila si Priscila, cind l-au auzit, l-au luat la ei, si i-au aratat mai cu de-amanuntul Calea lui Dumne

zeu. FAP 18 27 Fiindca el voia sa treaca in Ahaia, fratii l-au imbarbatat sa se duca, si au scris ucenicilor sa-l primeasca bine. Cind a ajuns, a ajutat mult, prin h arul lui Dumnezeu, pe cei ce crezusera; FAP 18 28 caci infrunta cu putere pe Iudei inaintea norodului, si le dovedea din scripturi ca Isus este Hristosul. FAP 19 1 Pe cind era Apolo in Corint, Pavel, dupa ce a trecut prin tinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a intilnit pe citiva ucenici, FAP 19 2 si le-a zis:"Ati primit voi Duhul sfint cind ati crezut?" Ei i-au raspu ns:"Nici n-am auzit macar ca a fost dat un Duh sfint." FAP 19 3 Dar cu ce botez ati fost botezati?" le-a zis el. si ei au raspuns:"Cu b otezul lui Ioan." FAP 19 4 Atunci Pavel a zis:"Ioan a botezat cu botezul pocaintei, si spunea noro dului sa creada in Cel ce venea dupa el, adica in Isus." FAP 19 5 Cind au auzit ei aceste vorbe, au fost botezati in Numele Domnului Isus . FAP 19 6 Cind si-a pus Pavel miinile peste ei, Duhul sfint s-a coborit peste ei, si vorbeau in alte limbi, si proroceau. FAP 19 7 Erau cam doisprezece barbati de toti. FAP 19 8In urma, Pavel a intrat in sinagoga, unde vorbea cu indrazneala. Timp de trei luni a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare laImparatia lui Dumnezeu, si cauta sa induplece pe cei ce-l ascultau. FAP 19 9 Dar fiindca unii ramineau impietriti si necredinciosi, si vorbeau de ra u Calea Domnului inaintea norodului, Pavel a plecat de la ei, a despartit pe uce nici de ei, si a invatat in fiecare zi pe norod in scoala unuia numit Tiran. FAP 19 10 Lucrul acesta a tinut doi ani, asa ca toti cei ce locuiau in Asia, Iud ei si Greci, au auzit Cuvintul Domnului. FAP 19 11 si Dumnezeu facea minuni nemaipomenite prin miinile lui Pavel, FAP 19 12 pina acolo ca peste cei bolnavi se puneau basmale sau sorturi, care fu sesera atinse de trupul lui, si-i lasau bolile, si ieseau afara din ei duhurile rele. FAP 19 13 Niste exorcisti Iudei, care umblau din loc in loc, au incercat sa chem e Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicind:"Va jur pe Isus, p e care-L propovaduieste Pavel, sa iesiti afara!" FAP 19 14 Cei ce faceau lucrul acesta, erau sapte feciori ai lui sceva, un preot Iudeu din cei mai de seama. FAP 19 15 Duhul cel rau le-a raspuns:"Pe IsusIl cunosc, si pe Pavel il stiu, dar voi, cine sunteti?" FAP 19 16 si omul, in care era duhul cel rau, a sarit asupra lor, i-a biruit pe amindoi, si i-a schingiuit in asa fel, ca au fugit goi si raniti din casa aceea. FAP 19 17 Lucrul acesta a fost cunoscut de toti Iudeii, de toti Grecii care locu iau in Efes, si i-a apucat frica pe toti: si Numele Domnului Isus era proslavit. FAP 19 18 Multi din cei ce crezusera, veneau sa marturiseasca si sa spuna ce fac usera; FAP 19 19 si unii din cei ce facusera vrajitorii, si-au adus cartile, si le-au a rs inaintea tuturor: pretul lor s-a socotit la cincizeci mii de arginti. FAP 19 20 Cu atita putere se raspindea si se intarea Cuvintul Domnului. FAP 19 21 Dupa ce s-au petrecut aceste lucruri, Pavel si-a pus de gind sa se duc a la Ierusalim, trecind prin Macedonia si Ahaia."Dupa ce voi merge acolo", isi z icea el,"trebuie sa vad si Roma." FAP 19 22 A trimis in Macedonia pe doi din ajutoarele lui, pe Timotei si Erast, iar el a mai ramas citava vreme in Asia. FAP 19 23 Pe vremea aceea, s-a facut o mare tulburare cu privire la Calea Domnul ui. FAP 19 24 Un argintar, numit Dimitrie, facea temple de argint de ale Dianei, si aducea lucratorilor sai nu putin cistig cu ele. FAP 19 25 I-a adunat la un loc, impreuna cu cei de aceeasi meserie, si le-a zis: "Oamenilor, stiti ca bogatia noastra atirna de meseria aceasta,

FAP 19 26 si vedeti si auziti ca Pavel acesta, nu numai in Efes, dar aproape in toata Asia, a induplecat si a abatut mult norod, si zice ca zeii facuti de miini nu sunt dumnezei. FAP 19 27 Primejdia, care vine din acest fapt, nu este numai ca meseria noastra cade in dispret; dar si ca templul marei zeite Diana este socotit ca o nimica, s i chiar maretia aceleia, care este cinstita in toata Asia si in toata lumea este nimicita." FAP 19 28 Cuvintele acestea i-au umplut de minie si au inceput sa strige:"Mare e ste Diana Efesenilor!" FAP 19 29 Toata cetatea s-a tulburat. Au navalit cu totii intr-un gind in teatru , si au luat cu ei pe Macedonenii Gaiu si Aristarh, tovarasii de calatorie ai lu i Pavel. FAP 19 30 Pavel voia sa vina inaintea norodului, dar nu l-au lasat ucenicii. FAP 19 31 Chiar si unii din mai marii Asiei, care-i erau prieteni, au trimis la el sa-l roage sa nu se duca la teatru. FAP 19 32 Unii strigau una, altii alta, caci adunarea era in invalmaseala, si ce i mai multi nici nu stiau pentru ce se adunasera. FAP 19 33 Atunci, au scos din norod pe Alexandru, pe care Iudeii il impingeau in ainte. Alexandru a facut semn cu mina, si voia sa se apere inaintea norodului. FAP 19 34 Dar cind l-au cunoscut ca este Iudeu, au strigat toti intr-un glas, ti mp de aproape doua ceasuri:"Mare este Diana Efesenilor!" FAP 19 35 Totusi, logofatul a potolit norodul, si a zis:"Barbati Efeseni, cine e ste acela care nu stie ca cetatea Efesenilor este pazitoarea templului marei Dia ne si a chipului ei cazut din cer? FAP 19 36 Fiindca nimeni nu poate sa tagaduiasca lucrul acesta, trebuie sa va po toliti, si sa nu faceti nimic cu pornire nechibzuita. FAP 19 37 Caci ati adus aici pe oamenii acestia care nu sunt vinovati nici de je fuirea templului, nici de hula impotriva zeitei noastre. FAP 19 38 Deci, daca in adevar, Dimitrie si mesterii lui au sa se plinga impotri va cuiva, sunt zile de judecata, si sunt dregatori; sa se pirasca unii pe altii. FAP 19 39 Dar daca umblati dupa altceva, se va hotari intr-o adunare legiuita. FAP 19 40 Noi, de fapt, suntem in primejdie sa fim invinuiti de rascoala pentru cele intimplate astazi, caci n-avem nici un temei, ca sa putem indreptati zarva aceasta." FAP 19 41 Dupa aceste cuvinte, a dat drumul adunarii. FAP 20 1 Cind a incetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici, si, dupa ce le-a dat s faturi, si-a luat ziua buna de la ei, si a plecat in Macedonia. FAP 20 2 A strabatut tinutul acesta, si a dat ucenicilor o multime de sfaturi. A poi a venit in Grecia, FAP 20 3 unde a ramas trei luni. Era gata sa plece cu corabia in siria, dar Iude ii i-au intins curse. Atunci s-a hotarit sa se intoarca prin Macedonia. FAP 20 4 Avea ca tovarasi pina in Asia pe: sopater din Berea, fiul lui Pir, Aris tarh si secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei, precum si Tihic si Trofim care erau din Asia. FAP 20 5 Acestia au luat-o inainte, si ne-au asteptat la Troa. FAP 20 6 Iar noi, dupa zilele praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Fi lipi, si, in cinci zile, am ajuns la ei in Troa, unde am stat sapte zile. FAP 20 7In ziua dintii a saptaminii, eram adunati laolalta ca sa fringem piinea. Pavel, care trebuia sa plece a doua zi, vorbea ucenicilor, si si-a lungit vorbi rea pina la miezul noptii. FAP 20 8In odaia de sus, unde eram adunati, erau multe lumini. FAP 20 9 si un tinar, numit Eutih, care statea pe fereastra, a adormit de-a bine lea in timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a cazut jos din catul al treilea, si a fost ridicat mort. FAP 20 10 Dar Pavel s-a coborit, s-a repezit spre el, l-a luat in brate, si a zi s:"Nu va tulburati, caci sufletul lui este in el." FAP 20 11 Dupa ce s-a suit iarasi, a frint piinea, a cinat, si a mai vorbit mult a vreme pina la ziua. Apoi a plecat. FAP 20 12 Flacaul a fost adus viu, si lucrul acesta a fost pricina unei mari min

giieri. FAP 20 13 Noi am venit inaintea lui Pavel la corabie, si am plecat cu corabia la Asos, unde ne invoiseram sa ne intilnim din nou; pentru ca el trebuia sa faca d rumul pe jos. FAP 20 14 Cind s-a intilnit cu noi in Asos, l-am luat in corabie, si ne-am dus l a Mitilene. FAP 20 15 De aici am mers pe mare, si a doua zi am ajuns in fata insulei Chios.I n ziua urmatoare, de-abia am atins samos, ne-am oprit in Troghilion, si a doua z i am venit la Milet. FAP 20 16 Pavel se hotarise sa treaca pe linga Efes, fara sa se opreasca aici, c a sa nu piarda vremea in Asia, caci se grabea ca, daca-i va fi cu putinta, sa f ie in Ierusalim de ziua Cincizecimii. FAP 20 17Insa din Milet, Pavel a trimis la Efes, si a chemat pe prezbiterii Bise ricii. FAP 20 18 Cind au venit la el, le-a zis:"stiti cum m-am purtat cu voi in toata v remea, din ziua dintii, in care am pus piciorul pe pamintul Asiei. FAP 20 19 Am slujit Domnului cu toata smerenia, cu multe lacrimi, si in mijlocul incercarilor pe care mi le ridicau uneltirile Iudeilor. FAP 20 20 stiti ca n-am ascuns nimic din ce va era de folos, si nu m-am temut sa va propovaduiesc si sa va invat inaintea norodului si in case, FAP 20 21 si sa vestesc Iudeilor si Grecilor: pocainta fata de Dumnezeu si credi nta in Domnul nostru Isus Hristos. FAP 20 22 si acum, iata ca, impins de Duhul, ma duc la Ierusalim, fara sa stiu c e mi se va intimpla acolo. FAP 20 23 Numai, Duhul sfint ma instiinteaza din cetate in cetate ca ma asteapta lanturi si necazuri. FAP 20 24 Dar eu nu tin numaidecit la viata mea, ca si cum mi-ar fi scumpa, ci v reau numai sa-mi sfirsesc cu bucurie calea si slujba, pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca sa vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu. FAP 20 25 si acum, stiu ca nu-mi veti mai vedea fata, voi toti aceia, in mijlocu l carora am umblat propovaduindImparatia lui Dumnezeu. FAP 20 26 De aceea, va marturisesc astazi ca sunt curat de singele tuturor. FAP 20 27 Caci nu m-am ferit sa va vestesc tot planul lui Dumnezeu. FAP 20 28 Luati seama dar, la voi insiva si la toata turma peste care v-a pus Du hul sfint episcopi, ca sa pastoriti Biserica Domnului, pe care a cistigat-o cu i nsusi singele sau. FAP 20 29 stiu bine ca, dupa plecarea mea se vor viri intre voi lupi rapitori, care nu vor cruta turma; FAP 20 30 si se vor scula din mijlocul vostru oameni, care vor invata lucruri st ricacioase, ca sa traga pe ucenici de partea lor. FAP 20 31 De aceea, vegheati, si aduceti-va aminte ca, timp de trei ani, zi si n oapte, n-am incetat sa sfatuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. FAP 20 32 si acum, fratilor, va incredintez in mina lui Dumnezeu si a Cuvintului harului sau, care va poate zidi sufleteste, si va poate da mostenirea impreuna cu toti cei sfintiti. FAP 20 33 N-am rivnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva. FAP 20 34 singuri stiti ca miinile acestea au lucrat pentru trebuintele mele si ale celor ce erau cu mine. FAP 20 35In toate privintele v-am dat o pilda, si v-am aratat ca, lucrind astfel , trebuie sa ajutati pe cei slabi, si sa va aduceti aminte de cuvintele Domnului Isus, care insusi a zis:"Este mai ferice sa dai decit sa primesti." FAP 20 36 Dupa ce a vorbit astfel, a ingenuncheat, si s-a rugat impreuna cu ei t oti, FAP 20 37 si au izbucnit cu totii in lacrimi, au cazut pe grumazul lui Pavel, si l-au sarutat. FAP 20 38 Caci erau intristati mai ales de vorba, pe care le-o spusese el, ca nu -i vor mai vedea fata. si l-au petrecut pina la corabie. FAP 21 1 Dupa ce ne-am smuls din bratele lor, am plecat pe apa, si ne-am dus dre pt la Cos, a doua zi la Rodos, si de acolo la Patara. FAP 21 2 Am gasit o corabie, care avea sa treaca in Fenicia, ne-am suit in ea si

am plecat. FAP 21 3 Am trecut prin fata insulei Cipru, am lasat-o la stinga, si ne-am urmat drumul spre siria; apoi ne-am dat jos in Tir, unde avea sa se descarce corabia. FAP 21 4 Acolo am gasit pe ucenici, si am ramas sapte zile. Ucenicii, prin Duhul , ziceau lui Pavel sa nu se suie la Ierusalim. FAP 21 5 Dar cind s-au implinit zilele, am plecat, si ne-am vazut de drum; si ne -au petrecut toti cu nevestele si copiii, pina afara din cetate. Am ingenuncheat pe mal, si ne-am rugat. FAP 21 6 Apoi, ne-am luat ziua buna unii de la altii si noi ne-am suit in corabi e, iar ei s-au intors acasa. FAP 21 7 Dupa ce ne-am ispravit calatoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemai da, unde am urat de bine fratilor, si am stat la ei o zi. FAP 21 8 A doua zi, am plecat si am ajuns la Cezarea. Am intrat in casa lui Fili p evanghelistul, care era unul din cei sapte, si am gazduit la el. FAP 21 9 El avea patru fete fecioare care proroceau. FAP 21 10 Fiindca stateam de mai multe zile acolo, un proroc, numit Agab, s-a co borit din Iudea FAP 21 11 si a venit la noi. A luat briul lui Pavel, si-a legat picioarele si mi inile si a zis:"Iata ce zice Duhul sfint:"Asa vor lega Iudeii in Ierusalim pe om ul acela al cui este briul acesta, si-l vor da in miinile Neamurilor." FAP 21 12 Cind am auzit lucrul acesta, atit noi cit si cei de acolo, am rugat pe Pavel sa nu se suie la Ierusalim. FAP 21 13 Atunci, Pavel a raspuns:"Ce faceti de plingeti asa, si-mi rupeti inima ? Eu sunt gata nu numai sa fiu legat, dar chiar sa si mor in Ierusalim pentru Nu mele Domnului Isus." FAP 21 14 Daca am vazut ca nu-l putem indupleca, n-am mai staruit, si am zis:"Fa ca-se voia Domnului!" FAP 21 15 Dupa zilele acelea, ne-am pregatit de plecare, si ne-am suit la Ierusa lim. FAP 21 16 Citiva ucenici din Cezarea au venit si ei cu noi si ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam sa gazduim. FAP 21 17 Cind am ajuns la Ierusalim, fratii ne-au primit cu bucurie. FAP 21 18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov si toti prezbiterii s-au aduna t acolo. FAP 21 19 Dupa ce le-a dat ziua buna, le-a istorisit cu de-amanuntul ce facuse Dumnezeu in mijlocul Neamurilor prin slujba lui. FAP 21 20 Cind l-au auzit, au proslavit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis:"Vezi, frate, cite mii de Iudei au crezut, si toti sunt plini de rivna pentru Lege. FAP 21 21 Dar ei au auzit despre tine ca inveti pe toti Iudeii, care traiesc pri ntre Neamuri, sa se lepede de Moise, le zici sa nu-si taie copiii imprejur, si s a nu traiasca potrivit cu obiceiurile. FAP 21 22 Ce este de facut? Negresit, multimea are sa se adune, caci vor auzi ca ai venit. FAP 21 23 Deci, fa ce-ti vom spune noi. Avem aici patru barbati, care au facut o juruinta. FAP 21 24 Ia-i cu tine, curateste-te impreuna cu ei, si cheltuieste tu pentru ei , sa-si rada capul. si astfel vor cunoaste toti ca nu este nimic adevarat in ce le ce au auzit despre tine, ci ca si tu umbli intocmai dupa rinduiala, si pazest i Legea. FAP 21 25 Cu privire la Neamurile, care au crezut, noi am hotarit si le-am scris ca trebuie sa se fereasca de lucrurile jertfite idolilor, de singe, de dobitoa ce sugrumate si de curvie. FAP 21 26 Atunci, Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curatit, si a intrat cu ei a doua zi in Templu, ca sa vesteasca sfirsitul zilelor curatirii cind se va aduc e jertfa pentru fiecare din ei. FAP 21 27 Catre sfirsitul celor sapte zile, Iudeii din Asia, cind au vazut pe Pa vel in Templu, au intaritat tot norodul, au pus miinile pe el, FAP 21 28 si au inceput sa strige:"Barbati Israeliti, dati ajutor! Iata omul, ca re propovaduieste pretutindeni si in toata lumea impotriva norodului, impotriva

Legii si impotriva locasului acestuia; ba inca, a virit si pe niste Greci in Tem plu, si a spurcat acest locas sfint." FAP 21 29In adevar, vazusera mai inainte pe Trofim Efeseanul, impreuna cu el in cetate, si credeau ca Pavel il bagase in Templu. FAP 21 30 Toata cetatea s-a pus in miscare, si s-a strins norodul din toate part ile. Au pus mina pe Pavel, si l-au scos afara din Templu, ale carui usi au fost incuiate indata. FAP 21 31 Pe cind incercau sa-l omoare, s-a dus vestea la capitanul oastei ca to t Ierusalimul s-a tulburat. FAP 21 32 Acesta a luat indata ostasi si sutasi, si a alergat la ei. Cind au vaz ut pe capitan si pe ostasi, au incetat sa mai bata pe Pavel. FAP 21 33 Atunci, capitanul s-a apropiat, a pus mina pe el, si a poruncit sa-l l ege cu doua lanturi. Apoi a intrebat cine este si ce a facut. FAP 21 34 Dar unii strigau intr-un fel, altii intr-alt fel prin multime; fiindca nu putea deci sa inteleaga adevarul, din pricina zarvei, a poruncit sa-l duca i n cetatuie. FAP 21 35 Cind a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit sa fie dus de ostasi, din pric ina imbulzelii norodului intaritat; FAP 21 36 caci multimea norodului se tinea dupa el, si striga:"La moarte cu el!" FAP 21 37 Tocmai cind era sa fie bagat in cetatuie, Pavel a zis capitanului:"Imi este ingaduit sa-ti spun ceva?" Capitanul a raspuns:"stii greceste? FAP 21 38 Nu cumva esti Egipteanul acela, care s-a rasculat acum in urma, si a d us in pustie pe cei patru mii de tilhari?" FAP 21 39"Eu sunt Iudeu", a spus Pavel,"din Tarsul din Cilicia, cetatean al unei cetati nu fara insemnatate. Te rog, da-mi voie sa vorbesc norodului." FAP 21 40 Dupa ce i-a dat voie capitanul, Pavel a stat in picioare pe trepte, si a facut semn norodului cu mina. s-a facut o mare tacere, si Pavel le-a vorbit i n limba evreiasca astfel: FAP 22 1"Fratilor si parintilor, ascultati acum cuvintul meu de aparare fata de voi!" FAP 22 2 Cind au auzit ei ca le vorbeste in limba evreiasca, au tinut si mai mul ta liniste. si Pavel a zis: FAP 22 3"Eu sunt Iudeu, nascut in Tarsul Ciliciei; dar am fost crescut in cetat ea aceasta, am invatat la picioarele lui Gamaliel sa cunosc cu de-amanuntul Lege a parintilor nostri, si am fost tot atit de plin de rivna pentru Dumnezeu, cum s unteti si voi toti azi. FAP 22 4 Am prigonit pina la moarte aceasta Cale, am legat si am pus in temnita barbati si femei: FAP 22 5 Marele preot si tot soborul batrinilor imi sunt martori. Am luat chiar si scrisori de la ei catre fratii din Damasc, unde m-am dus sa aduc legati la Ie rusalim pe cei ce se aflau acolo, ca sa fie pedepsiti. FAP 22 6 Cind eram pe drum si ma apropiam de Damasc, deodata, pe la amiaza, a st ralucit imprejurul meu o mare lumina din cer. FAP 22 7 Am cazut la pamint, si am auzit un glas, care-mi zicea:"saule, saule, p entru ce Ma prigonesti?" FAP 22 8"Cine esti, Doamne?" am raspuns eu. si El mi-a zis:"Eu sunt Isus din Naz aret, pe care-L prigonesti." FAP 22 9 Cei ce erau cu mine, au vazut bine lumina si s-au infricosat, dar n-au auzit glasul Celui ce vorbea. FAP 22 10 Atunci am zis:"Ce sa fac, Doamne?""scoala-te", mi-a raspuns Domnul,"du -te in Damasc, si acolo ti se va spune ce trebuie sa faci." FAP 22 11"Fiindca nu puteam sa vad nimic din pricina stralucirii luminii aceleia , cei ce erau cu mine, m-au luat de mina si asa am ajuns in Damasc. FAP 22 12 si a venit la mine un om, numit Anania, barbat temator de Dumnezeu, du pa Lege, si pe care toti Iudeii, care locuiesc in Damasc, il vorbeau de bine. FAP 22 13 El mi-a zis:"Frate saule, capata-ti din nou vederea!" Chiar in clipa a ceea, mi-am capatat vederea, si m-am uitat la el. FAP 22 14 El mi-a zis:"Dumnezeul parintilor nostri te-a ales sa cunosti voia Lui , sa vezi pe Cel Neprihanit si sa auzi cuvinte din gura Lui.

FAP 22 15 CaciIi vei fi martor, fata de toti oamenii, pentru lucrurile pe care l e-ai vazut si auzit. FAP 22 16 si acum, ce zabovesti? scoala-te, primeste botezul, si fii spalat de p acatele tale, chemind Numele Domnului." FAP 22 17 si mi s-a intimplat ca, dupa ce m-am intors la Ierusalim, pe cind ma r ugam in Templu, am cazut intr-o rapire sufleteasca, FAP 22 18 si am vazut pe Domnul care-mi zicea:"Grabeste-te, iesi iute din Ierusa lim, caci nu vor primi marturisirea ta despre Mine." FAP 22 19 si am zis:"Doamne, ei stiu ca eu bagam in temnita si bateam prin sinag ogi pe cei ce cred in Tine, FAP 22 20 si ca, atunci cind se varsa singele lui stefan, martorul Tau, eram si eu de fata, imi uneam incuviintarea mea cu a celorlalti, si pazeam hainele celor ce-l omorau." FAP 22 21 Atunci El mi-a zis:"Du-te, caci te voi trimite departe la Neamuri..." FAP 22 22 Ei l-au ascultat pina la cuvintul acesta. Dar atunci si-au ridicat gla sul si au zis:"Ia de pe pamint pe un astfel de om! Nu este vrednic sa traiasca!" FAP 22 23 si scoteau strigate, isi aruncau hainele, si azvirleau cu tarina in va zduh. FAP 22 24 Capitanul a poruncit sa duca pe Pavel in cetatuie si sa-l cerceteze, b atindu-l cu biciul, ca sa afle din ce pricina strigau asa impotriva lui. FAP 22 25 Pe cind il legau cu curele, Pavel a zis sutasului, care era de fata:"V a este ingaduit sa bateti pe un Roman care nu este osindit?" FAP 22 26 La auzul acestor cuvinte, sutasii s-a dus sa dea de stire capitanului, si au zis:"Ce ai de gind sa faci? Omul acesta este cetatean roman." FAP 22 27 si cind a venit capitanul, a zis lui Pavel:"spune-mi, esti roman?""Da" , i-a raspuns el. FAP 22 28 Capitanul a zis:"Eu cu o mare suma de bani am dobindit cetatenia aceas ta.""si eu", a zis Pavel,"sunt chiar nascut Roman." FAP 22 29 Numaidecit, cei ce aveau sa-l cerceteze prin bataie, au incetat sa-l m ai necajeasca: ba capitanul, cind a aflat ca Pavel este roman, s-a temut, pentru ca-l legase. FAP 22 30 A doua zi, fiindca voia sa stie bine pentru ce este pirit de Iudei, la dezlegat, si a poruncit sa se adune laolalta preotii cei mai de seama si tot s oborul; apoi, a adus pe Pavel jos, si l-a pus inaintea lor. FAP 23 1 Pavel s-a uitat tinta la sobor si a zis:"Fratilor, eu am vietuit cu toa ta curatia cugetului meu inaintea lui Dumnezeu, pina in ziua aceasta..." FAP 23 2 Marele preot Anania a poruncit celor ce stateau linga el sa-l loveasca peste gura. FAP 23 3 Atunci, Pavel i-a zis:"Te va bate Dumnezeu, perete varuit! Tu sezi sa m a judeci dupa Lege, si poruncesti sa ma loveasca, impotriva Legii!" FAP 23 4 Cei ce stateau linga el, i-au zis:"Iti bati joc de marele preot al lui Dumnezeu?" FAP 23 5 si Pavel a zis:"N-am stiut, fratilor, ca este marele preot; caci este s cris:"Pe mai marele norodului tau sa nu-l graiesti de rau." FAP 23 6 Pavel, ca unul care stia ca o parte din adunare erau saduchei, iar alta Farisei, a strigat in plin sobor:"Fratilor, eu sunt Fariseu, fiu de Fariseu; d in pricina nadejdii in invierea mortilor sunt dat in judecata." FAP 23 7 Cind a zis vorbele acestea, s-a stirnit o neintelegere intre Farisei si saduchei, si adunarea s-a dezbinat. FAP 23 8 Caci saducheii zic ca nu este inviere, nici inger, nici duh, pe cind Fa riseii le marturisesc pe amindoua. FAP 23 9 s-a facut o mare zarva; si citiva carturari din partida Fariseilor, s-a u sculat in picioare, au inceput o cearta aprinsa si au zis:"Noi nu gasim nici o vina in omul acesta, dar daca i-a vorbit un duh sau un inger?" FAP 23 10 Fiindca gilceava crestea, capitanul se temea ca Pavel sa nu fie rupt i n bucati de ei. De aceea, a poruncit ostasilor sa se coboare sa-l smulga din mi jlocul lor, si sa-l duca in cetatuie. FAP 23 11In noaptea urmatoare, Domnul s-a aratat lui Pavel, si i-a zis:"Indrazne ste, Pavele, caci, dupa cum ai marturisit despre Mine in Ierusalim, tot asa treb

uie sa marturisesti si in Roma." FAP 23 12 La ziua, Iudeii au uneltit si s-au legat cu blestem ca nu vor minca, n ici nu vor bea, pina nu vor omori pe Pavel. FAP 23 13 Cei ce facusera legamintul acesta, erau mai multi de patruzeci. FAP 23 14 Ei s-au dus la preotii cei mai de seama si la batrini, si le-au zis:"N oi ne-am legat cu mare blestem sa nu gustam nimic pina nu vom omori pe Pavel. FAP 23 15 Acum dar, voi, impreuna cu soborul, dati de stire capitanului, si ruga ti-l sa-l aduca miine jos inaintea voastra ca si cum ati vrea sa-i cercetati pri cina mai cu de-amanuntul, si pina sa ajunga el, noi suntem gata sa-l omorim." FAP 23 16 Fiul sorei lui Pavel a auzit de aceasta cursa, s-a dus in cetatuie, si a spus lui Pavel. FAP 23 17 Pavel a chemat pe unul din sutasi si a zis:"Du pe tinerelul acesta la capitan, caci are sa-i spuna ceva." FAP 23 18 sutasul a luat pe tinar cu el, l-a dus la Capitan, si a zis:"Pavel cel intemnitat m-a chemat si m-a rugat sa aduc la tine pe acest tinerel, care are s a-ti spuna ceva." FAP 23 19 Capitanul l-a apucat de mina, l-a luat deoparte, si l-a intrebat:"Ce a i sa-mi spui?" FAP 23 20 El a raspuns:"Iudeii s-au sfatuit sa te roage sa aduci miine pe Pavel inaintea soborului, ca si cum ai avea sa-l cercetezi mai cu de-amanuntul. FAP 23 21 Tu sa nu-i asculti, pentru ca mai multi de patruzeci dintre ei il pind esc si s-au legat cu blestem sa nu manince si sa nu bea nimic pina nu-l vor omor i; acum stau gata, si nu asteapta decit fagaduinta ta." FAP 23 22 Capitanul a lasat pe tinerel sa plece, si i-a poruncit sa nu spuna nim anui ca i-a descoperit aceste lucruri. FAP 23 23In urma, a chemat pe doi sutasi, si le-a zis:"La ceasul al treilea din noapte, sa aveti gata doua sute de ostasi, saptezeci de calareti si doua sute de sulitari, ca sa mearga pina la Cezarea." FAP 23 24 Le-a poruncit sa aduca si dobitoace pentru Pavel, ca sa-l puna calare, si sa-l duca sanatos si teafar la dregatorul Felix. FAP 23 25 Lui Felix i-a scris o scrisoare cu urmatorul cuprins: FAP 23 26"Claudius Lisias catre prea alesul dregator Felix: plecaciune! FAP 23 27 Acest om, pe care l-au prins Iudeii, era sa fie omorit de ei, si eu mam dus repede cu ostasi, si l-am scos din mina lor, caci am aflat ca este Roman. FAP 23 28 Am vrut sa aflu pricina pentru care-l pirau, si l-am adus inaintea sob orului lor. FAP 23 29 Am gasit ca era pirit pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar ca n u savirsise nici o nelegiuire, care sa fie vrednica de moarte sau de lanturi. FAP 23 30 Mi s-a dat insa de stire ca Iudeii il pindesc ca sa-l omoare; l-am tri mis indata la tine, si am facut cunoscut si celor ce-l invinuiesc, sa-ti spuna t ie ce au impotriva lui. Fii sanatos." FAP 23 31 Ostasii, dupa porunca, pe care o primisera, au luat pe Pavel si l-au d us noaptea pina la Antipatrida. FAP 23 32 A doua zi au lasat pe calareti sa-si urmeze drumul inainte cu el, iar ei s-au intors in cetatuie. FAP 23 33 Ajunsi in Cezarea, calaretii au dat scrisoarea in mina dregatorului, s i au adus pe Pavel inaintea lui. FAP 23 34 Dregatorul, dupa ce a citit scrisoarea, a intrebat din ce tinut este P avel. Cind a aflat ca este din Cilicia, FAP 23 35"te voi asculta", a zis el,"cind vor veni pirisii tai." si a poruncit s a fie pazit in palatul lui Irod. FAP 24 1 Dupa cinci zile, a venit marele preot Anania cu unii din batrini si cu un vorbitor, numit Tertul. Au adus inaintea dregatorului plingere impotriva lui Pavel. FAP 24 2 Pavel a fost chemat, si Tertul a inceput sa-l pirasca astfel:"Prea ales ule Felix, tu ne faci sa ne bucuram de o pace mare; si neamul acesta a capatat i mbunatatiri sanatoase prin ingrijirile tale. FAP 24 3 Lucrul acesta il marturisim cu toata multumita, in toata vremea si in t ot locul.

FAP 24 4 Dar, ca sa nu te tin prea mult, te rog sa asculti, in bunatatea ta, cit eva cuvinte. FAP 24 5 Am gasit pe omul acesta, care este o ciuma: pune la cale razvratiri pri ntre toti Iudeii de pe tot pamintul; este mai marele partidei Nazarinenilor, FAP 24 6 si a incercat sa spurce chiar si Templul. si am pus mina pe el. Am vrut sa-l judecam dupa Legea noastra, FAP 24 7 dar a venit capitanul Lisias, l-a smuls din miinile noastre cu mare sil a, FAP 24 8 si a poruncit pirisilor lui sa vina inaintea ta. Daca-l vei cerceta, tu insuti vei putea afla de la el toate lucrurile de care il pirim noi." FAP 24 9 Iudeii s-au unit la invinuirea aceasta, si au spus ca asa stau lucruril e. FAP 24 10 Dupa ce i-a facut dregatorul semn sa vorbeasca, Pavel a raspuns:"Fiind ca stiu ca de multi ani esti judecatorul neamului acestuia, voi raspunde cu incr edere pentru apararea mea. FAP 24 11 Nu sunt mai mult de douasprezece zile, te poti incredinta de lucrul ac esta, de cind m-am suit sa ma inchin la Ierusalim. FAP 24 12 Nu m-au gasit nici in Templu, nici in sinagogi, nici in cetate, stind de vorba cu cineva, sau facind rascoala de norod. FAP 24 13 Asa ca n-ar putea dovedi lucrurile de care ma pirasc acum. FAP 24 14Iti marturisesc ca slujesc Dumnezeului parintilor mei dupa Calea, pe c are ei o numesc partida; eu cred tot ce este scris in Lege si in proroci, FAP 24 15 si am in Dumnezeu nadejdea aceasta, pe care o au si ei insisi, ca va f i o inviere a celor drepti si a celor nedrepti. FAP 24 16 De aceea, ma silesc sa am totdeauna un cuget curat inaintea lui Dumnez eu si inaintea oamenilor. FAP 24 17 Dupa o lipsa de mai multi ani, am venit sa aduc milostenii neamului me u, si sa aduc daruri la Templu. FAP 24 18 Tocmai atunci niste Iudei din Asia m-au gasit curatit in Templu, nu cu gloata, nici cu zarva. FAP 24 19 Ei insisi ar trebui sa se infatiseze inaintea ta, si sa ma pirasca, da ca au ceva impotriva mea. FAP 24 20 sau sa spuna acestia singuri de ce nelegiuire m-au gasit vinovat, cind am stat inaintea soborului, FAP 24 21 afara numai doar de strigatul acesta, pe care l-am scos in mijlocul lo r:"Pentru invierea mortilor sunt dat eu in judecata astazi inaintea voastra." FAP 24 22 Felix, care stia destul de bine despre"Calea" aceasta, i-a aminat zici nd:"Am sa cercetez pricina voastra cind va veni capitanul Lisias." FAP 24 23 si a poruncit sutasului sa pazeasca pe Pavel, dar sa-l lase putin mai slobod, si sa nu opreasca pe nimeni din ai lui sa-i slujeasca sau sa vina la el. FAP 24 24 Dupa citeva zile, a venit Felix cu nevasta-sa Drusila, care era Iudeic a, a chemat pe Pavel si l-a ascultat despre credinta in Hristos Isus. FAP 24 25 Dar, pe cind vorbea Pavel despre neprihanire, despre infrinare si desp re judecata viitoare, Felix, ingrozit, a zis:"De asta data, du-te; cind voi mai avea prilej, te voi chema." FAP 24 26 Totodata, el tragea nadejde ca Pavel are sa-i dea bani; de aceea trimi tea si mai des sa-l cheme, ca sa stea de vorba cu el. FAP 24 27 Doi ani au trecut astfel, si in locul lui Felix, a venit Porcius Festu s. Felix a vrut sa faca pe placul Iudeilor, si a lasat pe Pavel in temnita. FAP 25 1 Festus, cind a venit in tinutul sau, dupa trei zile s-a suit de la Ceza rea in Ierusalim. FAP 25 2 Preotii cei mai de seama si fruntasii Iudeilor i-au adus plingere impot riva lui Pavel. L-au rugat cu staruinta, FAP 25 3 si i-au cerut, ca un hatir pentru ei, sa trimita sa-l aduca la Ierusali m. Prin aceasta ii intindeau o cursa, ca sa-l omoare pe drum. FAP 25 4 Festus a raspuns ca Pavel este pazit in Cezarea, si ca el insusi are sa plece in curind acolo. FAP 25 5"Deci", a zis el,"cei mai de frunte dintre voi sa se coboare impreuna cu mine, si, daca este ceva vinovat in omul acesta, sa-l pirasca."

FAP 25 6 Festus n-a zabovit intre ei decit opt sau zece zile; apoi s-a coborit l a Cezarea. A doua zi, a sezut pe scaunul de judecator si a poruncit sa fie adus Pavel. FAP 25 7 Cind a sosit Pavel, iudeii, care venisera de la Ierusalim, l-au inconju rat, si au adus impotriva lui multe si grele invinuiri, pe care nu le puteau dov edi. FAP 25 8 Pavel a inceput sa se apere, si a zis:"N-am pacatuit cu nimic, nici imp otriva Legii iudeilor, nici impotriva Templului, nici impotriva Cezarului." FAP 25 9 Festus, care voia sa capete bunavointa iudeilor, drept raspuns, a zis l ui Pavel:"Vrei sa te sui la Ierusalim, si sa fii judecat pentru aceste lucruri i naintea mea?" FAP 25 10 Pavel a zis:"Eu stau inaintea scaunului de judecata al Cezarului, acol o trebuie sa fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptatit cu nimic, dupa cum stii s i tu foarte bine. FAP 25 11 Daca am facut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednica de moarte, nu ma dau in laturi de la moarte; dar, daca nu este nimic adevarat din lucrurile de care ma pirasc ei, nimeni nu are dreptul sa ma dea in miinile lor. Cer sa fi u judecat de Cezar." FAP 25 12 Atunci Festus, dupa ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a raspuns:"De Ce zar ai cerut sa fii judecat, inaintea Cezarului te vei duce." FAP 25 13 Dupa citeva zile, imparatul Agripa si Berenice au sosit la Cezarea, ca sa ureze de bine lui Festus. FAP 25 14 Fiindca au stat acolo mai multe zile, Festus a spus imparatului cum st au lucrurile cu Pavel; si a zis:"Felix a lasat in temnita pe un om, FAP 25 15 impotriva caruia, cind eram eu in Ierusalim, mi s-au plins preotii cei mai de seama si batrinii Iudeilor, si i-au cerut osindirea. FAP 25 16 Le-am raspuns ca la Romani nu este obiceiul sa se dea nici un om inai nte ca cel pirit sa fi fost pus fata cu pirisii lui si sa fi avut putinta sa se apere de lucrurile de care este pirit. FAP 25 17 Ei au venit deci aici; si, fara intirziere, am sezut a doua zi pe scau nul meu de judecator, si am poruncit sa aduca pe omul acesta. FAP 25 18 Pirisii, cind s-au infatisat, nu l-au invinuit de nici unul din lucrur ile rele pe care mi le inchipuiam eu. FAP 25 19 Aveau impotriva lui numai niste neintelegeri, cu privire la religia lo r si la un oarecare Isus, care a murit, si despre care Pavel spunea ca este viu. FAP 25 20 Fiindca nu stiam ce hotarire sa iau in neintelegerea aceasta, l-am int rebat daca vrea sa mearga la Ierusalim, si sa fie judecat acolo pentru aceste lu cruri. FAP 25 21 Dar Pavel a cerut ca pricina lui sa fie tinuta ca sa-i fie supusa hota ririi imparatului, si am poruncit sa fie pazit pina ce-l voi trimite la Cezar." FAP 25 22 Agripa a zis lui Festus:"As vrea sa aud si eu pe omul acela."Miine", a raspuns Festus,"il vei auzi." FAP 25 23 A doua zi, deci, Agripa si Berenice au venit cu multa fala, si au intr at in locul de ascultare impreuna cu capitanii si cu oamenii cei mai de frunte a i cetatii. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo. FAP 25 24 Atunci Festus a zis:"Imparate Agripa, si voi toti care sunteti de fata cu noi, uitati-va la omul acesta, despre care toata multimea Iudeilor m-a ruga t in Ierusalim si aici, strigind ca nu trebuie sa mai traiasca. FAP 25 25 Fiindca am inteles ca n-a facut nimic vrednic de moarte si fiindca sin gur a cerut sa fie judecat de Cezar, am hotarit sa-l trimit. FAP 25 26 Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de acee a l-am adus inaintea voastra, si mai ales inaintea ta, imparate Agripa, ca, dupa ce se va face cercetarea, sa am ce scrie. FAP 25 27 Caci mi se pare fara noima sa trimit pe un intemnitat, fara sa arat de ce este pirit." FAP 26 1 Agripa a zis lui Pavel:"Ai voie sa te aperi!" Pavel a intins mina, si a inceput sa se apere astfel: FAP 26 2"Ma socotesc fericit, imparate Agripa, ca am sa ma apar astazi inaintea ta, pentru toate lucrurile de care sunt pirit de Iudei;

FAP 26 3 caci tu cunosti foarte bine toate obiceiurile si neintelegerile lor. De aceea, te rog sa ma asculti cu ingaduinta. FAP 26 4 Viata mea, din cele dintii zile al tineretii mele, este cunoscuta de to ti Iudeii, pentru ca am petrecut-o in Ierusalim, in mijlocul neamului meu. FAP 26 5 Daca vor sa marturiseasca, ei stiu de la inceput ca am trait, ca Farise u dupa cea mai ingusta partida a religiei noastre. FAP 26 6 si acum, sunt dat in judecata pentru nadejdea fagaduintei, pe care a fa cut-o Dumnezeu parintilor nostri, FAP 26 7 si a carei implinire o asteapta cele douasprezece semintii ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi si noapte. Pentru aceasta nadejde impara te, sunt pirit eu de Iudei! FAP 26 8 Ce? Vi se pare de necrezut ca Dumnezeu inviaza mortii? FAP 26 9 si eu, ce-i drept, credeam ca trebuie sa fac multe lucruri impotriva N umelui lui Isus din Nazaret, FAP 26 10 si asa am si facut in Ierusalim. Am aruncat in temnita pe multi sfinti , caci am primit puterea aceasta de la preotii cei mai de seama; si, cind erau o sinditi la moarte, imi dadeam si eu votul impotriva lor. FAP 26 11 I-am pedepsit adesea in toate sinagogile si imi dadeam toata silinta ca sa-i fac sa huleasca.In pornirea mea nebuna impotriva lor, ii prigoneam pina si in cetatile straine. FAP 26 12In acest scop, m-am dus la Damasc, cu putere si invoire de la preotii c ei mai de seama. FAP 26 13 Pe la amiaza, imparate, pe drum am vazut stralucind imprejurul meu si imprejurul tovarasilor mei o lumina din cer, a carei stralucire intrecea pe a so arelui. FAP 26 14 Am cazut cu totii la pamint; si eu am auzit un glas, care-mi zicea in limba evreiasca:"saule, saule, pentru ce Ma prigonesti?Iti este greu sa arunci c u piciorul inapoi in virful unui tepus." FAP 26 15"Cine esti, Doamne?" am raspuns eu. si Domnul a zis:"Eu sunt Isus, pe c are-L prigonesti. FAP 26 16 Dar scoala-te, si stai in picioare; caci M-am aratat tie, ca sa te pun slujitor si martor atit al lucrurilor, pe care le-ai vazut, cit si al lucrurilo r, pe care ma vei vedea facindu-le. FAP 26 17 Te-am ales din mijlocul norodului acestuia si din mijlocul Neamurilor, la care te trimit, FAP 26 18 ca sa le deschizi ochii, sa se intoarca de la intuneric la lumina, si de sub puterea satanei la Dumnezeu si sa primeasca, prin credinta in Mine, ierta re de pacate si mostenirea impreuna cu cei sfintiti. FAP 26 19 De aceea, imparate Agripa, n-am vrut sa ma impotrivesc vedeniei cerest i, FAP 26 20 ci am propovaduit intii celor din Damasc, apoi in Ierusalim, in toata Iudea, si la Neamuri, sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu, si sa faca fapte vrednice de pocainta lor. FAP 26 21 Iata de ce au pus Iudeii mina pe mine in Templu, si au cautat sa ma om oare. FAP 26 22 Dar, multumita ajutorului lui Dumnezeu, am ramas in viata pina in ziua aceasta; si am marturisit inaintea celor mici si celor mari, fara sa ma departe z cu nimic de la ce au spus prorocii si Moise ca are sa se intimple: FAP 26 23 si anume, ca Hristosul trebuie sa patimeasca, si ca, dupa ce va fi ce l dintii din invierea mortilor, va vesti lumina norodului si Neamurilor." FAP 26 24 Pe cind vorbea el astfel ca sa se apere, Festus a zis cu glas tare:"Pa vele, esti nebun!Invatatura ta cea multa te face sa dai in nebunie." FAP 26 25"Nu sunt nebun, prea alesule Festus", a raspuns Pavel,"dimpotriva, rost esc cuvinte adevarate si chibzuite. FAP 26 26Imparatul stie aceste lucruri, si de aceea ii vorbesc cu indrazneala, c aci sunt incredintat ca nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindca nu s-au petr ecut intr-un colt! FAP 26 27 Crezi tu in proroci, imparate Agripa? stiu ca crezi." FAP 26 28 si Agripa a zis lui Pavel:"Curind mai vrei tu sa ma indupleci sa ma fa c crestin!"

FAP 26 29"Fie curind, fie tirziu", a raspuns Pavel,"sa dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toti cei ce ma asculta astazi, sa fiti asa cum sunt eu, afara de lanturil e acestea." FAP 26 30Imparatul, dregatorul, Berenice si toti cei ce sedeau impreuna cu ei, s -au sculat. FAP 26 31 si cind au plecat, ziceau unii catre altii:"Omul acesta n-a facut nimi c vrednic de moarte sau de inchisoare." FAP 26 32 si Agripa a zis lui Festus:"Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul daca n-ar fi cerut sa fie judecat de Cezar." FAP 27 1 Dupa ce s-a hotarit sa plecam cu corabia in Italia, pe Pavel si pe alti citiva intemnitati i-au dat pe mina unui sutas al cetei de ostasi Augusta, numi t Iuliu. FAP 27 2 Ne-am suit intr-o corabie de la Adramit care avea sa mearga pe coasta A siei, si am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. FAP 27 3 A doua zi, am ajuns la sidon; si Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i-a dat voie sa mearga pe la prietenii sai si sa fie ingrijit de ei. FAP 27 4 Dupa ce am plecat de acolo, am plutit pe linga Cipru, pentru ca vinturi le erau potrivnice. FAP 27 5 Dupa ce am trecut marea care scalda Cilicia si Pamfilia, am ajuns la Mi ra in Licia. FAP 27 6 Acolo, sutasul a gasit o corabie din Alexandria, care mergea in Italia, si ne-a suit in ea. FAP 27 7 Timp de mai multe zile, am mers incet cu corabia, si nu fara greutate a m atins inaltimea Cnid, unde nu ne-a lasat vintul sa ne oprim. Am trecut pe la c apatul Cretei, alaturi de salmona. FAP 27 8 De abia am mers cu corabia pe marginea insulei, si am ajuns la un loc n umit"Limanuri bune", de care era aproape cetatea Lasea. FAP 27 9 Trecuse destul de multa vreme, si calatoria pe mare se facea primejdioa sa, pentru ca trecuse chiar si vremea"postului." De aceea, Pavel a instiintat p e ceilalti, FAP 27 10 si le-a zis:"Oamenilor, calatoria vad ca nu se va face fara primejdie si fara multa paguba, nu numai pentru incarcatura si pentru corabie, dar chiar s i pentru vietile noastre." FAP 27 11 sutasul a ascultat mai mult de cirmaci si de stapinul corabiei decit d e vorbele lui Pavel. FAP 27 12 si fiindca limanul nu era bun de iernat, cei mai multi au fost de pare re sa plece cu corabia de acolo, ca sa incerce sa ajunga la Fenix, liman din Cre ta, asezat spre miaza-zi-apus si spre miaza-noapte-apus, ca sa ierneze acolo. FAP 27 13Incepuse sa sufle un vint uscat de miaza-zi, si, ca unii care se credea u stapini pe tinta, au ridicat ancorele, si au pornit cu corabia pe marginea Cr etei. FAP 27 14 Dar nu dupa multa vreme, s-a dezlantuit asupra insulei un vint furtuno s, numit Eurachilon. FAP 27 15 Corabia a fost luata de el, fara sa poata lupta impotriva vintului, si ne-am lasat dusi in voia lui. FAP 27 16 Am trecut repede pe la partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, si a bia am putut sa punem mina pe luntre. FAP 27 17 Dupa ce au ridicat-o in sus, au intrebuintat mijloace de ajutor, au in cins corabia cu fringhii; si, de teama sa nu cada peste sirta, au lasat pinzele in jos. Astfel s-au lasat minati de vint. FAP 27 18 Fiindca eram batuti foarte tare de furtuna, a doua zi au inceput sa ar unce in mare incarcatura din corabie, FAP 27 19 si a treia zi, noi cu miinile noastre, am lepadat uneltele corabiei. FAP 27 20 soarele si stelele nu s-au vazut mai multe zile, si furtuna era asa de puternica, incit la urma pierdusem orice nadejde de scapare. FAP 27 21 Oamenii nu mincasera de multa vreme. Atunci, Pavel s-a sculat in mijlo cul lor, si a zis:"Oamenilor, trebuia sa ma ascultati, si sa nu fi pornit cu cor abia din Creta, ca sa fi scapat de aceasta primejdie si de aceasta paguba. FAP 27 22 Acum, va sfatuiesc sa fiti cu voie buna, pentru ca nici unul din voi n u va pieri, si nu va fi alta pierdere decit a corabiei.

FAP 27 23 Un inger al Dumnezeului al caruia sunt eu, si caruiaIi slujesc, mi s-a aratat azi noapte, FAP 27 24 si mi-a zis:"Nu te teme, Pavele; tu trebuie sa stai inaintea Cezarului ; si iata ca Dumnezeu ti-a daruit pe toti cei ce merg cu corabia impreuna cu tin e." FAP 27 25 De aceea, oamenilor, linistiti-va, caci am incredere in Dumnezeu ca se va intimpla asa cum mi s-a spus. FAP 27 26 Dar trebuie sa dam peste un ostrov." FAP 27 27 In noaptea a patrusprezecea, pe cind eram impinsi incoace si incolo cu corabia pe marea Adriatica, pe la miezul noptii, marinarii au banuit ca se apro pie de pamint. FAP 27 28 Au masurat adincimea apei, si au gasit douazeci de stinjeni; au mers p utin mai departe, au masurat-o din nou, si au gasit cincisprezece stinjeni. FAP 27 29 De teama sa nu se loveasca de stinci, au aruncat patru ancore inspre c irma corabiei, si doreau sa se faca ziua. FAP 27 30 Dar deoarece corabierii cautau sa fuga din corabie, si slobozeau luntr ea in mare, sub cuvint ca ar vrea sa arunce ancorele inspre partea dinainte a c orabiei, FAP 27 31 Pavel a zis sutasului si ostasilor:"Daca oamenii acestia nu vor ramine in corabie, nu puteti fi scapati." FAP 27 32 Atunci, ostasii au taiat funiile luntrii si au lasat-o sa cada jos. FAP 27 33Inainte de ziua, Pavel a rugat pe toti sa manince, si a zis:"Astazi sun t patrusprezece zile, de cind stati mereu de veghe, si n-ati luat nimic de minca re in gura. FAP 27 34 De aceea, va rog sa mincati, caci lucrul acesta este pentru scaparea v oastra; si nu vi se va pierde nici un par din cap." FAP 27 35 Dupa ce a spus aceste vorbe, a luat piine, a multumit lui Dumnezeu ina intea tuturor, a frint-o, si a inceput sa manince. FAP 27 36 Toti s-au imbarbatat atunci, si au luat si ei de au mincat. FAP 27 37In corabie eram de toti: doua sute saptezeci si sase de suflete. FAP 27 38 Dupa ce s-au saturat, au usurat corabia, aruncind griul in mare. FAP 27 39 Cind s-a facut ziua, n-au cunoscut pamintul; dar au vazut de departe u n golf, care avea maluri nisipoase, si au hotarit sa impinga corabia intr-acolo, daca va fi cu putinta. FAP 27 40 Au taiat ancorele, ca sa le sloboada in mare, si au slabit in acelasi timp funiile cirmelor; apoi au ridicat ventrila cea mica dupa suflarea vintului, si s-au indreptat spre mal. FAP 27 41 Dar au dat peste o limba de pamint unde s-a infipt corabia si partea dinainte a corabiei s-a implintat si statea neclintita, pe cind partea dinapoi a inceput sa se rupa de izbitura valurilor. FAP 27 42 Ostasii au fost de parere sa omoare pe cei intemnitati, ca sa nu scape vreunul prin inot. FAP 27 43 sutasul insa, care voia sa scape pe Pavel, i-a oprit de la gindul aces ta. A poruncit ca cei ce pot inota, sa se arunce de pe corabie in apa, si sa ias a cei dintii la pamint; FAP 27 44 iar ceilalti sa se aseze unii pe scinduri, iar altii pe frinturi de co rabie, si asa s-a facut ca au ajuns toti teferi la uscat. FAP 28 1 Dupa ce am scapat de primejdie, am aflat ca ostrovul se chema Malta. FAP 28 2 Barbarii ne-au aratat o bunavointa putin obisnuita; ne-au primit pe tot i la un foc mare, pe care-l aprinsesera din pricina ca ploua, si se lasase un fr ig mare. FAP 28 3 Pavel strinsese o gramada de maracini, si-i pusese pe foc; o napirca a iesit afara din pricina caldurii, si s-a lipit de mina lui. FAP 28 4 Barbarii, cind au vazut napirca spinzurata de mina lui, au zis unii cat re altii:"Cu adevarat, omul acesta este un ucigas, caci"Dreptatea" nu vrea sa-l lase sa traiasca, macar ca a fost scapat din mare." FAP 28 5 Pavel a scuturat napirca in foc si n-a simtit nici un rau. FAP 28 6 Oamenii aceia se asteptau sa-l vada umflindu-se sau cazind deodata mort ; dar, dupa ce au asteptat mult, si au vazut ca nu i se intimpla nici un rau, si -au schimbat parerea, si ziceau ca este un zeu.

FAP 28 7In imprejurimi, erau mosiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El n e-a primit si ne-a ospatat cu cea mai mare bunavointa trei zile. FAP 28 8 Tatal lui Publius zacea atunci in pat, bolnav de friguri si de urdinare . Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus miinile peste el, si l-a vindecat. FAP 28 9 Atunci, au venit si ceilalti bolnavi din ostrovul acela, si au fost vin decati. FAP 28 10 Ni s-a dat mare cinste; si, la plecarea noastra cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum. FAP 28 11 Dupa o sedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, car e iernase in ostrov si care purta semnul Dioscurilor. FAP 28 12 Am ajuns la siracusa, si am ramas acolo trei zile. FAP 28 13 De acolo, am mers inainte pe linga coasta, si am venit la Regio, iar a doua zi, fiindca sufla vintul de miaza-zi, dupa doua zile, am venit la Puzole, FAP 28 14 unde am dat peste niste frati, care ne-au rugat sa mai raminem sapte z ile cu ei. si asa am ajuns la Roma. FAP 28 15 Din Roma ne-au iesit inainte, pina in"Forul lui Apiu", si pina la"Cele trei Circiumi", fratii, care auzisera despre noi. Cind i-a vazut Pavel, a multu mit lui Dumnezeu, si s-a imbarbatat. FAP 28 16 Cind am ajuns la Roma, sutasul a dat pe cei intemnitati capitanului st rajerilor palatului, iar lui Pavel i s-a ingaduit sa ramina intr-un loc deosebit cu un ostas care-l pazea. FAP 28 17 Dupa trei zile, Pavel a chemat pe mai marii Iudeilor; si cind s-au adu nat, le-a zis:"Fratilor, fara sa fi facut ceva impotriva norodului sau obiceiuri lor parintilor nostri, am fost bagat la inchisoare in Ierusalim, si de acolo am fost dat in miinile Romanilor. FAP 28 18 Dupa ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gind sa-mi dea drumul, pe ntru ca nu era in mine nici o vina vrednica de moarte. FAP 28 19 Dar Iudeii s-au impotrivit, si am fost silit sa cer sa fiu judecat de Cezar, fara sa am de altfel nici un gind sa pirasc neamul meu. FAP 28 20 De aceea, v-am chemat sa va vad si sa vorbesc cu voi, caci din pricina nadejdii lui Israel port eu acest lant." FAP 28 21 Ei i-au raspuns:"Noi n-am primit din Iudea nici o scrisoare cu privire la tine, si n-a venit aici nici un frate, care sa fi spus sau sa fi vorbit ceva rau despre tine. FAP 28 22 Dar am vrea sa auzim parerea ta, pentru ca stim ca partida aceasta pre tutindeni stirneste impotrivire." FAP 28 23 I-au hotarit o zi, si au venit mai multi la locuinta lui. Pavel le-a v estit Imparatia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi, si a cautat sa-i incredinteze pr in Legea lui Moise si prin proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbire a tinea de dimineata pina seara. FAP 28 24 Unii au crezut ce le spunea el, iar altii n-au crezut. FAP 28 25 Fiindca ei au plecat acasa in neintelegere unii cu altii, Pavel n-a ad augat decit aceste vorbe:"Bine a spus Duhul sfint prin prorocul Isaia catre pari ntii vostri, FAP 28 26 cind a zis:"Du-te la poporul acesta, si zi-i:"Veti auzi cu urechile vo astre, si nu veti intelege; cu ochii vostri veti privi, si nu veti vedea. FAP 28 27 Caci inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga c u inima, sa se intoarca la Dumnezeu si sa-i vindec." FAP 28 28 sa stiti dar ca mintuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisa Neamur ilor, si o vor asculta." FAP 28 29 Cind a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei. FAP 28 30 Pavel a ramas doi ani intregi intr-o casa, pe care o luase cu chirie. Primea pe toti care veneau sa-l vada, FAP 28 31 propovaduiaImparatia lui Dumnezeu, si invata pe oameni, cu toata indra zneala si fara nici o piedica, cele privitoare la Domnul Isus Hristos. ROM 1 1 Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat sa fie apostol, pus deoparte ca s a vesteasca Evanghelia lui Dumnezeu, ROM 1 2 pe care o fagaduise mai inainte prin prorocii Sai in Sfintele Scripturi.

ROM 1 3 Ea priveste pe Fiul Sau, nascut din saminta lui David, in ce priveste tr upul, ROM 1 4 iar in ce priveste duhul sfinteniei dovedit cu putere ca este Fiul lui D umnezeu, prin invierea mortilor; adica pe Isus Hristos, Domnul nostru, ROM 1 5 prin care am primit harul si apostolia, ca sa aducem, pentru Numele Lui, la ascultarea credintei pe toate Neamurile, ROM 1 6 intre care sunteti si voi, cei chemati sa fiti ai lui Isus Hristos. ROM 1 7 Deci, voua tuturor, care sunteti prea iubiti ai lui Dumnezeu in Roma, ch emati sa fiti sfinti: Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos! ROM 1 8 Mai intii multumesc Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toti, caci credinta voastra este vestita in toata lumea. ROM 1 9 Dumnezeu, caruia Ii slujesc in duhul meu, in Evanghelia Fiului Sau, imi este martor ca va pomenesc neincetat in rugaciunile mele, ROM 1 10 si cer totdeauna ca, prin voia lui Dumnezeu, sa am in sfirsit fericirea sa vin la voi. ROM 1 11 Caci doresc sa va vad, ca sa va dau vreun dar duhovnicesc pentru intari rea voastra, ROM 1 12 sau mai degraba, ca sa ne imbarbatam laolalta in mijlocul vostru, prin credinta, pe care o avem impreuna, si voi si eu. ROM 1 13 Nu vreau sa nu stiti, fratilor, ca de multe ori am avut de gind sa vin la voi, ca sa culeg vreun rod printre voi, ca printre celelalte neamuri, dar am fost impiedicat pina acum. ROM 1 14 Eu sunt dator si Grecilor si Barbarilor, si celor invatati si celor nei nvatati. ROM 1 15 Astfel, in ce ma priveste pe mine, am o vie dorinta sa va vestesc Evang helia voua celor din Roma. ROM 1 16 Caci mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Hristos; fiindca ea este pute rea lui Dumnezeu pentru mintuirea fiecaruia care crede: intii a Iudeului, apoi a Grecului; ROM 1 17 deoarece in ea este descoperita o neprihanire, pe care o da Dumnezeu, p rin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris:"Cel neprihanit va tr ai prin credinta." ROM 1 18 Minia lui Dumnezeu se descopere din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor, care inaduse adevaru l in nelegiuirea lor. ROM 1 19 Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu. ROM 1 20In adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeir ea Lui, se vad lamurit, de la facerea lumii, cind te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot dezvinovati; ROM 1 21 fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumneze u, nici nu I-au multumit; ci s-au dedat la ginduri desarte, si inima lor fara p ricepere s-a intunecat. ROM 1 22 S-au falit ca sunt intelepti, si au inebunit, ROM 1 23 si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana c u omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si tiritoare. ROM 1 24 De aceea, Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimil or lor; asa ca isi necinstesc singuri trupurile; ROM 1 25 caci au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu, si au slujit si s-a u inchinat fapturii in locul Facatorului, care este binecuvintat in veci! Amin. ROM 1 26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lasat in voia unor patimi scirboase; caci femeile lor au schimbat intrebuintarea fireasca a lor intr-una care este im potriva firii; ROM 1 27 tot astfel si barbatii, au parasit intrebuintarea fireasca a femeii, sau aprins in poftele lor unii pentru altii, au savirsit parte barbateasca cu par te barbateasca lucruri scirboase, si au primit in ei insisi plata cuvenita pentr u ratacirea lor. ROM 1 28 Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu

i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite. ROM 1 29 Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclen ie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciun e, de porniri rautacioase; sunt soptitori, ROM 1 30 birfitori, uritori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocit ori de rele, neascultatori de parinti, ROM 1 31 fara pricepere, calcatori de cuvint, fara dragoste fireasca, neinduplec ati, fara mila. ROM 1 32 Si, macar ca stiu hotarirea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucru ri, sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de bun i pe cei ce le fac. ROM 2 1 Asadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poti dezvino vati; caci prin faptul ca judeci pe altul, te osindesti singur; fiindca tu, care judeci pe altul, faci aceleasi lucruri. ROM 2 2 Stim, in adevar, ca judecata lui Dumnezeu impotriva celor ce savirsesc a stfel de lucruri, este potrivita cu adevarul. ROM 2 3 Si crezi tu, omule care judeci pe cei ce savirsesc astfel de lucruri, si pe care le faci si tu, ca vei scapa de judecata lui Dumnezeu? ROM 2 4 Sau dispretuiesti tu bogatiile bunatatii, ingaduintei si indelungii Lui rabdari? Nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta? ROM 2 5 Dar, cu impietrirea inimii tale, care nu vrea sa se pocaiasca, iti aduni o comoara de minie pentru ziua miniei si a aratarii dreptei judecati a lui Dumn ezeu, ROM 2 6 care va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. ROM 2 7 Si anume, va da viata vesnica celor ce, prin staruinta in bine, cauta sl ava, cinstea si nemurirea; ROM 2 8 si va da minie si urgie celor ce din duh de gilceava, se impotrivesc ade varului si asculta de nelegiuire. ROM 2 9 Necaz si strimtorare va veni peste orice suflet omenesc care face raul: intii peste Iudeu, apoi peste Grec. ROM 2 10 Slava, cinste si pace va veni insa peste oricine face binele: intii pes te Iudeu, apoi peste Grec. ROM 2 11 Caci inaintea lui Dumnezeu nu se are in vedere fata omului. ROM 2 12 Toti cei ce au pacatuit fara lege vor pieri fara lege si toti cei ce au pacatuit avind lege, vor fi judecati dupa lege. ROM 2 13 Pentru ca nu cei ce aud Legea sunt neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, c i cei ce implinesc legea aceasta, vor fi socotiti neprihaniti. ROM 2 14 Cind Neamurile, macar ca n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, isi sunt singuri lege; ROM 2 15 si ei dovedesc ca lucrarea Legii este scrisa in inimile lor; fiindca de spre lucrarea aceasta marturisesc cugetul lor si gindurile lor care sau se invin ovatesc, sau se dezvinovatesc intre ele. ROM 2 16 Si faptul acesta se va vedea in ziua cind, dupa Evanghelia mea, Dumneze u va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor. ROM 2 17 Tu, care te numesti Iudeu, care te reazemi pe o Lege, care te lauzi cu Dumnezeul tau, ROM 2 18 care cunosti voia Lui, care stii sa faci deosebire intre lucruri, pentr u ca esti invatat de Lege; ROM 2 19 tu, care te magulesti ca esti calauza orbilor, lumina celor ce sunt in intuneric, ROM 2 20 povatuitorul celor fara minte, invatatorul celor nestiutori, pentru ca in Lege ai dreptarul cunostintei depline si al adevarului; ROM 2 21 tu deci, care inveti pe altii, pe tine insuti nu te inveti? Tu, care pr opovaduiesti:"Sa nu furi", furi? ROM 2 22 Tu care zici:"Sa nu preacurvesti", preacurvesti? Tu, caruia ti-e scirba de idoli, le jefuiesti templele? ROM 2 23 Tu, care te falesti cu Legea, necinstesti pe Dumnezeu prin calcarea ace stei Legi? ROM 2 24 Caci,"din pricina voastra este hulit Numele lui Dumnezeu intre Neamuri" , dupa cum este scris.

ROM 2 25 Taierea imprejur, negresit, este de folos, daca implinesti Legea, dar d aca tu calci Legea, taierea ta imprejur ajunge netaiere imprejur. ROM 2 26 Daca deci, cel netaiat imprejur pazeste poruncile Legii, netaierea lui imprejur nu i se va socoti ea ca o taiere imprejur? ROM 2 27 Cel netaiat imprejur din nastere, care implineste Legea, nu te va osind i el pe tine, care o calci, macar ca ai slova Legii si taierea imprejur? ROM 2 28 Iudeu nu este acela care se arata pe dinafara ca este Iudeu; si taiere imprejur nu este aceea care este pe dinafara, in carne. ROM 2 29 Ci Iudeu este acela care este Iudeu inlauntru si taiere imprejur este a ceea a inimii, in duh, nu in slova; un astfel de Iudeu isi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu. ROM 3 1 Care este deci intiietatea Iudeului sau care este folosul taierii imprej ur? ROM 3 2 Oricum, sunt mari. Si mai intii de toate, prin faptul ca lor le-au fost incredintate cuvintele lui Dumnezeu. ROM 3 3 Si ce are a face daca unii n-au crezut? Necredinta lor va nimici ea cred inciosia lui Dumnezeu? ROM 3 4 Nicidecum! Dimpotriva, Dumnezeu sa fie gasit adevarat si toti oamenii sa fie gasiti mincinosi, dupa cum este scris:"Ca sa fii gasit neprihanit in cuvint ele Tale, si sa iesi biruitor cind vei fi judecat." ROM 3 5 Dar, daca nelegiuirea noastra pune in lumina neprihanirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cindIsi dezlantuieste minia? (Vorbes c in felul oamenilor.) ROM 3 6 Nicidecum! Pentru ca, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? ROM 3 7 Si daca, prin minciuna mea, adevarul lui Dumnezeu straluceste, si mai mu lt spre slava Lui, de ce mai sunt eu insumi judecat ca pacatos? ROM 3 8 Si de ce sa nu facem raul ca sa vina bine din el, cum pretind unii, care ne vorbesc de rau, ca spunem noi? Osinda acestor oameni este dreapta. ROM 3 9 Ce urmeaza atunci? Suntem noi mai buni decit ei? Nicidecum. Fiindca am d ovedit ca toti, fie Iudei, fie Greci, sunt sub pacat, ROM 3 10 dupa cum este scris:"Nu este nici un om neprihanit, nici unul macar. ROM 3 11 Nu este nici unul care sa aiba pricepere. Nu este nici unul care sa cau te cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. ROM 3 12 Toti s-au abatut, si au ajuns niste netrebnici. Nu este niciunul care s a faca binele, niciunul macar. ROM 3 13 Gitlejul lor este un mormint deschis; se slujesc de limbile lor ca sa i nsele; sub buze au venin de aspida; ROM 3 14 gura le este plina de blestem si de amaraciune; ROM 3 15 au picioarele grabnice sa verse singe, ROM 3 16 prapadul si pustiirea sunt pe drumul lor; ROM 3 17 nu cunosc calea pacii; ROM 3 18 frica de Dumnezeu nu este inaintea ochilor lor." ROM 3 19 Stim insa ca tot ce spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru c a orice gura sa fie astupata si toata lumea sa fie gasita vinovata inaintea lui Dumnezeu. ROM 3 20 Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui, prin faptele Legi i, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului. ROM 3 21 Dar acum s-a aratat o neprihanire, pe care o da Dumnezeu fara lege - de spre ea marturisesc Legea si prorocii ROM 3 22 si anume, neprihanirea data de Dumnezeu, care vine prin credinta in Isu s Hristos, pentru toti si peste toti cei ce cred in El. Nu este nici o deosebire . ROM 3 23 Caci toti au pacatuit, si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu. ROM 3 24 Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpa rarea, care este in Hristos Isus. ROM 3 25 Pe El, Dumnezeu L-a rinduit mai dinainte sa fie, prin credinta in singe le Lui, o jertfa de ispasire, ca sa-Si arate neprihanirea Lui, caci trecuse cu v ederea pacatele dinainte, in vremea indelungii rabdari a lui Dumnezeu; ROM 3 26 pentru ca, in vremea de acum, sa-Si arate neprihanirea Lui in asa fel i ncit, sa fie neprihanit, si totusi sa socoteasca neprihanit pe cel ce crede in I

sus. ROM 3 27 Unde este dar pricina de lauda? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelo r? Nu; ci prin legea credintei. ROM 3 28 Pentru ca noi credem ca omul este socotit neprihanit prin credinta, far a faptele Legii. ROM 3 29 Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este si al Neamu rilor? Da, este si al Neamurilor; ROM 3 30 deoarece Dumnezeu este unul singur si El va socoti neprihaniti, prin cr edinta, pe cei taiati imprejur, si tot prin credinta si pe cei netaiati imprejur . ROM 3 31 Deci, prin credinta desfiintam noi Legea? Nicidecum. Dimpotriva, noi in tarim Legea. ROM 4 1 Ce vom zice dar ca a capatat, prin puterea lui, stramosul nostru Avraam ? ROM 4 2 Daca Avraam a fost socotit neprihanit prin fapte, are cu ce sa se laude, dar nu inaintea lui Dumnezeu. ROM 4 3 Caci ce zice Scriptura?"Avraam a crezut pe Dumnezeu, si aceasta i s-a so cotit ca neprihanire." ROM 4 4Insa, celui ce lucreaza, plata cuvenita lui i se socoteste nu ca un har, ci ca ceva datorat; ROM 4 5 pe cind, celui ce nu lucreaza, ci crede in Cel ce socoteste pe pacatos n eprihanit, credinta pe care o are el, ii este socotita ca neprihanire. ROM 4 6 Tot astfel, si David numeste fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fa ra fapte, il socoteste neprihanit. ROM 4 7"Ferice", zice el,"de aceia ale caror faradelegi sunt iertate, si ale car or pacate sunt acoperite! ROM 4 8 Ferice de omul, caruia nu-i tine Domnul in seama pacatul!" ROM 4 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei taiati imprejur sau si pentru ce i netaiati imprejur? Caci zicem ca lui Avraam credinta"i-a fost socotita ca nepr ihanire." ROM 4 10 Dar cum i-a fost socotita? Dupa, sau inainte de taierea lui imprejur? N u cind era taiat imprejur, ci cind era netaiat imprejur. ROM 4 11 Apoi, a primit ca semn taierea imprejur, ca o pecete a acelei neprihani ri, pe care o capatase prin credinta cind era netaiat imprejur. Si aceasta, pent ru ca sa fie tatal tuturor celor care cred, macar ca nu sunt taiati imprejur; ca , adica, sa li se socoteasca si lor neprihanirea aceasta; ROM 4 12 si pentru ca sa fie si tatal celor taiati imprejur, adica al acelora ca re nu numai ca sunt taiati imprejur, dar si calca pe urmele credintei aceleia pe care o avea tatal nostru Avraam cind nu era taiat imprejur. ROM 4 13In adevar, fagaduinta facuta lui Avraam sau semintei lui, ca va mosteni lumea, n-a fost facuta pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihaniri, care se capata prin credinta. ROM 4 14 Caci, daca mostenitori sunt cei ce se tin de Lege, credinta este zadarn ica; si fagaduinta este nimicita; ROM 4 15 pentru ca Legea aduce minie; si unde nu este o lege, acolo nu este nici calcare de lege. ROM 4 16 De aceea, mostenitori sunt cei ce se fac prin credinta, pentru ca sa fi e prin har, si pentru ca fagaduinta sa fie chezasuita pentru toata saminta lui A vraam: nu numai pentru saminta aceea care este sub Lege, ci si pentru saminta ac eea care are credinta lui Avraam, tatal nostru al tuturor, ROM 4 17 dupa cum este scris:"Te-am rinduit sa fii tatal multor neamuri." El, ad ica, este tatal nostru inaintea lui Dumnezeu, in care a crezut, care inviaza mor tii, si care cheama lucrurile care nu sunt, ca si cum ar fi. ROM 4 18 Nadajduind impotriva oricarei nadejdi, el a crezut, si astfel a ajuns t atal multor neamuri, dupa cum i se spusese:"Asa va fi saminta ta." ROM 4 19 Si, fiindca n-a fost slab in credinta, el nu s-a uitat la trupul sau ca re era imbatrinit, - avea aproape o suta de ani, - nici la faptul ca Sara nu mai putea sa aiba copii. ROM 4 20 El nu s-a indoit de fagaduinta lui Dumnezeu, prin necredinta, ci, intar it prin credinta lui, a dat slava lui Dumnezeu,

ROM 4 21 deplin incredintat ca El ce fagaduieste, poate sa si implineasca. ROM 4 22 De aceea, credinta aceasta"i-a fost socotita ca neprihanire." ROM 4 23 Dar nu numai pentru el este scris ca"i-a fost socotita ca neprihanire"; ROM 4 24 ci este scris si pentru noi, carora de asemenea ne va fi socotita, noua celor ce credem in Cel ce a inviat din morti pe Isus Hristos, Domnul nostru, ROM 4 25 care a fost dat din pricina faradelegilor noastre, si a inviat din pric ina ca am fost socotiti neprihaniti. ROM 5 1 Deci, fiindca suntem socotiti neprihaniti, prin credinta, avem pace cu D umnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. ROM 5 2 LuiIi datoram faptul ca, prin credinta, am intrat in aceasta stare de ha r, in care suntem, si ne bucuram in nadejdea slavei lui Dumnezeu. ROM 5 3 Ba mai mult, ne bucuram chiar si in necazurile noastre; caci stim ca nec azul aduce rabdare, ROM 5 4 rabdarea aduce biruinta in incercare, iar biruinta aceasta aduce nadejde a. ROM 5 5Insa nadejdea aceasta nu inseala, pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata in inimile noastre prin Duhul Sfint, care ne-a fost dat. ROM 5 6 Caci, pe cind eram noi inca fara putere, Hristos, la vremea cuvenita a m urit pentru cei nelegiuiti. ROM 5 7 Pentru un om neprihanit, cu greu ar muri cineva; dar pentru binefacatoru l lui, poate ca s-ar gasi cineva sa moara. ROM 5 8 Dar DumnezeuIsi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cind eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi. ROM 5 9 Deci, cu atit mai mult acum cind suntem socotiti neprihaniti, prin singe le Lui, vom fi mintuiti prin El de minia lui Dumnezeu. ROM 5 10 Caci, daca atunci cind eram vrajmasi, am fost impacati cu Dumnezeu, pri n moartea Fiului Sau, cu mult mai mult acum, cind suntem impacati cu El, vom fi mintuiti prin viata Lui. ROM 5 11 Si nu numai atit, dar ne si bucuram in Dumnezeu, prin Domnul nostru Isu s Hristos, prin care am capatat impacarea. ROM 5 12 De aceea, dupa cum printr-un singur om a intrat pacatul in lume, si pri n pacat a intrat moartea, si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, d in pricina ca toti au pacatuit... ROM 5 13 (Caci inainte de Lege, pacatul era in lume. Dar pacatul nu este tinut i n seama cita vreme nu este o lege. ROM 5 14 Totusi, moartea a domnit, de la Adam pina la Moise, chiar peste cei ce nu pacatuisera printr-o calcare de lege asemanatoare cu a lui Adam, care este o icoana preinchipuitoare a Celui ce avea sa vina. ROM 5 15 Dar cu darul fara plata nu este ca si cu greseala; caci, daca prin gres eala unuia singur, cei multi au fost loviti cu moartea, apoi cu mult mai mult ha rul lui Dumnezeu si darul, pe care ni l-a facut harul acesta intr-un singur om, adica in Isus Hristos, s-au dat din belsug celor multi. ROM 5 16 Si darul fara plata nu vine ca printr-acel unul care a pacatuit; caci j udecata venita de la unul, a adus osinda; dar darul fara plata venit in urma mul tor greseli a adus o hotarire de iertare. ROM 5 17 Daca deci, prin greseala unuia, singur, moartea a domnit prin el singur , cu mult mai mult cei ce primesc, in toata plinatatea, harul si darul neprihani rii vor domni in viata prin acel unul singur, care este Isus Hristos!) ROM 5 18 Astfel dar, dupa cum printr-o singura greseala, a venit o osinda, care a lovit pe toti oamenii, tot asa, printr-o singura hotarire de iertare a venit p entru toti oamenii o hotarire de neprihanire care da viata. ROM 5 19 Caci, dupa cum prin neascultarea unui singur om, cei multi au fost facu ti pacatosi, tot asa, prin ascultarea unui singur om, cei multi vor fi facuti ne prihaniti. ROM 5 20 Ba inca si Legea a venit pentru ca sa se inmulteasca greseala; dar unde s-a inmultit pacatul, acolo harul s-a inmultit si mai mult; ROM 5 21 pentru ca, dupa cum pacatul a stapinit dind moartea, tot asa si harul s a stapineasca dind neprihanirea, ca sa dea viata vesnica, prin Isus Hristos, Dom nul nostru.

ROM 6 1 Ce vom zice dar? Sa pacatuim mereu, ca sa se inmulteasca harul? ROM 6 2 Nicidecum! Noi, care am murit fata de pacat, cum sa mai traim in pacat? ROM 6 3 Nu stiti ca toti citi am fost botezati in Isus Hristos, am fost botezati in moartea Lui? ROM 6 4 Noi deci, prin botezul in moartea Lui, am fost ingropati impreuna cu El, pentru ca, dupa cum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, tot asa si noi sa traim o viata noua. ROM 6 5In adevar, daca ne-am facut una cu El printr-o moarte asemanatoare cu a L ui, vom fi una cu El si printr-o inviere asemanatoare cu a Lui. ROM 6 6 Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El pentr u ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, in asa fel ca sa nu mai f im robi ai pacatului; ROM 6 7 caci cine a murit de drept, este izbavit de pacat. ROM 6 8 Acum, daca am murit impreuna cu Hristos, credem ca vom si trai impreuna cu El, ROM 6 9 intrucit stim ca Hristosul inviat din morti nu mai moare: moartea nu mai are nici o stapinire asupra Lui. ROM 6 10 Fiindca prin moartea de care a murit, El a murit pentru pacat, o data pentru totdeauna; iar prin viata pe care o traieste, traieste pentru Dumnezeu. ROM 6 11 Tot asa si voi insiva, socotiti-va morti fata de pacat, si vii pentru Dumnezeu, in Isus Hristos, Domnul nostru. ROM 6 12 Deci, pacatul sa nu mai domneasca in trupul vostru muritor, si sa nu ma i ascultati de poftele lui. ROM 6 13 Sa nu mai dati in stapinirea pacatului madularele voastre, ca niste une lte ale nelegiuirii; ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu, ca vii, din morti cu m erati; si dati lui Dumnezeu madularele voastre, ca pe niste unelte ale nepriha nirii. ROM 6 14 Caci pacatul nu va mai stapini asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub Lege, ci sub har. ROM 6 15 Ce urmeaza de aici? Sa pacatuim pentru ca nu mai suntem sub Lege, ci su b har? Nicidecum. ROM 6 16 Nu stiti ca, daca va dati robi cuiva, ca sa-l ascultati, sunteti robii aceluia de care ascultati, fie ca este vorba de pacat, care duce la moarte, fie ca este vorba de ascultare, care duce la neprihanire? ROM 6 17 Dar multumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru ca, dupa ce ati fost robi ai pacatului, ati ascultat acum din inima de dreptarul invataturii, pe care ati primit-o. ROM 6 18 Si prin chiar faptul ca ati fost izbaviti de sub pacat, v-ati facut rob i ai neprihanirii. ROM 6 19 Vorbesc omeneste, din pricina neputintei firii voastre pamintesti: dupa cum odinioara v-ati facut madularele voastre roabe ale necuratiei si faradelegi i, asa ca savirseati faradelegea, tot asa, acum trebuie sa va faceti madularele voastre roabe ale neprihanirii ca sa ajungeti la sfintirea voastra! ROM 6 20 Caci, atunci cind erati robi ai pacatului, erati slobozi fata de neprih anire. ROM 6 21 Si ce roade aduceati atunci? Roade, de care acum va este rusine: pentru ca sfirsitul acestor lucruri este moartea. ROM 6 22 Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lu i Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfirsit: viata vesnica. ROM 6 23 Fiindca plata pacatului este moartea: dar darul fara plata al lui Dumne zeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru. ROM 7 1 Nu stiti, fratilor, caci vorbesc unor oameni care cunosc Legea, ca Legea are stapinire asupra omului cita vreme traieste el? ROM 7 2 Caci femeia maritata este legata, prin Lege, de barbatul ei cita vreme t raieste el; dar daca-i moare barbatul, este dezlegata de legea barbatului ei. ROM 7 3 Daca deci, cind ii traieste barbatul, ea se marita dupa altul, se va che ma preacurva; dar daca-i moare barbatul, este dezlegata de Lege, asa ca nu mai e ste preacurva, daca se marita dupa altul. ROM 7 4 Tot astfel, fratii mei, prin trupul lui Hristos, si voi ati murit in ce

priveste Legea, ca sa fiti ai altuia, adica ai Celui ce a inviat din morti; si a ceasta, ca sa aducem roada pentru Dumnezeu. ROM 7 5 Caci, cind traiam sub firea noastra paminteasca, patimile pacatelor atit ate de Lege, lucrau in madularele noastre, si ne faceau sa aducem roade pentru m oarte. ROM 7 6 Dar acum, am fost izbaviti de Lege si suntem morti fata de Legea aceasta care ne tinea robi, pentru ca sa slujim lui Dumnezeu intr-un duh nou, iar nu d upa vechea slova. ROM 7 7 Deci ce vom zice? Legea este ceva pacatos? Nicidecum! Dimpotriva, pacatu l nu l-am cunoscut decit prin Lege. De pilda, n-as fi cunoscut pofta, daca Lege a nu mi-ar fi spus:"Sa nu poftesti!" ROM 7 8 Apoi, pacatul a luat prilejul, si a facut sa se nasca in mine prin porun ca tot felul de pofte; caci fara Lege, pacatul este mort. ROM 7 9 Odinioara, fiindca eram fara Lege, traiam, dar cind a venit porunca, pac atul a inviat, si eu am murit. ROM 7 10 Si porunca, ea, care trebuia sa-mi dea viata, mi-a pricinuit moartea. ROM 7 11 Pentru ca pacatul a luat prilejul, prin ea m-a amagit, si prin insasi p orunca aceasta m-a lovit cu moartea. ROM 7 12 Asa ca Legea, negresit, este sfinta, si porunca este sfinta, dreapta si buna. ROM 7 13 Atunci, un lucru bun mi-a dat moartea? Nicidecum. Dar pacatul, tocmai c a sa iasa la iveala ca pacat, mi-a dat moartea printr-un lucru bun, pentru ca pa catul sa se arate afara din cale de pacatos, prin faptul ca se slujea de aceeasi porunca. ROM 7 14 Stim, in adevar, ca Legea este duhovniceasca: dar eu sunt pamintesc, vi ndut rob pacatului. ROM 7 15 Caci nu stiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urasc. ROM 7 16 Acum, daca fac ce nu vreau, marturisesc prin aceasta ca Legea este buna . ROM 7 17 Si atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care lo cuieste in mine. ROM 7 18 Stiu, in adevar, ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea paminteasca, pentru ca, ce-i drept, am vointa sa fac binele, dar n-am puterea sa -l fac. ROM 7 19 Caci binele, pe care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci raul, pe care nu vrea u sa-l fac, iata ce fac! ROM 7 20 Si daca fac ce nu vreau sa fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acest a, ci pacatul care locuieste in mine. ROM 7 21 Gasesc dar in mine legea aceasta: cind vreau sa fac binele, raul este l ipit de mine. ROM 7 22 Fiindca, dupa omul din launtru imi place Legea lui Dumnezeu; ROM 7 23 dar vad in madularele mele o alta lege, care se lupta impotriva legii p rimite de mintea mea, si ma tine rob legii pacatului, care este in madularele me le. ROM 7 24 O, nenorocitul de mine! cine ma va izbavi de acest trup de moarte?... ROM 7 25 Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea paminteasca, slujesc legii pacatului. ROM 8 1 Acum dar, nu este nici o osindire pentru cei ce sunt in Hristos Isus car e nu traiesc dupa indemnurile firii pamintesti, ci dupa indemnurile Duhului. ROM 8 2In adevar, legea Duhului de viata in Hristos Isus m-a izbavit de Legea p acatului si a mortii. ROM 8 3 Caci, lucru cu neputinta Legii, intrucit firea paminteasca o facea fara putere, Dumnezeu a osindit pacatul in firea paminteasca, trimitind din pricina p acatului, pe insusi Fiul Sau intr-o fire asemanatoare cu a pacatului, ROM 8 4 pentru ca porunca Legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa inde mnurile firii pamintesti, ci dupa indemnurile Duhului. ROM 8 5In adevar, cei ce traiesc dupa indemnurile firii pamintesti, umbla dupa l ucrurile firii pamintesti; pe cind, cei ce traiesc dupa indemnurile Duhului, umb la dupa lucrurile Duhului.

ROM 8 6 Si umblarea dupa lucrurile firii pamintesti este moarte, pe cind umblare a dupa lucrurile Duhului este viata si pace. ROM 8 7 Fiindca umblarea dupa lucrurile firii pamintesti este vrajmasie impotriv a lui Dumnezeu, caci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, si nici nu poate sa se supuna. ROM 8 8 Deci, cei ce sunt pamintesti, nu pot sa placa lui Dumnezeu. ROM 8 9 Voi insa nu mai sunteti pamintesti, ci duhovnicesti, daca Duhul lui Dum nezeu locuieste in adevar in voi. Daca n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este a l Lui. ROM 8 10 Si daca Hristos este in voi, trupul vostru, da, este supus mortii, din pricina pacatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihanirii. ROM 8 11 Si daca Duhul Celui ce a inviat pe Isus dintre cei morti locuieste in v oi, Cel ce a inviat pe Hristos Isus din morti, va invia si trupurile voastre mur itoare, din pricina Duhului Sau care locuieste in voi. ROM 8 12 Asadar fratilor, noi nu mai datoram nimic firii pamintesti, ca sa traim dupa indemnurile ei. ROM 8 13 Daca traiti dupa indemnurile ei, veti muri; dar daca, prin Duhul, facet i sa moara faptele trupului, veti trai. ROM 8 14 Caci toti cei ce sunt calauziti de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui D umnezeu. ROM 8 15 Si voi n-ati primit un duh de robie, ca sa mai aveti frica; ci ati prim it un duh de infiere, care ne face sa strigam:"Ava! adica:"Tata!" ROM 8 16Insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu. ROM 8 17 Si, daca suntem copii, suntem si mostenitori: mostenitori ai lui Dumnez eu, si impreuna mostenitori cu Hristos, daca suferim cu adevarat impreuna cu El, ca sa fim si proslaviti impreuna cu El. ROM 8 18 Eu socotesc ca suferintele din vremea de acum nu sunt vrednice sa fie p use alaturi cu slava viitoare, care are sa fie descoperita fata de noi. ROM 8 19 De asemenea, si firea asteapta cu o dorinta infocata descoperirea fiilo r lui Dumnezeu. ROM 8 20 Caci firea a fost supusa desertaciunii - nu de voie, ci din pricina cel ui ce a supus-o - cu nadejdea insa, ROM 8 21 ca si ea va fi izbavita din robia stricaciunii, ca sa aiba parte de slo bozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. ROM 8 22 Dar stim ca pina in ziua de azi, toata firea suspina si sufera durerile nasterii. ROM 8 23 Si nu numai ea, dar si noi, care avem cele dintii roade ale Duhului sus pinam in noi, si asteptam infierea, adica rascumpararea trupului nostru. ROM 8 24 Caci in nadejdea aceasta am fost mintuiti. Dar o nadejde care se vede n u mai este nadejde: pentru ca ce se vede, se mai poate nadajdui? ROM 8 25 Pe cind, daca nadajduim ce nu vedem, asteptam cu rabdare. ROM 8 26 Si tot astfel si Duhul ne ajuta in slabiciunea noastra: caci nu stim cu m trebuie sa ne rugam. Dar insusi Duhul mijloceste pentru noi cu suspine negrait e. ROM 8 27 Si Cel ce cerceteaza inimile, stie care este nazuinta Duhului; pentru c a El mijloceste pentru sfinti dupa voia lui Dumnezeu. ROM 8 28 De alta parte, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele ce lor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele celor ce sunt chemati dupa plan ul Sau. ROM 8 29 Caci pe aceia, pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a si hotarit mai di nainte sa fie asemenea chipului Fiului Sau, pentru ca El sa fie cel intii nascut dintre mai multi frati. ROM 8 30 Si pe aceia pe care i-a hotarit mai dinainte, i-a si chemat; si pe acei a pe care i-a chemat, i-a si socotit neprihaniti; iar pe aceia pe care i-a socot it neprihaniti, i-a si proslavit. ROM 8 31 Deci, ce vom zice noi in fata tuturor acestor lucruri? Daca Dumnezeu es te pentru noi, cine va fi impotriva noastra? ROM 8 32 El, care n-a crutat nici chiar pe Fiul Sau, ci L-a dat pentru noi toti, cum nu ne va da fara plata, impreuna cu El, toate lucrurile?

ROM 8 33 Cine va ridica pira impotriva alesilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acel a, care-i socoteste neprihaniti! ROM 8 34 Cine-i va osindi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a si inviat, sta la dreapta lui Dumnezeu, si mijloceste pentru noi. ROM 8 35 Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strim torarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia, sau sabia? ROM 8 36 Dupa cum este scris:"Din pricina Ta suntem dati mortii toata ziua, sunt em socotiti ca niste oi de taiat." ROM 8 37 Totusi, in toate aceste lucruri noi suntem mai mult decit biruitori, pr in Acela care ne-a iubit. ROM 8 38 Caci sunt bine incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, n ici stapinirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, ROM 8 39 nici inaltimea, nici adincimea, nici o alta faptura, nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, care este in Isus Hristos, Domnul nos tru. ROM 9 1 Spun adevarul in Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfint, imi este martor ROM 9 2 ca simt o mare intristare, si am o durere necurmata in inima. ROM 9 3 Caci aproape sa doresc sa fiu eu insumi anatema, despartit de Hristos, p entru fratii mei, rudele mele trupesti. ROM 9 4 Ei sunt Israeliti, au infierea, slava, legamintele, darea Legii, slujba dumnezeiasca, fagaduintele, ROM 9 5 patriarhii, si din ei a iesit, dupa trup, Hristosul, care este mai presu s de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvintat in veci. Amin! ROM 9 6 Dar aceasta nu inseamna ca a ramas fara putere Cuvintul lui Dumnezeu. Ca ci nu toti cei ce se coboara din Israel, sunt Israel; ROM 9 7 si, macar ca sunt saminta lui Avraam, nu toti sunt copiii lui Avraam; c i este scris:"In Isaac vei avea o saminta, care-ti va purta numele." ROM 9 8 Aceasta inseamna ca nu copiii trupesti sunt copii ai lui Dumnezeu; ci co piii fagaduintei sunt socotiti ca saminta. ROM 9 9 Caci cuvintul acesta este o fagaduinta:"Pe vremea aceasta Ma voi intoarc e, si Sara va avea un fiu." ROM 9 10 Ba mai mult; tot asa a fost cu Rebeca. Ea a zamislit doi gemeni numai d e la parintele nostru Isaac. ROM 9 11 Caci, macar ca cei doi gemeni nu se nascusera inca, si nu facusera nici bine nici rau, ca sa ramina in picioare hotarirea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se facea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheama, ROM 9 12 s-a zis Rebecii:"Cel mai mare va fi rob celui mai mic, ROM 9 13 dupa cum este scris:"Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urit." ROM 9 14 Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate in Dumnezeu? Nicidecum! ROM 9 15 Caci El a zis lui Moise:"Voi avea mila de oricine-Mi va place sa am mil a si Ma voi indura de oricine-Mi va place sa Ma indur. ROM 9 16 Asadar, nu atirna nici de cine vrea, nici de cine alearga, ci de Dumnez eu care are mila. ROM 9 17 Fiindca Scriptura zice lui Faraon:"Te-am ridicat inadins, ca sa-Mi arat in tine puterea Mea, si pentru ca Numele Meu sa fie vestit in tot pamintul." ROM 9 18 Astfel, El are mila de cine vrea si impietreste pe cine vrea. ROM 9 19 Dar imi vei zice:"Atunci de ce mai baga vina? Caci cine poate sta impo triva voiei Lui?" ROM 9 20 Dar, mai degraba, cine esti tu, omule, ca sa raspunzi impotriva lui Dum nezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a facut:"Pentru ce m-ai facut as a?" ROM 9 21 Nu este olarul stapin pe lutul lui, ca din aceeasi framintatura de lut sa faca un vas pentru o intrebuintare de cinste, si un alt vas pentru o intrebui ntare de ocara? ROM 9 22 Si ce putem spune, daca Dumnezeu, fiindca voia sa-Si arate minia si saSi descopere puterea, a suferit cu multa rabdare niste vase ale miniei facute p entru pieire; ROM 9 23 si sa-Si arate bogatia slavei Lui fata de niste vase ale indurarii pe c

are le-a pregatit mai dinainte pentru slava (despre noi vorbesc)? ROM 9 24 Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre Iudei, ci si dintre Neamuri, ROM 9 25 dupa cum zice in Osea:"Voi numi"popor al Meu", pe cel ce nu era poporul Meu, si"prea iubita", pe cea care nu era prea iubita. ROM 9 26 Si acolo unde li se zicea:"Voi nu sunteti poporul Meu", vor fi numiti f ii ai Dumnezeului cel viu. ROM 9 27 Isaia, de alta parte, striga cu privire la Israel:"Chiar daca numarul f iilor lui Israel ar fi ca nisipul marii, numai ramasita va fi mintuita. ROM 9 28 Caci Domnul va implini pe deplin si repede pe pamint cuvintul Lui." ROM 9 29 Si cum zisese Isaia mai inainte:"Daca nu ne-ar fi lasat Domnul Savaot o saminta, am fi ajuns ca Sodoma, si ne-am fi asemanat cu Gomora." ROM 9 30 Deci, ce vom zice? Neamurile care nu umblau dupa neprihanire, au capata t neprihanirea, si anume neprihanirea care se capata prin credinta; ROM 9 31 pe cind Israel, care umbla dupa o Lege, care sa dea neprihanirea, n-a a juns la Legea aceasta. ROM 9 32 Pentru ce? Pentru ca Israel n-a cautat-o prin credinta, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, ROM 9 33 dupa cum este scris:"Iata ca pun in Sion o piatra de poticnire, si o st inca de cadere: si cine crede in El, nu va fi dat de rusine." ROM 10 1 Fratilor, dorinta inimii mele si rugaciunea mea catre Dumnezeu pentru I sraeliti, este sa fie mintuiti. ROM 10 2 Le marturisesc ca ei au rivna pentru Dumnezeu, dar fara pricepere: ROM 10 3 pentru ca, intrucit n-au cunoscut neprihanirea, pe care o da Dumnezeu, au cautat sa-si puna inainte o neprihanire a lor insisi, si nu s-au supus astfel neprihanirii, pe care o da Dumnezeu. ROM 10 4 Caci Hristos este sfirsitul Legii, pentru ca oricine crede in El, sa po ata capata neprihanirea. ROM 10 5In adevar, Moise scrie ca omul care implineste neprihanirea, pe care o d a Legea, va trai prin ea. ROM 10 6 Pe cind, iata cum vorbeste neprihanirea, pe care o da credinta:"Sa nu z ici in inima ta:"Cine se va sui in cer?" (sa coboare adica pe Hristos din cer). ROM 10 7 Sau:"Cine se va cobori in Adinc?" (Sa scoale adica pe Hristos din morti ). ROM 10 8 Ce zice ea deci?"Cuvintul este aproape de tine: in gura ta si in inima ta." Si cuvintul acesta este cuvintul credintei, pe care-l propovaduim noi. ROM 10 9 Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, si daca crezi in ini ma ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mintuit. ROM 10 10 Caci prin credinta din inima se capata neprihanirea, si prin marturisi rea cu gura se ajunge la mintuire, ROM 10 11 dupa cum zice Scriptura:"Oricine crede in El, nu va fi dat de rusine." ROM 10 12In adevar, nu este nici o deosebire intre Iudeu si Grec; caci toti au acelasi Domn, care este bogat in indurare pentru toti cei ce-L cheama. ROM 10 13 Fiindca"oricine va chema Numele Domnului, va fi mintuit." ROM 10 14 Dar cum vor chema pe Acela in care n-au crezut? Si cum vor crede in Ac ela, despre care n-au auzit? Si cum vor auzi despre El fara propovaduitor? ROM 10 15 Si cum vor propovadui, daca nu sunt trimisi? Dupa cum este scris:"Cit de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghe lia!" ROM 10 16 Dar nu toti au ascultat de Evanghelie. Caci Isaia zice:"Doamne, cine a crezut propovaduirea noastra?" ROM 10 17 Astfel, credinta vine in urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvintul lui Hristos. ROM 10 18 Dar eu intreb:"N-au auzit ei?" Ba da; caci"glasul lor a rasunat prin t ot pamintul, si cuvintele lor au ajuns pina la marginile lumii." ROM 10 19 Dar intreb iarasi:"N-a stiut Israel lucrul acesta?" Ba da; caci Moise, cel dintii, zice:"Va voi intarita la pizma prin ceea ce nu este neam, va voi at ita minia printr-un neam fara pricepere." ROM 10 20 Si Isaia merge cu indrazneala pina acolo ca zice:"Am fost gasit de cei ce nu Ma cautau; M-am facut cunoscut celor ce nu intrebau de Mine."

ROM 10 21 Pe cind, despre Israel zice:"Toata ziua Mi-am intins miinile spre un n orod razvratit si impotrivitor la vorba." ROM 11 1Intreb dar:"A lepadat Dumnezeu pe poporul Sau?" Nicidecum! Caci si eu su nt Israelit, din saminta lui Avraam, din semintia lui Beniamin. ROM 11 2 Dumnezeu n-a lepadat pe poporul Sau, pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu stiti ce zice Scriptura, in locul unde vorbeste despre Ilie? Cum se plinge e l lui Dumnezeu impotriva lui Israel cind zice: ROM 11 3"Doamne, pe prorocii Tai i-au omorit, altarele Tale le-au surpat; am ram as eu singur, si cauta sa-mi ia viata?" ROM 11 4 Dar ce-i raspunde Dumnezeu?"Mi-am pastrat sapte mii de barbati care nu si-au plecat genunchiul inaintea lui Baal." ROM 11 5 Tot asa, si in vremea de fata este o ramasita datorita unei alegeri pri n har. ROM 11 6 Si daca este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Si daca este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fap ta n-ar mai fi fapta. ROM 11 7 Deci, ce urmeaza? Ca Israel n-a capatat ce cauta, iar ramasita aleasa a capatat; pe cind ceilalti au fost impietriti, ROM 11 8 dupa cum este scris:"Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca sa n u vada, si urechi ca sa n-auda, pina in ziua de astazi." ROM 11 9 Si David zice:"Masa lor sa li se prefaca intr-o cursa, intr-un lat, int r-un prilej de cadere si intr-o dreapta rasplatire. ROM 11 10 Sa li se intunece ochii ca sa nu vada, si spinarea sa le-o tii mereu g irbovita." ROM 11 11Intreb dar:"S-au poticnit ei ca sa cada? Nicidecum! Ci, prin alunecarea lor, s-a facut cu putinta mintuirea Neamurilor, ca sa faca pe Israel gelos; ROM 11 12 daca, deci, alunecarea lor a fost o bogatie pentru lume, si paguba lor a fost o bogatie pentru Neamuri, ce va fi plinatatea intoarcerii lor? ROM 11 13 V-o spun voua, Neamurilor:"Intrucit sunt apostol al Neamurilor, imi sl avesc slujba mea, ROM 11 14 si caut, ca, daca este cu putinta sa stirnesc gelozia celor din neamul meu, si sa mintuiesc pe unii din ei. ROM 11 15 Caci, daca lepadarea lor a adus impacarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decit viata din morti? ROM 11 16 Iar daca cele dintii roade sunt sfinte, si plamadeala este sfinta! Dac a radacina este sfinta, si ramurile sunt sfinte. ROM 11 17 Iar daca unele din ramuri au fost taiate, si daca tu, care erai dintrun maslin salbatic, ai fost altoit in locul lor, si ai fost facut partas radacin ii si grasimii maslinului, ROM 11 18 nu te fali fata de ramuri. Daca te falesti, sa stii ca nu tu tii radac ina, ci radacina te tine pe tine. ROM 11 19 Dar vei zice:"Ramurile au fost taiate, ca sa fiu altoit eu." ROM 11 20 Adevarat: au fost taiate din pricina necredintei lor, si tu stai in pi cioare prin credinta: Nu te ingimfa dar, ci teme-te! ROM 11 21 Caci daca n-a crutat Dumnezeu ramurile firesti, nu te va cruta nici pe tine. ROM 11 22 Uita-te dar la bunatatea si asprimea lui Dumnezeu: asprime fata de cei ce au cazut, si bunatate fata de tine daca nu incetezi sa ramii in bunatatea ac easta; altminteri, vei fi taiat si tu. ROM 11 23 Si chiar ei: daca nu staruiesc in necredinta, vor fi altoiti; caci Dum nezeu poate sa-i altoiasca iarasi. ROM 11 24 Fiindca, daca tu, care ai fost taiat dintr-un maslin, care din fire er a salbatic, ai fost altoit, impotriva firii tale, intr-un maslin bun, cu cit mai mult vor fi altoiti ei care sunt ramuri firesti, in maslinul lor? ROM 11 25 Fratilor, pentru ca sa nu va socotiti singuri intelepti, nu vreau sa n u stiti taina aceasta: o parte din Israel a cazut intr-o impietrire, care va tin e pina va intra numarul deplin al Neamurilor. ROM 11 26 Si atunci tot Israelul va fi mintuit, dupa cum este scris:"Izbavitorul va veni din Sion, si va indeparta toate nelegiuirile de la Iacov. ROM 11 27 Acesta va fi legamintul pe care-l voi face cu ei, cind le voi sterge p

acatele." ROM 11 28In ce priveste Evanghelia, ei sunt vrajmasi, si aceasta spre binele vos tru; dar in ce priveste alegerea, sunt iubiti, din pricina parintilor lor. ROM 11 29 Caci lui Dumnezeu nu-I pare rau de darurile si de chemarea facuta. ROM 11 30 Dupa cum voi odinioara n-ati ascultat de Dumnezeu, si dupa cum prin ne ascultarea lor ati capatat indurare acum, ROM 11 31 tot asa, ei acum n-au ascultat, pentru ca prin indurarea aratata voua sa capete si ei indurare. ROM 11 32 Fiindca Dumnezeu a inchis pe toti oamenii in neascultare, ca sa aiba i ndurare de toti. ROM 11 33 O, adincul bogatiei, intelepciunii si stiintei lui Dumnezeu! Cit de ne patrunse sunt judecatile Lui, si cit de neintelese sunt caile Lui! ROM 11 34 Si in adevar,"cine a cunoscut gindul Domnului? Sau cine a fost sfetnic ul Lui? ROM 11 35 Cine I-a dat ceva intii, ca sa aiba de primit inapoi?" ROM 11 36 Din El, prin El, si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava in veci! Amin. ROM 12 1 Va indemn dar, fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trup urile voastre ca o jertfa vie, sfinta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din p artea voastra o slujba duhovniceasca. ROM 12 2 Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin inoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavirsita. ROM 12 3 Prin harul, care mi-a fost dat, eu spun fiecaruia dintre voi, sa nu aib a despre sine o parere mai inalta decit se cuvine, ci sa aiba simtiri cumpatate despre sine, potrivit cu masura de credinta, pe care a impartit-o Dumnezeu fieca ruia. ROM 12 4 Caci, dupa cum intr-un trup avem mai multe madulare, si madularele n-au toate aceeasi slujba, ROM 12 5 tot asa si noi, care suntem multi, alcatuim un singur trup in Hristos, dar fiecare in parte suntem madulare unii altora. ROM 12 6 Deoarece avem felurite daruri dupa harul care ne-a fost dat: cine are d arul prorociei, sa-l intrebuinteze dupa masura credintei lui. ROM 12 7 Cine este chemat la o slujba, sa se tina de slujba lui. Cine invata pe altii, sa se tina de invatatura. ROM 12 8 Cine imbarbateaza pe altii, sa se tina de imbarbatare. Cine da, sa dea cu inima larga. Cine cirmuieste, sa cirmuiasca cu rivna; cine face milostenie, s-o faca cu bucurie. ROM 12 9 Dragostea sa fie fara prefacatorie. Fie-va groaza de rau, si lipiti-va tare de bine. ROM 12 10 Iubiti-va unii pe altii cu o dragoste frateasca.In cinste, fiecare sa dea intiietate altuia. ROM 12 11In sirguinta, fiti fara preget. Fiti plini de rivna cu duhul. Slujiti D omnului. ROM 12 12 Bucurati-va in nadejde. Fiti rabdatori in necaz. Staruiti in rugaciune . ROM 12 13 Ajutati pe sfinti, cind sunt in nevoie. Fiti primitori de oaspeti. ROM 12 14 Binecuvintati pe cei ce va prigonesc: binecuvintati si nu blestemati. ROM 12 15 Bucurati-va cu cei ce se bucura; plingeti cu cei ce pling. ROM 12 16 Aveti aceleasi simtaminte unii fata de altii. Nu umblati dupa lucruril e inalte, ci ramineti la cele smerite. Sa nu va socotiti singuri intelepti. ROM 12 17 Nu intoarceti nimanui rau pentru rau. Urmariti ce este bine, inaintea tuturor oamenilor. ROM 12 18 Daca este cu putinta, intrucit atirna de voi, traiti in pace cu toti o amenii. ROM 12 19 Prea iubitilor, nu va razbunati singuri, ci lasati sa se razbune minia lui Dumnezeu; caci este scris:"Razbunarea este a Mea; Eu voi rasplati", zice Do mnul. ROM 12 20 Dimpotriva: daca ii este foame vrajmasului tau, da-i sa manince; daca-

i este sete, da-i sa bea, caci daca vei face astfel, vei gramadi carbuni aprinsi pe capul lui." ROM 12 21 Nu te lasa biruit de rau, ci biruieste raul prin bine. ROM 13 1 Oricine sa fie supus stapinirilor celor mai inalte; caci nu este stapin ire care sa nu vina de la Dumnezeu. Si stapinirile care sunt, au fost rinduite d e Dumnezeu. ROM 13 2 De aceea, cine se impotriveste stapinirii, se impotriveste rinduielii p use de Dumnezeu, si cei ce se impotrivesc, isi vor lua osinda. ROM 13 3 Dregatorii nu sunt de temut pentru o fapta buna, ci pentru una rea. Vre i dar sa nu-ti fie frica de stapinire? Fa binele, si vei avea lauda de la ea. ROM 13 4 El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tau. Dar daca faci raul, teme-te, caci nu degeaba poarta sabia. El este in slujba lui Dumnezeu, ca sa-L r azbune si sa pedepseasca pe cel ce face rau. ROM 13 5 De aceea, trebuie sa fiti supusi nu numai de frica pedepsei, ci si din indemnul cugetului. ROM 13 6 Tot pentru aceasta sa platiti si birurile. Caci dregatorii sunt niste s lujitori ai lui Dumnezeu, facind necurmat tocmai slujba aceasta. ROM 13 7 Dati tuturor ce sunteti datori sa dati: cui datorati birul, dati-i biru l; cui datorati vama, dati-i vama; cui datorati frica, dati-i frica; cui datorat i cinstea, dati-i cinstea. ROM 13 8 Sa nu datorati nimanui nimic, decit sa va iubiti unii pe altii: caci ci ne iubeste pe altii, a implinit Legea. ROM 13 9 De fapt:"Sa nu preacurvesti, sa nu furi, sa nu faci nici o marturisire mincinoasa, sa nu poftesti", si orice alta porunca mai poate fi, se cuprind in p orunca aceasta:"Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti." ROM 13 10 Dragostea nu face rau aproapelui: dragostea deci, este implinirea Leg ii. ROM 13 11 Si aceasta cu atit mai mult, cu cit stiti in ce imprejurari ne aflam: este ceasul sa va treziti in sfirsit din somn; caci acum mintuirea este mai apro ape de noi decit atunci cind am crezut. ROM 13 12 Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Sa ne dezbracam dar de fapt ele intunericului, si sa ne imbracam cu armele luminii. ROM 13 13 Sa traim frumos, ca in timpul zilei, nu in chefuri si in betii; nu in curvii si in fapte de rusine; nu in certuri si in pizma; ROM 13 14 Ci imbracati-va in Domnul Isus Hristos, si nu purtati grija de firea p aminteasca, pentru ca sa-i treziti poftele. ROM 14 1 Primiti bine pe cel slab in credinta, si nu va apucati la vorba asupra parerilor indoielnice. ROM 14 2 Unul crede ca poate sa manince de toate, pe cind altul, care este slab, nu maninca decit verdeturi. ROM 14 3 Cine maninca, sa nu dispretuiasca pe cine nu maninca; si cine nu maninc a, sa nu judece pe cine maninca, fiindca Dumnezeu l-a primit. ROM 14 4 Cine esti tu, care judeci pe robul altuia? Daca sta in picioare sau cad e, este treaba stapinului sau; totusi, va sta in picioare, caci Domnul are puter e sa-l intareasca pentru ca sa stea. ROM 14 5 Unul socoteste o zi mai presus decit alta; pentru altul, toate zilele s unt la fel. Fiecare sa fie deplin incredintat in mintea lui. ROM 14 6 Cine face deosebire intre zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deos ebire intre zile, pentru Domnul n-o face. Cine maninca, pentru Domnul maninca; p entru ca aduce multumiri lui Dumnezeu. Cine nu maninca, pentru Domnul nu maninca , si aduce si el multumiri lui Dumnezeu. ROM 14 7In adevar, niciunul din noi nu traieste pentru sine, si nici unul din no i nu moare pentru sine. ROM 14 8 Caci daca traim, pentru Domnul traim; si daca murim, pentru Domnul muri m. Deci, fie ca traim, fie ca murim, noi suntem ai Domnului. ROM 14 9 Caci Hristos pentru aceasta a murit si a inviat, ca sa aiba stapinire s i peste cei morti si peste cei vii. ROM 14 10 Dar pentru ce judeci tu pe fratele tau? Sau pentru ce dispretuiesti tu pe fratele tau? Caci toti ne vom infatisa inaintea scaunului de judecata al lui Hristos.

ROM 14 11 Fiindca este scris:"Pe viata Mea Ma jur", zice Domnul,"ca orice genunc hi se va pleca inaintea Mea, si orice limba va da slava lui Dumnezeu." ROM 14 12 Asa ca fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dum nezeu. ROM 14 13 Sa nu ne mai judecam dar unii pe altii, ci mai bine judecati sa nu fac eti nimic, care sa fie pentru fratele vostru o piatra de poticnire sau un prilej de pacatuire. ROM 14 14 Eu stiu si sunt incredintat in Domnul Isus, ca nimic nu este necurat i n sine, si ca un lucru nu este necurat decit pentru cel ce crede ca este necurat . ROM 14 15 Dar daca faci ca fratele tau sa se mihneasca din pricina unei mincari, nu mai umbli in dragoste! Nu nimici, prin mincarea ta, pe acela pentru care a m urit Hristos! ROM 14 16 Nu faceti ca binele vostru sa fie grait de rau. ROM 14 17 CaciImparatia lui Dumnezeu nu este mincare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfint. ROM 14 18 Cine slujeste lui Hristos in felul acesta, este placut lui Dumnezeu si cinstit de oameni. ROM 14 19 Asadar, sa urmarim lucrurile care duc la pacea si zidirea noastra. ROM 14 20 Sa nu nimicesti, pentru o mincare, lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate lucrurile sunt curate. Totusi, a minca din ele, cind faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cadere, este rau. ROM 14 21 Bine este sa nu maninci carne, sa nu bei vin si sa te feresti de orice lucru, care poate fi pentru fratele tau un prilej de cadere, de pacatuire sau d e slabire. ROM 14 22Incredintarea pe care o ai, pastreaz-o pentru tine, inaintea lui Dumne zeu. Ferice de cel ce nu se osindeste singur in ce gaseste bine. ROM 14 23 Dar cine se indoieste si maninca, este osindit, pentru ca nu maninca d in incredintare. Tot ce nu vine din incredintare, e pacat. ROM 15 1 Noi, care suntem tari, suntem datori sa rabdam slabiciunile celor slabi , si sa nu ne placem noua insine. ROM 15 2 Fiecare din noi sa placa aproapelui, in ce este bine, in vederea zidiri i altora. ROM 15 3 Caci si Hristos nu Si-a placut Lui insusi; ci, dupa cum este scris:"Oca rile celor ce Te ocarasc pe Tine au cazut peste Mine." ROM 15 4 Si tot ce a fost scris mai inainte, a fost scris pentru invatatura noas tra, pentru ca, prin rabdarea si prin mingiierea pe care o dau Scripturile, sa a vem nadejde. ROM 15 5 Dumnezeul rabdarii si al mingiierii sa va faca sa aveti aceleasi simtam inte, unii fata de altii, dupa pilda lui Hristos Isus; ROM 15 6 pentru ca toti impreuna, cu o inima si cu o gura sa slaviti pe Dumnezeu , Tatal Domnului nostru Isus Hristos. ROM 15 7 Asadar, primiti-va unii pe altii cum v-a primit si pe voi Hristos spre slava lui Dumnezeu. ROM 15 8 Hristos a fost, in adevar, un slujitor al taierii imprejur, ca sa doved easca credinciosia lui Dumnezeu, si sa intareasca fagaduintele date parintilor; ROM 15 9 si ca Neamurile sa slaveasca pe Dumnezeu, pentru indurarea Lui, dupa cu m este scris:"De aceea Te voi lauda printre Neamuri, si voi cinta Numelui Tau." ROM 15 10 Este zis iarasi:"Veseliti-va, Neamuri, impreuna cu poporul Lui." ROM 15 11 Si iarasi:"Laudati pe Domnul toate Neamurile; slaviti-L, toate noroade le." ROM 15 12 Tot astfel si Isaia zice:"Din Iese va iesi o Radacina, care se va scu la sa domneasca peste Neamuri; si Neamurile vor nadajdui in El." ROM 15 13 Dumnezeul nadejdii sa va umple de toata bucuria si pacea, pe care o da credinta, pentru ca, prin puterea Duhului Sfint, sa fiti tari in nadejde! ROM 15 14In ce va priveste pe voi, fratilor, eu insumi sunt incredintat ca sunte ti plini de bunatate, plini si de orice fel de cunostinta, si astfel sunteti in stare sa va sfatuiti unii pe altii. ROM 15 15 Totusi, ici colea v-am scris mai cu indrazneala, ca sa va aduc din nou aminte de lucrurile acestea, in puterea harului, pe care mi l-a dat Dumnezeu,

ROM 15 16 ca sa fiu slujitorul lui Isus Hristos intre Neamuri. Eu imi implinesc cu scumpatate slujba Evangheliei lui Dumnezeu, pentru ca Neamurile sa-I fie o je rtfa bine primita, sfintita de Duhul Sfint. ROM 15 17 Eu dar, ma pot lauda in Isus Hristos, in slujirea lui Dumnezeu. ROM 15 18 Caci n-as indrazni sa pomenesc nici un lucru, pe care sa nu-l fi facu t Hristos prin mine, ca sa aduca Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuvintu l meu, fie prin faptele mele, ROM 15 19 fie prin puterea semnelor si a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfi nt. Asa ca, de la Ierusalim si tarile de primprejur, pina la Iliric, am raspindi t cu prisosinta Evanghelia lui Hristos. ROM 15 20 Si am cautat sa vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit , ca sa nu zidesc pe temelia pusa de altul, ROM 15 21 dupa cum este scris:"Aceia, carora nu li se propovaduise despre El,Il vor vedea, si cei ce n-auzisera de El,Il vor cunoaste." ROM 15 22 Iata ce m-a impiedicat de multe ori sa vin la voi. ROM 15 23 Dar acum, fiindca nu mai am nimic care sa ma tina pe aceste meleaguri, si fiindca de ani de zile doresc fierbinte sa vin la voi, ROM 15 24 nadajduiesc sa va vad in treacat cind ma voi duce in Spania, si sa fiu insotit de voi pina acolo, dupa ce imi voi implini, macar in parte, dorinta de a fi stat la voi. ROM 15 25 Acum ma duc la Ierusalim sa duc niste ajutoare sfintilor. ROM 15 26 Caci cei din Macedonia si Ahaia au avut bunatatea sa faca o stringere de ajutoare pentru saracii dintre sfintii, care sunt in Ierusalim. ROM 15 27 Negresit, au avut bunatatea; dar era si o datorie fata de ei; pentru c a daca Neamurile au avut parte de binecuvintarile lor duhovnicesti, este de dato ria lor sa-i ajute si ele cu bunurile lor pamintesti. ROM 15 28 Dupa ce-mi voi implini dar insarcinarea aceasta, si le voi incredinta aceste daruri, voi pleca in Spania, si voi trece pe la voi. ROM 15 29 Stiu ca daca vin la voi, voi veni cu o deplina binecuvintare de la Hri stos. ROM 15 30 Va indemn dar, fratilor, pentru Domnul nostru Isus Hristos, si pentru dragostea Duhului, sa va luptati impreuna cu mine, in rugaciunile voastre catre Dumnezeu pentru mine, ROM 15 31 ca sa fiu izbavit de razvratitii din Iudea, si pentru ca slujba, pe ca re o am pentru Ierusalim, sa fie bine primita de sfinti, ROM 15 32 si astfel sa ajung la voi cu bucurie, cu voia lui Dumnezeu, si sa ma r acoresc putin in mijlocul vostru. ROM 15 33 Dumnezeul pacii sa fie cu voi cu toti! Amin! ROM 16 1 Va dau in grija pe Fivi, sora noastra care este diaconita a Bisericii d in Chencrea; ROM 16 2 s-o primiti in Domnul, intr-un chip vrednic de sfinti, si s-o ajutati i n orice ar avea trebuinta de voi; caci si ea s-a aratat de ajutor multora si ind eosebi mie. ROM 16 3 Spuneti sanatate Priscilei si lui Acuila, tovarasii mei de lucru in Hri stos Isus, ROM 16 4 care si-au pus capul in joc, ca sa-mi scape viata. Le multumesc nu num ai eu, dar si toate Bisericile iesite dintre Neamuri. ROM 16 5 Spuneti sanatate si Bisericii care se aduna in casa lor. Spuneti sanata te lui Epenet, prea iubitul meu, care a fost cel dintii rod al Asiei pentru Hris tos. ROM 16 6 Spuneti sanatate Mariei, care s-a ostenit mult pentru voi. ROM 16 7 Spuneti sanatate lui Andronic si lui Iunia, rudele mele si tovarasii me i de temnita, care sunt cu vaza intre apostoli. Ei au venit la Hristos mai inain te de mine chiar. ROM 16 8 Spuneti sanatate lui Ampliat, prea iubitul meu in Domnul. ROM 16 9 Spuneti sanatate lui Urban, tovarasul nostru de lucru in Hristos, si lu i Stache, prea iubitul meu. ROM 16 10 Spuneti sanatate lui Apele, incercatul slujitor al lui Hristos. Spunet i sanatate celor din casa lui Aristobul. ROM 16 11 Spuneti sanatate lui Ierodion, ruda mea. Spuneti sanatate celor din ca

sa lui Narcis, care sunt ai Domnului. ROM 16 12 Spuneti sanatate Trifenei si Trifosei, care se ostenesc pentru Domnul. Spuneti sanatate Persidei prea iubite, care s-a ostenit mult pentru Domnul. ROM 16 13 Spuneti sanatate lui Ruf, cel ales in Domnul, si mamei lui, care s-a a ratat si mama mea. ROM 16 14 Spuneti sanatate lui Asincrit, lui Flegon, lui Hermes, lui Patroba, lu i Herma, si fratilor care sunt impreuna. ROM 16 15 Spuneti sanatate lui Filolog si Iuliei, lui Nereu si surorii lui, lui Olimpa, si tuturor sfintilor care sunt impreuna cu ei. ROM 16 16 Spuneti-va sanatate unii altora cu o sarutare sfinta. Toate Bisericile lui Hristos va trimit sanatate. ROM 16 17 Va indemn, fratilor, sa va feriti de cei ce fac dezbinari si tulburar e impotriva invataturii, pe care ati primit-o. Departati-va de ei. ROM 16 18 Caci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pintec elui lor si, prin vorbiri dulci si amagitoare, ei inseala inimile celor lesne cr ezatori. ROM 16 19 Cit despre voi, ascultarea voastra este cunoscuta de toti. Ma bucur da r de voi, si doresc sa fiti intelepti in ce priveste binele, si prosti in ce pri veste raul. ROM 16 20 Dumnezeul pacii va zdrobi in curind pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu voi! Amin. ROM 16 21 Timotei, tovarasul meu de lucru, va trimite sanatate; tot asa si Luciu , Iason si Sosipater, rudele mele. ROM 16 22 Va trimit sanatate in Domnul eu, Tertiu, care am scris epistola aceast a. ROM 16 23 Gaiu, gazda mea si a intregii Biserici, va trimite sanatate. Erast, vi stiernicul cetatii, va trimite sanatate; tot asa si fratele Cuart. ROM 16 24 Harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu voi cu toti! Amin. ROM 16 25 Iar Aceluia care poate sa va intareasca, dupa Evanghelia mea si propov aduirea lui Isus Hristos, potrivit cu descoperirea tainei, care a fost tinuta as cunsa timp de veacuri, ROM 16 26 dar a fost aratata acum prin scrierile prorocilor, si, prin porunca Du mnezeului cel vesnic, a fost adusa la cunostinta tuturor Neamurilor, ca sa ascul te de credinta, ROM 16 27 a lui Dumnezeu, care singur este intelept, sa fie slava, prin Isus Hri stos, in vecii vecilor! Amin. 1CO 1 1 Pavel, chemat sa fie apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu , si fratele Sosten, 1CO 1 2 catre Biserica lui Dumnezeu care este in Corint, catre cei ce au fost sf intiti in Hristos Isus, chemati sa fie sfinti, si catre toti cei ce cheama in vr eun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul lor si al nostru: 1CO 1 3 Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos! 1CO 1 4 Multumesc Dumnezeului meu totdeauna cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v-a fost dat in Isus Hristos. 1CO 1 5 Caci in El ati fost imbogatiti in toate privintele, cu orice vorbire si cu orice cunostinta. 1CO 1 6 In felul acesta, marturia despre Hristos a fost bine intarita in mijlocu l vostru; 1CO 1 7 asa ca nu duceti lipsa de nici un fel de dar, in asteptarea aratarii Dom nului nostru Isus Hristos. 1CO 1 8 El va va intari pina la sfirsit, in asa fel ca sa fiti fara vina in ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. 1CO 1 9 Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la partasia cu Fiul Sau Isus H ristos, Domnul nostru. 1CO 1 10 Va indemn, fratilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, sa ave ti toti acelasi fel de vorbire, sa n-aveti dezbinari intre voi, ci sa fiti uniti in chip desavirsit intr-un gind si o simtire. 1CO 1 11 Caci, fratilor, am aflat despre voi de la ai Cloei, ca intre voi sunt c erturi.

1CO 1 12 Vreau sa spun ca fiecare din voi zice:"Eu sunt al lui Pavel!""Si eu, al lui Apolo!""Si eu, al lui Chifa!""Si eu, al lui Hristos!" 1CO 1 13 Hristos a fost impartit? Pavel a fost rastignit pentru voi? Sau in nume le lui Pavel ati fost voi botezati? 1CO 1 14 Multumesc lui Dumnezeu ca n-am botezat pe nici unul din voi, afara de C risp si Gaiu, 1CO 1 15 pentru ca nimeni sa nu poata spune ca ati fost botezati in numele meu. 1CO 1 16 Da, am mai botezat si casa lui Stefana; incolo, nu stiu sa mai fi botez at pe altcineva. 1CO 1 17 De fapt, Hristos m-a trimis nu sa botez, ci sa propovaduiesc Evanghelia : nu cu intelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos sa fie facuta zad arnica. 1CO 1 18 Fiindca propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe cale a pierzarii: dar pentru noi, care suntem pe calea mintuirii, este puterea lui Du mnezeu. 1CO 1 19 Caci este scris:"Voi prapadi intelepciunea celor intelepti, si voi nimi ci priceperea celor priceputi." 1CO 1 20 Unde este inteleptul? Unde este carturarul? Unde este vorbaretul veacul ui acestuia? N-a prostit Dumnezeu intelepciunea lumii acesteia? 1CO 1 21 Caci intrucit lumea, cu intelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu in i ntelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a gasit cu cale sa mintuiasca pe credinciosi prin nebunia propovaduirii crucii. 1CO 1 22 Iudeii, intr-adevar, cer minuni, si Grecii cauta intelepciune; 1CO 1 23 dar noi propovaduim pe Hristos cel rastignit, care pentru Iudei este o pricina de poticnire, si pentru Neamuri o nebunie; 1CO 1 24 dar pentru cei chemati, fie Iudei, fie Greci, este puterea si intelepci unea lui Dumnezeu. 1CO 1 25 Caci nebunia lui Dumnezeu este mai inteleapta decit oamenii; si slabici unea lui Dumnezeu, este mai tare decit oamenii. 1CO 1 26 De pilda, fratilor, uitati-va la voi, care ati fost chemati: printre vo i nu sunt multi intelepti in felul lumii, nici multi puternici, nici multi de ne am ales. 1CO 1 27 Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele intelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca sa faca de rusine pe cele tari. 1CO 1 28 Si Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, si lucrurile dispretuit e, ba inca lucrurile care nu sunt, ca sa nimiceasca pe cele ce sunt, 1CO 1 29 pentru ca nimeni sa nu se laude inaintea lui Dumnezeu. 1CO 1 30 Si voi, prin El, sunteti in Hristos Isus. El a fost facut de Dumnezeu p entru noi intelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare, 1CO 1 31 pentru ca, dupa cum este scris:"Cine se lauda, sa se laude in Domnul." 1CO 2 1 Cit despre mine, fratilor, cind am venit la voi, n-am venit sa va vestes c taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau intelepciune stralucita. 1CO 2 2 Caci n-am avut de gind sa stiu intre voi altceva decit pe Isus Hristos s i pe El rastignit. 1CO 2 3 Eu insumi, cind am venit in mijlocul vostru, am fost slab, fricos si pli n de cutremur. 1CO 2 4 Si invatatura si propovaduirea mea nu stateau in vorbirile induplecatoa re ale intelepciunii, ci intr-o dovada data de Duhul si de putere, 1CO 2 5 pentru ca credinta voastra sa fie intemeiata nu pe intelepciunea oamenil or, ci pe puterea lui Dumnezeu. 1CO 2 6 Totusi, ceea ce propovaduim noi printre cei desavirsiti, este o intelep ciune; dar nu a veacului acestuia, nici a fruntasilor veacului acestuia, care vo r fi nimiciti. 1CO 2 7 Noi propovaduim intelepciunea lui Dumnezeu, cea tainica si tinuta ascuns a, pe care o rinduise Dumnezeu, spre slava noastra, mai inainte de veci, 1CO 2 8 si pe care n-a cunoscut-o nici unul din fruntasii veacului acestuia; cac i daca ar fi cunoscut-o, n-ar fi rastignit pe Domnul slavei. 1CO 2 9 Dar, dupa cum este scris:"Lucruri, pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile pe care le-a

pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc." 1CO 2 10 Noua insa, Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Sau. Caci Duhul cerce teaza totul, chiar si lucrurile adinci ale lui Dumnezeu. 1CO 2 11 In adevar, cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, afara de duhul omului, care este in el? Tot asa: nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu, af ara de Duhul lui Dumnezeu. 1CO 2 12 Si noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca sa putem cunoaste lucrurile, pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Sau. 1CO 2 13 Si vorbim despre ele nu cu vorbiri invatate de la intelepciunea omeneas ca, ci cu vorbiri invatate de la Duhul Sfint, intrebuintind o vorbire duhovnicea sca pentru lucrurile duhovnicesti. 1CO 2 14 Dar omul firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci, pentr u el, sunt o nebunie, si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuiesc judecate duhovniceste. 1CO 2 15 Omul duhovnicesc, dimpotriva, poate sa judece totul, si el insusi nu po ate fi judecat de nimeni. 1CO 2 16 Caci"cine a cunoscut gindul Domnului ca sa-I poata da invatatura?" Noi, insa, avem gindul lui Hristos. 1CO 3 1 Cit despre mine, fratilor, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovnices ti, ci a trebuit sa va vorbesc ca unor oameni lumesti, ca unor prunci in Hristos . 1CO 3 2 V-am hranit cu lapte, nu cu bucate tari, caci nu le puteati suferi; si n ici acum chiar nu le puteti suferi, 1CO 3 3 pentru ca tot lumesti sunteti. In adevar, cind intre voi sunt zavistii, certuri si dezbinari, nu sunteti voi lumesti si nu traiti voi in felul celorlal ti oameni? 1CO 3 4 Cind unul zice:"Eu sunt al lui Pavel!" Si altul:"Eu sunt al lui Apolo": nu sunteti voi oameni de lume? 1CO 3 5 Cine este Pavel? Si cine este Apolo? Niste slujitori ai lui Dumnezeu, pr in care ati crezut, si fiecare dupa puterea data lui de Domnul. 1CO 3 6 Eu am sadit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a facut sa creasca: 1CO 3 7 asa ca nici cel ce sadeste, nici cel ce uda nu sunt nimic, ci Dumnezeu c are face sa creasca. 1CO 3 8 Cel ce sadeste si cel ce uda, sunt totuna si fiecare isi va lua rasplata dupa osteneala lui. 1CO 3 9 Caci noi suntem impreuna lucratori cu Dumnezeu. Voi sunteti ogorul lui D umnezeu, cladirea lui Dumnezeu. 1CO 3 10 Dupa harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un mester-zidar int elept, am pus temelia, si un altul cladeste deasupra. Dar fiecare sa ia bine sea ma cum cladeste deasupra. 1CO 3 11 Caci nimeni nu poate pune o alta temelie decit cea care a fost pusa si care este Isus Hristos. 1CO 3 12 Iar daca cladeste cineva pe aceasta temelie, aur, argint, pietre scumpe , lemn, fin, trestie, 1CO 3 13 lucrarea fiecaruia va fi data pe fata: ziua Domnului o va face cunoscut a, caci se va descoperi in foc. Si focul va dovedi cum este lucrarea fiecaruia. 1CO 3 14 Daca lucrarea zidita de cineva pe temelia aceea, ramine in picioare, el va primi o rasplata. 1CO 3 15 Daca lucrarea lui va fi arsa, isi va pierde rasplata. Cit despre el, va fi mintuit, dar ca prin foc. 1CO 3 16 Nu stiti ca voi sunteti Templul lui Dumnezeu, si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi? 1CO 3 17 Daca nimiceste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumne zeu, caci Templul lui Dumnezeu este sfint: si asa sunteti voi. 1CO 3 18 Nimeni sa nu se insele: Daca cineva dintre voi se crede intelept in fel ul veacului acestuia, sa se faca nebun sa ajunga intelept. 1CO 3 19 Caci intelepciunea lumii acesteia este o nebunie inaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris:"El prinde pe cei intelepti in viclenia lor." 1CO 3 20 Si iarasi:"Domnul cunoaste gindurile celor intelepti. Stie ca sunt desa rte."

1CO 3 21 Nimeni sa nu se faleasca dar cu oameni, caci toate lucrurile sunt ale v oastre: 1CO 3 22 fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viata, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sunt ale voastre, 1CO 3 23 si voi sunteti ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu. 1CO 4 1 Iata cum trebuie sa fim priviti noi: ca niste slujitori ai lui Hristos, si ca niste ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu. 1CO 4 2 Incolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare sa fie gasit credin cios in lucrul incredintat lui. 1CO 4 3 Cit despre mine, prea putin imi pasa daca sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecata. Ba inca, nici eu insumi nu ma mai judec pe mine. 1CO 4 4 Caci n-am nimic impotriva mea; totusi, nu pentru aceasta sunt socotit ne prihanit: Cel ce ma judeca, este Domnul. 1CO 4 5 De aceea, sa nu judecati nimic inainte de vreme, pina va veni Domnul car e va scoate la lumina lucrurile ascunse in intuneric, si va descoperi gindurile inimilor. Atunci, fiecare isi va capata lauda de la Dumnezeu. 1CO 4 6 Fratilor, pentru voi am spus aceste lucruri, in icoana de vorbire, cu pr ivire la mine si la Apolo, ca prin noi insine, sa invatati sa nu treceti peste"c e este scris": si nici unul din voi sa nu se faleasca deloc cu unul impotriva ce luilalt. 1CO 4 7 Caci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care sa nu-l fi primit? Si da ca l-ai primit, de ce te lauzi ca si cum nu l-ai fi primit? 1CO 4 8 O, iata-va satui! Iata-va ajunsi bogati! Iata-va imparatind fara noi! S i macar de ati imparati cu adevarat, ca sa putem imparati si noi impreuna cu voi ! 1CO 4 9 Caci, parca Dumnezeu a facut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe u rma, niste osinditi la moarte; fiindca am ajuns o priveliste pentru lume, inger i si oameni. 1CO 4 10 Noi suntem nebuni pentru Hristos: voi, intelepti in Hristos! Noi, slabi : voi, tari! Voi, pusi in cinste: noi, dispretuiti! 1CO 4 11 Pina in clipa aceasta suferim de foame si de sete, suntem goi, chinuiti , umblam din loc in loc, 1CO 4 12 ne ostenim si lucram cu miinile noastre; cind suntem ocariti, binecuvin tam; cind suntem prigoniti, rabdam; 1CO 4 13 cind suntem vorbiti de rau, ne rugam. Pina in ziua de azi am ajuns ca g unoiul lumii acesteia, ca lepadatura tuturor. 1CO 4 14 Nu va scriu aceste lucruri, ca sa va fac rusine; ci ca sa va sfatuiesc ca pe niste copii prea iubiti ai mei. 1CO 4 15 Caci chiar daca ati avea zece mii de invatatori in Hristos, totusi n-av eti mai multi parinti; pentru ca eu v-am nascut in Hristos Isus, prin Evanghelie . 1CO 4 16 De aceea, va rog sa calcati pe urmele mele. 1CO 4 17 Pentru aceasta v-am trimis pe Timotei, care este copilul meu prea iubit si credincios in Domnul. El va va aduce aminte de felul meu de purtare in Hrist os si de felul cum invat eu pe oameni pretutindeni in toate Bisericile. 1CO 4 18 Unii s-au ingimfat, si si-au inchipuit ca n-am sa mai vin la voi. 1CO 4 19 Dar daca va voi Domnul, voi veni in curind la voi, si atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celor ce s-au ingimfat. 1CO 4 20 Caci Imparatia lui Dumnezeu nu sta in vorbe, ci in putere. 1CO 4 21 Ce voiti? Sa vin la voi cu nuiaua, sau cu dragoste si cu duhul blindeti i? 1CO 5 1 Din toate partile se spune ca intre voi este curvie; si inca o curvie de acelea, care nici chiar la pagini nu se pomenesc; pina acolo ca unul din voi tr aieste cu nevasta tatalui sau. 1CO 5 2 Si voi v-ati falit! Si nu v-ati mihnit mai degraba, pentru ca cel ce a s avirsit fapta aceasta, sa fi fost dat afara din mijlocul vostru! 1CO 5 3 Cit despre mine, macar ca n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de fata cu duhul, am si judecat, ca si cind as fi fost de fata, pe cel ce a facut o astf el de fapta.

1CO 5 4 In Numele Domnului Isus, voi si duhul meu, fiind adunati laolalta prin puterea Domnului nostru Isus, 1CO 5 5 am hotarit ca un astfel de om sa fie dat pe mina Satanei, pentru nimicir ea carnii, ca duhul lui sa fie mintuit in ziua Domnului Isus. 1CO 5 6 Nu va laudati bine. Nu stiti ca putin aluat dospeste toata plamadeala? 1CO 5 7 Maturati aluatul cel vechi, ca sa fiti o plamadeala noua, cum si sunteti fara aluat; caci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit. 1CO 5 8 Sa praznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de raut ate si viclenie, ci cu azimile curatiei si adevarului. 1CO 5 9 V-am scris in epistola mea sa n-aveti nici o legatura cu curvarii. 1CO 5 10 Insa n-am inteles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani , sau cu cei hrapareti, sau cu cei ce se inchina la idoli, fiindca atunci ar tre bui sa iesiti din lume. 1CO 5 11 Ci v-am scris sa n-aveti nici un fel de legaturi cu vreunul care, macar ca isi zice"frate", totusi este curvar, sau lacom de bani, sau inchinator la id oli, sau defaimator, sau betiv, sau hraparet; cu un astfel de om nu trebuie nici sa mincati. 1CO 5 12 In adevar, ce am eu sa judec pe cei de afara? Nu este datoria voastra s a judecati pe cei dinauntru? 1CO 5 13 Cit despre cei de afara ii judeca Dumnezeu. Dati afara dar din mijlocul vostru pe raul acela. 1CO 6 1 Cum! Cind vreunul din voi are vreo neintelegere cu altul, indrazneste el sa se judece cu el la cei nelegiuiti si nu la sfinti? 1CO 6 2 Nu stiti ca sfintii vor judeca lumea? Si daca lumea va fi judecata de vo i, sunteti voi nevrednici sa judecati lucruri de foarte mica insemnatate? 1CO 6 3 Nu stiti ca noi vom judeca pe ingeri? Cu cit mai mult lucrurile vietii a cesteia? 1CO 6 4 Deci, cind aveti neintelegeri pentru lucrurile vietii acesteia, voi pune ti judecatori pe aceia pe care Biserica nu-i baga in seama? 1CO 6 5 Spre rusinea voastra zic lucrul acesta. Astfel, nu este intre voi nici macar un singur om intelept, care sa fie in stare sa judece intre frate si frate ? 1CO 6 6 Dar un frate se duce la judecata cu alt frate, si inca inaintea necredin ciosilor! 1CO 6 7 Chiar faptul ca aveti judecati intre voi, este un cusur pe care-l aveti. Pentru ce nu suferiti mai bine sa fiti nedreptatiti? De ce nu rabdati mai bine paguba? 1CO 6 8 Dar voi singuri sunteti aceia care nedreptatiti si pagubiti, si inca pe frati! 1CO 6 9 Nu stiti ca cei nedrepti nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu? Nu va in selati in privinta aceasta: nici curvarii, nici inchinatorii la idoli, nici prea curvarii, nici malahii, nici sodomitii, 1CO 6 10 nici hotii, nici cei lacomi, nici betivii, nici defaimatorii, nici hrap aretii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. 1CO 6 11 Si asa erati unii din voi! Dar ati fost spalati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti, in Numele Domnului Isus Hristos, si prin Duhul Dumne zeului nostru. 1CO 6 12 Toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar nu toate sunt de folos; toate l ucrurile imi sunt ingaduite, dar nimic nu trebuie sa puna stapinire pe mine. 1CO 6 13 Mincarile sunt pentru pintece, si pintecele este pentru mincari. Si Dum nezeu va nimici si pe unul si pe celalalt. Dar trupul nu este pentru curvie: el este pentru Domnul, si Domnul este pentru trup. 1CO 6 14 Si Dumnezeu, care a inviat pe Domnul, ne va invia si pe noi cu puterea Sa. 1CO 6 15 Nu stiti ca trupurile voastre sunt madulare ale lui Hristos? Voi lua e u madularele lui Hristos, si voi face din ele madulare ale unei curve? Nicidecum ! 1CO 6 16 Nu stiti ca cine se lipeste de o curva, este un singur trup cu ea? Caci este zis:"Cei doi se vor face un singur trup." 1CO 6 17 Dar cine se lipeste de Domnul, este un singur duh cu El.

1CO 6 18 Fugiti de curvie! Orice alt pacat, pe care-l face omul, este un pacat s avirsit afara din trup; dar cine curveste, pacatuieste impotriva trupului sau. 1CO 6 19 Nu stiti ca trupul vostru este Templul Duhului Sfint, care locuieste in voi, si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu sunteti ai vostri? 1CO 6 20 Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti dar pe Dumnezeu in trupu l si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu. 1CO 7 1 Cu privire la lucrurile despre care mi-ati scris, eu cred ca este bine c a omul sa nu se atinga de femeie. 1CO 7 2 Totusi, din pricina curviei, fiecare barbat sa-si aiba nevasta lui, si f iecare femeie sa-si aiba barbatul ei. 1CO 7 3 Barbatul sa-si implineasca fata de nevasta datoria de sot; si tot asa sa faca si nevasta fata de barbat. 1CO 7 4 Nevasta nu este stapina pe trupul ei, ci barbatul. Tot astfel, nici barb atul nu este stapin peste trupul lui, ci nevasta. 1CO 7 5 Sa nu va lipsiti unul pe altul de datoria de soti, decit doar prin buna invoiala, pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul si cu rugaciunea; apo i sa va impreunati iarasi, ca sa nu va ispiteasca Satana, din pricina nestapinir ii voastre. 1CO 7 6 Lucrul acesta il spun ca o ingaduinta, nu fac din el o porunca. 1CO 7 7 Eu as vrea ca toti oamenii sa fie ca mine; dar fiecare are de la Dumneze u darul lui: unul intr-un fel, altul intr-altul. 1CO 7 8 Celor neinsurati si vaduvelor, le spun ca este bine pentru ei sa ramina ca mine. 1CO 7 9 Dar daca nu se pot infrina, sa se casatoreasca; pentru ca este mai bine sa se casatoreasca decit sa arda. 1CO 7 10 Celor casatoriti, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta sa nu se de sparta de barbat. 1CO 7 11 (Daca este despartita, sa ramina nemaritata, sau sa se impace cu barbat ul ei). Si nici barbatul sa nu-si lase nevasta. 1CO 7 12 Celorlalti le zic eu, nu Domnul. Daca un frate are o nevasta necredinci oasa, si ea voieste sa traiasca inainte cu el, sa nu se desparta de ea. 1CO 7 13 Si daca o femeie are un barbat necredincios, si el voieste sa traiasca inainte cu ea, sa nu se desparta de barbatul ei. 1CO 7 14 Caci barbatul necredincios este sfintit prin nevasta credincioasa si ne vasta necredincioasa este sfintita prin fratele; altminteri, copiii vostri ar fi necurati, pe cind acum sunt sfinti. 1CO 7 15 Daca cel necredincios vrea sa se desparta, sa se desparta; in imprejura rea aceasta, fratele sau sora nu sunt legati: Dumnezeu ne-a chemat sa traim in p ace. 1CO 7 16 Caci ce stii tu, nevasta, daca iti vei mintui barbatul? Sau ce stii tu barbate, daca iti vei mintui nevasta? 1CO 7 17 Incolo, fiecare sa ramina in starea in care l-a asezat Domnul, si in ca re l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este rinduiala pe care am asezat-o in toate Bise ricile. 1CO 7 18 Daca cineva a fost chemat pe cind era taiat imprejur, sa ramina taiat i mprejur. Daca cineva a fost chemat pe cind era netaiat imprejur, sa nu se taie i mprejur. 1CO 7 19 Taierea imprejur nu este nimic si netaierea imprejur nu este nimic, ci pazirea poruncilor lui Dumnezeu. 1CO 7 20 Fiecare sa ramina in chemarea pe care o avea cind a fost chemat. 1CO 7 21 Ai fost chemat cind erai rob? Sa nu te nelinistesti de lucrul acesta; d ar daca poti sa ajungi slobod, foloseste-te. 1CO 7 22 Caci robul chemat in Domnul este un slobozit al Domnului. Tot asa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. 1CO 7 23 Voi ati fost cumparati cu un pret. Nu va faceti dar robi oamenilor. 1CO 7 24 Fiecare, fratilor, sa ramina cu Dumnezeu in starea in care era cind a f ost chemat. 1CO 7 25 Cit despre fecioare, n-am o porunca din partea Domnului. Le dau insa un sfat, ca unul care am capatat de la Domnul harul sa fiu vrednic de crezare. 1CO 7 26 Iata dar ce cred eu ca este bine, avind in vedere strimtorarea de acum:

este bine pentru fiecare sa ramina asa cum este. 1CO 7 27 Esti legat de o nevasta? Nu cauta sa fii dezlegat. Nu esti legat de o n evasta? Nu cauta nevasta. 1CO 7 28 Insa, daca te insori, nu pacatuiesti. Daca fecioara se marita, nu paca tuieste. Dar fiintele acestea vor avea necazuri pamintesti, si eu as vrea sa vi le crut. 1CO 7 29 Iata ce vreau sa spun, fratilor: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucru l acesta, pentru ca cei ce au neveste, sa fie ca si cum n-ar avea; 1CO 7 30 cei ce pling, ca si cum n-ar plinge; cei ce se bucura, ca si cum nu s-a r bucura; cei ce cumpara, ca si cum n-ar stapini; 1CO 7 31 cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca si cum nu s-ar folosi de ea; ca ci chipul lumii acesteia trece. 1CO 7 32 Dar eu as vrea ca voi sa fiti fara griji. Cine nu este insurat, se ingr ijeste de lucrurile Domnului, cum ar putea sa placa Domnului. 1CO 7 33 Dar cine este insurat, se ingrijeste de lucrurile lumii, cum sa placa n evestei. 1CO 7 34 Tot asa, intre femeia maritata si fecioara este o deosebire: cea nemari tata se ingrijeste de lucrurile Domnului, ca sa fie sfinta si cu trupul si cu du hul; iar cea maritata se ingrijeste de lucrurile lumii, cum sa placa barbatului ei. 1CO 7 35 Va spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca sa va prind intr-un l at, ci pentru ceea ce este frumos, si ca sa puteti sluji Domnului fara piedici. 1CO 7 36 Daca crede cineva ca este rusinos pentru fata lui sa treaca de floarea virstei, si nevoia cere asa, sa faca ce vrea: nu pacatuieste; sa se marite. 1CO 7 37 Dar cine a luat o hotarire tare, si nu este nevoit, ci este slobod sa l ucreze cum vrea, si a hotarit in inima lui sa-si pastreze pe fiica-sa fecioara, face bine. 1CO 7 38 Astfel, cine isi marita fata, bine face, si cine n-o marita, mai bine f ace. 1CO 7 39 O femeie maritata este legata de lege cita vreme ii traieste barbatul, dar daca-i moare barbatul, este sloboda sa se marite cu cine vrea; numai in Domn ul. 1CO 7 40 Dar dupa parerea mea, va fi mai fericita daca ramine asa cum este. Si c red ca si eu am Duhul lui Dumnezeu. 1CO 8 1 In ce priveste lucrurile jertfite idolilor, stim ca toti avem cunostinta . Dar cunostinta ingimfa, pe cind dragostea zideste. 1CO 8 2 Daca crede cineva ca stie ceva, inca n-a cunoscut cum trebuie sa cunoasc a. 1CO 8 3 Dar daca iubeste cineva pe Dumnezeu, este cunoscut de Dumnezeu. 1CO 8 4 Deci, cit despre mincarea lucrurilor jertfite idolilor, stim ca in lume un idol este totuna cu nimic, si ca nu este decit un singur Dumnezeu. 1CO 8 5 Caci chiar daca ar fi asa numiti"dumnezei", fie in cer, fie pe pamint (c um si sunt in adevar multi"dumnezei" si multi"domni"), 1CO 8 6 totusi pentru noi nu este decit un singur Dumnezeu: Tatal, de la care vi n toate lucrurile si pentru care traim si noi, si un singur domn: Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile si prin El si noi. 1CO 8 7 Dar nu toti au cunostinta aceasta. Ci unii, fiind obisnuiti pina acum cu idolul, maninca un lucru ca fiind jertfit unui idol; si cugetul lor, care este slab, este intinat. 1CO 8 8 Dar nu carnea ne face pe noi placuti lui Dumnezeu: nu cistigam nimic dac a mincam din ea, si nu pierdem nimic daca nu mincam. 1CO 8 9 Luati seama, insa, ca nu cumva aceasta slobozenie a voastra sa ajunga o piatra de poticnire pentru cei slabi. 1CO 8 10 Caci daca te vede cineva pe tine care ai cunostinta, ca sezi la masa in tr-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va impinge pe el sa man ince din lucrurile jertfite idolilor? 1CO 8 11 Si astfel, el, care este slab, va pieri din pricina acestei cunostinte a ta: el, fratele, pentru care a murit Hristos! 1CO 8 12 Daca pacatuiti astfel impotriva fratilor, si le raniti cugetul lor slab

, pacatuiti impotriva lui Hristos. 1CO 8 13 De aceea, daca o mincare face pe fratele meu sa pacatuiasca, nu voi min ca niciodata carne, ca sa nu fac pe fratele meu sa pacatuiasca. 1CO 9 1 Nu sunt eu slobod? Nu sunt eu apostol? N-am vazut eu pe Isus, Domnul nos tru? Nu sunteti voi lucrul meu in Domnul? 1CO 9 2 Daca nu sunt apostol pentru altii, sunt macar pentru voi, caci voi sunte ti pecetea apostoliei mele in Domnul. 1CO 9 3 Iata raspunsul meu de aparare impotriva celor ce ma cerceteaza: 1CO 9 4 N-avem dreptul sa mincam si sa bem? 1CO 9 5 N-avem dreptul sa ducem cu noi o sora, care sa fie nevasta noastra, cum fac ceilalti apostoli, si fratii Domnului, si Chifa? 1CO 9 6 Ori numai eu si Barnaba n-avem dreptul sa nu lucram? 1CO 9 7 Cine merge la razboi pe cheltuiala sa? Cine sadeste o vie, si nu maninca din rodul ei? Cine paste turma, si nu maninca din laptele turmei? 1CO 9 8 Lucrurile acestea le spun dupa felul oamenilor? Nu le spune si Legea? 1CO 9 9 In adevar, in Legea lui Moise este scris:"Sa nu legi gura boului care tr eiera griul!" Pe boi ii are in vedere Dumnezeu aici? 1CO 9 10 Sau vorbeste El inadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; caci cine ara, trebuie sa are cu nadejde, si cine treiera griul, trebuie sa-l t reiere cu nadejdea ca va avea parte de el. 1CO 9 11 Daca am semanat printre voi bunurile duhovnicesti, mare lucru este daca vom secera bunurile voastre vremelnice? 1CO 9 12 Daca se bucura altii de acest drept asupra voastra, nu ni se cade cu mu lt mai mult noua? Dar noi nu ne-am folosit de dreptul acesta; ci rabdam totul, ca sa nu punem vreo piedica Evangheliei lui Hristos. 1CO 9 13 Nu stiti ca cei ce indeplinesc slujbele sfinte, sunt hraniti din lucrur ile de la Templu, si ca cei ce slujesc altarului, au parte de la altar? 1CO 9 14 Tot asa, Domnul a rinduit ca cei ce propovaduiesc Evanghelia, sa traias ca din Evanghelie. 1CO 9 15 Dar eu nu m-am folosit de nici unul din aceste drepturi. Si nu va scriu aceste lucruri ca sa cer sa se faca asa cu mine; caci as vrea mai bine sa mor d ecit sa-mi ia cineva pricina mea de lauda. 1CO 9 16 Daca vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricina de lauda, caci t rebuie s-o vestesc; si vai de mine daca nu vestesc Evanghelia! 1CO 9 17 Daca fac lucrul acesta de buna voie, am o rasplata. Chiar daca-l fac de sila, este o ispravnicie care mi-a fost incredintata. 1CO 9 18 Care este atunci rasplata mea? Este sa vestesc fara plata Evanghelia, p e care o vestesc, si sa nu ma folosesc de dreptul meu in Evanghelie. 1CO 9 19 Caci, macar ca sunt slobod fata de toti, m-am facut robul tuturor, ca s a cistig pe cei mai multi. 1CO 9 20 Cu Iudeii, m-am facut ca un Iudeu, ca sa cistig pe Iudei; cu cei ce sun t sub Lege, m-am facut ca si cind as fi fost sub Lege (macar ca nu sunt sub Lege ), ca sa cistig pe cei ce sunt sub Lege; 1CO 9 21 cu cei ce sunt fara Lege, m-am facut ca si cum as fi fost fara lege (ma car ca nu sunt fara o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos), ca sa cistig pe cei fara lege. 1CO 9 22 Am fost slab cu cei slabi, ca sa cistig pe cei slabi. M-am facut tuturo r totul, ca, oricum, sa mintuiesc pe unii din ei. 1CO 9 23 Fac totul pentru Evanghelie, ca sa am si eu parte de ea. 1CO 9 24 Nu stiti ca cei ce alearga in locul de alergare, toti alearga, dar numa i unul capata premiul? Alergati dar in asa fel ca sa capatati premiul! 1CO 9 25 Toti cei ce se lupta la jocurile de obste, se supun la tot felul de inf rinari. Si ei fac lucrul acesta ca sa capete o cununa, care se poate vesteji: no i sa facem lucrul acesta pentru o cununa, care nu se poate vesteji. 1CO 9 26 Eu, deci, alerg, dar nu ca si cum n-as sti incotro alerg. Ma lupt cu pu mnul, dar nu ca unul care loveste in vint; 1CO 9 27 ci ma port aspru cu trupul meu, si-l tin in stapinire, ca nu cumva, dup a ce am propovaduit altora, eu insumi sa fiu lepadat. 1CO 10 1 Fratilor, nu vreau sa nu stiti ca parintii nostri toti au fost sub nor, toti au trecut prin mare,

1CO 10 2 toti au fost botezati in nor si in mare, pentru Moise; 1CO 10 3 toti au mincat aceeasi mincare duhovniceasca, 1CO 10 4 si toti au baut aceeasi bautura duhovniceasca, pentru ca beau dintr-o s tinca duhovniceasca ce venea dupa ei; si stinca era Hristos. 1CO 10 5 Totusi, cei mai multi dintre ei n-au fost placuti lui Dumnezeu, caci au pierit in pustie. 1CO 10 6 Si aceste lucruri s-au intimplat ca sa ne slujeasca noua drept pilde, p entru ca sa nu poftim dupa lucruri rele, cum au poftit ei. 1CO 10 7 Sa nu fiti inchinatori la idoli, ca unii dintre ei, dupa cum este scris :"Poporul a sezut sa manince si sa bea; si s-au sculat sa joace." 1CO 10 8 Sa nu curvim, cum au facut unii din ei, asa ca intr-o singura zi au caz ut douazeci si trei de mii. 1CO 10 9 Sa nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit p rin serpi. 1CO 10 10 Sa nu cirtiti, cum au cirtit unii din ei, care au fost nimiciti de Nim icitorul. 1CO 10 11 Aceste lucruri li s-au intimplat ca sa ne slujeasca drept pilde, si au fost scrise pentru invatatura noastra, peste care au venit sfirsiturile veacuri lor. 1CO 10 12 Astfel dar, cine crede ca sta in picioare, sa ia seama sa nu cada. 1CO 10 13 Nu v-a ajuns nici o ispita, care sa nu fi fost potrivita cu puterea om eneasca. Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastre; ci, impreuna cu ispita a pregatit si mijlocul sa iesiti din e a, ca s-o puteti rabda. 1CO 10 14 De aceea, prea iubitii mei, fugiti de inchinarea la idoli. 1CO 10 15 Va vorbesc ca unor oameni cu judecata: judecati voi singuri ce va spun . 1CO 10 16 Paharul binecuvintat, pe care-l binecuvintam, nu este el impartasirea cu singele lui Hristos? Piinea, pe care o fringem, nu este ea impartasirea cu tr upul lui Hristos? 1CO 10 17 Avind in vedere ca este o piine, noi, care suntem multi, suntem un tru p, caci toti luam o parte din aceeasi piine. 1CO 10 18 Uitati-va la Israelul dupa trup: cei ce maninca jertfele, nu sunt ei i n impartasire cu altarul? 1CO 10 19 Deci ce zic eu? Ca un lucru jertfit idolilor, este ceva? Sau ca un ido l este ceva? 1CO 10 20 Dimpotriva, eu zic ca ce jertfesc Neamurile, jertfesc dracilor, si nu lui Dumnezeu. Si eu nu vreau ca voi sa fiti in impartasire cu dracii. 1CO 10 21 Nu puteti bea paharul Domnului si paharul dracilor; nu puteti lua part e la masa Domnului si la masa dracilor. 1CO 10 22 Sau vrem sa intaritam pe Domnul la gelozie? Suntem noi mai tari decit El? 1CO 10 23 Toate lucrurile sunt ingaduite, dar nu toate sunt de folos. Toate lucr urile sunt ingaduite, dar nu toate zidesc. 1CO 10 24 Nimeni sa nu-si caute folosul lui, ci fiecare sa caute folosul altuia. 1CO 10 25 Sa mincati din tot ce se vinde pe piata, fara sa cercetati ceva din pr icina cugetului. 1CO 10 26 Caci"al Domnului este pamintul si tot ce cuprinde el." 1CO 10 27 Daca va pofteste un necredincios la o masa, si voiti sa va duceti, sa mincati din tot ce va pune inainte, fara sa cercetati ceva din pricina cugetului . 1CO 10 28 Dar daca va spune cineva:"Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", sa n u mincati, din pricina celui ce v-a instiintat si din pricina cugetului; caci"al Domnului este pamintul si tot ce cuprinde el." 1CO 10 29 Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Caci de ce sa fie judecata slobozenia mea de cugetul altuia? 1CO 10 30 Daca maninc, aducind multumiri, de ce sa fiu vorbit de rau pentru un l ucru, pentru care multumesc? 1CO 10 31 Deci, fie ca mincati, fie ca beti, fie ca faceti altceva: sa faceti to

tul pentru slava lui Dumnezeu. 1CO 10 32 Sa nu fiti pricina de pacatuire nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu. 1CO 10 33 Dupa cum ma silesc si eu in toate lucrurile sa plac tuturor, cautind n u folosul meu, ci al celor mai multi, ca sa fie mintuiti. 1CO 11 1 Calcati pe urmele mele, intrucit si eu calc pe urmele lui Hristos. 1CO 11 2 Va laud ca in toate privintele va aduceti aminte de mine, si ca tineti invataturile intocmai cum vi le-am dat. 1CO 11 3 Dar vreau sa stiti ca Hristos este Capul oricarui barbat; ca barbatul e ste capul femeii, si ca Dumnezeu este capul lui Hristos. 1CO 11 4 Orice barbat, care se roaga sau proroceste cu capul acoperit, isi necin steste Capul sau. 1CO 11 5 Dimpotriva, orice femeie, care se roaga sau proroceste cu capul dezveli t, isi necinsteste capul ei, pentru ca este ca una care ar fi rasa. 1CO 11 6 Daca o femeie nu se inveleste, sa se si tunda! Iar, daca este rusine pe ntru o femeie sa fie tunsa ori rasa, sa se inveleasca. 1CO 11 7 Barbatul nu este dator sa-si acopere capul, pentru ca el este chipul si slava lui Dumnezeu, pe cind femeia este slava barbatului. 1CO 11 8 In adevar, nu barbatul a fost luat din femeie, ci femeia din barbat; 1CO 11 9 si nu barbatul a fost facut pentru femeie, ci femeia pentru barbat. 1CO 11 10 De aceea femeia, din pricina ingerilor, trebuie sa aiba pe cap un semn al stapinirii ei. 1CO 11 11 Totusi, in Domnul, femeia nu este fara barbat, nici barbatul fara feme ie. 1CO 11 12 Caci daca femeia este din barbat, tot asa si barbatul prin femeie si t oate sunt de la Dumnezeu. 1CO 11 13 Judecati voi singuri: este cuviincios ca o femeie sa se roage lui Dumn ezeu dezvelita? 1CO 11 14 Nu va invata chiar si firea ca este rusine pentru un barbat sa poarte parul lung, 1CO 11 15 pe cind pentru o femeie este o podoaba sa poarte parul lung? Pentru ca parul i-a fost dat ca invelitoare a capului. 1CO 11 16 Daca iubeste cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei si nici Bisericile lui Dumnezeu. 1CO 11 17 Va dau aceste invataturi, dar nu va laud, pentru ca va adunati laolalt a nu ca sa va faceti mai buni, ci ca sa va faceti mai rai. 1CO 11 18 Mai intii de toate, aud ca atunci cind veniti la adunare, intre voi su nt dezbinari. Si in parte o cred, 1CO 11 19 caci trebuie sa fie si partide intre voi, ca sa iasa la lumina cei gas iti buni. 1CO 11 20 Cind va adunati dar in acelasi loc, nu este cu putinta sa mincati cina Domnului. 1CO 11 21 Fiindca atunci cind stati la masa, fiecare se grabeste sa-si ia cina a dusa de el inaintea altuia, asa ca unul este flamind, iar altul este beat. 1CO 11 22 Ce? N-aveti case pentru ca sa mincati si sa beti acolo? Sau dispretuit i Biserica lui Dumnezeu, si vreti sa faceti de rusine pe cei ce n-au nimic? Ce s a va zic? Sa va laud? In privinta aceasta nu va laud. 1CO 11 23 Caci am primit de la Domnul ce v-am invatat: si anume, ca Domnul Isus , in noaptea in care a fost vindut, a luat o piine. 1CO 11 24 Si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, a frint-o, si a zis:"Luati, minca ti; acesta este trupul Meu care se fringe pentru voi; sa faceti lucrul acesta sp re pomenirea Mea." 1CO 11 25 Tot astfel, dupa cina, a luat paharul, si a zis:"Acest pahar este lega mintul cel nou in singele Meu; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea, oride citeori veti bea din el." 1CO 11 26 Pentru ca, orideciteori mincati din piinea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pina va veni El. 1CO 11 27 De aceea, oricine maninca piinea aceasta sau bea paharul Domnului in c hip nevrednic, va fi vinovat de trupul si singele Domnului. 1CO 11 28 Fiecare sa se cerceteze dar pe sine insusi, si asa sa manince din piin

ea aceasta si sa bea din paharul acesta. 1CO 11 29 Caci cine maninca si bea, isi maninca si bea osinda lui insusi, daca n u deosebeste trupul Domnului. 1CO 11 30 Din pricina aceasta sunt intre voi multi neputinciosi si bolnavi, si n u putini dorm. 1CO 11 31 Daca ne-am judeca singuri, n-am fi judecati. 1CO 11 32 Dar cind suntem judecati, suntem pedepsiti de Domnul, ca sa nu fim os inditi odata cu lumea. 1CO 11 33 Astfel, fratii mei, cind va adunati sa mincati, asteptati-va unii pe a ltii. 1CO 11 34 Daca-i este foame cuiva, sa manince acasa, pentru ca sa nu va adunati spre osinda. Celelalte lucruri le voi rindui cind voi veni. 1CO 12 1 In ce priveste darurile duhovnicesti, fratilor, nu vreau sa fiti in nec unostinta. 1CO 12 2 Cind erati pagini, stiti ca va duceati la idolii cei muti, dupa cum era ti calauziti. 1CO 12 3 De aceea va spun ca nimeni, daca vorbeste prin Duhul lui Dumnezeu, nu z ice:"Isus sa fie anatema!" Si nimeni nu poate zice:"Isus este Domnul", decit pri n Duhul Sfint. 1CO 12 4 Sunt felurite daruri, dar este acelasi Duh; 1CO 12 5 sunt felurite slujbe, dar este acelasi Domn; 1CO 12 6 sunt felurite lucrari, dar este acelasi Dumnezeu, care lucreaza totul i n toti. 1CO 12 7 Si fiecaruia i se da aratarea Duhului spre folosul altora. 1CO 12 8 De pilda, unuia ii este dat, prin Duhul, sa vorbeasca despre intelepciu ne; altuia, sa vorbeasca despre cunostinta, datorita aceluiasi Duh; 1CO 12 9 altuia, credinta prin acelasi Duh; altuia, darul tamaduirilor, prin ace lasi Duh; 1CO 12 10 altuia, puterea sa faca minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea d uhurilor; altuia, felurite limbi; si altuia, talmacirea limbilor. 1CO 12 11 Dar toate aceste lucruri le face unul si acelasi Duh, care da fiecarui a in parte, cum voieste. 1CO 12 12 Caci, dupa cum trupul este unul si are multe madulare si dupa cum toat e madularele trupului, macar ca sunt mai multe, sunt un singur trup, tot asa est e si Hristos. 1CO 12 13 Noi toti, in adevar, am fost botezati de un singur Duh, ca sa alcatuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi, si toti am fost ad apati dintr-un singur Duh. 1CO 12 14 Astfel, trupul nu este un singur madular, ci mai multe. 1CO 12 15 Daca piciorul ar zice:"Fiindca nu sunt mina, nu sunt din trup", nu est e pentru aceasta din trup? 1CO 12 16 Si daca urechea ar zice:"Fiindca nu sunt ochi, nu sunt din trup", nu e ste pentru aceasta din trup? 1CO 12 17 Daca tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Daca totul ar fi auz, un de ar fi mirosul? 1CO 12 18 Acum dar Dumnezeu a pus madularele in trup, pe fiecare asa cum a voit El. 1CO 12 19 Daca toate ar fi un singur madular, unde ar fi trupul? 1CO 12 20 Fapt este ca sunt mai multe madulare, dar un singur trup. 1CO 12 21 Ochiul nu poate zice miinii:"N-am trebuinta de tine", nici capul nu po ate zice picioarelor:"N-am trebuinta de voi." 1CO 12 22 Ba mai mult, madularele trupului, care par mai slabe, sunt de neaparat a trebuinta. 1CO 12 23 Si partile trupului care par vrednice de mai putina cinste le imbracam cu mai multa podoaba. Asa ca partile mai putin frumoase ale trupului nostru cap ata mai multa frumusete, 1CO 12 24 pe cind cele frumoase n-au nevoie sa fie impodobite. Dumnezeu a intocm it trupul in asa fel ca sa dea mai multa cinste madularelor lipsite de cinste: 1CO 12 25 pentru ca sa nu fie nici o dezbinare in trup: ci madularele sa ingrije

asca deopotriva unele de altele. 1CO 12 26 Si daca sufere un madular, toate madularele sufera impreuna cu el; dac a este pretuit un madular, toate madularele se bucura impreuna cu el. 1CO 12 27 Voi sunteti trupul lui Hristos, si fiecare, in parte, madularele Lui. 1CO 12 28 Si Dumnezeu a rinduit in Biserica, intii apostoli; al doilea, proroci, al treilea, invatatori; apoi, pe cei ce au darul minunilor, apoi pe cei ce au d arul tamaduirilor, ajutorarilor, cirmuirilor, si vorbirii in felurite limbi. 1CO 12 29 Oare toti sunt apostoli? Toti sunt proroci? Toti sunt invatatori? Toti sunt facatori de minuni? 1CO 12 30 Toti au darul tamaduirilor? Toti vorbesc in alte limbi? Toti talmacesc ? 1CO 12 31 Umblati dar dupa darurile cele mai bune. Si va voi arata o cale nespus mai buna. 1CO 13 1 Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragos te, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor. 1CO 13 2 Si chiar daca as avea darul prorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta, asa incit sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic. 1CO 13 3 Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic . 1CO 13 4 Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea n u pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla, 1CO 13 5 nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se minie, nu se gin deste la rau, 1CO 13 6 nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, 1CO 13 7 acopere totul, crede totul, nadajduieste totul, sufere totul. 1CO 13 8 Dragostea nu va pieri niciodata. prorociile se vor sfirsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfirsit. 1CO 13 9 Caci cunoastem in parte, si prorocim in parte; 1CO 13 10 dar cind va veni ce este desavirsit, acest"in parte" se va sfirsi. 1CO 13 11 Cind eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gindeam ca un copil; cind m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc. 1CO 13 12 Acum, vedem ca intr-o oglinda in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum a m fost si eu cunoscut pe deplin. 1CO 13 13 Acum dar ramin aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea m ai mare dintre ele este dragostea. 1CO 14 1 Urmariti dragostea. Umblati si dupa darurile duhovnicesti, dar mai ales sa prorociti. 1CO 14 2 In adevar, cine vorbeste in alta limba, nu vorbeste oamenilor, ci lui D umnezeu, caci nimeni nu-l intelege; si, cu duhul, el spune taine. 1CO 14 3 Cine proroceste, dimpotriva, vorbeste oamenilor, spre zidire, sfatuire si mingiiere. 1CO 14 4 Cine vorbeste in alta limba, se zideste pe sine insusi, dar cine proroc este, zideste sufleteste Biserica. 1CO 14 5 As dori ca toti sa vorbiti in alte limbi, dar mai ales sa prorociti. Ci ne proroceste, este mai mare decit cine vorbeste in alte limbi; afara numai daca talmaceste aceste limbi, pentru ca sa capete Biserica zidire sufleteasca. 1CO 14 6 In adevar, fratilor, de ce folos v-as fi eu, daca as veni la voi vorbin d in alte limbi, si daca cuvintul meu nu v-ar aduce nici descoperire, nici cunos tinta, nici prorocie, nici invatatura? 1CO 14 7 Chiar si lucrurile neinsufletite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alauta: daca nu dau sunete deslusite, cine va cunoaste ce se cinta cu fluierul sau cu alauta? 1CO 14 8 Si daca trimbita da un sunet incurcat, cine se va pregati de lupta? 1CO 14 9 Tot asa si voi, daca nu rostiti cu limba o vorba inteleasa, cum se va p ricepe ce spuneti? Atunci parca ati vorbi in vint. 1CO 14 10 Sunt multe feluri de limbi in lume, totusi, niciuna din ele nu este fa

ra sunete intelese. 1CO 14 11 Dar daca nu cunosc intelesul sunetului, voi fi un strain pentru cel ce vorbeste, si cel ce vorbeste, va fi un strain pentru mine. 1CO 14 12 Tot asa si voi, fiindca rivniti dupa daruri duhovnicesti, sa cautati s a le aveti din belsug, in vederea zidirii sufletesti a Bisericii. 1CO 14 13 De aceea, cine vorbeste in alta limba, sa se roage sa aiba si darul so talmaceasca. 1CO 14 14 Fiindca, daca ma rog in alta limba, duhul meu se roaga, dar mintea mea este fara rod. 1CO 14 15 Ce este de facut atunci? Ma voi ruga cu duhul, dar ma voi ruga si cu m intea; voi cinta cu duhul, dar voi cinta si cu mintea. 1CO 14 16 Altminteri, daca aduci multumiri cu duhul, cum va raspunde"Amin" la mu ltumirile pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, cind el nu stie ce spui? 1CO 14 17 Negresit, tu multumesti lui Dumnezeu foarte frumos, dar celalalt nu ra mine zidit sufleteste. 1CO 14 18 Multumesc lui Dumnezeu ca eu vorbesc in alte limbi mai mult decit voi toti. 1CO 14 19 Dar in Biserica, vreau mai bine sa spun cinci cuvinte intelese, ca sa invat si pe altii, decit sa spun zece mii de cuvinte in alta limba. 1CO 14 20 Fratilor, nu fiti copii la minte; ci la rautate, fiti prunci, iar la m inte, fiti oameni mari. 1CO 14 21 In Lege este scris:"Voi vorbi norodului acestuia prin alta limba si pr in buze straine si nici asa nu Ma vor asculta, zice Domnul." 1CO 14 22 Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credinciosi, ci pentru cei necredinciosi. prorocia, dimpotriva, este un semn nu pentru cei necredincio si, ci pentru cei credinciosi. 1CO 14 23 Deci, daca s-ar aduna toata Biserica la un loc, si toti ar vorbi in al te limbi, si ar intra si de cei fara daruri, sau necredinciosi, n-ar zice ei ca sunteti nebuni? 1CO 14 24 Dar daca toti prorocesc, si intra vreun necredincios sau vreunul fara daruri, el este incredintat de toti, este judecat de toti. 1CO 14 25 Tainele inimii lui sunt descoperite, asa ca va cade cu fata la pamint, se va inchina lui Dumnezeu, si va marturisi ca, in adevar, Dumnezeu este in mi jlocul vostru. 1CO 14 26 Ce este de facut atunci, fratilor? Cind va adunati laolalta, daca unul din voi are o cintare, altul o invatatura, altul o descoperire, altul o vorba i n alta limba, altul o talmacire, toate sa se faca spre zidire sufleteasca. 1CO 14 27 Daca sunt unii, care vorbesc in alta limba, sa vorbeasca numai cite do i sau cel mult trei, fiecare la rind: si unul sa talmaceasca. 1CO 14 28 Daca nu este cine sa talmaceasca, sa taca in Biserica, si sa-si vorbea sca numai lui insusi si lui Dumnezeu. 1CO 14 29 Cit despre proroci, sa vorbeasca doi sau trei, si ceilalti sa judece. 1CO 14 30 Si daca este facuta o descoperire unuia care sade jos, cel dintii sa t aca. 1CO 14 31 Fiindca puteti sa prorociti toti, dar unul dupa altul, pentru ca toti sa capete invatatura si toti sa fie imbarbatati. 1CO 14 32 Duhurile prorocilor sunt supuse prorocilor. 1CO 14 33 Caci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorinduielii, ci al pacii, ca in toate Bisericile sfintilor. 1CO 14 34 Femeile sa taca in adunari, caci lor nu le este ingaduit sa ia cuvintu l in ele, ci sa fie supuse, cum zice si Legea. 1CO 14 35 Daca voiesc sa capete invatatura asupra unui lucru, sa intrebe pe barb atii lor acasa, caci este rusine pentru o femeie sa vorbeasca in Biserica. 1CO 14 36 Ce? De la voi a pornit Cuvintul lui Dumnezeu? Sau numai pina la voi a ajuns el? 1CO 14 37 Daca crede cineva ca este proroc sau insuflat de Dumnezeu, sa inteleag a ca ce va scriu eu, este o porunca a Domnului. 1CO 14 38 Si daca cineva nu intelege, sa nu inteleaga! 1CO 14 39 Astfel, deci, fratilor, rivniti dupa prorocire, fara sa impiedicati vo

rbirea in alte limbi. 1CO 14 40 Dar toate sa se faca in chip cuviincios si cu rinduiala. 1CO 15 1 Va fac cunoscuta, fratilor, Evanghelia pe care v-am propovaduit-o, pe c are ati primit-o, in care ati ramas, 1CO 15 2 si prin care sunteti mintuiti, daca o tineti asa dupa cum v-am propovad uit-o; altfel, degeaba ati crezut. 1CO 15 3 V-am invatat inainte de toate, asa cum am primit si eu: ca Hristos a mu rit pentru pacatele noastre, dupa Scripturi; 1CO 15 4 ca a fost ingropat si a inviat a treia zi, dupa Scripturi; 1CO 15 5 si ca S-a aratat lui Chifa, apoi celor doisprezece. 1CO 15 6 Dupa aceea, S-a aratat la peste cinci sute de frati deodata, dintre car e cei mai multi sunt inca in viata, iar unii au adormit. 1CO 15 7 In urma, s-a aratat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. 1CO 15 8 Dupa ei toti, ca unei stirpituri, mi s-a aratat si mie. 1CO 15 9 Caci eu sunt cel mai neinsemnat dintre apostoli, nu sunt vrednic sa por t numele de apostol, fiindca am prigonit Biserica lui Dumnezeu. 1CO 15 10 Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Si harul Lui fata de mine n-a fo st zadarnic; ba inca am lucrat mai mult decit toti; totusi, nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este in mine. 1CO 15 11 Astfel dar, ori eu, ori ei, noi asa propovaduim, si voi asa ati crezut . 1CO 15 12 Iar daca se propovaduieste ca Hristos a inviat din morti, cum zic unii dintre voi ca nu este o inviere a mortilor? 1CO 15 13 Daca nu este o inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat. 1CO 15 14 Si daca n-a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnic a si zadarnica este si credinta voastra. 1CO 15 15 Ba inca, noi suntem descoperiti si ca martori mincinosi ai lui Dumneze u; fiindca, am marturisit despre Dumnezeu ca El a inviat pe Hristos cind nu L-a inviat, daca este adevarat ca mortii nu inviaza. 1CO 15 16 Caci, daca nu inviaza mortii, nici Hristos n-a inviat. 1CO 15 17 Si daca n-a inviat Hristos, credinta voastra este zadarnica, voi sunte ti inca in pacatele voastre, 1CO 15 18 si prin urmare si cei ce au adormit in Hristos, sunt pierduti. 1CO 15 19 Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii. 1CO 15 20 Dar acum, Hristos a inviat din morti, pirga celor adormiti. 1CO 15 21 Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mor tilor. 1CO 15 22 Si dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos; 1CO 15 23 dar fiecare la rindul cetei lui. Hristos este cel dintii rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. 1CO 15 24 In urma, va veni sfirsitul, cind El va da Imparatia in miinile lui Dum nezeu Tatal, dupa ce va fi nimicit orice domnie, orice stapinire si orice putere . 1CO 15 25 Caci trebuie ca El sa imparateasca pina va pune pe toti vrajmasii sub picioarele Sale. 1CO 15 26 Vrajmasul cel din urma, care va fi nimicit, va fi moartea. 1CO 15 27 Dumnezeu, in adevar,"a pus totul sub picioarele Lui." Dar cind zice ca totul I-a fost supus, se intelege ca afara de Cel ce I-a supus totul. 1CO 15 28 Si cind toate lucrurile Ii vor fi supuse, atunci chiar si Fiul Se va s upune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu sa fie totul in tot i. 1CO 15 29 Altfel, ce ar face cei ce se boteaza pentru cei morti? Daca nu inviaza mortii nicidecum, de ce se mai boteaza ei pentru cei morti? 1CO 15 30 Si de ce suntem noi in primejdie in orice clipa? 1CO 15 31 In fiecare zi eu sunt in primejdie de moarte; atit este de adevarat lu crul acesta, fratilor, cit este de adevarat ca am de ce sa ma laud cu voi in Hri stos Isus, Domnul nostru. 1CO 15 32 Daca, vorbind in felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele in Efes, care -mi este folosul? Daca nu inviaza mortii, atunci"Sa mincam si sa bem, caci miin

e vom muri." 1CO 15 33 Nu va inselati:"Tovarasiile rele strica obiceiurile bune." 1CO 15 34 Veniti-va in fire cum se cuvine, si nu pacatuiti! Caci sunt intre voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre rusinea voastra o spun. 1CO 15 35 Dar va zice cineva:"Cum inviaza mortii? Si cu ce trup se vor intoarce? " 1CO 15 36 Nebun ce esti! Ce semeni tu nu inviaza, daca nu moare mai intii. 1CO 15 37 Si cind semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un graunte, cum s e intimpla: fie de griu, fie de alta saminta. 1CO 15 38 Apoi Dumnezeu ii da un trup, dupa cum voieste; si fiecarei seminte ii da un trup al ei. 1CO 15 39 Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul pasarilor, altul al pestilor. 1CO 15 40 Tot asa, sunt trupuri ceresti si trupuri pamintesti; dar alta este str alucirea trupurilor ceresti, si alta a trupurilor pamintesti. 1CO 15 41 Alta este stralucirea soarelui, alta stralucirea lunii, si alta este s tralucirea stelelor; chiar o stea se deosebeste in stralucire de alta stea. 1CO 15 42 Asa este si invierea mortilor: trupul este semanat in putrezire, si in viaza in neputrezire; 1CO 15 43 este semanat in ocara, si inviaza in slava; este semanat in neputinta, si inviaza in putere. 1CO 15 44 Este semanat trup firesc, si inviaza trup duhovnicesc. Daca este un tr up firesc, este si un trup duhovnicesc. 1CO 15 45 De aceea este scris:"Omul dintii Adam a fost facut un suflet viu." Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. 1CO 15 46 Dar intii vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duho vnicesc, vine pe urma. 1CO 15 47 Omul dintii este din pamint, pamintesc; omul al doilea este din cer. 1CO 15 48 Cum este cel pamintesc, asa sunt si cei pamintesti; cum este Cel ceres c, asa sunt si cei ceresti. 1CO 15 49 Si dupa cum am purtat chipul celui pamintesc, tot asa vom purta si chi pul Celui ceresc. 1CO 15 50 Ce spun eu, fratilor, este ca nu pot carnea si singele sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu si ca putrezirea nu poate mosteni neputrezirea. 1CO 15 51 Iata, va spun o taina: nu vom adormi toti, dar toti vom fi schimbati 1CO 15 52 intr-o clipa, intr-o clipeala din ochi, la cea din urma trimbita. Trim bita va suna, mortii vor invia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbati. 1CO 15 53 Caci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, sa se imbrace in nepu trezire, si trupul acesta muritor sa se imbrace in nemurire. 1CO 15 54 Cind trupul acesta supus putrezirii, se va imbraca in neputrezire, si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire, atunci se va implini cuvintul c are este scris:"Moartea a fost inghitita de biruinta. 1CO 15 55 Unde iti este biruinta, moarte? Unde iti este boldul, moarte?" 1CO 15 56 Boldul mortii este pacatul, si puterea pacatului este Legea. 1CO 15 57 Dar multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne da biruinta prin Domnul nostru Isus Hristos! 1CO 15 58 De aceea, prea iubitii mei frati, fiti tari, neclintiti, sporiti totde auna in lucrul Domnului, caci stiti ca osteneala voastra in Domnul nu este zadar nica. 1CO 16 1 Cit priveste stringerea de ajutoare pentru sfinti, sa faceti si voi cum am rinduit Bisericilor Galatiei. 1CO 16 2 In ziua dintii a saptaminii, fiecare din voi sa puna deoparte acasa ce va putea, dupa cistigul lui, ca sa nu se stringa ajutoarele cind voi veni eu. 1CO 16 3 Si cind voi veni, voi trimite cu epistole pe cei ce ii veti socoti vred nici, ca sa duca darurile voastre la Ierusalim. 1CO 16 4 Daca va face sa ma duc si eu, vor merge cu mine. 1CO 16 5 La voi am sa vin dupa ce voi trece prin Macedonia, caci prin Macedonia voi trece. 1CO 16 6 Poate ma voi opri pe la voi, sau poate chiar voi ierna la voi, ca apoi sa ma insotiti acolo unde voi avea sa ma duc.

1CO 16 7 ramin cu 1CO 16 8 1CO 16 9

De data aceasta, nu vreau sa va vad in treacat, ci trag nadejde sa mai voi citava vreme, daca va ingadui Domnul. Voi mai ramine totusi in Efes pina la Cincizecime, caci mi s-a deschis aici o usa mare si larga, si sunt multi potrivnici.

1CO 16 10 Daca soseste Timotei, aveti grija sa fie fara frica la voi; caci el es te prins ca si mine la lucrul Domnului. 1CO 16 11 Nimeni dar sa nu-l dispretuiasca. Sa-l petreceti in pace, ca sa vina l a mine, pentru ca il astept cu fratii. 1CO 16 12 Cit pentru fratele Apolo, l-am rugat mult sa vina la voi cu fratii, da r n-a voit nicidecum sa vina acum; va veni insa cind va avea inlesnire. 1CO 16 13 Vegheati, fiti tari in credinta, fiti oameni, intariti-va! 1CO 16 14 Tot ce faceti, sa fie facut cu dragoste! 1CO 16 15 Inca un indemn, fratilor. Cunoasteti casa lui Stefana; stiti ca ea es te cel dintii rod al Ahaiei, si ca s-a pus cu totul in slujba sfintilor. 1CO 16 16 Fiti si voi supusi unor astfel de oameni si fiecaruia care ajuta la lu cru si se osteneste. 1CO 16 17 Ma bucur de venirea lui Stefana, lui Fortunat si lui Ahaic; ei au impl init ce lipsea din partea voastra, 1CO 16 18 caci mi-au racorit duhul meu si al vostru. Sa stiti dar sa pretuiti pe astfel de oameni. 1CO 16 19 Bisericile din Asia va trimit sanatate. Acuila si Priscila, impreuna c u Biserica din casa lor, va trimit multa sanatate in Domnul. 1CO 16 20 Toti fratii va trimit sanatate. Spuneti-va sanatate unii altora cu o s arutare sfinta. 1CO 16 21 Urarile de sanatate sunt scrise cu insasi mina mea: Pavel. 1CO 16 22 Daca nu iubeste cineva pe Domnul nostru Isus Hristos, sa fie anatema!" Maranata!" (Domnul nostru vine!) 1CO 16 23 Harul Domnului Isus Hristos sa fie cu voi. 1CO 16 24 Dragostea mea este cu voi cu toti in Hristos Isus. Amin. 2CO 1 1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, si fratele T imotei, catre Biserica lui Dumnezeu care este in Corint, si catre toti sfintii, care sunt in toata Ahaia: 2CO 1 2 Har si pace voua de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hris tos! 2CO 1 3 Binecuvintat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, Parint ele indurarilor si Dumnezeul oricarei mingiieri, 2CO 1 4 care ne mingiie in toate necazurile noastre, pentru ca, prin mingiierea cu care noi insine suntem mingiiati de Dumnezeu, sa putem mingiia pe cei ce se a fla in vreun necaz! 2CO 1 5 Caci, dupa cum avem parte din belsug de suferintele lui Hristos, tot asa , prin Hristos avem parte din belsug si de mingiiere. 2CO 1 6 Asa ca, daca suntem in necaz, suntem pentru mingiierea si mintuirea voas tra; daca suntem mingiiati, suntem pentru mingiierea voastra, care se arata prin faptul ca rabdati aceleasi suferinte ca si noi; 2CO 1 7 si nadejdea noastra pentru voi, este neclintita, pentru ca stim ca, daca aveti parte de suferinte, aveti parte si de mingiiere. 2CO 1 8 In adevar, fratilor, nu voim sa va lasam in necunostinta despre necazul care ne-a lovit in Asia, de care am fost apasati peste masura de mult, mai presu s de puterile noastre, asa ca nici nu mai trageam nadejde de viata. 2CO 1 9 Ba inca ne spunea gindul ca trebuie sa murim, pentru ca sa ne punem incr ederea nu in noi insine, ci in Dumnezeu care inviaza mortii. 2CO 1 10 El ne-a izbavit si ne izbaveste dintr-o astfel de moarte, si avem nadej de ca ne va mai izbavi inca. 2CO 1 11 Voi insiva ne veti ajuta cu rugaciunile voastre, pentru ca binefacerea facuta noua prin rugaciunile multora sa fie pentru multi un prilej de multumiri lui Dumnezeu pentru noi. 2CO 1 12 Lauda noastra este marturia, pe care ne-o da cugetul nostru ca ne-am pu rtat in lume, si mai ales fata de voi, cu o sfintenie si curatie de inima date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o intelepciune lumeasca, ci pe harul lui Dumnezeu

. 2CO 1 13 Nu va scriem altceva decit ce cititi si cunoasteti. Si trag nadejde ca pina la sfirsit veti cunoaste, 2CO 1 14 cum ati si cunoscut in parte, ca noi suntem lauda voastra, dupa cum si voi veti fi lauda noastra in ziua Domnului Isus. 2CO 1 15 In aceasta incredintare, voiam sa vin mai inainte la voi, ca sa aveti u n al doilea har. 2CO 1 16 Voiam sa trec pe la voi ca sa ma duc in Macedonia; apoi, din Macedonia sa ma intorc la voi, si sa fiu petrecut de voi in Iudea. 2CO 1 17 In luarea hotaririi acesteia, am lucrat eu in chip usuratic? Sau hotari rile mele sunt niste hotariri, pe care le iau in felul lumii, ca sa fie in mine" Da, da" si"Nu, nu"? 2CO 1 18 Credincios este Dumnezeu ca vorbirea noastra fata de voi n-a fost si"Da ", si"Nu." 2CO 1 19 Caci Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovaduit de noi in mijlocul vostru, prin mine, prin Silvan, si prin Timotei, n-a fost"da" si"nu", ci in El nu este decit"Da." 2CO 1 20 In adevar, fagaduintele lui Dumnezeu, oricite ar fi ele, toate in El su nt"da"; de aceea si"Amin", pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Du mnezeu. 2CO 1 21 Si Cel ce ne intareste impreuna cu voi, in Hristos, si care ne-a uns es te Dumnezeu. 2CO 1 22 El ne-a si pecetluit, si ne-a pus in inima arvuna Duhului. 2CO 1 23 Iau pe Dumnezeu martor fata de sufletul meu ca n-am mai venit pina acum la Corint tocmai ca sa va crut. 2CO 1 24 Nu doar ca am avea stapinire peste credinta voastra; dar vrem sa lucram si noi impreuna la bucuria voastra; caci stati tari in credinta. 2CO 2 1 Am hotarit dar in mine, sa nu ma intorc la voi cu intristare. 2CO 2 2 Caci, daca va intristez, de la cine sa ma astept la bucurie, daca nu de la cel intristat de mine? 2CO 2 3 Si v-am scris cum v-am scris, ca, la venirea mea, sa n-am intristare din partea celor ce trebuiau sa-mi faca bucurie; si sunt incredintat, cu privire la voi toti, ca bucuria mea este bucuria voastra a tuturor. 2CO 2 4 V-am scris cu multa mihnire si stringere de inima, cu ochii scaldati in lacrimi, nu ca sa va intristati, ci ca sa vedeti dragostea nespus de mare pe car e o am fata de voi. 2CO 2 5 Daca a fost cineva o pricina de intristare, nu m-a intristat numai pe mi ne, ci pe voi toti; cel putin in parte, ca sa nu spun prea mult. 2CO 2 6 Este destul pentru omul acesta pedeapsa, care i-a fost data de cei mai m ulti; 2CO 2 7 asa ca acum, este mai bine sa-l iertati, si sa-l mingiiati, ca sa nu fie doborit de prea multa mihnire. 2CO 2 8 De aceea, va rog sa va aratati iarasi dragostea fata de el; 2CO 2 9 caci v-am scris si cu gindul ca sa va pun la incercare si sa vad daca su nteti ascultatori in totul. 2CO 2 10 Dar pe cine iertati voi, il iert si eu. In adevar, ce am iertat eu, dac a am iertat ceva, am iertat pentru voi, in fata lui Hristos, 2CO 2 11 ca sa nu lasam pe Satana sa aiba un cistig de la noi; caci nu suntem in nestiinta despre planurile lui. 2CO 2 12 Cind am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, macar ca mi se des chisese acolo o usa in Domnul, 2CO 2 13 n-am avut liniste in duhul meu, fiindca n-am gasit pe fratele meu Tit; de aceea, mi-am luat ziua buna de la frati, si am plecat in Macedonia. 2CO 2 14 Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poarta totdeauna cu carul Lui de biruinta in Hristos, si care raspindeste prin noi in orice loc mireasma cuno stintei Lui. 2CO 2 15 In adevar, noi suntem, inaintea lui Dumnezeu, o mireasma a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mintuirii si printre cei ce sunt pe calea pierzarii : 2CO 2 16 pentru acestia, o mireasma de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mi

reasma de la viata spre viata. Si cine este deajuns pentru aceste lucruri? 2CO 2 17 Caci noi nu stricam Cuvintul lui Dumnezeu, cum fac cei mai multi; ci vo rbim cu inima curata, din partea lui Dumnezeu, inaintea lui Dumnezeu, in Hristos . 2CO 3 1 Incepem noi iarasi sa ne laudam singuri? Sau nu cumva avem trebuinta, c a unii, de epistole de lauda, catre voi sau de la voi? 2CO 3 2 Voi sunteti epistola noastra, scrisa in inimile noastre, cunoscuta si ci tita de toti oamenii. 2CO 3 3 Voi sunteti aratati ca fiind epistola lui Hristos, scrisa de noi, ca slu jitori ai Lui, nu cu cerneala, ci cu Duhul Dumnezeului cel viu, nu pe niste tabl e de piatra, ci pe niste table care sunt inimi de carne. 2CO 3 4 Avem increderea aceasta tare in Dumnezeu, prin Hristos. 2CO 3 5 Nu ca noi prin noi insine suntem in stare sa gindim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu, 2CO 3 6 care ne-a si facut in stare sa fim slujitori ai unui legamint nou, nu al slovei, ci al Duhului; caci slova omoara, dar Duhul da viata. 2CO 3 7 Acum, daca slujba aducatoare de moarte, scrisa si sapata in pietre, era cu atita slava incit fiii lui Israel nu puteau sa-si pironeasca ochii asupra fet ei lui Moise, din pricina stralucirii fetei lui, macar ca stralucirea aceasta er a trecatoare, 2CO 3 8 cum n-ar fi cu slava mai degraba slujba Duhului? 2CO 3 9 Daca slujba aducatoare de osinda, a fost slavita, cu cit mai mult o intr ece in slava slujba aducatoare de neprihanire? 2CO 3 10 Si in privinta aceasta, ce a fost slavit nici n-a fost slavit, din pric ina slavei care o intrece cu mult. 2CO 3 11 In adevar, daca ce era trecator era cu slava, cu cit mai mult va ramine in slava ce este netrecator! 2CO 3 12 Fiindca avem dar o astfel de nadejde, noi lucram cu multa indrazneala, 2CO 3 13 si nu facem ca Moise, care isi punea o mahrama peste fata, pentru ca fi ii lui Israel sa nu-si pironeasca ochii asupra sfirsitului a ceea ce era trecato r. 2CO 3 14 Dar ei au ramas greoi la minte: caci pina in ziua de astazi, la citirea Vechiului Testament, aceasta mahrama ramine neridicata, fiindca mahrama este da ta la o parte in Hristos. 2CO 3 15 Da, pina astazi, cind se citeste Moise, ramine o mahrama peste inimile lor. 2CO 3 16 Dar orideciteori vreunul se intoarce la Domnul, mahrama este luata. 2CO 3 17 Caci Domnul este Duhul; si unde este Duhul Domnului, acolo este sloboze nia. 2CO 3 18 Noi toti privim cu fata descoperita, ca intr-o oglinda, slava Domnului, si suntem schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava, prin Duhul Domn ului. 2CO 4 1 De aceea, fiindca avem slujba aceasta, dupa indurarea pe care am capatat -o, noi nu cadem de oboseala. 2CO 4 2 Ca unii, care am lepadat mestesugirile rusinoase si ascunse, nu umblam c u viclesug si nu stricam Cuvintul lui Dumnezeu. Ci, prin aratarea adevarului, ne facem vrednici sa fim primiti de orice cuget omenesc, inaintea lui Dumnezeu. 2CO 4 3 Si daca Evanghelia noastra este acoperita, este acoperita pentru cei ce sunt pe calea pierzarii, 2CO 4 4 a caror minte necredincioasa a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca s a nu vada stralucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu. 2CO 4 5 Caci noi nu ne propovaduim pe noi insine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi suntem robii vostri, pentru Isus. 2CO 4 6 Caci Dumnezeu, care a zis:"Sa lumineze lumina din intuneric, ne-a lumina t inimile, pentru ca sa facem sa straluceasca lumina cunostintei slavei lui Dumn ezeu pe fata lui Isus Hristos. 2CO 4 7 Comoara aceasta o purtam in niste vase de lut, pentru ca aceasta putere nemaipomenita sa fie de la Dumnezeu si nu de la noi. 2CO 4 8 Suntem incoltiti in toate chipurile, dar nu la strimtoare; in grea cumpa

na, dar nu deznadajduiti; 2CO 4 9 prigoniti, dar nu parasiti; trintiti jos, dar nu omoriti. 2CO 4 10 Purtam intotdeauna cu noi, in trupul nostru, omorirea Domnului Isus pen tru ca si viata lui Isus sa se arate in trupul nostru. 2CO 4 11 Caci noi cei vii, totdeauna suntem dati la moarte din pricina lui Isus pentru ca si viata lui Isus sa se arate in trupul nostru muritor. 2CO 4 12 Astfel ca in noi lucreaza moartea, iar in voi viata. 2CO 4 13 Insa fiindca avem acelasi duh de credinta, potrivit cu ceea ce este scr is:"Am crezut, de aceea am vorbit!" si noi credem, si de aceea vorbim. 2CO 4 14 Si stim ca Cel ce a inviat pe Domnul Isus, ne va invia si pe noi impreu na cu Isus, si ne va face sa ne infatisam impreuna cu voi. 2CO 4 15 Caci toate aceste lucruri se petrec in folosul vostru, pentru ca harul mare, capatat prin multi, sa faca sa sporeasca multumirile spre slava lui Dumnez eu. 2CO 4 16 De aceea, noi nu cadem de oboseala. Ci chiar daca omul nostru de afara se trece, totusi omul nostru dinlauntru se inoieste din zi in zi. 2CO 4 17 Caci intristarile noastre usoare de o clipa lucreaza pentru noi tot mai mult o greutate vesnica de slava. 2CO 4 18 Pentru ca noi nu ne uitam la lucrurile care se vad, ci la cele ce nu se vad, caci lucrurile care se vad, sunt trecatoare, pe cind cele ce nu se vad sun t vesnice. 2CO 5 1 Stim, in adevar, ca, daca se desface casa paminteasca a cortului nostru trupesc, avem o cladire in cer de la Dumnezeu, o casa, care nu este facuta de mi na, ci este vesnica. 2CO 5 2 Si gemem in cortul acesta, plini de dorinta sa ne imbracam peste el cu l ocasul nostru ceresc, 2CO 5 3 negresit daca atunci cind vom fi imbracati nu vom fi gasiti dezbracati d e el. 2CO 5 4 Chiar in cortul acesta deci, gemem apasati; nu ca dorim sa fim dezbracat i de trupul acesta, ci sa fim imbracati cu trupul celalalt peste acesta, pentru ca ce este muritor in noi, sa fie inghitit de viata. 2CO 5 5 Si Cel ce ne-a facut pentru aceasta, este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului. 2CO 5 6 Asadar, noi intotdeauna suntem plini de incredere; caci stim ca, daca su ntem acasa in trup, pribegim departe de Domnul, 2CO 5 7 pentru ca umblam prin credinta, nu prin vedere. 2CO 5 8 Da, suntem plini de incredere, si ne place mult mai mult sa parasim tru pul acesta, ca sa fim acasa la Domnul. 2CO 5 9 De aceea ne si silim sa-I fim placuti, fie ca raminem acasa, fie ca sunt em departe de casa. 2CO 5 10 Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul pe car e-l va fi facut cind traia in trup. 2CO 5 11 Ca unii care cunoastem deci frica de Domnul, pe oameni cautam sa-i incr edintam; dar Dumnezeu ne cunoaste bine, si nadajduiesc ca si voi ne cunoasteti b ine in cugetele voastre. 2CO 5 12 Cu aceasta, nu ne laudam singuri iarasi inaintea voastra, ci va dam un temei de lauda cu privire la noi, ca sa aveti cu ce raspunde acelora care se lau da cu ce este in infatisare si nu cu ce este in inima. 2CO 5 13 In adevar, daca ne-am iesit din minti, pentru Dumnezeu ne-am iesit; dac a suntem intregi la minte, pentru voi suntem. 2CO 5 14 Caci dragostea lui Hristos ne stringe; fiindca socotim ca, daca Unul si ngur a murit pentru toti, toti deci au murit. 2CO 5 15 Si El a murit pentru toti, pentru ca cei ce traiesc, sa nu mai traiasca pentru ei insisi, ci pentru Cel ce a murit si a inviat pentru ei. 2CO 5 16 Asa ca, de acum incolo, nu mai cunoastem pe nimeni in felul lumii; si c hiar daca am cunoscut pe Hristos in felul lumii, totusi acum nu-L mai cunoastem in felul acesta. 2CO 5 17 Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua; cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.

2CO 5 18 Si toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a impacat cu El prin Isus Hristos, si ne-a incredintat slujba impacarii. 2CO 5 19 Ca adica, Dumnezeu era in Hristos, impacind lumea cu sine, netinindu-le in socoteala pacatele lor, si ne-a incredintat noua propovaduirea acestei impac ari. 2CO 5 20 Noi dar, suntem trimisi imputerniciti ai lui Hristos; si, ca si cum Dum nezeu ar indemna prin noi, va rugam fierbinte, in Numele lui Hristos: Impacati-v a cu Dumnezeu! 2CO 5 21 Pe Cel ce n-a cunoscut nici un pacat, El L-a facut pacat pentru noi ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El. 2CO 6 1 Ca unii care lucram impreuna cu Dumnezeu, va sfatuim sa faceti asa ca sa nu fi primit in zadar harul lui Dumnezeu. 2CO 6 2 Caci El zice:"La vremea potrivita, te-am ascultat, in ziua mintuirii, te -am ajutat. Iata ca acum este vremea potrivita; iata ca acum este ziua mintuirii ." 2CO 6 3 Noi nu dam nimanui nici un prilej de poticnire, pentru ca slujba noastra sa nu fie defaimata. 2CO 6 4 Ci, in toate privintele aratam ca suntem niste vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multa rabdare, in necazuri, in nevoi, in strimtorari, 2CO 6 5 in batai, in temnite, in rascoale, in osteneli, in vegheri, in posturi; 2CO 6 6 prin curatie, prin intelepciune, prin indelunga rabdare, prin bunatate, prin Duhul Sfint, printr-o dragoste neprefacuta, 2CO 6 7 prin cuvintul adevarului, prin puterea lui Dumnezeu, prin armele de lovi re si de aparare, pe care le da neprihanirea; 2CO 6 8 in slava si in ocara, in vorbire de rau si in vorbire de bine. Suntem pr iviti ca niste inselatori, macar ca spunem adevarul; 2CO 6 9 ca niste necunoscuti, macar ca suntem bine cunoscuti, ca unii care murim , si iata ca traim, ca niste pedepsiti, macar ca nu suntem omoriti; 2CO 6 10 ca niste intristati, si totdeauna suntem veseli; ca niste saraci, si to tusi imbogatim pe multi; ca neavind nimic, si totusi stapinind toate lucrurile. 2CO 6 11 Am dat drumul gurii fata de voi, Corintenilor! Ni s-a largit inima. 2CO 6 12 Voi nu sunteti la strimtoare in noi; dar inima voastra s-a strins pentr u noi. 2CO 6 13 Faceti-ne si voi la fel: va vorbesc ca unor copii ai mei - largiti-va s i voi! 2CO 6 14 Nu va injugati la un jug nepotrivit cu cei necredinciosi. Caci ce legat ura este intre neprihanire si faradelege? Sau cum pot sta impreuna lumina cu int unericul? 2CO 6 15 Ce intelegere poate fi intre Hristos si Belial? Sau ce legatura are cel credincios cu cel necredincios? 2CO 6 16 Cum se impaca Templul lui Dumnezeu cu idolii? Caci noi suntem Templul D umnezeului cel viu, cum a zis Dumnezeu:"Eu voi locui si voi umbla in mijlocul lo r; Eu voi fi Dumnezeul lor, si ei vor fi poporul Meu." 2CO 6 17 De aceea:"Iesiti din mijlocul lor si despartiti-va de ei, zice Domnul; nu va atingeti de ce este necurat, si va voi primi. 2CO 6 18 Eu va voi fi Tata, si voi Imi veti fi fii si fiice, zice Domnul Cel Ato tputernic." 2CO 7 1 Deci, fiindca avem astfel de fagaduinte, prea iubitilor, sa ne curatim d e orice intinaciune a carnii si a duhului, si sa ne ducem sfintirea pina la capa t, in frica de Dumnezeu. 2CO 7 2 Intelegeti-ne bine! N-am nedreptatit pe nimeni, n-am vatamat pe nimeni, n-am inselat pe nimeni. 2CO 7 3 Nu spun aceste lucruri ca sa va osindesc, caci am spus mai inainte ca su nteti in inimile noastre pe viata si pe moarte. 2CO 7 4 Am o mare incredere in voi. Am tot dreptul sa ma laud cu voi. Sunt plin de mingiiere, imi salta inima de bucurie in toate necazurile noastre. 2CO 7 5 Caci si dupa venirea noastra in Macedonia, trupul nostru n-a avut nici o odihna. Am fost necajiti in toate chipurile: de afara lupte, dinlauntru temeri. 2CO 7 6 Dar Dumnezeu, care mingiie pe cei smeriti, ne-a mingiiat prin venirea lu

i; 2CO 7 7 si nu numai prin venirea lui, ci si prin mingiierea cu care a fost mingi iat si el de voi. El ne-a istorisit despre dorinta voastra arzatoare, despre lac rimile voastre, despre rivna voastra pentru mine, asa ca bucuria mea a fost si m ai mare. 2CO 7 8 Macar ca v-am intristat prin epistola mea, nu-mi pare rau; si chiar daca mi-ar fi parut rau - caci vad ca epistola aceea v-a intristat (macar ca pentru putina vreme) 2CO 7 9 totusi, acum ma bucur, nu pentru ca ati fost intristati, ci pentru ca in tristarea voastra v-a adus la pocainta. Caci ati fost intristati dupa voia lui D umnezeu, ca sa n-aveti nici o paguba din partea noastra. 2CO 7 10 In adevar, cind intristarea este dupa voia lui Dumnezeu, aduce o pocain ta care duce la mintuire, si de care cineva nu se caieste niciodata; pe cind int ristarea lumii aduce moartea. 2CO 7 11 Caci uite, tocmai intristarea aceasta a voastra dupa voia lui Dumnezeu, ce framintare a trezit in voi! Si ce cuvinte de dezvinovatire! Ce minie! Ce fri ca! Ce dorinta aprinsa! Ce rivna! Ce pedeapsa! In toate, voi ati aratat ca sunte ti curati in privinta aceasta. 2CO 7 12 Asa ca, daca v-am scris, nu v-am scris nici din pricina celui ce a facu t ocara, nici din pricina celui ce a suferit ocara, ci ca sa se arate marea noas tra purtare de grija pentru voi inaintea lui Dumnezeu. 2CO 7 13 De aceea am fost mingiiati. Dar, pe linga mingiierea aceasta a noastra, ne-am bucurat si mai mult de bucuria lui Tit, al carui duh a fost racorit de vo i toti. 2CO 7 14 Si daca m-am laudat putin cu voi inaintea lui, n-am fost dat de rusine. Ci, dupa cum in orice lucru v-am spus adevarul, tot asa si lauda noastra cu voi inaintea lui Tit, s-a adeverit. 2CO 7 15 El are o si mai mare dragoste pentru voi cind isi aduce aminte de ascul tarea voastra a tuturor, si de primirea pe care i-ati facut-o, cu frica si cu cu tremur. 2CO 7 16 Ma bucur ca ma pot increde in voi in toate privintele. 2CO 8 1 Fratilor, voim sa va aducem la cunostinta harul, pe care l-a dat Dumneze u in Bisericile Macedoniei. 2CO 8 2 In mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste mas ura de mare, si saracia lor lucie, au dat nastere la un belsug de darnicie din p artea lor. 2CO 8 3 Va marturisesc ca au dat de buna voie, dupa puterea lor, si chiar peste puterile lor. 2CO 8 4 Si ne-au rugat cu mari staruinte pentru harul si partasia la aceasta str ingere de ajutoare pentru sfinti. 2CO 8 5 Si au facut aceasta nu numai cum nadajduisem, dar s-au dat mai intii pe ei insisi Domnului, si apoi noua, prin voia lui Dumnezeu. 2CO 8 6 Noi dar, am rugat pe Tit sa ispraveasca aceasta stringere de ajutoare, p e care o incepuse. 2CO 8 7 Dupa cum sporiti in toate lucrurile: in credinta, in cuvint, in cunostin ta, in orice rivna, si in dragostea voastra pentru noi, cautati sa sporiti si in aceasta binefacere. 2CO 8 8 Nu spun lucrul acesta ca sa va dau o porunca; ci pentru rivna altora, si ca sa pun la incercare curatia dragostei voastre. 2CO 8 9 Caci cunoasteti harul Domnului nostru Isus Hristos. El, macar ca era bog at, s-a facut sarac pentru voi, pentru ca prin saracia Lui, voi sa va imbogatiti . 2CO 8 10 In aceasta privinta va dau un sfat si sfatul acesta va este de folos vo ua, care, de acum un an, cei dintii ati inceput nu numai sa faceti, ci sa si voi ti. 2CO 8 11 Ispraviti dar acum de facut; pentru ca, dupa graba vointei sa fie si in faptuirea, potrivit cu mijloacele voastre. 2CO 8 12 Pentru ca, daca este bunavointa, darul este primit, avindu-se in vedere ce are cineva, nu ce n-are. 2CO 8 13 Aici nu este vorba ca altii sa fie usurati, iar voi strimtorati;

2CO 8 14 ci este vorba de o potrivire: in imprejurarea de acum, prisosul vostru sa acopere nevoile lor pentru ca si prisosul lor sa acopere, la rindul lui, nevo ile voastre, asa ca sa fie o potrivire, 2CO 8 15 dupa cum este scris:"Cel ce strinsese mult, n-avea nimic de prisos si c el ce strinsese putin, nu ducea lipsa. 2CO 8 16 Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus in inima lui Tit aceeasi rivna pentru voi. 2CO 8 17 Caci el a primit indemnul nostru; ba inca, stapinit de o rivna arzatoar e, a pornit de buna voie spre voi. 2CO 8 18 Am trimis cu el si pe fratele a carui lauda in evanghelie este raspindi ta prin toate Bisericile. 2CO 8 19 Mai mult, el a fost ales de Biserici sa mearga impreuna cu noi in aceas ta lucrare de binefacere, pe care o savirsim spre slava Domnului si ca o dovada de bunavointa noastra. 2CO 8 20 In chipul acesta, vrem ca nimeni sa nu ne defaime cu privire la acest b elsug de ajutoare, de care ingrijim. 2CO 8 21 Caci cautam sa lucram cinstit nu numai inaintea Domnului, ci si inainte a oamenilor. 2CO 8 22 Am trimis cu ei pe fratele nostru, a carui rivna am incercat-o de atite a ori in multe imprejurari, si care de data aceasta, arata mult mai multa rivna, din pricina marii lui increderi in voi. 2CO 8 23 Astfel, fie avind in vedere pe Tit care este partasul si tovarasul meu de lucru in mijlocul vostru, fie avind in vedere pe fratii nostri, care sunt tri misii Bisericilor si fala lui Hristos: 2CO 8 24 dati-le inaintea Bisericilor dovada de dragostea voastra, si aratati-le ca avem dreptul sa ne laudam cu voi. 2CO 9 1 Este de prisos sa va mai scriu cu privire la stringerea de ajutoare pent ru sfinti. 2CO 9 2 Cunosc, in adevar, bunavointa voastra, cu care ma laud cu privire la voi catre Macedoneni, si le spun ca Ahaia este gata de acum un an. Si rivna voastra a imbarbatat pe foarte multi din ei. 2CO 9 3 Am trimis totusi pe frati, pentru ca lauda noastra cu voi sa nu fie nimi cita cu prilejul acesta, ci sa fiti gata, cum am spus. 2CO 9 4 Daca vor veni vreunii din Macedonia cu mine, si nu va vor gasi gata, n-a s vrea ca noi (ca sa nu zicem voi) sa fim dati de rusine in increderea aceasta. 2CO 9 5 De aceea, am socotit de trebuinta sa rog pe frati sa vina mai inainte la voi, si sa pregateasca stringerea darurilor fagaduite de voi, ca ele sa fie gat a, facute cu darnicie, nu cu zgircenie. 2CO 9 6 Sa stiti: cine seamana putin, putin va secera; iar cine seamana mult, m ult va secera. 2CO 9 7 Fiecare sa dea dupa cum a hotarit in inima lui: nu cu parere de rau, sau de sila, caci"pe cine da cu bucurie, il iubeste Dumnezeu." 2CO 9 8 Si Dumnezeu poate sa va umple cu orice har, pentru ca, avind totdeauna i n toate lucrurile din destul, sa prisositi in orice fapta buna, 2CO 9 9 dupa cum este scris:"A imprastiat, a dat saracilor, neprihanirea lui ram ine in veac." 2CO 9 10"Cel ce da saminta semanatorului si piine pentru hrana", va va da si va va inmulti si voua saminta de semanat si va face sa creasca roadele neprihanirii voastre. 2CO 9 11 In chipul acesta veti fi imbogatiti in toate privintele, pentru orice d arnicie, care prin noi, va face sa se aduca multumiri lui Dumnezeu. 2CO 9 12 Caci ajutorul dat de darurile acestea, nu numai ca acopere nevoile sfin tilor, dar este si o pricina de multe multumiri catre Dumnezeu. 2CO 9 13 Asa ca dovada data de voi prin ajutorul acesta, ii face sa slaveasca pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care marturisiti ca o aveti fata de Evanghelia lu i Hristos, si pentru darnicia ajutorului vostru fata de ei si fata de toti; 2CO 9 14 si-i face sa se roage pentru voi si sa va iubeasca din inima, pentru ha rul nespus de mare al lui Dumnezeu fata de voi. 2CO 9 15 Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul Lui nespus de mare! 2CO 10 1 Eu, Pavel, va rog, prin blindetea si bunatatea lui Hristos, - eu, cel"s

merit cind sunt de fata in mijlocul vostru, si plin de indrazneala impotriva voa stra, cind sunt departe", 2CO 10 2 va rog, dar, sa nu ma faceti ca, atunci cind voi fi de fata, sa alerg c u hotarire la indrazneala aceea, pe care am de gind s-o intrebuintez impotriva u nora, care isi inchipuie ca noi suntem minati de firea paminteasca. 2CO 10 3 Macar ca traim in firea paminteasca, totusi nu ne luptam calauziti de f irea paminteasca. 2CO 10 4 Caci armele cu care ne luptam noi, nu sunt supuse firii pamintesti, ci sunt puternice, intarite de Dumnezeu ca sa surpe intariturile. 2CO 10 5 Noi rasturnam izvodirile mintii si orice inaltime, care se ridica impot riva cunostintei lui Dumnezeu, si orice gind il facem rob ascultarii de Hristos. 2CO 10 6 Indata ce se va savirsi ascultarea aceasta din partea voastra, suntem g ata sa pedepsim orice neascultare. 2CO 10 7 La infatisare va uitati? Daca cineva crede ca"este al lui Hristos" sa a iba in vedere ca, dupa cum el este al lui Hristos, tot asa suntem si noi. 2CO 10 8 Si chiar daca m-as lauda ceva mai mult cu stapinirea, pe care mi-a dato Domnul pentru zidirea voastra, iar nu pentru darimarea voastra, tot nu mi-ar f i rusine. 2CO 10 9 Zic asa, ca sa nu se para ca vreau sa va infricosez prin epistolele mel e. 2CO 10 10"De fapt", zic ei,"epistolele lui sunt cu greutate si pline de putere; dar, cind este de fata el insusi, este moale, si cuvintul lui n-are nici o greut ate." 2CO 10 11 Cine judeca asa, sa fie incredintat ca, asa cum suntem in vorba, in ep istolele noastre, cind nu suntem de fata, tot asa vom fi si in fapta, cind vom f i de fata! 2CO 10 12 Negresit, n-avem indrazneala sa ne punem alaturi sau in rindul unora d in aceia care se lauda singuri. Dar ei, prin faptul ca se masoara cu ei insisi s i se pun alaturi ei cu ei insisi, sunt fara pricepere. 2CO 10 13 Noi, insa, nu ne laudam dincolo de masura noastra, ci in masura margin ilor, pe care le-a insemnat Dumnezeu cimpului nostru ca sa ajungem pina la voi. 2CO 10 14 Nu ne intindem prea mult, ca si cind n-am fi ajuns pina la voi, caci i n adevar, pina la voi am ajuns in Evanghelia lui Hristos. 2CO 10 15 Nu ne laudam peste masura noastra, adica, nu ne laudam cu ostenelile a ltuia, ci avem nadejdea ca, daca credinta voastra creste, va creste si cimpul no stru de lucru intre voi, nespus de mult, dupa masura noastra. 2CO 10 16 Asa ca vom putea propovadui Evanghelia si in tinuturile care sunt dinc olo de al vostru, fara sa intram in cimpul de lucru al altuia, ca sa ne laudam c u lucrari facute de-a gata. 2CO 10 17 Ci,"oricine se lauda, sa se laude in Domnul." 2CO 10 18 Pentru ca nu cine se lauda singur, va fi primit, ci acela pe care Domn ul il lauda. 2CO 11 1 O, de ati putea suferi putintica nebunie din partea mea... Ei haide, s uferiti-ma! 2CO 11 2 Caci sunt gelos pe voi cu o gelozie dupa voia lui Dumnezeu, pentru ca v -am logodit cu un barbat, ca sa va infatisez inaintea lui Hristos ca pe o fecioa ra curata. 2CO 11 3 Dar ma tem ca, dupa cum sarpele a amagit pe Eva cu siretlicul lui, tot asa si gindurile voastre sa nu se strice de la curatia si credinciosia care este fata de Hristos. 2CO 11 4 In adevar, daca vine cineva sa va propovaduiasca un alt Isus pe care no i nu l-am propovaduit, sau daca este vorba sa primiti un alt duh pe care nu l-at i primit, sau o alta Evanghelie, pe care n-ati primit-o, oh, cum il ingaduiti de bine! 2CO 11 5 Dar socotesc ca nici eu nu sunt cu nimic mai prejos de apostolii acesti a nespus de alesi!" 2CO 11 6 Chiar daca sunt un necioplit in vorbire, nu sunt insa si in cunostinta, si am aratat lucrul acesta printre voi, in tot felul si in toate privintele. 2CO 11 7 Sau, am facut un pacat, cind m-am smerit pe mine insumi, ca sa fiti ina

ltati voi, si v-am vestit fara plata Evanghelia lui Dumnezeu? 2CO 11 8 Am despoiat alte Biserici, primind de la ele o plata, ca sa va pot sluj i voua. 2CO 11 9 Si cind eram la voi, si m-am gasit in nevoie, n-am fost sarcina nimanui ; caci de nevoile mele au ingrijit fratii, cind venisera din Macedonia. In toate m-am ferit, si ma voi feri sa va ingreuiez cu ceva. 2CO 11 10 Pe adevarul lui Hristos care este in mine, nimeni nu-mi va rapi aceast a pricina de lauda in tinuturile Ahaiei! 2CO 11 11 Pentru ce ?... Pentru ca nu va iubesc?... Stie Dumnezeu! 2CO 11 12 Dar lucrez si voi lucra astfel, pentru ca sa tai orice prilej celor ce cauta un prilej, ca sa poata fi gasiti deopotriva cu mine in lucrurile cu care se lauda. 2CO 11 13 Oamenii acestia sunt niste apostoli mincinosi, niste lucratori inselat ori, care se prefac in apostoli ai lui Hristos. 2CO 11 14 Si nu este de mirare, caci chiar Satana se preface intr-un inger de lu mina. 2CO 11 15 Nu este mare lucru dar daca si slujitorii lui se prefac in slujitori a i neprihanirii. Sfirsitul lor va fi dupa faptele lor. 2CO 11 16 Iarasi spun: sa nu ma creada nimeni nebun. Sau altminteri, suferiti-ma macar ca nebun, ca sa ma laud si eu putintel. 2CO 11 17 Ce spun in aceasta indrazneala, ca sa ma laud, nu spun dupa Domnul, ci ca si cum as spune din nebunie. 2CO 11 18 De vreme ce multi se lauda dupa firea paminteasca, ma voi lauda si eu. 2CO 11 19 Doar voi suferiti cu placere pe nebuni, voi, care sunteti intelepti! 2CO 11 20 Daca va robeste cineva, daca va maninca cineva, daca pune cineva mina pe voi, daca va priveste cineva de sus, daca va bate cineva peste obraz, suferit i! 2CO 11 21 Spre rusinea mea o spun, ca am fost slabi! Totusi, orice poate sa puna inainte cineva - vorbesc in nebunie - pot pune si eu inainte. 2CO 11 22 Sunt ei Evrei? Si eu sunt! Sint ei Israeliti? Si eu sunt! Sunt ei sami nta a lui Avraam? Si eu sunt! 2CO 11 23 Sunt ei slujitori ai lui Hristos? - vorbesc ca un iesit din minti - eu sunt si mai mult. In osteneli si mai mult; in temnite, si mai mult; in lovituri , fara numar; de multe ori in primejdii de moarte! 2CO 11 24 De cinci ori am capatat de la Iudei patruzeci de lovituri fara una; 2CO 11 25 de trei ori am fost batut cu nuiele; o data am fost improscat cu pietr e; de trei ori s-a sfarimat corabia cu mine; o noapte si o zi am fost in adincul marii. 2CO 11 26 Deseori am fost in calatorii, in primejdii pe riuri, in primejdii din partea tilharilor, in primejdii din partea celor din neamul meu, in primejdii di n partea paginilor, in primejdii in cetati, in primejdii in pustie, in primejdii pe mare, in primejdii intre fratii mincinosi. 2CO 11 27 In osteneli si necazuri, in priveghiuri adesea, in foame si sete, in posturi adesea, in frig si lipsa de imbracaminte! 2CO 11 28 Si, pe linga lucrurile de afara, in fiecare zi ma apasa grija pentru t oate Bisericile. 2CO 11 29 Cine este slab, si sa nu fiu si eu slab? Cine cade in pacat, si eu sa nu ard? 2CO 11 30 Daca e vorba sa ma laud, ma voi lauda numai cu lucrurile privitoare la slabiciunea mea. 2CO 11 31 Dumnezeu si Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care este binecuvintat in veci, stie ca nu mint: 2CO 11 32 In Damasc, dregatorul imparatului Areta pazea cetatea Damascenilor, ca sa ma prinda. 2CO 11 33 Dar am fost dat jos pe o fereastra, intr-o cosnita, prin zid, si am sc apat din miinile lor. 2CO 12 1 E nevoie sa ma laud, macar ca nu este de folos. Voi veni, totusi, la ve deniile si descoperirile Domnului. 2CO 12 2 Cunosc un om in Hristos, care acum patrusprezece ani, a fost rapit pina

in al treilea cer (daca a fost in trup nu stiu; daca a fost fara trup, nu stiu: Dumnezeu stie). 2CO 12 3 Si stiu ca omul acesta (daca a fost in trup sau fara trup, nu stiu: Dum nezeu stie), 2CO 12 4 a fost rapit in rai, si a auzit cuvinte, care nu se pot spune, si pe ca re nu-i este ingaduit unui om sa le rosteasca. 2CO 12 5 Cu un astfel de om ma voi lauda; dar intrucit ma priveste pe mine insum i, nu ma voi lauda decit cu slabiciunile mele. 2CO 12 6 Chiar daca as vrea sa ma laud, n-as fi nebun, caci as spune adevarul; d ar ma feresc, ca sa n-aiba nimeni despre mine o parere mai inalta decit ce vede in mine, sau ce aude de la mine. 2CO 12 7 Si, ca sa nu ma umflu de mindrie, din pricina stralucirii acestor desco periri, mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca, si sa ma impiedice sa ma ingimf. 2CO 12 8 De trei ori am rugat pe Domnul sa mi-l ia. 2CO 12 9 Si El mi-a zis:"Harul Meu iti este de ajuns, caci puterea Mea in slabic iune este facuta desavirsita." Deci, ma voi lauda mult mai bucuros cu slabiciuni le mele, pentru ca puterea lui Hristos sa ramina in mine. 2CO 12 10 De aceea, simt placere in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigo niri, in strimtorari, pentru Hristos; caci cind sunt slab, atunci sunt tare. 2CO 12 11 Am ajuns nebun: voi m-ati silit. Dar voi trebuia sa ma laudati, caci, macar ca nu sunt nimic, totusi cu nimic n-am fost mai prejos de acesti apostoli asa de minunati. 2CO 12 12 Semnele unui apostol le-ati avut printre voi in toata rabdarea, prin s emne, puteri si minuni care au fost facute intre voi. 2CO 12 13 In adevar, in ce ati fost voi pusi mai prejos decit celelalte Biserici , afara doar ca numai eu singur nu v-am fost o sarcina? O, iertati-mi nedreptate a aceasta!... 2CO 12 14 Iata ca sunt gata sa vin a treia oara la voi; si tot nu va voi fi o sa rcina; caci nu caut bunurile voastre, ci pe voi insiva. Ce-i drept, nu copiii su nt datori sa agoniseasca pentru parintii lor, ci parintii pentru copiii lor. 2CO 12 15 Si eu voi cheltui prea bucuros din ale mele, si ma voi cheltui in totu l si pe mine insumi pentru sufletele voastre. Daca va iubesc mai mult, sunt iubi t cu atit mai putin? 2CO 12 16 Fie si-asa! Nu v-am fost sarcina de loc."Dar", zic ei,"ca un om istet ce sunt, v-am prins prin siretlic." 2CO 12 17 Dar, am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din aceia, pe care i-am trimis la voi? 2CO 12 18 Am rugat pe Tit sa vina sa va vada; si impreuna cu el am trimis si pe fratele: a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi calauziti de acelasi Duh, si n-am calcat noi pe aceleasi urme? 2CO 12 19 De multa vreme, voi va inchipuiti ca vrem sa ne aparam inaintea voastr a! Noi vorbim inaintea lui Dumnezeu in Hristos si toate aceste lucruri, le spune m, prea iubitilor, pentru zidirea voastra. 2CO 12 20 Fiindca ma tem ca nu cumva, la venirea mea, sa va gasesc asa cum n-as vrea sa va gasesc, si eu insumi sa fiu gasit de voi asa cum n-ati vrea. Ma tem s a nu gasesc gilceava, pizma, minii, dezbinari, vorbiri de rau, birfeli, ingimfar i, tulburari. 2CO 12 21 Ma tem ca, la venirea mea la voi sa nu ma smereasca din nou Dumnezeul meu cu privire la voi, si sa trebuiasca sa pling pe multi din cei ce au pacatuit mai inainte, si nu s-au pocait de necuratia, curvia si spurcaciunile, pe care l e-au facut. 2CO 13 1 Vin la voi pentru a treia oara."Orice vorba sa fie sprijinita pe martur ia a doi sau trei martori." 2CO 13 2 Cum am spus, cind am fost de fata a doua oara, tot asa si azi, cind nu sunt de fata, spun iarasi mai dinainte celor ce au pacatuit mai inainte si tutur or celorlalti, ca, daca ma voi intoarce la voi, n-am sa crut deloc; 2CO 13 3 caci cautati o dovada ca Hristos vorbeste in mine: El care nu este slab fata de voi, ci este plin de putere intre voi. 2CO 13 4 In adevar, El a fost rastignit prin slabiciune, dar traieste prin puter

ea lui Dumnezeu. Tot astfel, si noi suntem slabi in El, dar, prin puterea lui Du mnezeu, vom fi plini de viata cu El fata de voi. 2CO 13 5 Pe voi insiva incercati-va daca sunteti in credinta. Pe voi insiva ince rcati-va. Nu recunoasteti voi ca Isus Hristos este in voi? Afara numai daca sun teti lepadati. 2CO 13 6 Dar trag nadejde ca veti recunoaste ca noi nu suntem lepadati. 2CO 13 7 Totusi, ne rugam lui Dumnezeu sa nu faceti nimic rau, nu pentru ca sa n e putem arata noi insine primiti, ci ca sa faceti ce este bine, chiar daca noi am trece drept lepadati. 2CO 13 8 Caci n-avem nici o putere impotriva adevarului, ci pentru adevar. 2CO 13 9 In adevar, ne bucuram cind noi suntem slabi, iar voi sunteti tari; si n e rugam pentru desavirsirea voastra. 2CO 13 10 Tocmai de aceea va scriu aceste lucruri, cind nu sunt de fata, pentru ca atunci cind voi fi de fata, sa nu ma port cu asprime, potrivit cu puterea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidire, iar nu pentru darimare. 2CO 13 11 Incolo, fratilor, fiti sanatosi, desavirsiti-va, imbarbatati-va, fiti cu un cuget, traiti in pace, si Dumnezeul dragostei si al pacii va fi cu voi. 2CO 13 12 Spuneti-va unii altora sanatate, cu o sarutare sfinta. 2CO 13 13 Toti sfintii va trimit sanatate. 2CO 13 14 Harul Domnului Isus Hristos, si dragostea lui Dumnezeu, si impartasire a Sfintului Duh, sa fie cu voi cu toti! Amin. GAL 1 1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristo s, si prin Dumnezeu Tatal, care L-a inviat din morti, GAL 1 2 si toti fratii care sunt impreuna cu mine, catre Bisericile Galatiei: GAL 1 3 Har si pace voua de la Dumnezeu Tatal, si de la Domnul nostru Isus Hrist os! GAL 1 4 El S-a dat pe sine insusi pentru pacatele noastre, ca sa ne smulga din a cest veac rau, dupa voia Dumnezeului nostru si Tatal. GAL 1 5 A Lui sa fie slava in vecii vecilor! Amin. GAL 1 6 Ma mir ca treceti asa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui H ristos, la o alta Evanghelie. GAL 1 7 Nu doar ca este o alta Evanghelie; dar sunt unii oameni care va tulbura, si voiesc sa rastoarne Evanghelia lui Hristos. GAL 1 8 Dar chiar daca noi insine sau un inger din cer ar veni sa va propovaduia sca o Evanghelie, deosebita de cea pe care v-am propovaduit-o noi, sa fie anatem a! GAL 1 9 Cum am mai spus, o spun si acum: daca va propovaduieste cineva o Evanghe lie, deosebita de aceea pe care ati primit-o, sa fie anatema! GAL 1 10 Caut eu oare, in clipa aceasta sa capat bunavointa oamenilor, sau bunav ointa lui Dumnezeu? Sau caut sa plac oamenilor? Daca as mai cauta sa plac oameni lor, n-as fi robul lui Hristos. GAL 1 11 Fratilor, va marturisesc ca, Evanghelia propovaduita de mine, nu este d e obirsie omeneasca; GAL 1 12 pentru ca, n-am primit-o, nici n-am invatat-o de la vreun om, ci prin d escoperirea lui Isus Hristos. GAL 1 13 Ati auzit, in adevar, care era purtarea mea de altadata, in religia Iud eilor. Cum, adica, prigoneam peste masura de mult Biserica lui Dumnezeu, si face am prapad in ea; GAL 1 14 si cum eram mai inaintat in religia Iudeilor decit multi din neamul meu , de o virsta cu mine. Eram insufletit de o rivna nespus de mare pentru datinile stramosesti. GAL 1 15 Dar, cind Dumnezeu, care m-a pus deoparte din pintecele maicii mele si m-a chemat prin harul Sau, a gasit cu cale GAL 1 16 sa descopere in mine pe Fiul Sau, ca sa-L vestesc intre Neamuri, indata , n-am intrebat pe nici un om, GAL 1 17 nici nu m-am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli inainte de mi ne, ci m-am dus in Arabia. Apoi m-am intors din nou la Damasc. GAL 1 18 Dupa trei ani, m-am suit la Ierusalim sa fac cunostinta cu Chifa, si am ramas la el cincisprezece zile. GAL 1 19 Dar n-am vazut pe nici unul altul dintre apostoli, decit pe Iacov, frat

ele Domnului. GAL 1 20 In cele ce va scriu, iata, inaintea lui Dumnezeu, nu mint. GAL 1 21 Dupa aceea, m-am dus in tinuturile Siriei si Ciliciei. GAL 1 22 si eram inca necunoscut la fata Bisericilor lui Hristos, care sunt in I udea. GAL 1 23 Ele auzeau doar spunindu-se:"Cel ce ne prigonea odinioara, acum propova duieste credinta, pe care cauta s-o nimiceasca odinioara." GAL 1 24 si slaveau pe Dumnezeu din pricina mea. GAL 2 1 Dupa patrusprezece ani, m-am suit din nou la Ierusalim impreuna cu Barna ba; si am luat cu mine si pe Tit. GAL 2 2 M-am suit, in urma unei descoperiri, si le-am aratat Evanghelia, pe care o propovaduiesc eu intre Neamuri, indeosebi celor mai cu vaza, ca nu cumva sa a lerg sau sa fi alergat in zadar. GAL 2 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, macar ca era Grec, n-a fost silit sa s e taie imprejur, GAL 2 4 din pricina fratilor mincinosi, furisati si strecurati printre noi, ca s a pindeasca slobozenia, pe care o avem in Hristos Isus, cu gind sa ne aduca la r obie; GAL 2 5 Noi nu ne-am supus si nu ne-am potrivit lor nici o clipa macar, pentru c a adevarul Evangheliei sa ramina cu voi. GAL 2 6 Cei ce sunt socotiti ca fiind ceva - orice ar fi fost ei, nu-mi pasa: Du mnezeu nu cauta la fata oamenilor - acestia, zic, ei cei cu vaza nu mi-au adauga t nimic. GAL 2 7 Ba dimpotriva, cind au vazut ca mie imi fusese incredintata Evanghelia p entru cei netaiati imprejur, dupa cum lui Petru ii fusese incredintata Evangheli a pentru cei taiati imprejur, GAL 2 8 caci Cel ce facuse din Petru apostolul celor taiati imprejur facuse si d in mine apostolul Neamurilor, GAL 2 9 si cind au cunoscut harul, care-mi fusese dat, Iacov, Chifa si Ioan, car e sunt priviti ca stilpi, mi-au dat mie si lui Barnaba, mina dreapta de insotire , ca sa mergem sa propovaduim: noi la Neamuri, iar ei la cei taiati imprejur. GAL 2 10 Ne-au spus numai sa ne aducem aminte de cei saraci, si chiar asa am si cautat sa fac. GAL 2 11 Dar, cind a venit Chifa in Antiohia, i-am stat impotriva in fata, caci era de osindit. GAL 2 12 In adevar, inainte de venirea unora de la Iacov, el minca impreuna cu N eamurile; dar cind au venit ei, s-a ferit si a stat deoparte, de teama celor tai ati imprejur. GAL 2 13 Impreuna cu el au inceput sa se prefaca si ceilalti Iudei, asa ca pina si Barnaba a fost prins in latul fatarniciei lor. GAL 2 14 Cind i-am vazut eu ca nu umbla drept dupa adevarul Evangheliei, am spus lui Chifa in fata tuturor:"Daca tu, care esti Iudeu, traiesti ca Neamurile, si nu ca Iudeii, cum silesti pe Neamuri sa traiasca in felul Iudeilor?" GAL 2 15 Noi suntem Iudei din fire, iar nu pacatosi dintre Neamuri. GAL 2 16 Totusi, fiindca stim ca omul nu este socotit neprihanit, prin faptele L egii, ci numai prin credinta in Isus Hristos, am crezut si noi in Hristos Isus, ca sa fim socotiti neprihaniti prin credinta in Hristos, iar nu prin faptele Leg ii, pentru ca nimeni nu va fi socotit neprihanit prin faptele Legii. GAL 2 17 Dar daca, in timp ce cautam sa fim socotiti neprihaniti in Hristos, si noi insine am fi gasiti ca pacatosi, este oare Hristos un slujitor al pacatului? Nicidecum! GAL 2 18 Caci, daca zidesc iarasi lucrurile pe care le-am stricat, ma arat ca un calcator de lege. GAL 2 19 Caci eu, prin Lege, am murit fata de Lege, ca sa traiesc pentru Dumneze u. GAL 2 20 Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc... dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. si viata, pe care o traiesc acum in trup, o tr aiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe sine insusi pentru mine. GAL 2 21 Nu vreau sa fac zadarnic harul lui Dumnezeu, caci daca neprihanirea se

capata prin Lege, degeaba a murit Hristos. GAL 3 1 O, Galateni nechibzuiti! Cine v-a fermecat, pe voi, inaintea ochilor car ora a fost zugravit Isus Hristos ca rastignit? GAL 3 2 Iata numai ce vreau sa stiu de la voi: prin faptele Legii ati primit voi Duhul, ori prin auzirea credintei? GAL 3 3 Sunteti asa de nechibzuiti? Dupa ce ati inceput prin Duhul, vreti acum s a sfirsiti prin firea paminteasca? GAL 3 4 In zadar ati suferit voi atit de mult? Daca, in adevar, e in zadar! GAL 3 5 Cel ce va da Duhul si face minuni printre voi, le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credintei? GAL 3 6 Tot asa si"Avraam a crezut pe Dumnezeu, si credinta aceasta i-a fost soc otita ca neprihanire." GAL 3 7 Intelegeti si voi dar, ca fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinta. GAL 3 8 Scriptura, de asemenea, fiindca prevedea ca Dumnezeu va socoti neprihani te pe Neamuri, prin credinta, a vestit mai dinainte lui Avraam aceasta veste bun a:"Toate neamurile vor fi binecuvintate in tine." GAL 3 9 Asa ca cei ce se bizuiesc pe credinta, sunt binecuvintati impreuna cu Av raam cel credincios. GAL 3 10 Caci toti cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sunt sub blestem; pentru ca este scris:"Blestemat este oricine nu staruie in toate lucrurile scrise in c artea Legii, ca sa le faca." GAL 3 11 si ca nimeni nu este socotit neprihanit inaintea lui Dumnezeu, prin Leg e, este invederat, caci"cel neprihanit prin credinta va trai." GAL 3 12 Insa Legea nu se intemeiaza pe credinta; ci ea zice:"Cine va face acest e lucruri, va trai prin ele." GAL 3 13 Hristos ne-a rascumparat din blestemul Legii, facindu-Se blestem pentru noi, fiindca este scris:"Blestemat e oricine este atirnat pe lemn", GAL 3 14 pentru ca binecuvintarea vestita lui Avraam sa vina peste Neamuri, in H ristos Isus, asa ca, prin credinta, noi sa primim Duhul fagaduit. GAL 3 15 Fratilor, (vorbesc in felul oamenilor), un testament, chiar al unui om, odata intarit, totusi nimeni nu-l desfiinteaza, nici nu-i mai adauga ceva. GAL 3 16 Acum, fagaduintele au fost facute lui Avraam si semintei lui." Nu zice :"si semintelor" (ca si cum ar fi vorba de mai multe), ci ca si cum ar fi vorba numai de una:"si semintei tale", adica Hristos. GAL 3 17 Iata ce vreau sa zic: un testament, pe care l-a intarit Dumnezeu mai in ainte, nu poate fi desfiintat, asa ca fagaduinta sa fie nimicita, de Legea venit a dupa patru sute treizeci de ani. GAL 3 18 Caci daca mostenirea ar veni din Lege, nu mai vine din fagaduinta, si D umnezeu printr-o fagaduinta a dat-o lui Avraam. GAL 3 19 Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost adaugata din pricina calcarilor de lege, pina cind avea sa vina"Saminta", careia ii fusese facuta fagaduinta si a fost data prin ingeri, prin mina unui mijlocitor. GAL 3 20 Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure parti, pe cind Dumne zeu, este unul singur. GAL 3 21 Atunci, oare Legea este impotriva fagaduintelor lui Dumnezeu? Nicidecum ! Daca s-ar fi dat o Lege care sa poata da viata, intr-adevar, neprihanirea ar v eni din Lege. GAL 3 22 Dar Scriptura a inchis totul sub pacat, pentru ca fagaduinta sa fie dat a celor ce cred, prin credinta in Isus Hristos. GAL 3 23 Inainte de venirea credintei, noi eram sub paza Legii, inchisi pentru c redinta care trebuia sa fie descoperita. GAL 3 24 Astfel, Legea ne-a fost un indrumator spre Hristos, ca sa fim socotiti neprihaniti prin credinta. GAL 3 25 Dupa ce a venit credinta, nu mai suntem sub indrumatorul acesta. GAL 3 26 Caci toti sunteti fii ai lui Dumnezeu, prin credinta in Hristos Isus. GAL 3 27 Toti care ati fost botezati pentru Hristos, v-ati imbracat cu Hristos. GAL 3 28 Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob, nici slobod nu mai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, fiindca toti sunteti u na in Hristos Isus.

GAL 3 29 si daca sunteti ai lui Hristos, sunteti"saminta" lui Avraam, mostenitor i prin fagaduinta. GAL 4 1 Dar cita vreme mostenitorul este nevirstnic, eu spun ca nu se deosebeste cu nimic de un rob, macar ca este stapin pe tot. GAL 4 2 Ci este sub epitropi si ingrijitori, pina la vremea rinduita de tatal sa u. GAL 4 3 Tot asa si noi, cind eram nevirstnici, eram sub robia invataturilor inc epatoare ale lumii. GAL 4 4 Dar cind a venit implinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau nascut din femeie, nascut sub Lege, GAL 4 5 ca sa rascumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca sa capatam infierea. GAL 4 6 si, pentru ca sunteti fii, Dumnezeu ne-a trimis in inima Duhul Fiului Sa u, care striga: "Ava", adica:"Tata!" GAL 4 7 Asa ca nu mai esti rob, ci fiu, si daca esti fiu, esti si mostenitor, pr in Dumnezeu. GAL 4 8 Odinioara, cind nu cunosteati pe Dumnezeu, erati robiti celor ce din fir ea lor, nu sunt dumnezei. GAL 4 9 Dar acum, dupa ce ati cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupa ce at i fost cunoscuti de Dumnezeu, cum va mai intoarceti iarasi la acele invataturi incepatoare, slabe si saracacioase, carora vreti sa va supuneti din nou? GAL 4 10 Voi paziti zile, luni, vremuri si ani. GAL 4 11 Ma tem sa nu ma fi ostenit degeaba pentru voi. GAL 4 12 Fratilor, va rog sa fiti ca mine, caci si eu sunt ca voi. Nu mi-ati fac ut nici o nedreptate. GAL 4 13 Dimpotriva, stiti ca, in neputinta trupului v-am propovaduit Evanghelia pentru intiia data. GAL 4 14 si, n-ati aratat nici dispret, nici dezgust fata de ceea ce era o ispit a pentru voi in trupul meu; dimpotriva, m-ati primit ca pe un inger al lui Dumne zeu, ca pe insusi Hristos Isus. GAL 4 15 Unde este dar fericirea voastra? Caci va marturisesc ca, daca ar fi fos t cu putinta, v-ati fi scos pina si ochii si mi i-ati fi dat. GAL 4 16 M-am facut oare vrajmasul vostru, pentru ca v-am spus adevarul? GAL 4 17 Nu cu gind bun sunt plini de rivna ei pentru voi, ci vor sa va dezlipea sca de noi, ca sa fiti plini de rivna fata de ei. GAL 4 18 Este bine sa fii plin de rivna totdeauna pentru bine, nu numai cind sun t de fata la voi. GAL 4 19 Copilasii mei, pentru care iarasi simt durerile nasterii, pina ce va lu a Hristos chip in voi! GAL 4 20 O, cum as vrea sa fiu acum de fata la voi, si sa-mi schimb glasul; caci nu stiu ce sa mai cred! GAL 4 21 Spuneti-mi voi, care vreti sa fiti sub Lege, n-ascultati voi Legea? GAL 4 22 Caci este scris ca Avraam a avut doi fii: unul din roaba, si unul din f emeia sloboda. GAL 4 23 Dar cel din roaba s-a nascut in chip firesc, iar cel din femeia sloboda s-a nascut prin fagaduinta. GAL 4 24 Lucrurile acestea trebuie luate in alt inteles: acestea sunt doua legam inte: unul de pe muntele Sinai, naste pentru robie si este Agar, GAL 4 25 caci Agar este muntele Sinai din Arabia; si raspunde Ierusalimului de a cum, care este in robie impreuna cu copiii sai. GAL 4 26 Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, si el este mama noastra. GAL 4 27 Fiindca este scris:"Bucura-te, stearpo, care nu nasti deloc! Izbucneste de bucurie si striga, tu, care nu esti in durerile nasterii! Caci copiii celei parasite vor fi in numar mai mare decit copiii celei cu barbat." GAL 4 28 si voi, fratilor, ca si Isaac, voi sunteti copii ai fagaduintei. GAL 4 29 si, cum s-a intimplat atunci, ca cel ce se nascuse in chip firesc prigo nea pe cel ce se nascuse prin Duhul, tot asa se intimpla si acum. GAL 4 30 Dar ce zice Scriptura?"Izgoneste pe roaba si pe fiul ei, caci fiul roab ei nu va mosteni impreuna cu fiul femeii slobode." GAL 4 31 De aceea, fratilor, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii slob

ode. Hristos ne-a izbavit ca sa fim slobozi. GAL 5 1 Ramineti dar tari, si nu va plecati iarasi sub jugul robiei. GAL 5 2 Iata, eu, Pavel, va spun ca, daca va veti taia imprejur, Hristos nu va v a folosi la nimic; GAL 5 3 si marturisesc iarasi inca o data oricarui om care primeste taierea impr ejur, ca este dator sa implineasca toata Legea. GAL 5 4 Voi, care vreti sa fiti socotiti neprihaniti prin Lege, v-ati despartit de Hristos, ati cazut din har. GAL 5 5 Caci noi, prin Duhul, asteptam prin credinta nadejdea neprihanirii. GAL 5 6 Caci in Isus Hristos, nici taierea imprejur, nici netaierea imprejur n-a u vreun pret, ci credinta care lucreaza prin dragoste. GAL 5 7 Voi alergati bine: cine v-a taiat calea ca sa n-ascultati de adevar? GAL 5 8 Induplecarea aceasta nu vine de la Cel ce v-a chemat. GAL 5 9 Putin aluat face sa se dospeasca toata plamadeala. GAL 5 10 Eu, cu privire la voi, am, in Domnul, increderea ca nu ginditi altfel. Dar cel ce va tulbura, va purta osinda, oricine ar fi el. GAL 5 11 Cit despre mine, fratilor, daca mai propovaduiesc taierea imprejur, de ce mai sunt prigonit? Atunci, pricina de poticnire a crucii s-a dus. GAL 5 12 si, schilodeasca-se odata cei ce va tulbura! GAL 5 13 Fratilor, voi ati fost chemati la slobozenie. Numai, nu faceti din slob ozenie o pricina ca sa traiti pentru firea paminteasca, ci slujiti-va unii altor a in dragoste. GAL 5 14 Caci toata Legea se cuprinde intr-o singura porunca:"Sa iubesti pe apro apele tau ca pe tine insuti." GAL 5 15 Dar daca va muscati si va mincati unii pe altii, luati seama sa nu fiti nimiciti unii de altii. GAL 5 16 Zic dar: umblati cirmuiti de Duhul, si nu impliniti poftele firii pamin testi. GAL 5 17 Caci firea paminteasca pofteste impotriva Duhului, si Duhul impotriva f irii pamintesti: sunt lucruri potrivnice unele altora, asa ca nu puteti face tot ce voiti. GAL 5 18 Daca sunteti calauziti de Duhul, nu sunteti sub Lege. GAL 5 19 si faptele firii pamintesti sunt cunoscute, si sunt acestea: preacurvia , curvia, necuratia, desfrinarea, GAL 5 20 inchinarea la idoli, vrajitoria, vrajbile, certurile, zavistiile, minii le, neintelegerile, dezbinarile, certurile de partide, GAL 5 21 pizmele, uciderile, betiile, imbuibarile, si alte lucruri asemanatoare cu acestea. Va spun mai dinainte, cum am mai spus, ca cei ce fac astfel de lucru ri, nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. GAL 5 22 Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga r abdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, GAL 5 23 blindetea, infrinarea poftelor. Impotriva acestor lucruri nu este lege. GAL 5 24 Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, si-au rastignit firea paminteasca impr euna cu patimile si poftele ei. GAL 5 25 Daca traim prin Duhul, sa si umblam prin Duhul. GAL 5 26 Sa nu umblam dupa o slava desarta, intaritindu-ne unii pe altii, si piz muindu-ne unii pe altii. GAL 6 1 Fratilor, chiar daca un om ar cade deodata in vreo greseala, voi, care s unteti duhovnicesti, sa-l ridicati cu duhul blindetii. si ia seama la tine insut i, ca sa nu fii ispitit si tu. GAL 6 2 Purtati-va sarcinile unii altora si veti implini astfel legea lui Hristo s. GAL 6 3 Daca vreunul crede ca este ceva, macar ca nu este nimic, se inseala sing ur. GAL 6 4 Fiecare sa-si cerceteze fapta lui, si atunci va avea cu ce sa se laude n umai in ce-l priveste pe el, si nu cu privire la altii; GAL 6 5 caci fiecare isi va purta sarcina lui insusi. GAL 6 6 Cine primeste invatatura in Cuvint, sa faca parte din toate bunurile lui si celui ce-l invata.

GAL 6 7 Nu va inselati:"Dumnezeu nu Se lasa sa fie batjocorit." Ce seamana omul, aceea va si secera. GAL 6 8 Cine seamana in firea lui paminteasca, va secera din firea paminteasca p utrezirea; dar cine seamana in Duhul, va secera din Duhul viata vesnica. GAL 6 9 Sa nu obosim in facerea binelui; caci la vremea potrivita, vom secera, d aca nu vom cadea de oboseala. GAL 6 10 Asadar, cit avem prilej, sa facem bine la toti, si mai ales fratilor in credinta. GAL 6 11 Uitati-va cu ce slove mari v-am scris, cu insasi mina mea. GAL 6 12 Toti cei ce umbla dupa placerea oamenilor va silesc sa primiti taierea imprejur, numai ca sa nu sufere ei prigonire pentru crucea lui Hristos. GAL 6 13 Caci nici ei, care au primit taierea imprejur, nu pazesc Legea, ci voie sc doar ca voi sa primiti taierea imprejur, pentru ca sa se laude ei cu trupul v ostru. GAL 6 14 In ce ma priveste, departe de mine gindul sa ma laud cu altceva decit c u crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este rastignita fata de m ine, si eu fata de lume! GAL 6 15 Caci in Hristos Isus nici taierea imprejur, nici netaierea imprejur nu sunt nimic, ci a fi o faptura noua. GAL 6 16 si peste toti cei ce vor umbla dupa dreptarul acesta si peste Israelul lui Dumnezeu sa fie pace si indurare! GAL 6 17 De acum incolo, nimeni sa nu ma mai necajeasca, pentru ca port semnele Domnului Isus pe trupul meu. GAL 6 18 Fratilor, harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu duhul vostru! EFE 1 1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos prin voia lui Dumnezeu, catre sfintii care sunt in Efes si credinciosii in Hristos Isus: EFE 1 2 Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos. EFE 1 3 Binecuvintat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care n e-a binecuvintat cu tot felul de binecuvintari duhovnicesti, in locurile ceresti , in Hristos. EFE 1 4 In El, Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui, dupa ce, in dragostea Lui, EFE 1 5 ne-a rinduit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hristos, dupa buna pl acere a voiei Sale, EFE 1 6 spre lauda slavei harului Sau, pe care ni l-a dat in Prea Iubitul Lui. EFE 1 7 In El avem rascumpararea, prin singele Lui, iertarea pacatelor, dupa bog atiile harului Sau, EFE 1 8 pe care l-a raspindit din belsug peste noi, prin orice fel de intelepciu ne si de pricepere; EFE 1 9 caci a binevoit sa ne descopere taina voiei Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, EFE 1 10 ca sa-l aduca la indeplinire la implinirea vremurilor, spre a-Si uni ia rasi intr-unul in Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamint . EFE 1 11 In El am fost facuti si mostenitori, fiind rinduiti mai dinainte, dupa hotarirea Aceluia, care face toate dupa sfatul voiei Sale, EFE 1 12 ca sa slujim de lauda slavei Sale, noi, care mai dinainte am nadajduit in Hristos. EFE 1 13 Si voi, dupa ce ati auzit cuvintul adevarului (Evanghelia mintuirii voa stre), ati crezut in El, si-ati fost pecetluiti cu Duhul Sfint, care fusese faga duit, EFE 1 14 si care este o arvuna a mostenirii noastre, pentru rascumpararea celor cistigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. EFE 1 15 De aceea si eu, de cind am auzit despre credinta in Domnul Isus care es te in voi, si despre dragostea voastra pentru toti sfintii, EFE 1 16 nu incetez sa aduc multumiri pentru voi, cind va pomenesc in rugaciunil e mele. EFE 1 17 Si ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal slavei, sa v a dea un duh de intelepciune si de descoperire, in cunoasterea Lui, EFE 1 18 si sa va lumineze ochii inimii, ca sa pricepeti care este nadejdea chem

arii Lui, care este bogatia slavei mostenirii Lui in sfinti, EFE 1 19 si care este fata de noi, credinciosii, nemarginita marime a puterii Sa le, dupa lucrarea puterii tariei Lui, EFE 1 20 pe care a desfasurat-o in Hristos, prin faptul ca L-a inviat din morti, si L-a pus sa sada la dreapta Sa, in locurile ceresti, EFE 1 21 mai presus de orice domnie, de orice stapinire, de orice putere, de ori ce dregatorie si de orice nume, care se poate numi, nu numai in veacul acesta, c i si in cel viitor. EFE 1 22 El I-a pus totul sub picioare si L-a dat capetenie peste toate lucruril e, Bisericii, EFE 1 23 care este trupul Lui, plinatatea Celui ce plineste totul in toti. EFE 2 1 Voi erati morti in greselile si in pacatele voastre EFE 2 2 in care traiati odinioara, dupa mersul lumii acesteia, dupa domnul puter ii vazduhului, a duhului care lucreaza acum in fiii neascultarii. EFE 2 3 Intre ei eram si noi toti odinioara, cind traiam in poftele firii noastr e pamintesti, cind faceam voile firii pamintesti si ale gindurilor noastre, si e ram din fire copii ai miniei, ca si ceilalti. EFE 2 4 Dar Dumnezeu, care este bogat in indurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, EFE 2 5 macar ca eram morti in greselile noastre, ne-a adus la viata impreuna cu Hristos (prin har sunteti mintuiti). EFE 2 6 El ne-a inviat impreuna, si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceres ti, in Hristos Isus, EFE 2 7 ca sa arate in veacurile viitoare nemarginita bogatie a harului Sau, in bunatatea Lui fata de noi in Hristos Isus. EFE 2 8 Caci prin har ati fost mintuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. EFE 2 9 Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni. EFE 2 10 Caci noi suntem lucrarea Lui, si am fost ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam in ele. EFE 2 11 De aceea voi, care altadata erati Neamuri din nastere, numiti netaiati imprejur de catre aceia care se cheama taiati imprejur si care sunt taiati impre jur in trup de mina omului: EFE 2 12 aduceti-va aminte ca in vremea aceea erati fara Hristos, fara drept de cetatenie in Israel, straini de legamintele fagaduintei, fara nadejde si fara Du mnezeu in lume. EFE 2 13 Dar acum, in Hristos Isus, voi care odinioara erati departati, ati fost apropiati prin singele lui Hristos. EFE 2 14 Caci El este pacea noastra, care din doi a facut unul, si a surpat zidu l de la mijloc care-i despartea, EFE 2 15 si, in trupul Lui, a inlaturat vrajmasia dintre ei, Legea poruncilor, i n orinduirile ei, ca sa faca pe cei doi sa fie in El insusi un singur om nou, fa cind astfel pace; EFE 2 16 si a impacat pe cei doi cu Dumnezeu intr-un singur trup, prin cruce, pr in care a nimicit vrajmasia. EFE 2 17 El a venit astfel sa aduca vestea buna a pacii voua celor ce erati depa rte, si pace celor ce erau aproape. EFE 2 18 Caci prin El si unii si altii avem intrare la Tatal, intr-un Duh. EFE 2 19 Asadar, voi nu mai sunteti nici straini, nici oaspeti ai casei, ci sunt eti impreuna cetateni cu sfintii, oameni din casa lui Dumnezeu, EFE 2 20 fiind ziditi pe temelia apostolilor si prorocilor, piatra din capul ung hiului fiind Isus Hristos. EFE 2 21 In El, toata cladirea, bine inchegata, creste ca sa fie un Templu sfint in Domnul. EFE 2 22 Si prin El si voi sunteti ziditi impreuna, ca sa fiti un lacas al lui D umnezeu, prin Duhul. EFE 3 1 Iata de ce eu, Pavel, intemnitatul lui Isus Hristos pentru voi, Neamuril or... EFE 3 2 (Daca cel putin ati auzit de ispravnicia harului lui Dumnezeu, care mi-a fost data fata de voi.

EFE 3 3 Prin descoperire dumnezeiasca am luat cunostinta de taina aceasta despre care va scrisei in putine cuvinte. EFE 3 4 Citindu-le, va puteti inchipui priceperea pe care o am eu despre taina l ui Hristos, EFE 3 5 care n-a fost facuta cunoscut fiilor oamenilor in celelalte veacuri, in felul cum a fost descoperita acum sfintilor apostoli si proroci ai lui Hristos, prin Duhul. EFE 3 6 Ca adica Neamurile sunt impreuna mostenitoare cu noi, alcatuiesc un sing ur trup cu noi si iau parte cu noi la aceeasi fagaduinta in Hristos Isus, prin Evanghelia aceea, EFE 3 7 al carei slujitor am fost facut eu dupa darul harului lui Dumnezeu dat m ie prin lucrarea puterii Lui. EFE 3 8 Da, mie, care sunt cel mai neinsemnat dintre toti sfintii, mi-a fost dat harul acesta sa vestesc Neamurilor bogatiile nepatrunse ale lui Hristos, EFE 3 9 si sa pun in lumina inaintea tuturor care este ispravnicia acestei taine ascunse din veacuri in Dumnezeu care a facut toate lucrurile, EFE 3 10 pentru ca domniile si stapinirile din locurile ceresti sa cunoasca azi, prin Biserica, intelepciunea nespus de felurita a lui Dumnezeu, EFE 3 11 dupa planul vesnic, pe care l-a facut in Hristos Isus, Domnul nostru. EFE 3 12 In El avem, prin credinta in El slobozenia si apropierea de Dumnezeu cu incredere. EFE 3 13 Va rog iarasi sa nu va pierdeti cumpatul din pricina necazurilor mele p entru voi: aceasta este slava voastra). EFE 3 14 ... Iata de ce, zic, imi plec genunchii inaintea Tatalui Domnului nost ru Isus Hristos EFE 3 15 din care isi trage numele orice familie in ceruri si pe pamint, EFE 3 16 si-L rog ca, potrivit cu bogatia slavei Sale, sa va faca sa va intariti in putere, prin Duhul Lui, in omul dinlauntru, EFE 3 17 asa incit Hristos sa locuiasca in inimile voastre prin credinta; pentru ca, avind radacina si temelia pusa in dragoste, EFE 3 18 sa puteti pricepe impreuna cu toti sfintii, care este largimea, lungime a, adincimea si inaltimea, EFE 3 19 si sa cunoasteti dragostea lui Hristos, care intrece orice cunostinta, ca sa ajungeti plini de toata plinatatea lui Dumnezeu. EFE 3 20 Iar a Celui ce, prin puterea care lucreaza in noi, poate sa faca nespus mai mult decit cerem sau gindim noi, EFE 3 21 a Lui sa fie slava in Biserica si in Hristos Isus, din neam in neam, in vecii vecilor! Amin! EFE 4 1 Va sfatuiesc dar eu, cel intemnitat pentru Domnul, sa va purtati intr-un chip vrednic de chemarea pe care ati primit-o, EFE 4 2 cu toata smerenia si blindetea, cu indelunga rabdare; ingaduiti-va unii pe altii in dragoste, EFE 4 3 si cautati sa pastrati unirea Duhului, prin legatura pacii. EFE 4 4 Este un singur trup, un singur Duh, dupa cum si voi ati fost chemati la o singura nadejde a chemarii voastre. EFE 4 5 Este un singur Domn, o singura credinta, un singur botez. EFE 4 6 Este un singur Dumnezeu si Tata al tuturor, care este mai presus de toti , care lucreaza prin toti si care este in toti. EFE 4 7 Dar fiecaruia din noi, harul i-a fost dat dupa masura darului lui Hristo s. EFE 4 8 De aceea este zis:"S-a suit sus, a luat robia roaba, si a dat daruri oam enilor." EFE 4 9 Si acest:"S-a suit", ce inseamna decit ca inainte Se coborise in partile mai de jos ale pamintului? EFE 4 10 Cel se S-a coborit, este acelasi cu cel ce s-a suit mai presus de toate cerurile, ca sa umple toate lucrurile. EFE 4 11 Si El a dat pe unii apostoli; pe altii, proroci; pe altii, evanghelisti ; pe altii, pastori si invatatori, EFE 4 12 pentru desavirsirea sfintilor, in vederea lucrarii de slujire, pentru z idirea trupului lui Hristos,

EFE 4 13 pina vom ajunge toti la unirea credintei si a cunostintei Fiului lui Du mnezeu, la starea de om mare, la inaltimea staturii plinatatii lui Hristos, EFE 4 14 ca sa nu mai fim copii, plutind incoace si incolo, purtati de orice vin t de invatatura, prin viclenia oamenilor si prin siretenia lor in mijloacele de amagire; EFE 4 15 ci, credinciosi adevarului, in dragoste, sa crestem in toate privintele , ca sa ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. EFE 4 16 Din El tot trupul, bine inchegat si strins legat, prin ceea ce da fieca re incheietura, isi primeste cresterea, potrivit cu lucrarea fiecarei parti in m asura ei, si se zideste in dragoste. EFE 4 17 Iata dar ce va spun si marturisesc eu in Domnul: sa nu mai traiti cum t raiesc paginii, in desertaciunea gindurilor lor, EFE 4 18 avind mintea intunecata, fiind straini de viata lui Dumnezeu, din prici na nestiintei in care se afla in urma impietririi inimii lor. EFE 4 19 Ei si-au pierdut orice pic de simtire; s-au dedat la desfrinare, si sav irsesc cu lacomie orice fel de necuratie. EFE 4 20 Dar voi n-ati invatat asa pe Hristos EFE 4 21 daca, cel putin L-ati ascultat si daca, potrivit adevarului care este i n Isus ati fost invatati EFE 4 22 cu privire la felul vostru de viata din trecut sa va dezbracati de omul cel vechi care se strica dupa poftele inselatoare; EFE 4 23 si sa va inoiti in duhul mintii voastre, EFE 4 24 imbracati in omul cel nou, facut dupa chipul lui Dumnezeu, de o nepriha nire si sfintenie pe care o da adevarul. EFE 4 25 De aceea, lasati-va de minciuna:"Fiecare dintre voi sa spuna aproapelui sau adevarul", pentru ca suntem madulare unii altora. EFE 4 26"Miniati-va si nu pacatuiti." Sa n-apuna soarele peste minia voastra, EFE 4 27 si sa nu dati prilej diavolului. EFE 4 28 Cine fura, sa nu mai fure; ci mai degraba sa lucreze cu miinile lui la ceva bun, ca sa aiba ce sa dea celui lipsit. EFE 4 29 Nici un cuvint stricat sa nu va iasa din gura; ci unul bun, pentru zidi re, dupa cum e nevoie, ca sa dea har celor ce-l aud. EFE 4 30 Sa nu intristati pe Duhul Sfint al lui Dumnezeu, prin care ati fost pec etluiti pentru ziua rascumpararii. EFE 4 31 Orice amaraciune, orice iutime, orice minie, orice strigare, orice clev etire si orice fel de rautate sa piara din mijlocul vostru. EFE 4 32 Dimpotriva, fiti buni unii cu altii, milosi si iertati-va unul pe altul cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos. EFE 5 1 Urmati dar pilda lui Dumnezeu ca niste copii prea iubiti. EFE 5 2 Traiti in dragoste, dupa cum si Hristos ne-a iubit, si S-a dat pe Sine p entru noi, ca un prinos si ca o jertfa de bun miros lui Dumnezeu. EFE 5 3 Curvia, sau orice altfel de necuratie, sau lacomia de avere, nici sa nu fie pomenite intre voi, asa cum se cuvine unor sfinti. EFE 5 4 Sa nu se auda nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai degraba cuvinte de multumire. EFE 5 5 Caci stiti bine ca nici un curvar, nici un stricat, nici un lacom de ave re care este un inchinator la idoli, n-are parte de mostenire in Imparatia lui Hristos si a lui Dumnezeu. EFE 5 6 Nimeni sa nu va insele cu vorbe desarte, caci din pricina acestor lucrur i vine minia lui Dumnezeu peste oamenii neascultatori. EFE 5 7 Sa nu va intovarasiti dar deloc cu ei. EFE 5 8 Odinioara erati intuneric, dar acum sunteti lumina in Domnul. Umblati de ci ca niste copii ai luminii. EFE 5 9 Caci roada luminii sta in orice bunatate, in neprihanire si in adevar. EFE 5 10 Cercetati ce este placut inaintea Domnului, EFE 5 11 si nu luati deloc parte la lucrarile neroditoare ale intunericului, ba inca mai degraba osinditi-le. EFE 5 12 Caci e rusine numai sa spunem ce fac ei in ascuns. EFE 5 13 Dar toate aceste lucruri, cind sunt osindite de lumina, sunt date la iv eala; pentru ca ceea ce scoate totul la iveala, este lumina.

EFE 5 14 De aceea zice:"Desteapta-te tu care dormi, scoala-te din morti, si Hris tos te va lumina." EFE 5 15 Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama, nu ca niste neintelepti , ci ca niste intelepti. EFE 5 16 Rascumparati vremea, caci zilele sunt rele. EFE 5 17 De aceea, nu fiti nepriceputi, ci intelegeti care este voia Domnului. EFE 5 18 Nu va imbatati de vin, aceasta este destrabalare. Dimpotriva, fiti plin i de Duh. EFE 5 19 Vorbiti intre voi cu psalmi, cu cintari de lauda si cu cintari duhovnic esti, si cintati si aduceti din toata inima lauda Domnului. EFE 5 20 Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile, in Nume le Domnului nostru Isus Hristos. EFE 5 21 Supuneti-va unii altora in frica lui Hristos. EFE 5 22 Nevestelor, fiti supuse barbatilor vostri ca Domnului; EFE 5 23 caci barbatul este capul nevestei, dupa cum si Hristos este capul Biser icii, El, Mintuitorul trupului. EFE 5 24 Si, dupa cum Biserica este supusa lui Hristos, tot asa si nevestele sa fie supuse barbatilor lor in toate lucrurile. EFE 5 25 Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit si Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea, EFE 5 26 ca s-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul cu apa, prin Cuvint , EFE 5 27 ca sa infatiseze inaintea Lui aceasta Biserica, slavita, fara pata, far a zbircitura sau altceva de felul acesta, ci sfinta si fara prihana. EFE 5 28 Tot asa trebuie sa-si iubeasca si barbatii nevestele, ca pe trupurile l or. Cine isi iubeste nevasta, se iubeste pe sine insusi. EFE 5 29 Caci nimeni nu si-a urit vreodata trupul lui, ci il hraneste, il ingrij este cu drag, ca si Hristos Biserica; EFE 5 30 pentru ca noi suntem madulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui si os din oasele Lui. EFE 5 31 De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama-sa si se va lipi de nevas ta-sa, si cei doi vor fi un singur trup." EFE 5 32 Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos si despre Biserica). EFE 5 33 Incolo, fiecare din voi sa-si iubeasca nevasta ca pe sine; si nevasta s a se teama de barbat. EFE 6 1 Copii, ascultati in Domnul de parintii vostri, caci este drept. EFE 6 2"Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta" - este cea dintii porunca inso tita de o fagaduinta EFE 6 3"ca sa fii fericit, si sa traiesti multa vreme pe pamint." EFE 6 4 Si voi, parintilor, nu intaritati la minie pe copiii vostri, ci cresteti -i in mustrarea si invatatura Domnului. EFE 6 5 Robilor, ascultati de stapinii vostri pamintesti, cu frica si cutremur i n curatie de inima, ca de Hristos. EFE 6 6 Slujiti-le nu numai cind sunteti sub ochii lor, ca si cum ati vrea sa pl aceti oamenilor, ci ca niste robi ai lui Hristos, care fac din inima voia lui Du mnezeu. EFE 6 7 Slujiti-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor, EFE 6 8 caci stiti ca fiecare, fie rob, fie slobod, va primi rasplata de la Domn ul, dupa binele pe care-l va fi facut. EFE 6 9 Si voi, stapinilor, purtati-va la fel cu ei; feriti-va de amenintari, ca unii care stiti ca Stapinul lor si al vostru este in cer, si ca inaintea Lui nu se are in vedere fata omului. EFE 6 10 Incolo, fratilor, intariti-va in Domnul si in puterea tariei Lui. EFE 6 11 Imbracati-va cu toata armatura lui Dumnezeu, ca sa puteti tine piept im potriva uneltirilor diavolului. EFE 6 12 Caci noi n-avem de luptat impotriva carnii si singelui, ci impotriva ca peteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapinitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti. EFE 6 13 De aceea, luati toata armatura lui Dumnezeu, ca sa va puteti impotrivi in ziua cea rea, si sa ramineti in picioare, dupa ce veti fi biruit totul.

EFE 6 14 Stati gata dar, avind mijlocul incins cu adevarul, imbracati cu platosa neprihanirii, EFE 6 15 avind picioarele incaltate cu rivna Evangheliei pacii. EFE 6 16 Pe deasupra tuturor acestora luati scutul credintei, cu care veti putea stinge toate sagetile arzatoare ale celui rau. EFE 6 17 Luati si coiful mintuirii si sabia Duhului, care este Cuvintul lui Dumn ezeu. EFE 6 18 Faceti in toata vremea prin Duhul, tot felul de rugaciuni si cereri. Ve gheati la aceasta, cu toata staruinta, si rugaciune pentru toti sfintii, EFE 6 19 si pentru mine, ca orideciteori imi deschid gura, sa mi se dea cuvint, ca sa fac cunoscuta cu indrazneala taina Evangheliei, EFE 6 20 al carei sol in lanturi sunt, pentru ca, zic, sa vorbesc cu indrazneala , cum trebuie sa vorbesc. EFE 6 21 Acum, ca sa stiti si voi despre mine, Tihic, prea iubitul frate si sluj itor credincios in Domnul va va face cunoscut totul. EFE 6 22 Vi l-am trimis inadins, ca sa luati cunostinta despre starea noastra si sa va imbarbateze inimile. EFE 6 23 Pace, fratilor, si dragoste impreuna cu credinta, din partea lui Dumnez eu Tatal, si din partea Domnului Isus Hristos! EFE 6 24 Harul sa fie cu toti cei ce iubesc pe Domnul nostru Isus Hristos in cur atie. Amin. FIL 1 1 Pavel si Timotei, robi ai lui Isus Hristos, catre toti sfintii in Hristo s Isus, care sunt in Filipi, impreuna cu epsicopii si diaconii: FIL 1 2 Har voua si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hris tos! FIL 1 3 Multumesc Dumnezeului meu pentru toata aducerea aminte, pe care o pastre z despre voi. FIL 1 4 In toate rugaciunile mele ma rog pentru voi toti, cu bucurie, FIL 1 5 pentru partea pe care o luati la Evanghelie, din cea dintii zi pina acu m. FIL 1 6 Sunt incredintat ca Acela care a inceput in voi aceasta buna lucrare, o va ispravi pina in ziua lui Isus Hristos. FIL 1 7 Este drept sa gindesc astfel despre voi toti, fiindca va port in inima m ea, intrucit, atit in lanturile mele cit si in apararea si intarirea Evangheliei , voi sunteti toti partasi aceluiasi har. FIL 1 8 Caci martor imi este Dumnezeu ca va iubesc pe toti cu o dragoste nespusa in Isus Hristos, FIL 1 9 si ma rog ca dragostea voastra sa creasca tot mai mult in cunostinta si orice pricepere, FIL 1 10 ca sa deosebiti lucrurile alese, pentru ca sa fiti curati si sa nu va p oticniti pina in ziua venirii lui Hristos, FIL 1 11 plini de roada neprihanirii, prin Isus Hristos, spre slava si lauda lui Dumnezeu. FIL 1 12 Vreau sa stiti, fratilor, ca imprejurarile in care ma gasesc, mai degra ba au lucrat la inaintarea Evangheliei. FIL 1 13 In adevar, in toata curtea imparateasca, si pretutindeni aiurea toti st iu ca sunt pus in lanturi din pricina lui Isus Hristos. FIL 1 14 Si cei mai multi din frati, imbarbatati de lanturile mele, au si mai mu lta indrazneala sa vesteasca fara teama Cuvintul lui Dumnezeu. FIL 1 15 Unii, este adevarat, propovaduiesc pe Hristos din pizma si din duh de c earta; dar altii din bunavointa. FIL 1 16 Acestia din urma lucreaza din dragoste, ca unii care stiu ca eu sunt in sarcinat cu apararea Evangheliei; FIL 1 17 cei dintii, din duh de cearta vestesc pe Hristos nu cu gind curat, ci c a sa mai adauge un necaz la lanturile mele. FIL 1 18 Ce ne pasa? Oricum: fie de ochii lumii, fie din toata inima, Hristos es te propovaduit. Eu ma bucur de lucrul acesta si ma voi bucura. FIL 1 19 Caci stiu ca lucrul acesta se va intoarce spre mintuirea mea prin rugac

iunile voastre si prin ajutorul Duhului lui Isus Hristos. FIL 1 20 Ma astept si nadajduiesc cu tarie ca nu voi fi dat de rusine cu nimic, ci ca acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslavit cu indrazneala in trupul meu, fie prin viata mea, fie prin moartea mea. FIL 1 21 Caci pentru mine, a trai este Hristos si a muri este un cistig. FIL 1 22 Dar daca trebuie sa mai traiesc in trup, face sa traiesc; si nu stiu ce trebuie sa aleg. FIL 1 23 Sunt strins din doua parti: as dori sa ma mut si sa fiu impreuna cu Hri stos, caci ar fi cu mult mai bine; FIL 1 24 dar, pentru voi este mai de trebuinta sa ramin in trup. FIL 1 25 Si sunt incredintat si stiu ca voi ramine si voi trai cu voi toti, pent ru inaintarea si bucuria credintei voastre; FIL 1 26 pentru ca, prin intoarcerea mea la voi, sa aveti in mine o mare pricina de lauda in Isus Hristos. FIL 1 27 Numai, purtati-va intr-un chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentr u ca, fie ca voi veni sa va vad, fie ca voi ramine departe de voi, sa aud despre voi ca ramineti tari in acelasi duh, si ca luptati cu un suflet pentru credinta Evangheliei, FIL 1 28 fara sa va lasati inspaimintati de potrivnici. Lucrul acesta este pentr u ei o dovada de pierzare, si de mintuirea voastra, si aceasta de la Dumnezeu. FIL 1 29 Caci cu privire la Hristos, voua vi s-a dat harul nu numai sa credeti i n El, ci sa si patimiti pentru El, FIL 1 30 si sa si duceti, cum si faceti, aceeasi lupta, pe care ati vazut-o la mine, si pe care auziti ca o duc si acum. FIL 2 1 Deci, daca este vreo indemnare in Hristos, daca este vreo mingiiere in d ragoste, daca este vreo legatura a Duhului, daca este vreo milostivire si vreo i ndurare, FIL 2 2 faceti-mi bucuria deplina si aveti o simtire, o dragoste, un suflet si u n gind. FIL 2 3 Nu faceti nimic din duh de cearta sau din slava desarta; ci in smerenie, fiecare sa priveasca pe altul mai presus de el insusi. FIL 2 4 Fiecare din voi sa se uite nu la foloasele lui, ci si la foloasele altor a. FIL 2 5 Sa aveti in voi gindul acesta, care era si in Hristos Isus: FIL 2 6 El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, FIL 2 7 ci S-a dezbracat pe sine insusi si a luat un chip de rob, facindu-se ase menea oamenilor. FIL 2 8 La infatisare a fost gasit ca un om, S-a smerit si S-a facut ascultator pina la moarte, si inca moarte de cruce. FIL 2 9 De aceea, si Dumnezeu L-a inaltat nespus de mult, si I-a dat Numele, car e este mai presus de orice nume; FIL 2 10 pentru ca, in Numele lui Isus, sa se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pamint si de sub pamint, FIL 2 11 si orice limba sa marturiseasca, spre slava lui Dumnezeu Tatal, ca Isus Hristos este Domnul. FIL 2 12 Astfel dar, prea iubitilor, dupa cum totdeauna ati fost ascultatori, d uceti pina la capat mintuirea voastra, cu frica si cutremur, nu numai cind sunt eu de fata, ci cu mult mai mult acum, in lipsa mea. FIL 2 13 Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi, si va da dupa placerea L ui, si vointa si infaptuirea. FIL 2 14 Faceti toate lucrurile fara cirtiri si fara sovaieli, FIL 2 15 ca sa fiti fara prihana si curati, copii ai lui Dumnezeu, fara vina in mijlocul unui neam ticalos si stricat, in care straluciti ca niste lumini in lum e, FIL 2 16 tinind sus Cuvintul vietii; asa ca, in ziua lui Hristos, sa ma pot laud a ca n-am alergat, nici nu m-am ostenit in zadar. FIL 2 17 Si chiar daca va trebui sa fiu turnat ca o jertfa de bautura peste jert fa si slujba credintei voastre, eu ma bucur si ma bucur cu voi toti. FIL 2 18 Tot asa si voi, bucurati-va, si bucurati-va impreuna cu mine.

FIL 2 19 Nadajduiesc, in Domnul Isus, sa va trimit in curind pe Timotei, ca sa f iu si eu cu inima buna cind o sa am stiri despre voi. FIL 2 20 Caci n-am pe nimeni, care sa-mi impartaseasca simtirile ca el, si sa se ingrijeasca intr-adevar de starea voastra. FIL 2 21 Ce-i drept, toti umbla dupa foloasele lor, si nu dupa ale lui Isus Hris tos. FIL 2 22 Stiti rivna lui incercata cum, ca un copil cu tatal lui, a lucrat ca un rob impreuna cu mine pentru inaintarea Evangheliei. FIL 2 23 Pe el dar, nadajduiesc sa vi-l trimit de indata ce voi vedea ce intorsa tura vor lua lucrurile cu privire la mine. FIL 2 24 Si am incredere in Domnul ca in curind voi veni si eu. FIL 2 25 Am socotit de trebuinta sa va trimit pe Epafrodit, fratele si tovarasul meu de lucru si de lupta, trimisul si slujitorul vostru pentru nevoile mele. FIL 2 26 Caci dorea fierbinte sa va vada pe toti si era foarte mihnit, pentru ca aflaserati ca a fost bolnav. FIL 2 27 Ce-i drept, a fost bolnav, si foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut mila de el. Si nu numai de el, ci si de mine, ca sa n-am intristare peste i ntristare. FIL 2 28 L-am trimis dar cu atit mai in graba, ca sa-l vedeti si sa va bucurati iarasi, si sa fiu si eu mai putin mihnit. FIL 2 29 Primiti-l deci in Domnul, cu toata bucuria; si pretuiti pe astfel de oa meni. FIL 2 30 Caci pentru lucrul lui Hristos a fost el aproape de moarte, si si-a pus viata in joc, ca sa implineasca ce lipsea slujbei voastre pentru mine. FIL 3 1 Incolo, fratii mei, bucurati-va in Domnul. Mie nu-mi este greu sa va scr iu mereu aceleasi lucruri, iar voua va este de folos. FIL 3 2 Paziti-va de ciinii aceia, paziti-va de lucratorii aceia rai; paziti-va de scrijelatii aceia! FIL 3 3 Caci cei taiati imprejur suntem noi care slujim lui Dumnezeu, prin Duhul lui Dumnezeu, care ne laudam in Hristos Isus, si care nu ne punem increderea in lucrurile pamintesti. FIL 3 4 Macar ca eu as avea pricina de incredere chiar in lucrurile pamintesti. Daca altul crede ca se poate increde in lucrurile pamintesti, eu si mai mult; FIL 3 5 eu, care sunt taiat imprejur a opta zi, din neamul lui Israel, din semin tia lui Beniamin, Evreu din Evrei; in ce priveste Legea, Fariseu; FIL 3 6 in ce priveste rivna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihanire a pe care o da Legea, fara prihana. FIL 3 7 Dar lucrurile, care pentru mine erau cistiguri, le-am socotit ca o pierd ere, din pricina lui Hristos. FIL 3 8 Ba inca, si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, fata de pre tul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pie rdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa cistig pe Hristos, FIL 3 9 si sa fiu gasit in El, nu avind o neprihanire a mea, pe care mi-o da Leg ea, ci aceea care se capata prin credinta in Hristos, neprihanirea, pe care o da Dumnezeu, prin credinta. FIL 3 10 Si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui si partasia suferintelor L ui, si sa ma fac asemenea cu moartea Lui; FIL 3 11 ca sa ajung cu orice chip, daca voi putea, la invierea din morti. FIL 3 12 Nu ca am si cistigat premiul sau ca am si ajuns desavirsit; dar alerg i nainte, cautind sa-l apuc, intrucit si eu am fost apucat de Hristos Isus. FIL 3 13 Fratilor, eu nu cred ca l-am apucat inca; dar fac un singur lucru: uiti nd ce este in urma mea, si aruncindu-ma spre ce este inainte, FIL 3 14 alerg spre tinta, pentru premiul chemarii ceresti a lui Dumnezeu, in Hr istos Isus. FIL 3 15 Gindul acesta dar sa ne insufleteasca pe toti, care suntem desavirsiti; si daca in vreo privinta sunteti de alta parere, Dumnezeu va va lumina si in ac easta privinta. FIL 3 16 Dar in lucrurile in care am ajuns de aceeasi parere, sa umblam la fel. FIL 3 17 Urmati-ma pe mine, fratilor, si uitati-va bine la cei ce se poarta dupa

pilda, pe care o aveti in noi. FIL 3 18 Caci v-am spus de multe ori, si va mai spun si acum, plingind: sunt mul ti, care se poarta ca vrajmasi ai crucii lui Hristos. FIL 3 19 Sfirsitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pintecele si slava lo r este in rusinea lor si se gindesc la lucrurile de pe pamint. FIL 3 20 Dar cetatenia noastra este in ceruri, de unde si asteptam ca Mintuitor pe Domnul Isus Hristos. FIL 3 21 El va schimba trupul starii noastre smerite, si-l va face asemenea trup ului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Si supune toate lucru rile. FIL 4 1 De aceea, prea iubitii si mult doritii mei frati, bucuria si cununa mea, ramineti astfel tari in Domnul, prea iubitilor! FIL 4 2 Indemn pe Evodia si indemn pe Sintichia sa fie cu un gind in Domnul. FIL 4 3 Si pe tine, adevarat tovaras de jug, te rog sa vii in ajutorul femeilor acestora, care au lucrat impreuna cu mine pentru Evanghelie, cu Clement si cu ce ilalti tovarasi de lucru ai mei, ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. FIL 4 4 Bucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va! FIL 4 5 Blindetea voastra sa fie cunoscuta de toti oamenii. Domnul este aproape. FIL 4 6 Nu va ingrijorati de nimic; ci, in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. FIL 4 7 Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gindurile in Hristos Isus. FIL 4 8 Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna, si orice lauda, aceea sa va insufleteasca. FIL 4 9 Ce ati invatat, ce ati primit si auzit de la mine, si ce ati vazut in mi ne, faceti. Si Dumnezeul pacii va fi cu voi. FIL 4 10 Am avut o mare bucurie in Domnul, ca, in sfirsit, ati putut sa va inoit i iarasi simtamintele voastre fata de mine. Va gindeati voi la asa ceva, dar va lipsea prilejul. FIL 4 11 Nu zic lucrul acesta avind in vedere nevoile mele; caci m-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma gasesc. FIL 4 12 Stiu sa traiesc smerit, si stiu sa traiesc in belsug. In totul si pretu tindeni m-am deprins sa fiu satul si flamind, sa fiu in belsug si sa fiu in lips a. FIL 4 13 Pot totul in Hristos, care ma intareste. FIL 4 14 Dar bine ati facut ca ati luat parte la strimtorarea mea. FIL 4 15 Stiti voi insiva, Filipenilor, ca, la inceputul Evangheliei, cind am pl ecat din Macedonia, nici o Biserica n-a avut legatura cu mine in ce priveste"dar ea" si"primirea" afara de voi. FIL 4 16 Caci mi-ati trimis in Tesalonic o data, si chiar de doua ori, ceva pent ru nevoile mele. FIL 4 17 Nu ca umblu dupa daruri. Dimpotriva, umblu dupa cistigul care prisosest e in folosul vostru. FIL 4 18 Am de toate, si sunt in belsug. Sunt bogat de cind am primit prin Epafr odit ce mi-ati trimis... un miros de buna mireasma, o jertfa bine primita si pla cuta lui Dumnezeu. FIL 4 19 Si Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre, dupa boga tia Sa, in slava, in Isus Hristos. FIL 4 20 A lui Dumnezeu si Tatal nostru sa fie slava in vecii vecilor! Amin. FIL 4 21 Spuneti sanatate fiecarui sfint in Hristos Isus. Fratii, care sunt cu m ine, va trimit sanatate. FIL 4 22 Toti sfintii va trimit sanatate, mai ales cei din casa Cezarului. FIL 4 23 Harul Domnului Isus Hristos sa fie cu voi cu toti! Amin. COL 1 1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, si fratele T imotei, COL 1 2 catre sfintii si fratii credinciosi in Hristos, care sunt in Colose: Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos.

COL 1 3 Multumim lui Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, caci ne rugam neincetat pentru voi, COL 1 4 si am auzit despre credinta voastra in Hristos Isus, si despre dragostea pe care o aveti fata de toti sfintii, COL 1 5 din pricina nadejdii care va asteapta in ceruri si despre care ati auzit mai inainte in cuvintul adevarului Evangheliei, COL 1 6 care a ajuns pina la voi si este in toata lumea, unde da roade si merge crescind, ca si intre voi. Si aceasta, din ziua in care ati auzit si ati cunoscu t harul lui Dumnezeu, in adevar, COL 1 7 cum ati invatat de la Epafras, prea iubitul nostru tovaras de slujba. El este un credincios slujitor al lui Hristos pentru voi, COL 1 8 si ne-a vorbit despre dragostea voastra in Duhul. COL 1 9 De aceea si noi, din ziua cind am auzit aceste lucruri, nu incetam sa ne rugam pentru voi, si sa cerem sa va umpleti de cunostinta voiei Lui, in orice f el de intelepciune si pricepere duhovniceasca; COL 1 10 pentru ca astfel sa va purtati intr-un chip vrednic de Domnul, ca sa-I fiti placuti in orice lucru, aducind roade in tot felul de fapte bune, si cresci nd in cunostinta lui Dumnezeu: COL 1 11 intariti, cu toata puterea, potrivit cu taria slavei Lui, pentru orice rabdare si indelunga rabdare, cu bucurie, COL 1 12 multumind Tatalui, care v-a invrednicit sa aveti parte de mostenirea sf intilor, in lumina. COL 1 13 El ne-a izbavit de sub puterea intunericului, si ne-a stramutat in Impa ratia Fiului dragostei Lui, COL 1 14 in care avem rascumpararea, prin singele Lui, iertarea pacatelor. COL 1 15 El este chipul Dumnezeului cel nevazut, cel intii nascut din toata zidi rea. COL 1 16 Pentru ca prin El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamint, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapiniri. Toate au fost facute prin El si pentru El. COL 1 17 El este mai inainte de toate lucrurile, si toate se tin prin El. COL 1 18 El este Capul trupului, al Bisericii. El este inceputul, cel intii nasc ut dintre cei morti, pentru ca in toate lucrurile sa aiba intiietatea. COL 1 19 Caci Dumnezeu a vrut ca toata plinatatea sa locuiasca in El, COL 1 20 si sa impace totul cu sine prin El, atit ce este pe pamint, cit si ce e ste in ceruri, facind pace, prin singele crucii Lui. COL 1 21 Si pe voi, care odinioara erati straini si vrajmasi prin gindurile si p rin faptele voastre rele, El v-a impacat acum COL 1 22 prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca sa va faca sa va infatisati i naintea Lui sfinti, fara prihana si fara vina; COL 1 23 negresit, daca ramineti si mai departe intemeiati si neclintiti in cred inta, fara sa va abateti de la nadejdea Evangheliei, pe care ati auzit-o, care a fost propovaduita oricarei fapturi de sub cer, si al carei slujitor am fost fac ut eu, Pavel. COL 1 24 Ma bucur acum in suferintele mele pentru voi; si in trupul meu implines c ce lipseste suferintelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica. COL 1 25 Slujitorul ei am fost facut eu, dupa ispravnicia, pe care mi-a dat-o Du mnezeu pentru voi ca sa intregesc Cuvintul lui Dumnezeu. COL 1 26 Vreau sa zic: taina tinuta ascunsa din vesnicii si in toate veacurile, dar descoperita acum sfintilor Lui, COL 1 27 carora Dumnezeu a voit sa le faca cunoscut care este bogatia slavei tai nei acesteia intre Neamuri, si anume: Hristos in voi, nadejdea slavei. COL 1 28 Pe El Il propovaduim noi, si sfatuim pe orice om, si invatam pe orice o m in toata intelepciunea, ca sa infatisam pe orice om, desavirsit in Hristos Isu s. COL 1 29 Iata la ce lucrez eu, si ma lupt dupa lucrarea puterii Lui, care lucrea za cu tarie in mine. COL 2 1 Vreau, in adevar, sa stiti cit de mare lupta duc pentru voi, pentru cei din Laodicea si pentru toti cei ce nu mi-au vazut fata in trup; COL 2 2 pentru ca sa li se imbarbateze inimile, sa fie uniti in dragoste, si sa

capete toate bogatiile plinatatii de pricepere, ca sa cunoasca taina lui Dumneze u Tatal, adica pe Hristos, COL 2 3 in care sunt ascunse toate comorile intelepciunii si ale stiintei. COL 2 4 Spun lucrul acesta, pentru ca nimeni sa nu va insele prin vorbiri amagit oare. COL 2 5 Caci macar ca sunt departe cu trupul, totusi cu duhul sunt cu voi, si pr ivesc cu bucurie la buna rinduiala care domneste intre voi si la taria credintei voastre in Hristos. COL 2 6 Astfel dar, dupa cum ati primit pe Hristos Isus, Domnul, asa sa si umbla ti in El, COL 2 7 fiind inradacinati si ziditi in El, intariti prin credinta, dupa invatat urile care v-au fost date, si sporind in ea cu multumiri catre Dumnezeu. COL 2 8 Luati seama ca nimeni sa nu va fure cu filozofia si cu o amagire desarta , dupa datina oamenilor, dupa invataturile incepatoare ale lumii, si nu dupa Hri stos. COL 2 9 Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. COL 2 10 Voi aveti totul deplin in El care este Capul oricarei domnii si stapini ri. COL 2 11 In El ati fost taiati imprejur nu cu o taiere imprejur facuta de mina, ci cu taierea imprejur a lui Hristos, in dezbracarea de trupul poftelor firii no astre pamintesti, COL 2 12 fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati in El si impreun a cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu, care L-a inviat din morti. COL 2 13 Pe voi, care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamin teasca netaiata imprejur, Dumnezeu v-a adus la viata impreuna cu El, dupa ce nea iertat toate greselile. COL 2 14 A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne e ra potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. COL 2 15 A dezbracat domniile si stapinirile, si le-a facut de ocara inaintea lu mii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce. COL 2 16 Nimeni dar sa nu va judece cu privire la mincare sau bautura, sau cu pr ivire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua, sau cu privire la o zi d e Sabat, COL 2 17 care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. COL 2 18 Nimeni sa nu va rapeasca premiul alergarii, facindu-si voia lui insusi printr-o smerenie si inchinare la ingeri, amestecindu-se in lucruri pe care nu l e-a vazut, umflat de o mindrie desarta, prin gindurile firii lui pamintesti, COL 2 19 si nu se tine strins de Capul din care tot trupul, hranit si bine inche gat, cu ajutorul incheieturilor si legaturilor, isi primeste cresterea pe care i -o da Dumnezeu. COL 2 20 Daca ati murit impreuna cu Hristos fata de invataturile incepatoare ale lumii, de ce, ca si cum ati trai inca in lume, va supuneti la porunci ca aceste a: COL 2 21"Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!" COL 2 22 Toate aceste lucruri, care pier odata cu intrebuintarea lor, si sunt in temeiate pe porunci si invataturi omenesti, COL 2 23 au, in adevar, o infatisare de intelepciune, intr-o inchinare voita, o smerenie si asprime fata de trup, dar nu sunt de nici un pret impotriva gidilari i firii pamintesti. COL 3 1 Daca, deci, ati inviat impreuna cu Hristos, sa umblati dupa lucrurile d e sus, unde Hristos sade la dreapta lui Dumnezeu. COL 3 2 Ginditi-va la lucrurile de sus, nu la cele de pe pamint. COL 3 3 Caci voi ati murit, si viata voastra este ascunsa cu Hristos in Dumnezeu . COL 3 4 Cind Se va arata Hristos, viata voastra, atunci va veti arata si voi imp reuna cu El in slava. COL 3 5 De aceea, omoriti madularele voastre care sunt pe pamint: curvia, necur atia, patima, pofta rea si lacomia, care este o inchinare la idoli. COL 3 6 Din pricina acestor lucruri vine minia lui Dumnezeu peste fiii neasculta rii.

COL 3 7 Din numarul lor erati si voi odinioara, cind traiati in aceste pacate. COL 3 8 Dar acum, lasati-va de toate aceste lucruri: de minie, de vrajmasie, de rautate, de clevetire, de vorbele rusinoase care v-ar putea iesi din gura. COL 3 9 Nu va mintiti unii pe altii, intrucit v-ati dezbracat de omul cel vechi, cu faptele lui, COL 3 10 si v-ati imbracat cu omul cel nou, care se inoieste spre cunostinta, d upa chipul Celui ce l-a facut. COL 3 11 Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici taiere imprejur, nici neta iere imprejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este t otul si in toti. COL 3 12 Astfel dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si prea iubiti, imbr acati-va cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blindete, cu indelunga rabdare. COL 3 13 Ingaduiti-va unii pe altii, si, daca unul are pricina sa se plinga de a ltul, iertati-va unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi. COL 3 14 Dar mai presus de toate acestea, imbracati-va cu dragostea, care este legatura desavirsirii. COL 3 15 Pacea lui Hristos, la care ati fost chemati, ca sa alcatuiti un singur trup, sa stapineasca in inimile voastre, si fiti recunoscatori. COL 3 16 Cuvintul lui Hristos sa locuiasca din belsug in voi in toata intelepciu nea. Invatati-va si sfatuiti-va unii pe altii cu psalmi, cu cintari de lauda si cu cintari duhovnicesti, cintind lui Dumnezeu cu multumire in inima voastra. COL 3 17 Si orice faceti, cu cuvintul sau cu fapta, sa faceti totul in Numele D omnului Isus, si multumiti, prin El, lui Dumnezeu Tatal. COL 3 18 Nevestelor, fiti supuse barbatilor vostri, cum se cuvine in Domnul. COL 3 19 Barbatilor, iubiti-va nevestele si nu tineti necaz pe ele. COL 3 20 Copii, ascultati de parintii vostri in toate lucrurile, caci lucrul ace sta place Domnului. COL 3 21 Parintilor, nu intaritati pe copiii vostri, ca sa nu-si piarda nadejdea . COL 3 22 Robilor, ascultati in toate lucrurile pe stapinii vostri pamintesti; nu numai cind sunteti sub ochii lor, ca cei ce cauta sa placa oamenilor, ci cu cur atie de inima, ca unii care va temeti de Domnul. COL 3 23 Orice faceti, sa faceti din toata inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, COL 3 24 ca unii care stiti ca veti primi de la Domnul rasplata mostenirii. Voi slujiti Domnului Hristos. COL 3 25 Caci cine umbla cu strimbatate, isi va primi plata dupa strimbatatea, p e care a facut-o; si nu se are in vedere fata omului. COL 4 1 Stapinilor, dati robilor vostri ce le datorati, si ce li se cuvine, caci stiti ca si voi aveti un Stapin in cer. COL 4 2 Staruiti in rugaciune, vegheati in ea cu multumiri. COL 4 3 Rugati-va totodata si pentru noi, ca Dumnezeu sa ne deschida o usa pentr u Cuvint, ca sa putem vesti taina lui Hristos, pentru care iata, ma gasesc in la nturi: COL 4 4 ca s-o fac cunoscuta asa cum trebuie sa vorbesc despre ea. COL 4 5 Purtati-va cu intelepciune fata de cei de afara; rascumparati vremea. COL 4 6 Vorbirea voastra sa fie totdeauna cu har, dreasa cu sare, ca sa stiti cu m trebuie sa raspundeti fiecaruia. COL 4 7 Tot ce este cu privire la mine, va va spune Tihic, fratele prea iubit si slujitorul credincios, tovarasul meu de slujba in Domnul. COL 4 8 Vi l-am trimis inadins, ca sa luati cunostinta despre starea noastra, si sa va mingiie inimile. COL 4 9 L-am trimis impreuna cu Onisim, fratele credincios si prea iubit, care e ste dintre ai vostri. Ei va vor spune tot ce se petrece pe aici. COL 4 10 Aristarh, tovarasul meu de temnita, va trimite sanatate; tot asa si Mar cu, varul lui Barnaba (cu privire la care ati primit porunci... daca vine la voi , sa-l primiti bine), COL 4 11 si Isus, zis Iust: ei sunt din numarul celor taiati imprejur, si singur ii care au lucrat impreuna cu mine pentru Imparatia lui Dumnezeu, oameni care mi

-au fost de mingiiere. COL 4 12 Epafra, care este dintr-ai vostri, va trimite sanatate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se lupta pentru voi in rugaciunile sale, pentru ca, desavirsi ti si deplin incredintati, sa staruiti in voia lui Dumnezeu. COL 4 13 Caci va marturisesc ca are o mare rivna pentru voi, pentru cei din Laod icea si pentru cei din Ierapole. COL 4 14 Luca, doctorul prea iubit, si Dima, va trimit sanatate. COL 4 15 Spuneti sanatate fratilor din Laodicea, si lui Nimfa, si Bisericii din casa lui. COL 4 16 Dupa ce va fi citita aceasta epistola la voi, faceti asa ca sa fie citi ta si in Biserica Laodicenilor; si voi, la rindul vostru, sa cititi epistola car e va va veni din Laodicea. COL 4 17 Si spuneti lui Arhip:"Ia seama sa implinesti bine slujba pe care ai pri mit-o in Domnul." COL 4 18 Urarea de sanatate este cu mina mea: Pavel. Aduceti-va aminte de lantur ile mele. Harul sa fie cu voi! Amin. 1TE 1 1 Pavel, Silvan si Timotei, catre Biserica Tesalonicenilor, care este in D umnezeu Tatal si in Domnul Isus Hristos: Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostr u, si de la Domnul Isus Hristos. 1TE 1 2 Multumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toti, pe care va pomenim necu rmat in rugaciunile noastre; 1TE 1 3 caci ne aducem aminte fara incetare, inaintea lui Dumnezeu, Tatal nostru , de lucrarea credintei voastre, de osteneala dragostei voastre si de taria nade jdii in Domnul nostru Isus Hristos! 1TE 1 4 Stim, frati prea iubiti de Dumnezeu alegerea voastra. 1TE 1 5 In adevar, Evanghelia noastra v-a fost propovaduita nu numai cu vorbe, c i cu putere, cu Duhul Sfint si cu o mare indrazneala. Caci stiti ca din dragoste pentru voi am fost asa printre voi. 1TE 1 6 Si voi insiva ati calcat pe urmele mele si pe urmele Domnului, intrucit ati primit Cuvintul in multe necazuri, cu bucuria care vine de la Duhul Sfint; 1TE 1 7 asa ca ati ajuns o pilda pentru toti credinciosii din Macedonia si din A haia. 1TE 1 8 In adevar, nu numai ca de la voi Cuvintul Domnului a rasunat prin Macedo nia si Ahaia, dar vestea despre credinta voastra in Dumnezeu s-a raspindit pretu tindeni, asa ca n-avem nevoie sa mai vorbim de ea. 1TE 1 9 Caci ei insisi istorisesc ce primire ne-ati facut, si cum de la idoli vati intors la Dumnezeu, ca sa slujiti Dumnezeului cel viu si adevarat, 1TE 1 10 si sa asteptati din ceruri pe Fiul Sau, pe care L-a inviat din morti: p e Isus, care ne izbaveste de minia viitoare. 1TE 2 1 Voi insiva stiti, fratilor, ca venirea noastra la voi n-a fost zadarnica . 1TE 2 2 Dupa ce am suferit si am fost batjocoriti in Filipi, cum stiti, am venit plini de incredere in Dumnezeul nostru, sa va vestim Evanghelia lui Dumnezeu in mijlocul multor lupte. 1TE 2 3 Caci propovaduirea noastra nu se intemeiaza nici pe ratacire, nici pe ne curatie, nici pe viclenie. 1TE 2 4 Ci, fiindca Dumnezeu ne-a gasit vrednici sa ne incredinteze Evanghelia, cautam sa vorbim asa ca sa placem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu care ne cercetea za inima. 1TE 2 5 In adevar, cum bine stiti, niciodata n-am intrebuintat vorbe magulitoare , nici haina lacomiei: martor este Dumnezeu. 1TE 2 6 N-am cautat slava de la oameni: nici de la voi, nici de la altii, desi c a apostoli ai lui Hristos, am fi putut sa cerem cinste. 1TE 2 7 Dimpotriva, ne-am aratat blinzi in mijlocul vostru, ca o doica ce-si cre ste cu drag copiii. 1TE 2 8 Astfel, in dragostea noastra fierbinte pentru voi, eram gata sa va dam n u numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar si viata noastra, atit de scumpi ne a junseserati. 1TE 2 9 Va aduceti aminte, fratilor, de osteneala si munca noastra. Cum lucram z i si noapte, ca sa nu fim sarcina nici unuia din voi si va propovaduiam Evanghel

ia lui Dumnezeu. 1TE 2 10 Voi sunteti martori, si Dumnezeu de asemenea, ca am avut o purtare sfin ta, dreapta si fara prihana fata de voi, care credeti. 1TE 2 11 Stiti iarasi ca am fost pentru fiecare din voi, ca un tata cu copiii lu i: va sfatuiam, va mingiiam si va adeveream 1TE 2 12 sa va purtati intr-un chip vrednic de Dumnezeu, care va cheama la Impar atia si slava Sa. 1TE 2 13 De aceea, multumim fara incetare lui Dumnezeu ca, atunci cind ati primi t Cuvintul lui Dumnezeu, auzit de la noi, l-ati primit nu ca pe cuvintul oamenil or, ci, asa cum si este in adevar, ca pe Cuvintul lui Dumnezeu, care lucreaza si in voi care credeti. 1TE 2 14 Caci, fratilor, voi ati calcat pe urmele Bisericilor lui Dumnezeu, care sunt in Hristos Isus, in Iudea; pentru ca si voi ati suferit din partea celor d e un neam cu voi aceleasi rele, pe care le-au suferit ele din partea Iudeilor. 1TE 2 15 Iudeii acestia au omorit pe Domnul Isus si pe proroci, pe noi ne-au pri gonit, nu plac lui Dumnezeu, si sunt vrajmasi tuturor oamenilor. 1TE 2 16 Caci ne opresc sa vorbim Neamurilor, ca sa fie mintuite. Astfel, ei tot deauna pun virf pacatelor lor. Dar, la urma, i-a ajuns minia lui Dumnezeu! 1TE 2 17 Noi, fratilor, dupa ce am fost despartiti citava vreme de voi, cu fata, dar nu cu inima, am avut cu atit mai mult dorinta sa va vedem. 1TE 2 18 Astfel, o data, si chiar de doua ori, am voit (eu, Pavel, cel putin) sa venim la voi; dar ne-a impiedicat Satana. 1TE 2 19 Caci cine este, in adevar, nadejdea, sau bucuria, sau cununa noastra d e slava? Nu sunteti voi, inaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui? 1TE 2 20 Da, voi sunteti slava si bucuria noastra. 1TE 3 1 De aceea, fiindca nu mai puteam rabda, am socotit mai bine sa fim lasati singuri in Atena, 1TE 3 2 si v-am trimis pe Timotei, fratele nostru si slujitorul lui Dumnezeu in Evanghelia lui Hristos, ca sa va intareasca si sa va imbarbateze in credinta voa stra, 1TE 3 3 pentru ca nimeni din voi sa nu se clatine in aceste necazuri; caci stiti singuri ca la aceasta suntem rinduiti. 1TE 3 4 Si cind eram la voi, v-am spus mai dinainte ca vom avea sa suferim necaz uri, ceea ce s-a si intimplat, cum bine stiti. 1TE 3 5 Astfel, in nerabdarea mea, am trimis sa-mi aduca stiri despre credinta v oastra, de teama ca nu cumva sa va fi ispitit Ispititorul, si osteneala noastra sa fi fost degeaba. 1TE 3 6 Dar chiar acum a venit Timotei de la voi la noi, si ne-a adus vesti bune despre credinta si dragostea voastra, ca totdeauna pastrati o placuta aducere a minte despre noi, si ca doriti sa ne vedeti, cum dorim si noi sa va vedem pe vo i. 1TE 3 7 De aceea, fratilor, in toate strimtorarile si necazurile noastre, am fo st mingiiati cu privire la voi, prin credinta voastra. 1TE 3 8 Acum, da, traim, fiindca voi stati tari in Domnul. 1TE 3 9 Cum putem noi oare sa multumim indeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi , pentru toata bucuria pe care o avem din pricina voastra, inaintea Dumnezeului nostru? 1TE 3 10 Zi si noapte Il rugam nespus sa va putem vedea fata, si sa putem implin i ce mai lipseste credintei voastre. 1TE 3 11 Insusi Dumnezeu, Tatal nostru, si Domnul nostru Isus Hristos sa ne nete zeasca drumul la voi! 1TE 3 12 Domnul sa va faca sa cresteti tot mai mult in dragoste unii fata de alt ii si fata de toti, cum facem si noi insine pentru voi, 1TE 3 13 ca sa vi se intareasca inimile si sa fie fara prihana in sfintenie, ina intea lui Dumnezeu, Tatal nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos impreu na cu toti sfintii Sai. 1TE 4 1 Incolo, fratilor, fiindca ati invatat de la noi cum sa va purtati si sa fiti placuti lui Dumnezeu, si asa si faceti, va rugam si va indemnam in Numele D omnului Isus, sa sporiti tot mai mult in privinta aceasta. 1TE 4 2 Stiti, in adevar, ce invataturi v-am dat prin Domnul Isus.

1TE 4 3 Voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra: sa va feriti de curvie; 1TE 4 4 fiecare din voi sa stie sa-si stapineasca vasul in sfintenie si cinste, 1TE 4 5 nu in aprinderea poftei, ca Neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu. 1TE 4 6 Nimeni sa nu fie cu viclesug si cu nedreptate in treburi fata de fratele sau; pentru ca Domnul pedepseste toate aceste lucruri, dupa cum v-am spus si vam adeverit. 1TE 4 7 Caci Dumnezeu nu ne-a chemat la necuratie, ci la sfintire. 1TE 4 8 De aceea, cine nesocoteste aceste invataturi, nesocoteste nu pe un om, c i pe Dumnezeu, care v-a dat si Duhul Sau cel sfint. 1TE 4 9 Cit despre dragostea frateasca, n-aveti nevoie sa va scriem, caci voi si nguri ati fost invatati de Dumnezeu sa va iubiti unii pe altii; 1TE 4 10 si iubiti in adevar pe toti fratii care sunt in toata Macedonia. Dar va indemnam, fratilor, sa sporiti tot mai mult in ea. 1TE 4 11 Sa cautati sa traiti linistiti, sa va vedeti de treburi, si sa lucrati cu miinile voastre, cum v-am sfatuit. 1TE 4 12 Si astfel, sa va purtati cuviincios cu cei de afara, si sa n-aveti treb uinta de nimeni. 1TE 4 13 Nu voim, fratilor, sa fiti in necunostinta despre cei ce au adormit, ca sa nu va intristati ca ceilalti, care n-au nadejde. 1TE 4 14 Caci daca credem ca Isus a murit si a inviat, credem si ca Dumnezeu va aduce inapoi impreuna cu Isus pe cei ce au adormit in El. 1TE 4 15 Iata, in adevar, ce va spunem prin Cuvintul Domnului: noi cei vii, care vom ramine pina la venirea Domnului, nu vom lua-o inaintea celor adormiti. 1TE 4 16 Caci insusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trimb ita lui Dumnezeu, Se va cobori din cer, si intii vor invia cei morti in Hristos. 1TE 4 17 Apoi, noi cei vii care vom fi ramas, vom fi rapiti toti impreuna cu ei, in nori, ca sa intimpinam pe Domnul in vazduh, si astfel vom fi totdeauna cu Do mnul. 1TE 4 18 Mingiiati-va dar unii pe altii cu aceste cuvinte. 1TE 5 1 Cit despre vremuri si soroace, n-aveti trebuinta sa vi se scrie, fratilo r. 1TE 5 2 Pentru ca voi insiva stiti foarte bine ca ziua Domnului va veni ca un ho t noaptea. 1TE 5 3 Cind vor zice:"Pace si liniste!" atunci o prapadenie neasteptata va veni peste ei, ca durerile nasterii peste femeia insarcinata, si nu va fi chip de sc apare. 1TE 5 4 Dar voi, fratilor, nu sunteti in intuneric, pentru ca ziua aceea sa va p rinda ca un hot. 1TE 5 5 Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zilei. Noi nu suntem ai noptii , nici ai intunericului. 1TE 5 6 De aceea, sa nu dormim ca ceilalti, ci sa veghem si sa fim treji. 1TE 5 7 Caci cei ce dorm, dorm noaptea si cei ce se imbata, se imbata noaptea. 1TE 5 8 Dar noi, care suntem fii ai zilei, sa fim treji, sa ne imbracam cu plato sa credintei si a dragostei, si sa avem drept coif nadejdea mintuirii. 1TE 5 9 Fiindca Dumnezeu nu ne-a rinduit la minie, ci ca sa capatam mintuirea, p rin Domnul nostru Isus Hristos, 1TE 5 10 care a murit pentru noi, pentru ca, fie ca veghem, fie ca dormim, sa tr aim impreuna cu El. 1TE 5 11 De aceea, mingiiati-va si intariti-va unii pe altii, cum si faceti in a devar. 1TE 5 12 Va rugam, fratilor, sa priviti bine pe cei ce se ostenesc intre voi, c are va cirmuiesc in Domnul, si care va sfatuiesc. 1TE 5 13 Sa-i pretuiti foarte mult, in dragoste, din pricina lucrarii lor. Trait i in pace intre voi. 1TE 5 14 Va rugam de asemenea, fratilor, sa mustrati pe cei ce traiesc in neori nduiala; sa imbarbatati pe cei deznadajduiti; sa sprijiniti pe cei slabi, sa fit i rabdatori cu toti. 1TE 5 15 Luati seama ca nimeni sa nu intoarca altuia rau pentru rau; ci cautati totdeauna sa faceti ce este bine atit intre voi, cit si fata de toti.

1TE 5 16 Bucurati-va intotdeauna. 1TE 5 17 Rugati-va neincetat. 1TE 5 18 Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; caci aceasta este voia l ui Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire la voi. 1TE 5 19 Nu stingeti Duhul. 1TE 5 20 Nu dispretuiti prorociile. 1TE 5 21 Ci cercetati toate lucrurile, si pastrati ce este bun. 1TE 5 22 Feriti-va de orice se pare rau. 1TE 5 23 Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin; si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru sa fie pazite intregi, fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Hristos. 1TE 5 24 Cel ce v-a chemat este credincios si va face lucrul acesta. 1TE 5 25 Fratilor, rugati-va pentru noi. 1TE 5 26 Spuneti sanatate tuturor fratilor cu o sarutare sfinta. 1TE 5 27 In Domnul va rog fierbinte ca epistola aceasta sa fie citita tuturor fr atilor. 1TE 5 28 Harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu voi cu toti! Amin. 2TE 1 1 Pavel, Silvan si Timotei, catre Biserica Tesalonicenilor, care este in D umnezeu, Tatal nostru, si in Domnul Isus Hristos: 2TE 1 2 Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos! 2TE 1 3 Trebuie sa multumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fratilor, cum se si cuvine, pentru ca credinta voastra merge mereu crescind, si dragostea fiecaru ia din voi toti fata de ceilalti se mareste tot mai mult. 2TE 1 4 De aceea, ne laudam cu voi in Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornici a si credinta voastra in toate prigonirile si necazurile, pe care le suferiti. 2TE 1 5 Aceasta este o dovada lamurita despre dreapta judecata a lui Dumnezeu, i ntrucit veti fi gasiti vrednici de Imparatia lui Dumnezeu, pentru care si suferi ti. 2TE 1 6 Fiindca Dumnezeu gaseste ca este drept sa dea intristare celor ce va int risteaza, 2TE 1 7 si sa va dea odihna atit voua care sunteti intristati, cit si noua, la d escoperirea Domnului Isus din cer, cu ingerii puterii Lui, 2TE 1 8 intr-o flacara de foc, ca sa pedepseasca pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu si pe cei ce nu asculta de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. 2TE 1 9 Ei vor avea ca pedeapsa o pierzare vesnica, de la fata Domnului si de la slava puterii Lui, 2TE 1 10 cind va veni, in ziua aceea, ca sa fie proslavit in sfintii Sai, si pri vit cu uimire in toti cei ce vor fi crezut; caci voi ati crezut marturisirea fac uta de noi inaintea voastra. 2TE 1 11 De aceea ne rugam necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru sa va gaseas ca vrednici de chemarea Lui, si sa implineasca in voi cu putere, orice dorinta d e bunatate, si orice lucrare izvorita din credinta, 2TE 1 12 pentru ca Numele Domnului nostru Isus Hristos sa fie proslavit in voi, si voi in El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru si al Domnului Isus Hristos. 2TE 2 1 Cit priveste venirea Domnului nostru Isus Hristos si stringerea noastra laolalta cu El, va rugam, fratilor, 2TE 2 2 sa nu va lasati clatinati asa de repede in mintea voastra, si sa nu va t ulburati de vreun duh, nici de vreo vorba, nici de vreo epistola, ca venind de l a noi, ca si cum ziua Domnului ar fi si venit chiar. 2TE 2 3 Nimeni sa nu va amageasca in vreun chip, caci nu va veni inainte ca sa f i venit lepadarea de credinta, si de a se descoperi omul faradelegii, fiul pierz arii, 2TE 2 4 potrivnicul, care se inalta mai presus de tot ce se numeste"Dumnezeu", s au de ce este vrednic de inchinare. Asa ca se va aseza in Templul lui Dumnezeu, dindu-se drept Dumnezeu. 2TE 2 5 Nu va aduceti aminte cum va spuneam lucrurile acestea, cind eram inca la voi? 2TE 2 6 Si acum stiti bine ce-l opreste ca sa nu se descopere decit la vremea lu i.

2TE 2 7 Caci taina faradelegii a si inceput sa lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreste acum, sa fie luat din drumul ei, 2TE 2 8 si atunci se va arata acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus il va nimici c u suflarea gurii Sale, si-l va prapadi cu aratarea venirii Sale. 2TE 2 9 Aratarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne si puteri mincinoase, 2TE 2 10 si cu toate amagirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzarii , pentru ca n-au primit dragostea adevarului ca sa fie mintuiti. 2TE 2 11 Din aceasta pricina, Dumnezeu le trimite o lucrare de ratacire, ca sa c reada o minciuna: 2TE 2 12 pentru ca toti cei ce n-au crezut adevarul, ci au gasit placere in nele giuire, sa fie osinditi. 2TE 2 13 Noi insa, frati prea iubiti de Domnul, trebuie sa multumim totdeauna lu i Dumnezeu pentru voi, caci de la inceput Dumnezeu v-a ales pentru mintuire, in sfintirea Duhului si credinta adevarului. 2TE 2 14 Iata la ce v-a chemat El, prin Evanghelia noastra, ca sa capatati slava Domnului nostru Isus Hristos. 2TE 2 15 Asadar, fratilor, ramineti tari si tineti invataturile, pe care le-ati primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastra. 2TE 2 16 Si insusi Domnul nostru Isus Hristos, si Dumnezeu, Tatal nostru, care n e-a iubit si ne-a dat, prin harul Sau, o mingiiere vesnica si o buna nadejde, 2TE 2 17 sa va mingiie inimile, si sa va intareasca in orice lucru si cuvint bun ! 2TE 3 1 Incolo, fratilor, rugati-va pentru noi, ca Cuvintul Domnului sa se raspi ndeasca si sa fie proslavit cum este la voi, 2TE 3 2 si sa fim izbaviti de oamenii nechibzuiti si rai, caci nu toti au credin ta. 2TE 3 3 Credincios este Domnul: El va va intari si va va pazi de cel rau. 2TE 3 4 Cu privire la voi, avem incredere in Domnul ca faceti si veti face ce va poruncim. 2TE 3 5 Domnul sa va indrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu si spre rabdar ea lui Hristos! 2TE 3 6 In Numele Domnului nostru Isus Hristos, va poruncim, fratilor, sa va dep artati de orice frate, care traieste in neorinduiala, si nu dupa invataturile, p e care le-ati primit de la noi. 2TE 3 7 Voi insiva stiti ce trebuie sa faceti ca sa ne urmati; caci noi n-am tra it in neorinduiala, intre voi. 2TE 3 8 N-am mincat de pomana piinea nimanui; ci, lucrind si ostenindu-ne am mun cit zi si noapte, ca sa nu fim povara nimanui dintre voi. 2TE 3 9 Nu ca n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut sa va dam in noi insine o pilda vrednica de urmat. 2TE 3 10 Caci, cind eram la voi, va spuneam lamurit:"Cine nu vrea sa lucreze, ni ci sa nu manince." 2TE 3 11 Auzim insa ca unii dintre voi traiesc in neorinduiala, nu lucreaza nimi c, ci se tin de nimicuri. 2TE 3 12 Indemnam pe oamenii acestia si-i sfatuim, in Domnul nostru Isus Hristos , sa-si manince piinea lucrind in liniste. 2TE 3 13 Voi, fratilor, sa nu osteniti in facerea binelui. 2TE 3 14 Si daca n-asculta cineva ce spunem noi in aceasta epistola, insemnati-v i-l, si sa n-aveti nici un fel de legaturi cu el, ca sa-i fie rusine. 2TE 3 15 Sa nu-l socotiti ca pe un vrajmas, ci sa-l mustrati ca pe un frate. 2TE 3 16 Insusi Domnul pacii sa va dea totdeauna pacea in orice fel. Domnul sa f ie cu voi cu toti! 2TE 3 17 Urarea de sanatate este scrisa cu mina mea: Pavel. Acesta este semnul i n fiecare epistola - asa scriu eu. 2TE 3 18 Harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu voi cu toti! Amin. 1TI 1 1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos prin porunca lui Dumnezeu, Mintuitoru l nostru, si a Domnului Isus Hristos, nadejdea noastra, 1TI 1 2 catre Timotei, adevaratul meu copil in credinta: Har, indurare si pace d e la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Hristos Isus, Domnul nostru!

1TI 1 3 Dupa cum te-am rugat la plecarea mea in Macedonia, sa ramii in Efes, ca sa poruncesti unora sa nu invete pe altii alta invatatura, 1TI 1 4 si sa nu se tina de basme si de insirari de neamuri fara sfirsit, care d au nastere mai mult la certuri de vorbe, decit fac sa inainteze lucrul lui Dumne zeu prin credinta, asa fac si acum. 1TI 1 5 Tinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inima curata, dintr-un cuget bun, si dintr-o credinta neprefacuta. 1TI 1 6 Unii, fiindca s-au departat de aceste lucruri, au ratacit si s-au apucat de flecarii. 1TI 1 7 Ei vor sa fie invatatori ai Legii si nu stiu nici macar ce spun, nici ce urmaresc. 1TI 1 8 Noi stim ca Legea este buna daca cineva o intrebuinteaza bine; 1TI 1 9 caci stim ca Legea nu este facuta pentru cel neprihanit, ci pentru cei f aradelege si nesupusi, pentru cei nelegiuiti si pacatosi, pentru cei fara evlavi e, necurati, pentru ucigatorii de tata si ucigatorii de mama, pentru ucigatorii de oameni, 1TI 1 10 pentru curvari, pentru sodomiti, pentru vinzatorii de oameni, pentru ce i mincinosi, pentru cei ce jura strimb si pentru orice este impotriva invataturi i sanatoase: 1TI 1 11 potrivit cu Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu care mi-a fost incr edintata mie. 1TI 1 12 Multumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a intarit, ca m-a soc otit vrednic de incredere, si m-a pus in slujba Lui, 1TI 1 13 macar ca mai inainte eram un hulitor, un prigonitor si batjocoritor. D ar am capatat indurare, pentru ca lucram din nestiinta, in necredinta! 1TI 1 14 Si harul Domnului nostru s-a inmultit peste masura de mult impreuna cu credinta si cu dragostea care este in Hristos Isus. 1TI 1 15 O, adevarat si cu totul vrednic de primit este cuvintul, care zice:"Hri stos Isus a venit in lume ca sa mintuiasca pe cei pacatosi", dintre care cel din tii sunt eu. 1TI 1 16 Dar am capatat indurare, pentru ca Isus Hristos sa-Si arate in mine cel dintii toata indelunga Lui rabdare, ca o pilda celor ce ar crede in El, in urma , ca sa capete viata vesnica. 1TI 1 17 A Imparatului vesniciilor, a nemuritorului, nevazutului si singurului D umnezeu, sa fie cinstea si slava in vecii vecilor! Amin. 1TI 1 18 Porunca pe care ti-o dau, fiule Timotei, dupa prorociile facute mai ina inte despre tine, este ca, prin ele sa te lupti lupta cea buna, 1TI 1 19 si sa pastrezi credinta si un cuget curat pe care unii l-au pierdut si au cazut din credinta. 1TI 1 20 Din numarul lor sunt Imeneu si Alexandru, pe care i-am dat pe mina Sata nei, ca sa se invete sa nu huleasca. 1TI 2 1 Va indemn dar, inainte de toate, sa faceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii, 1TI 2 2 pentru imparati si pentru toti cei ce sunt inaltati in dregatorii, ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita, cu toata evlavia si cu toata ci nstea. 1TI 2 3 Lucrul acesta este bun si bine primit inaintea lui Dumnezeu, Mintuitorul nostru, 1TI 2 4 care voieste ca toti oamenii sa fie mintuiti si sa vina la cunostinta ad evarului. 1TI 2 5 Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos, 1TI 2 6 care S-a dat pe Sine insusi, ca pret de rascumparare pentru toti: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenita, 1TI 2 7 si propovaduitorul si apostolul Lui am fost pus eu - spun adevarul in Hr istos, nu mint - ca sa invat pe Neamuri credinta si adevarul. 1TI 2 8 Vreau dar ca barbatii sa se roage in orice loc, si sa ridice spre cer mi ini curate, fara minie si fara indoieli. 1TI 2 9 Vreau, de asemenea, ca femeile sa se roage imbracate in chip cuviincios, cu rusine si sfiala; nu cu impletituri de par, nici cu aur, nici cu margaritare

, nici cu haine scumpe, 1TI 2 10 ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun ca sunt evlavioase. 1TI 2 11 Femeia sa invete in tacere, cu toata supunerea. 1TI 2 12 Femeii nu-i dau voie sa invete pe altii, nici sa se ridice mai presus d e barbat, ci sa stea in tacere. 1TI 2 13 Caci intii a fost intocmit Adam si apoi Eva. 1TI 2 14 Si nu Adam a fost amagit; ci femeia, fiind amagita, s-a facut vinovata de calcarea poruncii. 1TI 2 15 Totusi, ea va fi mintuita prin nasterea de fii, daca staruiesc cu smere nie in credinta, in dragoste si in sfintenie. 1TI 3 1 Adevarat este cuvintul acesta:"Daca rivneste cineva sa fie episcop, dore ste un lucru bun." 1TI 3 2 Dar trebuie ca episcopul sa fie fara prihana, barbatul unei singure neve ste, cumpatat, intelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeti, in stare sa inv ete pe altii. 1TI 3 3 Sa nu fie nici betiv, nici bataus, nici doritor de cistig mirsav, ci sa fie blind, nu gilcevitor, nu iubitor de bani; 1TI 3 4 sa-si chiverniseasca bine casa, si sa-si tina copiii in supunere cu toat a cuviinta. 1TI 3 5 Caci daca cineva nu stie sa-si cirmuiasca bine casa lui, cum va ingriji de Biserica lui Dumnezeu? 1TI 3 6 Sa nu fie intors la Dumnezeu de curind, ca nu cumva sa se ingimfe si sa cada in osinda diavolului. 1TI 3 7 Trebuie sa aiba si o buna marturie din partea celor de afara, pentru ca sa nu ajunga de ocara, si sa cada in cursa diavolului. 1TI 3 8 Diaconii, de asemenea, trebuie sa fie cinstiti, nu cu doua fete, nu baut ori de mult vin, nu doritori de cistig mirsav: 1TI 3 9 ci sa pastreze taina credintei intr-un cuget curat. 1TI 3 10 Trebuiesc cercetati intii si numai daca sunt fara prihana, sa fie diaco ni. 1TI 3 11 Femeile, de asemenea, trebuie sa fie cinstite, neclevetitoare; cumpatat e, credincioase in toate lucrurile. 1TI 3 12 Diaconii sa fie barbati ai unei singure neveste, si sa stie sa-si cirmu iasca bine copiii si casele lor. 1TI 3 13 Pentru ca cei ce slujesc bine ca diaconi, dobindesc un loc de cinste si o mare indrazneala in credinta care este in Hristos Isus. 1TI 3 14 Iti scriu aceste lucruri cu nadejdea ca voi veni in curind la tine. 1TI 3 15 Dar daca voi zabovi, sa stii cum trebuie sa te porti in casa lui Dumnez eu, care este Biserica Dumnezeului cel viu, stilpul si temelia adevarului. 1TI 3 16 Si fara indoiala, mare este taina evlaviei..."Cel ce a fost aratat in t rup, a fost dovedit neprihanit in Duhul, a fost vazut de ingeri, a fost propovad uit printre Neamuri, a fost crezut in lume, a fost inaltat in slava." 1TI 4 1 Dar Duhul spune lamurit ca in vremurile din urma, unii se vor lepada de credinta, ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor, 1TI 4 2 abatuti de fatarnicia unor oameni care vorbesc minciuni, insemnati cu fi erul rosu in insusi cugetul lor. 1TI 4 3 Ei opresc casatoria si intrebuintarea bucatelor pe care Dumnezeu le-a fa cut ca sa fie luate cu multumiri de catre cei ce cred si cunosc adevarul. 1TI 4 4 Caci orice faptura a lui Dumnezeu este buna: si nimic nu este de lepadat , daca se ia cu multumiri; 1TI 4 5 pentru ca este sfintit prin Cuvintul lui Dumnezeu si prin rugaciune. 1TI 4 6 Daca vei pune in mintea fratilor aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Isus, fiindca te hranesti cu cuvintele credintei si ale bunei inv ataturi, pe care ai urmat-o pina acum. 1TI 4 7 Fereste-te de basmele lumesti si babesti. Cauta sa fii evlavios. 1TI 4 8 Caci deprinderea trupeasca este de putin folos, pe cind evlavia este fol ositoare in orice privinta, intrucit ea are fagaduinta vietii de acum si a celei viitoare. 1TI 4 9 Iata un cuvint adevarat si cu totul vrednic de primit! 1TI 4 10 Noi muncim, in adevar, si ne luptam, pentru ca ne-am pus nadejdea in Du

mnezeul cel viu, care este Mintuitorul tuturor oamenilor, si mai ales al celor c redinciosi. 1TI 4 11 Porunceste si invata aceste lucruri. 1TI 4 12 Nimeni sa nu-ti dispretuiasca tineretea; ci fii o pilda pentru credinci osi: in vorbire, in purtare, in dragoste, in credinta, in curatie. 1TI 4 13 Pina voi veni, ia seama bine la citire, la indemnare, si la invatatura pe care o dai altora. 1TI 4 14 Nu fi nepasator de darul care este in tine, care ti-a fost dat prin pro rocie, cu punerea miinilor de catre ceata prezbiterilor. 1TI 4 15 Pune-ti pe inima aceste lucruri, indeletniceste-te in totul cu ele, pen tru ca inaintarea ta sa fie vazuta de toti. 1TI 4 16 Fii cu luare aminte asupra ta insuti si asupra invataturii, pe care o d ai altora: staruieste in aceste lucruri, caci daca vei face asa, te vei mintui p e tine insuti si pe cei ce te asculta. 1TI 5 1 Nu mustra cu asprime pe un batrin, ci sfatuieste-l ca pe un tata; pe tin eri sfatuieste-i ca pe niste frati; 1TI 5 2 pe femeile batrine, ca pe niste mame; pe cele tinere, ca pe niste surori , cu toata curatia. 1TI 5 3 Cinsteste pe vaduvele care sunt cu adevarat vaduve. 1TI 5 4 Daca o vaduva are copii sau nepoti de la copii, acestia sa se deprinda s a fie evlaviosi intii fata de cei din casa lor, si sa rasplateasca ostenelile pa rintilor, caci lucrul acesta este placut inaintea lui Dumnezeu. 1TI 5 5 Cea cu adevarat vaduva, care a ramas singura, si-a pus nadejdea in Dumne zeu, si staruieste, zi si noapte, in cereri si rugaciuni. 1TI 5 6 Dar cea dedata la placeri, macar ca traieste, este moarta. 1TI 5 7 Porunceste si aceste lucruri, ca sa fie fara vina. 1TI 5 8 Daca nu poarta cineva grija de ai lui, si mai ales de cei din casa lui, s-a lepadat de credinta, si este mai rau decit un necredincios. 1TI 5 9 O vaduva, ca sa fie inscrisa in lista vaduvelor, trebuie sa n-aiba mai p utin de saizeci de ani, sa nu fi avut decit un singur barbat; 1TI 5 10 sa fie cunoscuta pentru faptele ei bune; sa fi crescut copii, sa fi fos t primitoare de oaspeti, sa fi spalat picioarele sfintilor, sa fi ajutat pe cei nenorociti, sa fi dat ajutor la orice fapta buna. 1TI 5 11 Dar pe vaduvele tinere sa nu le primesti: pentru ca atunci cind le desp arte pofta de Hristos, vor sa se marite din nou, 1TI 5 12 si se fac vinovate de faptul ca isi calca credinta dintii. 1TI 5 13 Totodata, se deprind sa umble fara nici o treaba din casa in casa, si n u numai ca sunt lenese, dar sunt si limbute si iscoditoare, si vorbesc ce nu tre buie vorbit. 1TI 5 14 Vreau dar ca vaduvele tinere sa se marite si sa aiba copii, sa fie gosp odine la casa lor, ca sa nu dea potrivnicului nici un prilej de ocara, 1TI 5 15 caci unele s-au si intors sa urmeze pe Satana. 1TI 5 16 Daca vreun credincios, fie barbat, fie femeie, are vaduve in familie, s a le ajute, si sa nu fie impovarata cu ele Biserica, pentru ca sa poata veni in ajutor celor cu adevarat vaduve. 1TI 5 17 Prezbiterii care cirmuiesc bine sa fie invredniciti de indoita cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovaduirea si cu invatatura, pe care o dau alt ora. 1TI 5 18 Caci Scriptura zice:"Sa nu legi gura boului cind treiera bucate", si:"V rednic este lucratorul de plata lui." 1TI 5 19 Impotriva unui prezbiter sa nu primesti invinuire decit din gura a doi sau trei martori. 1TI 5 20 Pe cei ce pacatuiesc, mustra-i inaintea tuturor, ca si ceilalti sa aiba frica. 1TI 5 21 Te rog fierbinte, inaintea lui Dumnezeu, inaintea lui Hristos Isus si i naintea ingerilor alesi, sa pazesti aceste lucruri, fara vreun gind mai dinainte , si sa nu faci nimic cu partinire. 1TI 5 22 Sa nu-ti pui miinile peste nimeni cu graba: si sa nu te faci partas pac atelor altora: pe tine insuti pazeste-te curat. 1TI 5 23 Sa nu mai bei numai apa, ci sa iei si cite putin vin din pricina stomac

ului tau, si din pricina deselor tale imbolnaviri. 1TI 5 24 Pacatele unor oameni sunt cunoscute si merg inainte la judecata, iar al e altora vin pe urma. 1TI 5 25 Tot asa si faptele bune sunt cunoscute: si cele ce nu sunt cunoscute, n u pot sa ramina ascunse. 1TI 6 1 Toti cei ce sunt sub jugul robiei, sa socoteasca pe stapinii lor vrednic i de toata cinstea, ca Numele lui Dumnezeu si invatatura sa nu fie vorbite de ra u. 1TI 6 2 Iar cei ce au stapini credinciosi sa nu-i dispretuiasca, sub cuvint ca s unt"frati", ci sa le slujeasca si mai bine, tocmai fiindca cei ce se bucura de b inefacerile slujbei lor, sunt credinciosi si prea iubiti. Invata pe oameni acest e lucruri, si spune-le apasat. 1TI 6 3 Daca invata cineva pe oameni invatatura deosebita, si nu se tine de cuvi ntele sanatoase ale Domnului nostru Isus Hristos si de invatatura care duce la e vlavie, 1TI 6 4 este plin de mindrie si nu stie nimic: ba inca, are boala cercetarilor f ara rost si a certurilor de cuvinte, din care se nasc pizma, certurile, clevetir ile, banuielile rele, 1TI 6 5 zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricati la minte, lipsiti d e adevar si care cred ca evlavia este un izvor de cistig. Fereste-te de astfel d e oameni. 1TI 6 6 Negresit, evlavia insotita de multumire este un mare cistig. 1TI 6 7 Caci noi n-am adus nimic in lume si nici nu putem sa luam cu noi nimic d in ea. 1TI 6 8 Daca avem, dar, cu ce sa ne hranim si cu ce sa ne imbracam, ne va fi de ajuns. 1TI 6 9 Cei ce vor sa se imbogateasca, dimpotriva, cad in ispita, in lat si in m ulte pofte nesabuite si vatamatoare, care cufunda pe oameni in prapad si pierzar e. 1TI 6 10 Caci iubirea de bani este radacina tuturor relelor; si unii, care au um blat dupa ea, au ratacit de la credinta, si s-au strapuns singuri cu o multime d e chinuri. 1TI 6 11 Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, si cauta neprihanir ea, evlavia, credinta, dragostea, rabdarea, blindetea. 1TI 6 12 Lupta-te lupta cea buna a credintei; apuca viata vesnica la care ai fos t chemat, si pentru care ai facut acea frumoasa marturisire inaintea multor mart ori. 1TI 6 13 Te indemn, inaintea lui Dumnezeu, care da viata tuturor lucrurilor, si inaintea lui Hristos Isus, care a facut acea frumoasa marturisire inaintea lui P ilat din Pont, 1TI 6 14 sa pazesti porunca, fara prihana si fara vina pina la aratarea Domnului nostru Isus Hristos, 1TI 6 15 care va fi facuta la vremea ei de fericitul si singurul stapinitor, im paratul imparatilor si Domnul domnilor, 1TI 6 16 singurul care are nemurirea, care locuieste intr-o lumina, de care nu p oti sa te apropii, pe care nici un om nu L-a vazut, nici nu-L poate vedea si car e are cinstea si puterea vesnica! Amin. 1TI 6 17 Indeamna pe bogatii veacului acestuia sa nu se ingimfe, si sa nu-si pun a nadejdea in niste bogatii nestatornice, ci in Dumnezeu, care ne da toate lucru rile din belsug, ca sa ne bucuram de ele. 1TI 6 18 Indeamna-i sa faca bine, sa fie bogati in fapte bune, sa fie darnici, g ata sa simta impreuna cu altii, 1TI 6 19 asa ca sa-si stringa pentru vremea viitoare drept comoara o buna temeli e pentru ca sa apuce adevarata viata. 1TI 6 20 Timotee, pazeste ce ti s-a incredintat, fereste-te de flecariile lumest i si de impotrivirile stiintei, pe nedrept numite astfel, 1TI 6 21 pe care au marturisit-o unii si au ratacit cu privire la credinta. Har ul sa fie cu voi! Amin. 2TI 1 1 Pavel, apostol al lui Hristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, dupa fagadui nta vietii care este in Hristos Isus,

2TI 1 2 catre Timotei, copilul meu prea iubit: Har, indurare si pace de la Dumne zeu Tatal, si de la Hristos Isus, Domnul nostru! 2TI 1 3 Multumesc lui Dumnezeu, caruia Ii slujesc cu un cuget curat din mosi str amosi, ca neintrerupt te pomenesc in rugaciunile mele, zi si noapte. 2TI 1 4 Caci mi-aduc aminte de lacrimile tale, si doresc sa te vad, ca sa ma ump lu de bucurie. 2TI 1 5 Imi aduc aminte de credinta ta neprefacuta, care s-a salasluit intii in bunica ta Lois si in mama ta Eunice, si sunt incredintat ca si in tine. 2TI 1 6 De aceea iti aduc aminte sa inflacarezi darul lui Dumnezeu, care este in tine prin punerea miinilor mele. 2TI 1 7 Caci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frica, ci de putere, de dragoste si de chibzuinta. 2TI 1 8 Sa nu-ti fie rusine, dar, de marturisirea Domnului nostru, nici de mine, intemnitatul Lui. Ci sufere impreuna cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu. 2TI 1 9 El ne-a mintuit si ne-a dat o chemare sfinta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotarirea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Hristos Isus, inainte de vesnicii, 2TI 1 10 dar care a fost descoperit acum prin aratarea Mintuitorului nostru Hris tos Isus, care a nimicit moartea si a adus la lumina viata si neputrezirea, prin Evanghelie. 2TI 1 11 Propovaduitorul si apostolul ei am fost pus eu si invatator al Neamuril or. 2TI 1 12 Si din pricina aceasta sufar aceste lucruri; dar nu mi-e rusine, caci s tiu in cine am crezut. Si sunt incredintat ca El are putere sa pazeasca ce I-am incredintat pina in ziua aceea. 2TI 1 13 Dreptarul invataturilor sanatoase, pe care le-ai auzit de la mine, tine -l cu credinta si dragostea care este in Hristos Isus. 2TI 1 14 Lucrul acela bun care ti s-a incredintat, pazeste-l prin Duhul Sfint ca re locuieste in noi. 2TI 1 15 Stii ca cei ce sunt in Asia, toti m-au parasit; intre altii si Figel si Ermogen. 2TI 1 16 Domnul sa-si verse indurarea peste casa lui Onisifor, caci de multe ori m-a mingiiat, si nu i-a fost rusine de lantul meu. 2TI 1 17 Nu numai atit, dar, cind a fost in Roma m-a cautat cu multa grija si ma gasit. 2TI 1 18 Dea Domnul sa capete indurare de la Domnul"in ziua aceea." Tu stii foar te bine cit ajutor mi-a dat el in Efes. 2TI 2 1 Tu dar, copilul meu, intareste-te in harul care este in Hristos Isus. 2TI 2 2 Si ce-ai auzit de la mine in fata multor martori, incredinteaza la oamen i de incredere, care sa fie in stare sa invete si pe altii. 2TI 2 3 Sufere impreuna cu mine, ca un bun ostas al lui Hristos. 2TI 2 4 Nici un ostas nu se incurca cu treburile vietii, daca vrea sa placa celu i ce l-a scris la oaste. 2TI 2 5 Si cine lupta la jocuri, nu este incununat, daca nu s-a luptat dupa rind uieli. 2TI 2 6 Plugarul trebuie sa munceasca inainte ca sa stringa rodurile. 2TI 2 7 Intelege ce-ti spun, Domnul iti va da pricepere in toate lucrurile. 2TI 2 8 Adu-ti aminte de Domnul Isus Hristos, din saminta lui David, inviat din morti, dupa Evanghelia mea, 2TI 2 9 pentru care sufar pina acolo ca sunt legat ca un facator de rele. Dar Cu vintul lui Dumnezeu nu este legat. 2TI 2 10 De aceea rabd totul pentru cei alesi, pentru ca si ei sa capete mintuir ea care este in Hristos Isus, impreuna cu slava vesnica. 2TI 2 11 Adevarat este cuvintul acesta: daca am murit impreuna cu El, vom si tra i impreuna cu El. 2TI 2 12 Daca rabdam, vom si imparati impreuna cu El. Daca ne lepadam de El, si El Se va lepada de noi. 2TI 2 13 Daca suntem necredinciosi, totusi El ramine credincios, caci nu Se poat e tagadui singur. 2TI 2 14 Adu-le aminte de aceste lucruri si roaga-i fierbinte inaintea lui Dumne

zeu, sa se fereasca de certurile de cuvinte, care nu duc la alt folos decit la p ieirea celor ce le asculta. 2TI 2 15 Cauta sa te infatisezi inaintea lui Dumnezeu ca un om incercat, ca un l ucrator care n-are de ce sa-i fie rusine, si care imparte drept Cuvintul adevaru lui. 2TI 2 16 Fereste-te de vorbariile goale si lumesti, caci cei ce le tin, vor ina inta tot mai mult in necinstirea lui Dumnezeu. 2TI 2 17 Si cuvintul lor va roade ca gangrena. Din numarul acestora sunt Imeneu si Filet, 2TI 2 18 care s-au abatut de la adevar. Ei zic ca a si venit invierea si rastoar na credinta unora. 2TI 2 19 Totusi, temelia tare a lui Dumnezeu sta nezguduita, avind pecetea aceas ta:"Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui"; si:"Oricine rosteste Numele Domnului , sa se departeze de faradelege!" 2TI 2 20 Intr-o casa mare nu sunt numai vase de aur si de argint, ci si de lemn si de pamint. Unele sunt pentru o intrebuintare de cinste, iar altele pentru o i ntrebuintare de ocara. 2TI 2 21 Deci, daca cineva se curateste de acestea, va fi un vas de cinste sfint it, folositor stapinului sau, destoinic pentru orice lucrare buna. 2TI 2 22 Fugi de poftele tineretii, si urmareste neprihanirea, credinta, dragos tea, pacea, impreuna cu cei ce cheama pe Domnul dintr-o inima curata. 2TI 2 23 Fereste-te de intrebarile nebune si nefolositoare, caci stii ca dau nas tere la certuri. 2TI 2 24 Si robul Domnului nu trebuie sa se certe; ci sa fie blind cu toti, in s tare sa invete pe toti, plin de ingaduinta rabdatoare, 2TI 2 25 sa indrepte cu blindete pe potrivnici, in nadejdea ca Dumnezeu le va da pocainta, ca sa ajunga la cunostinta adevarului, 2TI 2 26 si, venindu-si in fire, sa se desprinda din cursa diavolului, de care a u fost prinsi ca sa-i faca voia. 2TI 3 1 Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. 2TI 3 2 Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufa si, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie, 2TI 3 3 fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfrinati, neimbli nziti, neiubitori de bine, 2TI 3 4 vinzatori, obraznici, ingimfati; iubitori mai mult de placeri decit iubi tori de Dumnezeu; 2TI 3 5 avind doar o forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te d e oamenii acestia. 2TI 3 6 Sunt printre ei unii, care se vira prin case, si momesc pe femeile usura tice, ingreuiate de pacate si framintate de felurite pofte, 2TI 3 7 care invata intotdeauna si nu pot ajunge niciodata la deplina cunostint a a adevarului. 2TI 3 8 Dupa cum Iane si Iambre s-au impotrivit lui Moise, tot asa si oamenii ac estia se impotrivesc adevarului, ca unii care sunt stricati la minte si osinditi in ce priveste credinta. 2TI 3 9 Dar nu vor mai inainta; caci nebunia lor va fi aratata tuturor, cum a fo st aratata si a celor doi oameni. 2TI 3 10 Tu, insa, ai urmarit de aproape invatatura mea, purtarea mea, hotarirea mea, credinta mea, indelunga mea rabdare, dragostea mea, rabdarea mea, 2TI 3 11 prigonirile si suferintele care au venit peste mine in Antiohia, in Ico nia si in Listra. Stii ce prigoniri am rabdat si totusi Domnul m-a izbavit din t oate. 2TI 3 12 De altfel, toti cei ce vor sa traiasca cu evlavie in Hristos Isus vor f i prigoniti. 2TI 3 13 Dar oamenii rai si inselatori vor merge din rau in mai rau, vor amagi p e altii, si se vor amagi si pe ei insisi. 2TI 3 14 Tu sa ramii in lucrurile, pe care le-ai invatat si de care esti deplin incredintat, caci stii de la cine le-ai invatat: 2TI 3 15 din pruncie cunosti Sfintele Scripturi, care pot sa-ti dea intelepciune a care duce la mintuire, prin credinta in Hristos Isus.

2TI 3 16 Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, 2TI 3 17 pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavirsit si cu totul destoinic pen tru orice lucrare buna. 2TI 4 1 Te rog fierbinte, inaintea lui Dumnezeu si inaintea lui Hristos Isus, ca re are sa judece viii si mortii si pentru aratarea si Imparatia Sa: 2TI 4 2 propovaduieste Cuvintul, staruieste asupra lui la timp si ne la timp; mu stra, cearta, indeamna cu toata blindetea si invatatura. 2TI 4 3 Caci va veni vremea cind oamenii nu vor putea sa sufere invatatura sanat oasa, ci ii vor gidila urechile sa auda lucruri placute, si isi vor da invatator i dupa poftele lor. 2TI 4 4 Isi vor intoarce urechea de la adevar, si se vor indrepta spre istorisir i inchipuite. 2TI 4 5 Dar tu, fii treaz in toate lucrurile, rabda suferintele, fa lucrul unui evanghelist, si implineste-ti bine slujba. 2TI 4 6 Caci eu sunt gata sa fiu turnat ca o jertfa de bautura si clipa plecarii mele este aproape. 2TI 4 7 M-am luptat lupta cea buna, mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta. 2TI 4 8 De acum, ma asteapta cununa neprihanirii, pe care mi-o va da, in"ziua ac eea", Domnul, Judecatorul cel drept. Si nu numai mie, ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. 2TI 4 9 Cauta de vino curind la mine. 2TI 4 10 Caci Dima, din dragoste pentru lumea de acum, m-a parasit, si a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus in Galatia, Tit in Dalmatia. 2TI 4 11 Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu, si adu-l cu tine; caci el imi est e de folos pentru slujba. 2TI 4 12 Pe Tihic l-am trimis la Efes. 2TI 4 13 Cind vei veni, adu-mi mantaua pe care am lasat-o in Troa la Carp, si ca rtile, mai ales pe cele de piele. 2TI 4 14 Alexandru caldararul mi-a facut mult rau. Domnul ii va rasplati dupa fa ptele lui. 2TI 4 15 Pazeste-te si tu de el, pentru ca este cu totul impotriva cuvintelor no astre. 2TI 4 16 La intiiul meu raspuns de aparare, nimeni n-a fost cu mine, ci toti m-a u parasit. Sa nu li se tina in socoteala lucrul acesta! 2TI 4 17 Insa Domnul a stat linga mine, si m-a intarit, pentru ca propovaduirea sa fie vestita pe deplin prin mine, si s-o auda toate Neamurile. Si am fost izba vit din gura leului. 2TI 4 18 Domnul ma va izbavi de orice lucru rau, si ma va mintui, ca sa intru in Imparatia Lui cereasca. A Lui sa fie slava in vecii vecilor! Amin. 2TI 4 19 Spune sanatate Priscilei si lui Acuila, si casei lui Onisifor. 2TI 4 20 Erast a ramas in Corint, iar pe Trofim l-am lasat bolnav in Milet. 2TI 4 21 Cauta de vino inainte de iarna. Eubul si Pudens, Linus, Claudia si toti fratii iti trimit sanatate. 2TI 4 22 Domnul Isus Hristos sa fie cu duhul tau! Harul sa fie cu voi! Amin. TIT 1 1 Pavel, rob al lui Dumnezeu, si apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinta alesilor lui Dumnezeu si cunostinta adevarului, care este potrivit cu evlavia, TIT 1 2 in nadejdea vietii vesnice, fagaduite mai inainte de vesnicii de Dumneze u, care nu poate sa minta, TIT 1 3 ci si-a descoperit Cuvintul la vremea Lui, prin propovaduirea care mi-a fost incredintata, dupa porunca lui Dumnezeu, Mintuitorul nostru, TIT 1 4 catre Tit, adevaratul meu copil in credinta noastra a amindurora: Har si pace de la Dumnezeu Tatal, si de la Isus Hristos, Mintuitorul nostru! TIT 1 5 Te-am lasat in Creta, ca sa pui in rinduiala ce mai ramine de rinduit, s i sa asezi prezbiteri in fiecare cetate, dupa cum ti-am poruncit: TIT 1 6 Daca este cineva fara prihana, barbat al unei singure neveste, avind cop ii credinciosi care sa nu fie invinuiti de destrabalare sau neascultare. TIT 1 7 Caci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie sa fie fara prihana;

nu incapatinat, nici minios, nici dedat la vin, nici bataus, nici lacom de cisti g mirsav; TIT 1 8 ci sa fie primitor de oaspeti, iubitor de bine, cumpatat, drept, sfint, infrinat, TIT 1 9 sa se tina de Cuvintul adevarat care este potrivit cu invatatura, pentru ca sa fie in stare sa sfatuiasca in invatatura sanatoasa, si sa infrunte pe pot rivnici. TIT 1 10 In adevar, mai ales printre cei taiati imprejur, sunt multi nesupusi, f lecari si amagitori, TIT 1 11 carora trebuie sa li se astupe gura. Ei buimacesc familii intregi, inva tind pe oameni, pentru un cistig urit, lucruri, pe care nu trebuie sa le invete. TIT 1 12 Unul dintre ei, chiar proroc al lor, a zis:"Cretanii sunt totdeauna nis te mincinosi, niste fiare rele, niste pintece lenese." TIT 1 13 Marturia aceasta este adevarata. De aceea mustra-i aspru, ca sa fie sa natosi in credinta, TIT 1 14 si sa nu se tina de basme evreiesti, si de porunci date de oameni care se intorc de la adevar. TIT 1 15 Totul este curat pentru cei curati: dar pentru cei necurati si necredin ciosi, nimic nu este curat: pina si mintea si cugetul le sunt spurcate. TIT 1 16 Ei se lauda ca cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Il tagaduiesc, caci s unt o scirba: nesupusi, si netrebnici pentru orice fapta buna. TIT 2 1 Tu insa, vorbeste lucruri care se potrivesc cu invatatura sanatoasa. TIT 2 2 Spune ca cei batrini trebuie sa fie treji, vrednici de cinste, cumpatati , sanatosi in credinta, in dragoste, in rabdare. TIT 2 3 Spune ca femeile in virsta trebuie sa aiba o purtare cuviincioasa, sa nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin, sa invete pe altii ce este bine, TIT 2 4 ca sa invete pe femeile mai tinere sa-si iubeasca barbatii si copiii; TIT 2 5 sa fie cumpatate, cu viata curata, sa-si vada de treburile casei, sa fie bune, supuse barbatilor lor, pentru ca sa nu se vorbeasca de rau Cuvintul lui D umnezeu. TIT 2 6 Sfatuieste de asemenea pe tineri sa fie cumpatati, TIT 2 7 si da-te pe tine insuti pilda de fapte bune, in toate privintele. Iar in invatatura da dovada de curatie, de vrednicie, TIT 2 8 de vorbire sanatoasa si fara cusur, ca potrivnicul sa ramina de rusine, si sa nu poata sa spuna nimic rau de noi. TIT 2 9 Sfatuieste pe robi sa fie supusi stapinilor lor, sa le fie pe plac in to ate lucrurile, sa nu le intoarca vorba, TIT 2 10 sa nu fure nimic, ci totdeauna sa dea dovada de o desavirsita credincio sie ca sa faca in totul cinste invataturii lui Dumnezeu, Mintuitorul nostru. TIT 2 11 Caci harul lui Dumnezeu, care aduce mintuire pentru toti oamenii, a fos t aratat TIT 2 12 si ne invata s-o rupem cu paginatatea si cu poftele lumesti, si sa trai m in veacul de acum cu cumpatare, dreptate si evlavie, TIT 2 13 asteptind fericita noastra nadejde si aratarea slavei marelui nostru Du mnezeu si Mintuitor Isus Hristos. TIT 2 14 El S-a dat pe Sine insusi pentru noi, ca sa ne rascumpere din orice far adelege, si sa-i curateasca un norod care sa fie al Lui, plin de rivna pentru fap te bune. TIT 2 15 Spune lucrurile acestea, sfatuieste si mustra cu deplina putere. Nimeni sa nu te dispretuiasca. TIT 3 1 Adu-le aminte sa fie supusi stapinirilor si dregatorilor, sa-i asculte, sa fie gata sa faca orice lucru bun, TIT 3 2 sa nu vorbeasca de rau pe nimeni, sa nu fie gata de cearta, ci cumpatati , plini de blindete fata de toti oamenii. TIT 3 3 Caci si noi eram alta data fara minte, neascultatori, rataciti, robiti d e tot felul de pofte si de placeri, traind in rautate si in pizma, vrednici sa f im uriti si urindu-ne unii pe altii. TIT 3 4 Dar, cind s-a aratat bunatatea lui Dumnezeu, Mintuitorul nostru si drago stea Lui de oameni,

TIT 3 5 El ne-a mintuit, nu pentru faptele, facute de noi in neprihanire, ci pen tru indurarea Lui, prin spalarea nasterii din nou si prin inoirea facuta de Duhu l Sfint, TIT 3 6 pe care L-a varsat din belsug peste noi, prin Isus Hristos, Mintuitorul nostru, TIT 3 7 pentru ca, odata socotiti neprihaniti prin harul Lui sa ne facem, in nad ejde, mostenitori ai vietii vesnice. TIT 3 8 Adevarat este cuvintul acesta, si vreau sa spui apasat aceste lucruri pe ntru ca cei ce au crezut in Dumnezeu, sa caute sa fie cei dintii in fapte bune. Iata ce este bine si de folos pentru oameni! TIT 3 9 Dar de intrebarile nebune, de insirarile de neamuri, de certuri si cioro vaieli privitoare la Lege, fereste-te, caci sunt nefolositoare si zadarnice. TIT 3 10 Dupa intiia si a doua mustrare, departeaza-te de cel ce aduce dezbinari , TIT 3 11 caci stim ca un astfel de om este un stricat si pacatuieste, de la sine fiind osindit. TIT 3 12 Cind voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic, grabeste-te sa vii la mine in Nicopoli, caci acolo m-am hotarit sa iernez. TIT 3 13 Ai grija de legiuitorul Zena si Apolo sa nu duca lipsa de nimic din ce le trebuie pentru calatoria lor. TIT 3 14 Trebuie ca si ai nostri sa se deprinda sa fie cei dintii in fapte bune, pentru nevoile grabnice, si sa nu stea neroditori. TIT 3 15 Toti cei ce sunt cu mine iti trimit sanatate. Spune sanatate celor ce n e iubesc in credinta. Harul sa fie cu voi cu toti! Amin. FIM 1 1 Pavel, intemnitat al lui Isus Hristos, si fratele Timotei, catre prea iu bitul Filimon, tovarasul nostru de lucru, FIM 1 2 catre sora Apfia si catre Arhip, tovarasul nostru de lupta, si catre Bis erica din casa ta: FIM 1 3 Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos. FIM 1 4 Multumesc totdeauna Dumnezeului meu, orideciteori imi aduc aminte de tin e in rugaciunile mele, FIM 1 5 pentru ca am auzit despre credinta pe care o ai in Domnul Isus si dragos tea fata de toti sfintii. FIM 1 6 Il rog ca aceasta partasie a ta la credinta sa se arate prin fapte, care sa dea la iveala tot binele ce se face intre noi in Hristos. FIM 1 7 In adevar, am avut o mare bucurie si mingiiere, pentru dragostea ta, fii ndca, frate, inimile sfintilor au fost inviorate prin tine. FIM 1 8 De aceea, macar ca am toata slobozenia in Hristos sa-ti poruncesc ce tre buie sa faci, FIM 1 9 vreau mai degraba sa-ti fac o rugaminte in numele dragostei, eu, asa cum sunt, batrinul Pavel; iar acum, intemnitat pentru Hristos Isus. FIM 1 10 Te rog pentru copilul meu, pe care l-am nascut in lanturile mele: pentr u Onisim, FIM 1 11 care alta data ti-a fost nefolositor, dar care acum iti va fi folositor si tie si mie. FIM 1 12 vi-l trimit inapoi, pe el, inima mea. FIM 1 13 As fi dorit sa-l tin la mine, ca sa-mi slujeasca in locul tau cit sunt in lanturi pentru Evanghelie. FIM 1 14 Dar n-am vrut sa fac nimic fara invoirea ta, pentru ca binele, pe care mi-l faci, sa nu fie silit, ci de buna voie. FIM 1 15 Poate ca el a fost despartit de tine, pentru o vreme, tocmai ca sa-l ai pentru vesnicie, FIM 1 16 dar nu ca pe un rob, ci mult mai presus decit pe un rob: ca pe un frate prea iubit, mai ales de mine, si cu atit mai mult de tine, fie in chip firesc, fie in Domnul! FIM 1 17 Daca ma socotesti dar ca prietenul tau, primeste-l ca pe mine insumi. FIM 1 18Si daca ti-a adus vreo vatamare, sau iti este dator cu ceva, pune aceast a in socoteala mea. FIM 1 19 Eu, Pavel,"voi plati" - scriu cu mina mea - ca sa nu-ti zic ca tu insut i te datorezi mie.

FIM 1 20 Da, frate, fa-mi binele acesta in Domnul, si invioreaza-mi inima in Hri stos. FIM 1 21 vi-am scris bizuit pe ascultarea ta, si stiu ca vei face chiar mai mult decit iti zic. FIM 1 22 Totodata, pregateste-mi un loc de gazduire, caci trag nadejde sa va fiu daruit, datorita rugaciunilor voastre. FIM 1 23 Epafra, tovarasul meu de temnita in Hristos Isus, iti trimite sanatate; FIM 1 24 tot asa si Marcu, Aristarh, Dima, Luca, tovarasii mei de lucru. FIM 1 25 Harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu duhul vostru! Amin. EVR 1 1 Dupa ce a vorbit in vechime parintilor nostri prin proroci, in multe rin duri si in multe chipuri, Dumnezeu, EVR 1 2 la sfirsitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mosten itor al tuturor lucrurilor, si prin care a facut si veacurile. EVR 1 3 El, care este oglindirea slavei Lui si intiparirea Fiintei Lui, si care tine toate lucrurile cu Cuvintul puterii Lui, a facut curatirea pacatelor si a sezut la dreapta Maririi in locurile prea inalte, EVR 1 4 ajungind cu atit mai presus de ingeri, cu cit a mostenit un Nume mult ma i minunat decit al lor. EVR 1 5 Caci, caruia dintre ingeri a zis El vreodata:"Tu esti Fiul Meu, astazi T e-am nascut?" Si iarasi:"Eu Ii voi fi Tata, si El Imi va fi Fiu?" EVR 1 6 Si, cind duce iarasi in lume pe Cel intii nascut, zice:"Toti ingerii lui Dumnezeu sa I se inchine!" EVR 1 7 Si despre ingeri zice:"Din vinturi face ingeri ai Lui; si dintr-o flacar a de foc, slujitori ai Lui"; EVR 1 8 pe cind Fiului I-a zis:"Scaunul Tau de domnie, Dumnezeule, este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate: de aceea, Dumnezeule, D umnezeul Tau Te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai presus decit pe tovarasii T ai." EVR 1 9 Tu ai iubit neprihanirea si ai urit nelegiuirea. EVR 1 10 Si iarasi:"La inceput, Tu, Doamne, ai intemeiat pamintul, si cerurile s unt lucrarea miinilor Tale; EVR 1 11 Ele vor pieri, dar Tu ramii, toate se vor invechi ca o haina; EVR 1 12 le vei face sul ca pe o manta, si vor fi schimbate; dar Tu esti acelasi , si anii Tai nu se vor sfirsi." EVR 1 13 Si caruia din ingeri i-a zis El vreodata:"Sezi la dreapta Mea, pina voi pune pe vrajmasii Tai asternut al picioarelor Tale?" EVR 1 14 Nu sunt oare toti duhuri slujitoare trimise sa indeplineasca o slujba p entru cei ce vor mosteni mintuirea? EVR 2 1 De aceea, cu atit mai mult trebuie sa ne tinem de lucrurile pe care le-a m auzit, ca sa nu fim departati de ele. EVR 2 2 Caci, daca Cuvintul vestit prin ingeri s-a dovedit nezguduit, si daca or ice abatere si orice neascultare si-a primit o dreapta rasplatire, EVR 2 3 cum vom scapa noi, daca stam nepasatori fata de o mintuire asa de mare, care, dupa ce a fost vestita intii de Domnul, ne-a fost adeverita de cei ce au a uzit-o, EVR 2 4 in timp ce Dumnezeu intarea marturia lor cu semne, puteri si felurite mi nuni, si cu darurile Duhului Sfint impartite dupa voia Sa! EVR 2 5 In adevar, nu unor ingeri a supus El lumea viitoare, despre care vorbim. EVR 2 6 Ba inca, cineva a facut undeva urmatoarea marturisire:"Ce este omul, ca sa-Ti aduci aminte de el, sau fiul omului, ca sa-l cercetezi? EVR 2 7 L-ai facut pentru putina vreme mai prejos de ingeri, l-ai incununat cu s lava si cu cinste, l-ai pus peste lucrarile miinilor Tale: EVR 2 8 toate le-ai supus sub picioarele lui." In adevar, daca i-a supus toate, nu i-a lasat nimic nesupus. Totusi, acum, inca nu vedem ca toate ii sunt supuse. EVR 2 9 Dar pe Acela, care a fost facut"pentru putina vreme mai prejos decit ing erii", adica pe Isus, Il vedem incununat cu slava si cu cinste, din pricina mort

ii, pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El sa guste moartea pentru toti. EVR 2 10 Se cuvenea, in adevar, ca Acela pentru care si prin care sunt toate si care voia sa duca pe multi fii la slava, sa desavirseasca prin suferinta pe Cape tenia mintuirii lor. EVR 2 11 Caci Cel ce sfinteste si cei ce sunt sfintiti, sunt dintr-unul. De acee a, Lui nu-I este rusine sa-i numeasca"frati", EVR 2 12 cind zice:"Voi vesti Numele Tau fratilor Mei, Iti voi cinta lauda in mi jlocul adunarii." EVR 2 13 Si iarasi:"Imi voi pune increderea in El." Si in alt loc:"Iata-Ma, Eu s i copiii, pe care Mi i-a dat Dumnezeu!" EVR 2 14 Astfel dar, deoarece copiii sunt partasi singelui si carnii, tot asa si El insusi a fost deopotriva partas la ele, pentru ca, prin moarte, sa nimiceasc a pe cel ce are puterea mortii, adica pe diavolul, EVR 2 15 si sa izbaveasca pe toti aceia care prin frica mortii erau supusi robie i toata viata lor. EVR 2 16 Caci negresit, nu in ajutorul ingerilor vine El, ci in ajutorul seminte i lui Avraam. EVR 2 17 Prin urmare, a trebuit sa Se asemene fratilor Sai in toate lucrurile c a sa poata fi, in ce priveste legaturile cu Dumnezeu, un mare preot milos si vre dnic de incredere, ca sa faca ispasire pentru pacatele norodului. EVR 2 18 Si prin faptul ca El insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi. EVR 3 1 De aceea, frati sfinti, care aveti parte de chemarea cereasca, atintitiva privirile la Apostolul si Marele Preot al marturisirii noastre, adica Isus, EVR 3 2 care a fost credincios Celui ce L-a rinduit, cum si Moise a fost"credinc ios in toata casa lui Dumnezeu." EVR 3 3 Caci El a fost gasit vrednic sa aiba o slava cu atit mai mare decit a lu i Moise, cu cit cel ce a zidit o casa are mai multa cinste decit casa insasi. EVR 3 4 Orice casa este zidita de cineva; dar Cel ce a zidit toate lucrurile es te Dumnezeu. EVR 3 5 Cit despre Moise, el a fost"credincios in toata casa lui Dumnezeu" ca sl uga, ca sa marturiseasca despre lucrurile, care aveau sa fie vestite mai tirziu. EVR 3 6 Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. Si casa Lui suntem noi, daca pastram pina la sfirsit increderea nezguduita si nadejdea cu c are ne laudam. EVR 3 7 De aceea, cum zice Duhul Sfint:"Astazi, daca auziti glasul Lui, EVR 3 8 nu va impietriti inimile, ca in ziua razvratirii, ca in ziua ispitirii i n pustie, EVR 3 9 unde parintii vostri M-au ispitit, si M-au pus la incercare, si au vazut lucrarile Mele patruzeci de ani! EVR 3 10 De aceea, M-am dezgustat de neamul acesta, si am zis:"Ei totdeauna se r atacesc in inima lor. N-au cunoscut caile Mele! EVR 3 11 Am jurat dar in minia Mea ca nu vor intra in odihna Mea!" EVR 3 12 Luati seama dar, fratilor, ca niciunul dintre voi sa nu aiba o inima re a si necredincioasa, care sa va desparta de Dumnezeul cel viu. EVR 3 13 Ci indemnati-va unii pe altii in fiecare zi, cita vreme se zice:"Astazi ", pentru ca niciunul din voi sa nu se impietreasca prin inselaciunea pacatului. EVR 3 14 Caci ne-am facut partasi ai lui Hristos, daca pastram pina la sfirsit i ncrederea nezguduita de la inceput, EVR 3 15 cita vreme se zice:"Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti in imile, ca in ziua razvratirii." EVR 3 16 Cine au fost, in adevar, cei ce s-au razvratit dupa ce auzisera? N-au f ost oare toti aceia, care iesisera din Egipt prin Moise? EVR 3 17 Si cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au f ost oare cei ce pacatuisera, si ale caror trupuri moarte au cazut in pustie? EVR 3 18 Si cui S-a jurat El ca n-au sa intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare c elor ce nu ascultasera?

EVR 3 19 Vedem dar ca n-au putut sa intre din pricina necredintei lor. EVR 4 1 Sa luam dar bine seama, ca atita vreme cit ramine in picioare fagaduinta intrarii in odihna Lui, nici unul din voi sa nu se pomeneasca venit prea tirziu . EVR 4 2 Caci si noua ni s-a adus o veste buna ca si lor, dar lor cuvintul care l e-a fost propovaduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru ca n-a gasit credinta la c ei ce l-au auzit. EVR 4 3 Pe cind noi, fiindca am crezut, intram in"odihna" despre care a vorbit E l, cind a zis:"Am jurat in minia Mea ca nu vor intra in odihna Mea!" Macar ca lu crarile Lui fusesera ispravite inca de la intemeierea lumii. EVR 4 4 Caci intr-un loc a vorbit astfel despre ziua a saptea:"Dumnezeu S-a odih nit in ziua a saptea de toate lucrarile Lui." EVR 4 5 Si aici este zis iarasi:"Nu vor intra in odihna Mea!" EVR 4 6 Deci, fiindca ramine ca sa intre unii in odihna aceasta, si pentru ca ac eia carora li s-a vestit intii vestea buna n-au intrat in ea, din pricina neascu ltarii lor, EVR 4 7 El hotaraste din nou o zi:"Astazi", zicind, in David, dupa atita vreme, cum s-a spus mai sus:"Astazi daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile!" EVR 4 8 Caci, daca le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dupa aceea de o alta zi. EVR 4 9 Ramine dar o odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. EVR 4 10 Fiindca cine intra in odihna Lui, se odihneste si el de lucrarile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrarile Sale. EVR 4 11 Sa ne grabim dar sa intram in odihna aceasta, pentru ca nimeni sa nu ca da in aceeasi pilda de neascultare. EVR 4 12 Caci Cuvintul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decit oric e sabie cu doua taisuri: patrunde pina acolo ca desparte sufletul si duhul, inch eieturile si maduva, judeca simtirile si gindurile inimii. EVR 4 13 Nici o faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit i naintea ochilor Aceluia, cu care avem a face. EVR 4 14 Astfel, fiindca avem un Mare Preot insemnat, care a strabatut cerurile - pe Isus, Fiul lui Dumnezeu - sa raminem tari in marturisirea noastra. EVR 4 15 Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre, ci unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fara pacat. EVR 4 16 Sa ne apropiem dar cu deplina incredere de scaunul harului, ca sa capat am indurare si sa gasim har, pentru ca sa fim ajutati la vreme de nevoie. EVR 5 1 In adevar, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentr u oameni in lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca sa aduca daruri si jertfe pentr u pacate. EVR 5 2 El poate fi ingaduitor cu cei nestiutori si rataciti, fiindca si el este cuprins de slabiciune. EVR 5 3 Si, din pricina acestei slabiciuni, trebuie sa aduca jertfe atit pentru pacatele lui, cit si pentru ale norodului. EVR 5 4 Nimeni nu-si ia cinstea aceasta singur, ci o ia daca este chemat de Dum nezeu, cum a fost Aaron. EVR 5 5 Tot asa si Hristos, nu Si-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o a re de la Cel ce I-a zis:"Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut." EVR 5 6 Si, cum zice iarasi intr-alt loc: Tu esti preot in veac, dupa rinduiala lui Melhisedec." EVR 5 7 El este Acela care, in zilele vietii Sale pamintesti, aducind rugaciuni si cereri cu strigate mari si cu lacrimi catre Cel ce putea sa-L izbaveasca de l a moarte, si fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, EVR 5 8 macar ca era Fiu, a invatat sa asculte prin lucrurile pe care le-a sufer it. EVR 5 9 Si dupa ce a fost facut desavirsit, S-a facut pentru toti cei ce-l ascul ta, urzitorul unei mintuiri vesnice, EVR 5 10 caci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot"dupa rinduiala lui Melhisedec ." EVR 5 11 Asupra celor de mai sus avem multe de zis, si lucruri grele de tilcuit; fiindca v-ati facut greoi la pricepere.

EVR 5 12 In adevar, voi care de mult trebuia sa fiti invatatori, aveti iarasi tr ebuinta de cineva sa va invete cele dintii adevaruri ale cuvintelor lui Dumnezeu si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte, nu de hrana tare. EVR 5 13 Si oricine nu se hraneste decit cu lapte, nu este obisnuit cu cuvintul despre neprihanire, caci este un prunc. EVR 5 14 Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a caror judecata s-a deprins, prin intrebuintare, sa deosebeasca binele si raul. EVR 6 1 De aceea, sa lasam adevarurile incepatoare ale lui Hristos, si sa mergem spre cele desavirsite, fara sa mai punem din nou temelia pocaintei de faptele m oarte, si a credintei in Dumnezeu, EVR 6 2 invatatura despre botezuri, despre punerea miinilor, despre invierea mor tilor, si despre judecata vesnica. EVR 6 3 Si vom face lucrul acesta, daca va voi Dumnezeu. EVR 6 4 Caci cei ce au fost luminati o data, si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfint, EVR 6 5 si au gustat Cuvintul cel bun al lui Dumnezeu si puterile veacului viito r, EVR 6 6 si care totusi au cazut, este cu neputinta sa fie inoiti iarasi, si adus i la pocainta, fiindca ei rastignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu siL dau sa fie batjocorit. EVR 6 7 Cind un pamint este adapat de ploaia care cade adesea pe el, si rodeste o iarba folositoare celor pentru care este lucrat, capata binecuvintare de la Du mnezeu. EVR 6 8 Dar daca aduce spini si maracini, este lepadat si aproape sa fie blestem at, si sfirseste prin a i se pune foc. EVR 6 9 Macar ca vorbim astfel, prea iubitilor, totusi de la voi asteptam lucrur i mai bune si care insotesc mintuirea. EVR 6 10 Caci Dumnezeu nu este nedrept ca sa uite osteneala voastra si dragostea , pe care ati aratat-o pentru Numele Lui, voi, care ati ajutorat si ajutorati pe sfinti. EVR 6 11 Dorim insa ca fiecare din voi sa arate aceeasi rivna, ca sa pastreze p ina la sfirsit o deplina nadejde, EVR 6 12 asa incit sa nu va leneviti, ci sa calcati pe urmele celor ce, prin cre dinta si rabdare, mostenesc fagaduintele. EVR 6 13 Dumnezeu, cind a dat lui Avraam fagaduinta, fiindca nu putea sa Se jure pe unul mai mare decit El, s-a jurat pe Sine insusi EVR 6 14 si a zis:"Cu adevarat te voi binecuvinta, si iti voi inmulti foarte mul t saminta." EVR 6 15 Si astfel, fiindca a asteptat cu rabdare, a dobindit fagaduinta. EVR 6 16 Oamenii, ce-i drept, obisnuiesc sa jure pe cineva mai mare; juramintul este o chezasie, care pune capat oricarei neintelegeri dintre ei. EVR 6 17 De aceea si Dumnezeu, fiindca voia sa dovedeasca cu mai multa tarie mos tenitorilor fagaduintei nestramutarea hotaririi Lui, a venit cu un juramint, EVR 6 18 pentru ca, prin doua lucruri care nu se pot schimba, si in care este cu neputinta ca Dumnezeu sa minta, sa gasim o puternica imbarbatare noi, a caror s capare a fost sa apucam nadejdea care ne era pusa inainte, EVR 6 19 pe care o avem ca o ancora a sufletului, o nadejde tare si neclintita c are patrunde dincolo de perdeaua dinlauntrul Templului, EVR 6 20 unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergator, cind a fost facut"Ma re Preot in veac, dupa rinduiala lui Melhisedec." EVR 7 1 In adevar, Melhisedec acesta, imparatul Salemului, preot al Dumnezeului Prea Inalt, care a intimpinat pe Avraam cind acesta se intorcea de la macelul im paratilor, care l-a binecuvintat, EVR 7 2 care a primit de la Avraam zeciuiala din tot, care dupa insemnarea numel ui sau, este intii,"Imparat al neprihanirii", apoi si"Imparat al Salemului", adi ca"Imparat al pacii", EVR 7 3 fara tata, fara mama, fara spita de neam, neavind nici inceput al zilelo r, nici sfirsit al vietii, dar care a fost asemanat cu Fiul lui Dumnezeu, ramine preot in veac. EVR 7 4 Vedeti bine dar cit de mare a fost el, daca pina si patriarhul Avraam i-

a dat zeciuiala din prada de razboi! EVR 7 5 Aceia dintre fiii lui Levi, care indeplinesc slujba de preoti, dupa Lege , au porunca sa ia zeciuiala de la norod, adica de la fratii lor, cu toate ca si ei se coboara din Avraam. EVR 7 6 Iar el, care nu se cobora din familia lor, a luat zeciuiala de la Avraam , si a binecuvintat pe cel ce avea fagaduintele. EVR 7 7 Dar, fara indoiala ca cel mai mic este binecuvintat de cel mai mare. EVR 7 8 Si apoi aici cei ce iau zeciuiala sunt niste oameni muritori; pe cind ac olo, o ia cineva, despre care se marturiseste ca este viu. EVR 7 9 Mai mult, insusi Levi, care ia zeciuiala, a platit zeciuiala, ca sa zice m asa, prin Avraam, EVR 7 10 caci era inca in coapsele stramosului sau, cind a intimpinat Melhisedec pe Avraam. EVR 7 11 Daca, dar, desavirsirea ar fi fost cu putinta prin preotia Levitilor, caci sub preotia aceasta a primit poporul Legea - ce nevoie mai era sa se ridi ce un alt preot"dupa rinduiala lui Melhisedec", si nu dupa rinduiala lui Aaron? EVR 7 12 Pentru ca, odata schimbata preotia, trebuia numaidecit sa aiba loc si o schimbare a Legii. EVR 7 13 In adevar, Acela despre care sunt zise aceste lucruri, face parte dintr -o alta semintie, din care nimeni n-a slujit altarului. EVR 7 14 Caci este vadit ca Domnul nostru a iesit din Iuda, semintie, despre car e Moise n-a zis nimic cu privire la preotie. EVR 7 15 Lucrul acesta se face si mai luminos cind vedem ridicindu-se, dupa asem anarea lui Melhisedec, un alt preot, EVR 7 16 pus nu prin legea unei porunci pamintesti, ci prin puterea unei vieti n epieritoare. EVR 7 17 Fiindca iata ce se marturiseste despre El:"Tu esti preot in veac dupa r induiala lui Melhisedec." EVR 7 18 Astfel, pe deoparte, se desfiinteaza aici o porunca de mai inainte din pricina neputintei si zadarniciei ei, EVR 7 19 caci Legea n-a facut nimic desavirsit, si pe de alta, se pune in loc o nadejde mai buna, prin care ne apropiem de Dumnezeu. EVR 7 20 Si fiindca lucrul acesta nu s-a facut fara juramint, EVR 7 21 caci, pe cind Levitii se faceau preoti fara juramint, Isus S-a facut pr eot prin juramintul Celui ce I-a zis:"Domnul a jurat, si nu Se va cai:"Tu esti p reot in veac, dupa rinduiala lui Melhisedec", EVR 7 22 prin chiar faptul acesta, El s-a facut chezasul unui legamint mai bun. EVR 7 23 Mai mult, acolo au fost preoti in mare numar, pentru ca moartea ii impi edica sa ramina pururea. EVR 7 24 Dar El, fiindca ramine"in veac", are o preotie, care nu poate trece de la unul la altul. EVR 7 25 De aceea si poate sa mintuiasca in chip desavirsit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru ca traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei. EVR 7 26 Si tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfint, nevinovat, fara pa ta, despartit de pacatosi, si inaltat mai presus de ceruri, EVR 7 27 care n-are nevoie ca ceilalti preoti, sa aduca jertfe in fiecare zi, in tii pentru pacatele sale, si apoi pentru pacatele norodului, caci lucrul acesta l-a facut o data pentru totdeauna, cind S-a adus jertfa pe sine insusi. EVR 7 28 In adevar, Legea pune mari preoti pe niste oameni supusi slabiciunii; dar cuvintul juramintului, facut dupa ce a fost data Legea, pune pe Fiul, care e ste desavirsit pentru vesnicie. EVR 8 1 Punctul cel mai insemnat al celor spuse este ca avem un Mare Preot, care S-a asezat la dreapta scaunului de domnie al Maririi, in ceruri, EVR 8 2 ca slujitor al Locului preasfint si al adevaratului cort, care a fost ri dicat nu de un om, ci de Domnul. EVR 8 3 Orice mare preot este pus sa aduca lui Dumnezeu daruri si jertfe. De ace ea, era de trebuinta ca si celalalt Mare Preot sa aiba ceva de adus. EVR 8 4 Daca ar fi pe pamint, nici n-ar mai fi preot, fiindca sunt cei ce aduc d arurile dupa Lege. EVR 8 5 Ei fac o slujba, care este chipul si umbra lucrurilor ceresti, dupa por

uncile primite de Moise de la Dumnezeu, cind avea sa faca cortul:"Ia seama", i s -a zis,"sa faci totul dupa chipul care ti-a fost aratat pe munte." EVR 8 6 Dar acum, Hristos a capatat o slujba cu atit mai inalta cu cit legamintu l al carui mijlocitor este El, e mai bun, caci este asezat pe fagaduinte mai bun e. EVR 8 7 In adevar, daca legamintul dintii ar fi fost fara cusur, nu ar mai fi fo st vorba sa fie inlocuit cu un al doilea. EVR 8 8 Caci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel:"Iata, vin zile, zice Domnu l, cind voi face cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda un legamint nou; EVR 8 9 nu ca legamintul, pe care l-am facut cu parintii lor, in ziua cind i-am apucat de mina, ca sa-i scot din tara Egiptului. Pentru ca n-au ramas in legamin tul Meu, si nici Mie nu Mi-a pasat de ei, zice Domnul. EVR 8 10 Dar iata legamintul, pe care-l voi face cu casa lui Israel dupa acele z ile, zice Domnul:"Voi pune legile Mele in mintea lor si le voi scrie in inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, si ei vor fi poporul Meu." EVR 8 11 Si nu vor mai invata fiecare pe vecinul sau pe fratele sau, zicind:"Cun oaste pe Domnul!" Caci toti Ma vor cunoaste, de la cel mai mic pina la cel mai m are dintre ei. EVR 8 12 Pentru ca le voi ierta nelegiuirile; si nu-Mi voi mai aduce aminte de p acatele si faradelegile lor." EVR 8 13 Prin faptul ca zice:"Un nou legamint", a marturisit ca cel dintii este vechi; iar ce este vechi, ce a imbatrinit, este aproape de pieire. EVR 9 1 Legamintul dintii avea si el porunci privitoare la slujba dumnezeiasca s i la un locas pamintesc de inchinare. EVR 9 2 In adevar, s-a facut un cort. In partea dinainte, numita Locul Sfint, er au sfesnicul, masa si piinile pentru punerea inaintea Domnului; EVR 9 3 dupa perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema"Locul preasfi nt." EVR 9 4 El avea un altar de aur pentru tamiie, si chivotul legamintului ferecat peste tot cu aur. In chivot era un vas de aur cu mana, toiagul lui Aaron, care infrunzise, si tablele legamintului. EVR 9 5 Deasupra erau heruvimii slavei care acopereau capacul ispasirii cu umbra lor. Nu este vremea sa vorbim acum cu de-amanuntul despre aceste lucruri. EVR 9 6 Si dupa ce au fost intocmite astfel lucrurile acestea, preotii care fac slujbele, intra totdeauna in partea dintii a cortului. EVR 9 7 Dar in partea a doua intra numai marele preot, o data pe an, si nu fara singe, pe care il aduce pentru sine insusi si pentru pacatele din nestiinta ale norodului. EVR 9 8 Prin aceasta, Duhul Sfint arata ca drumul in Locul preasfint, nu era inc a deschis cita vreme sta in picioare cortul dintii. EVR 9 9 Aceasta era o asemanare pentru vremurile de acum, cind se aduc daruri si jertfe, care nu pot duce pe cel ce se inchina in felul acesta, la desavirsirea ceruta de cugetul lui. EVR 9 10 Ele sunt doar niste porunci pamintesti, date, ca toate cele privitoare la mincari, bauturi si felurite spalaturi, pina la o vreme de indreptare. EVR 9 11 Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare si mai desavirsit, care nu este facut de miini, adica nu e ste din zidirea aceasta, EVR 9 12 si a intrat, o data pentru totdeauna, in Locul preasfint, nu cu singe d e tapi si de vitei, ci cu insusi singele Sau, dupa ce a capatat o rascumparare v esnica. EVR 9 13 Caci, daca singele taurilor si al tapilor si cenusa unei vaci, stropita peste cei intinati, ii sfinteste si le aduce curatirea trupului, EVR 9 14 cu cit mai mult singele lui Hristos, care, prin Duhul cel vesnic S-a ad us pe Sine insusi jertfa fara pata lui Dumnezeu, va va curati cugetul vostru de faptele moarte ca sa slujiti Dumnezeului cel viu! EVR 9 15 Si tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legamint nou, pentru ca, p rin moartea Lui pentru rascumpararea din abaterile faptuite sub legamintul dinti i, cei ce au fost chemati, sa capete vesnica mostenire, care ne-a fost fagaduita .

EVR 9 16 In adevar, acolo unde este un testament, trebuie neaparat sa aiba loc m oartea celui ce l-a facut. EVR 9 17 Pentru ca un testament nu capata putere decit dupa moarte. N-are nici o putere cita vreme traieste cel ce l-a facut. EVR 9 18 De aceea, si intiiul legamint n-a fost sfintit fara singe. EVR 9 19 Si intr-adevar, Moise, dupa ce a rostit inaintea intregului norod toate poruncile Legii, a luat singe de vitei si de tapi, cu apa, lina stacojie si iso p, a stropit cartea si tot norodul EVR 9 20 si a zis:"Acesta este singele legamintului, care a poruncit Dumnezeu sa fie facut cu voi." EVR 9 21 De asemenea, a stropit cu singe cortul si toate vasele pentru slujba. EVR 9 22 Si, dupa Lege, aproape totul este curatit cu singe; si fara varsare de singe, nu este iertare. EVR 9 23 Dar, deoarece chipurile lucrurilor care sunt in ceruri, au trebuit cura tite in felul acesta, trebuia ca insesi lucrurile ceresti sa fie curatite cu jer tfe mai bune decit acestea. EVR 9 24 Caci Hristos n-a intrat intr-un locas de inchinare facut de mina omenea sca, dupa chipul adevaratului locas de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca s a Se infatiseze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu. EVR 9 25 Si nu ca sa Se aduca de mai multe ori jertfa pe sine insusi, ca marele preot, care intra in fiecare an in Locul preasfint cu un singe, care nu este al lui; EVR 9 26 fiindca atunci ar fi trebuit sa patimeasca de mai multe ori de la intem eierea lumii, pe cind acum, la sfirsitul veacurilor, S-a aratat o singura data, ca sa stearga pacatul prin jertfa Sa. EVR 9 27 Si, dupa cum oamenilor le este rinduit sa moara o singura data, iar dup a aceea vine judecata, EVR 9 28 tot asa, Hristos, dupa ce S-a adus jertfa o singura data, ca sa poarte pacatele multora, Se va arata a doua oara, nu in vederea pacatului, ci ca sa adu ca mintuirea celor ce-L asteapta. EVR 10 1 In adevar, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu infatisarea ade varata a lucrurilor, nu poate niciodata, prin aceleasi jertfe care se aduc neinc etat in fiecare an, sa faca desavirsiti pe cei ce se apropie. EVR 10 2 Altfel, n-ar fi incetat ele oare sa fie aduse, daca cei ce le aduceau, fiind curatiti o data, n-ar mai fi trebuit sa mai aiba cunostinta de pacate? EVR 10 3 Dar aducerea aminte a pacatelor este inoita din an in an, tocmai prin a ceste jertfe; EVR 10 4 caci este cu neputinta ca singele taurilor si al tapilor sa stearga pac atele. EVR 10 5 De aceea, cind intra in lume, El zice:"Tu n-ai voit nici jertfa, nici p rinos, ci Mi-ai pregatit un trup; EVR 10 6 n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pacat. EVR 10 7 Atunci am zis:"Iata-Ma (in sulul Cartii este scris despre Mine), vin sa fac voia Ta, Dumnezeule!" EVR 10 8 Dupa ce a zis intii:"Tu n-ai voit si n-ai primit nici jertfe, nici prin oase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru pacat", (lucruri aduse toate dupa L ege), EVR 10 9 apoi zice:"Iata-Ma, vin sa fac voia Ta, Dumnezeule." El desfiinteaza as tfel pe cele dintii, ca sa puna in loc pe a doua. EVR 10 10 Prin aceasta"voie" am fost sfintiti noi, si anume prin jertfirea trupu lui lui Isus Hristos, o data pentru totdeauna. EVR 10 11 Si, pe cind orice preot face slujba in fiecare zi, si aduce de multe o ri aceleasi jertfe, care niciodata nu pot sterge pacatele, EVR 10 12 El, dimpotriva, dupa ce a adus o singura jertfa pentru pacate, S-a ase zat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, EVR 10 13 si asteapta de acum ca vrajmasii Lui sa-I fie facuti asternut al picio arelor Lui. EVR 10 14 Caci printr-o singura jertfa El a facut desavirsiti pentru totdeauna pe cei ce sunt sfintiti. EVR 10 15 Lucrul acesta ni-l adevereste si Duhul sfint. Caci, dupa ce a zis:

EVR 10 16"Iata legamintul pe care-l voi face cu ei dupa acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele in inimile lor, si le voi scrie in mintea lor", EVR 10 17 adauga:"Si nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatele lor, nici de faradel egile lor." EVR 10 18 Dar acolo unde este iertare de pacate, nu mai este nevoie de jertfa pe ntru pacat. EVR 10 19 Astfel dar, fratilor, fiindca prin singele lui Isus avem o intrare slo boda in Locul preasfint, EVR 10 20 pe calea cea noua si vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua din launtru, adica trupul Sau: EVR 10 21 si fiindca avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, EVR 10 22 sa ne apropiem cu o inima curata, cu credinta deplina, cu inimile stro pite si curatite de un cuget rau, si cu trupul spalat cu o apa curata. EVR 10 23 Sa tinem fara sovaire la marturisirea nadejdii noastre, caci credincio s este Cel ce a facut fagaduinta. EVR 10 24 Sa veghem unii asupra altora, ca sa ne indemnam la dragoste si la fapt e bune. EVR 10 25 Sa nu parasim adunarea noastra, cum au unii obicei; ci sa ne indemnam unii pe altii, si cu atit mai mult, cu cit vedeti ca ziua se apropie. EVR 10 26 Caci, daca pacatuim cu voia dupa ce am primit cunostinta adevarului, n u mai ramine nici o jertfa pentru pacate, EVR 10 27 ci doar o asteptare infricosata a judecatii, si vapaia unui foc, care va mistui pe cei razvratiti. EVR 10 28 Cine a calcat Legea lui Moise, este omorit fara mila, pe marturia a do i sau trei martori. EVR 10 29 Cu cit mai aspra pedeapsa credeti ca va lua cel ce va calca in picioar e pe Fiul lui Dumnezeu, va pingari singele legamintului, cu care a fost sfintit, si va batjocori pe Duhul harului? EVR 10 30 Caci stim cine este Cel ce a zis:"A Mea este razbunarea, Eu voi raspla ti!" Si in alta parte:"Domnul va judeca pe poporul Sau." EVR 10 31 Grozav lucru este sa cazi in miinile Dumnezeului cel viu! EVR 10 32 Aduceti-va aminte de zilele de la inceput, cind, dupa ce ati fost lumi nati, ati dus o mare lupta de suferinte: EVR 10 33 pe de o parte, erati pusi ca priveliste in mijlocul ocarilor si necazu rilor, si pe de alta, v-ati facut partasi cu aceia care aveau aceeasi soarta ca voi. EVR 10 34 In adevar, ati avut mila de cei din temnita si ati primit cu bucurie r apirea averilor voastre, ca unii care stiti ca aveti in ceruri o avutie mai buna , care dainuieste. EVR 10 35 Sa nu va parasiti dar increderea voastra, pe care o asteapta o mare ra splatire! EVR 10 36 Caci aveti nevoie de rabdare, ca dupa ce ati implinit voia lui Dumneze u, sa puteti capata ce v-a fost fagaduit. EVR 10 37"Inca putina, foarte putina vreme", si"Cel ce vine va veni, si nu va za bovi." EVR 10 38 Si cel neprihanit va trai prin credinta: dar daca da inapoi, sufletul Meu nu gaseste placere in el." EVR 10 39 Noi, insa, nu suntem din aceia care dau inapoi ca sa se piarda, ci din aceia care au credinta pentru mintuirea sufletului. EVR 11 1 Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o pute rnica incredintare despre lucrurile care nu se vad. EVR 11 2 Pentru ca prin aceasta, cei din vechime au capatat o buna marturie. EVR 11 3 Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvintul lui Dumneze u, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad. EVR 11 4 Prin credinta a adus Abel lui Dumnezeu o jertfa mai buna decit Cain. Pr in ea a capatat el marturia ca este neprihanit, caci Dumnezeu a primit darurile lui. Si prin ea vorbeste el inca, macar ca este mort. EVR 11 5 Prin credinta a fost mutat Enoh de pe pamint, ca sa nu vada moartea. Si n-a mai fost gasit, pentru ca Dumnezeu il mutase. Caci inainte de mutarea lui, primise marturia ca este placut lui Dumnezeu.

EVR 11 6 Si fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui! Caci cine se apr opie de Dumnezeu, trebuie sa creada ca El este, si ca rasplateste pe cei ce-L ca uta. EVR 11 7 Prin credinta Noe, cind a fost instiintat de Dumnezeu despre lucruri, c are inca nu se vedeau, si, plin de teama sfinta, a facut un chivot ca sa-si scap e casa; prin ea, el a osindit lumea, si a ajuns mostenitor al neprihanirii care se capata prin credinta. EVR 11 8 Prin credinta Avraam, cind a fost chemat sa plece intr-un loc, pe care avea sa-L ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce. EVR 11 9 Prin credinta a venit si s-a asezat el in tara fagaduintei, ca intr-o t ara care nu era a lui, si a locuit in corturi, ca si Isaac si Iacov, care erau i mpreuna mostenitori cu el ai aceleiasi fagaduinte. EVR 11 10 Caci el astepta cetatea care are temelii tari, al carei mester si zidi tor este Dumnezeu. EVR 11 11 Prin credinta si Sara, cu toata virsta ei trecuta, a primit putere sa zamisleasca, fiindca a crezut in credinciosia Celui ce-i fagaduise. EVR 11 12 De aceea, dintr-un singur om, si inca un om aproape mort, s-a nascut o saminta in mare numar, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul marii care n u se poate numara. EVR 11 13 In credinta au murit toti acestia fara sa fi capatat lucrurile fagadui te, ci doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt st raini si calatori pe pamint. EVR 11 14 Cei ce vorbesc in felul acesta arata deslusit ca sunt in cautarea une i patrii. EVR 11 15 Daca ar fi avut in vedere pe aceea din care iesisera, negresit ca ar f i avut vreme sa se intoarca in ea. EVR 11 16 Dar doreau o patrie mai buna, adica o patrie cereasca. De aceea, lui D umnezeu nu-I este rusine sa Se numeasca Dumnezeul lor, caci le-a pregatit o ceta te. EVR 11 17 Prin credinta a adus Avraam jertfa pe Isaac, cind a fost pus la incerc are: el, care primise fagaduintele cu bucurie, a adus jertfa pe singurul lui fiu ! EVR 11 18 El caruia i se spusese:"In Isaac vei avea o saminta care-ti va purta n umele!" EVR 11 19 Caci se gindea ca Dumnezeu poate sa invieze chiar si din morti: si, dr ept vorbind, ca inviat din morti l-a primit inapoi. EVR 11 20 Prin credinta a dat Isaac lui Iacov si Esau o binecuvintare, care avea in vedere lucrurile viitoare. EVR 11 21 Prin credinta Iacov, cind a murit, a binecuvintat pe fiecare din fiii lui Iosif, si"s-a inchinat, rezemat pe virful toiagului sau." EVR 11 22 Prin credinta a pomenit Iosif, cind i s-a apropiat sfirsitul, de iesir ea fiilor lui Israel din Egipt, si a dat porunci cu privire la oasele sale. EVR 11 23 Prin credinta a fost ascuns Moise trei luni de parintii lui, cind s-a nascut: pentru ca vedeau ca era frumos copilul, si nu s-au lasat inspaimintati d e porunca imparatului. EVR 11 24 Prin credinta Moise, cind s-a facut mare, n-a vrut sa fie numit fiul f iicei lui Faraon, EVR 11 25 ci a vrut mai bine sa sufere impreuna cu poporul lui Dumnezeu decit sa se bucure de placerile de o clipa ale pacatului. EVR 11 26 El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogatie decit comorile Egip tului, pentru ca avea ochii pironiti spre rasplatire. EVR 11 27 Prin credinta a parasit el Egiptul, fara sa se teama de minia imparatu lui, pentru ca a ramas neclintit, ca si cum ar fi vazut pe Cel ce este nevazut. EVR 11 28 Prin credinta a praznuit el Pastele si a facut stropirea singelui, pen tru ca Nimicitorul celor intii nascuti sa nu se atinga de ei. EVR 11 29 Prin credinta au trecut ei marea Rosie ca pe uscat, pe cind Egiptenii, care au incercat s-o treaca, au fost inghititi. EVR 11 30 Prin credinta au cazut zidurile Ierihonului, dupa ce au fost ocolite s apte zile. EVR 11 31 Prin credinta n-a pierit curva Rahav impreuna cu cei razvratiti, pentr

u ca gazduise iscoadele cu bunavointa. EVR 11 32 Si ce voi mai zice? Caci nu mi-ar ajunge vremea, daca as vrea sa vorbe sc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, de Samuel si de proroc i! EVR 11 33 Prin credinta au cucerit ei imparatii, au facut dreptate, au capatat f agaduinte, au astupat gurile leilor, EVR 11 34 au stins puterea focului, au scapat de ascutisul sabiei, s-au vindecat de boli, au fost viteji in razboaie, au pus pe fuga ostirile vrajmase. EVR 11 35 Femeile si-au primit inapoi pe mortii lor inviati; unii, ca sa dobinde asca o inviere mai buna, n-au vrut sa primeasca izbavirea care li se dadea, si a u fost chinuiti. EVR 11 36 Altii au suferit batjocuri, batai, lanturi si inchisoare; EVR 11 37 au fost ucisi cu pietre, taiati in doua cu fierastraul, chinuiti; au m urit ucisi de sabie, au pribegit imbracati cu cojoace si in piei de capre, lipsi ti de toate, prigoniti, munciti, EVR 11 38 ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit prin pustiuri, prin munt i, prin pesteri si prin crapaturile pamintului. EVR 11 39 Toti acestia, macar ca au fost laudati pentru credinta lor, totusi nau primit ce le fusese fagaduit; EVR 11 40 pentru ca Dumnezeu avea in vedere ceva mai bun pentru noi, ca sa n-aj unga ei la desavirsire fara noi. EVR 12 1 Si noi, dar, fiindca suntem inconjurati cu un nor asa de mare de martor i, sa dam la o parte orice piedica, si pacatul care ne infasoara asa de lesne, s i sa alergam cu staruinta in alergarea care ne sta inainte. EVR 12 2 Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavirsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a disp retuit rusinea, si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. EVR 12 3 Uitati-va dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilo r o impotrivire asa de mare fata de Sine pentru ca nu cumva sa va pierdeti inima si sa cadeti de oboseala in sufletele voastre. EVR 12 4 Voi nu v-ati impotrivit inca pina la singe, in lupta impotriva pacatulu i. EVR 12 5 Si ati uitat sfatul, pe care vi-l da ca unor fii:"Fiule, nu dispretui p edeapsa Domnului, si nu-ti pierde inima cind esti mustrat de El. EVR 12 6 Caci Domnul pedepseste pe cine-l iubeste, si bate cu nuiaua pe orice fi u pe care-l primeste." EVR 12 7 Suferiti pedeapsa: Dumnezeu Se poarta cu voi ca si cu niste fii. Caci c are este fiul pe care nu-l pedepseste tatal? EVR 12 8 Dar daca sunteti scutiti de pedeapsa, de care toti au parte, sunteti ni ste feciori din curvie, iar nu fii. EVR 12 9 Si apoi, daca parintii nostri trupesti ne-au pedepsit, si tot le-am dat cinstea cuvenita, nu trebuie oare cu atit mai mult sa ne supunem Tatalui duhuri lor, si sa traim? EVR 12 10 Caci ei, in adevar, ne pedepseau pentru putine zile, cum credeau ei ca e bine; dar Dumnezeu ne pedepseste pentru binele nostru, ca sa ne faca partasi sfinteniei Lui. EVR 12 11 Este adevarat ca orice pedeapsa, deocamdata pare o pricina de intrista re, si nu de bucurie; dar mai pe urma aduce celor ce au trecut prin scoala ei, r oada datatoare de pace a neprihanirii. EVR 12 12 Intariti-va dar miinile obosite si genunchii slabanogiti, EVR 12 13 croiti carari drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce schiopate aza sa nu se abata din cale, ci mai degraba sa fie vindecat. EVR 12 14 Urmariti pacea cu toti si sfintirea, fara care nimeni nu va vedea pe D omnul. EVR 12 15 Luati seama bine ca nimeni sa nu se abata de la harul lui Dumnezeu pen tru ca nu cumva sa dea lastari vreo radacina de amaraciune, sa va aduca tulburar e, si multi sa fie intinati de ea. EVR 12 16 Vegheati sa nu fie intre voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pe ntru o mincare si-a vindut dreptul de intii nascut. EVR 12 17 Stiti ca mai pe urma, cind a vrut sa capete binecuvintarea, n-a fost p

rimit; pentru ca, macar ca o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe. EVR 12 18 Voi nu v-ati apropiat de un munte care se putea atinge si care era cup rins de foc, nici de negura, nici de intuneric, nici de furtuna, EVR 12 19 nici de sunetul de trimbita, nici de glasul, care vorbea in asa fel ca cei ce l-au auzit, au cerut sa nu li se mai vorbeasca, EVR 12 20 (pentru ca nu puteau suferi porunca aceasta:"Chiar un dobitoc daca se va atinge de munte, sa fie ucis cu pietre, sau strapuns cu sageata." EVR 12 21 Si privelistea aceea era asa de infricosatoare, incit Moise a zis:"Sun t ingrozit si tremur!"). EVR 12 22 Ci v-ati apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului cel viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea in sarbatoare a ingerilor, EVR 12 23 de Biserica celor intii nascuti care sunt scrisi in ceruri, de Dumneze u, Judecatorul tuturor, de duhurile celor neprihaniti, facuti desavirsiti, EVR 12 24 de Isus, Mijlocitorul legamintului cel nou, si de singele stropirii, c are vorbeste mai bine decit singele lui Abel. EVR 12 25 Luati seama ca nu cumva sa nu voiti sa ascultati pe Cel ce va vorbeste ! Caci daca n-au scapat cei ce n-au vrut sa asculte pe Cel ce vorbea pe pamint, cu atit mai mult nu vom scapa noi, daca ne intoarcem de la Cel ce vorbeste din c eruri, EVR 12 26 al carui glas a clatinat atunci pamintul, si care acum a facut fagadui nta aceasta:"Voi mai clatina inca o data nu numai pamintul, ci si cerul." EVR 12 27 Cuvintele acestea"inca o data" arata ca schimbarea lucrurilor clatinat e, adica a lucrurilor facute, este facuta tocmai ca sa ramina lucrurile care nu se clatina. EVR 12 28 Fiindca am primit dar o imparatie, care nu se poate clatina, sa ne ara tam multumitori, si sa aducem astfel lui Dumnezeu o inchinare placuta, cu evlavi e si cu frica; EVR 12 29 fiindca Dumnezeul nostru este"un foc mistuitor." EVR 13 1 Staruiti in dragostea frateasca. EVR 13 2 Sa nu dati uitarii primirea de oaspeti, caci unii, prin ea au gazduit f ara sa stie, pe ingeri. EVR 13 3 Aduceti-va aminte de cei ce sunt in lanturi, ca si cum ati fi si voi le gati cu ei; de cei chinuiti, ca unii care si voi sunteti in trup. EVR 13 4 Casatoria sa fie tinuta in toata cinstea, si patul sa fie nespurcat, ca ci Dumnezeu va judeca pe curvari si pe preacurvari. EVR 13 5 Sa nu fiti iubitori de bani. Multumiti-va cu ce aveti, caci El insusi a zis:"Nicidecum n-am sa te las, cu nici un chip nu te voi parasi." EVR 13 6 Asa ca putem zice plini de incredere:"Domnul este ajutorul meu, nu ma v oi teme: ce mi-ar putea face omul?" EVR 13 7 Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvintul lui Du mnezeu, uitati-va cu bagare de seama la sfirsitul felului lor de vietuire si urm ati-le credinta! EVR 13 8 Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci! EVR 13 9 Sa nu va lasati amagiti de orice fel de invataturi straine; caci este b ine ca inima sa fie intarita prin har, nu prin mincari, care n-au slujit la nimi c celor ce le-au pazit. EVR 13 10 Noi avem un altar din care n-au drept sa manince cei ce fac slujba in cort. EVR 13 11 In adevar, trupurile dobitoacelor al caror singe este adus de marele p reot in Locul preasfint, pentru pacat,"sunt arse de tot afara din tabara." EVR 13 12 De aceea si Isus, ca sa sfinteasca norodul cu insusi singele Sau, a p atimit dincolo de poarta. EVR 13 13 Sa iesim dar afara din tabara la El, si sa suferim ocara Lui. EVR 13 14 Caci noi n-avem aici o cetate statatoare, ci suntem in cautarea celei viitoare. EVR 13 15 Prin El, sa aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfa de lauda, adica, ro dul buzelor care marturisesc Numele Lui. EVR 13 16 Si sa nu dati uitarii binefacerea si darnicia; caci lui Dumnezeu jertf e ca acestea Ii plac. EVR 13 17 Ascultati de mai marii vostri si fiti-le supusi, caci ei privegheaza a

supra sufletelor voastre, ca unii care au sa dea socoteala de ele, pentru ca sa poata face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinind, caci asa ceva nu v-ar fi de n ici un folos. EVR 13 18 Rugati-va pentru noi, caci suntem incredintati ca avem un cuget bun, d orind sa ne purtam bine in toate lucrurile. EVR 13 19 Mai ales va rog cu staruinta sa faceti lucrul acesta, ca sa va fiu ina poiat mai curind. EVR 13 20 Dumnezeul pacii, care, prin singele legamintului cel vesnic, a sculat din morti pe Domnul nostru Isus, marele Pastor al oilor, EVR 13 21 sa va faca desavirsiti in orice lucru bun, ca sa faceti voia Lui, si s a lucreze in noi ce-I este placut, prin Isus Hristos. A Lui sa fie slava in veci i vecilor! Amin. EVR 13 22 Va rog, fratilor, sa primiti bine acest cuvint de sfatuire, caci v-am scris pe scurt. EVR 13 23 Sa stiti ca fratelui Timotei i s-a dat drumul. Daca vine curind, voi v eni impreuna cu el sa va vad. EVR 13 24 Spuneti sanatate tuturor mai marilor vostri si tuturor sfintilor. Cei din Italia va trimit sanatate. EVR 13 25 Harul sa fie cu voi cu toti! Amin. IAC 1 1 Iacov, rob al lui Dumnezeu si al Domnului Isus Hristos, catre cele douas prezece semintii care sunt imprastiate: sanatate! IAC 1 2 Fratii mei, sa priviti ca o mare bucurie cind treceti prin felurite inc ercari, IAC 1 3 ca unii care stiti ca incercarea credintei voastre lucreaza rabdare. IAC 1 4 Dar rabdarea trebuie sa-si faca desavirsit lucrarea, pentru ca sa fiti d esavirsiti, intregi, si sa nu duceti lipsa de nimic. IAC 1 5 Daca vreunuia dintre voi ii lipseste intelepciunea, s-o ceara de la Dumn ezeu, care da tuturor cu mina larga si fara mustrare, si ea ii va fi data. IAC 1 6 Dar s-o ceara cu credinta, fara sa se indoiasca deloc: pentru ca cine se indoieste, seamana cu valul marii tulburat si impins de vint incoace si incolo. IAC 1 7 Un astfel de om sa nu se astepte sa primeasca ceva de la Domnul, IAC 1 8 caci este un om nehotarit si nestatornic in toate caile sale. IAC 1 9 Fratele dintr-o stare de jos sa se laude cu inaltarea lui. IAC 1 10 Bogatul, dimpotriva, sa se laude cu smerirea lui: caci va trece ca floa rea ierbii. IAC 1 11 Rasare soarele cu caldura lui arzatoare, si usuca iarba: floarea ei ca de jos, si frumusetea infatisarii ei piere: asa se va vesteji bogatul in umblete le lui. IAC 1 12 Ferice de cel ce rabda ispita. Caci, dupa ce a fost gasit bun, va primi cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. IAC 1 13 Nimeni, cind este ispitit, sa nu zica:"Sunt ispitit de Dumnezeu." Caci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca sa faca rau, si El insusi nu ispiteste pe nimeni . IAC 1 14 Ci fiecare este ispitit, cind este atras de pofta lui insusi si momit. IAC 1 15 Apoi, pofta, cind a zamislit, da nastere pacatului; si pacatul odata fa ptuit, aduce moartea. IAC 1 16 Nu va inselati, prea iubitii mei frati: IAC 1 17 orice ni se da bun si orice dar desavirsit este de sus, coborindu-se de la Tatal luminilor, in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare. IAC 1 18 El, de buna voia Lui, ne-a nascut prin Cuvintul adevarului, ca sa fim u n fel de pirga a fapturilor Lui. IAC 1 19 Stiti bine lucrul acesta, prea iubitii mei frati! Orice om sa fie grabn ic la ascultare, incet la vorbire, zabavnic la minie. IAC 1 20 Caci minia omului nu lucreaza neprihanirea lui Dumnezeu. IAC 1 21 De aceea, lepadati orice necuratie si orice revarsare de rautate si pri miti cu blindete Cuvintul sadit in voi, care va poate mintui sufletele. IAC 1 22 Fiti implinitori ai Cuvintului, nu numai ascultatori, inselindu-va sing uri. IAC 1 23 Caci daca asculta cineva Cuvintul, si nu-l implineste cu fapta, seamana

cu un om, care isi priveste fata fireasca intr-o oglinda; IAC 1 24 si, dupa ce s-a privit, pleaca si uita indata cum era. IAC 1 25 Dar cine isi va adinci privirile in legea desavirsita, care este legea slobozeniei, si va starui in ea, nu ca un ascultator uituc, ci ca un implinitor cu fapta, va fi fericit in lucrarea lui. IAC 1 26 Daca crede cineva ca este religios, si nu-si infrineaza limba, ci isi i nseala inima, religia unui astfel de om este zadarnica. IAC 1 27 Religia curata si neintinata inaintea lui Dumnezeu, Tatal nostru este s a cercetam pe orfani si pe vaduve in necazurile lor, si sa ne pazim neintinati d e lume. IAC 2 1 Fratii mei, sa nu tineti credinta Domnului nostru Isus Hristos, Domnul s lavei, cautind la fata omului. IAC 2 2 Caci, de pilda, daca intra in adunarea voastra un om cu un inel de aur s i cu o haina stralucitoare, si intra si un sarac imbracat prost, IAC 2 3 si voi puneti ochii pe cel ce poarta haina stralucitoare, si-i ziceti:"T u sezi in locul acesta bun!" si apoi ziceti saracului:"Tu stai colo in picioare! " Sau:"Sezi jos la picioarele mele!" IAC 2 4 Nu faceti voi oare o deosebire in voi insiva si nu va faceti voi judecat ori cu ginduri rele? IAC 2 5 Ascultati, prea iubitii mei frati: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt sara ci in ochii lumii acesteia, ca sa-i faca bogati in credinta si mostenitori ai Im paratiei pe care a fagaduit-o celor ce-L iubesc? IAC 2 6 Si voi injositi pe cel sarac! Oare nu bogatii va asupresc si va tirasc i naintea judecatoriilor? IAC 2 7 Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtati? IAC 2 8 Daca impliniti Legea imparateasca, potrivit Scripturii:"Sa iubesti pe ap roapele tau ca pe tine insuti", bine faceti. IAC 2 9 Dar daca aveti in vedere fata omului, faceti un pacat, si sunteti osindi ti de Lege ca niste calcatori de Lege. IAC 2 10 Caci, cine pazeste toata Legea si greseste intr-o singura porunca, se f ace vinovat de toate. IAC 2 11 Caci, Cel ce a zis:"Sa nu preacurvesti", a zis si:"Sa nu ucizi." Acum, daca nu preacurvesti, dar ucizi, te faci calcator al Legii. IAC 2 12 Sa vorbiti si sa lucrati ca niste oameni care au sa fie judecati de o l ege a slobozeniei: IAC 2 13 caci judecata este fara mila pentru cel ce n-a avut mila, dar mila biru ieste judecata. IAC 2 14 Fratii mei, ce-i foloseste cuiva sa spuna ca are credinta, daca n-are f apte? Poate oare credinta aceasta sa-l mintuiasca? IAC 2 15 Daca un frate sau o sora sunt goi si lipsiti de hrana de toate zilele, IAC 2 16 si unul dintre voi le zice:"Duceti-va in pace, incalziti-va si saturati -va!" fara sa le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? IAC 2 17 Tot asa si credinta: daca n-are fapte, este moarta in ea insasi. IAC 2 18 Dar va zice cineva:"Tu ai credinta, si eu am faptele.""Arata-mi credint a ta fara fapte, si eu iti voi arata credinta mea din faptele mele." IAC 2 19 Tu crezi ca Dumnezeu este unul si bine faci, dar si dracii cred... si s e infioara! IAC 2 20 Vrei dar sa intelegi, om nesocotit, ca credinta fara fapte este zadarni ca? IAC 2 21 Avraam, parintele nostru, n-a fost el socotit neprihanit prin fapte, ci nd a adus pe fiul sau Isaac jertfa pe altar? IAC 2 22 Vezi ca credinta lucra impreuna cu faptele lui, si, prin fapte, credint a a ajuns desavirsita. IAC 2 23 Astfel s-a implinit Scriptura care zice:"Avraam a crezut pe Dumnezeu, s i i s-a socotit ca neprihanire", si el a fost numit"prietenul lui Dumnezeu." IAC 2 24 Vedeti dar ca omul este socotit neprihanit prin fapte, si nu numai prin credinta. IAC 2 25 Tot asa curva Rahav: n-a fost socotita si ea neprihanita prin fapte cin d a gazduit pe soli si i-a scos afara pe alta cale? IAC 2 26 Dupa cum trupul fara duh este mort, tot asa si credinta fara fapte este

moarta. IAC 3 1 Fratii mei, sa nu fiti multi invatatori, caci stiti ca vom primi o judec ata mai aspra. IAC 3 2 Toti gresim in multe feluri. Daca nu greseste cineva in vorbire, este un om desavirsit, si poate sa-si tina in friu tot trupul. IAC 3 3 De pilda, daca punem cailor friul in gura, ca sa ne asculte, le cirmuim tot trupul. IAC 3 4 Iata, si corabiile, cit de mari sunt si, macar ca sunt minate de vinturi iuti, totusi sunt cirmuite de o cirma foarte mica, dupa gustul cirmaciului. IAC 3 5 Tot asa si limba, este un mic madular, si se faleste cu lucruri mari. Ia ta, un foc mic ce padure mare aprinde! IAC 3 6 Limba este si ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre madularele noastre, care intineaza tot trupul si aprinde roata vietii, cind est e aprinsa de focul gheenei. IAC 3 7 Toate soiurile de fiare, de pasari, de tiritoare, de vietuitoare de mare se imblinzesc, si au fost imblinzite de neamul omenesc; IAC 3 8 dar limba, nici un om n-o poate imblinzi. Ea este un rau, care nu se poa te infrina, este plina de o otrava de moarte. IAC 3 9 Cu ea binecuvintam pe Domnul si Tatal nostru si tot cu ea blestemam pe o ameni care sunt facuti dupa asemanarea lui Dumnezeu. IAC 3 10 Din aceeasi gura ies si binecuvintarea si blestemul! Nu trebuie sa fie asa, fratii mei! IAC 3 11 Oare din aceeasi vina a izvorului tisneste si apa dulce si apa amara? IAC 3 12 Fratii mei, poate oare un smochin sa faca masline, sau o vita sa faca s mochine? Nici apa sarata nu poate da apa dulce. IAC 3 13 Cine dintre voi este intelept si priceput? Sa-si arate, prin purtarea l ui buna, faptele facute cu blindetea intelepciunii! IAC 3 14 Dar, daca aveti in inima voastra pizma amara si un duh de cearta, sa n u va laudati si sa nu mintiti impotriva adevarului. IAC 3 15 Intelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este paminteasca, fireasca, dr aceasca. IAC 3 16 Caci acolo unde sunt pizma si duh de cearta, sunt tulburare si tot felu l de fapte rele. IAC 3 17 Intelepciunea care vine de sus este intii, curata, apoi pasnica, blinda , usor de induplecat, plina de indurare si de roduri bune, fara partinire, nefat arnica. IAC 3 18 Si roada neprihanirii este semanata in pace pentru cei ce fac pace. IAC 4 1 De unde vin luptele si certurile intre voi? Nu vin oare din poftele voas tre, care se lupta in madularele voastre? IAC 4 2 Voi poftiti, si nu aveti; ucideti, pizmuiti, si nu izbutiti sa capatati; va certati, si va luptati; si nu aveti, pentru ca nu cereti. IAC 4 3 Sau cereti si nu capatati, pentru ca cereti rau, cu gind sa risipiti in placerile voastre. IAC 4 4 Suflete preacurvare! Nu stiti ca prietenia lumii este vrajmasie cu Dumne zeu? Asa ca cine vrea sa fie prieten cu lumea, se face vrajmas cu Dumnezeu. IAC 4 5 Credeti ca degeaba vorbeste Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu s a locuiasca in noi, ne vrea cu gelozie pentru sine. IAC 4 6 Dar, in schimb ne da un har si mai mare. De aceea zice Scriptura:"Dumnez eu sta impotriva celor mindri, dar da har celor smeriti." IAC 4 7 Supuneti-va dar lui Dumnezeu. Impotriviti-va diavolului, si el va fugi de la voi. IAC 4 8 Apropiati-va de Dumnezeu, si El Se va apropia de voi. Curatiti-va miinil e, pacatosilor, curatiti-va inima, oameni cu inima impartita! IAC 4 9 Simtiti-va ticalosia; tinguiti-va si plingeti! Risul vostru sa se prefac a in tinguire, si bucuria voastra in intristare: IAC 4 10 Smeriti-va inaintea Domnului, si El va va inalta. IAC 4 11 Nu va vorbiti de rau unii pe altii, fratilor! Cine vorbeste de rau pe u n frate, sau judeca pe fratele sau, vorbeste de rau Legea sau judeca Legea. Si d aca judeci Legea, nu esti implinitor al Legii, ci judecator. IAC 4 12 Unul singur este datatorul si judecatorul Legii: Acela care are putere

sa mintuiasca si sa piarda. Dar tu, cine esti de judeci pe aproapele tau? IAC 4 13 Ascultati, acum, voi care ziceti:"Astazi sau miine ne vom duce in cutar e cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie si vom cistiga!" IAC 4 14 Si nu stiti ce va aduce ziua de miine! Caci ce este viata voastra? Nu s unteti decit un abur care se arata putintel si apoi piere. IAC 4 15 Voi, dimpotriva, ar trebui sa ziceti:"Daca va vrea Domnul, vom trai si vom face cutare sau cutare lucru." IAC 4 16 Pe cind acum va faliti cu laudarosiile voastre! Orice lauda de felul ac esta este rea. IAC 4 17 Deci, cine stie sa faca bine si nu face, savirseste un pacat! IAC 5 1 Ascultati acum voi, bogatilor! Plingeti si tinguiti-va, din pricina neno rocirilor, care au sa vina peste voi. IAC 5 2 Bogatiile voastre au putrezit, si hainele voastre sunt roase de molii. IAC 5 3 Aurul si argintul vostru au ruginit; si rugina lor va fi o dovada impotr iva voastra: ca focul are sa va manince carnea! V-ati strins comori in zilele d in urma! IAC 5 4 Iata ca plata lucratorilor, care v-au secerat cimpiile, si pe care le-at i oprit-o, prin inselaciune, striga! Si strigatele seceratorilor au ajuns la ure chile Domnului ostirilor. IAC 5 5 Ati trait pe pamint in placeri si in desfatari. V-ati saturat inimile ch iar intr-o zi de macel. IAC 5 6 Ati osindit, ati omorit pe cel neprihanit, care nu vi se impotrivea! IAC 5 7 Fiti dar indelung rabdatori, fratilor, pina la venirea Domnului. Iata ca plugarul asteapta roada scumpa a pamintului, si o asteapta cu rabdare, pina pri meste ploaie timpurie si tirzie. IAC 5 8 Fiti si voi indelung rabdatori, intariti-va inimile, caci venirea Domnul ui este aproape. IAC 5 9 Nu va plingeti unii impotriva altora, fratilor, ca sa nu fiti judecati: iata ca Judecatorul este chiar la usa. IAC 5 10 Fratii mei, luati ca pilda de suferinta si de rabdare pe prorocii, care au vorbit in Numele Domnului. IAC 5 11 Iata, noi numim fericiti pe cei ce au rabdat. Ati auzit vorbindu-se des pre rabdarea lui Iov, si ati vazut ce sfirsit i-a dat Domnul, si cum Domnul este plin de mila si de indurare. IAC 5 12 Mai presus de toate, fratii mei, sa nu va jurati nici pe cer, nici pe p amint, nici cu vreun altfel de juramint. Ci"da" al vostru sa fie"da", si"nu" sa fie"nu", ca sa nu cadeti sub judecata. IAC 5 13 Este vreunul printre voi in suferinta? Sa se roage! Este vreunul cu ini ma buna? Sa cinte cintari de lauda! IAC 5 14 Este vreunul printre voi bolnav? Sa cheme pe prezbiterii Bisericii, si sa se roage pentru el, dupa ce-l vor unge cu untdelemn in Numele Domnului. IAC 5 15 Rugaciunea facuta cu credinta va mintui pe cel bolnav, si Domnul il va insanatosa; si daca a facut pacate, ii vor fi iertate. IAC 5 16 Marturisiti-va unii altora pacatele, si rugati-va unii pentru altii, ca sa fiti vindecati. Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit. IAC 5 17 Ilie era un om supus acelorasi slabiciuni ca si noi; si s-a rugat cu st aruinta sa nu ploaie, si n-a plouat deloc in tara trei ani si sase luni. IAC 5 18 Apoi s-a rugat din nou, si cerul a dat ploaie, si pamintul si-a dat rod ul. IAC 5 19 Fratilor, daca s-a ratacit vreunul dintre voi de la adevar, si-l intoar ce un altul, IAC 5 20 sa stiti ca cine intoarce pe un pacatos de la ratacirea caii lui, va mi ntui un suflet de la moarte, si va acoperi o sumedenie de pacate. 1PE 1 1 Petru, apostol al lui Isus Hristos, catre alesii care traiesc ca straini imprastiati prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia si Bitinia, 1PE 1 2 dupa stiinta mai dinainte a lui Dumnezeu Tatal, prin sfintirea lucrata d e Duhul, spre ascultarea si stropirea cu singele lui Isus Hristos: Harul si pace a sa va fie inmultite! 1PE 1 3 Binecuvintat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care, dupa indurarea Sa cea mare, ne-a nascut din nou prin invierea lui Isus Hristos d

in morti, la o nadejde vie 1PE 1 4 si la o mostenire nestricacioasa si neintinata, si care nu se poate vest eji, pastrata in ceruri pentru voi. 1PE 1 5 Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu, prin credinta, pentru mintui rea gata sa fie descoperita in vremurile de apoi. 1PE 1 6 In ea voi va bucurati mult, macar ca acum, daca trebuie, sunteti intrist ati pentru putina vreme, prin felurite incercari, 1PE 1 7 pentru ca incercarea credintei voastre, cu mult mai scumpa decit aurul c are piere si care totusi este incercat prin foc, sa aiba ca urmare lauda, slava si cinstea, la aratarea lui Isus Hristos, 1PE 1 8 pe care voi Il iubiti fara sa-L fi vazut, credeti in El, fara sa-L vedet i, si va bucurati cu o bucurie negraita si stralucita, 1PE 1 9 pentru ca veti dobindi, ca sfirsit al credintei voastre, mintuirea sufle telor voastre. 1PE 1 10 prorocii, care au prorocit despre harul care va era pastrat voua, au fa cut din mintuirea aceasta tinta cercetarilor si cautarii lor staruitoare. 1PE 1 11 Ei cercetau sa vada ce vreme si ce imprejurari avea in vedere Duhul lui Hristos, care era in ei, cind vestea mai dinainte patimile lui Hristos si slava de care aveau sa fie urmate. 1PE 1 12 Lor le-a fost descoperit ca nu pentru ei insisi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovaduit Evanghel ia, prin Duhul Sfint trimis din cer si in care chiar ingerii doresc sa priveasca . 1PE 1 13 De aceea, incingeti-va coapsele mintii voastre, fiti treji, si puneti-v a toata nadejdea in harul, care va va fi adus, la aratarea lui Isus Hristos. 1PE 1 14 Ca niste copii ascultatori, nu va lasati tiriti in poftele, pe care le aveati altadata, cind erati in nestiinta. 1PE 1 15 Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfint, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. 1PE 1 16 Caci este scris:"Fiti sfinti, caci Eu sunt sfint." 1PE 1 17 Si daca chemati ca Tata pe Cel ce judeca fara partinire pe fiecare dupa faptele lui, purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre; 1PE 1 18 caci stiti ca nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ati fost rascumparati din felul desert de vietuire, pe care-l mosteniserati de la parinti i vostri, 1PE 1 19 ci cu singele scump al lui Hristos, Mielul fara cusur si fara prihana. 1PE 1 20 El a fost cunoscut mai inainte de intemeierea lumii, si a fost aratat l a sfirsitul vremurilor pentru voi, 1PE 1 21 care, prin El, sunteti credinciosi in Dumnezeu, care L-a inviat din mor ti, si I-a dat slava, pentru ca credinta si nadejdea voastra sa fie in Dumnezeu. 1PE 1 22 Deci, ca unii care, prin ascultarea de adevar, v-ati curatit sufletele prin Duhul, ca sa aveti o dragoste de frati neprefacuta, iubiti-va cu caldura un ii pe altii, din toata inima; 1PE 1 23 fiindca ati fost nascuti din nou nu dintr-o saminta, care poate putrezi , ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvintul lui Dumnezeu, care este viu si care ramine in veac. 1PE 1 24 Caci orice faptura este ca iarba, si toata slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usuca si floarea cade jos, 1PE 1 25 dar Cuvintul Domnului ramine in veac. Si acesta este Cuvintul, care v-a fost propovaduit prin Evanghelie. 1PE 2 1 Lepadati dar orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacatorie, d e pizma si de clevetire; 1PE 2 2 si, ca niste prunci nascuti de curind, sa doriti laptele duhovnicesc si curat, pentru ca prin el sa cresteti spre mintuire, 1PE 2 3 daca ati gustat in adevar ca bun este Domnul. 1PE 2 4 Apropiati-va de El, piatra vie, lepadata de oameni, dar aleasa si scump a inaintea lui Dumnezeu. 1PE 2 5 Si voi, ca niste pietre vii, sunteti ziditi ca sa fiti o casa duhovnicea sca, o preotie sfinta, si sa aduceti jertfe duhovnicesti, placute lui Dumnezeu,

prin Isus Hristos. 1PE 2 6 Caci este scris in Scriptura:"Iata ca pun in Sion o piatra din capul ung hiului, aleasa, scumpa, si cine se increde in El, nu va fi dat de rusine." 1PE 2 7 Cinstea aceasta este dar pentru voi care ati crezut! Dar pentru cei necr edinciosi,"piatra, pe care au lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul un ghiului"; 1PE 2 8 Si"o piatra de poticnire, si o stinca de cadere." Ei se lovesc de ea, pe ntru ca n-au crezut Cuvintul, si la aceasta sunt rinduiti. 1PE 2 9 Voi insa sunteti o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfin t, un popor, pe care Dumnezeu si l-a cistigat ca sa fie al Lui, ca sa vestiti pu terile minunate ale Celui ce v-a chemat din intuneric la lumina Sa minunata; 1PE 2 10 pe voi, care odinioara nu erati un popor, dar acum sunteti poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu capataserati indurare, dar acum ati capatat indurare. 1PE 2 11 Prea iubitilor, va sfatuiesc ca pe niste straini si calatori, sa va fer iti de poftele firii pamintesti care se razboiesc cu sufletul. 1PE 2 12 Sa aveti o purtare buna in mijlocul Neamurilor, pentru ca in ceea ce va vorbesc de rau ca pe niste facatori de rele, prin faptele voastre bune, pe care le vad, sa slaveasca pe Dumnezeu in ziua cercetarii. 1PE 2 13 Fiti supusi oricarei stapiniri omenesti, pentru Domnul: atit imparatulu i, ca inalt stapinitor, 1PE 2 14 cit si dregatorilor, ca unii care sunt trimisi de el sa pedepseasca pe facatorii de rele si sa laude pe cei ce fac bine. 1PE 2 15 Caci voia lui Dumnezeu este, ca facind ce este bine, sa astupati gura o amenilor nestiutori si prosti. 1PE 2 16 Purtati-va ca niste oameni slobozi, fara sa faceti din slobozenia aceas ta o haina a rautatii, ci ca niste robi ai lui Dumnezeu. 1PE 2 17 Cinstiti pe toti oamenii, iubiti pe frati, temeti-va de Dumnezeu, dati cinste imparatului! 1PE 2 18 Slugilor, fiti supuse stapinilor vostri cu toata frica, nu numai celor ce sunt buni si blinzi, ci si celor greu de multumit. 1PE 2 19 Caci este un lucru placut, daca cineva, pentru cugetul lui fata de Dumn ezeu, sufere intristare, si sufere pe nedrept. 1PE 2 20 In adevar, ce fala este sa suferiti cu rabdare sa fiti palmuiti cind at i facut rau? Dar daca suferiti cu rabdare, cind ati facut ce este bine, lucrul a cesta este placut lui Dumnezeu. 1PE 2 21 Si la aceasta ati fost chemati; fiindca si Hristos a suferit pentru voi , si v-a lasat o pilda, ca sa calcati pe urmele Lui. 1PE 2 22"El n-a facut pacat, si in gura Lui nu s-a gasit viclesug." 1PE 2 23 Cind era batjocorit, nu raspundea cu batjocuri, si cind era chinuit, nu ameninta, ci Se supunea Dreptului Judecator. 1PE 2 24 El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fii nd morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire: prin ranile Lui ati fost v indecati. 1PE 2 25 Caci erati ca niste oi ratacite. Dar acum v-ati intors la Pastorul si E piscopul sufletelor voastre. 1PE 3 1 Tot astfel, nevestelor, fiti supuse si voi barbatilor vostri; pentru ca, daca unii nu asculta Cuvintul, sa fie cistigati fara cuvint, prin purtarea neve stelor lor, 1PE 3 2 cind va vor vedea felul vostru de trai: curat si in temere. 1PE 3 3 Podoaba voastra sa nu fie podoaba de afara, care sta in impletitura paru lui, in purtarea de scule de aur sau in imbracarea hainelor, 1PE 3 4 ci sa fie omul ascuns al inimii, in curatia nepieritoare a unui duh blin d si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu. 1PE 3 5 Astfel se impodobeau odinioara sfintele femei, care nadajduiau in Dumnez eu, si erau supuse barbatilor lor; 1PE 3 6 ca Sara, care asculta pe Avraam si-l numea"domnul ei." Fiicele ei v-ati facut voi, daca faceti binele fara sa va temeti de ceva. 1PE 3 7 Barbatilor, purtati-va si voi, la rindul vostru, cu intelepciune cu neve stele voastre, dind cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mosten i impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedicate rugaciunile voastre.

1PE 3 8 Incolo, toti sa fiti cu aceleasi ginduri, simtind cu altii, iubind ca fr atii, milosi, smeriti. 1PE 3 9 Nu intoarceti rau pentru rau, nici ocara pentru ocara, dimpotriva, binec uvintati, caci la aceasta ati fost chemati: sa mosteniti binecuvintarea. 1PE 3 10"Caci cine iubeste viata, si vrea sa vada zile bune, sa-si infrineze lim ba de la rau, si buzele de la cuvinte inselatoare. 1PE 3 11 Sa se departeze de rau si sa faca binele, sa caute pacea, si s-o urmare asca. 1PE 3 12 Caci ochii Domnului sunt peste cei neprihaniti, si urechile Lui iau ami nte la rugaciunile lor. Dar Fata Domnului este impotriva celor ce fac raul." 1PE 3 13 Si cine va va face rau, daca sunteti plini de rivna pentru bine? 1PE 3 14 Chiar daca aveti de suferit pentru neprihanire, ferice de voi!"N-aveti nici o teama de ei, si nu va tulburati! 1PE 3 15 Ci sfintiti in inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este in voi; dar cu bli ndete si teama, 1PE 3 16 avind un cuget curat, pentru ca cei ce birfesc purtarea voastra buna in Hristos, sa ramina de rusine tocmai in lucrurile in care va vorbesc de rau. 1PE 3 17 Caci este mai bine, daca asa este voia lui Dumnezeu, sa suferiti pentru ca faceti binele, decit pentru ca faceti raul. 1PE 3 18 Hristos, de asemenea, a suferit o data pentru pacate, El, Cel neprihan it, pentru cei nelegiuiti, ca sa ne aduca la Dumnezeu. El a fost omorit in trup, dar a fost inviat in duh, 1PE 3 19 in care S-a dus sa propovaduiasca duhurilor din inchisoare, 1PE 3 20 care fusesera razvratite odinioara, cind indelunga rabdare a lui Dumnez eu era in asteptare, in zilele lui Noe, cind se facea corabia, in care au fost s capate prin apa un mic numar de suflete, si anume opt. 1PE 3 21 Icoana aceasta inchipuitoare va mintuieste acum pe voi, si anume botezu l, care nu este o curatire de intinaciunile trupesti, ci marturia unui cuget cur at inaintea lui Dumnezeu prin invierea lui Isus Hristos, 1PE 3 22 care sta la dreapta lui Dumnezeu, dupa ce S-a inaltat la cer, si Si-a s upus ingerii, stapinirile si puterile. 1PE 4 1 Astfel dar, fiindca Hristos a patimit in trup, inarmati-va si voi cu ace lasi fel de gindire. Caci Cel ce a patimit in trup, a sfirsit-o cu pacatul, 1PE 4 2 pentru ca, in vremea care-i mai ramine de trait in trup, sa nu mai traia sca dupa poftele oamenilor, ci dupa voia lui Dumnezeu. 1PE 4 3 Ajunge, in adevar, ca in trecut ati facut voia Neamurilor, si ati trait in desfrinari, in pofte, in betii, in ospete, in chefuri si in slujiri idolesti neingaduite. 1PE 4 4 De aceea se mira ei ca nu alergati impreuna cu ei la acelasi potop de de sfriu, si va batjocoresc. 1PE 4 5 Dar au sa dea socoteala inaintea Celui ce este gata sa judece viii si mo rtii. 1PE 4 6 Caci tocmai in vederea aceasta a fost vestita Evanghelia si celor morti, pentru ca sa fie judecati ca oameni in trup, dar sa traiasca dupa Dumnezeu, in duh. 1PE 4 7 Sfirsitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiti intelepti dar, si veghea ti in vederea rugaciunii. 1PE 4 8 Mai presus de toate, sa aveti o dragoste fierbinte unii pentru altii, ca ci dragostea acopere o sumedenie de pacate. 1PE 4 9 Fiti primitori de oaspeti intre voi, fara cirtire. 1PE 4 10 Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare di n voi sa slujeasca altora dupa darul, pe care l-a primit. 1PE 4 11 Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu. Daca slujest e cineva, sa slujeasca dupa puterea pe care i-o da Dumnezeu: pentru ca in toate lucrurile sa fie slavit Dumnezeu prin Isus Hristos, a caruia este slava si puter ea in vecii vecilor! Amin. 1PE 4 12 Prea iubitilor, nu va mirati de incercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sa va incerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste vo i:

1PE 4 13 dimpotriva, bucurati-va, intrucit aveti parte de patimile lui Hristos, ca sa va bucurati si sa va veseliti si la aratarea slavei Lui. 1PE 4 14 Daca sunteti batjocoriti pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiin dca Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneste peste voi. 1PE 4 15 Nimeni din voi sa nu sufere ca ucigas, sau ca hot, sau ca facator de re le, sau ca unul care se amesteca in treburile altuia. 1PE 4 16 Dimpotriva, daca sufere pentru ca este crestin, sa nu-i fie rusine, ci sa proslaveasca pe Dumnezeu pentru numele acesta. 1PE 4 17 Caci suntem in clipa cind judecata sta sa inceapa de la casa lui Dumnez eu. Si daca incepe cu noi, care va fi sfirsitul celor ce nu asculta de Evangheli a lui Dumnezeu? 1PE 4 18 Si daca cel neprihanit scapa cu greu, ce se va face cel nelegiuit si ce l pacatos? 1PE 4 19 Asa ca cei ce sufera dupa voia lui Dumnezeu, sa-si incredinteze suflete le credinciosului Ziditor, si sa faca ce este bine. 1PE 5 1 Sfatuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca si ei , un martor al patimilor lui Hristos, si partas al slavei care va fi descoperita : 1PE 5 2 pastoriti turma lui Dumnezeu care este sub paza voastra, nu de sila, ci de buna voie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un cistig mirsav, ci cu lepadar e de sine. 1PE 5 3 Nu ca si cum ati stapini peste cei ce v-au cazut la imparteala, ci facin du-va pilde turmei. 1PE 5 4 Si cind Se va arata Pastorul cel mare, veti capata cununa, care nu se po ate vesteji, a slavei. 1PE 5 5 Tot asa si voi, tinerilor, fiti supusi celor batrini. Si toti, in legatu rile voastre, sa fiti impodobiti cu smerenie. Caci"Dumnezeu sta impotriva celor mindri, dar celor smeriti le da har." 1PE 5 6 Smeriti-va dar sub mina tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, E l sa va inalte. 1PE 5 7 Si aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El insusi ingri jeste de voi. Pentru ca potrivnicul vostru, diavolul, da tircoale ca un leu care racneste, si cauta pe cine sa inghita. 1PE 5 8 Fiti treji, si vegheati! 1PE 5 9 Impotriviti-va lui tari in credinta, stiind ca si fratii vostri in lume trec prin aceleasi suferinte ca voi. 1PE 5 10 Dumnezeul oricarui har, care v-a chemat in Hristos Isus la slava Sa ves nica, dupa ce veti suferi putina vreme, va va desavirsi, va va intari, va va da putere si va va face neclintiti. 1PE 5 11 A Lui sa fie slava si puterea in vecii vecilor! Amin. 1PE 5 12 V-am scris aceste putine rinduri prin Silvan, care cred ca este un frat e credincios, ca sa va sfatuiesc si sa va adeveresc ca adevaratul har al lui Dum nezeu este harul acesta, de care v-ati alipit. 1PE 5 13 Biserica aleasa cu voi, care este in Babilon, va trimite sanatate. Tot asa si Marcu, fiul meu. 1PE 5 14 Spuneti-va sanatate unii altora cu o sarutare de dragoste. Pacea sa fi e cu voi cu toti care sunteti in Hristos Isus! Amin. 2PE 1 1 Simon Petru, rob si apostol al lui Isus Hristos, catre cei ce au capatat o credinta de acelasi pret cu a noastra, prin dreptatea Dumnezeului si Mintuito rului nostru Isus Hristos: 2PE 1 2 Harul si pacea sa va fie inmultite prin cunoasterea lui Dumnezeu si a Do mnului nostru Isus Hristos! 2PE 1 3 Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia pri n cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si puterea Lui, 2PE 1 4 prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea care este in lume prin pofte. 2PE 1 5 De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta; 2PE 1 6 cu cunostinta, infrinarea; cu infrinarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia

; 2PE 1 7 cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni . 2PE 1 8 Caci, daca aveti din belsug aceste lucruri in voi, ele nu va vor lasa sa fiti nici lenesi, nici neroditori in ce priveste deplina cunostinta a Domnului nostru Isus Hristos. 2PE 1 9 Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umbla cu ochii inchisi si a ui tat ca a fost curatit de vechile lui pacate. 2PE 1 10 De aceea, fratilor, cautati cu atit mai mult sa va intariti chemarea si alegerea voastra, caci daca faceti lucrul acesta, nu veti aluneca niciodata. 2PE 1 11 In adevar, in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului si Mintuitorului nostru Isus Hristos. 2PE 1 12 De aceea, voi fi gata sa va aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, macar ca le stiti, si sunteti tari in adevarul pe care-l aveti. 2PE 1 13 Dar socotesc ca este drept, cit voi mai fi in cortul acesta, sa va tin treji, aducindu-va aminte de lucrurile acestea, 2PE 1 14 caci stiu ca dezbracarea de cortul meu va veni deodata, dupa cum mi-a a ratat Domnul nostru Isus Hristos. 2PE 1 15 Imi voi da osteneala dar, ca si dupa moartea mea, sa va puteti aduce to tdeauna aminte de aceste lucruri. 2PE 1 16 In adevar, v-am facut cunoscute puterea si venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu intemeindu-ne pe niste basme mestesugit alcatuite, ci ca unii care am vazut noi insine cu ochii nostri marirea Lui. 2PE 1 17 Caci El a primit de la Dumnezeu Tatal cinste si slava, atunci cind din slava minunata, s-a auzit deasupra Lui un glas, care zicea:"Acesta este Fiul Meu prea iubit, in care Imi gasesc placerea." 2PE 1 18 Si noi insine am auzit acest glas venind din cer, cind eram cu El pe mu ntele cel sfint. 2PE 1 19 Si avem cuvintul prorociei facut si mai tare; la care bine faceti ca lu ati aminte, ca la o lumina care straluceste intr-un loc intunecos, pina se va cr apa de ziua si va rasari luceafarul de dimineata in inimile voastre. 2PE 1 20 Fiindca mai intii de toate, sa stiti ca nici o prorocie din Scriptura n u se tilcuieste singura. 2PE 1 21 Caci nici o prorocie n-a fost adusa prin voia omului, ci oamenii au vor bit de la Dumnezeu, minati de Duhul Sfint. 2PE 2 1 In norod s-au ridicat si proroci mincinosi, cum si intre voi vor fi inva tatori mincinosi care vor strecura pe furis erezii nimicitoare, se vor lepada de Stapinul, care i-a rascumparat, si vor face sa cada asupra lor o pierzare napra znica. 2PE 2 2 Multi ii vor urma in destrabalarile lor. Si, din pricina lor, calea adev arului va fi vorbita de rau. 2PE 2 3 In lacomia lor vor cauta ca, prin cuvintari inselatoare, sa aiba un cist ig de la voi. Dar osinda ii paste de multa vreme, si pierzarea lor nu dormiteaza . 2PE 2 4 Caci, daca n-a crutat Dumnezeu pe ingerii care au pacatuit, ci i-a arunc at in Adinc, unde stau inconjurati de intuneric, legati cu lanturi si pastrati p entru judecata; 2PE 2 5 daca n-a crutat El lumea veche, ci a scapat pe Noe, acest propovaduitor al neprihanirii, impreuna cu alti sapte insi, cind a trimis potopul peste o lume de nelegiuiti; 2PE 2 6 daca a osindit El la pieire si a prefacut in cenusa cetatile Sodoma si G omora, ca sa slujeasca de pilda celor ce vor trai in nelegiuire, 2PE 2 7 si daca a scapat pe neprihanitul Lot, care era foarte intristat de viata destrabalata a acestor stricati, 2PE 2 8 (caci neprihanitul acesta care locuia in mijlocul lor, isi chinuia in t oate zilele sufletul lui neprihanit, din pricina celor ce vedea si auzea din fap tele lor nelegiuite), 2PE 2 9 inseamna ca Domnul stie sa izbaveasca din incercare pe oamenii cucernici , si sa pastreze pe cei nelegiuiti, ca sa fie pedepsiti in ziua judecatii: 2PE 2 10 mai ales pe cei ce, in pofta lor necurata, umbla poftind trupul altuia,

si dispretuiesc stapinirea. Ca niste indrazneti si incapatinati ce sunt, ei nu se tem sa batjocoreasca dregatoriile, 2PE 2 11 pe cind ingerii, care sunt mai mari in tarie si putere, nu aduc inainte a Domnului nici o judecata batjocoritoare impotriva lor. 2PE 2 12 Dar acestia, ca niste dobitoace fara minte, din fire sortite sa fie pri nse si nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor pieri in insasi stricaciunea lor, 2PE 2 13 si isi vor lua astfel plata cuvenita pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este sa traiasca in placeri ziua in amiaza mare. Ca niste intinati si spurca ti, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cind ospateaza impreuna cu voi. 2PE 2 14 Le scapara ochii de preacurvie, si nu se satura de pacatuit. Momesc suf letele nestatornice, au inima deprinsa la lacomie, sunt niste blestemati! 2PE 2 15 Dupa ce au parasit calea cea dreapta, au ratacit, si au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata faradelegii. 2PE 2 16 Dar a fost mustrat aspru pentru calcarea lui de lege: o magarita necuvi ntatoare, care a inceput sa vorbeasca cu glas omenesc, a pus friu nebuniei proro cului. 2PE 2 17 Oamenii acestia sunt niste fintini fara apa, niste nori, alungati de fu rtuna: lor le este pastrata negura intunericului. 2PE 2 18 Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele carnii si cu desfrinari, pe cei ce de abia au scapat de cei ce traiesc in ratacire. 2PE 2 19 Le fagaduiesc slobozenia, in timp ce ei insisi sunt robi ai stricaciuni i. Caci fiecare este robul lucrului de care este biruit. 2PE 2 20 In adevar, daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii, prin cunoast erea Domnului si Mintuitorului nostru Isus Hristos, se incurca iarasi si sunt bi ruiti de ele, starea lor de pe urma se face mai rea decit cea dintii. 2PE 2 21 Ar fi fost mai bine pentru ei sa nu fi cunoscut calea neprihanirii, dec it, dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfinta, care le fusese d ata. 2PE 2 22 Cu ei s-a intimplat ce spune zicala adevarata:"Ciinele s-a intors la ce varsase", si,"scroafa spalata s-a intors sa se tavaleasca iarasi in mocirla." 2PE 3 1 Prea iubitilor, aceasta este a doua epistola, pe care v-o scriu. In amin doua, caut sa va trezesc mintea sanatoasa, prin instiintari, 2PE 3 2 ca sa va fac sa va aduceti aminte de lucrurile vestite mai dinainte de s fintii proroci, si de porunca Domnului si Mintuitorului nostru, data prin aposto lii vostri. 2PE 3 3 Inainte de toate, sa stiti ca in zilele din urma vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trai dupa poftele lor 2PE 3 4 si vor zice:"Unde este fagaduinta venirii Lui? Caci de cind au adormit p arintii nostri, toate ramin asa cum erau de la inceputul zidirii!" 2PE 3 5 Caci inadins se fac ca nu stiu ca odinioara erau ceruri si un pamint sco s prin Cuvintul lui Dumnezeu din apa si cu ajutorul apei, 2PE 3 6 si ca lumea de atunci a pierit tot prin ele, inecata de apa. 2PE 3 7 Iar cerurile si pamintul de acum sunt pazite si pastrate prin acelasi Cu vint, pentru focul din ziua de judecata si de pieire a oamenilor nelegiuiti. 2PE 3 8 Dar, prea iubitilor, sa nu uitati un lucru: ca, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, si o mie de ani sunt ca o zi. 2PE 3 9 Domnul nu intirzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii, ci are o indelunga rabdare pentru voi, si doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa v ina la pocainta. 2PE 3 10 Ziua Domnului insa va veni ca un hot. In ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamintul, cu tot ce este pe el, va arde. 2PE 3 11 Deci, fiindca toate aceste lucruri au sa se strice, ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi, printr-o purtare sfinta si evlavioasa, 2PE 3 12 asteptind si grabind venirea zilei lui Dumnezeu, in care cerurile aprin se vor pieri, si trupurile ceresti se vor topi de caldura focului? 2PE 3 13 Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamint nou, in care va locui neprihanirea.

2PE 3 14 De aceea, prea iubitilor, fiindca asteptati aceste lucruri, siliti-va s a fiti gasiti inaintea Lui fara prihana, fara vina, si in pace. 2PE 3 15 Sa credeti ca indelunga rabdare a Domnului nostru este mintuire, cum va scris si prea iubitul nostru frate Pavel, dupa intelepciunea data lui, 2PE 3 16 ca si in toate epistolele lui, cind vorbeste despre lucrurile acestea. In ele sunt unele lucruri grele de inteles pe care cei nestiutori si nestatornic i le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor. 2PE 3 17 Voi deci, prea iubitilor, stiind mai dinainte aceste lucruri, paziti-va ca nu cumva sa va lasati tiriti de ratacirea acestor nelegiuiti, si sa va pierd eti taria; 2PE 3 18 ci cresteti in harul si in cunostinta Domnului si Mintuitorului nostru Isus Hristos. A Lui sa fie slava acum si in ziua vesniciei. Amin. 1IO 1 1 Ce era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am pr ivit si ce am pipait cu miinile noastre cu privire la Cuvintul vietii, 1IO 1 2 pentru ca viata a fost aratata si noi am vazut-o, si marturisim despre e a, si va vestim viata vesnica, viata care era la Tatal, si care ne-a fost aratat a; 1IO 1 3 deci, ce am vazut si am auzit, aceea va vestim si voua, ca si voi sa ave ti partasie cu noi. Si partasia noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau Isus Hristo s. 1IO 1 4 Si va scriem aceste lucruri, pentru ca bucuria voastra sa fie deplina. 1IO 1 5 Vestea pe care am auzit-o de la El si pe care v-o propovaduim, este ca D umnezeu e lumina, si in El nu este intuneric. 1IO 1 6 Daca zicem ca avem partasie cu El, si umblam in intuneric, mintim, si nu traim adevarul. 1IO 1 7 Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina, avem parta sie unii cu altii; si singele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curateste de orice pacat. 1IO 1 8 Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri, si adevarul nu este in n oi. 1IO 1 9 Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire. 1IO 1 10 Daca zicem ca n-am pacatuit, Il facem mincinos, si Cuvintul Lui nu este in noi. 1IO 2 1 Copilasilor, va scriu aceste lucruri, ca sa nu pacatuiti. Dar daca cinev a a pacatuit, avem la Tatal un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihanit. 1IO 2 2 El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre si nu numai pentru al e noastre, ci pentru ale intregii lumi. 1IO 2 3 Si prin aceasta stim ca Il cunoastem, daca pazim poruncile Lui. 1IO 2 4 Cine zice:"Il cunosc" si nu pazeste poruncile Lui, este un mincinos, si adevarul nu este in el. 1IO 2 5 Dar cine pazeste Cuvintul Lui, in el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desa virsita; prin aceasta stim ca suntem in El. 1IO 2 6 Cine zice ca ramine in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Isus. 1IO 2 7 Prea iubitilor, nu va scriu o porunca noua, ci o porunca veche, pe care ati avut-o de la inceput. Porunca aceasta veche este Cuvintul, pe care l-ati auz it. 1IO 2 8 Totusi, va scriu o porunca noua, lucru care este adevarat atit cu privir e la El, cit si cu privire la voi, caci intunericul se imprastie si lumina adeva rata si rasare chiar. 1IO 2 9 Cine zice ca este in lumina, si uraste pe fratele sau, este inca in intu neric pina acum. 1IO 2 10 Cine iubeste pe fratele sau, ramine in lumina, si in el nu este nici un prilej de poticnire. 1IO 2 11 Dar cine uraste pe fratele sau este in intuneric, umbla in intuneric si nu stie incotro merge, pentru ca intunericul i-a orbit ochii. 1IO 2 12 Va scriu, copilasilor, fiindca pacatele va sunt iertate pentru Numele L ui. 1IO 2 13 Va scriu, parintilor, fiindca ati cunoscut pe Cel ce este de la inceput . Va scriu, tinerilor fiindca ati biruit pe cel rau. V-am scris, copilasilor, fi

indca ati cunoscut pe Tatal. 1IO 2 14 V-am scris, parintilor, fiindca ati cunoscut pe Cel ce este de la incep ut. V-am scris, tinerilor, fiindca sunteti tari, si Cuvintul lui Dumnezeu ramine in voi, si ati biruit pe cel rau. 1IO 2 15 Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume. Daca iubeste cineva lumea, dr agostea Tatalui nu este in El. 1IO 2 16 Caci tot ce este in lume: pofta firii pamintesti, pofta ochilor si laud arosia vietii, nu sunt de la Tatal, ci din lume. 1IO 2 17 Si lumea si pofta ei trece, dar cine face voia lui Dumnezeu, ramine in veac. 1IO 2 18 Copilasilor, este ceasul cel de pe urma. Si, dupa cum ati auzit ca are sa vina anticrist, sa stiti ca acum s-au ridicat multi anticristi: prin aceasta cunoastem ca este ceasul de pe urma. 1IO 2 19 Ei au iesit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai nostri. Caci dac a ar fi fost dintre ai nostri, ar fi ramas cu noi; ci au iesit, ca sa se arate c a nu toti sunt dintre ai nostri. 1IO 2 20 Dar voi ati primit ungerea din partea Celui sfint, si stiti orice lucru . 1IO 2 21 V-am scris nu ca n-ati cunoaste adevarul, ci pentru ca il cunoasteti, s i stiti ca nici o minciuna nu vine din adevar. 1IO 2 22 Cine este mincinosul, daca nu cel ce tagaduieste ca Isus este Hristosul ? Acela este Anticristul, care tagaduieste pe Tatal si pe Fiul. 1IO 2 23 Oricine tagaduieste pe Fiul, n-are pe Tatal. Oricine marturiseste pe Fi ul, are si pe Tatal. 1IO 2 24 Ce ati auzit de la inceput, aceea sa ramina in voi. Daca ramine in voi ce ati auzit de la inceput, si voi veti ramine in Fiul si in Tatal. 1IO 2 25 Si fagaduinta, pe care ne-a facut-o El, este aceasta: viata vesnica. 1IO 2 26 V-am scris aceste lucruri in vederea celor ce cauta sa va rataceasca. 1IO 2 27 Cit despre voi, ungerea pe care ati primit-o de la El, ramine in voi, s i n-aveti trebuinta sa va invete cineva; ci, dupa cum ungerea Lui va invata desp re toate lucrurile si este adevarata, si nu este o minciuna, ramineti in El, dup a cum v-a invatat ea. 1IO 2 28 Si acum, copilasilor, ramineti in El, pentru ca atunci cind Se va arata El, sa avem indrazneala, si, la venirea Lui, sa nu raminem de rusine si departa ti de El. 1IO 2 29 Daca stiti ca El este neprihanit, sa stiti si ca oricine traieste in ne prihanire este nascut din El. 1IO 3 1 Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal, sa ne numim copii ai lui Dumnezeu ! Si suntem. Lumea nu ne cunoaste, pentru ca nu L-a cunoscut nici pe El. 1IO 3 2 Prea iubitilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Si ce vom fi, nu s-a aratat inca. Dar stim ca atunci cind Se va arata El, vom fi ca El, pentru ca Il vom vedea asa cum este. 1IO 3 3 Oricine are nadejdea aceasta in El, se curateste, dupa cum El este curat . 1IO 3 4 Oricine face pacat, face si faradelege; si pacatul este faradelege. 1IO 3 5 Si stiti ca El S-a aratat ca sa ia pacatele, si in El nu este pacat. 1IO 3 6 Oricine ramine in El, nu pacatuieste; oricine pacatuieste, nu L-a vazut , nici nu L-a cunoscut. 1IO 3 7 Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire este n eprihanit, cum El insusi este neprihanit. 1IO 3 8 Cine pacatuieste, este de la diavolul, caci diavolul pacatuieste de la inceput. Fiul lui Dumnezeu S-a aratat ca sa nimiceasca lucrarile diavolului. 1IO 3 9 Oricine este nascut din Dumnezeu, nu pacatuieste, pentru ca saminta Lui ramine in el, si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu. 1IO 3 10 Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu si copiii diavolului. Oricin e nu traieste in neprihanire, nu este de la Dumnezeu, nici cine nu iubeste pe fr atele sau. 1IO 3 11 Caci vestirea, pe care ati auzit-o de la inceput, este aceasta: sa ne i ubim unii pe altii, 1IO 3 12 nu cum a fost Cain, care era de la cel rau si a ucis pe fratele sau. Si

pentru ce l-a ucis? Pentru ca faptele lui erau rele, iar ale fratelui sau erau neprihanite. 1IO 3 13 Nu va mirati, fratilor, daca va uraste lumea. 1IO 3 14 Noi stim ca am trecut din moarte la viata, pentru ca iubim pe frati. Ci ne nu iubeste pe fratele sau, ramine in moarte. 1IO 3 15 Oricine uraste pe fratele sau este un ucigas; si stiti ca nici un uciga s n-are viata vesnica raminind in el. 1IO 3 16 Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea ca El Si-a dat viata pentru no i; si noi deci trebuie sa ne dam viata pentru frati. 1IO 3 17 Dar cine are bogatiile lumii acesteia, si vede pe fratele sau in nevoie , si isi inchide inima fata de el, cum ramine in el dragostea de Dumnezeu? 1IO 3 18 Copilasilor, sa nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta si cu ade varul. 1IO 3 19 Prin aceasta vom cunoaste ca suntem din adevar si ne vom linisti inimil e inaintea Lui, 1IO 3 20 in orice ne osindeste inima noastra, caci Dumnezeu este mai mare decit inima noastra, si cunoaste toate lucrurile. 1IO 3 21 Prea iubitilor, daca nu ne osindeste inima noastra, avem indrazneala la Dumnezeu. 1IO 3 22 Si orice vom cere, vom capata de la El, fiindca pazim poruncile Lui, si facem ce este placut inaintea Lui. 1IO 3 23 Si porunca Lui este sa credem in Numele Fiului Sau Isus Hristos, si sa ne iubim unii pe altii, cum ne-a poruncit El. 1IO 3 24 Cine pazeste poruncile Lui, ramine in El, si El in el. Si cunoastem ca El ramine in noi prin Duhul pe care ni L-a dat. 1IO 4 1 Prea iubitilor, sa nu dati crezare oricarui duh, ci sa cercetati duhuril e, daca sunt de la Dumnezeu; caci in lume au iesit multi proroci mincinosi. 1IO 4 2 Duhul lui Dumnezeu sa-L cunoasteti dupa aceasta: Orice duh, care marturi seste ca Isus Hristos a venit in trup, este de la Dumnezeu; 1IO 4 3 Si orice duh, care nu marturiseste pe Isus, nu este de la Dumnezeu, ci e ste duhul lui Antihrist, de a carui venire ati auzit. El chiar este in lume acum . 1IO 4 4 Voi, copilasilor, sunteti din Dumnezeu si i-ati biruit, pentru ca Cel ce este in voi, este mai mare decit cel ce este in lume. 1IO 4 5 Ei sunt din lume, de aceea vorbesc ca din lume, si lumea ii asculta. 1IO 4 6 Noi insa, suntem din Dumnezeu; cine cunoaste pe Dumnezeu ne asculta, ci ne nu este din Dumnezeu, nu ne asculta. Prin aceasta cunoastem duhul adevarului si duhul ratacirii. 1IO 4 7 Prea iubitilor, sa ne iubim unii pe altii; caci dragostea este de la Dum nezeu. Si oricine iubeste, este nascut din Dumnezeu, si cunoaste pe Dumnezeu. 1IO 4 8 Cine nu iubeste, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru ca Dumnezeu este drago ste. 1IO 4 9 Dragostea lui Dumnezeu fata de noi s-a aratat prin faptul ca Dumnezeu a trimis in lume pe singurul Sau Fiu, ca noi sa traim prin El. 1IO 4 10 Si dragostea sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi, si a trimis pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru p acatele noastre. 1IO 4 11 Prea iubitilor, daca astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie sa ne i ubim si noi unii pe altii. 1IO 4 12 Nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu; daca ne iubim unii pe altii, Dum nezeu ramine in noi, si dragostea Lui a ajuns desavirsita in noi. 1IO 4 13 Cunoastem ca raminem in El si ca El ramine in noi prin faptul ca ne-a d at din Duhul Sau. 1IO 4 14 Si noi am vazut si marturisim ca Tatal a trimis pe Fiul ca sa fie Mintu itorul lumii. 1IO 4 15 Cine va marturisi ca Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu ramine in el , si el in Dumnezeu. 1IO 4 16 Si noi am cunoscut si am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu fata d e noi. Dumnezeu este dragoste; si cine ramine in dragoste, ramine in Dumnezeu, s i Dumnezeu ramine in el.

1IO 4 17 Cum este El, asa suntem si noi in lumea aceasta: astfel se face ca drag ostea este desavirsita in noi, pentru ca sa avem deplina incredere in ziua judec atii. 1IO 4 18 In dragoste nu este frica; ci dragostea desavirsita izgoneste frica; pe ntru ca frica are cu ea pedeapsa; si cine se teme, n-a ajuns desavirsit in drago ste. 1IO 4 19 Noi Il iubim pentru ca El ne-a iubit intii. 1IO 4 20 Daca zice cineva:"Eu iubesc pe Dumnezeu", si uraste pe fratele sau, est e un mincinos; caci cine nu iubeste pe fratele sau, pe care-l vede, cum poate sa iubeasca pe Dumnezeu, pe care nu-L vede? 1IO 4 21 Si aceasta este porunca, pe care o avem de la El: cine iubeste pe Dumne zeu, iubeste si pe fratele sau. 1IO 5 1 Oricine crede ca Isus este Hristosul, este nascut din Dumnezeu, si orici ne iubeste pe Cel ce L-a nascut, iubeste si pe cel nascut din El. 1IO 5 2 Cunoastem ca iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea ca iubim pe Dumneze u si pazim poruncile Lui. 1IO 5 3 Caci dragostea de Dumnezeu sta in pazirea poruncilor Lui. Si poruncile L ui nu sunt grele, 1IO 5 4 pentru ca oricine este nascut din Dumnezeu, biruieste lumea; si ceea ce cistiga biruinta asupra lumii, este credinta noastra. 1IO 5 5 Cine este cel ce a biruit lumea, daca nu cel ce crede ca Isus este Fiul lui Dumnezeu? 1IO 5 6 El, Isus Hristos, este Cel ce a venit cu apa si cu singe; nu numai cu ap a, ci cu apa si cu singe, si Duhul este Cel ce marturiseste despre lucrul acesta , fiindca Duhul este adevarul. 1IO 5 7 (Caci trei sunt care marturisesc in cer: Tatal, Cuvintul si Duhul Sfint si acesti trei una sunt.) 1IO 5 8 Si trei sunt care marturisesc (pe pamint): Duhul, apa si singele, si ace sti trei sunt una in marturisirea lor. 1IO 5 9 Daca primim marturisirea oamenilor, marturisirea lui Dumnezeu este mai m are, si marturisirea lui Dumnezeu este marturisirea, pe care a facut-o El despre Fiul Sau. 1IO 5 10 Cine crede in Fiul lui Dumnezeu, are marturisirea aceasta in el; cine n u crede pe Dumnezeu, Il face mincinos, fiindca nu crede marturisirea, pe care a facut-o Dumnezeu despre Fiul Sau. 1IO 5 11 Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceas ta viata este in Fiul Sau. 1IO 5 12 Cine are pe Fiul, are viata, cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are via ta. 1IO 5 13 V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi, care credeti in Numele Fi ului lui Dumnezeu, aveti viata vesnica. 1IO 5 14 Indrazneala, pe care o avem la El, este ca, daca cerem ceva dupa voia L ui, ne asculta. 1IO 5 15 Si daca stim ca ne asculta, orice i-am cere, stim ca suntem stapini pe lucrurile pe care I le-am cerut. 1IO 5 16 Daca vede cineva pe fratele sau savirsind un pacat care nu duce la moar te, sa se roage; si Dumnezeu ii va da viata, pentru cei ce n-au savirsit un paca t care duce la moarte. Este un pacat care duce la moarte; nu-i zic sa se roage p entru pacatul acela. 1IO 5 17 Orice nelegiuire este pacat; dar este un pacat, care nu duce la moarte. 1IO 5 18 Stim ca oricine este nascut din Dumnezeu, nu pacatuieste, ci Cel nascut din Dumnezeu il pazeste, si cel rau nu se atinge de el. 1IO 5 19 Stim ca suntem din Dumnezeu si ca toata lumea zace in cel rau. 1IO 5 20 Stim ca Fiul lui Dumnezeu a venit, si ne-a dat pricepere sa cunoastem p e Cel ce este adevarat. Si noi suntem in Cel ce este adevarat, adica in Isus Hri stos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevarat si viata vesnica. 1IO 5 21 Copilasilor, paziti-va de idoli. Amin. 2IO 1 1 Prezbiterul, catre aleasa Doamna si catre copiii ei, pe care-i iubesc in adevar - si nu numai eu, ci toti cei ce cunosc adevarul,

2IO 1 2 pentru adevarul acesta care ramine in noi, si care va fi cu noi in veac: 2IO 1 3 Harul, indurarea si pacea sa fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatal, s i din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatalui, in adevar si in dragoste! 2IO 1 4 M-am bucurat foarte mult cind am aflat pe unii din copiii tai umblind in adevar dupa porunca pe care am primit-o de la Tatal. 2IO 1 5 Si acum, te rog, Doamna, nu ca si cum ti-as scrie o porunca noua, ci cea , pe care am avut-o de la inceput: sa ne iubim unii pe altii! 2IO 1 6 Si dragostea sta in vietuirea dupa poruncile Lui. Aceasta este porunca i n care trebuie sa umblati, dupa cum ati auzit de la inceput. 2IO 1 7 Caci in lume s-au raspindit multi amagitori, care nu marturisesc ca Isus Hristos vine in trup. Iata amagitorul, iata Antihristul! 2IO 1 8 Paziti-va bine sa nu pierdeti rodul muncii voastre, ci sa primiti o rasp lata deplina. 2IO 1 9 Oricine o ia inainte, si nu ramine in invatatura lui Hristos, n-are pe D umnezeu. Cine ramine in invatatura aceasta, are pe Tatal si pe Fiul. 2IO 1 10 Daca vine cineva la voi, si nu va aduce invatatura aceasta, sa nu-l pri miti in casa, si sa nu-i ziceti:"Bun venit!" 2IO 1 11 Caci cine-i zice:"Bun venit!" se face partas faptelor lui rele. 2IO 1 12 As avea sa va spun multe lucruri; dar nu vreau sa vi le scriu pe hirtie si cu cerneala, ci nadajduiesc sa vin la voi, si sa va vorbesc gura catre gura, pentru ca bucuria noastra sa fie deplina. 2IO 1 13 Copiii surorei tale alese iti trimit sanatate. Amin. 3IO 1 1 Prezbiterul, catre prea iubitul Gaiu pe care-l iubesc in adevar. 3IO 1 2 Prea iubitule, doresc ca toate lucrurile tale sa-ti mearga bine, si sana tatea ta sa sporeasca tot asa cum sporeste sufletul tau. 3IO 1 3 A fost o mare bucurie pentru mine, cind au venit fratii si au marturisit ca esti credincios adevarului si ca umbli in adevar. 3IO 1 4 Eu n-am bucurie mai mare decit sa aud despre copiii mei ca umbla in adev ar. 3IO 1 5 Prea iubitule, tu lucrezi cu credinciosie in tot ce faci pentru frati; s i pentru straini totodata. 3IO 1 6 Ei au marturisit despre dragostea ta inaintea Bisericii. Vei face bine s a ingrijesti de calatoria lor, intr-un chip vrednic de Dumnezeu; 3IO 1 7 caci au plecat pentru dragostea Numelui Lui, fara sa primeasca ceva de l a Neamuri. 3IO 1 8 Este datoria noastra dar, sa primim bine pe astfel de oameni, ca sa lucr am impreuna cu adevarul. 3IO 1 9 Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, caruia ii place sa aiba intiietate a intre ei, nu vrea sa stie de noi. 3IO 1 10 De aceea, cind voi veni, ii voi aduce aminte de faptele pe care le face , caci ne cleveteste cu vorbe rele. Nu se multumeste cu atit; dar nici el nu pri meste pe frati, si impiedica si pe cei ce vor sa-i primeasca, si-i da afara din Biserica. 3IO 1 11 Prea iubitule, nu urma raul, ci binele. Cine face binele, este din Dumn ezeu: cine face raul, n-a vazut pe Dumnezeu. 3IO 1 12 Toti, chiar si Adevarul, marturisesc bine despre Dimitrie, si noi martu risim despre el: si stii ca marturisirea noastra este adevarata. 3IO 1 13 As avea sa-ti spun multe lucruri, dar nu vreau sa ti le scriu cu cernea la si condei. 3IO 1 14 Nadajduiesc sa te vad in curind, si atunci vom vorbi gura catre gura. P acea sa fie cu tine. Prietenii iti trimit sanatate. Spune sanatate prietenilor, fiecaruia pe nume. Amin. IUD 1 1 Iuda, rob al lui Isus Hristos, si fratele lui Iacov, catre cei chemati c are sunt iubiti in Dumnezeu Tatal, si pastrati pentru Isus Hristos: IUD 1 2 indurarea, pacea si dragostea sa va fie inmultite. IUD 1 3 Prea iubitilor, pe cind cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mint uirea noastra de obste, m-am vazut silit sa va scriu ca sa va indemn sa luptati pentru credinta, care a fost data sfintilor o data pentru totdeauna. IUD 1 4 Caci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrisi de mult pentru osind

a aceasta, oameni neevlaviosi, care schimba in desfrinare harul Dumnezeului nost ru, si tagaduiesc pe singurul nostru Stapin si Domn Isus Hristos. IUD 1 5 Vreau sa va aduc aminte, macar ca stiti o data pentru totdeauna toate ac este lucruri, ca Domnul, dupa ce a izbavit pe poporul Sau din tara Egiptului, in urma a nimicit pe cei ce n-au crezut. IUD 1 6 El a pastrat pentru judecata zilei celei mari, pusi in lanturi vesnice, in intuneric, pe ingerii care nu si-au pastrat vrednicia, ci si-au parasit locui nta. IUD 1 7 Tot asa, Sodoma si Gomora si cetatile dimprejurul lor, care se dadusera ca si ele la curvie si au poftit dupa trupul altuia, ne stau inainte ca o pilda, suferind pedeapsa unui foc vesnic. IUD 1 8 Totusi, oamenii acestia, tiriti de visarile lor, isi pingaresc la fel tr upul, nesocotesc stapinirea si batjocoresc dregatoriile. IUD 1 9 Arhanghelul Mihail, cind se impotrivea diavolului si se certa cu el pent ru trupul lui Moise, n-a indraznit sa rosteasca impotriva lui o judecata de ocar a, ci doar a zis:"Domnul sa te mustre!" IUD 1 10 Acestia, dimpotriva, batjocoresc ce nu cunosc si se pierd singuri in ce ea ce stiu din fire, ca dobitoacele fara minte. IUD 1 11 Vai de ei! Caci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat in ratacirea l ui Balaam, din dorinta de cistig! Au pierit intr-o rascoala ca a lui Core! IUD 1 12 Sunt niste stinci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospate aza fara rusine impreuna cu voi, si se indoapa de-a binelea, niste nori fara apa , minati incoace si incolo de vinturi, niste pomi tomnatici fara rod, de doua or i morti, dezradacinati, IUD 1 13 niste valuri infuriate ale marii, care isi spumega rusinile lor, niste stele ratacitoare, carora le este pastrata negura intunericului pentru vecie. IUD 1 14 Si pentru ei a prorocit Enoh, al saptelea patriarh de la Adam, cind a z is:"Iata ca a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti ai Sai, IUD 1 15 ca sa faca o judecata impotriva tuturor, si sa incredinteze pe toti cei nelegiuiti, de toate faptele nelegiuite pe care le-au facut in chip nelegiuit, si de toate cuvintele de ocara, pe care le-au rostit impotriva Lui acesti pacato si nelegiuiti." IUD 1 16 Ei sunt niste cirtitori, nemultumiti cu soarta lor; traiesc dupa poftel e lor; gura le este plina de vorbe trufase, si slavesc pe oameni pentru cistig. IUD 1 17 Dar voi, prea iubitilor, aduceti-va aminte de vorbele vestite mai dinai nte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. IUD 1 18 Cum va spuneau ca in vremurile din urma vor fi batjocoritori, care vor trai dupa poftele lor nelegiuite. IUD 1 19 Ei sunt aceia care dau nastere la dezbinari, oameni supusi poftelor fir ii, care n-au Duhul. IUD 1 20 Dar voi, prea iubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra preas finta, rugati-va prin Duhul Sfint, IUD 1 21 tineti-va in dragostea lui Dumnezeu, si asteptati indurarea Domnului no stru Isus Hristos pentru viata vesnica. IUD 1 22 Mustrati pe cei ce se despart de voi; IUD 1 23 cautati sa mintuiti pe unii, smulgindu-i din foc; de altii iarasi fie-v a mila cu frica, urind pina si camasa minjita de carne. IUD 1 24 Iar a Aceluia, care poate sa va pazeasca de orice cadere, si sa va faca sa va infatisati fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale, IUD 1 25 singurului Dumnezeu, Mintuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nost ru, sa fie slava, maretie, putere si stapinire, mai inainte de toti vecii, si ac um si in veci. Amin. APO 1 1 Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca sa arate r obilor Sai lucrurile care au sa se intimple in curind. Si le-a facut-o cunoscuta , trimitind prin ingerul Sau la robul Sau Ioan, APO 1 2 care a marturisit despre Cuvintul lui Dumnezeu si despre marturia lui Is us Hristos, si a spus tot ce a vazut. APO 1 3 Ferice de cine citeste, si de cei ce asculta cuvintele acestei prorocii, si pazesc lucrurile scrise in ea! Caci vremea este aproape! APO 1 4 Ioan, catre cele sapte Biserici, care sunt in Asia: Har si pace voua din

partea Celui ce este, Celui ce era si Celui ce vine, si din partea celor sapte duhuri, care stau inaintea scaunului Sau de domnie, APO 1 5 si din partea lui Isus Hristos, martorul credincios, cel intii nascut d in morti, Domnul imparatilor pamintului! A Lui, care ne iubeste, care ne-a spala t de pacatele noastre cu singele Sau, APO 1 6 si a facut din noi o imparatie si preoti pentru Dumnezeu, Tatal Sau: a L ui sa fie slava si puterea in vecii vecilor! Amin. APO 1 7 Iata ca El vine pe nori. Si orice ochi Il va vedea, si cei ce L-au strap uns. Si toate semintiile pamintului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. APO 1 8"Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si Sfirsitul", zice Domnul Dumnezeu, Ce l ce este, Cel ce era si Cel ce vine, Cel Atotputernic. APO 1 9 Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt partas cu voi la necaz, la Imparati e si la rabdarea in Isus Hristos, ma aflam in ostrovul care se cheama Patmos, di n pricina Cuvintului lui Dumnezeu si din pricina marturiei lui Isus Hristos. APO 1 10 In ziua Domnului eram in Duhul. Si am auzit inapoia mea un glas puterni c ca sunetul unei trimbite, APO 1 11 care zicea:"Eu sunt Alfa si Omega, Cel dintii si Cel de pe urma. Ce vez i, scrie intr-o carte, si trimite-o celor sapte Biserici: la Efes, Smirna, Perga m, Tiatira, Sardes, Filadelfia si Laodicea." APO 1 12 M-am intors sa vad glasul care-mi vorbea. Si cind m-am intors, am vazut sapte sfesnice de aur. APO 1 13 Si in mijlocul celor sapte sfesnice pe cineva, care semana cu Fiul omul ui, imbracat cu o haina lunga pina la picioare, si incins la piept cu un briu de aur. APO 1 14 Capul si parul Lui erau albe ca lina alba, ca zapada; ochii Lui erau ca para focului; APO 1 15 picioarele Lui erau ca arama aprinsa, si arsa intr-un cuptor, si glasul Lui era ca vuietul unor ape mari. APO 1 16 In mina dreapta tinea sapte stele. Din gura Lui iesea o sabie ascutita cu doua taisuri, si fata Lui era ca soarele, cind straluceste in toata puterea l ui. APO 1 17 Cind L-am vazut, am cazut la picioarele Lui ca mort. El si-a pus mina d reapta peste mine, si a zis:"Nu te teme! Eu sunt Cel dintii si Cel de pe urma; APO 1 18 Cel viu. Am fost mort, si iata ca sunt viu in vecii vecilor. Eu tin che ile mortii si ale Locuintei mortilor. APO 1 19 Scrie dar lucrurile, pe care le-ai vazut, lucrurile care sunt si cele c are au sa fie dupa ele. APO 1 20 Taina celor sapte stele, pe care le-ai vazut in mina dreapta a Mea si a celor sapte sfesnice de aur: cele sapte stele sunt ingerii celor sapte Biserici ; si cele sapte sfesnice, sunt sapte Biserici. APO 2 1 Ingerului Bisericii din Efes scrie-i:"Iata ce zice Cel ce tine cele sapt e stele in mina dreapta, si Cel ce umbla prin mijlocul celor sapte sfesnice de a ur: APO 2 2"Stiu faptele tale, osteneala ta si rabdarea ta, si ca nu poti suferi pe cei rai; ca ai pus la incercare pe cei ce zic ca sunt apostoli si nu sunt, si iai gasit mincinosi. APO 2 3 Stiu ca ai rabdare, ca ai suferit din pricina Numelui Meu, si ca n-ai ob osit. APO 2 4 Dar ce am impotriva ta, este ca ti-ai parasit dragostea dintii. APO 2 5 Adu-ti dar aminte de unde ai cazut, pocaieste-te, si intoarce-te la fapt ele tale dintii. Altfel, voi veni la tine, si-ti voi lua sfesnicul din locul lui , daca nu te pocaiesti. APO 2 6 Ai insa lucrul acesta bun: ca urasti faptele Nicolaitilor, pe care si Eu le urasc. APO 2 7 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul:"Celui ce va birui , ii voi da sa manince din pomul vietii, care este in raiul lui Dumnezeu." APO 2 8 Ingerului Bisericii din Smirna scrie-i:"Iata ce zice Cel dintii si Cel d e pe urma, Cel ce a murit si a inviat: APO 2 9"Stiu necazul tau si saracia ta (dar esti bogat), si batjocurile, din par tea celor ce zic ca sunt Iudei si nu sunt, ci sunt o sinagoga a Satanei.

APO 2 10 Nu te teme nicidecum de ce ai sa suferi. Iata ca diavolul are sa arunce in temnita pe unii din voi, ca sa va incerce. Si veti avea un necaz de zece zil e. Fii credincios pina la moarte si-ti voi da cununa vietii. APO 2 11 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul:"Cel ce va birui, nicidecum nu va fi vatamat de a doua moarte." APO 2 12 Ingerului Bisericii din Pergam scrie-i:"Iata ce zice Cel ce are sabia a scutita cu doua taisuri: APO 2 13"Stiu unde locuiesti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu t ii Numele Meu, si n-ai lepadat credinta Mea nici chiar in zilele acelea cind Ant ipa, martorul Meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuieste Satana. APO 2 14 Dar am ceva impotriva ta. Tu ai acolo niste oameni care tin de invatatu ra lui Balaam, care a invatat pe Balac sa puna o piatra de poticnire inaintea co piilor lui Israel, ca sa manince din lucrurile jertfite idolilor, si sa se dedea la curvie. APO 2 15 Tot asa, si tu ai citiva care, de asemenea, tin invatatura Nicolaitilor , pe care Eu o urasc. APO 2 16 Pocaieste-te, dar. Altfel, voi veni la tine curind, si Ma voi razboi cu ei cu sabia gurii Mele." APO 2 17 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul."Celui ce va biru i, ii voi da sa manince din mana ascunsa, si-i voi da o piatra alba, si pe piatr a aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l stie nimeni decit acela care-l pr imeste." APO 2 18 Ingerului Bisericii din Tiatira, scrie-i: Iata ce zice Fiul lui Dumneze u care are ochii ca para focului, si ale carui picioare sunt ca arama aprinsa. APO 2 19"Stiu faptele tale, dragostea ta, credinta ta, slujba ta, rabdarea ta si faptele tale de pe urma, ca sunt mai multe decit cele dintii. APO 2 20 Dar iata ce am impotriva ta: tu lasi ca Izabela, femeia aceea care se z ice prorocita, sa invete si sa amageasca pe robii Mei sa se dedea la curvie, si sa manince din lucrurile jertfite idolilor. APO 2 21 I-am dat vreme sa se pocaiasca, dar nu vrea sa se pocaiasca de curvia e i! APO 2 22 Iata ca am s-o arunc bolnava in pat, si celor ce preacurvesc cu ea, am sa le trimit un necaz mare, daca nu se vor pocai de faptele lor. APO 2 23 Voi lovi cu moartea pe copiii ei. Si toate Bisericile vor cunoaste ca"E u sunt Cel ce cercetez rarunchii si inima"; si voi rasplati fiecaruia din voi du pa faptele lui. APO 2 24 Voua, insa, tuturor celorlalti din Tiatira, care nu aveti invatatura ac easta, si n-ati cunoscut"adincimile Satanei", cum le numesc ei, va zic:"Nu pun p este voi alta greutate. APO 2 25 Numai tineti cu tarie ce aveti pina voi veni! APO 2 26 Celui ce va birui si celui ce va pazi pina la sfirsit lucrarile Mele, i i voi da stapinire peste Neamuri. APO 2 27 Le va cirmui cu un toiag de fier si le va zdrobi ca pe niste vase de lu t cum am primit si Eu putere de la Tatal Meu. APO 2 28 Si-i voi da luceafarul de dimineata." APO 2 29 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul. APO 3 1"Ingerului Bisericii din Sardes, scrie-i:"Iata ce zice Cel ce are cele sa pte Duhuri ale lui Dumnezeu si cele sapte stele:"Stiu faptele tale: ca iti merge numele ca traiesti, dar esti mort. APO 3 2 Vegheaza, si intareste ce ramine, care e pe moarte, caci n-am gasit fapt ele tale desavirsite inaintea Dumnezeului Meu. APO 3 3 Adu-ti aminte dar cum ai primit si auzit! Tine, si pocaieste-te! Daca nu veghezi, voi veni ca un hot, si nu vei sti in care ceas voi veni peste tine. APO 3 4 Totusi, ai in Sardes citeva nume care nu si-au minjit hainele. Ei vor um bla impreuna cu Mine, imbracati in alb, fiindca sunt vrednici. APO 3 5 Cel ce va birui, va fi imbracat astfel in haine albe. Nu-i voi sterge ni cidecum numele din cartea vietii si voi marturisi numele lui inaintea Tatalui Me u si inaintea ingerilor Lui." APO 3 6 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul. APO 3 7 Ingerului Bisericii din Filadelfia scrie-i:"Iata ce zice Cel Sfint, Cel

Adevarat, Cel ce tine cheia lui David, Cel ce deschide, si nimeni nu va inchide, Cel ce inchide, si nimeni nu va deschide: APO 3 8"Stiu faptele tale: iata, ti-am pus inainte o usa deschisa, pe care nimen i n-o poate inchide, caci ai putina putere, si ai pazit Cuvintul Meu, si n-ai ta gaduit Numele Meu. APO 3 9 Iata ca iti dau din cei ce sunt in sinagoga Satanei, care zic ca sunt Iu dei si nu sunt, ci mint; iata ca ii voi face sa vina sa se inchine la picioarele tale, si sa stie ca te-am iubit. APO 3 10 Fiindca ai pazit cuvintul rabdarii Mele, te voi pazi si Eu de ceasul in cercarii, care are sa vina peste lumea intreaga, ca sa incerce pe locuitorii pam intului. APO 3 11 Eu vin curind. Pastreaza ce ai, ca nimeni sa nu-ti ia cununa. APO 3 12 Pe cel ce va birui, il voi face un stilp in Templul Dumnezeului Meu si nu va mai iesi afara din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu si numele ce tatii Dumnezeului Meu, noul Ierusalim, care are sa se coboare din cer de la Dumn ezeul Meu si Numele Meu cel nou. APO 3 13 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul." APO 3 14 Ingerului Bisericii din Laodicea scrie-i: "Iata ce zice Cel ce este Ami n, Martorul credincios si adevarat, inceputul zidirii lui Dumnezeu: APO 3 15"Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot! APO 3 16 Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars di n gura Mea. APO 3 17 Pentru ca zici:"Sunt bogat, m-am imbogatit, si nu duc lipsa de nimic" s i nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol, APO 3 18 te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur curatit prin foc, ca sa te imbog atesti, si haine albe, ca sa te imbraci cu ele, si sa nu ti se vada rusinea goli ciunii tale, si doctorie pentru ochi, ca sa-ti ungi ochii, si sa vezi. APO 3 19 Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia, pe care-i iubesc. Fii plin de riv na dar, si pocaieste-te! APO 3 20 Iata, Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide u sa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine. APO 3 21 Celui ce va birui, ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie. APO 3 22 Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul. APO 4 1 Dupa aceste lucruri, m-am uitat si iata ca o usa era deschisa in cer. Gl asul cel dintii, pe care-l auzisem ca sunetul unei trimbite, si care vorbea cu m ine, mi-a zis:"Suie-te aici, si-ti voi arata ce are sa se intimple dupa aceste l ucruri!" APO 4 2 Numaidecit am fost rapit in Duhul. Si iata ca in cer era pus un scaun de domnie, si pe scaunul acesta de domnie sedea Cineva. APO 4 3 Cel ce sedea pe el, avea infatisarea unei pietre de iaspis si de sardiu si scaunul de domnie era inconjurat cu un curcubeu ca o piatra de smarald la ved ere. APO 4 4 Imprejurul scaunului de domnie stateau douazeci si patru de scaune de do mnie, si pe aceste scaune de domnie stateau douazeci si patru de batrini, imbrac ati in haine albe; si pe capete aveau cununi de aur. APO 4 5 Din scaunul de domnie ieseau fulgere, glasuri si tunete. Inaintea scaunu lui de domnie ardeau sapte lampi de foc, care sunt cele sapte Duhuri ale lui Dum nezeu. APO 4 6 In fata scaunului de domnie, mai este un fel de mare de sticla, asemenea cu cristalul. In mijlocul scaunului de domnie si imprejurul scaunului de domnie stau patru fapturi vii, pline cu ochi pe dinainte si pe dinapoi. APO 4 7 Cea dintii faptura vie seamana cu un leu; a doua seamana cu un vitel, a treia are fata ca a unui om; si a patra seamana cu un vultur care zboara. APO 4 8 Fiecare din aceste patru fapturi vii avea cite sase aripi, si erau pline cu ochi de jur imprejur si pe dinlauntru." Zi si noapte, ziceau fara incetare:" Sfint, Sfint, Sfint, este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este , care vine."

APO 4 9 Cind aceste fapturi vii aduceau slava, cinste si multumiri Celui ce sede a pe scaunul de domnie, si care este viu in vecii vecilor, APO 4 10 cei douazeci si patru de batrini cadeau inaintea Celui ce sedea pe scau nul de domnie, si se inchinau Celui ce este viu in vecii vecilor, isi aruncau cu nunile inaintea scaunului de domnie si ziceau: APO 4 11"Vrednic esti, Doamne si Dumnezeul nostru, sa primesti slava, cinstea si puterea, caci Tu ai facut toate lucrurile, si prin voia Ta stau in fiinta si au fost facute!" APO 5 1 Apoi am vazut in mina dreapta a Celui ce sedea pe scaunul de domnie o ca rte, scrisa pe dinlauntru si pe dinafara, pecetluita cu sapte peceti. APO 5 2 Si am vazut un inger puternic, care striga cu glas tare:"Cine este vredn ic sa deschida cartea si sa-i rupa pecetile?" APO 5 3 Si nu se gasea nimeni, nici in cer, nici pe pamint, nici sub pamint, car e sa poata deschide cartea, nici sa se uite in ea. APO 5 4 Si am plins mult, pentru ca nimeni nu fusese gasit vrednic sa deschida c artea si sa se uite in ea. APO 5 5 Si unul din batrini mi-a zis:"Nu plinge: iata ca Leul din semintia lui I uda, Radacina lui David, a biruit ca sa deschida cartea, si cele sapte peceti al e ei. APO 5 6 Si la mijloc, intre scaunul de domnie si cele patru fapturi vii si intre batrini, am vazut stind in picioare un Miel. Parea jungheat, si avea sapte coar ne si sapte ochi, care sunt cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise in tot pa mintul. APO 5 7 El a venit si a luat cartea din mina dreapta a Celui ce sedea pe scaunul de domnie. APO 5 8 Cind a luat cartea, cele patru fapturi vii si cei douazeci si patru de b atrini s-au aruncat la pamint inaintea Mielului, avind fiecare cite o alauta si potire de aur, pline cu tamiie, care sunt rugaciunile sfintilor. APO 5 9 Si cintau o cintare noua, si ziceau:"Vrednic esti tu sa iei cartea si s a-i rupi pecetile: caci ai fost jungheat, si ai rascumparat pentru Dumnezeu, cu singele Tau, oameni din orice semintie, de orice limba, din orice norod si de or ice neam. APO 5 10 Ai facut din ei o imparatie si preoti pentru Dumnezeul nostru, si ei vo r imparati pe pamint!" APO 5 11 M-am uitat, si imprejurul scaunului de domnie, in jurul fapturilor vii si in jurul batrinilor am auzit glasul multor ingeri. Numarul lor era de zece mi i de ori zece mii si mii de mii. APO 5 12 Ei ziceau cu glas tare:"Vrednic este Mielul, care a fost jungheat, sa p rimeasca puterea, bogatia, intelepciunea, taria, cinstea, slava si lauda!" APO 5 13 Si pe toate fapturile, care sunt in cer, pe pamint, sub pamint, pe mare , si tot ce se afla in aceste locuri, le-am auzit zicind:"A Celui ce sade pe sca unul de domnie, si a Mielului sa fie lauda, cinstea, slava si stapinirea in veci i vecilor!" APO 5 14 Si cele patru fapturi vii ziceau:"Amin!" Si cei douazeci si patru de ba trini s-au aruncat la pamint, si s-au inchinat Celui ce este viu in vecii vecilo r! APO 6 1 Cind a rupt Mielul cea dintii din cele sapte peceti, m-am uitat si am au zit pe una din cele patru fapturi vii zicind cu un glas ca de tunet:"Vino si vez i!" APO 6 2 M-am uitat, si iata ca s-a aratat un cal alb. Cel ce sta pe el, avea un arc; i s-a dat o cununa, si a pornit biruitor, si ca sa biruiasca. APO 6 3 Cind a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua faptura vie zicind: "Vino si vezi." APO 6 4 Si s-a aratat un alt cal, un cal ros. Cel ce sta pe el a primit puterea sa ia pacea de pe pamint, pentru ca oamenii sa se junghie unii pe altii, si i s -a dat o sabie mare. APO 6 5 Cind a rupt Mielul pecetea a treia, am auzit pe a treia faptura vie zici nd:"Vino si vezi!" M-am uitat, si iata ca s-a aratat un cal negru. Cel ce sta pe el, avea in mina o cumpana. APO 6 6 Si in mijlocul celor patru fapturi vii, am auzit un glas care zicea:"O m

asura de griu pentru un leu, trei masuri de orz pentru un leu! Dar sa nu vatami untdelemnul si vinul!" APO 6 7 Cind a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul fapturii a patra zi cind:"Vino si vezi!" APO 6 8 M-am uitat, si iata ca s-a aratat un cal galbui. Cel ce sta pe el, se nu mea Moartea, si impreuna cu el venea dupa el Locuinta mortilor. Li s-a dat puter e peste a patra parte a pamintului, ca sa ucida cu sabia, cu foamete, cu molima si cu fiarele pamintului. APO 6 9 Cind a rupt Mielul pecetea a cincea, am vazut sub altar sufletele celor ce fusesera junghiati din pricina Cuvintului lui Dumnezeu, si din pricina martur isirii, pe care o tinusera. APO 6 10 Ei strigau cu glas tare, si ziceau:"Pina cind, stapine, Tu, care esti s fint si adevarat, zabovesti sa judeci si sa razbuni singele nostru asupra locuit orilor pamintului?" APO 6 11 Fiecaruia din ei i s-a dat o haina alba, si li s-a spus sa se mai odihn easca putina vreme, pina se va implini numarul tovarasilor lor de slujba si al f ratilor lor, care aveau sa fie omoriti ca si ei. APO 6 12 Cind a rupt Mielul pecetea a sasea, m-am uitat, si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamint. Soarele s-a facut negru ca un sac de par, luna s-a fac ut toata ca singele. APO 6 13 Si stelele au cazut din cer pe pamint, cum cad smochinele verzi din pom , cind este scuturat de un vint puternic. APO 6 14 Cerul s-a strins ca o carte de piele, pe care o faci sul. Si toti munti i si toate ostroavele s-au mutat din locurile lor. APO 6 15 Imparatii pamintului, domnitorii, capitanii ostilor, cei bogati si cei puternici, toti robii si toti oamenii slobozi s-au ascuns in pesteri si in stinc ile muntilor. APO 6 16 Si ziceau muntilor si stincilor:"Cadeti peste noi, si ascundeti-ne de f ata Celui ce sade pe scaunul de domnie si de minia Mielului, caci a venit ziua c ea mare a miniei Lui, si cine poate sta in picioare?" APO 7 1 Dupa aceea, am vazut patru ingeri, care stateau in picioare in cele patr u colturi ale pamintului. Ei tineau cele patru vinturi ale pamintului, ca sa nu sufle vint pe pamint, nici pe mare, nici peste vreun copac. APO 7 2 Si am vazut un alt inger care se suia dinspre rasaritul soarelui, si car e avea pecetea Dumnezeului cel viu. El a strigat cu glas tare la cei patru inger i, carora le fusese dat sa vatame pamintul si marea, APO 7 3 zicind:"Nu vatamati pamintul, nici marea, nici copacii, pina nu vom pun e pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru!" APO 7 4 Si am auzit numarul celor ce fusesera pecetluiti: o suta patruzeci si pa tru de mii, din toate semintiile fiilor lui Israel. APO 7 5 Din semintia lui Iuda, douasprezece mii erau pecetluiti; din semintia lu i Ruben, douasprezece mii, din semintia lui Gad, douasprezece mii, APO 7 6 din semintia lui Aser, douasprezece mii; din semintia lui Neftali, douas prezece mii; din semintia lui Manase, douasprezece mii; APO 7 7 din semintia lui Simeon, douasprezece mii; din semintia lui Levi, douasp rezece mii; din semintia lui Isahar, douasprezece mii; APO 7 8 din semintia lui Zabulon, douasprezece mii, din semintia lui Iosif, doua sprezece mii; din semintia lui Beniamin douasprezece mii au fost pecetluiti. APO 7 9 Dupa aceea, m-am uitat, si iata ca era o mare gloata, pe care nu putea s -o numere nimeni, din orice neam, din orice semintie, din orice norod si de oric e limba, care statea in picioare inaintea scaunului de domnie si inaintea Mielul ui, imbracati in haine albe, cu ramuri de finic in miini, APO 7 10 si strigau cu glas tare, si ziceau:"Mintuirea este a Dumnezeului nostru , care sade pe scaunul de domnie, si a Mielului!" APO 7 11 Si toti ingerii stateau imprejurul scaunului de domnie, imprejurul batr inilor si imprejurul celor patru fapturi vii. Si s-au aruncat cu fetele la pamin t in fata scaunului de domnie si s-au inchinat lui Dumnezeu, APO 7 12 si au zis:"Amin.""A Dumnezeului nostru sa fie lauda, slava, intelepciun ea, multumirile, cinstea, puterea si taria, in vecii vecilor! Amin." APO 7 13 Si unul din batrini a luat cuvintul, si mi-a zis:"Acestia, care sunt im

bracati in haine albe cine sunt oare? Si de unde au venit?" APO 7 14"Doamne", i-am raspuns eu,"Tu stii!" Si el mi-a zis:"Acestia vin din nec azul cel mare; ei si-au spalat hainele, si le-au albit in singele Mielului. APO 7 15 Pentru aceasta stau ei inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu siI slujesc zi si noapte in Templul Lui. Cel ce sade pe scaunul de domnie, isi va intinde peste ei cortul Lui. APO 7 16 Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete, nu-i va mai dogori nici so arele, nici vreo alta arsita. APO 7 17 Caci Mielul, care sta in mijlocul scaunului de domnie, va fi Pastorul l or, ii va duce la izvoarele apelor vietii, si Dumnezeu va sterge orice lacrima d in ochii lor." APO 8 1 Cind a rupt Mielul pecetea a saptea, s-a facut in cer o tacere de aproap e o jumatate de ceas. APO 8 2 Si am vazut pe cei sapte ingeri care stau inaintea lui Dumnezeu si li sau dat sapte trimbite. APO 8 3 Apoi a venit un alt inger, care s-a oprit in fata altarului, cu o cadeln ita de aur. I s-a dat tamiie multa, ca s-o aduca, impreuna cu rugaciunile tuturo r sfintilor, pe altarul de aur, care este inaintea scaunului de domnie. APO 8 4 Fumul de tamiie s-a ridicat din mina ingerului inaintea lui Dumnezeu, im preuna cu rugaciunile sfintilor. APO 8 5 Apoi ingerul a luat cadelnita, a umplut-o din focul de pe altar si l-a a runcat pe pamint. Si s-au stirnit tunete, glasuri, fulgere si un cutremur de pam int. APO 8 6 Si cei sapte ingeri, care aveau cele sapte trimbite, s-au pregatit sa su ne din ele. APO 8 7 Ingerul dintii a sunat din trimbita. Si a venit grindina si foc amesteca t cu singe, care au fost aruncate pe pamint: si a treia parte a pamintului a fos t ars, si a treia parte din copaci au fost arsi, si toata iarba verde a fost ars a. APO 8 8 Al doilea inger a sunat din trimbita. Si ceva ca un munte mare de foc ap rins a fost aruncat in mare; si a treia parte din mare s-a facut singe; APO 8 9 si a treia parte din fapturile care erau in mare si aveau viata, au muri t; si a treia parte din corabii au pierit. APO 8 10 Al treilea inger a sunat din trimbita. Si a cazut din cer o stea mare c are ardea ca o faclie; a cazut peste a treia parte din riuri si peste izvoarele apelor. APO 8 11 Steaua se chema"Pelin"; si a treia parte din ape s-au prefacut in pelin . Si multi oameni au murit din pricina apelor, pentru ca fusesera facute amare. APO 8 12 Al patrulea inger a sunat din trimbita. Si a fost lovita a treia parte din soare, si a treia parte din luna, si a treia parte din stele, pentru ca a tr eia parte din ele sa fie intunecata, ziua sa-si piarda a treia parte din lumina ei, si noaptea de asemenea. APO 8 13 M-am uitat, si am auzit un vultur, care zbura prin mijlocul cerului, si zicea cu glas tare:"Vai, vai, vai de locuitorii pamintului, din pricina celorla lte sunete de trimbita ale celor trei ingeri, care au sa mai sune." APO 9 1 Ingerul al cincilea a sunat din trimbita. Si am vazut o stea care cazuse din cer pe pamint. I s-a dat cheia fintinii Adincului, APO 9 2 si a deschis fintina Adincului. Din fintina s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Si soarele si vazduhul s-au intunecat de fumul fintinii. APO 9 3 Din fum au iesit niste lacuste pe pamint si li s-a dat o putere, ca pute rea pe care o au scorpiile pamintului. APO 9 4 Li s-a zis sa nu vatame iarba pamintului, nici vreo verdeata, nici vreun copac, ci numai pe oamenii, care n-aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu. APO 9 5 Li s-a dat putere nu sa-i omoare, ci sa-i chinuiasca cinci luni; si chin ul lor era cum e chinul scorpiei, cind inteapa pe un om. APO 9 6 In acele zile, oamenii vor cauta moartea, si n-o vor gasi; vor dori sa m oara, si moartea va fugi de ei. APO 9 7 Lacustele acelea semanau cu niste cai pregatiti de lupta. Pe capete avea u un fel de cununi, care pareau de aur. Fetele lor semanau cu niste fete de oame

ni. APO 9 8 Aveau parul ca parul de femeie, si dintii lor erau ca dintii de lei. APO 9 9 Aveau niste platose ca niste platose de fier, si vuietul, pe care-l face au aripile lor, era ca vuietul unor care trase de multi cai, care se arunca la l upta. APO 9 10 Aveau niste cozi ca de scorpii cu bolduri. Si in cozile lor statea pute rea, pe care o aveau ca sa vatame pe oameni cinci luni. APO 9 11 Peste ele aveau ca imparat pe ingerul Adincului, care pe evreieste se c heama Abadon, iar pe greceste Apolion. APO 9 12 Cea dintii nenorocire a trecut. Iata ca mai vin inca doua nenorociri du pa ea. APO 9 13 Ingerul al saselea a sunat din trimbita. Si am auzit un glas din cele p atru coarne ale altarului de aur care este inaintea lui Dumnezeu, APO 9 14 si zicind ingerului al saselea, care avea trimbita:"Dezleaga pe cei pat ru ingeri, care sunt legati la riul cel mare Eufrat!" APO 9 15 Si cei patru ingeri, care stateau gata pentru ceasul, ziua, luna si anu l acela, au fost dezlegati, ca sa omoare a treia parte din oameni. APO 9 16 Ostirea lor era in numar de douazeci de mii de ori zece mii de calareti ; i-am auzit numarul. APO 9 17 Si iata cum mi s-au aratat in vedenie caii si calaretii: aveau platose ca focul, iacintul si pucioasa. Capetele cailor erau ca niste capete de lei si d in gurile lor ieseau foc, fum si pucioasa. APO 9 18 A treia parte din oameni au fost ucisi de aceste trei urgii: de focul, de fumul si de pucioasa, care ieseau din gurile lor. APO 9 19 Caci puterea cailor statea in gurile si in cozile lor. Cozile lor erau ca niste serpi cu capete, si cu ele vatamau. APO 9 20 Ceilalti oameni, care n-au fost ucisi de aceste urgii, nu s-au pocait d e faptele miinilor lor, ca sa nu se inchine dracilor si idolilor de aur, de argi nt, de arama, de piatra si de lemn, care nu pot nici sa vada, nici sa auda, nici sa umble. APO 9 21 Si nu s-au pocait de uciderile lor, nici de vrajitoriile lor, nici de c urvia lor, nici de furtisagurile lor. APO 10 1 Apoi, am vazut un alt inger puternic care se cobora din cer invaluit in tr-un nor. Deasupra capului lui era curcubeul; fata lui era ca soarele, si picio arele lui erau ca niste stilpi de foc. APO 10 2 In mina tinea o carticica deschisa. A pus piciorul drept pe mare, si pi ciorul sting pe pamint, APO 10 3 si a strigat cu glas tare, cum racneste un leu. Cind a strigat el, cele sapte tunete au facut sa se auda glasurile lor. APO 10 4 Si cind au facut cele sapte tunete sa se auda glasurile lor, eram gata sa ma apuc sa scriu; si am auzit din cer un glas, care zicea:"Pecetluieste ce au spus cele sapte tunete, si nu scrie ce au spus!" APO 10 5 Si ingerul pe care-l vazusem stind in picioare pe mare si pe pamint, si -a ridicat mina dreapta spre cer APO 10 6 si a jurat pe Cel ce este viu in vecii vecilor, care a facut cerul si l ucrurile din el, pamintul si lucrurile de pe el, marea si lucrurile din ea, ca n u va mai fi nici o zabava, APO 10 7 ci ca in zilele in care ingerul al saptelea va suna din trimbita lui, s e va sfirsi taina lui Dumnezeu, dupa vestea buna vestita de El robilor Sai proro cilor. APO 10 8 Si glasul pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit din nou, si mi-a zis:"D u-te de ia carticica deschisa din mina ingerului care sta in picioare pe mare si pe pamint!" APO 10 9 M-am dus la inger, si i-am cerut sa-mi dea carticica."Ia-o", mi-a zis e l, si maninca-o, ea iti va amari pintecele, dar in gura ta va fi dulce ca mierea . APO 10 10 Am luat carticica din mina ingerului, si am mincat-o: in gura mea a fo st dulce ca mierea, dar, dupa ce am mincat-o, mi s-a umplut pintecele de amaraci une. APO 10 11 Apoi mi-au zis:"Trebuie sa prorocesti din nou cu privire la multe noro

ade, neamuri, limbi si imparati." APO 11 1 Apoi mi s-a dat o trestie asemenea unei prajini, si mi s-a zis:"Scoalate si masoara Templul lui Dumnezeu, altarul si pe cei ce se inchina in el. APO 11 2 Dar curtea de afara a Templului lasa-o la o parte nemasurata; caci a fo st data Neamurilor, care vor calca in picioare sfinta cetate patruzeci si doua d e luni. APO 11 3 Voi da celor doi martori ai mei sa proroceasca, imbracati in saci, o mi e doua sute saizeci de zile. APO 11 4 Acestia sunt cei doi maslini si cele doua sfesnice, care stau inaintea Domnului pamintului. APO 11 5 Daca umbla cineva sa le faca rau, le iese din gura un foc care mistuie pe vrajmasii lor si daca vrea cineva sa le faca rau, trebuie sa piara in felul a cesta. APO 11 6 Ei au putere sa inchida cerul, ca sa nu cada ploaie in zilele prorociei lor si au putere sa prefaca apele in singe, si sa loveasca pamintul cu orice fe l de urgie, orideciteori vor voi. APO 11 7 Cind isi vor ispravi marturisirea lor, fiara, care se ridica din Adinc va face razboi cu ei, ii va birui si-i va omori. APO 11 8 Si trupurile lor moarte vor zacea in piata cetatii cea mare, care, in i nteles duhovnicesc, se cheama"Sodoma" si"Egipt", unde a fost rastignit si Domnul lor. APO 11 9 Si oameni din orice norod, din orice semintie, de orice limba si de ori ce neam, vor sta trei zile si jumatate si vor privi trupurile lor moarte, si nu vor da voie ca trupurile lor moarte sa fie puse in mormint. APO 11 10 Si locuitorii de pe pamint se vor bucura si se vor veseli de ei, si is i vor trimite daruri unii altora, pentru ca acesti doi proroci chinuisera pe loc uitorii pamintului. APO 11 11 Dar, dupa cele trei zile si jumatate, duhul de viata de la Dumnezeu a intrat in ei, si s-au ridicat in picioare, si o mare frica a apucat pe cei ce iau vazut. APO 11 12 Si au auzit din cer un glas tare, care le zicea:"Suiti-va aici!" Si sau suit intr-un nor spre cer; iar vrajmasii lor i-au vazut. APO 11 13 In clipa aceea s-a facut un mare cutremur de pamint, si s-a prabusit a zecea parte din cetate. Sapte mii de oameni au fost ucisi in cutremurul acesta de pamint. Si cei ramasi, s-au ingrozit si au dat slava Dumnezeului cerului. APO 11 14 A doua nenorocire a trecut. Iata ca a treia nenorocire vine curind. APO 11 15 Ingerul al saptelea a sunat din trimbita. Si in cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau:"Imparatia lumii a trecut in miinile Domnului nostru si ale Hristosului Sau. Si El va imparati in vecii vecilor." APO 11 16 Si cei douazeci si patru de batrini, care stateau inaintea lui Dumneze u pe scaunele lor de domnie, s-au aruncat cu fetele la pamint, si s-au inchinat lui Dumnezeu, APO 11 17 si au zis:"Iti multumim Doamne, Dumnezeule, Atotputernice, care esti s i care erai si care vii, ca ai pus mina pe puterea Ta cea mare, si ai inceput sa imparatesti. APO 11 18 Neamurile se miniasera, dar a venit minia Ta, a venit vremea sa judeci pe cei morti, sa rasplatesti pe robii Tai proroci, pe sfinti si pe cei ce se te m de Numele Tau, mici si mari, si sa prapadesti pe cei ce prapadesc pamintul! APO 11 19 Si Templul lui Dumnezeu, care este in cer, a fost deschis: si s-a vazu t chivotul legamintului Sau, in Templu Sau. Si au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pamint, si grindina mare. APO 12 1 In cer s-a aratat un semn mare, o femeie invaluita in soare, cu luna su b picioare, si cu o cununa de douasprezece stele pe cap. APO 12 2 Ea era insarcinata, tipa in durerile nasterii, si avea un mare chin ca sa nasca. APO 12 3 In cer s-a mai aratat un alt semn: iata, s-a vazut un mare balaur ros c u zece coarne, si sapte cununi imparatesti pe capete. APO 12 4 Cu coada tragea dupa el a treia parte din stelele cerului, si le arunca pe pamint. Balaurul a stat inaintea femeii care sta sa nasca, pentru ca sa-i ma nince copilul, cind il va naste.

APO 12 5 Ea a nascut un fiu, un copil de parte barbateasca. El are sa cirmuiasca toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost rapit la Dumnezeu si la sca unul Lui de domnie. APO 12 6 Si femeia a fugit in pustie, intr-un loc pregatit de Dumnezeu, ca sa fi e hranita acolo o mie doua sute sase zeci de zile. APO 12 7 Si in cer s-a facut un razboi. Mihail si ingerii lui s-au luptat cu bal aurul. Si balaurul cu ingerii lui s-au luptat si ei, APO 12 8 dar n-au putut birui; si locul lor nu li s-a mai gasit in cer. APO 12 9 Si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit Diavolul si Satana, acel a care inseala intreaga lume, a fost aruncat pe pamint; si impreuna cu el au fos t aruncati si ingerii lui. APO 12 10 Si am auzit in cer un glas tare, care zicea:"Acum a venit mintuirea, p uterea si imparatia Dumnezeului nostru, si stapinirea Hristosului Lui, pentru ca pirisul fratilor nostri, care zi si noapte ii pira inaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos. APO 12 11 Ei l-au biruit, prin singele Mielului si prin cuvintul marturisirii lo r si nu si-au iubit viata chiar pina la moarte. APO 12 12 De aceea bucurati-va, ceruri, si voi care locuiti in ceruri! Vai de vo i, pamint si mare! Caci diavolul s-a coborit la voi, cuprins de o minie mare, fi indca stie ca are putina vreme." APO 12 13 Cind s-a vazut balaurul aruncat pe pamint, a inceput sa urmareasca pe femeia, care nascuse copilul de parte barbateasca. APO 12 14 Si cele doua aripi ale vulturului cel mare au fost date femeii, ca sa zboare cu ele in pustie, in locul ei unde este hranita o vreme, vremuri si jumat atea unei vremi, departe de fata sarpelui. APO 12 15 Atunci, sarpele a aruncat din gura apa, ca un riu, dupa femeie, ca s-o ia riul. APO 12 16 Dar pamintul a dat ajutor femeii. Pamintul si-a deschis gura, si a ing hitit riul pe care-l aruncase balaurul din gura. APO 12 17 Si balaurul, miniat pe femeie, s-a dus sa faca razboi cu ramasita semi ntei ei, care pazesc poruncile lui Dumnezeu, si tin marturia lui Isus Hristos. APO 13 1 Apoi am stat pe nisipul marii. Si am vazut ridicindu-se din mare o fiar a cu zece coarne si sapte capete; pe coarne avea zece cununi imparatesti, si pe capete avea nume de hula. APO 13 2 Fiara, pe care am vazut-o, semana cu un leopard; avea labe ca de urs, s i gura ca o gura de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapinire mare. APO 13 3 Unul din capetele ei parea ranit de moarte, dar rana de moarte fusese v indecata. Si tot pamintul se mira dupa fiara. APO 13 4 Si au inceput sa se inchine balaurului, pentru ca daduse puterea lui fi arei. Si au inceput sa se inchine fiarei, zicind:"Cine se poate asemana cu fiara , si cine se poate lupta cu ea?" APO 13 5 I s-a dat o gura, care rostea vorbe mari si hule. Si i s-a dat putere s a lucreze patruzeci si doua de luni. APO 13 6 Ea si-a deschis gura, si a inceput sa rosteasca hule impotriva lui Dumn ezeu, sa-I huleasca Numele, cortul si pe cei ce locuiesc in cer. APO 13 7 I s-a dat sa faca razboi cu sfintii, si sa-i biruiasca. Si i s-a dat st apinire peste orice semintie, peste orice norod, peste orice limba si peste oric e neam. APO 13 8 Si toti locuitorii pamintului i se vor inchina, toti aceia al caror num e n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului, care a fos t jungheat. APO 13 9 Cine are urechi, sa auda! APO 13 10 Cine duce pe altii in robie, va merge si el in robie. Cine ucide cu sa bia trebuie sa fie ucis cu sabie. Aici este rabdarea si credinta sfintilor. APO 13 11 Apoi am vazut ridicindu-se din pamint o alta fiara, care avea doua coa rne ca ale unui miel, si vorbea ca un balaur. APO 13 12 Ea lucra cu toata puterea fiarei dintii inaintea ei si facea ca pamint ul si locuitorii lui sa se inchine fiarei dintii, a carei rana de moarte fusese vindecata.

APO 13 13 Savirsea semne mari, pina acolo ca facea chiar sa se coboare foc din c er pe pamint, in fata oamenilor. APO 13 14 Si amagea pe locuitorii pamintului prin semnele care i se daduse sa le faca in fata fiarei. Ea a zis locuitorilor pamintului sa faca o icoana fiarei, care avea rana de sabie si traia. APO 13 15 I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vo rbeasca, si sa faca sa fie omoriti toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei . APO 13 16 Si a facut ca toti: mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, s a primeasca un semn pe mina dreapta sau pe frunte, APO 13 17 si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta, a dica numele fiarei, sau numarul numelui ei. APO 13 18 Aici e intelepciunea. Cine are pricepere, sa socoteasca numarul fiarei . Caci este un numar de om; si numarul ei este: sase sute sase zeci si sase. APO 14 1 Apoi m-am uitat, si iata ca Mielul statea pe muntele Sionului si impreu na cu El stateau o suta patruzeci si patru de mii, care aveau scris pe frunte Nu mele Sau si Numele Tatalui Sau. APO 14 2 Si am auzit venind din cer un glas ca un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic; si glasul pe care l-am auzit, era ca al celor ce cinta cu a lauta, si cintau din alautele lor. APO 14 3 Cintau o cintare noua inaintea scaunului de domnie, inaintea celor patr u fapturi vii si inaintea batrinilor. Si nimeni nu putea sa invete cintarea, afa ra de cei o suta patruzeci si patru de mii, care fusesera rascumparati de pe pam int. APO 14 4 Ei nu s-au intinat cu femei, caci sunt verguri si urmeaza pe Miel oriun de merge El. Au fost rascumparati dintre oameni, ca cel dintii rod pentru Dumnez eu si pentru Miel. APO 14 5 Si in gura lor nu s-a gasit minciuna, caci sunt fara vina inaintea scau nului de domnie al lui Dumnezeu. APO 14 6 Si am vazut un alt inger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghe lie vesnica pentru ca s-o vesteasca locuitorilor pamintului, oricarui neam, oric arei semintii, oricarei limbi si oricarui norod. APO 14 7 El zicea cu glas tare:"Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a ve nit ceasul judecatii Lui; si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamintul, ma rea si izvoarele apelor!" APO 14 8 Apoi a urmat un alt inger, al doilea, si a zis:"A cazut, a cazut Babilo nul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul miniei curviei ei !" APO 14 9 Apoi a urmat un alt inger, al treilea, si a zis cu glas tare:"Daca se i nchina cineva fiarei si icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mina , APO 14 10 va bea si el din vinul miniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paha rul miniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor inger i si inaintea Mielului. APO 14 11 Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, n ici noaptea, n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei, si oricine prim este semnul numelui ei! APO 14 12 Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si cr edinta lui Isus. APO 14 13 Si am auzit un glas din cer, care zicea:"Scrie: Ferice de acum incolo de mortii, care mor in Domnul!""Da", zice Duhul;"ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza!" APO 14 14 Apoi m-am uitat, si iata un nor alb, si pe nor sedea cineva care seman a cu un fiu al omului, pe cap avea o cununa de aur, iar in mina, o secere ascuti ta. APO 14 15 Si un alt inger a iesit din Templu, si striga cu glas tare Celui ce se dea pe nor:"Pune secerea Ta si secera: pentru ca a venit ceasul sa seceri, si se cerisul pamintului este copt." APO 14 16 Atunci Cel ce sedea pe nor, si-a aruncat secerea pe pamint. Si pamintu l a fost secerat.

APO 14 17 Si din Templul care este in cer a iesit un alt inger, care avea si el un cosor ascutit. APO 14 18 Si un alt inger, care avea stapinire asupra focului, a iesit din altar si a strigat cu glas tare catre cel ce avea cosorul cel ascutit:"Pune cosorul t au cel ascutit, si culege strugurii viei pamintului, caci strugurii ei sunt copt i." APO 14 19 Si ingerul si-a aruncat cosorul pe pamint, a cules via pamintului, si a aruncat strugurii in teascul cel mare al miniei lui Dumnezeu. APO 14 20 Si teascul a fost calcat in picioare afara din cetate, si din teasc a iesit singe, pina la zabalele cailor, pe o intindere de o mie sase sute de stadi i. APO 15 1 Apoi am vazut in cer un alt semn mare si minunat: sapte ingeri, care a veau sapte urgii, cele din urma, caci cu ele s-a ispravit minia lui Dumnezeu. APO 15 2 Si am vazut ca o mare de sticla amestecata cu foc; si pe marea de sticl a, cu alautele lui Dumnezeu in mina, stateau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, s i ai numarului numelui ei. APO 15 3 Ei cintau cintarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, si cintarea Mielului. Si ziceau:"Mari si minunate sunt lucrarile tale, Doamne Dumnezeule Atotputernic e! Drepte si adevarate sunt caile Tale, Imparate al Neamurilor! APO 15 4 Cine nu se va teme, Doamne, si cine nu va slavi Numele Tau? Caci numai Tu esti Sfint, si toate Neamurile vor veni si se vor inchina inaintea Ta, pentru ca judecatile Tale au fost aratate!" APO 15 5 Dupa aceea, am vazut deschizindu-se in cer Templul cortului marturiei. APO 15 6 Si din Templu au iesit cei sapte ingeri, care tineau cele sapte urgii. Erau imbracati in in curat, stralucitor, si erau incinsi imprejurul pieptului cu briie de aur. APO 15 7 Si una din cele patru fapturi vii a dat celor sapte ingeri sapte potire de aur, pline de minia lui Dumnezeu, care este viu in vecii vecilor. APO 15 8 Si Templul s-a umplut de fum din slava lui Dumnezeu si a puterii Lui. S i nimeni nu putea sa intre in Templu, pina se vor sfirsi cele sapte urgii ale ce lor sapte ingeri. APO 16 1 Si am auzit un glas tare, care venea din Templu, si care zicea celor sa pte ingeri:"Duceti-va si varsati pe pamint cele sapte potire ale miniei lui Dumn ezeu!" APO 16 2 Cel dintii s-a dus si a varsat potirul lui pe pamint. Si o rana rea si dureroasa a lovit pe oamenii, care aveau semnul fiarei si care se inchinau icoan ei ei. APO 16 3 Al doilea a varsat potirul lui in mare. Si marea s-a facut singe, ca si ngele unui om mort. Si a murit orice faptura vie, chiar si tot ce era in mare. APO 16 4 Al treilea a varsat potirul lui in riuri si in izvoarele apelor. Si ape le s-au facut singe. APO 16 5 Si am auzit pe ingerul apelor zicind:"Drept esti Tu, Doamne, care esti si care erai! Tu esti Sfint, pentru ca ai judecat in felul acesta. APO 16 6 Fiindca acestia au varsat singele sfintilor si al prorocilor, le-ai dat si Tu sa bea singe si sunt vrednici." APO 16 7 Si am auzit altarul zicind:"Da, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, adeva rate si drepte sunt judecatile Tale!" APO 16 8 Al patrulea a varsat potirul lui peste soare. Si soarelui i s-a dat sa dogoreasca pe oameni cu focul lui. APO 16 9 Si oamenii au fost dogoriti de o arsita mare si au hulit Numele Dumnez eului care are stapinire peste aceste urgii, si nu s-au pocait ca sa-I dea slava . APO 16 10 Al cincilea a varsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Si imparatia fiarei a fost acoperita de intuneric. Oamenii isi muscau limbile de d urere. APO 16 11 Si au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor si din pri cina ranilor lor rele, si nu s-au pocait de faptele lor. APO 16 12 Al saselea a varsat potirul lui peste riul cel mare, Eufrat. Si apa lu i a secat ca sa fie pregatita calea imparatilor care au sa vina din Rasarit. APO 16 13 Apoi am vazut iesind din gura balaurului si din gura fiarei si din gur

a prorocului mincinos, trei duhuri necurate care semanau cu niste broaste. APO 16 14 Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite, si care se duc la imparatii pamintului intreg ca sa-i stringa pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. APO 16 15"Iata, Eu vin ca un hot. Ferice de cel ce vegheaza si isi pazeste haine le, ca sa nu umble gol si sa i se vada rusinea!" APO 16 16 Duhurile cele rele i-au strins in locul care pe evreieste se cheama Ar maghedon. APO 16 17 Al saptelea a varsat potirul lui in vazduh. Si din Templu, din scaunul de domnie, a iesit un glas tare, care zicea:"S-a ispravit!" APO 16 18 Si au urmat fulgere, glasuri tunete, si s-a facut un mare cutremur de pamint, asa de tare, cum de cind este omul pe pamint, n-a fost un cutremur asa d e mare. APO 16 19 Cetatea cea mare a fost impartita in trei parti si cetatile Neamurilor s-au prabusit. Si Dumnezeu Si-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca sa-i dea potirul de vin al furiei miniei Lui. APO 16 20 Toate ostroavele au fugit, si muntii nu s-au mai gasit. APO 16 21 O grindina mare, ale carei boabe cintareau aproape un talant, a cazut din cer peste oameni. Si oamenii au hulit pe Dumnezeu din pricina urgiei grindin ii, pentru ca aceasta urgie era foarte mare. APO 17 1 Apoi unul din cei sapte ingeri, care tineau cele sapte potire, a venit de a vorbit cu mine, si mi-a zis:"Vino sa-ti arat judecata curvei celei mari, ca re sade pe ape mari. APO 17 2 Cu ea au curvit imparatii pamintului, si locuitorii pamintului s-au imb atat de vinul curviei ei!" APO 17 3 Si m-a dus, in Duhul, intr-o pustie. Si am vazut o femeie sezind pe o fiara de culoare stacojie, plina cu nume de hula, si avea sapte capete si zece c oarne. APO 17 4 Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu pietre scumpe si cu margaritare. Tinea in mina un potir de aur, plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei ei. APO 17 5 Pe frunte purta scris un nume, o taina:"Babilonul cel mare, mama curvel or si spurcaciunilor pamintului." APO 17 6 Si am vazut pe femeia aceasta imbatata de singele sfintilor si de singe le mucenicilor lui Isus. Cind am vazut-o, m-am mirat minune mare. APO 17 7 Si ingerul mi-a zis:"De ce te miri?" Iti voi spune taina acestei femei si a fiarei care o poarta, si care are cele sapte capete si cele zece coarne. APO 17 8 Fiara, pe care ai vazut-o, era, si nu mai este. Ea are sa se ridice din Adinc, si are sa se duca la pierzare. Si locuitorii pamintului, ale caror nume n-au fost scrise de la intemeierea lumii in cartea vietii, se vor mira cind vor vedea ca fiara era, nu mai este, si va veni. APO 17 9 Aici este mintea plina de intelepciune. Cele sapte capete sunt sapte mu nti, pe care sade femeia. APO 17 10 Sunt si sapte imparati: cinci au cazut, unul este, celalalt n-a venit inca, si cind va veni, el va ramine putina vreme. APO 17 11 Si fiara, care era, si nu mai este, ea insasi este al optulea imparat: este din numarul celor sapte, si merge la pierzare. APO 17 12 Cele zece coarne, pe care le-ai vazut, sunt zece imparati, care n-au p rimit inca imparatia, ci vor primi putere imparateasca timp de un ceas impreuna cu fiara. APO 17 13 Toti au acelasi gind, si dau fiarei puterea si stapinirea lor. APO 17 14 Ei se vor razboi cu Mielul, dar Mielul ii va birui, pentru ca El este Domnul domnilor si Imparatul imparatilor. Si cei chemati, alesi si credinciosi, care sunt cu El, de asemenea ii vor birui. APO 17 15 Apoi mi-a zis:"Apele, pe care le-ai vazut, pe care sade curva, sunt no roade, gloate, neamuri si limbi. APO 17 16 Cele zece coarne, pe care le-ai vazut, si fiara, vor uri pe curva, o v or pustii, si o vor lasa goala. Carnea i-o vor minca, si o vor arde cu foc. APO 17 17 Caci Dumnezeu le-a pus in inima sa-I aduca la indeplinire planul Lui: sa se invoiasca pe deplin si sa dea fiarei stapinirea lor imparateasca, pina se

vor indeplini cuvintele lui Dumnezeu. APO 17 18 Si femeia, pe care ai vazut-o este cetatea cea mare, care are stapinir e peste imparatii pamintului." APO 18 1 Dupa aceea, am vazut coborindu-se din cer un alt inger, care avea o mar e putere, si pamintul s-a luminat de slava lui. APO 18 2 El a strigat cu glas tare, si a zis:"A cazut, a cazut Babilonul cel ma re! A ajuns un locas al dracilor, o inchisoare a oricarui duh necurat, o inchiso are a oricarei pasari necurate si urite, APO 18 3 pentru ca toate neamurile au baut din vinul miniei curviei ei, si impar atii pamintului au curvit cu ea, si negustorii pamintului s-au imbogatit prin ri sipa desfatarii ei." APO 18 4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea:"Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu, ca sa nu fiti partasi la pacatele ei, si sa nu fiti loviti cu urgii le ei! APO 18 5 Pentru ca pacatele ei s-au ingramadit, si au ajuns pina in cer; si Dumn ezeu si-a adus aminte de nelegiuirile ei. APO 18 6 Rasplatiti-i cum v-a rasplatit ea, si intoarceti-i de doua ori cit fapt ele ei. Turnati-i indoit in potirul in care a amestecat ea! APO 18 7 Pe cit s-a slavit pe sine insasi, si s-a desfatat in risipa, pe atit da ti-i chin si tinguire! Pentru ca zice in inima ei:"Sed ca imparateasa, nu sunt v aduva, si nu voi sti ce este tinguirea!" APO 18 8 Tocmai pentru aceea, intr-o singura zi vor veni urgiile ei: moartea, ti nguirea si foametea. Si va fi arsa de tot in foc, pentru ca Domnul Dumnezeu, car e a judecat-o, este tare. APO 18 9 Si imparatii pamintului care au curvit si s-au dezmierdat in risipa cu ea, cind vor vedea fumul arderii ei, vor plinge si o vor boci. APO 18 10 Ei vor sta departe, de frica sa nu cada in chinul ei, si vor zice:"Vai ! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Intr-o clipa ti-a venit ju decata!" APO 18 11 Negustorii pamintului o pling si o jelesc, pentru ca nimeni nu le mai cumpara marfa: APO 18 12 marfa de aur, de argint, de pietre scumpe, de margaritare, de in subti re, de purpura, de matase si de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildes, tot felul de vase de lemn foarte scump, de ar ama, de fier si de marmura; APO 18 13 nici scortisoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici t amiia, nici vinul, nici untdelemnul, nici faina buna de tot, nici griul, nici bo ii, nici oile, nici caii, nici carutele, nici robii, nici sufletele oamenilor. APO 18 14 Si roadele atit de dorite sufletului tau s-au dus de la tine. Toate lu crurile alese, stralucite, sunt pierdute pentru tine, si nu le vei mai gasi. APO 18 15 Cei ce fac negot cu aceste lucruri, care s-au imbogatit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plinge, se vor tingui, APO 18 16 si vor zice:"Vai! vai! Cetatea cea mare, care era imbracata cu in foar te subtire, cu purpura si cu stacojiu, care era impodobita cu aur, cu pietre scu mpe si cu margaritare... APO 18 17 Atitea bogatii intr-un ceas s-au prapadit!" Si toti cirmacii, toti cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii, si toti cei ce cistiga din mare stateau departe; APO 18 18 si, cind au vazut fumul arderii ei, strigau:"Care cetate era ca cetate a cea mare?" APO 18 19 Si isi aruncau tarina in cap, plingeau, se tinguiau, tipau si ziceau: "Vai! Vai! Cetatea cea mare, al carei belsug de scumpeturi a imbogatit pe toti c ei ce aveau corabii pe mare, intr-o clipa a fost prefacuta intr-un pustiu!" APO 18 20"Bucura-te de ea, cerule! Bucurati-va si voi, sfintilor, apostolilor s i prorocilor! Pentru ca Dumnezeu a facut dreptate, si a judecat-o." APO 18 21 Atunci, un inger puternic a ridicat de jos o piatra ca o mare piatra de moara, a aruncat-o in mare, si a zis:"Cu asa repeziciune va fi aruncat Babilo nul, cetatea cea mare, si nu va mai fi gasit! APO 18 22 Si nu se va mai auzi in tine nici sunet de alaute, nici cintece din in strumente, nici cintatori din fluiere, nici cintatori din trimbite, nu se va mai

gasi la tine nici un mester in vreun mestesug oarecare. Nu se va mai auzi in ti ne vuietul morii. APO 18 23 Lumina lampii nu va mai lumina in tine, si nu se va mai auzi in tine g lasul mirelui si al miresei, pentru ca negustorii tai erau mai marii pamintului, pentru ca toate neamurile au fost amagite de vrajitoria ta, APO 18 24 si pentru ca acolo a fost gasit singele prorocilor si al sfintilor si al tuturor celor ce au fost jungheati pe pamint." APO 19 1 Dupa aceea, am auzit in cer ca un glas puternic de gloata multa, care z icea:"Aliluia! A Domnului Dumnezeului nostru, este mintuirea, slava, cinstea si puterea! APO 19 2 Pentru ca judecatile Lui sunt adevarate si drepte. El a judecat pe curv a cea mare, care strica pamintul cu curvia ei, si a razbunat singele robilor Sai din mina ei." APO 19 3 Si au zis a doua oara:"Aliluia!... Fumul ei se ridica in sus in vecii vecilor!" APO 19 4 Si cei douazeci si patru de batrini si cele patru fapturi vii s-au arun cat la pamint si s-au inchinat lui Dumnezeu, care sedea pe scaunul de domnie. Si au zis:"Amin! Aliluia!" APO 19 5 Si din scaunul de domnie a iesit un glas, care zicea:"Laudati pe Dumnez eul nostru, toti robii Lui, voi care va temeti de El, mici si mari!" APO 19 6 Si am auzit, ca un glas de gloata multa, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea:"Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Ce l Atotputernic, a inceput sa imparateasca. APO 19 7 Sa ne bucuram, sa ne veselim, si sa-I dam slava! Caci a venit nunta Mie lului; sotia Lui s-a pregatit, APO 19 8 si i s-a dat sa se imbrace cu in subtire, stralucitor, si curat." (Inul subtire reprezinta faptele neprihanite ale sfintilor.) APO 19 9 Apoi mi-a zis:"Scrie:"Ferice de cei chemati la ospatul nuntii Mielului! " Apoi mi-a zis:"Acestea sunt adevaratele cuvinte ale lui Dumnezeu!" APO 19 10 Si m-am aruncat la picioarele lui ca sa ma inchin lui. Dar el mi-a zis :"Fereste-te sa faci una ca aceasta! Eu sunt un impreuna slujitor cu tine si cu fratii tai, care pastreaza marturia lui Isus. Lui Dumnezeu inchina-te! (Caci mar turia lui Isus este duhul prorociei.") APO 19 11 Apoi am vazut cerul deschis, si iata ca s-a aratat un cal alb! Cel ce sta pe el, se cheama"Cel credincios" si"Cel adevarat", si El judeca si Se lupta cu dreptate. APO 19 12 Ochii Lui erau ca para focului; capul il avea incununat cu multe cunun i imparatesti, si purta un nume scris, pe care nimeni nu-l stie, decit numai El singur. APO 19 13 Era imbracat cu o haina muiata in singe. Numele Lui este:"Cuvintul lui Dumnezeu." APO 19 14 Ostile din cer Il urmau calari pe cai albi, imbracate cu in subtire, a lb si curat. APO 19 15 Din gura Lui iesea o sabie ascutita, ca sa loveasca Neamurile cu ea, p e care le va cirmui cu un toiag de fier. Si va calca cu picioarele teascul vinul ui miniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. APO 19 16 Pe haina si pe coapsa avea scris numele acesta:"Imparatul imparatilor si Domnul domnilor." APO 19 17 Apoi am vazut un inger, care statea in picioare in soare. El a strigat cu glas tare, si a zis tuturor pasarilor care zburau prin mijlocul cerului:"Ven iti, adunati-va la ospatul cel mare al lui Dumnezeu, APO 19 18 ca sa mincati carnea imparatilor, carnea capitanilor, carnea celor vit eji, carnea cailor si a calaretilor, si carnea a tot felul de oameni, slobozi si robi, mici si mari!" APO 19 19 Si am vazut fiara si pe imparatii pamintului si ostile lor, adunate ca sa faca razboi cu Cel ce sedea calare pe cal si cu oastea Lui. APO 19 20 Si fiara a fost prinsa. Si impreuna cu ea, a fost prins prorocul minci nos, care facuse inaintea ei semnele, cu care amagise pe cei ce primisera semnul fiarei, si se inchinasera icoanei ei. Amindoi acestia au fost aruncati de vii i n iazul de foc care arde cu pucioasa.

APO 19 21 Iar ceilalti au fost ucisi cu sabia care iesea din gura Celui ce sedea calare pe cal. Si toate pasarile s-au saturat din carnea lor. APO 20 1 Apoi am vazut coborindu-se din cer un inger, care tinea in mina cheia A dincului si un lant mare. APO 20 2 El a pus mina pe balaur, pe sarpele cel vechi, care este Diavolul si Sa tana, si l-a legat pentru o mie de ani. APO 20 3 L-a aruncat in Adinc, l-a inchis acolo, si a pecetluit intrarea deasupr a lui, ca sa nu mai insele Neamurile, pina se vor implini cei o mie de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie dezlegat pentru putina vreme. APO 20 4 Si am vazut niste scaune de domnie; si celor ce au sezut pe ele, li s-a dat judecata. Si am vazut sufletele celor ce li se taiase capul din pricina mar turiei lui Isus si din pricina Cuvintului lui Dumnezeu, si ale celor ce nu se in chinasera fiarei si icoanei ei, si nu primisera semnul ei pe frunte si pe mina. Ei au inviat, si au imparatit cu Hristos o mie de ani. APO 20 5 Ceilalti morti n-au inviat pina nu s-au sfirsit cei o mie de ani. Aceas ta este intiia inviere. APO 20 6 Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intiia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hri stos, si vor imparati cu El o mie de ani. APO 20 7 Cind se vor implini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat. APO 20 8 Si va iesi din temnita lui, ca sa insele Neamurile, care sunt in cele p atru colturi ale pamintului, pe Gog si pe Magog, ca sa-i adune pentru razboi. Nu marul lor va fi ca nisipul marii. APO 20 9 Si ei s-au suit pe fata pamintului si au inconjurat tabara sfintilor si cetatea prea iubita. Dar din cer s-a coborit un foc care i-a mistuit. APO 20 10 Si diavolul, care-i insela, a fost aruncat in iazul de foc si de pucio asa, unde sunt fiara si prorocul mincinos. Si vor fi munciti zi si noapte in vec ii vecilor. APO 20 11 Apoi am vazut un scaun de domnie mare si alb, si pe Cel ce sedea pe el . Pamintul si cerul au fugit dinaintea Lui, si nu s-a mai gasit loc pentru ele. APO 20 12 Si am vazut pe morti, mari si mici, stind in picioare inaintea scaunul ui de domnie. Niste carti au fost deschise. Si a fost deschisa o alta carte, car e este cartea vietii. Si mortii au fost judecati dupa faptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile acelea. APO 20 13 Marea a dat inapoi pe mortii care erau in ea; Moartea si Locuinta mort ilor au dat inapoi pe mortii care erau in ele. Fiecare a fost judecat dupa fapte le lui. APO 20 14 Si Moartea si Locuinta mortilor au fost aruncate in iazul de foc. Iazu l de foc este moartea a doua. APO 20 15 Oricine n-a fost gasit scris in cartea vietii, a fost aruncat in iazul de foc. APO 21 1 Apoi, am vazut un cer nou si un pamint nou; pentru ca cerul dintii si p amintul dintii pierisera, si marea nu mai era. APO 21 2 Si eu am vazut coborindu-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sfinta, nou l Ierusalim, gatita ca o mireasa impodobita pentru barbatul ei. APO 21 3 Si am auzit un glas tare, care iesea din scaunul de domnie, si zicea:"I ata cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, si ei vor fi poporul Lui, si Dumnezeu insusi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. APO 21 4 El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu v or mai fi nici tinguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintii au trecut." APO 21 5 Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis:"Iata, Eu fac toate lucrurile n oi" si a adaugat:"Scrie, fiindca aceste cuvinte sunt vrednice de crezut si adeva rate." APO 21 6 Apoi mi-a zis:"S-a ispravit! Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si Sfirsi tul. Celui ce ii este sete, ii voi da sa bea fara plata din izvorul apei vietii. APO 21 7 Cel ce va birui, va mosteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, si el va fi fiul Meu. APO 21 8 Dar, cit despre fricosi, necredinciosi, scirbosi, ucigasi, curvari, vra

jitori, inchinatorii la idoli si toti mincinosii, partea lor este in iazul care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua." APO 21 9 Apoi, unul din cei sapte ingeri care tineau cele sapte potire, pline cu cele din urma sapte urgii, a venit si a vorbit cu mine, si mi-a zis:"Vino sa-ti arat mireasa, nevasta Mielului!" APO 21 10 Si m-a dus, in Duhul, pe un munte mare si inalt. Si mi-a aratat cetate a sfinta Ierusalimul, care se cobora din cer de la Dumnezeu, APO 21 11 avind slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatra prea scumpa, ca o piatra de iaspis, stravezie ca cristalul. APO 21 12 Era inconjurata cu un zid mare si inalt. Avea douasprezece porti, si l a porti, doisprezece ingeri. Si pe ele erau scrise niste nume: numele celor doua sprezece semintii ale fiilor lui Israel. APO 21 13 Spre rasarit erau trei porti; spre miaza-noapte, trei porti; spre miaz a-zi, trei porti; si spre apus trei porti. APO 21 14 Zidul cetatii avea douasprezece temelii, si pe ele erau cele douasprez ece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului. APO 21 15 Ingerul care vorbea cu mine, avea ca masuratoare o trestie de aur ca s a masoare cetatea, portile si zidul ei. APO 21 16 Cetatea era in patru colturi si lungimea ei era cit largimea. A masura t cetatea cu trestia si a gasit aproape douasprezece mii de prajini. Lungimea, l argimea si inaltimea erau deopotriva. APO 21 17 I-a masurat si zidul, si a gasit o suta patruzeci si patru de coti, du pa masura oamenilor, caci cu masura aceasta masura ingerul. APO 21 18 Zidul era zidit de iaspis, si cetatea era de aur curat, ca sticla cura ta. APO 21 19 Temeliile zidului cetatii erau impodobite cu pietre scumpe de tot felu l: cea dintii temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia de halchedon; a p atra, de smaragd; APO 21 20 a cincea, de sardonix; a sasea, de sardiu; a saptea, de hrisolit; a op ta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douasprezecea, de ametist. APO 21 21 Cele douasprezece porti erau douasprezece margaritare. Fiecare poarta era dintr-un singur margaritar. Ulita cetatii era de aur curat, ca sticla strave zie. APO 21 22 In cetate n-am vazut nici un Templu; pentru ca Domnul Dumnezeu, Cel At otputernic, ca si Mielul, sunt Templul ei. APO 21 23 Cetatea n-are trebuinta nici de soare, nici de luna, ca s-o lumineze; caci o lumineaza slava lui Dumnezeu, si faclia ei este Mielul. APO 21 24 Neamurile vor umbla in lumina ei, si imparatii pamintului isi vor aduc e slava si cinstea lor in ea. APO 21 25 Portile ei nu se vor inchide ziua, fiindca in ea nu va mai fi noapte. APO 21 26 In ea vor aduce slava si cinstea Neamurilor. APO 21 27 Nimic intinat nu va intra in ea, nimeni care traieste in spurcaciune s i in minciuna, ci numai cei scrisi in cartea vietii Mielului. APO 22 1 Si mi-a aratat un riu cu apa vietii, limpede ca cristalul, care iesea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu si al Mielului. APO 22 2 In mijlocul pietii cetatii, si pe cele doua maluri ale riului, era pom ul vietii, rodind douasprezece feluri de rod, si dind rod in fiecare luna; si fr unzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor. APO 22 3 Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui D umnezeu si al Mielului vor fi in ea. Robii Lui Ii vor sluji. APO 22 4 Ei vor vedea fata Lui, si Numele Lui va fi pe fruntile lor. APO 22 5 Acolo nu va mai fi noapte. Si nu vor mai avea trebuinta nici de lampa, nici de lumina soarelui, pentru ca Domnul Dumnezeu ii va lumina. Si vor imparati in vecii vecilor. APO 22 6 Si ingerul mi-a zis:"Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare si adevara te. Si Domnul Dumnezeul duhurilor prorocilor, a trimis pe ingerul Sau sa arate r obilor Sai lucrurile, care au sa se intimple in curind. APO 22 7 Si iata, Eu vin curind! Ferice de cel ce pazeste cuvintele prorociei di n cartea aceasta!"

APO 22 8 Eu, Ioan, am auzit si am vazut lucrurile acestea. Si dupa ce le-am auzi t si le-am vazut, m-am aruncat la picioarele ingerului, care mi le arata, ca sa ma inchin lui. APO 22 9 Dar el mi-a zis:"Fereste-te sa faci una ca aceasta! Eu sunt un impreuna slujitor cu tine, si cu fratii tai, prorocii, si cu cei ce pazesc cuvintele din cartea aceasta. Inchina-te lui Dumnezeu." APO 22 10 Apoi mi-a zis:"Sa nu pecetluiesti cuvintele prorociei din cartea aceas ta. Caci vremea este aproape. APO 22 11 Cine este nedrept, sa fie nedrept si mai departe; cine este intinat, s a se intineze si mai departe; cine este fara prihana, sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cine este sfint, sa se sfinteasca si mai departe! APO 22 12 Iata, Eu vin curind si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui. APO 22 13 Eu sunt Alfa si Omega, Cel dintii si Cel de pe urma, Inceputul si Sfir situl. APO 22 14 Ferice de cei ce isi spala hainele, ca sa aiba drept la pomul vietii, si sa intre pe porti in cetate! APO 22 15 Afara sunt ciinii, vrajitorii, curvarii, ucigasii, inchinatorii la ido li, si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna! APO 22 16 Eu, Isus, am trimis pe ingerul Meu sa va adevereasca aceste lucruri pe ntru Biserici. Eu sunt Radacina si Saminta lui David, Luceafarul stralucitor de dimineata. APO 22 17 Si Duhul si Mireasa zic:"Vino!" Si cine aude, sa zica:"Vino!" Si celui ce ii este sete, sa vina; cine vrea, sa ia apa vietii fara plata! APO 22 18 Marturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta ca, dac a va adauga cineva ceva la ele, Dumnezeu ii va adauga urgiile scrise in cartea a ceasta. APO 22 19 Si daca scoate cineva ceva din cuvintele cartii acestei prorocii, ii v a scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vietii si din cetatea sfinta, scrise in cartea aceasta. APO 22 20 Cel ce adevereste aceste lucruri zice:"Da, Eu vin curind." Amin! Vino, Doamne Isuse!" APO 22 21 Harul Domnului Isus Hristos sa fie cu voi cu toti! Amin.