CAIET DE SARCINI

R.A. AEROPORT UL IASI

Digitally signed by R.A. AEROPORTUL IASI DN: c=RO, ou=eLicitatie, ou=IS, ou=Iasi, cn=R.A. AEROPORTUL IASI Date: 2012.09.07 16:28:00 +03'00'

1.

DATE GENERALE 1.1 Denumirea obiectivului de investitii Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Iasi. Extras din SF, in vederea executarii partiale obiectiv Modernizare Modulul 1 Etapa intermediara pista 2400 m.

1.2

Amplasament Municipiul Iasi, str. Aeroportului nr.1, Romania

1.3

Beneficiar RA Aeroportul International Iasi

2.

OBIECTIVELE INVESTITIEI

RA Aeroportul Iasi intentioneaza dezvoltarea capabilitatilor de operare cu avioane de tip mediu curier. Beneficiarul intentioneaza construirea unei piste de 2400 m pe un amplasament nou, folosindu-se facilitatile operationale existente : - aerogara veche inclusiv extinderea terminalului de pasageri - platforma existenta inclusiv extinderea acesteia In acest scop se intentioneaza, pe langa constructia pistei noi cu lungime de 2400 m, - sporirea capacitatii portante a caii de rulare si a platformei existente - construirea unei cai de rulare intre pista noua si pista existenta Beneficiarul doreste sa execute etapizat lucrarile de realizare a noii piste si a extinderii platformei de operare existente, astfel incat sa nu fie intrerupta operarea pe aeroport. Lucrarile care fac obiectul procesului de achizitie se refera la proiectarea si executia unei prime etape din procesul de dezvoltare si modernizare a aeroportului international Iasi, in sensul ca au in

vedere realizarea etapizata a Modulului 1 adica a pistei de decolare / aterizare cu o lungime de 2400 m din cei 3000m cat este prevazut in proiectul general de dezvoltare a aeroportului. Se prevede ca in aceasta prima etapa pista de 2400 m sa functioneze cu dotarile existente ale aeroportului (terminal de pasageri, administratie, cale de rulare, platforma de parcare avioane si imbarcare / debarcare, handling, depozit de combustibil, etc) urmand ca pe masura dispunerii de fondurile necesare, sa se inceapa lucrarile de constructie a celorlalte obiective in conformitate cu proiectul aprobat anterior pentru amenajarea aeroportului si anume : modulul 2 terminal de pasageri modulul 3 terminal CARGO modulul 4 hangar

Pentru ca aeroportul sa functioneze intr-o prima etapa cu pista noua (avand capacitate portanta de cca. 3 ori mai mare decat a celei existente) dar utilizand dotarile existente, prin prezentul contract se prevede adaptarea anumitor componente ale dotarilor existente la conditiile pe care le va oferi pista noua traficului aerian. 3. SITUATIA ACTUALA

Dezvoltarea economico-social a zonei a determinat o dinamic ascendent a traficului de pasageri precum i cerine crescnde pentru traficul de marf pe relaii interne i internaionale, astfel nct traficul este n continu cretere. In cadrul R.A. Aeroportul Iasi traficul aeronautic comercial a inregistrat importante cresteri la indicatorii ce reflecta activitatea de ansamblu. Astfel in perioada 2000 2011 numarul de pasageri a crescut de la 8000 la 184300 persoane la sfarsitul anului 2011. In prezent pe Aeroportul Iasi opereaza in mod regulat 3 operatori : Tarom, Carpatair, Austrien Airlines. Alaturi de acesti operatori sunt in curs de negociere contractuala si alti operatori. Operatiunile aeriene actuale se desfasoara pe o infrastructura aeroportuara care nu mai corespunde din punct de vedere al sigurantei zborurilor. Pista, construita in 1966 poate suporta o greutate maxima de 70 t in conditiile unei singure miscari pe zi. Actualmente pista este solicitata de aparate de 50 tone cu o frecventa de 8 miscari pe zi. Aceasta conduce la deteriorari a rezistentei structurale.

4. 4.1

DATE PRIVIND SITUATIA EXISTENTA

Zona si amplasamentul Investiia va fi amplasat n incinta Aeroportului Iai, n conformitate cu planul de amplasament atasat. Statutul juridic al terenului Terenul se afl n proprietatea Consiliului Judeean Iai, dat n administrare R.A. Aeroportul Iai. Date despre terenul de fundare in zona platformei existente Stratificaia terenului este: 0,00 0,30 m sol vegetal 2

4.2

4.3

 0,30 0,80 m umplutur praf argilos, negricios sfrmicios, cu rar pietri i fragmente de crmizi; 0,80 7,20 m praf argilos, cafeniu, plastic vrtos, cu diseminaii i concreiuni calcaroase cu caracter loessoid; 7,20 12,80 m praf nisipos argilos, cafeniu glbui, plastic vrtos, de la 10,50 m brun, de la 11,40m glbui; 12,80 14,00 m argil prfoas, cafenie, uscat, tare. Pn la adancimea de 14 m nu a fost interceptat pnza de ap freatic. NOTA : informatiile de mai sus in legatura cu stratificatia terenului vor trebui considerate de catre ofertanti ca orientative. Ofertantii vor face propriile investigatii geotehnice necesare proiectarii si executarii lucrarilor

4.4

Date despre suprafetele de miscare existente

4.4.1 Pista de decolare/aterizare (PDA) are cifra de cod 3, litera de cod C . Structrura rutiera este de tip rigid, cu imbracaminte de beton de ciment cu suprafata de rulare din beton, avand numarul de clasificare al structurii rutiere aeroportuare PCN = 24 R /D /W /T . Pista este orientata 15 33 si este dotata cu sistem de apropiere de precizie Cat. I pe directia 15 Caracteristici geometrice ale pistei de decolare-aterizare : lungime 1 800 m; latime 45 m din care 30 m portant si 2 x 7,5 m acostamente pista este prevazuta pe ambele directii de operare (15 si 33) cu buzunare de intoarcere. 4.4.2 Cale de rulare Alfa are structrura rutiera de tip rigid, cu imbracaminte de beton de ciment , avand numarul de clasificare al structurii rutiere aeroportuare PCN = 24 R /D /W /T. In prezent calea de rulare este acoperita cu un strat de mixtura asfaltica foarte subtire turnata la rece. Caracteristici geometrice : lungime 127 m; latime portanta de 18 m, fara acostamente 4.4.3 Platforma de imbarcare debarcare, stationare aeronave are structrura rutiera de tip rigid, cu imbracaminte de beton de ciment, avand numarul de clasificare al structurii rutiere aeroportuare PCN = 26 R /D /W /T . Caracteristici geometrice : lungime 132 m latime 65 m 4.5 Sistemul de balizaj

Suprafetele de miscare aferente Aeroportului IASI sunt echipate n prezent cu sisteme de balizaj luminos conform normelor ICAO i RACR care prezinta uzura fizica. Sistemele de balizaj luminos existente sunt realizate cu lmpi conectate prin transformatoare de separaie, alimentate prin circuite de tip serial din uzina electrica existenta. Cablurile electrice de balizaj sunt pozate subteran paralel cu marginea PDA i CR. 3

4.6

Uzina electrica

Uzina electrica cuprinde sursa de energie de baza i sursa de energie de rezerva i alimenteaza toti consumatorii de energie electrica din incinta Aeroportului Iasi, inclusiv sistemele de balizaj luminos. Sursa de energie de baza consta n doua transformatoare de putere de cte 630kVA, 20/0,4kV/50Hz care deservesc toti consumatorii aeroportului. Sursa de energie de rezerva pentru balizaj este un grup electrogen automat GEA125kVA/400V/50Hz iar sursa de energie de rezerva pentru aerogara este un grup electrogen automat GEA150kVA/400V/50Hz. Sistemele de balizaj luminos sunt controlate prin sistemul de telecomanda care permite comanda fie de la distanta din turnul de control, fie local din uzina electrica. Interconectarea este realizata printrun cablu de telecomanda pozat intre turnul de control i uzina electrica.

5.

OBIECTIVELE PROIECTULUI IN SARCINA CONTRACTORULUI DESEMNAT

In faza de pregatire a ofertei, toti Ofertanti sunt obligati sa analizeze foarte detaliat documentatiile furnizate de catre Autoritatea Contractanta. Ofertantii au obligatia ca prin resurse proprii, cu acoperirea integrala a oricaror costuri presupuse de aceasta, sa verifice aspectele tehnice impuse de proiectarea si executia acestui obiectiv specific. Depunerea unei oferte implica automat si neconditionat insusirea integrala a prevederilor tuturor documentatiilor tehnice puse la dispozitie de catre Autoritatea Contractanta prin Documentatia de atribuire cu toate eventualele completari si modificari ulterioare iar Prestatorul va avea in continuare responsabilitatea pentru datele incorporate in proiectarea si executia Contractului. In scopul cunoasterii cat mai bine a situatiei din teren, Ofertantii au posibilitatea efectuarii unei vizite in amplasament. Datorita conditiilor specifice de securitate si functionare a obiectivului, Ofertantii trebuie sa informeze in scris Autoritatea Contractanta despre aceasta solicitare cu maxim 14 zile inainte de data depunerii ofertelor. Autoritatea Contractanta urmeaza sa programeze vizita intr-un interval de 3 5 zile. In cele ce urmeaza sunt prezentate lucrarile care urmeaza a se proiecta si executa precum si principalele caracteristici ale acestora . 5.1 Etapele de realizare a proiectului Elaborarea Proiectului Tehnic (inclusiv studii topografice, studii geotehnice, specificatii tehnice de executie, descrieri de preturi, breviare de calcul si referate verificare MLPAT) in baza Extrasului de Studiu de Fezabilitate prezentat in cadrul documentatiei de licitatie. Elaborarea Detaliilor de Executie Documentatiei Tehnice pentru Autorizatia de Construire (DTAC) Elaborarea Documentatiei Tehnice pentru Organizarea Executiei (DTOE) 4

 Elaborarea Documentatiilor pentru obtinerea avizelor si acordurilor necesare Executia investitiei Atentionare La elaborarea documentatiilor trebuie sa se tina cont de faptul ca investitia care face obiectul prezentului Caiet de Sarcini constituie o prima etapa din dezvoltarea in perspectiva a aeroportului international Iasi, pentru care a fost elaborat anterior Proiectul de dezvoltare si modernizare al Aeroportului Iasi. Documentatiile privind Proiectul tehnic si Detaliile de executie trebuie aprobate de catre Autoritatea Contractanta. Deoarece propunerile tehnice de detaliu pe care Contractorul trebuie sale includa in proiectul tehnic trebuie sa tina cont de perspectiva de dezvoltare a aeroportului in ansamblul acestuia, inainte de a incepe elaborarea documentatiilor, Autoritatea Contractanta si Contractorul vor participa la o sedinta de coordonare. Solutiile tehnice care vor fi propuse vor trebui sa permita eventuale extinderi ale lucrarilor chiar in timpul executiei acestora, in situatia in care Beneficiarul va solicita acest lucru. Fata de informatiile de principiu prezentate mai sus, Proiectantul are obligatia de a elabora proiectele de specialitate in conformitate cu standardele in vigoare si conditionarile impuse de autoritatile nationale cu drept de avizare in domeniu. 5.2 Principalele caracteristici ale lucrarilor care se vor proiecta si executa Pista trebuie amenajata pentru aeronave B, C si D. Structura pistei si a caii de rulare va fi flexibila . Orientarea pistei va fi 14 32 in conformitate cu planul care va fi pus la dispozitia ofertantilor . Pista va fi dotata cu un sistem luminos de semnalizare de apropiere (balizaj) pentru operare cat.II pe ambele directii Platforma de imbarcare / debarcare si parcare aeronave se va dimensiona astfel incat sa permita parcarea a 4 aeronave : una de tip D si trei aeronave de tip C Structura platformei de imbarcare / debarcare si parcare aeronave va fi rigida. Pentru schimbarea directiei de mers a aeronavelor pe pista se vor prevedea buzunare de intoarcere Pista, caile de rulare si platforma vor fi dotate cu un sistem de colectare a apelor din precipitatii si canalizarea acestora catre emisar

In continuare se prezinta detaliat lucrarile care vor trebui realizate

5.2.1 Pista de decolare aterizare Intr-o prima etapa de dezvoltare a Aeroportului International Iasi va fi realizata o pista de 2400 m lungime (ca parte componenta a unei viitoare piste cu lungimea de 3000 m conform proiectului de dezvoltare aprobat) si o latime de 60.00m (45 m parte portanta, incadrata de doua acostamente de 7.50 m fiecare). 5

Deoarece in aceasta etapa nu se executa cai de rulare care sa deserveasca capetele pistei, aceasta va fi prevazuta cu buzunare de intoarcere pe fiecare directie de operare, dimensionate pentru avionul de calcul B767-300, cu un unghi de bracaj al rotilor de fata de 45, tinandu-se seama de distantele de siguranta de la marginea exterioara a trenului de aterizare principal pana la marginea portanta, conform normelor RACR-AD-PETA Editia 1/2008. Unghiul de bracaj va diferi pentru fiecare aeronava in parte, in functie de ampatamentul trenului de aterizare. Va fi executat si un buzunar de intoarcere intermediar, dimensionat pentru aeronave de categorie C, amplasat la 1800 m fata de pragul de pe directia 14, ce va deservi aeronavele ce vor definitiva rularea la aterizare pana la acest punct, evitandu-se astfel rulajul pe inca 1200 m (dus intors). Pentru fiecare directie de operare, la capat de pista au fost prevazute prelungiri degajate (CWY) si zone de siguranta (RESA). Noile distante declarate ale aeroportului vor fi urmatoarele: Lungime pista decolare aterizare 2400 x 60 m 45.00m (portant) + 2 x 7.50m (acostamente) 14 2400 2550 2400 2400 0 150 DISTANTE DECLARATE TORA TODA ASDA LDA SWY CWY 32 2400 2550 2400 2400 0 150

Banda pistei nou proiectata va avea o latime de 300 m si se va extinde, la fiecare capat al pistei cu cate 60 m, dincolo de sfarsitul acesteia. Pe planul de situatie al proiectului sunt figurate si zonele necesare pentru amplasarea echipamentelor de radionavigatie. Detalierea amenajarii acestor zone se va proiecta de catre Antreprenor in cadrul Proiectului Tehnic prin consultari cu reprezentantii ROMATSA., care vor emite un aviz pentru proiectul in cauz . Proiectarea, procurarea si montarea echipamentelor de radionavigatie al caror amplasament este indicat orientativ pe planul de situatie sunt in atributiile ROMATSA si nu fac obiectul de activitate al ofertantului castigator al licitatiei. Pista va pastra profilul longitudinal prevazut in proiectul initial pentru intregul aeroport, avand o panta descrescatoare de 1%, de la pragul 14 catre pragul 32. In profil transversal, pista are forma de acoperis, in doua ape, cu pante descrescatoare de 1%, din ax catre margini. Apele pluviale de pe suprafata pistei sunt dirijate in lungul casiurilor amplasate simetric, pe acostamente, la 5 m fata de marginea portanta, si de aici sunt preluate de gurile de scurgere, amplasate la intervale de 50 m. Noua pista de decolare aterizare trebuie sa fie dimensionata pentru un PCN 70 F/D/W/T si va avea o structura rutiera flexibila cu urmatoarea stratificatie: 6

6 cm strat de uzura BAA 16 12 cm strat de legatura BAAD 25 Geogrila cu rol de armare a straturilor asfaltice 30 cm strat de baza AAB 31 30 cm strat de fundatie din piatra sparta amestec optimal 50 cm strat de forma din materiale granulare Geotextil Acostamentele pistei vor avea tot o structura flexibila cu urmatoarea stratificatie: 5 cm strat de uzura BAA 16 5 cm strat de legatura BAAD 25 Geogrila cu rol de armare a straturilor asfaltice 13 cm strat de baza AAB 31 55 cm strat de fundatie din piatra sparta amestec optimal 50 cm strat de forma din materiale granulare Geotextil 5.2.2 Platforma de debarcare imbarcare Dimensiunile platformei de debarcare imbarcare sunt dictate de posibilitatea parcarii tipurilor de aeronave prezentate mai sus. Structura rutiera a platformei este de tip rigid si va asigura o capacitate portanta echivalenta unui numar PCN 65 R/D/W/T, avand urmatoarea structura rutiera: 41 cm imbracaminte din beton de ciment BcR 5.0 20 cm strat din agregate naturale stabilizate cu ciment * 25 cm strat de fundatie din piatra sparta amestec optimal * 50 cm strat de forma din materiale granulare Geotextil (*) La interfata dintre stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal si stratul din agregate naturale stabilizate cu ciment se prevede un strat izolant (folie din material plastic). 5.2.3 Cale de rulare Se va realiza o cale de rulare ce face legatura intre noua pista de decolare aterizare si platforma de debarcare imbarcare din fata terminalului de pasageri existent. Calea de rulare va avea o lungime de cca 110 m, o latime portanta de 23 m si va fi incadrata de acostamente de 7.50 m latime, incadrandu-se astfel in litera de cod D. Supralargirile de la intersectia caii de rulare cu pista au fost dimensionate pentru accesul avionului de calcul B767-300. In profil transversal, partea portanta a caii de rulare se va amenaja in doua ape, cu pante transversale descrescatoare de 1%, din ax catre marginile acesteia. Apele pluviale de pe suprafata caii de rulare sunt dirijate catre casiurile amplasate in lungul acostamentelor la 5 m distanta fata de marginea portanta si de aici sunt preluate in gurile de scurgere. 7

Structura rutiera a caii de rulare, atat pentru partea portanta, cat si pentru acostamente, este identica celei prevazute la pista de decolare aterizare. Se va realiza la capatul de nord al pistei existente si o legatura intre pista existenta si pista nou proiectata. Dupa realizarea acestei legaturi, pista existenta va deveni cale de rulare, pe intervalul dintre capatul 15 si noua cale de rulare proiectata.

5.2.4

Lucrari de marcaj pe suprafetele de miscare

Lucrarile de marcaj se vor realiza pe toate suprafetele de miscare, corespunzator prevederilor din Anexa 14/2004 ICAO si din RACR AD PETA/2008, Aneza 14 OACI, editia 5/2009, cap.5.2 Marcaje si Doc. 9157, Partea a 4-a Manualul de proiectare al aerodromurilor Marcaje si inscriptionari, cap. 2.3 Marcarea suprafetelor de trafic. Pe pista de decolare-aterizare se vor realiza urmatoarele marcaje : Marcaj axial Marcaj marginal Marcajul pragului pistei Marcajul indicativului pistei Marcajul punctului tinta Marcajul buzunarelor de intoarcere la pista Ofertantii vor trebui sa tina cont in oferta de eventualele marcaje provizorii pe care vor trebui sa le efectueze in situatia in care vor propune etapizarea lucrarilor prin punerea in functiune a unor sectoare din pista cu anticipatie fata de data cand va fi terminata pista de 2400 m. Pentru marcarea buzunarelor de intoarcere la pista se va folosi ca avion de calcul B767-300 si un unghi de bracaj al rotilor de fata de 45. Unghiul de bracaj variaza pentru fiecare aeronava in parte, in functie de ampatamentul trenului de aterizare. Procedura se repeta pentru marcarea buzunarului de intoarcere intermediar, cu un avion de calcul B737-900. Marcajele pistei de decolare aterizare se vor realiza cu vopsea de culoare alba reflectorizanta, cu exceptia liniilor de ghidare de pe buzunarele de intoarcere si a marcajelor marginale ale acestora, marcaje ce se vor realiza cu vopsea de culoare galbena reflectorizanta. Pe calea de rulare se vor realiza urmatoarele marcaje : Marcaj axial Marcaj marginal Marcajul pozitiei de asteptare la pista Toate marcajele de pe calea de rulare se vor realiza cu vopsea de culoare galbena reflectorizanta. Pe platforma de imbarcare-debarcare se vor realiza urmatoarele marcaje : Marcaj marginal Marcajul pozitiilor de stationare a aeronavelor Marcajul liniilor de siguranta Toate marcajele de pe platforma se vor realiza cu vopsea de culoare galbena reflectorizanta. Tinand cont ca suprafata acestora va fi din beton de ciment, pentru asigurarea unei vizibilitati mai bune, marcajele se vor incadra cu benzi de culoare neagra. Toate detaliile privind elementele constitutive ale marcajelor enumerate se vor aprofunda in cadrul Proiectului Tehnic. 8

5.2.5 Lucrari de consolidari terasamente pentru suprafetele de miscare aeroportuare Dupa indepartarea stratului de pamant vegetal si realizarea excavatiilor la cotele prevazute in proiect pentru realizarea fundatiei structurii suprafetelor de miscare aeroportuare se executa imbunatatirea patului de fundare prin realizarea pernelor din material local stabilizat cu lianti hidraulici. Constructorul are obligatia de a-si realiza propriile studii geotehnice pentru fundamentarea detaliata a solutiilor tehnice adoptate.

5.2.6

Lucrari de balizaj pe suprafetele de miscare

Noile suprafee de micare, respectiv pista de decolare-aterizare, calea de rulare ALFA i BRAVO precum i platforma de mbarcare-debarcare vor fi echipate cu sisteme de balizaj pentru cat.II de operare, i vor fi prevzute cu un sistem de alimentare cu energie electrica i cu un sistem de telecomanda, corespunztor normelor ICAO si RACR. Pista de decolare-aterizare (PDA) de 2400 m va fi echipata cu sisteme de balizaj pentru cat.II de operare pe ambele direcii 32 (sud) i 14 (nord), corelate cu noile sisteme de radionavigaie. Sistemele de balizaj aferente suprafeelor de micare vor corespunde prevederilor ICAO - Anexa 14, volumul 1, Concepia i operarea Aeroporturilor, ediia V, 2009, prevederilor ICAO - Manualul de Concepie a Aeroporturilor, partea 4 - Mijloace vizuale, ediia IV, 2004, prevederilor ICAO, Manualul de Concepie Aeroporturi, partea 5 - Instalaii electrice, ediia I, 1983, precum si prevederilor RACR AD PETA-2008. Pista de decolare-aterizare (PDA) cu lungimea de 2400m avand orientarea 14-32 va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj: REL - sistem de balizaj marginal pista RWE - sistem de balizaj de extremitate pista RCL - sistem de balizaj axial pista. Directia de aterizare 32 va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj cat.II: APH-32 - sistem de balizaj de apropiere (firul director) pe direcia 32 (sud) cu lungimea de 720m ASR-32 - sistem de balizaj de apropiere (covor rosu) pe direcia 32 (sud), cu lungimea de 270m; SFL-32 lumini secventiale de apropiere, dispuse in lungul firului director pe direcia 32 (sud) TIL-32 lumini secventiale de prag, dispuse pe flancurile pragului 32 cu 2 lampi flash THR-32 - sistem de balizaj pentru pragul pe direcia 32 (sud), cuprinznd 26 de lumini TDZ-32 - sistem de balizaj pentru zona de luare de contact (covor alb), pe direcia 32 (sud), cu lungimea de 900m; PAPI-32 - sistem de indicare cu precizie a pantei de apropiere pentru direcia 32, cu 4 uniti; TP-32 - sistem de balizaj axial buzunar de ntoarcere. TP-i - sistem de balizaj axial buzunar de ntoarcere pentru pozitia intermediara. 9

panouri indicatoare luminoase PAN.1 i PAN.3 de informare montate pe pista de decolareaterizare pentru a indica intrarea pe calea de rulare ALFA, respectiv BRAVO.

Directia de aterizare 14 va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj cat.II: APH-14 - sistem de balizaj de apropiere (firul director) pe direcia 14 (nord) cu lungimea de 720m ASR-14 - sistem de balizaj de apropiere (covor rosu) pe direcia 14 (nord), cu lungimea de 270m; SFL-14 lumini secventiale de apropiere, dispuse in lungul firului director pe direcia 14 (nord) TIL-14 lumini secventiale de prag, dispuse pe flancurile pragului 14 cu 2 lampi flash THR-14 - sistem de balizaj pentru pragul pe direcia 14 (nord), cuprinznd 26 de lumini TDZ-14 - sistem de balizaj pentru zona de luare de contact (covor alb), pe direcia 14 (nord), cu lungimea de 900m; PAPI-14 - sistem de indicare cu precizie a pantei de apropiere pentru direcia 14, cu 4 uniti; TP-14- sistem de balizaj axial buzunar de ntoarcere. panouri indicatoare luminoase PAN.2 i PAN.4 de informare montate pe pista de decolareaterizare pentru a indica intrarea pe calea de rulare ALFA, respectiv BRAVO. Calea de rulare ALFA (CR ALFA) va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj: TEL-A - sistem de balizaj marginal cu lumini omnidirecionale; TCL-A - sistem de balizaj axial cu lumini dispuse n lungul axului cii de rulare; STB-A - sistem de lumini pentru bareta de oprire, cu 6 lumini cu filtru rosu. panouri indicatoare luminoase montate pe CR ALFA n dreptul baretei de oprire: o panou indicator luminos PAN.5 i PAN.6 de informare - amplasament/eliberare pista 2 buc o panou indicator luminos PAN.7 i PAN.8 cu instructiuni obligatorii - pozitie de asteptare acces pista 2 buc. o panou indicator luminos PAN.9 i PAN.10 de informare - amplasament/directie 2 buc. Calea de rulare BRAVO (CR BRAVO) va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj: TEL-B - sistem de balizaj marginal cu lumini omnidirecionale; panou indicator luminos PAN.11 de informare - amplasament/directie - 1 buc. Platforma de mbarcare debarcare va fi echipata cu urmatoarele sisteme de balizaj: APRON - sistem de balizaj marginal platforma cu lumini omnidirecionale. panou indicator luminos PAN.12 de informare - amplasament/directie - 1 buc.

10

Sistemele de balizaj susmenionate vor fi echipate cu corpuri de iluminat de balizaj moderne, specifice, conectate prin transformatoare de separaie de putere corespunztoare i alimentate prin circuite de tip serial, din regulatoare de curent constant instalate n uzina electrica pentru balizaj, conform prevederilor ICAO, Manualul de Concepie Aeroporturi, partea 5 - Instalaii electrice, ediia I, 1983. Toate componentele sistemelor de balizaj aflate peste nivelul terenului n banda pistei, ale cilor de rulare i ale platformei, vor fi instalate pe suporturi frangibile, fiind considerate obstacole. n cazul sistemelor de balizaj de apropiere, datorita nlimilor mai mari ale suporturilor, vor fi folosite tije frangibile pn la nlimea de circa 1,80m respectiv stlpi cu structur frangibil tip T-bar peste aceasta nlime. Corpurile de iluminat de tip suprateran, unitile PAPI i panourile indicatoare luminoase se monteaza pe cte o fundaie din beton monolit turnata pn la nivelul terenului, prevazuta cu tub de protectie pentru accesul cablurilor electrice. Corpurile de iluminat de tip ncastrat ale sistemelor de balizaj vor fi instalate n cte un corp de baza (oal) montat n locaul carotat n suprafaa pistei sau a cilor de rulare, prin fixare cu rin sintetic. Pentru sistemele de balizaj ale CR (sistemul de balizaj axial CR i sistemul de oprire CR), vor fi folosite cte o unitate de comanda individuala pentru fiecare corp de iluminat, conectata n secundarul transformatorului de separaie prin care corpul de iluminat este alimentat. Aceasta unitate poate comanda unul sau doua becuri, funcie de tipul corpului de iluminat si va permite comanda iluminrii (stins / aprins). Transformatoarele de separaie i unitatile de comanda vor fi instalate n cuve metalice pentru 1 sau 2 sau 3 trafo, respectiv n camerele de tragere acolo unde exista. 5.2.7 Sistemul de iluminat platforma de imbarcare-debarcare Sistemul de iluminare al platformei de mbarcare debarcare va corespunde prevederilor ICAO Manualul de Concepie a Aeroporturilor, partea 4 - Mijloace vizuale, ediia IV, 2004, cap.13. Sistemul de iluminare al platformei de mbarcare debarcare va asigura un nivel de iluminare mediu la nivelul platformei de minim 20 lux pentru zona pe care staioneaz aeronavele. Sistemul de iluminat al platformei este desfurat pe un front in lungime de 224m i se afla la 210m fa de banda pistei de 150m respectv la distanta de 360m fata de axul pistei. nlimea pilonilor va fi de 30m, fiind necesari 3 piloni de iluminat montai la marginea platformei, la intervale de 75m. Fiecare pilon va fi echipat cu proiectoare cu vapori de halogenuri metalice de 1000W/230V/50Hz si cu cate un corp de iluminat de balizaj de obstacolare 2x100W/230V/50Hz. Fiecare pilon va fi prevzut cu cte un tablou electric T.P1, T.P2 i T.P3 amplasat la baza acestuia care va alimenta proiectoarele i cu cte o cutie de conexiuni CC.1, CC.2 i CC.3 care va alimenta corpul de iluminat de balizaj de obstacolare. De asemenea, fiecare pilon va fi prevzut cu instalaie de paratrsnet cu dispozitiv de amorsare pentru nivelul I intarit i cu instalaie de priza de pmnt cu rezistenta de dispersie de maxim 1 Ohm. Pilonii vor fi din profil de otel galvanizat, cu platforma pentru sustinerea proiectoarelor si vor fi montai pe cate o fundaie din beton armat, prevazuta cu tuburi de protectie pentru cablurile electrice. 11

5.2.8 Bornele de legare la pmnt pentru aeronave Platforma de mbarcare debarcare este dimensionata pentru 4 aeronave. Pentru fiecare aeronava va fi prevzuta cate o borna de legare la pmnt pozata n suprafaa platformei, n zona de staionare a aeronavei, ntr-un cmin special destinat. Fiecare borna de legare la pmnt va fi conectata cu un conductor de legare la pmnt din OL-Zn40x4 la priza de pmnt a pilonului celui mai apropiat. Rezistena de dispersie la borna de legare la pmnt va fi de max. 10 Ohm.

5.2.9 Retele electrice Retelele electrice vor respecta prevederile din normativul NTE007-2008 pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice. Reelele electrice cuprind cablurile de medie tensiune de balizaj i cablurile de joasa tensiune pentru distribuia de joasa tensiune la sistemul de iluminat al platformelor. Circuitele primare de balizaj vor fi pozate la distanta de 1m fata de marginea acostamentului pistei de decolare-aterizare i respectiv fata de marginea caii de rulare sau a platformei, prin tuburi de protecie fixate n nisip pe zonele inierbate i prin tuburi de protecie fixate n beton la subtraversari. Pe traseu vor fi instalate subteran camere de tragere pentru cabluri. n profilul de an in care sunt pozate circuitele primare de balizaj va fi pozat i conductorul de priz de pmnt din OL-Zn40x4 la care vor fi conectate bornele de legare la pmnt ale transformatoarelor de separaie, ale corpurilor de iluminat de balizaj, ale dispozitivelor PAPI, ale panourilor luminoase, etc. prin cate un conductor de cupru cu seciunea de 10mm i cu izolaie din PVC. Circuitele secundare de balizaj vor fi pozate prin tuburi de protecie montate n stratul de infrastructura al pistei sau al cilor de rulare, ntre fiecare corp de iluminat i marginea acostamentului. Reele electrice de joasa tensiune din incinta vor deservi sistemul de iluminat al platformei fiind realizate cu cabluri electrice cu conductoare de cupru cu izolaie din PVC tip CYAbY de seciune corespunztoare. Retelele electrice mai cuprind si cablul de joasa tensiune pentru balizajul de obstacolare al pilonilor cu conductoare de cupru cu izolaie din PVC tip CYAbY de seciune corespunztoare, precum si cablurile de comanda si semnalizare de joasa tensiune de tip multifilar, cu conductoare de cupru cu izolaie din PVC tip CSYAbY de seciune corespunztoare. NOTA : pentru lucrarile prevazute la capitolele anterioare (5.2.6, 5.2.7, 5.2.8, 5.2.9) ofertantii vor trebui sa ia in considerare proiectarea si executia tuturor lucrarilor necesare bunei functionari ca: fundatii, incinte, camere de tragere, protectii, cai de acces provizorii si definitive, etc. Suporturile diverselor instalatii si echipamente vor trebui sa aiba incorporate toate tuburile, cablurile, piesele necesare bunei functionari a echipamentelor pe care le deservesc, conform proiectelor de instalatii. Detaliile specifice (de pozitionare, prindere, gabarite, etc.) se vor corela cu 12

specificatiile tehnice ale furnizorului/producatorului de echipament, care va trebui sa participe la executia lucrarilor aferente echipamentelor pe care le-a furnizat. 5.2.10 Uzina electrica 5.2.10.1 Componenta uzinei

Noile sisteme de balizaj pentru pista de 2400m lungime necesita asigurarea continuitatii alimentarii cu energie electrica cu o intrerupere admisa de cel mult 1 sec. pentru cat.II de operare, iar noile echipamente specifice de alimentare cu energie electrica trebuie instalate in uzina electrica. In acest scop se va realiza o constructie noua pentru uzina electrica, aceasta urmand sa serveasca sistemului de balizaj si de iluminare pentru suprafetele de miscare ce se vor construi. Pentru uzina electrica se vor folosi elemente prefabricate de tip containerizat, avand n vedere ca uzina electrica are un caracter de provizorat, pn la realizarea acesteia pe pozitia definitiva, proiectata pe latura de Nord - Est, conform planului general de dezvoltare a Aeroportului Iasi. Folosirea elementelor prefabricate de tip containerizat are avantajul ca lucrarile de executie vor avea un ritm rapid, iar uzina electrica existenta nu va fi afectata pe durata lucrarilor i va ramane n functiune. Uzina electrica realizata din elemente containerizate este formata din urmatoarele componente: un post trafo de tip prefabricat 2x400kVA, 20/0.4kV, 50Hz, n anvelopa de beton cuprinzand: doua boxe trafo, o camera de medie tensiune i o camera de joasa tensiune pentru tabloul general TG; un grup electrogen automat 400kVA, 400V, 50Hz de tip stand-by, instalat intr-un container montat pe o platfoma de beton; un ansamblu de containere cuprinzand: container pentru tablourile de sigurana T.S1 i T.S2 , pentru tablourile balizaj T.B1 i TB2, pentru tablourile AAR.1 si AAR.2 aferente GEA, tabloul de servicii interne T.si i tabloul de iluminat platforma T.I ; acest container va avea rol de camera de comanda i mentenana balizaj; container dublu pentru sursele de alimentare fr ntrerupere UPS.1 i UPS.2 (dulap invertor si dulap baterii acumulatori); container dublu pentru tabloul cu regulatoarele de curent constant i pentru dulapul telecomanda. Uzina electrica realizata din elemente containerizate va fi amplasata pe o fundatie din beton armat i va fi prevazuta cu pardoseala falsa in camerele de joasa tensiune, avand in vedere multitudinea de cabluri de energie i de cabluri de comanda, care vor fi pozate pe jgheaburi metalice amplasate pe trasee convenabile, dupa functiuni.

13

5.2.10.2

Arhitectura

Regim de inaltime: Parter Suprafata construita containere Sc container 1 = 29.97 mp. x 2 buc. = 59.95 mp. Sc container 2 = 14.83 mp. x 1 buc. = 14.83 mp. Sc containere total = 74.78 mp. Suprafata construita desfasurata Suprafata utila Inaltime maxima la cornisa Sd containere total = 74.78 mp. Su containere total = 69.55 mp. H max. = 2.60 m. (de la cota 0.00)

Clasa de importanta IV (cladiri de mica importanta conform normativului P100-1/2006) Categoria de importanta "D" (constructie de importanta redusa conform regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor 1996) Gradul III de rezistenta la foc Risc mic de incendiu (sarcina termica < 420 mJ/m) Dimensiunile generale in plan a structurii din beton armat pe care vor fi pozitionate containerele sunt de 12.60 x 6.30 m., are urmatoarele vecinatati: la N-E: retragere de 314.47 m. fata de axul pistei la S-E: retragere de 41.88 m. fata de platforma de imbarcare-debarcare la S-V: retragere de 98.54 m. fata de limita de proprietate la N-V: retragere de 84.04 m. fata de limita de proprietate Din punct de vedere functional, se vor pozitiona trei containere, dintre care doua sunt duble (model 1 pe lateral) si unul simplu (model 2 la mijloc).

Containerele vor fi realizate de catre producatorul ales de beneficiar si vor avea urmatoarele caracteristici:

14

PERETI + PARDOSEALA: Structura de rezistenta: teava metalica rectangulara, grosime perete 3 mm. Izolatie: vata minerala, grad de reactie la foc A1 Alcatuire perete exterior: panouri din tabla cu miez din vata minerala de 60 mm. (densitate: 16-24 kg/m), culoare alb. Panourile pot fi cu tabla cutata sau tip sandwich. Structura pardoselii: pardoseala flotanta care trebuie sa sustina o sarcina de 40KN/mp, cu covor de cauciuc pt. joasa si medie tensiune. Pardoseala flotanta este alcatuita din panouri modulare de 600 x 600 mm. si structura reglabila din otel h= 95 cm . Structura pardoselii se va fixa pe radierul din B.A.

Tamplarie exterioara: Accesul in fiecare container se face cu ajutorul unor usi metalice dimensiunea de 1750 x 2000 mm. la containerele duble, respectiv 875 x 2000 mm. la containerul simplu. Usa este alcatuita din placaj metalic, termoizolata, cu toc metalic. ACOPERIS: Structura de rezistenta: teava metalica rectangulara, grosime perete 3 mm. Panou de acoperis: tabla din otel laminat cu grosimea de 0,6 mm., dublu profil pe toata lungimea containerului. Izolatie: vata minerala de 100 mm. grosime, (densitate de 16-24 kg/m) Finisaj plafon: La interior plafonul va fi placat cu placi din PAL melaminat imitatie de lemn, de 8 mm. grosime, ce nu contine formaldehida (E1). Scurgeri ape pluviale: Cadru superior cu jgheaburi de acoperis integrate, scurgerea apei pluviale prin stalpii din colturi. Toate materialele utilizate in executie vor fi insotite de agremente tehnice de folosire in Romania. La executie se va respecta atat proiectul cat si specificatiile furnizorilor de materiale. 5.2.10.3 Rezistenta

Clasa de importanta a structurilor: IV, i=0.8. Suprastructura este formata din containere cu structura metalica prefabricate. Constructia are dimensiuni la exterior de 12.35 x 6.05m fiind formata din 2 containere duble (cuplate) si unul simplu. Inaltimea containerelor este de circa 2.45m. Pardoseala este de tip tehnic fiind necesara pentru traseele de cabluri electrice. Ea va trebui sa suporte si sarcina provenita din anumite echipamente, aprox. 3 to/mp (baterii ups 30 min).

15

Infrastructura este formata dintr-o placa groasa din beton armat de 35cm, dispusa la partea inferioara a unei retele ortogonale de grinzi de fundare din beton armat cu grosimi de 25-40 cm. Adancimea de fundare se va situa sub adancimea de inghet din zona 80-90 cm. Structura metalica din tevi rectangulare a containerelor se va prinde de grinzile de fundare prin intermediul unor confectii metalice si a unor buloane cu saibe si piulite si ancore mecanice/chimice pentru beton. Sub placa groasa de fundare pe care sprijina direct pardoseala tehnica, se va prevedea o perna din material granular local utilizabil pentru terasamente in grosime de 50cm, compactata in straturi. Betonul prevazut este C20/25 (Bc25). Armaturile utilizate sunt PC 52. Fundatie pentru grup electrogen (GEA) tip containerizat Pentru grupul electrogen containerizat prefabricat se va asigura o fundatie formata din bloc beton simplu si placa armata la partea superioara. Dimesiunile din plan ale fundatiei 2.10x4.25 m sunt orientative i vor fi definitivate n functie de echipamentul achizitonat. Clasa minima pentru betonul din suprastructura este C20/25 (Bc25). Armaturile utilizate sunt PC 52. 5.2.10.4 Instalaii electrice

Noua uzina electrica va deservi sistemele de balizaj, sistemul de telecomanda pentru balizaj i sistemul de iluminat al platformei de stationare, precum i mijloacele de radionavigatie. Noua uzina electrica va fi alimentata in bucla cu uzina existenta, fiind prevazuta in acest scop cu doua perechi de celule de intrare-iesire pe partea de medie tensiune (20kV). Postul trafo de tip prefabricat va cuprinde urmatoarele: tabloul de medie tensiune (20kV) cu 9 celule astfel: celule intrate (2 buc), celule iesire (2 buc), celule trafo (2 buc), celule masura (2 buc), celula cupla (1 buc); trafo de putere 2x400kVA, 20/0,4kV, 50Hz; tabloul general de joasa tensiune. instalatii de iluminat i prize instalatie de legare la pmnt. Ansamblul de containere va adaposti echipamentele i va cuprinde instalatiile urmatoare: tabouri electrice pentru distributia energiei electrice T.S1 i T.S2, T.B1 i T.B2; tablourile AAR.1 si AAR.2 aferente GEA tabloul de servicii interne T.si (asistat de UPS) care va asigura tensiunea de comanda i semnalizare, precum i iluminatul pentru balizajul de obstacolare tabloul pentru iluminatul platformei T.I care va alimenta tablourile pilonilor T.P1, T.P2 i T.P3 tabloul electric cu regulatoare de curent constant pentru sistemele de balizaj, cuprinzand rack-uri modulare distincte pentru partea de forta i pentru partea de comanda-control; tabloul de telecomanda pentru sistemele de balizaj (interconectat cu tabloul de telecomanda instalat in turnul de control), inclusiv soft-ul de telecomanda pentru balizaj; 16

sursa de alimentare fara intrerupere tip UPS 160kVA, 400V, 50Hz cu baterie pentru 30min. cu by-pass si filtre de armonici (2 buc); instalaia electrica de iluminat i prize, inclusiv balizaj de obstacolare; instalaia de echipotenializare; instalaia de priz de pmnt; instalaia de paratrsnet; instalaiile de curenti slabi, dupa cum este detaliat mai jos; instalaiile de climatizare pentru containerele cu echpamente, dupa cum este detaliat mai jos. Instalatiile electrice vor respecta prevederile din normativul I7-2011 pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice de joas tensiune, iar retelele de cabluri vor respecta prevederile din normativul NTE007-2008 pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice. Postul trafo va corespunde prevederilor normativului PE 101/1985 referitor la constructiile prefabricate. Grupul electrogen automat va fi de tip stand-by de 400kVA, 400V, 50Hz (1 buc), instalat n container; va fi echipat cu motor Diesel, generator electric i tablou electric de 630A; va avea doua tablouri AAR de cte 400A pentru instalare separata n containerul de comanda. Tabloul AAR.1 va debita pe tabloul de siguranta T.S1, iar tabloul AAR.2 va debita pe tabloul de siguranta T.S2, iar acestea vor alimenta la randul lor sursele de alimentare fara intrerupere UPS.1 i UPS.2. Sursele UPS.1 i UPS.2 vor alimenta tablourile de distributie pentru balizaj TB.1 i TB.2. Containerele cu echipamente vor fi prevazute cu instalatii de iluminat i prize, cu instalatie de paratrasnet, instalatie de echipotentializare, instalatie de priza de pmnt, instalatii de curenti slabi i instalatie de climatizare. Instalatia de iluminat interior va fi cu corpuri de iluminat fluorescent 1x36W cu kit de emergenta pentru 3 ore, iar instalatia de iluminat de exterior va fi cu corpuri de iluminat economice 1x26W montate deasupra fiecarei usi, respectiv cu proiectoare de 70W pentru zona grupului electrogen. Tablourile electrice de joasa tensiune vor fi prevazute cu aparate de comutatie cu protectie la suprasarcina i la scurtcircuit. Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat i prize vor fi prevazute cu protectie diferentiala. Cablurile electrice folosite la interior vor fi cu conductoare de cupru cu izolaie rezistenta la flacara i la foc i fara degajari de halogen de seciune corespunztoare, pozate prin jgheaburi metalice amplasate n pardoseala falsa i prin tuburi de protecie tip PEL montate ingropat n perei. Trecerile prin pardoseala falsa dintre compartimente vor fi etansate antifoc. Instalaia de paratrsnet va fi realizat cu o reea de conductoare de captare din OL-Zn12 pozate pe acoperis perimetral cladirii i va fi legata la priza de pmnt comuna cu piese de separatie. Instalaia de priz de pmnt va avea rezistenta de dispersie de maxim 1 Ohm, fiind priza de pmnt comuna pentru instalatia electrica i pentru instalatia de paratrasnet i va fi realizata perimetral, cu electrozi din eava din OL-Zn2,5 x 3m/buc btui in pmnt in poziie verticala si unii cu un conductor din banda din OL-Zn40x4 pozat ntr-un an la adncimea de 0,5m , cu legaturi la piesele de separatie. Buclele de medie tensiune prin care uzina noua va fi interconectata cu vechea uzina vor cuprinde linii electrice subterane realizate cu cte trei cabluri monopolare de medie tensiune (20kV) cu conductoare din aluminiu i izolatie din polietilena reticulata.

17

5.2.10.5

Instalaii de curenti slabi

Instalaiile de curenti slabi pentru uzina electrica cuprind in principal sistemul de detectie si semnalizare incendiu, sistemul de control acces, sistemul de detectie si semnalizare efractie, sistemul CCTV, reteaua de date, fiind prevzute conform cu prevederile normativelor I18-1/2001 pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice interioare de cureni slabi si I18-2/2002 pentru proiectarea si executarea instalaiilor interioare de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efraciei din cldiri. Sistemul de detectie si semnalizare incendiu Sunt prevazuti senzori de detectie fum si temperatura adresabili plasati in plafon si in podeaua tehnologica interconectati in bucla prin cablu cu conductoare de cupru 2x1x0.8 mmp rezistente la foc. Sunt prevazute butoane adresabile si sirene pentru avertizarea in caz de incendiu interconectate in bucla prin cablu cu conductoare de cupru 2x1x0.8 mmp rezistente la foc. Centrala de incendiu cu 16 bucle adresabile va fi amplasata in camera de control. Cablurile vor fi pozate in pat de cabluri in podeaua falsa. Sistemul de control acces Sunt prevazute cititoare de proximitate si yale electromagnetice la fiecare intrare in uzina electrica. Conectarea echipamentelor la centrala de control acces se va face prin intermediul modulelor de extensie. Cablurile folosite vor fi cu conductoare de cupru 2x1x0.8 mmp rezistente la foc. Centrala de control acces va fi amplasata in camera de de control. Cablurile vor fi pozate in pat de cabluri in podeaua falsa. Sistemul de detectie si semnalizare efractie Sunt prevazuti senzori pentru detectia incidentelor care sa acopere toate caile de acces in cladire: usile vor fi prevazute cu contacte magnetice. Conectarea echipamentelor la centrala de control acces se va face prin intermediul modulelor de extensie. Cablurile folosite vor fi cu conductoare de cupru 2x1x0.8mmp rezistente la foc. Centrala de detectie si semnalizare efractie va fi amplasta in camera de control. Cablurile vor fi pozate in pat de cabluri in podeaua falsa. Sistemul CCTV Pentru supravegherea exterioara a uzinei electrice au fost prevazute camere IP fixe care sa acopere intreg perimetru cladirii. Camerele vor fi conectate la un switch de comuncatii. Switch pentru comuncatii va fi concentrat la reteaua de date al turnului de control. Conectarea echipamentelor la switch se va face prin cablu cat 7. Conectarea intre switch-uri se va face cu fibra optica 24 SM pozata in canalizatie subterana care face legatura intre uzina si turnul de control. Reteaua de date Sunt prevazute prize de date/telefonie in camera de control. Prizele de date/telefonie vor fi conectate la switch-ul de comunicatii prin cablu cat 7 de interior. Switch-ul pentru comunicatii se va amplasa in cabinetul pentru curenti slabi din camera de control si va comunica cu turnul de control prin fibra optica pozata in canalizatie subterana.

18

5.2.10.6

Instalatia de climatizare

Centrala electrica adaposteste echipamente cu degajari semnificative de caldura. Din aceasta cauza este necesara instalarea unui sistem de climatizare, care sa asigure climatul corespunzator functionarii echipamentelor fara intrerupere, pe toata perioada anului. Producatorii de sisteme de climatizare au dezvoltat game speciale de produse dedicate mentinerii parametrilor aerului interior (temperatura, umiditate, impuritati) in limitele impuse de echipamentele electrice. Sistemele de climatizare dedicate camerelor pentru echipamente electrice functioneaza fara intrerupere, chiar la temperaturi exterioare mult sub 0C, gratie tehnologiei free-cooling. Prin folosirea intr-o astfel de instalatie de climatizare a sistemului split combinat cu sistemul freecooling se obtine o economie a consumului anual de energie. Avand in vedere degajarile de caldura ale echipamentelor, precum si gradul de izolare termica a incaperii, s-a calculat o putere frigorifica necesara de minimum 47 kW, care va trebui asigurata de un sistem de climatizare de precizie, conceput special pentru aplicatii de tipul camerei cu regulatori Acest sistem tip pompa de caldura va trebui sa poata asigura si incalzirea spatiilor deservite. Pentru camera de mentenanta este prevazut un radiator electric de 2,5kW. 5.2.10.7 Radionavigatia

Pista de decolare-aterizare cu orientarea 14-32 va fi echipata cu mijloace de radionavigatie ROMATSA-DSNA pentru categoria II de operare pe directia 14 i pe directia 32, respectiv ILS-LLZ (directie) i ILS-GP (panta) cu monitorizare din turnul de control. Aceste echipamente vor face obiectul unei documentatii separate. Consumatorii ROMATSA-DSNA respectiv mijloacele de radionavigatie i echipamentele de monitorizare din turnul de control vor fi alimentati din uzina electric prin circuite electrice distincte i avand contorizare separat. Pentru fiecare echipament ILS se va asigura cate o dubla alimentare din tablourile T.S1 i T.S2, prin cate un aparat de comutatie de 40A cu protectie la suprasarcina i la scurtcircuit. Pentru fiecare echipament ILS documentatia de bransament va cuprinde cte doua cabluri, unul de baza i unul de rezerva, iar tabloul electric de la punctul de consum respectiv va fi prevazut cu AAR. 5.2.11 Lucrari de canalizare Apele pluviale colectate de pe suprafata pistei, a platformei de imbarcare - debarcare cat si a caii de rulare vor fi preluate de guri de scurgere si descarcate apoi in reteaua de canalizare. Gurile de scurgere sunt prevazute din 50 in 50m pe ambele parti ale pistei si din 25 in 25m in zona platformei de imbarcare - debarcare. Gurile de scurgere se descarca in canalele colectoare prevazute pe ambele parti ale pistei. Gratarele gurilor de scurgere vor rezista la clasa de incarcare de 900 kN. Racordurile gurilor de scurgere vor avea diametrul Dn 200mm. Colectoarele principale sunt amplasate de o parte si de alta a Pistei la 7,50m de marginea acostamentelor pentru a permite amplasarea cablurilor si instalatiilor de balizaj. Cele doua colectoare vor prelua si apele pluviale colectate de pe suprafata pistei, a platformei de imbarcare-debarcare cat si de pe calea de rulare. Pentru cele doua colectoare principale se vor folosi tuburi din PAFSIN SN 10000 cu diametrele de la Dn 400mm la Dn 1400mm. Pantele longitudinale sunt de cca. 1% si vor urmari in general panta 19

terenului sistematizat adiacent pistei. Diametrele prevazute in zona de inceput a pistei au capacitatea de preluare a debitelor pluviale, in cazul extinderii acesteia. De asemenea, conducta de descarcare in raul Ciric a fost dimensionata pentru a prelua si eventualele extinderi ale pistei. La platforma diametrele au valori cuprinse intre Dn 500mm pana la Dn 600mm. In zona unde canalizarea pluviala subtraverseaza calea de rulare si in partea de Sud unde canalizarea va subtraversa viitoarea extindere a pistei, tubul de PAFSIN va fi camasuit. Caminele de vizitare au fost prevazute conform STAS 3051-91 la o distanta de 50 pana la 75m cat si in punctele de schimbare de directie, in punctele de schimbare a pantei si in punctele de schimbare a diametrului. Caminele de vizitare vor fi din beton armat. Pe retelele proiectate se vor executa camine de vizitare conform STAS 2448-82, acoperite cu capace de tip carosabile, incarcarea D400. Descarcarea apelor pluviale se va face in raul Ciric, aval de acumularea Ciric III, cu o conducta Dn 1400mm. Pe colectorul final care descarca in raul Ciric, au fost prevazute camine de rupere de panta, urmare diferentei de cota mare fata de teren. Descarcarea se va face in raul Ciric cu o gura de descarcare. Pentru respectarea valorilor indicatorilor de calitate la descarcarea intr-un curs de apa, apele pluviale vor fi epurate in separatoare de hidrocarburi prevazute cu by-pass. Astfel, epurarea apelor pluviale se va face intr-o baterie de separatoare amplasate in capatul Sudic al pistei. In cazul unor ploi exceptionale, debitul de apa pluviala care este conventional curat by-passeaza separatoarele de hidrocarburi, fiind dirijat catre descarcare. 5.2.12 Imprejmuire

Incinta aeroportlui va fi imprejmuita cu panouri metalice amplasate definitiv pe anumite sectoare si provizoriu pe altele, dupa cum se arata pe planul de situatie anexat. Solutia tehnica de imprejmuire provizorie va trebui sa permita refolosirea in cat mai mare masura a panourilor de gard cand , prin constructia aeroportului in ansamblul sau, gardul va trebui mutat in pozitia definitiva. In cadrul ofertelor este necesara prezentarea sistemului de imprejmuire propus. Fata de informatiile de principiu prezentate mai sus, Proiectantul are obligatia de a elabora proiectele de specialitate in conformitate cu standardele in vigoare si conditionarile impuse de autoritatile nationale cu drept de avizare in domeniu.

6.

CANTITATI DE LUCRARI

In vederea elaborarii ofertelor, ofertantii vor trebui sa calculeze cantitatile de lucrari pe baza planurilor puse la dispozitie de catre Beneficiar si a descrierii lucrarilor prezentata mai sus. Deasemenea, listele de cantitati organizate pe categorii de lucrari cu preturi unitare si descrieri de preturi, vor fi atasate ofertei tehnice.
7.

CONDITII SPECIALE Instructiunile prezentate in Fisa de date a achizitiei si prevederile Caietului de Sarcini au un caracter obligatoriu, iar nerespectarea lor va atrage dupa sine descalificarea ofertelor. 20

 Ofertantii trebuie sa detina autorizatie din partea Autoritatii Aeronautice Civile Romane ca agent aeronautic civil, in termen de valabilitate, pe numele ofertantului, pentru proiectare si respectiv executie lucrari de constructii aeroportuare sau certificate europene echivalente. Pentru obtinerea avizelor (sau dupa caz, actualizarea celor existente), ofertantii vor intocmi documentatiile necesare si vor sprijini beneficiarul in obtinerea avizelor, prezentand solutiile tehnice propuse si sustinandu-le argumentat la autoritatile de avizare. Ofertantii trebuie sa isi elaboreze ofertele avand in vedere un program de lucru inclusiv pe timp de noapte cat si in zilele de sambata si duminica. Ofertantii trebuie sa detina sau sa aiba incheiate contracte de livrare a betonului si mixturilor asfaltice cu statii de betoane si asfalt pentru a putea fi asigurat timpul maxim de punere in opera a betonului si asfaltului conform prescriptiilor tehnice si agrementelor . In situatia in care operatorul economic nu dispune de astfel de statii va prezenta copia contractelor de furnizare betoane si mixturi asfaltice, incheiate cu statii de beton sau asfalt. n cazul n care pe durata elaborrii proiectului se modific legislaia, normele, normativele tehnice, prestatorul va modifica documentaia ntocmit conform noilor prevederi i apoi o va preda achizitorului. Conditiile de realizare se vor conveni de comun acord de catre Autoritatea Contractanta si Prestatorul de Servicii Proiectarea se va face cu respectarea integral a reglementrilor internaionale de aviaie civil si coninutului-cadru conform H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 si a Ordinului 863 din 2 iulie 2008 cu privire la continutul unui Proiect Tehnic . Pentru fiecare echipament sau dispozitiv propus de catre Antreprenor se va obtine acceptul Beneficiarului inca din faza de elaborare a Proiectului Tehnic. Pentru urmarirea si verificarea lucrarilor de executie, Autoritatea Contractanta poate sa delege aceste responsabilitati catre un reprezentant denumit Inginer. Contractorul va actiona in santier avand in vedere calitatea Inginerului de reprezentant a Autoritatii Contractante.

Proiectul va fi predat la beneficiar in 4 (patru) exemplare pe suport de hirtie si 4 (patru) exemplare pe suport electronic in format editabil de tip doc, xls si dwg.. 8. PROTECTIA MUNCII, PROTECTIA MEDIULUI, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR La elaborarea documentatiilor si in timpul executiei lucrarilor : se vor respecta Normele de Protectia Muncii si Paza si Stingerea Incendiilor si se vor lua toate masurile pentru evitarea incidentelor si accidentelor de orice natura se vor asigura masuri de siguranta si de securitate conform cerintelor aeroportului si reglementarilor aviatiei civile.

Ofertantul va prezenta in propunerea sa tehnica felul cum va respecta legislatia in vigoare referitoare la domeniile ce fac obiectul acestui capitol.

21

Institutiile competente de la care executantul poate obtine informatii privind reglementarile obligatorii referitoare la protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor si la protectia mediului sunt: Inspectoratul Teritorial de Munca Agentia de Protectie a Mediului Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta Executantul desemnat va avea obligatia de a intocmi si prezenta un Program de protectia muncii pentru aceasta lucrare in conformitate cu prevederile legale. Executantul desemnat va fi raspunzator pentru : respectarea reglementarilor in vigoare pe tot parcursul indeplinirii contractului de lucrari eventualele accidente de orice natura in perimetrul santierului ; orice eveniment legat de accidente de munca se va aduce si la cunostinta aeroportului inregistrarea si anuntarea accidentelor din santier instruirea angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Planul propriu de securitate i sntate cuprinde ansamblul de msuri de securitate i sntate specifice fiecrui antreprenor sau subantreprenor 9. GARANTIA

Perioada de garantie a lucrarilor va fi de 4 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor. In cazul aparitiei unor defectiuni in perioada de garantie, executantul are obligatia de a se mobiliza (de a se prezenta) in vederea constatarii defectiunii, in maxim 48 de ore de la informarea scrisa cu privire la aparitia respectivei defectiuni ,pentru a nu se afecta siguranta traficului aerian, urmand ca ulterior sa propuna masuri si sa inceapa lucrari pentru inlaturarea defectiunilor pe care sa le finalizeze in termenul cel mai scurt posibil. 10. STANDARDE SI REGLEMENTARI CE SE VOR APLICA ICAO, Anexa 14 2009, vol.1 Proiectarea si exploatarea tehnica a Aerodromurilor. ICAO, Manualul de Concepie Aerodromuri, partea 2-a - Ci de rulare i platforme ICAO, Manualul de Concepie Aerodromuri, partea 4-a - Mijloace vizuale, ediia IV, 2004 ICAO, Manualul de Concepie Aerodromuri, partea 5-a - Instalaii electrice, ediia I, 1983 ICAO, Manualul de Concepie Aerodromuri, partea 6-a - Frangibilitate, ediia I, 2006 Normativ RACR-AD-PETA, ediia 1/2008 - Proiectarea si exploatarea tehnica a Aerodromurilor ordinul privind modificarea i completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor nr.1148/2008 pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind proiectarea i exploatarea tehnica a aerodromurilor - RACR-AD-PETA, ediia 1/2008 22

 Legea transporturilor legea 51/2002 Codul aerian OG 29/1997, amendata si modificata prin Legea 399/2005 H.G. 791/2009 Hotarare privind conditiile pentru certificarea aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului aerian international H. G. 1869/2005 pentru aprobarea Programului naional de asigurare a calitii n domeniul securitii aeronautice - PNAC-SECA OMTI nr. 914/2009 - Ordin pentru aprobarea formei si continutului documentelor de certificare a aeroporturilor civile internationale sau deschise traficului international, a procedurilor specifice de acordare, respingere sau revocare a certificarii, precum si a formularului de cerere si a documentatiei aferente RACR RA - Regulile aerului RACR-AD-PETA - Proiectarea i exploatarea tehnic a aerodromurilor. Ed.1/2008 amendat prin OMT/nr.233/2010 (Transpunerea n legislaia romneasc a Anexei 14 OACI vol.I Proiectarea i operarea aerodromurilor, Ed.5/2009) RACR - ATS - Serviciile de trafic aerian (Transpunerea Anexei 11 ICAO in legislatia nationala), aprobata prin OMTI 681/2009 RACR - AD - AACDA - Autorizarea agentilor aeronautici civili in domeniul aeroportuar, OMTCT 2459/2006 RACR - AD - AADC - Autorizarea aerodromurilor civile, OMTI 479/2010 RACR - AD - MEDA - Reglementari Aeronautice Civile Romane privind metode si echipamente de degivrare/antigivrare a avioanelor la sol, OMTCT 879/2004 RACR - PMA1 - Procedura de emitere a avizelor la documentatiile tehnice pentru constructii si amenajari in zonele cu servituti aeronautice OMT nr.: 154 / 07.04.1997 RACR - PM - Protectia mediului OMT nr.: 1261 / 30.11.2007 RACR-REAC - Raportarea evenimentelor de aviatie civila, OMTCT nr.: 26 / 13.01.2006 Doc. 9157 OACI - Proiectarea aerodromurilor. Partea 1 Piste, Ed.3/2006 Partea 2 Ci de rulare, platforme, zone de ateptare, Ed.4/2005 Partea 3 Pavaje, Ed. 2/1983 Partea 4 Mijloace vizuale, Ed4/2004 Partea 5 Sisteme electrice, Ed 1/1983 Partea 6 Frangibilitatea, Ed 1/2006 Doc 9137 OACI - Servicii de aerodrom Partea 1 Salvare si stingere incendii, ed 3/1990 Partea 2 Conditii pentru suprafetele pavate, ed 4/2002 Partea 5 Mutarea aeronavelor avariate, ed 4/2009 Partea 6 Obstacolarea, ed 2/1983 Partea 7 Planul de urgenta al aeroportului, ed 2/1991 Partea 8 Servicii operationale de aeroport, ed 1/1983 Doc 9476 OACI - Manual pentru ghidarea si sistemele de control a miscarii pe suprafetele de miscare (SMGCS), ed 1/1986 Doc 9640 OACI - Manualul pentru operatiunile de degivrare/antigivrare, ed.2/2000 Doc 8400 OACI - Abrevieri si coduri, 8/2010 23

Lista normelor si standardelor prezentate mai sus nu este exhaustiva si limitativa. 11. INFORMATII SUPLIMENTARE

Perioada de garantie a lucrarilor va fi de 24 luni de la data receptiei la terminarea lucrarilor. In cazul aparitiei unor In cadrul Propunerii tehnice trebuie incluse deasemenea urmatoarele documente structurate astfel : 11.1 PROGRAMUL REZUMATIV SI PROGRAMUL DE LUCRU

Se va intocmi utilizandu-se un program specializat de planificare a activitatilor si subactivitatilor, in ordine optima tehnologica la nivel de obiect, element de constructie , categorie de lucrari cu resursele alocate (manopera si utilaje) cu: c1: corelarea activitatilor si subactivitatilor cu elementele de constructie; c2: corelarea activitatilor si subactivitatilor cu categoriile de lucrari; c3: corelarea activitatilor si subactivitatilor cu resursele alocate (manopera si utilaje);

11.2

ORGANIZAREA DE SANTIER SI SURSE DE MATERIALE

Se solicita: schie, documente i date din care s rezulte locatia, suprafetele, posibilitatea de utilizare a terenului afectat, locatia sau zona de colectare si depozitare a reziduurilor si materialelor nedorite si modul de organizare propus, cu detalierea caracteristicilor condiiilor privind asigurarea amplasamentului (sediul principal al santierului, statii, depozite, laboratoare, birouri, instalatii, echipamente, conditii de cazare) pentru organizarea de santier, spatiilor de lucru pentru Inginer (Consultant) precum si a modalitatii de acces de la organizarea de santier la traseul proiectului, sursele de materiale avute n vedere pentru materiale utilizate la executia lucrrilor pentru a raspunde urmatoarelor cerinte: a) identificarea si prezentarea surselor posibile pentru lucrrile prevzute n Caietul de Sarcini: b) identificarea si prezentarea posibilelor surse pentru materialele principale (ciment, agregate, nisip, balast, bitum, etc)
11.3 PROGRAMUL CALITATII

24

Cel putin urmatoarele aspecte trebuie tratate: Dosarul de prezentare a Programului calitatii va contine cel putin urmatoarele: Planul calitatii Sistemul de conducere si asigurare a calitatii la particularitatile proiectului Organigrama propusa pentru realizarea proiectului Responsabilitati ale personalului cheie in cadrul poriectului Lista documentelor si formularea sistemului integrat calitate mediu Proceduri tehnice de executie aplicabile si lista acestora Managementul achizitiei Lista furnizori / subcontractori (identificare, selctre, etc) Lista standardelor si normativelor aplicabile Masuri concrete de interventie propuse pe toata perioada de derulare a contractului Plan control calitate verificari si incercari (PCCVI) Certificate de conformitate pentru materiale, emise de organisme de certificare conform cerintelor proiectului Certificat CE pentru controlul productiei mixturilor asfaltice, atestat ANRE tip B, C1A, C2A

11.4

PLAN DE SECURITATE AERONAUTICA

Cel putin urmatoarele aspecte trebuie tratate: 1. Obiectivul i scopul programului de securitate 2. Sursa reglementrilor 3. Definiii 4. Autoritati de securitate aeroportuar autoriti de securitate proprii atributii si responsbilitati 5. Descrierea activitilor proprii din aeroport 6. Msuri de securitate Obligatii si responsabilitati pe linia conformarii cu masurile de securitate aeroportuara Accesul personalului in zonele aeroportuare in care isi desfasoara activitatea 25

7. Modul de aciune in situaii de criz Generalitati Amenintare telefonica cu bomba Alarmarea cu bomba Depistarea unui bagaj/colet abandonat/suspect Atac terorist Incendii Calamitati naturale Urgente medicale Transmiterea de informaii i comunicri Transmiterea de informaii i comunicri ctre mediile de informare n mas

8. Informaii i comunicri

9. Protecia informaiilor clasificate

11.5 PLANUL DE MASURI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

Plan de masuri de protectia mediului particularizat la cerintele proiectului ce va contine : lista de masuri si echipamente pentru controlul poluarii identificarea aspectelor de mediu cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu in perioada de executie si in perioada de exploatare , inclusiv monitorizarea acestora; planul de management al deseurilor ; plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ; conventie privind protectia mediului cu subcontractantii.

Director General Aeroportul International Iasi

26