STUDIU DE

R.A.
AEROP
FEZABILITATE
ORTUL
IASI

Digitally signed by
R.A. AEROPORTUL
IASI
DN: c=RO,
ou=eLicitatie, ou=IS,
ou=Iasi, cn=R.A.
AEROPORTUL IASI
Date: 2014.08.01
14:51:08 +03'00'

CONSTRUCTIE REMIZA PSI

amplasament: R.A. Aeroportul Iasi, str. Moara de Vant, nr. 34, mun. Iasi, jud. Iasi

BENEFICIAR:
DATA:
FAZA:

R.A. AEROPORTUL IASI

12.2013
STUDIU DE FEZABILITATE

BORDEROU
Piese scrise
(1) Date generale
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)
1.3. Titularul investitiei
1.4. Beneficiarul investitiei
1.5. Elaboratorul studiului
(2) Informatii generale privind proiectul
2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
2.2. Descrierea investitiei
2.2.a Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen
lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si
oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat
2.2.b Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse
(in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung)
2.2.c Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz
2.3. Date tehnice ale investitiei
2.3.a Zona si amplasamentul
2.3.b Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
2.3.c Studii de teren
- studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu
repere in sistem de referinta national
- studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu
rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandarile pentru fundare si consolidari
2.3.d Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii,
specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu
recomandarea variantei optime pentru aprobare
2.3.d Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
2.3.e Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

(3) Costurile estimative ale investitiei

3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

(4) Analiza cost-beneficiu

4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta
2

4.2. Analiza optiunilor

4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul
cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu
4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea
actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu
4.5. Analiza de senzitivitate
4.6. Analiza de risc

(5)Sursele de finantare a investitiei

(6)Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei
6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare

(7)Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

7.1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)
7.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)
7.3. Durata de realizare (luni)
7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice)
7.5. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz

(8)Avize si acorduri de principiu

ANEXE
Certificat de urbanism
Plan de amplasament si delimitare a imobilului cu viza OCPI
Analiza cost beneficiu

Piese desenate

0 Plan de amplasare in zona

1 Plan general
2 Plan parter sc. 1:100
3 Plan cota +5.90 sc. 1:100
4 Plan invelitoare sc. 1:100
5 Sectiuni S1 si S2 sc. 1:100
6 Fatada principala sc. 1:100
7 Fatada laterala dreapta, Fatada laterala stanga sc. 1:100
8 Fatada posterioara sc. 1:100
9 - Plan fundatii
10 - Plan cota +5.70
11- Plan acoperis
12 - Cadru transversal curent
13 - Cadru longitudinal curent
H0 Plan coordonator retele
T1 Instalatii termice-ventilatie plan parter
3

T2 Instalatii termice-ventilatie plan cota +5.90

S1 - Instalatii sanitare - Plan parter
S2 - Instalatii sanitare - Plan cota +5.90
E1 - Instalatii electrice - Plan parter
E2 - Instalatii electrice - Plan cota +5.90

PIESE SCRISE
(1) Date generale:
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
CONSTRUCTIE REMIZA PSI

1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)

Terenul este situat in judetul Iasi, municipiul Iasi, str. Moara de Vant, nr. 34, fiind identificat
prin nr.cad. 129805.

1.3. Titularul investitiei

R.A. Aeroportul Iasi, prin Consiliul Judetean Iasi

1.4. Beneficiarul investitiei

R.A. Aeroportul Iasi, prin Consiliul Judetean Iasi

(2) Informatii generale privind proiectul

2.1. Situatia actuala si

implementarea proiectului

informatii

despre

entitatea

responsabila

cu

Aeroportul International Iasi este persoana juridica romana avand sediul in municipiul Iasi,
str. Moara de Vant, nr.34, jud. Iasi. Forma de organizare este cea de regie autonoma care se
organizeaza si functioneaza pe baza de gestiune economica.
Aeroportul Iasi are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestatii, servicii, lucrri de
exploatare, intretinere, reparare, dezvoltare si modernizare a bunurilor din patrimoniul sau, aflate in
proprietate sau in concesiune, in vederea asigurarii condiiilor pentru sosirea, plecarea si
manevrarea la sol a aeronavelor in trafic naional si/sau internaional, asigurarea serviciilor
aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mrfuri si posta, precum si servicii de interes public
naional.
Aeroportul Iasi este unul dintre cele mai vechi aeroporturi acreditate din Romania. In anul
1969, Aeroportul Iasi este modernizat, ca parte a unui program naional de reabilitare a mai multor
obiective strategice. O pista de beton este construita, cu o lungime totala de 1800m, cu un balizaj
modern si cu un terminal pentru pasageri.
Aeroportul Iasi se afla amplasat in partea de N-E a municipiului Iasi, accesul ctre acesta
facandu-se prin Drumul Aeroportului ce se desprinde din strada Moara de Vant.
Suprafeele de micare ale Aeroportului Iasi sunt formate din:
Pista decolare aterizare cu o lungime de 1800 m si o latime portanta de 30 m, fiind incadrata
de acostamente de 7.50 m latime. Pista este prevzut pe ambele direcii de operare (15 si 33) cu
buzunare de ntoarcere.
Cale de rulare cu o lungime de aproximativ 127 m si o latime de 18 m.
Platforma debarcare mbarcare ce are o lungime de 132 m si o latime de 65 m.
Toate suprafeele de micare exsistente sunt de tip rigid.
Suprafeele de micare aferente Aeroportului IASI sunt echipate in prezent cu sisteme de
6

balizaj luminos conform normelor ICAO si RACR care prezint uzura fizica. Sistemele de balizaj
luminos existente sunt realizate cu lmpi conectate prin transformatoare de separaie, alimentate
prin circuite de tip serial din uzina electrica existenta. Cablurile electrice de balizaj sunt pozate
subteran paralel cu
Uzina electrica cuprinde sursa de energie de baza si sursa de energie de rezerva si
alimenteaza toti consumatorii de energie electrica din incinta Aeroportului Iasi, inclusiv sistemele
de balizaj luminos.
Sursa de energie de baza consta in doua transformatoare de putere de cate 630kVA,
6/0,4kV/50Hz care deservesc toti consumatorii aeroportului.
Sursa de energie de rezerva pentru balizaj este un grup electrogen automat
GEA125kVA/400V/50Hz iar sursa de energie de rezerva pentru aerogara este un grup electrogen
automat GEA150kVA/400V/50Hz.
Sistemele de balizaj luminos sunt controlate prin sistemul de telecomanda care permite
comanda fie de la distanta din turnul de control, fie local din uzina electrica. Interconectarea este
realizata printr-un cablu de telecomanda pozat intre turnul de control si uzina electrica.
Pista de decolare-aterizare este echipata in prezent cu mijloace de radionavigatie
ROMATSA-DSNA pentru categoria I de operare pe direcia 15", respectiv ILS-LLZ (direcie) si
ILS-GP (panta) care sunt monitorizate din turnul de control. Aceste echipamente sunt alimentate din
uzina electrica prin circuite electrice distincte si avand contorizare separata.
In prezent in cadrul aeroportului functioneaza 2 terminale de pasageri si se intentioneaza a
se mai construi un terminal.

2.2. Descrierea investitiei

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe
termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala,
necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnicoeconomic selectat
-

Nu este cazul.

2.2.b. scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot

fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un
studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung)

SCENARII PROPUSE
Scenariul 1
Prima varianta propusa este de a moderniza cladirea in care functioneaza actualmente
remiza PSI:
Cladirea in cauza are o suprafata de aproximativ 450 mp si dimensiuni in plan de
aproximativ 11,5 x 39 m. Alcatuirea cladirii este dictata de structura in cadre din beton armat cu
travei dispuse dupa o trama impartita in module de aproximativ 4 metri pe directia longitudinala si
doua module de cate 4,5, respectiv 7 metri pe directia transversala. Inchiderile perimetrale sunt
realizate din pereti de zidarie, iar taplaria exterioara este realizata din metal, partea vitrata fiind din
7

foi de geam simplu. Invelitoarea este de tip terasa necirculabila finisata cu o membrana
hidroizolanta.
Compartimentarea interioara este dictata doar partial de necesarul de spatii specifice unei
remize PSI, partiul functional cuprinzand si spatii de depozitare.
Deficientele actuale ale cladirii sunt reprezentate de:
Amplasarea cladirii la o distanta de peste 300 m de pista de aterizare / decolare
existenta si la o distanta cel putin dubla de noua pista de aterizare / decolare,
distante ce reprezinta un anume timp de reactie care se recomanda a fi redus. De
asemenea, amplasarea cladirii nu permite o observare directa a pistei, aceasta
aflandu-se la o cota cu aproximativ 4 m mai sus decat cota 0 a cladirii.
Spatiile libere mici (deschideri pe directia longitudinala de cel mult 3,80 m, iar pe
cea transversala de cel mult 9 m) care nu sunt suficiente adapostirii lesnicioase a
autospecialelor, si nu permit intretinerea acestora in cele mai bune conditii, iar in
cazul autospecialelor celor mai mari, imposibilitatea de a fi accesate de intreg
echipajul in cazul unei interventii, fiind necesara manevrarea lor inafara cladirii
pentru ca toti membrii echipajului sa isi pot ocupa posturile.
Lipsa concreta a spatiilor normate de permanenta, vestiare si dormitor.
Lipsa incalzirii si a iluminarii complete a spatiilor interioare.
Degradarea tuturor materialelor si finisajelor datorita vechimii cladirii, degradare
care permite infiltratiile, coroziunea si instalarea unor conditii insalubre de lucru.
Posibilitatile de interventie sunt conditionate de concluziile unei expertize tehnice si a unui
audit energetic. Fara acestea nu se poate stabili cu exactitate gradul de stabilitate structurala a
cladirii, respectiv modul de imbunatatire a conofortului higrotermic.
Luand in calcul concluziile posibil favorabile ale acestor studii de specialitate, se propun
urmatoarele:
Realizarea unei termoizolari exterioare la nivelul fatadelor si invelitorii, refacerea
hidroizolatiilor si finisajelor exterioare.
Inlocuirea tamplariilor existente cu tamplarii noi multicamerale performante cu
geam termoizolant.
Realizarea unei noi compartimentari a spatiilor interioare pentru a acomoda toate
spatiile normate conform actului Autoritatii Aeronautice Civile Romane PIAC-ADSSI, Operatiuni de salvare si stingerea incendiilor editia 01/2012.
Refacerea tuturor finisajelor interioare.
Refacerea in intregime a instalatiilor interioare de incalzire, iluminat si distributie
apa.
Realizarea de instalatii de avertizare / stingere incendii conform normelor PSI.
Scenariu 2
A doua varianta prezinta scenariul unei cladiri complet noi echipata si dotata corespunzator.
In acest caz partiul arhitectural si dispunerea functiunilor pe verticala si orizontala s-au
organizat avand in vedere criterii precum:
- Acomodarea optima a autovehiculelor cu gabarit mare 4 autospeciale de interventie;
- Acomodarea optima a echipajelor de serviciu / personal specializat;
- Plasarea spatiilor de tip permanenta in punctul de maxima vizibilitate asupra pistelor;
- Timpii minimi de echipare si ocupare a posturilor in autospeciale;
- Accesul facil al autospecialelor in si din exteriorul cladirii
8

Scenariul recomandat de catre elaborator:

Scenariul recomandat este scenariul 2- cladire complet noua echipata si dotata
corespunzator.

Avantajele scenariului recomandat:

-

Constructia noua va asigura in conditii optime gararea si intretinerea

autoapecialelor de interventie in caz de incendiu
Personalul aferent remizei psi va beneficia de spatii de munca si odihna
corespunzatoare legislatii europene in domeniu
Prin amplasamentul ales se asigura interventia rapida si se poate supraveghea direct
pista de aterizare
Constructia va indeplini conditii de calitate privind siguranta structurala, economia
de energie, siguranta la foc, de mediu, de izolare acustica, de mediu si de siguranta
in exploatare.

2.2.c. descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Construcia se ncadreaz n clasa I de importan seismic conform Normativ P100/1-06 i
au categoria C de importan normal i gradul III de rezisten la foc, conform prevederilor HG
766/1997.
I.

Destinatie. Functiuni
Partiul arhitectural si dispunerea functiunilor pe verticala si orizontala s-au organizat avand
in vedere criterii precum:
- Acomodarea optima a autovehiculelor cu gabarit mare 4 autospeciale de interventie;
- Acomodarea optima a echipajelor de serviciu / personal specializat;
- Plasarea spatiilor de tip permanenta in punctul de maxima vizibilitate asupra pistelor;
- Timpii minimi de echipare si ocupare a posturilor in autospeciale;
- Accesul facil al autospecialelor in si din exteriorul cladirii

OBIECTIVE PROPUSE
OB 1 CONSTRUCIE REMIZA PSI
Categoria de importan C
Regim de inaltime P + Etaj Parial
Grad de rezisten la incendiu III
Risc de incendiu Mic
Dimensiuni n plan (Lxl) = 24,68 x 18,67 m
Ac propus = 460,77 m2
Acd propus = 655 m2
Autil propus = 602,35 m2

Hmax(atic) propus = 9,50 m

Hmin(streasina) propus = 8,64 m
Volum construit = 4300 mc

--------------------------------------------------------------SUPRAFATA TEREN STUDIAT = 1050415 mp

CONSTRUCTIE REMIZA PSI

Destinatia halei va fi de Remiza PSI, cu spatii amenajate conform funciunii primare: garaj
vehicule de interventie, permanenta, biroul sefului, grupuri sanitare, vestiar, dormitor, bucatarie /
club si altele. In cadrul garajului se vor amplasa o serie de dotari specifice care vor delimita spatii
secundare strans legate de mentenanta, echipare, intretinere.
Functional propus
Construcie remiz PSI
Funcional parter
-

Garaj Vehicule Intervenie

S = 432,12 mp

G.S.

S=

5,95 mp

Funcional etaj parial

-

Pasarel circulaie

S = 44,32 mp

Biroul efului

S = 22,41 mp

Permanenta Sala de Gard

S = 37,14 mp

Buctrie / Club

S = 25,71 mp

Dormitor

S = 20,17 mp

Vestiar cu G.S. i Du

S = 11,82 mp

G.S.

S = 2,69 mp

Din punct de vedere structural (de rezistenta) cladirea se prezinta astfel:

Obiectivul va avea structura pe cadre din metal si fundatii izolate cu grinzi soclu din beton
armat. Placa pardoseala se va realiza din beton armat. Inchiderile exterioare vor fi din panouri tip
sandwich, vata minerala la interior, 10 cm grosime, culoare gri, iar tamplariile din metal, culoare
gri.
Compartimentarile interioare si tavanele false se vor realiza din gips-carton pe structura
metalica pentru incaperi. Invelitoarea se va realiza din panouri tip sandwich, vata minerala la
interior, culoare albastru, 8 cm grosime, sprijinite pe pane din metal. Se vor prevedea luminatoare
din panouri de policarbonat sau materiale similare, in planul invelitorii, sprijinite pe pane din metal.
Infrastructura
innd cont de regimul de nlime al imobilului, caracteristicile i conformaia terenului, sa adoptat soluia de fundare de tip fundaii izolate sub stalpi metalici, din beton armat C16/20
(Bc20) avnd dimensiunile blocului 1,80x 1,80 m. Adancimea de fundare pentru fundatiile
10

exterioare va fi minim 1,50 m, respectiv minim 80cm pentru fundatiile interioare. Panourile care
alcatuiesc peretii vor fi rezemate pe grinzi- soclu din beton armat.
Suprastructura
Structura de rezistenta a constructieie este alcatuita din cadre metalice cu doua deschideri
de 12,0 m si 6,0 m, respectiv 4 travei de 6,0 m fiecare.
Cadrele vor fi alcatuite din stalpi metalici executati din europrofile de tip HEA, grinzi
metalice din profile IPN, respectiv planseu din beton armat si panouri din tabla cutata. Structura
metalica va fi prevazuta cu contravantuiri verticale intre stalpi.
nchiderile perimetrale se vor realiza din panouri termoizolante metalice tristrat de faad
(tip sandwich) i se vor monta orizontal direct pe structura de rezisten a cldirii. Grosimea
panourilor va fi de 10 cm cu izolaie ignifugat conform normelor n vigoare.
Inchiderile interioare se vor realiza din panouri din gips carton pe structur din profile
aluminiu.
Inchiderea la partea superioara se va face cu invelitoare din panouri sandwich rezemate pe
pane metalice. Panele se vor executa din profile metalice UNP.
Acoperisul va fi prevazut cu contravantuiri orizontale dispuse atata pe directie longitudinala,
cat si pe cea transversala.
INSTALATII
Obiectivul se va racorda la retelele de echipare tehnica existente (apa, canalizare,
electricitate, gaze naturale etc.) conform proiectelor tehnice respective ce vor fi intocmite la faza
D.T.A.C. si PTH si conform avizelor cerute in certificatul de urbanism.
Reteaua de alimentare cu apa
Alimentarea cu ap a obiectivului se va realiza din statia de pompare existenta, amplasata
conform plansei H0.
Conducta principala de alimentare cu apa ap rece realiznduse din eav PEHD PN 10 D=
32 mm, montata ingropat, pe pat de nisip. Intreaga retea de apa rece se va poza direct in pamant sub
limita de inghet (- 0,90 CTN) conform standardelor pentru zona climatica III ( Text.= - 18C).
Instalatia de limitare si stingere incendii
Cladirea va dispune de hidranti interiori deoarece prevederile art. 4.1. din Normativ P 118-22013 impun dotarea cu instalatie de hidranti interiori.
Caracteristici instalatie:
-debitul specific al unui jet : 2,1 l/s ;
-lungimea minima a jetului compact : 6 m ;
-numarul de jeturi in functionare simultana : 1
-debitul de calcul al instalatiei :1 x 2,1 l/s = 2.1 l/s ;
-diametrul hidrantilor : DN 50 mm;
-presiunea minima necesara la hidrantul cel mai defavorizat : 2,5 bari ;
-presiunea maxim admisa la oricare hidrant : 4,0 bari ;
-timpul minim de actionare : 10 minute.
Alimentarea hidrantilor interiori se va realiza din reteaua stradala de alimentare cu apa
pentru stind incendii.
11

Conform Normativului P 118-2/2013, anexa 8, debitul pentru stins incendii din exteriorul
constructiei este de 5 l/s, acesta fiind asigurat cu ajutorul hidrantilor exteriori existenti.
Alimentarea cu ap cald de consum
Prepararea apei calde se va realiza cu ajutorul unui boiler echipat cu rezistenta electrica cu
puterea P=2000 W si cu o serpentina. Volumul boilerului va fi V= 100 Litri.
Canalizarea apelor uzate
Apele uzate menajere vor fi colectate si evacuate spre reteaua de canalizare exterioara de
incinta. Instalatia de canalizare cuprinde coloane menajere Dn 110, 50 mm, conducte de ventilatie
ale coloanelor de canalizare, colectoare orizontale si legaturi ale obiectelor sanitare Pentru
interventii n caz de infundare a conductelor de canalizare, s-au prevazut piese de curatire. Intregul
sistem de canalizare este ventilat prin intermediul coloanelor ce se prelungesc deasupra ultimului
planseu cu 50cm.
Tevile ce traverseaza plansee si pereti vor fi protejate obligatoriu cu tevi de
protectie.Sustinerea coloanelor se realizeaza cu bratari metalice ancorate de elementele constructiei
prin dibluri metalice. Tuburile sunt ntr-o gama dimensionala de 32110mm diametrul exterior
pentru legaturi si coloane.
Instalaii sanitare interioare
- Dotarea cu obiecte sanitare
Grupurile sanitare din cladire au fost dimensionate si dotate conform prevederilor STAS
1478/90 (Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale Prescriptii fundamentale de
proiectare). S-au respectat de asemenea prevederile Normativului I.9/1994 Normativ pentru
proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
Amplasarea obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor s-a facut respectnd prevederile
STAS 1504-85 (Distante de amplasare a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor lor).
Conductele de canalizare interioara au fost proiectate n asa fel nct sa respecte prevederile
STAS 1795-87 (Instalatii sanitare Canalizare interioara Prescriptii fundamentale de proiectare).
- Materiale utilizate
a) Conducte
- Se vor utiliza atat pentru apa rece cat si pe apa calda conducte din polipropilena PPR, care
se vor izola cu mansoane din poliuretan.
b) Armturi
- Robinet cu ventil de col 3/8", pe racordul la rezervorul de splare a vasului closet ;
- Robineti cu mufe pe conductele de distribuie principale si secundare;
- Baterie monocomanda pentru lavoare;
- Baterie pentru cada de dus, montata pe perete, dotata cu para si furtun flexibil pentru dus;
c) Accesorii pentru obiecte sanitare
- Pentru lavoar : etajer porelan, port-prosop din alam nichelat, oglind semicristal, sifon
de alam nichelat 1", ventil din alam de scurgere 1", baterie monocomand ;
- Pentru vas closet : ram cu capac din bachelit, porthrtie din porelan.
d) Izolaii i elemente de etanare
- protecii termice i anticondens, la conductele de ap cu material izolator tip k-flex ;
12

- garnituri elastice la brrile de susinere pentru conducte :

- vat mineral sau frnghie gudronat la trecerea conductelor prin perei sau planee.
- Montaj
a) Conducte
Instalaia va fi de tip ramificat, pozarea conductelor de distribuie a apei reci / calde se va
realiza ingropat in sapa, cu exceptia zonelor unde este necesara pozarea acestora aparent la plinta,
conform planselor desenate din prezentul proiect.
Conductele de ap i canalizare, att pe traseele orizontale ct i pe cele verticale vor fi
susinute prin brri metalice, iar la contactul ntre acestea si conducta se vor utiliza garnituri din
cauciuc.
Prinderea brrilor de elementele de construcie din beton (planee, stlpi, grinzi, etc.) se va
face prin dibluri de plastic i holturuburi.
Poriunile orizontale ale conductelor de alimentare cu ap se vor monta cu pant de 0.002, n
sens contrar sensului de curgere, n ipoteza golirii instalaiei.
Pentru intervenie n caz de nfundare a conductelor de canalizare s-au prevzut piese de
curire.
Conductele de canalizare se vor monta n ap, corespunztor planelor.
Conductele de canalizare se vor monta cu pant continu de minimum 2% ctre punctele de
ieire din cldire.
Racordarea coloanelor i traseelor secundare la colectoarele principale de canalizare se va
face numai cu ramificaii la 45 sau 67.
Att coloanele ct si conductele de legatura se vor monta fie ngropate, fie montate n masti
de gipscarton, demontabile, care vor crea ambientul potrivit si necesar desfasurarii activitatii.
mbinarea evilor din polietilena tip PP-R se va face n conformitate cu tehnologia
furnizorului.
Trecerile conductelor prin perei se vor proteja cu tuburi metalice de protecie i se vor
izola.
b) Obiecte sanitare i aparate
Montajul obiectelor sanitare se va face n poziiile din planurile funcionale i la cotele
prevzute n STAS 1504-85.
Instalaii sanitare exterioare
Reele exterioare de ap i canal
Conductele de alimenatre cu apa si canalizare montate in exteriorul constructiilor vor fi
realizate din PEHD, PN 10 si respectiv PVC SN8 pentru canalizare. Montajul acestora realizanduse ingropat pe pat de nisip, sub adancimea de inghet.
Lucrarile de sapatura pentru santuri si camine vor fi executate manual, din aval catre
amonte. Astuparea santului cu pamant se va face lasand libera zona imbinarii tuburilor. Dupa
efectuarea probei de etansietate si numai dupa remedierea eventualelor defectiuni, santul va fi
astupat integral pamantul fiind compactat cu maiul de mana, in straturi succesive de 20 cm.
Aducerea la cota a caminelor se va face odata cu executia lucrarilor de sistematizare verticala.
Organele de nchidere folosite vor fi robinei cu sfer , cu pierderi de presiune locale i
depuneri de impuriti minime.
Proiectarea, execuia i recepia instalaiilor sanitare se efectueaz n conformitate cu
normativele i standardele n vigoare.
Reteua exterioara de canalizare se va monta la minim 2 metri fata de constructie.
13

Instalatii de incalzire
n scopul asigurrii condiiilor optime de confort termic se va realiza o instalaie de nclzire
dimensionat pentru a asigura temperaturi interioare conform SR 1907/2-97 astfel:
+10C: garaj vehicule interventie;
+22C: vestiar cu g.s. si dus;
+20C: dormitor;
+20C: birou;
+18C: bucatarie.
Alimentarea energie termica a imobilului se va realiza din sursa proprie, cu o centrala
murala, avand capacitatea termica Q=80 kW in condensatie.
Lista radiatoare
Nr. Tip
Denumire incapere
crt. incap.

S
(mp)

Q nec
(W)

Radiator

Nr.
radiator

TEMP
INCAP.

Qradiator
(W)

10C

42984

15C

684

PARTER
1

P.1

P.2

GARAJ VEHICULE
INTERVENTIE
GRUP SANITAR

432.14 42241.69 6x22(900x3000)

5.95

520.63

22(600x400)

RP1,RP2,RP3,
RP4,RP5,RP6
RP7

ETAJ 1
1

E.1

E.2

E.3

4
5

E.4
E.5

BIROU SEF
PERMANETA SALA DE GARDA
VESTIAR CU GS SI
DUS
BUCATARIE / CLUB
DORMITOR

Total incalzire REMIZA PSI

22.41 2117.75

22(600x1400)

RE1

20C

2393

37.14 3509.73

22(600x1200)

RE2.1,RE2.2

20C

4102

11.82 1595.70

22(600x800)

RE3

22C

1367

25.71 2429.60
20.17 1906.07

22(600x1600)
22(600x1200)

RE4
RE5

18C
20C

2734
2051

54321.15

56315.00

Avnd n vedere destinaia i configuraia spatiilor ce urmeaza sa fie incalzite, instalaia va

fi bitubular, utilizandu-se tuburi din polipropilena PPR, care vor fi montate APARENT, la plinta
si in tavanul fals.
Fiecare corp de incalzire va fi echipat cu robinet termostatat (pe tur), robinet de reglaj (pe
retur) si ventil de dezaerisire.
Dilatrile conductelor instalaiei de nclzire s-au prevzut a fi preluate n mod natural prin
schimbrile de direcie.
Echilibrarea hidraulica a instalatiei a fost luata n calcul la dimensionarea ramurilor si a
diametrelor conductelor si se va realiza si cu ajutorul robinetilor ce se vor monta pe conductele de
distribuie.
La amplasarea corpurilor de nclzire s-a urmrit obinerea unei eficiene termice maxime
prin poziionarea la partea inferioar a ncperilor, n vecintatea suprafeelor reci.
La alegerea corpurilor de nclzire s-au avut n vedere urmtoarele criterii specifice:
Estetica;
Performana termic;
Preul;
Durabilitatea;
Rezistena la ocuri i lovituri;
Compatibilitatea corpurilor de nclzire cu alte materiale din instalaie;
Posibilitile de igenizare;
14

 Uurina montrii etc.

Amplasarea conductelor de distributie se va realiza APARENT, la plinta si in tavanul fals, si
vor fi prevazute cu izolatie anticondens din cochilii din poliuretan.
Solutia de alcatuire a retelei de distributie : retea arborescenta.
La trecerea conductelor prin pereti si prin pardoseal, acestea se monteaz prin tuburi de
protectie, care s permit miscarea liber a conductelor datorit dilatrii si s asigure protectia
termic si mecanic a acestora.
Alegerea schemei de distributie s-a facut astfel nct sa se asigure :
- functionarea concomitenta a acestora dar si posibilitatea functionarii partiale a instalatiei.
- stabilitatea hidraulica a instalatiei , la variatii de debit.
- posibilitatea reglarii instalatiei la schimbarea conditiilor nominale.
Instalaii de climatizare
Dormitorul, biroul sefului si sala de garda se vor dota cu uniti de climatizare de tip split,
cu unitile interioare si exterioare.
Instalaii de ventilare:
Grupurile sanitare interioare se vor dota cu instalaii de ventilaie mecanic pentru evacuare
noxe; refulrile vor fi dirijate ctre zonele cele mai nalte ale cldirii. Ventilatorul se va monta la
extremitatea exterioar a tubulaturii pentru ca aceasta sa fie n depresiune.
Zgomotele i vibraiile produse prin funcionarea instalaiilor de climatizare i de ventilaie
se nscriu n limitele admisibile.
Instalaii electrice
Pentru realizarea condiiilor tehnice i de confort interior, se prevd urmtoarele categorii de
instalaii electrice:
a) instalaii electrice interioare de iluminat artificial normal;
b) instalaii electrice interioare de iluminat securitate (siguran);
c) instalaii electrice de prize
d) instalaii pentru protecie impotriva electrocutarilor;
e) protecia la supratensiuni de origine atmosferica (paratrasnet)
f) instalatii electrice curenti slabi
Alimentarea cu energie electric a obiectivului se va face din Sistemul Energetic Naional n
zon prin intermediul unui racord din postul de transformare existent, amplasat pe amplasament.
Alimentarea cu energie electric se va face printr-o coloan electric montat ngropat, cu
cablu CYABY montat ingropat, in pat de nisip.
Tabloul electric
Pentru alimentarea consumatorilor s-a prevzut un tablou electric general (notat TE). Din
TE se vor se vor alimenta circuitele de iluminat, si consumatori cu destinatie specifica tuturor
functiunilor pe care le deservesc in cladire.
Contorizarea consumurilor de energie electrica se va realiza in postul de transformare.
Tabloul electric va avea cel puin acelai grad de protecie cu celelalte echipamente din
spaiile deservite.
Reanclaarea ntreruptoarelor automate se va face manual numai dup remedierea
defeciunii. Puterile necesare la tablourile electrice sunt menionate n schemele electrice
monofilare.
Instalaii electrice de iluminat interior normal
S-au prevzut instalaii electrice de iluminat funcional realizate cu corpuri (aparate) de
iluminat echipate cu lmpi compact fluorescente n construcie etan/normal conform
funciunilor, ce asigur nivelurile de iluminat normate conform SR 6646-2/97.
15

Comanda iluminatului se va realiza sectorizat prin comutatoare i ntreruptoare n

construcie etan/normal conform funciunii ncperilor.
nlimea de montaj a ntreruptoarelor i comutatoarelor este de regul 0.9 m de la nivelul
pardoselii.
Alimentarea cu energie electric a corpurilor de iluminat se face prin circuite monofazate
realizate cu cablu CYY-F 3x1,5 mm, pentru faz, nul de lucru i nul de protecie (nul de protecie
numai la corpurile de iluminat cu born de mpmntare) protejai n tub de protectie ngropat n
tencuiala pereilor i/sau n apa de egalizarea a pardoselii.
Tensiunea de alimentare a corpurilor de iluminat va fi de 230 V c.a.
Iluminatul interior de securitate
Conform NP I7/2011 art. 7.23 se va prevedea:
-iluminat de securitate pentru evacuare;
-iluminat de securitate impotriva panicii.
Iluminatul de siguran pentru evacuare - prevzut pe traseul de evacuare.
Iluminatul de siguran pentru evacuare, marcarea ieirilor din ncperi, a traseului i a
ieirilor cilor de evacuare se va face folosind corpuri (aparate) de iluminat tip indicator luminos
conform STAS 297/3. Ele se amplaseaz astfel nct s indice traseul de urmat n caz de pericol.
Iluminat impotriva panicii in incaperi cu suprafata mai mare de 60 mp.
Iluminatul de securitate pentru evacuare, marcarea ieirilor din ncperi, a traseului i a
ieirilor cilor de evacuare si marcarea hidrantilor interiori se va face folosind corpuri (aparate) de
iluminat tip indicator luminos conform STAS 297/3.
Pentru iluminatul de securitate pentru evacuare vor utilizate corpuri (aparate) speciale tip
CISA-02-2x8W, in constructei normal/etan conform incaperilor unde se vor monta,
inscripionate vizibil IEIRE (EXIT) respectiv cu sgei care indic direcia de evacuare.
Pentru iluminatul de interventie si de circulatie se prevad corpuri de iluminat cu tuburi
fluorescente si cu kit de emergenta.
La eventuala dispariie a tensiunii din reeaua electric acestea trec pe sursa proprie
acumulator Ni-Cd cu autonomie de funcionare de minim 3 ore.
Circuitele iluminatului de siguran sunt dispuse pe trasee distincte fa de iluminatul normal
la distan de cel puin 10 cm fa de traseul acestora. Cablurile de alimentare a corpurilor
(aparatelor) de iluminat de tip autonom vor fi cabluri cu conductoare de cupru, cu izolaie de PVC,
cu ntrziere mrit la propagarea flcrii, tip CYY-F.
Instalaii electrice de prize
Pentru racordarea diverselor echipamente de uz casnic se prevd prize monofazice
normale/etane cu contact de protecie alimentate la 230 V.c.a montate ngropat/aparent.
Toate circuitele de prize de uz curent vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu
ntreruptoare automate prevzute cu protecie automat la cureni de defect (PACD) de tip
diferenial (cu declanare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare din
prezentul proiect.
Prizele pentru uz comun se monteaz la circa 0,30 m de la nivelul pardoselii.
Circuitele pentru prize sunt monofazice i se vor realiza cu cablu CYY-F 3x2,5 mm,
(pentru faz, neutru i nulul de protecie) protejai n tub de protectie din PVC.
Instalaii de protecie mpotriva electrocutrii
Sistem de protecie la oc electric pentru un consumator alimentat de la Reea de
distribuie TN
Regula fundamental, conform I7/2011, a proteciei mpotriva ocurilor electrice este:
-prile active periculoase nu trebuie s fie accesibile n condiii normale de funcionare.
Aceasta se realizeaz prin protecia de baz (denumit n -I7/2011- protecie la atingere direct) ;
-prile conductoare accesibile, care accidental ar ajunge sub tensiune, s nu devin pri
active periculoase n caz de simplu defect. Aceasta se realizeaz prin protecia la defect
(denumit n -I7/2011- protecie la atingere indirect).
Protecia mpotriva atingerii indirecte (la defect), conform I7/2011, se realizeaz printr-o
msur de protecie principal i o msur de protecie suplimentar, care asigur protecia n
cazul defectrii proteciei principale.
16

Cele dou msuri de protecie mpotriva atingerilor indirecte trebuie alese astfel
nct s nu se anuleze una pe cealalt.
n Romnia i n Comunitatea European, marea majoritate a consumatorilor sunt
alimentai, din sistemul extern, de la reele cu sisteme electrice care au punctul neutru legat la
pmnt (simbol T) i distribuit n reea prin PEN.
Ca urmare, pentru protecia la oc electric se aplic ntreruperea automat a alimentrii,
n condiiile specifice msurii tehnice principale legarea la neutrul alimentrii (simbol N).
Conform -I7-2011 se impune:
a) - toate masele instalaiei electrice trebuie legate, prin conductoare de protecie, (PEN sau
PE) la neutrul alimentrii. Ca urmare, neutrul alimentrii este accesibil la receptorii consumatorului
prin conductoarele de protectie PEN/PE distribuite n reea pn la carcasa (masa) fiecrui receptor.
n fiecare tablou electric se va realiza o born/ baret, la care se conecteaz:
-PEN/PE alimentrii i PEN/PE-le care se distribuie n aval;
-conductorul PE pentru legarea carcasei metalice, masa tabloului respectiv, la PE;
-conductorul PE pentru legarea repetat la pmnt a PEN/PE distribuit.
b) echipotenializarea, ca msur tehnic suplimentar de protecie i ca urmare, dac
exist un numr nsemnat de conductoare de echipotenializare, n apropierea tabloului electric
general, se realizeaz borna/bara principal de legare la pmnt a instalaiei BPPE, la care, prin
conductoare de echipotenializare-PEE se interconecteaz masele i elementele metalice ale
structurii. Aceasta born/ bar, se conecteaz, n tabloul electric general, la PEN sursei de
alimentare.
Legtura de echipotenializare de protecie suplimentar poate implica ntreaga instalaie, o
parte a acesteia sau un amplasament.
Echipotenializarea de protecie suplimentar include prile conductoare simultan
accesibile ale unui echipament fix i prile conductoare strine inclusiv, dac se utilizeaz,
armtura metalic a betonului armat.
c) - conductorul de protecie (conductorul din reeaua de distribuie a furnizorului PEN)
trebuie legat la pmnt n apropierea fiecrui transformator, la ramificaiile aeriene, la capetele
liniilor i la distane de cel mult 1000 m pe traseu.
d) - legarea la pmnt (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pmnt, din
reeaua consumatorului) trebuie s se fac la priza de pmnt artificiala distribuita, cu rezistena
rezultant Rp a prizelor s fie ct mai mic posibil, dar nu mai mare de 1;
e) - din punctul n care nu se mai poate realiza legarea la pmnt a conductorul PE acesta se
execut din cupru;
f) - deoarece, msura tehnic principal, legarea la conductorul neutru, se bazeaz n primul
rnd pe ntreruperea automat a alimentrii, prin acionarea aparatelor de conectare comandate de
dispozitivele de comand automat ale reelei electrice, PACD, se impune asigurarea condiiilor ca
acestea s acioneze.
Ca urmare, dispozitivele de protecie la supracureni, ale reelei, se regleaz, iar seciunile
PE i PEN se dimensioneaz astfel nct un defect de izolaie ntre o faz i o carcas (mas) s
produc un curent de scurtcircuit a crui valoare s determine deconectarea automat, n timpi
inferiori celor impusi de I7/2011, tab.4.1.
Aceast soluie se impune i n cazul n care circuitele alimenteaz receptori care trebuie s
rmn n funciune nesupravegheate de personal.
g) Alte mijloace de protecie, cu aciune individual, respectiv separarea de protecie,
izolarea amplsamentului, egalizarea potenialelor.
Protecia la supratensiuni de origine atmosferica (paratrasnet)
Instalaia exterioara de protecie mpotriva trasnetului IEPT va fi alcatuita din doua
dispozitive de captare, conductoare de coborre si priza de pamnt comuna cu cea pentru instalaia
electrica.
Dispozitivul de captare este alcatuit dintr-un vrf de captare, un dispozitiv de amorsare, o
tija suport pe care se gaseste un sistem de conexiune al conductoarelor de coborre. Fiecare
conductor de coborre este prevazut cu cte o piesa de separaie.
17

Conductoarele de coborre vor fi din banda de oel zincat Ol Zn 25x4 mm. Cele doua
conductoare de coborre se conecteaza la priza de pamnt prin intermediul pieselor de separaie
montate la circa 2 m de la suprafaa solului.
Valoarea rezistenei de dispersie a prizei de pamnt artificiale nu trebuie sa depaseasca
valoarea de 1 ohm.
Sistemul de protecie mpotriva loviturilor de trsnet va fi conceput conform Normativului
I7/2011 cu paratrsnet cu dispozitiv de amorsare nivel IV-normal la nivelul ntregii cldiri.
Sistemul de protecie se va monta pe un catarg (de 5 m nlime deasupra cotei nvelitorii corpului
celui mai nalt). Dispozitivul va avea un T 60 ms.
Raza de protectie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea
suplimentara determinata de avansul amorsarii L si de naltimea sa de instalare h. L este
lungimea suplimentara determinata de avansul T al PDA si se calculeaza cu relatia:
L = v (m/s) x T (s) n care:
L este avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;
v [m/s] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; n calcule se poate
adoptavaloarea medie v = 1 m/s;
naltimea de instalare h reprezinta naltimea vrfului PDA n raport cu planul orizontal care
trece prin elementul de constructie protejat( n acest caz, h=5m).
Sistemul de protecie mpotriva loviturilor de trsnet va fi format din urmtoarele:
- un paratrsnet cu dispozitivul de amorsare;
- doi conductori de coborre din platband OL Zn 20x4mm;
- priz de pmnt naturala.
Instalatii electrice curenti slabi
1. instalatii date-voce
Integrarea comunicatiilor de date cat si a celor de voce se va face folosind o retea cu fir care
poarta denumirea de cablare structurata. Acest termen este in fapt un mod de lucru in proiectarea si
realizarea unei retele, care conduce la un sistem de comunicatii integrat si scalabil, cu avantaje
majore fata de varianta tratarii separate a celor doua retele.
Din punct de vedere tehnic, arhitectura retelei va asigura platforma de implementare a
diverselor aplicatii de voce sau date, ca un sistem scalabil, redundant, capabil sa accepte extensii
ulterioare fara modificarea arhitecturii.
Cablarea instalatiei se va efectua cu cablu de tip UTP cat6 si va fi montat in tub PVC montat
ingropat in tencuiala peretilor. Se vor monta prize duble RJ45 in garaj, dormitor, biroul sefului si in
sala de garda.
2. sistem de detectie, semnalizare i alarmare la incendiu
Conform NP I 18/2-2002 art. 4.2.1. privind echiparea cladirilor cu instalatii de semnalizare a
a incendiilor se va monta un sistem de detectie, semnalizare, alertare si alarmare la incendiu
compus din:
- Unitate centrala pentru detectie
- Senzori de fum/temperatura
- Detectoare (butoane) manauale
- Sirene pentru alertare si alarmare
Unitatea centrala desemnata a fi folosita va fi amplasata in incaperea cu denumirea: Sala de
garda care va respecta cerintele impuse in NP I 18/2-2002 art. 5.1. Unitatea centrala este de tip
adresabil si a fost proiectata pentru indeplinirea cerintelor standardelor EN54-2 (echipamente de
control si semnalizare) si EN54-4 (echipamente de alimentare electrica).
INSTALATII UTILIZARE GAZE NATURALE
Alimentarea cu gaze naturale se va realiza prin realizarea unei retele de utilizare.
Dimensionarea acesteia se va realiza in conformitate cu Norme tehnice pentru proiectarea,
executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, 2008, capitolul 5, dupa
metodologia de calcul a conductelor de presiune joasa la care, teoretic, se accepta ca volumul de gaz
este constant. Determinarea diametrelor se va face pe baza relatiei indicate la art. 5.10.
Instalatia de utilizare se compune din:
18

- instalatia exterioara aflata in exteriorul cladirii, intre robinetul de bransament, respectiv

intre statia sau postul de reglare si robinetele de incendiu montate la intrarea instalatiilor in cladire;
- instalatia interioara aflata in interiorul cladirii, intre robinetul de incendiu si aparatele de
utilizare, inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor arse,
- racordul (conducta de legatura) intre o ramura a instalatiei exterioare si instalatia interioara
din cladire,
Traseele instalatiei de utilizare vor fi rectilinii, urmarind pe cat posibil stalpi, grinzi, pereti racord;
- post de reglare-masurare amplasat la limita de proprietate;
- instalatia de utilizare.
Conductele se vor monta preponderent subteran utilizandu-se conducte din PEHD montate
ingropat in pat de nisip, sub adancimea de inghet, dar si suprateran din OL, fixate cu bride pe peretii
exteriori ai cladirilor invecinate, urmand acelasi traseu cu conductele existente.
Bransamentul asigura legatura dintre conducta stradala de distributie si postul de reglaremasurare si se termina la capat cu flansa electroizolanta si robinet de bransament.
Dotari
Remiza PSI se va echipa cu o serie de dotari grupate pe spatii, dupa cum urmeaza:
GARAJ VEHICULE INTERVENTIE:

1.
2.
3.
4.
5.

20 de Vestiare
5 Boxpaleti
1 loc de depozitat echipament individual
1 rastel pentru materiale de curatenie
1 rastel pentru echipa de interventie

GARAJ VEHICULE INTERVENTIE:

6. 20 de Vestiare
7. 5 Boxpaleti
8. 1 loc de depozitat echipament individual
9. 1 rastel pentru materiale de curatenie
10. 1 rastel pentru echipa de interventie

2.3. Date tehnice ale investitiei

2. 3.a Zona si amplasamentul
Amplasamentul se afl n intravilanul municipiului Iasi, jud. Iasi i este inclinat cu o
declivitate medie de 2 3 %. Suprafaa total a terenului este de 1050415 mp. Acesta se afl n
proprietatea R.A. AEROPORTUL IASI conform extrasului de carte funciara nr. 131367. Folosinta
actuala a terenului este impartita in functie de imobilele existente pe amplasament. Zona este
echipat edilitar, existand pe amplasament retele de furnizare a tuturor utilitatilor. Pe proprietate se
afla urmatoarele corpuri de cladire denumite de la C1 la C10: C1 Pista Betonata, C2 Cale de
Rulare, C3 Cale de Rulare, C4 Aerogara, C5 Cabina Poarta, C6 Corp Tehnic, C7 Cladire
Radar, C8 Spatiu Cazare Echipaje, C9 Cladire Meteo, C10 Magazie. Toate corpurile
prezentatate mai sus nu vor face obiectul acestui proiect. Suprafata de teren pe care se va amplasa
constructia este adiacenta corpului C2 Cale de Rulare.
Vecintile terenului de amplasament sunt:
- la NE teren aflat n administrarea Consiliului Judeean Iai;
- la SV proprieti particulare, teren proprietate S.C. P.C.B. DANCU S.A., proprietate
aflat n administrarea Primriei Iai Ocolul Silvic, proprietate aflat n administrarea
S.C. Aviaia Utilitar S.A.;
- la SE proprietate administrat de Ministerul Aprrii;
- la NV teren proprietate S.C. P.C.B. DANCU S.A.
19

Acces: din strada Drumul Aeroportului situat la Sud-Vest.

Distante fata de vecinatati: 332,08 m fata de limita de proprietate NE, 75,60 m fata de limita
de proprietate SV, 39,91 m fata de corpul C2 (cea mai apropiata cladire la SE), 62,69 m fata de
corpul C7 (cele mai apropiate cladire la NV); 41,18 m fa de corpul C6 (cea mai apropiat cldire
la V), 49,76 m fa de corpul C4 (cea mai apropiat cldire la SV); fata de axul pistei existente,
cldirea propus se afl la 164,00 m, iar fa de marginea acostamentului acesteia distana este de
142,20 m. Aceste distane impun respectarea condiiilor de amplasare i regim de ntime a cldirii
fa de zona de siguran a pistei astfel: de la limita zonei de siguran (120 m din axul pistei) se va
considera un plan nclinat la 14 grade fa de orizontal si pe care punctul cel mai nalt al cldirii nu
trebuie sa l intersecteze. Din condiiile din teren evideniate de ridicarea topografic rezult c
nlimea maxim a cldirii propuse nu trebuie s depeasc 12,26 m.
Caracteristici seismice ale constructiei si amplasamentului.
Caracteristicile seismice ale zonei de amplasament si ale cladirii, necesare calculului fortei
seismice de cod (necesare) sunt:
coeficient seismic ag = 0,20,
perioada TC = 0,7s,
Clasa a III-a de importanta seismica.
Din punct de vedere a vitezelor maxime anuale ale vantului la 10m, mediate pe un minut,
avand 50 de ani intervalul mediu de recurenta Iasiul are inregistrate o viteza maxima de 40m/s, cu
media maximelor anuale de 22m/s, cu un coeficient de variatie de 0,30 si o viteza caracteristica de
40m/s.
Presiunea de referinta a vantului (kPa) mediata pe 10 min. la 10m este egala cu 0,7kPa.
Din punct de vedere a incarcarii cu zapada pe sol zona Iasi are o incarcare s0,k=2,5kN/m2.

2.3.b Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Investitia se desfasoara pe terenul proprietate a Consiliului Judetean Iasi si dat in
administrarea R.A. Aeroportul Iasi

2.3.c Studii de teren

Pentru obtinerea stratificatiei terenului si determinarea paramentrilor geotehnici pe amplasament au
fost efectuate foraje geotehnice.
Stratificatia terenului rezultata in urma forajelor executate este urmatoarea:
0.00 0.50 m: sol vegetal;

0.50 5.00 m: praf argilos, cafeniu galbui. In intervalele cuprinse intre 0.50 1.00m
si de la 4.80 m in jos, apar intercalatii de argila cafenie.

Apa subterana nu a fost intalnita in foraje

Caracteristicile stratului de fundare sunt stabilite de urmatoarele criterii:
granulozitate: praf argilos, argila = 16-30%, praf = 52-75%, nisip = 9-20%;

plasticitate: plasticitate mijlocie mare wL=36.0-43.0%; wP=12.6-17.8%;Ip=18.227.3%;

consistenta: plastic vartos tare; Ic=0.81-1.00;

porozitate: macroporic, n=41.8-47%>40%, indicele porilor e=0.72-0.89;

grad de umiditate: umed Sr=0.52-0.64;

20

compresibilitate: medie-mare, mpdulul de deformare edometric M2-3=670011100Kpa; tasare specifica 2=3.00-3.45 cm/m;

sensibilitate la umezire: Im3=0.4-4.20 cm/m;

greutate volumetrica: in stare naturala: =16.9-18.5 KN/mc; in stare uscata =14.115.5 KN/mc

Atasam si planul de amplasament si delimitare a imobilului vizat OCPI

2.3.d Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii,

specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei,
cu recomandarea variantei optime pentru aprobare
Varianta optima pentru aprobare este SCENARIUL 2:
OBIECTIVE PROPUSE
CONSTRUCIE REMIZA PSI
Categoria de importan C
Regim de inaltime P + Etaj Parial
Grad de rezisten la incendiu III
Risc de incendiu Mic
Dimensiuni n plan (Lxl) = 24,68 x 18,67 m
Ac propus = 466,77 m2
Acd propus = 655 m2
Autil propus = 602,35 m2
Hmax(atic) propus = 9,50 m
Hmin(streasina) propus = 8,64 m
Volum construit = 4300 mc

SUPRAFATA TEREN STUDIAT = 1050415 mp

Din punct de vedere ahitectural si al indeplinirii ceritelor de calitate
Ca urmare a lucrrilor de realizare a unei noi piste n cadrul R.A. AEROPORTUL IAI, se
propune construirea unei cldiri ce va adposti remiza PSI. Spaiul n care funcioneaz actuala
remiz este amplasat defavorbil n raport cu noua pist i nu satisface exigenele i cerinele de
calitate n vigoare impuse att de legislaia n construcii ct i de regulamentele Autoritii
Aeronautice Civile Romne. Amplasarea lng calea de rulare, respectiv distanele i regimul de
nlime n raport cu pista existent sunt eseniale n conformarea i dimensionarea cldirii.
Alctuirea Propus
Scopul lucrarii il constituite realizarea unei cldiri conforme cu instruciunile i procedurile
de Aeronautic civil. Cldirea este conceput sa adposteasc 4 autovehicule de mari dimensiuni
21

de uz aeroportuar, adecvate pentru intervenii n caz de incendiu. Autovehiculele vor fi deservite de

echipaje de personal specializat, minim 5 persoane pe rond. Personalul specializat va beneficia de
spaii conformate i dimensionate astfel nct s permit echiparea rapid i accesul la
autovehiculele de intervenie n cel mai scurt timp. Amplasarea cldirii i orientarea ei impun
asigurarea de spaii ocupate permanent pentru buna observare a pistei. Spaiile tehnice vor adposti
echipamentele specifice ntreinerii cldirii i autospecialelor, iar spaiile comune vor deservi
activitatea continuat a cadrelor de intervenie.
Cldirea propus va fi de tip hal din elemente metalice, stlpi, grinzi i panouri din tabl
cutat la planee. Infrastructura se va realiza din fundaii izolate din beton armat sub stlpi.
Suprastructura se va realiza din profile prefabricate din metal (stlpi i grinzi) i contravntuiri n
planul faadelor.
nchiderile perimetrale se vor realiza din panouri termoizolante metalice tristrat de faad
(tip sandwich) i se vor monta orizontal direct pe structura de rezisten a cldirii. Grosimea
panourilor va fi de 10 cm cu izolaie ignifugat conform normelor n vigoare. Panourile se vor
monta pe un soclu din beton armat.
nchiderile interioare se vor realiza din panouri din gips carton pe structur din profile
aluminiu, iar unde situaia o va impune, se va folosi gips carton rezistent la umezeal.
nvelitoarea va fi realizat din panouri termoizolante metalice tristrat de acoperi (tip
sandwich) din tabl cutat la interior i tabl nervurat la exterior i va rezema pe o reea de pane
montate pe grinzile suprastructurii. Grosimea miezului panourilor va fi de 10 cm i se va fi din
izolaie ignifugat conform normelor.
Finisaje Exterioare
Soclul din beton se va finisa cu tencuiala dricuit. nchiderile perimetrale i nvelitoarea,
ambele realizate din panouril tip sandwich vor fi livrate gata finisate, panourile din tabl fiind
vopsite electrostatic.
Tmplriile exterioare vor fi de tip oscilo - batant, vor fi realizate din aluminiu i vor fi
prevzute cu geam termoizolant clar Low-E rezistent la foc. Pentru accesul autospecialelelor se vor
prevedea 4 ui secionale realizate din panouri metalice termoizolante tristrat cu miez ignifugat i
prevzute cu accese pietonale. Accesoriile tuturor tipurilor de tmplrie vor fi finisate n acelai
mod i aceleai culori cu acestea.
Accesoriile de preluare i redirecionare a apelor pluviale (jgheaburi i burlane) vor fi din
tabl prevopsit la culoarea nvelitorii.
Finisaje Interioare
Finisajele interioare vor fi cele ale feelor interioare ale panourilor de faad, precum i
finisajele pereilor interiori din gips carton. Elementele structurale se vor masca i ignifuga prin
intermediul panourilor din gips carton ignifugat.
La perei se vor realiza vopsitorii lavabile, respectiv placaje cu faian n spaiile cu
umezeal mai ridicat (buctrie, grupuri sanitare, vestiare).
Se vor realiza tavane false din panouri din gips carton care se vor finisa cu vopsitorii
lavabile. n spaiile cu umezeal mai ridicat, tavanele se vor realiza din panouri din gips carton
rezistent la umezeal.
Tmplriile interioare vor fi de tip batant i se vor realiza din profile din PVC cu panouri
opace i transparente funcie de destinaiile spaiilor ctre care vor asigura accesul.
SISTEMATIZARE VERTICAL
22

Se propun lucrri de sistematizare vertical n vederea evacurii eficiente a apelor meteorice.

Sunt propuse rigole i guri de preluare dimensionate conform cantitii de ape normat.
La elaborarea soluiei de sistematizare vertical s-au avut n vedere urmtoarele criterii:
Stabilirea pentru cldiri a unor cote verticale convenabile, corelate cu cele ale terenului
amenajat;
Asigurarea de accese i circulaii pietonale i carosabile fluente;
Reducerea volumului de lucrri de spturi i sistematizare vertical a terenului, pe ct
posibil;
Asigurarea pantelor necesare evacurii apelor de suprafa.
n cadrul amplasamentului studiat s-a propus amenajarea de spaii verzi n suprafaa rmas
dup amenajarea acceselor i a platformelor necesare traficului i cldirilor.
Indeplinirea cerintelor de calitate
- conform Legea nr. 10/1995, indicativ NP 016-97, aprobat de MLPAT/ MDLPL cu ordinul
nr. 71/N din 27 martie 1997.
Siguranta in exploatare
Siguranta circulatiei pedestre atat la interior cat si la exterior va fi asigurata prin montarea
de pardoseli cu suprafata antiderapanta pentru a evita alunecarea. Nu vor exista conditii care
pericliteaza desfasurarea normala a circulatiei pe orizontala sau verticala. Proiectul va contine
prevederi specifice executarii treptelor si pardoselilor, astfel incat sa se evite alunecarea,
impiedicarea.
Siguranta cu privire la accesul in cladire.
Accesul in constructii este retras din circulatia stradala.
Siguranta cu privire la circulatia interioara
Sunt prevazute masuri pentru evitarea accidentarii prin: alunecare (pardoseli
din parchet, gresie, beton), ciocnire cu proeminente joase (inaltimile libere de trecere sunt de min.
2,10 m). S-au prevazut balustrade de siguranta la denivelari mai mari de 0,3 m.
Este respectata conditia de siguranta cu privire la deplasarea pe scari : 2h+l=62-64 cm. Sunt
prevazute podeste si platformele necesare. De asemenea, nu exista nici o situatie in care usile se
lovesc intre ele daca se deschid simultan.
Securitatea la intruziuni si efractie
Gradul de securitate al constructiei este normal. Se recomanda beneficiarului montarea unui
sistem de alarma dotat cu senzori la nivelul zonelor de acces. Usile si ferestrele se vor dota cu
incuietori si sisteme de cea mai buna calitate. Pentru evitarea agresarii elementelor de acoperis si a
intruziunii se va prevedea accesul pe acoperis din interiorul cladirii. Se vor monta plase contra
insectelor la ferestre.
Siguranta la foc
Risc de incendiu
Cladirile se incadreaza in categoria cu risc mic de incendiu.
Grad de rezistenta la incendiu
Cladirea se incadreaza in gradul III de rezistenta la foc
Preintampinarea propagarii incendiilor
23

Evacuarea fumului si gazelor fierbinti se poate realiza prin tiraj natural, prin ochiurile mobile
din tamplaria exterioara.
Materiale de constructie si finisaj sunt greu combustibile sau incombustibile.
Stabilitatea la foc este foarte buna datorita naturii, alcatuirii si dimensiunilor elementelor de
rezistenta precum si combustibilitatii acestora. De asemenea, acest calificativ este sustinut si de
posibilitatile naturale de evacuare a gazelor fierbinti si fumului.
Accesul carosabil
Accesul direct al autospecialelor de interventie in incinta curtii este asigurat dinspre calea de
acces.
Planul de autoaparare
Autoapararea impotriva incendiilor presupune respectarea urmatoarelor reguli:
Asigurarea dotarii minime cu mijloace de semnalizare si interventie si mentinerea lor in stare
de functionare;
Stabilirea de obligatii si responsabilitati privind:
- mentinerea libera a cailor de evacuare si de interventie in caz de incendiu;
- neblocarea accesului mijloacelor de interventie si alarmare a unitatilor mobile de
pompieri;
- interventie operativa la orice inceput de incendiu;
- luarea tuturor masurilor de exploatare in siguranta, conf. normativ P118-99.
Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
Protectia calitatii apelor
Alimentarea cu apa se va realiza de la reteaua locala cu materiale de cea mai buna calitate si
montate corespunzator.
Apele pluviale vor fi dirijate spre reteaua de canalizare cu ajutorul unei sistematizari
verticale.
Protectia aerului
Nu rezulta noxe ce ar putea infesta aerul; activitatile prevazute prin proiect se vor desfasura
in spatii special amenajate si utilate.
Centrala termica instalata nu va emite noxe peste limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Igiena aerului
Sistemul de incalzire si rezistentele termice specifice ale elementelor de constructie
prevazute permit asigurarea temperaturilor de confort cerute.
Incalzirea se va realiza de la centrala termica proprie
Aerul proaspat necesar se va asigura prin ventilarea naturala organizata, prin prevederea de
ochiuri mobile la ferestre (tamplaria va avea si deschidere prin culisare) si prin guri de aerisire
dimensionate conform necesitatilor (bai).
Gazele de ardere de la motoarele autospecialelor se vor prelua cu utilaj specific
Evacuarea deseurilor solide
Deseurile menajere se vor evacua periodicprin contract cu firma de salubrizare. Acestea se
vor depozita pe fractii, in recipiente conforme cu normele in vigoare.
Iluminatul artificial
24

Iluminatul se va realiza in mod natural, prin ferestrele incaperilor.

Pentru realizarea nivelurilor de iluminare prevazute in Normativ PE136 la iluminatul
artificial al incaperilor se vor utiliza corpuri de iluminat, in scopul realizarii unei repartitii difuze a
luminii.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Activitatile desfasurate aici nu afecteaza calitatea solului in zona.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Obiectivul prezentat spre analiza nu va prezenta substante toxice sau periculoase.
Protectia solului si subsolului
Canalizarea se va executa din tuburi PVC sau similar pentru canalizari exterioare cu mufa si
garnituri de cauciuc, astfel incat vor fi excluse infiltratiile in sol.
Deseurile menajere se vor depozita numai pe platforme betonate, in recipiente conforme cu
normele sanitare in vigoare (pubele tipizate).
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
- la NE teren aflat n administrarea Consiliului Judeean Iai;
- la SV proprieti particulare, teren proprietate S.C. P.C.B. DANCU S.A., proprietate
aflat n administrarea Primriei Iai Ocolul Silvic, proprietate aflat n administrarea
S.C. Aviaia Utilitar S.A.;
- la SE proprietate administrat de Ministerul Aprrii;
- la NV teren proprietate S.C. P.C.B. DANCU S.A.
Acces: din strada Drumul Aeroportului situat la Sud-Vest.
Distante fata de vecinatati: 332,08 m fata de limita de proprietate NE, 75,60 m fata de limita
de proprietate SV, 39,91 m fata de corpul C2 (cea mai apropiata cladire la SE), 62,69 m fata de
corpul C7 (cele mai apropiate cladire la NV); 41,18 m fa de corpul C6 (cea mai apropiat cldire
la V), 49,76 m fa de corpul C4 (cea mai apropiat cldire la SV); fata de axul pistei existente,
cldirea propus se afl la 164,00 m, iar fa de marginea acostamentului acesteia distana este de
142,20 m. Aceste distane impun respectarea condiiilor de amplasare i regim de ntime a cldirii
fa de zona de siguran a pistei astfel: de la limita zonei de siguran (120 m din axul pistei) se va
considera un plan nclinat la 14 grade fa de orizontal si pe care punctul cel mai nalt al cldirii nu
trebuie sa l intersecteze. Din condiiile din teren evideniate de ridicarea topografic rezult c
nlimea maxim a cldirii propuse nu trebuie s depeasc 12,26 m.
Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie
Masurile propuse pentru mbuntirea izolrii termice i a economiei de energie :
- perei exteriori realizati din panouri termoizolante;
- invelitoare realizata din panouri termoizolante;
- tmplrie exterioara din profile multicamerale, cu geam termoizolator.
Protectia impotriva zgomotului
Se considera ca elementele de constructie, prin alcatuirea si grosimea lor vor asigura valorile
minime ale indicelui de izolare la zgomot, impuse de STAS 6156.
Instalatii electrice
25

Se prevad echipamente electrice cu parametri de calitate adecvati care trebuie verificati

inainte de punerea in opera si dupa, prin masurare cu sonometrul. Nivelul de zgomot in instalatiile
electrice nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 5 dB nivelul de zgomot echivalent din incaperi
cand aceste instalatii nu functioneaza.
Instalatii sanitare
Dimensionarea conductelor si armaturilor se va realiza astfel incat viteza apei in conducte sa
nu depaseasca 2 m/s. Astfel se va asigura nivelul acustic prevazut de lege.
Bransamente si utilitati
- Alimentare cu energie electric se va face de la reeaua local de distribuie a
energiei electrice;
- Alimentare cu ap se va face de la reeaua de distribuie a apei existent pe
amplasament;
- Evacuare ape uzate la reeaua de canalizare existent pe amplasament;
- Evacuarea deeurilor menajere se va face periodic, n pubele tipizate, pe tipuri de
deeuri, ridicate prin contract cu o firma de gestionare a deeurilor autorizat;
- Alimentare cu energie termic se va de la centrala termica murala noua
- Apele din precipitaii vor fi colectate prin intermediul pluvialelor, jgheaburilor i
burlanelor;
- Se va prevedea un sistem de captare a supratensiunilor atmosferice (paratrsnet).
- Cladirea va fi dotata cu instalatii de utilizare gaze naturale, necesare pentru
incalzirea spatiilor si a prepararii apei calde menajere.
Din punct de vedere structural (de rezistenta) cladirile se vor trata diferit, in functie de
destinatie si functiuni, astfel:
Obiectivul va avea structura pe cadre din metal si fundatii izolate cu grinzi soclu din beton
armat. Placa pardoseala se va realiza din beton armat. Inchiderile exterioare vor fi din panouri tip
sandwich, vata minerala la interior, 10 cm grosime, culoare gri, iar tamplariile din metal, culoare
gri.
Compartimentarile interioare si tavanele false se vor realiza din gips-carton pe structura
metalica pentru incaperi. Invelitoarea se va realiza din panouri tip sandwich, vata minerala la
interior, culoare albastru, 8 cm grosime, sprijinite pe pane din metal. Se vor prevedea luminatoare
din panouri de policarbonat sau materiale similare, in planul invelitorii, sprijinite pe pane din metal.
Infrastructura
innd cont de regimul de nlime al imobilului, caracteristicile i conformaia terenului, sa adoptat soluia de fundare de tip fundaii izolate sub stalpi metalici, din beton armat C16/20
(Bc20) avnd dimensiunile blocului 1,80x 1,80 m. Adancimea de fundare pentru fundatiile
exterioare va fi minim 1,50 m, respectiv minim 80cm pentru fundatiile interioare. Panourile care
alcatuiesc peretii vor fi rezemate pe grinzi- soclu din beton armat.
Suprastructura
Structura de rezistenta a constructieie este alcatuita din cadre metalice cu doua deschideri
de 12,0 m si 6,0 m, respectiv 4 travei de 6,0 m fiecare.

26

Cadrele vor fi alcatuite din stalpi metalici executati din europrofile de tip HEA, grinzi
metalice din profile IPN, respectiv planseu din beton armat si panouri din tabla cutata. Structura
metalica va fi prevazuta cu contravantuiri verticale intre stalpi.
nchiderile perimetrale se vor realiza din panouri termoizolante metalice tristrat de faad
(tip sandwich) i se vor monta orizontal direct pe structura de rezisten a cldirii. Grosimea
panourilor va fi de 10 cm cu izolaie ignifugat conform normelor n vigoare.
Inchiderile interioare se vor realiza din panouri din gips carton pe structur din profile
aluminiu.
Inchiderea la partea superioara se va face cu invelitoare din panouri sandwich rezemate pe
pane metalice. Panele se vor executa din profile metalice UNP.
Acoperisul va fi prevazut cu contravantuiri orizontale dispuse atata pe directie longitudinala,
cat si pe cea transversala.
INSTALATII SANIARE
1. Baza de proiectare
Soluiile tehnice i dimensionarea instalaiilor vor fi conform STAS 1478-90, SR
1343/2006,STAS 1795-86 i a Normativului I9-94.
Imobilul va avea caracteristicile prezentate n memoriul general din punct de vedere
contructiv i a condiiilor de exploatare.
La alegerea soluiilor s-au avut n vedere urmtoarele:
- caracteristicile constructive ale cldirii;
- condiiile climatice specifice zonei n care este amplasat obiectivul;
- destinaia construciei;
- standardele n vigoare.
2.Descrierea lucrarilor
Documentaia ntocmit pe baza temei program naintat de beneficiar, se refer la
realizarea instalaiei sanitare interioar, alimentarea cu ap rece, canalizarea i evacuarea acestora n
condiii de protecie sanitar si instalatii interioare pentru stins incendii.
2.1 Alimentarea cu ap
Alimentarea cu ap a obiectivului se va realiza din statia de pompare existenta, amplasata
conform plansei H0.
Conducta principala de alimentare cu apa ap rece realiznduse din eav PEHD PN 10 D=
32 mm, montata ingropat, pe pat de nisip. Intreaga retea de apa rece se va poza direct in pamant sub
limita de inghet (- 0,90 CTN) conform standardelor pentru zona climatica III ( Text.= - 18C).
2.2. Hidranti interior
Cladirea va dispune de hidranti interiori deoarece prevederile art. 4.1. din Normativ P 118-22013 impun dotarea cu instalatie de hidranti interiori.
Caracteristici instalatie:
-debitul specific al unui jet : 2,1 l/s ;
-lungimea minima a jetului compact : 6 m ;
-numarul de jeturi in functionare simultana : 1
-debitul de calcul al instalatiei :1 x 2,1 l/s = 2.1 l/s ;
-diametrul hidrantilor : DN 50 mm;
-presiunea minima necesara la hidrantul cel mai defavorizat : 2,5 bari ;
-presiunea maxim admisa la oricare hidrant : 4,0 bari ;
27

-timpul minim de actionare : 10 minute.

Alimentarea hidrantilor interiori se va realiza din reteaua stradala de alimentare cu apa
pentru stind incendii.
2.3. Hidranti exteriori
Conform Normativului P 118-2/2013, anexa 8, debitul pentru stins incendii din exteriorul
constructiei este de 5 l/s, acesta fiind asigurat cu ajutorul hidrantilor exteriori existenti.
2.2.Alimentarea cu ap cald de consum
Prepararea apei calde se va realiza cu ajutorul unui boiler echipat cu rezistenta electrica cu
puterea P=2000 W si cu o serpentina. Volumul boilerului va fi V= 100 Litri.
2.3.Canalizarea apelor uzate
Apele uzate menajere vor fi colectate si evacuate spre reteaua de canalizare exterioara de
incinta. Instalatia de canalizare cuprinde coloane menajere Dn 110, 50 mm, conducte de ventilatie
ale coloanelor de canalizare, colectoare orizontale si legaturi ale obiectelor sanitare Pentru
interventii n caz de infundare a conductelor de canalizare, s-au prevazut piese de curatire. Intregul
sistem de canalizare este ventilat prin intermediul coloanelor ce se prelungesc deasupra ultimului
planseu cu 50cm.
Tevile ce traverseaza plansee si pereti vor fi protejate obligatoriu cu tevi de
protectie.Sustinerea coloanelor se realizeaza cu bratari metalice ancorate de elementele constructiei
prin dibluri metalice. Tuburile sunt ntr-o gama dimensionala de 32110mm diametrul exterior
pentru legaturi si coloane.
Ventilarea grupurilor sanitare ce nu au fereastra spre exterior se realizeaza cu ajutorul unui
ventilator montat in peretele dintre ele si comandat de iluminatul artificial. Ventilatorul va fi de
90mc/h si va fi din gama celor cu temporizator (functioneaza inca
2-3minute dupa intreruperea lui).
3. Instalaii sanitare interioare
3.1 Dotarea cu obiecte sanitare
Grupurile sanitare din cladire au fost dimensionate si dotate conform prevederilor STAS
1478/90 (Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale Prescriptii fundamentale de
proiectare). S-au respectat de asemenea prevederile Normativului I.9/1994 Normativ pentru
proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
Amplasarea obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor s-a facut respectnd prevederile
STAS 1504-85 (Distante de amplasare a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor lor).
Conductele de canalizare interioara au fost proiectate n asa fel nct sa respecte prevederile
STAS 1795-87 (Instalatii sanitare Canalizare interioara Prescriptii fundamentale de proiectare).
3.2 Materiale utilizate
a) Conducte
- Se vor utiliza atat pentru apa rece cat si pe apa calda conducte din polipropilena PPR, care
se vor izola cu mansoane din poliuretan.
b) Armturi
- Robinet cu ventil de col 3/8", pe racordul la rezervorul de splare a vasului closet ;
- Robineti cu mufe pe conductele de distribuie principale si secundare;
28

- Baterie monocomanda pentru lavoare;

- Baterie pentru cada de dus, montata pe perete, dotata cu para si furtun flexibil pentru dus;
c) Accesorii pentru obiecte sanitare
- Pentru lavoar : etajer porelan, port-prosop din alam nichelat, oglind semicristal, sifon
de alam nichelat 1", ventil din alam de scurgere 1", baterie monocomand ;
- Pentru vas closet : ram cu capac din bachelit, porthrtie din porelan.
d) Izolaii i elemente de etanare
- protecii termice i anticondens, la conductele de ap cu material izolator tip k-flex ;
- garnituri elastice la brrile de susinere pentru conducte :
- vat mineral sau frnghie gudronat la trecerea conductelor prin perei sau planee.
3.3 Montaj
a) Conducte
Instalaia va fi de tip ramificat, pozarea conductelor de distribuie a apei reci / calde se va
realiza ingropat in sapa, cu exceptia zonelor unde este necesara pozarea acestora aparent la plinta,
conform planselor desenate din prezentul proiect.
Conductele de ap i canalizare, att pe traseele orizontale ct i pe cele verticale vor fi
susinute prin brri metalice, iar la contactul ntre acestea si conducta se vor utiliza garnituri din
cauciuc.
Prinderea brrilor de elementele de construcie din beton (planee, stlpi, grinzi, etc.) se va
face prin dibluri de plastic i holturuburi.
Poriunile orizontale ale conductelor de alimentare cu ap se vor monta cu pant de 0.002, n
sens contrar sensului de curgere, n ipoteza golirii instalaiei.
Pentru intervenie n caz de nfundare a conductelor de canalizare s-au prevzut piese de
curire.
Conductele de canalizare se vor monta n ap, corespunztor planelor.
Conductele de canalizare se vor monta cu pant continu de minimum 2% ctre punctele de
ieire din cldire.
Racordarea coloanelor i traseelor secundare la colectoarele principale de canalizare se va
face numai cu ramificaii la 45 sau 67.
Att coloanele ct si conductele de legatura se vor monta fie ngropate, fie montate n masti
de gipscarton, demontabile, care vor crea ambientul potrivit si necesar desfasurarii activitatii.
mbinarea evilor din polietilena tip PP-R se va face n conformitate cu tehnologia
furnizorului.
Trecerile conductelor prin perei se vor proteja cu tuburi metalice de protecie i se vor
izola.
b) Obiecte sanitare i aparate
Montajul obiectelor sanitare se va face n poziiile din planurile funcionale i la cotele
prevzute n STAS 1504-85.
4. Instalaii sanitare exterioare
Reele exterioare de ap i canal
Conductele de alimenatre cu apa si canalizare montate in exteriorul constructiilor vor fi
realizate din PEHD, PN 10 si respectiv PVC SN8 pentru canalizare. Montajul acestora realizanduse ingropat pe pat de nisip, sub adancimea de inghet.
29

Lucrarile de sapatura pentru santuri si camine vor fi executate manual, din aval catre
amonte. Astuparea santului cu pamant se va face lasand libera zona imbinarii tuburilor. Dupa
efectuarea probei de etansietate si numai dupa remedierea eventualelor defectiuni, santul va fi
astupat integral pamantul fiind compactat cu maiul de mana, in straturi succesive de 20 cm.
Aducerea la cota a caminelor se va face odata cu executia lucrarilor de sistematizare verticala.
Organele de nchidere folosite vor fi robinei cu sfer , cu pierderi de presiune locale i
depuneri de impuriti minime.
Proiectarea, execuia i recepia instalaiilor sanitare se efectueaz n conformitate cu
normativele i standardele n vigoare.
Reteua exterioara de canalizare se va monta la minim 2 metri fata de constructie.
INSTALATII TERMICE-VENTILATII
1. Baza de proiectare
Soluia de dimensionare instalaiilor termice de nclzire aferente are la baz urmtoarele:
-tema de proiectare;
-planuri de arhitectur i construcii;
-date furnizate de ctre productorii de utilaje i aparatur;
-Normativ de proiectare i executarea instalaiilor de nclzire central I13-02;
-Norme tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale,
NT-DPE-01/2004
-Legea 10: Calitatea n construcii;
-Prescripiile ISCIR PT C9-2003;
-STAS 2764-86;
-STAS 7132-86;
-SR 1907/1, 2 - 97.
2. Descrierea soluiei tehnice
La alegerea soluiei tehnice s-au avut n vedere:
- caracteristicile construciei;
- destinaia construciei;
- condiiile de mediu;
- destinaia ncperilor;
- standardele n vigoare.
A. Instalatii termice
n scopul asigurrii condiiilor optime de confort termic se va realiza o instalaie de nclzire
dimensionat pentru a asigura temperaturi interioare conform SR 1907/2-97 astfel:
+10C: garaj vehicule interventie;
+22C: vestiar cu g.s. si dus;
+20C: dormitor;
+20C: birou;
+18C: bucatarie.
Calculul necesarului de caldura s-a efectuat pentru temperatura exterioara de 18C
(jud.Iasi), zona eoliana II, si temperaturile interioare de calcul conform STAS 1907.
Necesarul de caldura rezultat in urma calcului conform STAS1907 este de: Qt= 54.32 kW.
Prezenta documentatie trateaza instalatia de incalzire utilizand corpuri de incalzire statice
atat la parter cat si la etaj.
Alimentarea energie termica a imobilului se va realiza din sursa proprie, cu o centrala
murala, avand capacitatea termica Q=80 kW in condensatie.
30

Lista radiatoare
Nr.
crt.

T ip
De numire incape re
incap.

S
(mp)

Q ne c
(W)

Radiator

Nr.
radiator

T EM P
INCAP.

Q radiator
(W)

10C

42984

15C

684

PART ER
1

P.1

P.2

GARAJ VEHICULE
INTERVENTIE
GRUP SANITAR

432.14 42241.69 6x22(900x3000)

5.95

520.63

22(600x400)

RP1,RP2,RP3,
RP4,RP5,RP6
RP7

ET AJ 1
1

E.1

E.2

E.3

4
5

E.4
E.5

BIRO U SEF
PERMANETA SALA DE GARDA
VESTIAR CU GS SI
DUS
BUCATARIE / CLUB
DO RMITO R

T otal incalzire REM IZA PSI

22.41

2117.75

22(600x1400)

RE1

20C

2393

37.14

3509.73

22(600x1200)

RE2.1,RE2.2

20C

4102

11.82

1595.70

22(600x800)

RE3

22C

1367

25.71
20.17

2429.60
1906.07

22(600x1600)
22(600x1200)

RE4
RE5

18C
20C

2734
2051

54321.15

56315.00

B. Instalaii de climatizare:
Dormitorul, biroul sefului si sala de garda se vor dota cu uniti de climatizare de tip split,
cu unitile interioare si exterioare.
C.Instalaii de ventilare:
Grupurile sanitare interioare se vor dota cu instalaii de ventilaie mecanic pentru evacuare
noxe; refulrile vor fi dirijate ctre zonele cele mai nalte ale cldirii. Ventilatorul se va monta la
extremitatea exterioar a tubulaturii pentru ca aceasta sa fie n depresiune.
Zgomotele i vibraiile produse prin funcionarea instalaiilor de climatizare i de ventilaie
se nscriu n limitele admisibile.
3. Descrierea instalatiilor
Avnd n vedere destinaia i configuraia spatiilor ce urmeaza sa fie incalzite, instalaia va
fi bitubular, utilizandu-se tuburi din polipropilena PPR, care vor fi montate APARENT, la plinta
si in tavanul fals.
Fiecare corp de incalzire va fi echipat cu robinet termostatat (pe tur), robinet de reglaj (pe
retur) si ventil de dezaerisire.
Dilatrile conductelor instalaiei de nclzire s-au prevzut a fi preluate n mod natural prin
schimbrile de direcie.
Echilibrarea hidraulica a instalatiei a fost luata n calcul la dimensionarea ramurilor si a
diametrelor conductelor si se va realiza si cu ajutorul robinetilor ce se vor monta pe conductele de
distribuie.
La amplasarea corpurilor de nclzire s-a urmrit obinerea unei eficiene termice maxime
prin poziionarea la partea inferioar a ncperilor, n vecintatea suprafeelor reci.
La alegerea corpurilor de nclzire s-au avut n vedere urmtoarele criterii specifice:
Estetica;
Performana termic;
Preul;
Durabilitatea;
Rezistena la ocuri i lovituri;
Compatibilitatea corpurilor de nclzire cu alte materiale din instalaie;
Posibilitile de igenizare;
Uurina montrii etc.
La execuia lucrrilor se vor respecta detaliile din planele de execuie i din Normativul
I13/02, iar pentru orice schimbare de soluie, materiale, utilaje sau armturi se va solicita acordul
proiectantului de specialitate.
31

Dupa execuia lucrrilor se vor efectua probele de verificare conform prevederilor

Normativului I13/02 cap.23. Rezultatele probelor se vor nscrie ntr-un proces verbal.
Prezentul memoriu se va citi mpreun cu planele de execuie i instruciunile de exploatare
i ntreinere anexate la proiect.
4. Instalaia de nclzire
Instalaia de nclzire se va compune din:
4.1.Instalatia de incalzire cu corpuri de incalzire statice radiatoare.
a) conducte din teava polipropilena PPR ;
b) armturi montate n locuri accesibile:
- robinet termostatat 1/2, Pn10, montat pe fiecare radiator;
- robinet de retur montat pe fiecare radiator 1/2, Pn10;
- robinei de dezaerisire - dezaerator manual 1/2, montat pe fiecare radiator;
c) corpurile de nclzire vor fi radiatoare tip panou , din otel tip 22 i tip 11.
4.3.Conducte:
Amplasarea conductelor de distributie se va realiza APARENT, la plinta si in tavanul fals,
si vor fi prevazute cu izolatie anticondens din cochilii din poliuretan.
Solutia de alcatuire a retelei de distributie : retea arborescenta.
La trecerea conductelor prin pereti si prin pardoseal, acestea se monteaz prin tuburi de
protectie, care s permit miscarea liber a conductelor datorit dilatrii si s asigure protectia
termic si mecanic a acestora.
Alegerea schemei de distributie s-a facut astfel nct sa se asigure :
- functionarea concomitenta a acestora dar si posibilitatea functionarii partiale a instalatiei.
- stabilitatea hidraulica a instalatiei , la variatii de debit.
- posibilitatea reglarii instalatiei la schimbarea conditiilor nominale.
Alimentarea aparatelor de ncalzire se va realiza de la centrala termica existenta pe
amplasament.
Presiunea maxima nu va depasi valoarea presiunii admisibile n orice component al
instalatiei.

INSTALAII ELECTRICE
Pentru realizarea condiiilor tehnice i de confort interior, se prevd urmtoarele categorii de
instalaii electrice:
g) instalaii electrice interioare de iluminat artificial normal;
h) instalaii electrice interioare de iluminat securitate (siguran);
i) instalaii electrice de prize
j) instalaii pentru protecie impotriva electrocutarilor;
k) protecia la supratensiuni de origine atmosferica (paratrasnet)
l) instalatii electrice curenti slabi.
1. Baze de proiectare
La baza ntocmirii prezentei lucrri au stat:
32

- I7-2011-Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalaiilor electrice aferente

cladirilor;
- NTE 007-2008 - Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice;
- PE 116-94 - Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice;
- PE 003-84 - Nomenclator de verificri, ncercri i probe privind montajul, punerea n
funciune i darea n exploatare a instalaiilor electrice;
- PE 009-93 - Norme de prevenire, stingere i dotarea mpotriva incendiilor pentru
producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice;
- PE 118-1999 - Normativ de siguran la foc a construciilor;
- Norme de tehnica securitii muncii i de prevenire a incendiilor.
Prin proiectare au fost respectate i realizate cerinele principale de calitate conform Legii
10/1995 modificat prin Legea nr.123, din 5 mai 2007, astfel nct instalaiile electrice proiectate s
realizeze i s menin pe toat durata de utilizare urmtoarele cerine:
- rezistena mecanica i stabilitate;
- securitate la incendiu;
- igien, sntate i mediu;
- siguran n exploatare;
- protecia mpotriva zgomotului;
- economie de energie si izolatie termica;
Materialele electrice (conductoare, cabluri, aparate, echipamente, receptoare) trebuie s aib
caracteristici tehnice ale cror performane s conduc la ndeplinirea cerinelor eseniale de
calitate, conform Legii 10/95 a calitii n construcii i certificarea de conformitate a calitii
potrivit prevederilor regulamentului privind certificarea de conformitate a calitii produselor n
construcii aprobat cu HG nr.766/97.
2.Situaia proiectat
Obiectivul este o construcie cu regimul de inaltime parter, fiind format din urmtoarele
tipuri de ncperi:
Garaj vehicule interventie;
Birou;
Dormitor ;
Bucatarie ;
Sala de garda .
2.1 Instalaii electrice de alimentare
Alimentarea cu energie electric a obiectivului se va face din Sistemul Energetic Naional n
zon prin intermediul unui racord din postul de transformare existent, amplasat pe amplasament.
Alimentarea cu energie electric se va face printr-o coloan electric montat ngropat, cu
cablu CYABY montat ingropat, in pat de nisip.
Caracteristicile instalatiei.
Puterea instalat: Pi =15.000 kW;
Puterea maxim absorbit: Ps =12.000 kW;
Tensiunea de utilizare: Un =400/ 230 V.c.a.
Frecvena reelei de alimentare: Fu = 50 0,2 Hz;
Factor de putere: cos = 0,92 (neutral);
2. Descrierea instalaiilor proiectate
3.1. Tabloul electric
Pentru alimentarea consumatorilor s-a prevzut un tablou electric general (notat TE). Din
TE se vor se vor alimenta circuitele de iluminat, si consumatori cu destinatie specifica tuturor
functiunilor pe care le deservesc in cladire.
Contorizarea consumurilor de energie electrica se va realiza in postul de transformare.
33

Tabloul electric va avea cel puin acelai grad de protecie cu celelalte echipamente din
spaiile deservite.
Reanclaarea ntreruptoarelor automate se va face manual numai dup remedierea
defeciunii. Puterile necesare la tablourile electrice sunt menionate n schemele electrice
monofilare.
3.2. Instalaii electrice de iluminat interior normal
S-au prevzut instalaii electrice de iluminat funcional realizate cu corpuri (aparate) de
iluminat echipate cu lmpi compact fluorescente n construcie etan/normal conform
funciunilor, ce asigur nivelurile de iluminat normate conform SR 6646-2/97.
Comanda iluminatului se va realiza sectorizat prin comutatoare i ntreruptoare n
construcie etan/normal conform funciunii ncperilor.
nlimea de montaj a ntreruptoarelor i comutatoarelor este de regul 0.9 m de la nivelul
pardoselii.
Alimentarea cu energie electric a corpurilor de iluminat se face prin circuite monofazate
realizate cu cablu CYY-F 3x1,5 mm, pentru faz, nul de lucru i nul de protecie (nul de protecie
numai la corpurile de iluminat cu born de mpmntare) protejai n tub de protectie ngropat n
tencuiala pereilor i/sau n apa de egalizarea a pardoselii.
Tensiunea de alimentare a corpurilor de iluminat va fi de 230 V c.a.
3.3. Iluminatul interior de securitate
Conform NP I7/2011 art. 7.23 se va prevedea:
-iluminat de securitate pentru evacuare;
-iluminat de securitate impotriva panicii.
- iluminat de securitate pentru continuarea lucrului.
Iluminatul de siguran pentru evacuare - prevzut pe traseul de evacuare.
Iluminatul de siguran pentru evacuare, marcarea ieirilor din ncperi, a traseului i a
ieirilor cilor de evacuare se va face folosind corpuri (aparate) de iluminat tip indicator luminos
conform STAS 297/3. Ele se amplaseaz astfel nct s indice traseul de urmat n caz de pericol.
Iluminat impotriva panicii in incaperi cu suprafata mai mare de 60 mp.
Iluminatul de securitate pentru evacuare, marcarea ieirilor din ncperi, a traseului i a
ieirilor cilor de evacuare si marcarea hidrantilor interiori se va face folosind corpuri (aparate) de
iluminat tip indicator luminos conform STAS 297/3.
Pentru iluminatul de securitate pentru evacuare vor utilizate corpuri (aparate) speciale tip
CISA-02-2x8W, in constructei normal/etan conform incaperilor unde se vor monta,
inscripionate vizibil IEIRE (EXIT) respectiv cu sgei care indic direcia de evacuare.
Pentru iluminatul de interventie si de circulatie se prevad corpuri de iluminat cu tuburi
fluorescente si cu kit de emergenta.
La eventuala dispariie a tensiunii din reeaua electric acestea trec pe sursa proprie
acumulator Ni-Cd cu autonomie de funcionare de minim 3 ore.
Circuitele iluminatului de siguran sunt dispuse pe trasee distincte fa de iluminatul normal
la distan de cel puin 10 cm fa de traseul acestora. Cablurile de alimentare a corpurilor
(aparatelor) de iluminat de tip autonom vor fi cabluri cu conductoare de cupru, cu izolaie de
PVC, cu ntrziere mrit la propagarea flcrii, tip CYY-F.
3.4. Instalaii electrice de prize
Pentru racordarea diverselor echipamente de uz casnic se prevd prize monofazice
normale/etane cu contact de protecie alimentate la 230 V.c.a montate ngropat/aparent.
Toate circuitele de prize de uz curent vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu
ntreruptoare automate prevzute cu protecie automat la cureni de defect (PACD) de tip
diferenial (cu declanare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare din
prezentul proiect.
Prizele pentru uz comun se monteaz la circa 0,30 m de la nivelul pardoselii.
Circuitele pentru prize sunt monofazice i se vor realiza cu cablu CYY-F 3x2,5 mm, (pentru
faz, neutru i nulul de protecie) protejai n tub de protectie din PVC.
3.5. Instalaii de protecie mpotriva electrocutrii
34

Sistem de protecie la oc electric pentru un consumator alimentat de la Reea de

distribuie TN
Regula fundamental, conform I7/2011, a proteciei mpotriva ocurilor electrice este:
-prile active periculoase nu trebuie s fie accesibile n condiii normale de funcionare. Aceasta se
realizeaz prin protecia de baz (denumit n -I7/2011- protecie la atingere direct) ;
-prile conductoare accesibile, care accidental ar ajunge sub tensiune, s nu devin pri active
periculoase n caz de simplu defect. Aceasta se realizeaz prin protecia la defect (denumit n I7/2011- protecie la atingere indirect).
Protecia mpotriva atingerii indirecte (la defect), conform I7/2011, se realizeaz printr-o
msur de protecie principal i o msur de protecie suplimentar, care asigur protecia n
cazul defectrii proteciei principale.
Cele dou msuri de protecie mpotriva atingerilor indirecte trebuie alese astfel nct
s nu se anuleze una pe cealalt.
n Romnia i n Comunitatea European, marea majoritate a consumatorilor sunt alimentai,
din sistemul extern, de la reele cu sisteme electrice care au punctul neutru legat la pmnt (simbol
T) i distribuit n reea prin PEN.
Ca urmare, pentru protecia la oc electric se aplic ntreruperea automat a alimentrii, n
condiiile specifice msurii tehnice principale legarea la neutrul alimentrii (simbol N).
Conform -I7-2011 se impune:
a)- toate masele instalaiei electrice trebuie legate, prin conductoare de protecie, (PEN sau PE)
la neutrul alimentrii. Ca urmare, neutrul alimentrii este accesibil la receptorii consumatorului
prin conductoarele de protectie PEN/PE distribuite n reea pn la carcasa (masa) fiecrui receptor.
n fiecare tablou electric se va realiza o born/ baret, la care se conecteaz:
-PEN/PE alimentrii i PEN/PE-le care se distribuie n aval;
-conductorul PE pentru legarea carcasei metalice, masa tabloului respectiv, la PE;
-conductorul PE pentru legarea repetat la pmnt a PEN/PE distribuit.
b) echipotenializarea, ca msur tehnic suplimentar de protecie i ca urmare, dac
exist un numr nsemnat de conductoare de echipotenializare, n apropierea tabloului electric
general, se realizeaz borna/bara principal de legare la pmnt a instalaiei BPPE, la care, prin
conductoare de echipotenializare-PEE se interconecteaz masele i elementele metalice ale
structurii. Aceasta born/ bar, se conecteaz, n tabloul electric general, la PEN sursei de
alimentare.
Legtura de echipotenializare de protecie suplimentar poate implica ntreaga instalaie, o
parte a acesteia sau un amplasament.
Echipotenializarea de protecie suplimentar include prile conductoare simultan
accesibile ale unui echipament fix i prile conductoare strine inclusiv, dac se utilizeaz,
armtura metalic a betonului armat.
c) - conductorul de protecie (conductorul din reeaua de distribuie a furnizorului PEN)
trebuie legat la pmnt n apropierea fiecrui transformator, la ramificaiile aeriene, la capetele
liniilor i la distane de cel mult 1000 m pe traseu.
d) - legarea la pmnt (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pmnt, din
reeaua consumatorului) trebuie s se fac la priza de pmnt artificiala distribuita, cu rezistena
rezultant Rp a prizelor s fie ct mai mic posibil, dar nu mai mare de 1;
e) - din punctul n care nu se mai poate realiza legarea la pmnt a conductorul PE acesta se
execut din cupru;
f) - deoarece, msura tehnic principal, legarea la conductorul neutru, se bazeaz n primul rnd
pe ntreruperea automat a alimentrii, prin acionarea aparatelor de conectare comandate de
dispozitivele de comand automat ale reelei electrice, PACD, se impune asigurarea condiiilor ca
acestea s acioneze.
Ca urmare, dispozitivele de protecie la supracureni, ale reelei, se regleaz, iar seciunile PE
i PEN se dimensioneaz astfel nct un defect de izolaie ntre o faz i o carcas (mas) s
produc un curent de scurtcircuit a crui valoare s determine deconectarea automat, n timpi
inferiori celor impusi de I7/2011, tab.4.1.
35

Aceast soluie se impune i n cazul n care circuitele alimenteaz receptori care trebuie s
rmn n funciune nesupravegheate de personal.
g) Alte mijloace de protecie, cu aciune individual, respectiv separarea de protecie, izolarea
amplsamentului, egalizarea potenialelor.
3.5. Protecia la supratensiuni de origine atmosferica (paratrasnet)
Instalaia exterioara de protecie mpotriva trasnetului IEPT va fi alcatuita din doua dispozitive
de captare, conductoare de coborre si priza de pamnt comuna cu cea pentru instalaia electrica.
Dispozitivul de captare este alcatuit dintr-un vrf de captare, un dispozitiv de amorsare, o tija
suport pe care se gaseste un sistem de conexiune al conductoarelor de coborre. Fiecare conductor
de coborre este prevazut cu cte o piesa de separaie.
Conductoarele de coborre vor fi din banda de oel zincat Ol Zn 25x4 mm. Cele doua
conductoare de coborre se conecteaza la priza de pamnt prin intermediul pieselor de separaie
montate la circa 2 m de la suprafaa solului.
Valoarea rezistenei de dispersie a prizei de pamnt artificiale nu trebuie sa depaseasca valoarea
de 1 ohm.
Sistemul de protecie mpotriva loviturilor de trsnet va fi conceput conform Normativului
I7/2011 cu paratrsnet cu dispozitiv de amorsare nivel IV-normal la nivelul ntregii cldiri.
Sistemul de protecie se va monta pe un catarg (de 5 m nlime deasupra cotei nvelitorii corpului
celui mai nalt).
Dispozitivul va avea un T 60 ms.
naltimea de instalare h reprezinta naltimea vrfului PDA n raport cu planul orizontal care
trece prin elementul de constructie protejat( n acest caz, h=5m).
Sistemul de protecie mpotriva loviturilor de trsnet va fi format din urmtoarele:
- un paratrsnet cu dispozitivul de amorsare;
- doi conductori de coborre din platband OL Zn 20x4mm;
- priz de pmnt naturala.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
3. INSTALATII DATE-VOCE
Integrarea comunicatiilor de date cat si a celor de voce se va face folosind o retea cu fir care
poarta denumirea de cablare structurata. Acest termen este in fapt un mod de lucru in proiectarea si
realizarea unei retele, care conduce la un sistem de comunicatii integrat si scalabil, cu avantaje
majore fata de varianta tratarii separate a celor doua retele.
Din punct de vedere tehnic, arhitectura retelei va asigura platforma de implementare a
diverselor aplicatii de voce sau date, ca un sistem scalabil, redundant, capabil sa accepte extensii
ulterioare fara modificarea arhitecturii.
Componenta:
-elemente pasive de realizare a suportului de comunicatii cablat;
-echipamente active de switching pentru realizarea comutarii pachetelor de date in cadrul
retelei;
-echipamente de rutare pentru asigurarea conectivitatii retelei cu retelele de date externe;
-echipamente de conversie intre diferitele medii de transmitere.
Functii :
-transmiterea si receptionarea eficienta a pachetelor de date si voce, intr-un mediu securizat
si fara pierderi;
-management usor al fluxului de date;
-interconectivitatea in cadrul sistemelor de baza, de securitate in cadrul unei institutii:
detectie si semnaliza la incendiu, sisteme de televiziune cu circuit inchis, sisteme de distributie a
semnalului TV, retele de calculatoare, internet, telefonie.
Cablarea instalatiei se va efectua cu cablu de tip UTP cat6 si va fi montat in tub PVC montat
ingropat in tencuiala peretilor. Se vor monta prize duble RJ45 in garaj, dormitor, biroul sefului si in
sala de garda.
4. SISTEM DE DETECTIE, SEMNALIZARE I ALARMARE LA INCENDIU
36

Conform NP I 18/2-2002 art. 4.2.1. privind echiparea cladirilor cu instalatii de semnalizare a

a incendiilor se va monta un sistem de detectie, semnalizare, alertare si alarmare la incendiu
compus din:
- Unitate centrala pentru detectie
- Senzori de fum/temperatura
- Detectoare (butoane) manauale
- Sirene pentru alertare si alarmare
Unitatea centrala desemnata a fi folosita va fi amplasata in incaperea cu denumirea: Sala de
garda care va respecta cerintele impuse in NP I 18/2-2002 art. 5.1. Unitatea centrala este de tip
adresabil si a fost proiectata pentru indeplinirea cerintelor standardelor EN54-2 (echipamente de
control si semnalizare) si EN54-4 (echipamente de alimentare electrica).
INSTALATII UTILIZARE GAZE NATURALE
Alimentarea cu gaze naturale se va realiza prin realizarea unei retele de utilizare.
Dimensionarea acesteia se va realiza in conformitate cu Norme tehnice pentru proiectarea,
executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, 2008, capitolul 5, dupa
metodologia de calcul a conductelor de presiune joasa la care, teoretic, se accepta ca volumul de gaz
este constant. Determinarea diametrelor se va face pe baza relatiei indicate la art. 5.10.
Instalatia de utilizare se compune din:
- instalatia exterioara aflata in exteriorul cladirii, intre robinetul de bransament, respectiv
intre statia sau postul de reglare si robinetele de incendiu montate la intrarea instalatiilor in cladire;
- instalatia interioara aflata in interiorul cladirii, intre robinetul de incendiu si aparatele de
utilizare, inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor arse,
- racordul (conducta de legatura) intre o ramura a instalatiei exterioare si instalatia interioara
din cladire,
Traseele instalatiei de utilizare vor fi rectilinii, urmarind pe cat posibil stalpi, grinzi, pereti racord;
- post de reglare-masurare amplasat la limita de proprietate;
- instalatia de utilizare.
Conductele se vor monta preponderent subteran utilizandu-se conducte din PEHD montate
ingropat in pat de nisip, sub adancimea de inghet, dar si suprateran din OL, fixate cu bride pe peretii
exteriori ai cladirilor invecinate, urmand acelasi traseu cu conductele existente.
Bransamentul asigura legatura dintre conducta stradala de distributie si postul de reglaremasurare si se termina la capat cu flansa electroizolanta si robinet de bransament.

2.3.e Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Cladirea va avea asigurate urmatoarele utilitati:
-Alimentare cu energie electric se va face de la reeaua local de distribuie a energiei
electrice;
-Alimentare cu ap se va face de la reeaua de distribuie a apei existent pe amplasament;
-Evacuare ape uzate la reeaua de canalizare existent pe amplasament;
-Evacuarea deeurilor menajere se va face periodic, n pubele tipizate, pe tipuri de deeuri,
ridicate prin contract cu o firma de gestionare a deeurilor autorizat;
-Alimentare cu energie termic se va realiza de la centrala termica proprie
-Apele din precipitaii vor fi colectate prin intermediul pluvialelor, jgheaburilor i burlanelor;
-Se va prevedea un sistem de captare a supratensiunilor atmosferice (paratrsnet).
-Cladirea va fi dotata cu instalatii de utilizare gaze naturale, necesare pentru incalzirea
spatiilor si a prepararii apei calde menajere.
Analiza de consum:
Caracteristicile electroenergetice estimate ale obiectivului sunt:
Puterea electrica instalat: Pi =15.000 kW;
Puterea maxim absorbit: Ps =12.000 kW;
Tensiunea de utilizare: Un =400/ 230 V.c.a.
37

Frecvena reelei de alimentare: Fu = 50 0,2 Hz;

Factor de putere: cos = 0,92 (neutral);
Necesarul de caldura rezultat in urma calcului conform STAS1907 este de: Qt= 54.32 kW.
Necesarul de apa rece:
Conform STAS 1343-1-2006:
Q zimed

1
1000

N (i ) q
k 1

i 1

N(i) =
qS(i) =
n

Q zi max

1
1000

Q orar

1
1

1000 24

k 1

i 1

(i )

5600
1000

N ( i ) q S ( i ) K zi ( i )

k 1

5.60 mc/zi

20
280

K zi(i) =
max

7840
1000

1.4

7.84 mc/zi

conform tabel 1 STAS 1343/1-2006

N ( i ) q S ( i ) K zi ( i ) K or ( i )
i 1

9800
24000

K or (i) =

1.25

0.41 mc/h

conform tabel 3 STAS 1343/1-2006

Determinarea debitului de calcul

Conform tabel 6 din STAS 1478/90, debitul de calcul se determin cu relaia:

qc abc E
a=
b=
c=

0.15
1
3

- lavoar
- closet
-cada de dus
-spalator

l/s

conform tabel 7 STAS 1478-90

conform tabel 8 STAS 1478-90
conform tabel 6 STAS 1478-90

E= E1 + E2 =

4.765

Echivalent
de debit

Cantitate

0.35
0.5
0.5
1

7
4
1
1

qC =

conf. tabel 8 STAS 1478-90

E1

E2

a.c.c.
2.45

a.r.
2

0.5
1
3.95

0.98

l/s

Determinarea debitului de calcul apa calda

Conform STAS 1478-90, debitul de calcul se determin cu relaia:
l/s

qc abc E
a=
b=
c=

0.15
1
3

conform tabel 7 STAS 1478-90

conform tabel 8 STAS 1478-90
conform tabel 6 STAS 1478-90
E= E1

- lavoar
- closet
-cada de dus
-spalator
qC =

0.89

3.95

conf. tabel 3 STAS 1478

Echivalent Cantitate
de debit
0.35
7
0.5
4
0.5
1
1
1
l/s

E1
a.c.c.
2.45
0.5
1
3.95

Determinarea debitului de calcul ape uzate:

38

Conform STAS 1795/87

a 1 .4
Echivalent
de debit
0.5
6
2
1.5

- lavoar
- closet
-cada de dus
-spalator

a=0.33
q S max =
QC =

(l/s)

Cantitate

Es

7
4
1
1

3.5
24
2
1.5
31

Qs=

2.57 (l/s)

2
4.572

(l/s)

39

NOTA:

Toate denumirile din prezentul caiet de sarcini care indic o anumit

origine, surs, producie, un procedeu special, o marc de fabric sau de
comer, un brevet de invenie, o licen de fabricaie vor fi interpretate ca fiind
insotite de mentiunea SAU ECHIVALENT.