Ministerul culturii al Republicii Moldova

Academia de Muzica, Teatru si Arte plastice

Referat
Tema: Impresionismul.Claude

Monet

Executat: Ursu Cristina

Design interior anul IV

Controlat: Vitalie Malcoci

Chiinu 2011

CUPRINS
Introducere.Apari ia .3 Cap. I .......5 1.1 Claude Monet......5 1.2 Biografie.6 Cap. II .....8 1.1 Opera...........8 1.2 Catedrala Rouen..9 1.3 Maci Salbatici10 1.4 Nuferii...12 Concluzie....................14 Bibliografie....16 Anexe..........17 impresionismului...

INTRODUCERE Apariia Impresionismului "Tot impresionismul s-a nscut din contemplarea si imitarea unor stampe japoneze." Mi-am ales tema cetatile si manastirile din Moldova pentru a-mi largi cunostintele,dar si interesele, si de a acumula cit mai multa informatie referitor la aceasta tema. Impresionismul a aparut la Paris in deceniul 7 al secolului XIX (aproximativ 1867) ca o arta noua, in care un grup de artisti (pictori, apoi sculptori si gravori si, mai tarziu, muzicieni) impartaseau tehnici si abordari similare in exprimarea realitatii asa cum aparea ea simturilor si sensibilitatii lor. Lucrarile pictorilor redau impresia artistului despre lumea inconjuratoare cu ajutorul culorii si a luminii create prin culoare. Cuvantul Impresionism a fost dat acestui curent artistic de titlul tabloului lui Claude Monet Impresie-Rasarit de soare. Acest tablou a fost expus la Paris in 15 Aprilie 1874 intr-o expozitie organizata de Societatea Anonima de pictori, sculptori si gravori, din care faceau parte Camille Pissarro, Claude Monet, Alfred Sisley, Edgar Degas, Pierre-Auguste Renoir, Paul Cezanne, Berthe Morisot, care au lucrat mpreuna, s-au influenat reciproc si au expus cu totii independent. Acestia, influentati de Stampa Japoneza din perioada Edo (1603-1867), doreau sa surprinda in tablourile lor clipa plina de viata si lumina, care trece si se pierde.Bernard Dorival considera ca stampele japoneze au avut asupra picturii franceze acceasi actiune determinanta ca, mutatis mutandis, aceea a << antichitatilor>> dezgropate pe pamantul toscan sau roman asupra Renasterii italiene. Stilul lor era contrar standardelor Academiei de Arte Frumoase din Franta, cea care hotara continutul picturilor (subiecte istorice, teme religioase, portrete) si tehnica folosita: culori sobre, conservatoare, imagini rafinate care reflecta realitatea, redate prin linii exacte si culori brute, neamestecate. Impresionistii au folosit acorduri de culoare prin contraste sau amestecuri optice si au reusit sa redea prin tuse asezate in directii diferite impresia de fluturare, de vibratie, de viata. Apa este in miscare, frunzisul copacilor vibreaza la adierea vantului, toate transformate de lumina de la diferite ore ale zilei.
3

Tablourile Impresionistilor, in mare majoritate peisaje, impresioneaza prin luminozitate, prospetime, vitalitate, optimism si atasament fata de viata. Academia Franceza de Arte Frumoase organiza anual Salonul Oficial si tot ea hotara care pictori urmau sa fie expusi. Academia a exclus in fiecare an pictura Impresionista. Napoleon al III-lea a ingaduit infiintarea Salonului Refuzatilor unde au expus Manet, Pissarro, Degas, Berthe Morisot, Sisley, Monet, pana in 1874.

Cap. I 1.1 Claude Monet

Culorile sunt obsesia mea zilnica, bucuria si tortura. Claude Monet este considerat cel mai mare pictor impresionist. Pe toata durata vietii, el a adoptat si a aplicat cu fermitate cele doua principii de baza ale acestui curent artistic: reprezentarea scenelor din viata contemporana si pictura in aer liber. Monet invatase ca ceea ce era pictat pe loc, in aer liber, inspira o prospetime si o vitalitate unica, imposibil de reprodus in atelier. El ii sfatuia pe pictori in felul urmator: "Incearca sa uiti ce obiecte se afla in fata ta - un copac, o casa, un camp sau orice ar fi. Gandeste-te pur si simplu: iata aici un patrat mic de albastru, dincolo un dreptunghi de roz, culoarea si forma exacta, pana cand vei avea propria ta impresie naiva a scenei din fata ta." O lucrare in aer liber trebuia finalizata foarte repede, intr-o singura sedinta. Monet a reusit sa dezvolte o tehnica de pictura asemanatoare stenodactilografierii, prin aplicarea culorii cu miscari largi, de periere a suprafetei panzei, precum si prin modele punctiforme, fragmentate, liniute, zigzaguri si pete groase de culoare. Lucra la pictura sa ca la un intreg, considerand ca "prima pictura trebuie sa acopere o suprafata cat mai mare din panza, indiferent cat de aproximativ este conturata imaginea". Monet cunostea faptul ca culorile invecinate din cadrul aceluiasi spectru se influienteaza reciproc si cele mai intense contraste apar cand culorile complementare sunt aplicate una langa alta. Culoarea nu este o calitate inerenta a obiectelor; culoarea se naste pur si simplu din modul in care efectele de lumina se combina, reflectate de obiecte. Monet folosea o paleta limitata de culori, mai mult in forma pura si picta pe panze acoperite de un strat alb sau alb cald. Lucrarile sale au fost influientate si de arta fotografica. In perioada de maturitate a preferat sa picteze acelasi subiecte in diferite momente ale zilei, rezultand astfel celebrele sale serii. Claude Monet este considerat fondatorul Impresionismului, care si-a luat numele de la pictura lui "Impresie: rasarit de soare".

1.2 Biografie
Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Frana. Monet s-a nscut la Paris, Frana. Familia sa s-a mutat la Le Havre n Normandia cnd el avea cinci ani. Tatl su ar fi dorit ca Monet s intre n afacerea familiei, bcnia, dar Oscar Monet voia s picteze. Eugne Boudin, un artist care a lucrat n mare parte la picturi plein air - schie rapide fcute n aer liber - pe plajele Normandiei, l-a nvat cteva tehnici ale picturii n 1856. La nceput artistul nu era deloc de acord cu lucrrile facute de Boudin ,dar acesta l-a nvat s deschid ochii asupra naturii : "... n sfrit ,ochii mi s-au deschis i am neles cu adevrat natura. Am nvat n acelai timp s-o iubesc ." [necesit citare] Monet a trebuit s mearg n armat n Algeria. Mtua sa Lecadre a fost de acord s-l scape de armat, dac va fi urmat un curs de art la universitate. El a prsit armata, dar stilurile de pictur tradiional predate la universitate nu i-au fost pe plac. n 1862 el a studiat arta cu Charles Gleyre la Paris, unde l-a ntlnit pe PierreAuguste Renoir mpreun cu care a fondat micarea impresionist. Ei au pictat mpreun i au rmas prieteni toat viaa. Monet putea s foloseasc i studioul pentru a-i picta modelele la un pre redus. El a pictat-o pe Camille Doncieux i mai trziu s-au cstorit. Monet a pictat Femei n Grdin la sfritul anilor 1860. Dup naterea primului lor copil,Jean, s-au mutat la o cas n Argenteuil, n apropierea Rului Sena. Au locuit acolo timp de ase ani, pn cnd Camille a murit; el a pictat-o moart pe pat. Monet s-a mutat apoi la o cas din Giverny, Eure, n regiunea Haute-Normandie, unde a plantat o grdin mare. Din aceasta epoca dateaz portretul doamnei Monet, Camille, ntr-o rochie verde cu dungi negre. Curnd Monet renuna la figurile de mari proporii i se devoteaz peisajului. i alege acele teme n care pmntul, apa i lumina se gsesc mpreunate, asa nct sa se simt efectele unuia asupra celuilalt. Mai ales l intereseaz mobilitatea elementului lichid, reflexele care se oglindesc n el, variaiile ce sufer in raport cu lumina. i creaz o metoda sugestiva de redare. In 1866, tabloul "Camille - Femeie in rochie verde" i-a adus recunoasterea in lumea artei. (imaginea 1)

n 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (francez: Impresie, rsrit de soare - acum n Muse Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziie impresionist din 1874. Se spune c Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de "Impresioniste" din titlul acestei picturi, comentnd c picturile lui Monet erau mai degrab "impresii" dect lucrri de art terminate. La a treia expoziie, din 1876, pictorii pe care noi i grupm cu termenul de impresioniti, foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie. El s-a cstorit cu Alice Hoschede pe data de 16 iulie 1892, cu care avea o aventur n timpul cstoriei cu Camille. n anul 1892 Monet a pictat o serie de lucrri reprezentnd Catedrala Rouen, din diverse unghiuri i la perioade diferite ale zilei. Douzeci de vederi ale catedralei au fost expuse la galeria Durand-Ruel n 1895. El a pictat de asemenea i cteva mori de fin. Lui Monet i plcea foarte mult s picteze natur controlat - grdina sa, eleteul, nuferii si sau podul su. n grdin avea o livad cu slcii i o mlatin. Monet a pictat ntre altele i malurile Senei. n 1914, Monet a nceput o nou serie de picturi ale nuferilor si la sugestia prietenului su, politicianul Georges Clemenceau. In anul 1911 artistul isi pierde sotia,Alice , urmand ca peste doar trei ani sa-si piarda si primul sau fiu ,Jean. In 1923 sufera o interventie chirurgicala la unul din ochi deoarece artistul suferea tot mai mult de pierderi de vedere. Nu am decat meritul de a fi pictat intocmai dupa natura straduindu-ma sa reproduc propriile impresii fata de fenomene trecatoare si schimbatoare. Cu aceste cuvinte Claude Monet isi definea in 1926 propria activitate la sfarsitul unei lungi existente dedicate cu pasiune , in totalitate , picturii.El a ramas in istorie drept parintele fondator al miscarii impresioniste si cel care a inspirat o noua poetica a momentului si a unei sensibilitati formale si lirice a materiei . Se stinge din viata pe data de 5 dec. 1926 fiind inconjurat de prieteni. Este nmormntat la Cimitirul Bisericii Giverny, Giverny, Eure, n regiunea HauteNormandie, Frana. Intreaga sa opera sta sub semnul dorintei de perfectiune; Monet lucreaza luni in sir la cate un tablou, se trezeste dis-de-dimineata, pentru a surprinde rasaritul, sau, mai exact, lumina rasaritului, revine asupra unui tablou de mai multe ori, niciodata multumit de sine insusi, intotdeauna dornic de a experimenta, jucandu-se cu lumina si cu efectele acesteia. "Cel care afirma ca a terminat un tablou este exagerat de trufas" - spunea Monet, enuntand totodata unul din fundamentele impresionismului, subordonat in totalitate unei singure puteri: lumina Vnzarea recent a unei picturi a lui Monet a depit 18 milioane de euro.
7

Cap. II 1.1 Opera

Unul din exemplele caracteristice pentru perioada lui Monet, cnd e atras de figura umana, e pnza Femei n gradina. ntr-o gradina de vara, un grup de femei vesele, n rochii deschise, albe, cu reflexe albstrii, de la cer, sau verzui, de la copaci, se distreaz. In jurul lor un frunzi de arbori, iar pe costumele lor, uoare pete de lumina ce se joaca ori umbra transparenta a frunzelor. Din toata opera lui Monet, se apropie cel mai mult ca aspect i mod de a picta de opera lui Manet. Femei in gradina Claude Monet, 1866 (imaginea 2) Prnzul, ceva mai trziu, este tot o vedere a unui colt de gradina, vara, n plin soare. Masa e pusa, dar persoanele ce vor lua parte la ea sunt nc departe, cu excepia unui copil, ce se joaca n nisip. Pretutindeni sunt flori, cu corolele lor strlucitoare, sub btaia razelor soarelui, care inunda totul. Pranzul Claude Monet (imaginea 3) Putin mai trziu Monet este preocupat de motivele n care apare apa, cu reflexele caselor i lucrurilor de pe mal, cu miile de unde uoare, la cea mai mica adiere a vntului. Asa sunt vederile din Olanda, printre care cea de la Zaandam, ori cele de la Londra, cu lumina luptnd din greu ca sa ptrund ceata, sa ajung pana la apa grea a fluviului. Tehnica de care se servete n aceste cazuri se perfecioneaz tot mai mult. Trsturile menite sa sugereze mobilitatea i varietatea reflexelor n apa, trebuie sa fie asa de variate i de expresive, nct putem sa consideram aceasta problema ca una din cele mai grele de realizat n pictura. Zandaam Claude Monet (imaginea 4) Vedere cu Tamisa si Westminster Claude Monet, 1871 ulei pe panza National Gallery, Londra (imaginea 5) Pe msura ce nainteaz n vrsta, Monet i ngreuneaz voluntar problemele de rezolvat. Astfel, de la reflexele n apa, el trece la o alta categorie de teme, aspectul unei gri de drum de fier, atunci cnd sub acoperiul unei staii fumul i vaporii de apa se amesteca, formnd mase confuze, strbtute de razele soarelui, printre care se ntrevd cteva imagini ceva mai consistente (Gara Saint Lazare).

Gara Saint Lazare Claude Monet, 1877 ulei pe panza Fogg Art Museum, Cambridge (Massachusetts) (imaginea 6) Ceva mai trziu, il vedem oprindu-se n fata unui peisaj ceva mai larg tratat, mai sintetic, uneori inspirndu-se de la un motiv acvatic: dezghe ul, primavara, pe suprafa a unui rau, sau un sat acoperit de chiciura. La orizont, copacii, pe jumtate pierdui n aburii cetii, pe planul nti rul, plin de soiuri de gheata, sau cmpul plin de zpada. Linite i o atmosfera umeda peste tot (Biserica din Vetheuil). Biserica din Vetheuil Claude Monet, 1878-79(imaginea 7) Dupa 1890, Monet ajunge la concluzia ca ar fi mai interesant sa observe varia iile acelorai motive la diferite ore ale zilei, sub aspectele schimbtoare ale cerului i ale luminii. Atunci apar n opera sa seriile: seria capitelor de fan, a catedralelor, a vederilor Parlamentului din Londra, ale podului peste Tamisa etc. Parlamentul din Londra Claude Monet, 1903 ulei pe panza Brooklyn Museum (imaginea 8) Parlamentul din Londra Claude Monet, 1904 ulei pe panza Muzeul Orsay, Paris (imaginea 9)

1.2 Catedrala Rouen

Catedrala Rouen a servit drept subiect pentru una din seriile de care vorbeam, n biografia pictorului. De la o fereastra, din fata maiestoasei cldiri, el observa dantela de piatra, masa grandioasa a construciei, efectele pe care lumina, la diverse ore ala zilei le produce n sculptura in piatra. Le reda, fcnd sa sclipeasc material ca nite nestemate, fr ca prin aceasta sa avem impresia ca a disprut soliditatea monumentului. Catedrala Rouen (dimineata) Claude Monet, 1893 (imaginea 10) Catedrala Rouen (apus) Claude Monet, 1892-94 (imaginea 11)

Unul dintre amatorii de pictura din Rouen a reusit sa-l convinga pe Monet sa picteze catedrala din acel oras. Monet hotaraste sa se concentreze asupra elementelor gotice ale constructiei, alegand poarta si turnul Saint Martin, respectiv Albane. Il intereseaza doar drumul parcurs de lumina, in tablouri incetand sa mai existe pamant si cer. Isi ocupa locul de observatie deja din zori si, fidel obiceiului, picteaza tablourile in serie, ca sa prinda conditiile de lumina corespunzatoare.

Reintors, lasa tablourile nedespachetate, si daca totusi le ia in mana, o face doar ca sa mai lucreze la ele. Cu cat imbatranesc operele mele, cu atat imi este mai greu sa exprim ceea ce simt. Consider ca cel care afirma ca a terminat un tablou este exagerat de trufas. Catedralele nasc diferite efecte. Cezanne, Pissaro si Clemeanceau sunt incantati. Clemenceau vorbeste despre revolutia catedralelor cand piatra nemiscata exprima miscarea luminii. Contrar vointei lui Monet tablourile sunt vandute separat, iar in prezent se afla in America, in Franta si in Rusia. Monet a picatat 28 de tablouri in seria La cathdrale de Rouen, catedrala in stil gotic, a carei constructie a inceput in secolul al XII-lea. Aceasta serie a fost pictata in doua perioade: februarie-aprilie 1892 si februarie-martie 1893. In prima perioada, Monet a locuit si pictat din camera sa de la etajul doi al unui imobil situat in Piata Catedralei, nr. 23, iar in cea de-a doua perioada Monet a locuit in strada Grand-Pont, nr. 81, dar marea majoritate a tablourilor au fost terminate in studioul sau de la Giverny. Faptul ca au fost pictate din camera sa de la etajul doi, explica unghiul straniu al tablourilor pe care privitorul il percepe. In acelasi timp, cei care viziteaza Catedrala din Rouen, observa faptul ca aceasta nu are stralucirea din tablourile artistului, pe fatada ei fiind un strat gros de "negreala". Acum 100 de ani cand Monet picta seria La cathdrale de Rouen, aceasta inca isi pastra stralucirea. Importanta din punct de vedere arhitectural, Catedrala din Rouen, a fost cea mai inalta cladire din lume intre 1876 si 1880.

10

1 . 3 Macii Salbatici
Pictura o infatiseaza pe sotia lui Monet, Camille, impreuna cu fiul lor, Jean, in campul din apropierea casei lor din Argenteuil. Camille poarta o 11vident de soare, ca in majoritatea lucrarilor care o infatiseaza. Pentru a reda impresia de miscare, Monet a adaugat a doua pereche de personaje, mama si fiu, pe coama dealului. Cele patru personaje sunt legate printr-o carare pierduta in iarba, iar cele din partea inferioara a compozitiei par ca vor iesi in curand din tablou. Imaginea vie a macilor din partea stanga de jos formeaza o linie diagonala de-a lungul careia personajele se plimba. Culoarea puternica si miscarea pe aceasta portiune contrasteaza evident cu nuantele linistite din partea superioara dreapta, in vreme ce teracota acoperisului case creaza o subtila legatura intre planul frontal si fundalul imaginii. Maci salbatici Claude Monet, 1873 Muzeul Orsay, Paris (imaginea 12) In acesta 11vident urmele pensulei nu sunt evident vizibile, dar este realizat un contrast intre partea drapta a campiei 11viden stanga, plina de maci. Baiatul din cuplul indepartat este pictat din cateva tuse de pensula, in alb, gri, rosu deschis, negru si alb cald. Femeia poarta o rochie neagra, culoare rar folosita de artist, si poarta o 11vident inchisa. Pe langa culoarea rosie dominanta in care sunt reprezentati macii, Monet a folosit si note usoare de galben, discret aplicate in fundal. In prim-plan, petele galbene invioreaza compozitia, fiind reprezentate sub forma unor tuse punctiforme. Casa pictata la orizont face legatura intre prim-plan si fundal. Asemenea unor zgarieturi superficiale pe cer, Monet a lasat zone din panza nepictate. Chipul lui Jean este conturat prin trei puncte. Panglica de la palaria sa are aceasti nuanta cu macii din jur. Umbrela lui Camille de un albastru-violet si verde de absint iesa in 11vident ape fondul palid al ierbii. Monet era atras de contrastul dintre macii rosii si iarba verde. Pentru a surprinde esenta macilor, el nu ii picteaza in detaliu, ci prin miscari de tamponare usoara a suprafetei cu vopsea rosie, cu forme ce se estompeaza pe masura ce se departeaza.

11

1.4 Nuferii
Monet a realizat intre 1914-1917, in jur de 60 de panze reprezentand lacul cu nuferi. Aceasta vedere asupra lacului cu nuferi este caracterizata printr-un stil pictural uimitor si dimensiuni impresionante, fiind pictata mai indraznet si mai liber ca versiunile realizate intre anii 1903-1908. Artistul s-a despartit de ideea pictarii ca descriere a naturii, dezvaluind viitoarea tendinta abstracta din arta. Nuferi Claude Monet, 19o7 200 x 200 m The Museum of Fine Arts, Boston(imaginea 13) Pe lacul albastru, verde inchis si violet plutesc grupuri concentrice de nuferi infloriti si boboci, culoarea lor predominanta fiind galben si roz. Compozitia nu respecta tiparul traditional, artistul renuntand la punctele de referinta vizuale, ca de pilda linia orizontului, redand doar o zona izolata a apei acoperite de nuferi. Imaginea florilor de nuferi este intrrupta simplu de marginile panzei, creand impresia decuparii unei parti dintr-o pictura mai mare. Pe panza au ramas zone nepictate, dand senzatia de spontaneitate, procesul picturii devenind mai evident. Dinamismul lucrarii este dat de tusele verticale de albastru, verde si violet, sugerand atat trasatura reflectanta a apei, cat si radacinile subacvatice. Bobocii de nufar au cea mai evidenta substanta fizica si sunt pictati cu miscari scurte de culoare in plina pasta. Nuferii sunt plantele cu cele mai multe semnificatii in mitologie, simbolizand: forta de creatie, nemurirea, sanatatea, gloria sau pacea sufleteasca. Pentru vechii egipteni nuferii erau cele mai frumoase flori iar legenda spune ca soarele a rasarit prima data dintr-o floare de nufar. "Lacul cu nuferi" (1897) de Cloude Monet The Art Museum Princeton University, Princeton, New Jersey USA(imaginea 14) Claude Monet (1840-1926), pictor impresionist francez, a pictat o serie de aproximativ 250 de tablouri in care apareau nuferii, salciile si podetul japonez din gradina sa de la Giverny. Se crede ca aceasta serie este un studiul al luminii in diferite anotimpuri si diferite ore ale zilei. Exista insa aceia care vad mai mult in mostenirea lasata de Monet. E posibil ca aceste picturi sa aiba un substrat romantic iar reflexia nuferilor in apa sa simbolizeze oglindirea artistica a iubirii lui Monet pentru Alice Hoschede. Seria nuferilor evolueaza in paralel cu relatia celor doi. In acelasi timp, nuferii pot simboliza nimfe, doua femei dragi lui Monet care au murit.

12

Giverny este un satuc asezat pe malurile Senei la numai 80km de Paris. Monet l-a remarcat din tren si s-a hotarat in mod spontan ca vrea sa locuiasca acolo. A inchiriat o casa pe care in 1890, cand a avut suficienti bani a cumparat-o si a transformat lacul din apropiere in gradina pe care vrea sa o picteze. La inceput Monet a modelat gradina cu propriile sale maini, fiind la fel de pasionat de gradinarit ca si de pictura. Ulterior, cand banii nu au mai constituit o problema a angajat sase gradinari. Gradina este compusa din doua parti: gradina cu flori de langa casa si gradina orientala cu podetul japonez si faimosul lac cu nuferi de partea cealalta a strazii. Gradina lui Monet trebuie inclusa in randul operelor de arta, caci natura este plina de farmec, ceea ce ajuta la studierea luminii. a sustinut Clemenceau. Monet amenajeaza gradini superbe si le si picteaza. El observa cu precadere lacul acoperit de nuferi, urmareste culorile roz si verzui, care se reflecta in luciul apei, unduirea fundalului acoperit de ape si umbra podului japonez. Peisajele cu suprafete de apa il interesau inca din 1892. Incepand de atunci, Monet picteaza lacul din gradina lui din ce in ce mai des. Insa din anul 1911, dupa moartea sotiei sale, inceteaza orice munca. Doar sub influenta discutiei purtate cu Clemenceau in 1914 se reintoarce la sevalet. Clemenceau il convinge pe Monet sa daruasca statului ciclul Nuferii. Monet picteaza intr-un hangar construit special in acest scop, unde lumina cade de sus si perpendicular. Continua cautarile pentru locul de expunere a tablourilor. Pana la urma pictorul alege Muzeul Orangerie din gradina Tuilleries din vecinatatea Louvre -lui. Deschiderea se va organiza insa dupa moartea lui Monet. "Nuferi (Nori)" (1903) de Claude Monet Colectie private (imaginea 15) In 19 iunie 2007, una dintre picturile cu nuferi de Monet se vindea pentru $18.5 milioane. In 24 iunie 2008, o alta pictura cu nuferi se vindea pentru $41 milioane. Monet a lasat statului francez 14 picturi de mari dimensiuni din seria "Nuferi", care pot fi vazute la Musee de lOrangerie din gradinile Tuilleries, unde au fost expuse in 1927, la putin timp dupa moartea sa, in doua sali ovale. La Giverny, proprietatea sa, este deschisa publicului, fiind administrata si intretinuta de Fundatia "Claude Monet "Nuferi" (1917 - 1919) de Claude Monet (imaginea 16)

13

Concluzii
Atent mai mult decat s-ar crede la lectia inaintasilor sai - in primul rand Courbet, Delacroix sau Corot, sensibil printr-o afinitate de structura fata de peisagistii englezi Constable si Turner, mai ales fata de ultimul, Monet, chiar daca e considerat un clasic al impresionismului, e in primul rand un pictor total, un pictor care, prin complexitatea si ascutimea simtirii sale, prin gravitatea nespectaculoasa si neostentativa a incorporarii realului, transcede proapria-i formula care l-a facut sef de scoala. Stralucit in compozitii in care figura umana (Camille, Portretul doamnei Gaudibert) dezvaluie virtutile psihologice ale portretistului, Monet surprinde totodata opinia contemporanilor cu trei vederi ale Parisului, luate de pe acoperisul Louvre-ului, vederi in care tehnica impresionista cedeaza derutant unei exactitati mai apropiate de fotografia inspirata decat de pictura propriu-zisa. Performanta acestui stil o atinge cu imaginea riguros reprodusa a catedralei SaintGermain-LAuxerrois. In schimb, tabloul Femei in gradina, realizat in acelasi an, care inseamna oricum nu numai o varsta interioara a picturii lui Monet, ilustreaza, prin caracterul feeric al ansamblului, prin alternanta tot mai subtila a umbrelor si luminilor, dimensiunea statornica a pictorului, inclinatia totala catre impresie. Predilectia pentru culorile clare, contopite sau suprapuse triumfa, dupa experientele fericite cu Regatele de la Argenteuil, prin Macii unde verdele campului ne ofera un exemplu spontan de culori disociate si de culori complementare contrastante; textura ingrosata face parca perceptibila cresterea florilor, infatisate mai mari decat cele din natura, tablou despre care acelasi Jean Leymarie spune ca marcheaza fericita tranzitie de la maniera limpede si plina de franchete din Olanda, din 1862, tributara inca lui Jongkind si Daubigny, si noua factura vibranta si colorata caracteristica impresionismului. Apa, in viziunea sa, nu este numai materia, numai elementul disperarii. De culoare granitica sau avand intensitati minerale, de un verde irizat, trand zbuciumul si convulsia focului, apa asimileaza treptat atributele intregului, devenind fundal universal pentru toate gesturile sale sau ale naturii. Claude Monet cultiva o adevarata poetica a apei. Cu seria Capitelor de fan traieste dilema exprimata de nevoia de instantaneitate, impusa de surprinderea obiectului intr-o secunda privilegiata a luminii si miscarea spontana, inspirata, a pensulei pe panza. Tehnica eclerajului atinge aici desavarsirea. Ceea ce este impresionant pentru oricare dintre cercetatorii lui Monet este faptul ca alcatuirea simfonic-picturala a Catedralelor din Rouen ilustreaza, chiar daca autorul e dispus sa nege, rezonanta lectiei uriase a lui William Turner. Dar e o lectie asimilata cu geniul constructiei.
14

Arhitectul coloanelor gracile ale plopilor zideste acum catedrale asemanatoare unor munti plutitori sau unor naluci de stanci crenelate din norii carora surad mai intai zorile, cu toate nuantele trandafirului; apoi simti inaltandu-se miile de fire, auriu iridiscente, ale unor trambite subtiri ca lumina si intonand imnurile suverane ale soarelui. Piese de inalta virtuozitate tehnica, Catedralele sunt totodata - sau asa ni se impun - marturii ale unor profunzimi lirice pe care poezia epocii a atins-o si rar, si destul de greu. Monet exprima aici, datorita intensitatii trairii, ca si Turner altadata, ceea ce s-a numit impresia vizionara, in forma cea mai pura. Ireale, la inceput Catedralele izbesc sensibilitatea noastra printr-o masivitate stihiala, amernintatoare. Incarnari ale unei materii dense si dure, ele se metamorfozeaza apoi subit, sub ochii nostri, in prezente fulgurale, in fantasme ale absolutului. Dar densul picturii lui Monet atinge punctul cel mai inalt in ceea ce s-a numit Sixtina Impresionismului, seria de numeroase variante, Nuferii, opera de mare indrazneala a imaginatiei, inca de la primele schite pana la ultimele, mult mai indraznete, spune Malraux, decat cele care orneaza interioarele muzeului Orangerie. Pictorul simfonizeaza culoarea si e atent mai mult ca oricand la armonia ansamblului.

15

Bibliografie

1. Manual de istoria artei, volumul IV (Realismul i Impresionismul), George Oprescu, Editura Universul, 1945 2. Revista Art Gallery, nr. 5, Editura de Agostini 3. Mari pictori, nr.2 4. http://www.ipedia.ro/claude-monet-687/ 5.http://istoriiregasite.wordpress.com/2010/10/26/catedrala-din-rouen-claudemonet/ 6. Wikipedia

16

Anexe :
1. Camille (Femeia n rochie verde) Claude Monet, 1866 Kunsthalle, Bremen, Germania

17

2. Femei in gradina Claude Monet, 1866

18

3. Pranzul Claude Monet

4. Zandaam Claude Monet

19

5. Vedere cu Tamisa si Westminster Claude Monet, 1871 ulei pe panza National Gallery, Londra

20

6. Gara Saint Lazare Claude Monet, 1877 Fogg Art Museum, Cambridge (Massachusetts)

7. Biserica din Vetheuil Claude Monet, 1878-79

21

8. Parlamentul din Londra Claude Monet, 1903 ulei pe panza Brooklyn Museum

9. Parlamentul din Londra Claude Monet, 1904 Muzeul Orsay, Paris

22

10. Catedrala Rouen (dimineata) Claude Monet, 1893

23

11. Catedrala Rouen (apus) Claude Monet, 1892-94 24

12. 25

Maci salbatici Claude Monet, 1873 Muzeul Orsay, Paris

13.

26

Nuferi Claude Monet, 19o7 200 x 200 m The Museum of Fine Arts, Boston

14. 27

"Nuferi (Nori)" (1903) de Claude Monet Colectie privata

15. "Lacul cu nuferi" (1897) de Cloude Monet The Art Museum Princeton University, Princeton, New Jersey USA

16. "Nuferi" (1917 - 1919) de Claude Monet 28

17. Nuferii Claude Monet, 1915 at Neue Pinakothek Mnich Germany

29

18. Gradina lui Monet de la Giverny azi

30

19. Impresie. Rsrit de soare Claude Monet, 1872

31

32