Cand Monet s-a stabilit alaturi de familia sa in 1883 la Giverny, asezare aflata la 75 km de Paris, pe malul drept al Senei, bucata

de teren care ajungea de la casa la drum intr-o panta lina era deja acoperita de o frumoasa livada, fiind imprejmuita cu ziduri inalte din piatra. O alee centrala, strajuita de pini, impartea lotul in doua. Monet a decis sa taie arborii, pastrandu-i doar pe cei doi aflati cel mai aproape de casa. monet Pe aceasta suprafata de aproximativ un hectar Monet a incercat sa creeze o gradina plina de simetrii, culori si perspective, impartind terenul in parcele de flori, unde plantele de diferite dimensiuni si inaltimi determinau volumul. Pomii fructiferi si ornamentali domina si ocrotesc tufele de trandafiri, nalba si plantele sezoniere. Monet a reusit sa amestece florile simple, cum sunt macii si margaretele cu cele mai rare specii. alee Aleea centrala este acoperita de arcade din metal pline de trandafiri cataratori, care se intalnesc si pe balustrada care inconjoara casa. La sfarsitul verii tufele de condurul doamnei invadeaza solul din preajma aleii. Claude Monet detesta gradinile prea organizate, pe care le vedea ca false si artificiale, sufocand natura. A combinat speciile in functie de culoare, lasandu-le sa creasca destul de liber, cu mult peste ce il sfatuiau gradinarii profesionisti. Pe masura trecerii timpului artistul a inceput sa fie tot mai pasionat de botanica, ajungand sa faca schimburi de plante si seminte cu prietenii sau Clemenceau si Caillebotte. Mereu in cautare de specii rare, cheltuia foarte mult pentru a obtine varietati neobisnuite, plangandu-se in gluma ca pasiunea sa ii consuma toti banii. monet 2 In 1893, la zece ani dupa stabilirea in Giverny, Monet a cumparat si portiunea de teren care se invecina cu proprietatea sa, cele doua loturi fiind despartite de o sina de cale ferata. Noul teren era traversat de un mic parau, Ru. Cu ajutorul prefecturii, artistul a construit primul mic iaz, desi vecinii au fost impotriva, temandu-se ca ciudatele plante din gradina lui Monet vor otravi apa. Ulterior iazul a fost marit, pana a atins dimensiunile pe care le pastreaza si astazi. Acesta gradina este plina de linii curbe si asimetrii, fiind inspirata de gradinile japoneze pe care Monet le cunostea prin intermediul stampelor pe care le colectiona cu aviditate. De altfel a construit aici si o replica a faimoaselor poduri japoneze, apoi mai multe poduri mai mici alaturi de salcii plangatoare si o mica padure de bambus. Iazul si vegetatia inconjuratoare formeaza un adevarat inel inchis fata de regiunea inconjuratoare. Niciodata un pictor nu si-a creat subiectele tablourilor in natura inainte de a le realiza, dar Monet a reusit aceasta performanta de a crea de doua ori, lasand nu doar o frumoasa gradina ci si lucrari deosebite. Monet s-a inspirat din gradina sa timp de peste 20 de ani, seria de scene cu podul japonez fiind poate cea mai cunoscuta, urmata de decoratiunile monumentale de la Orangerie. Cautand mereu in jurul sau ceata si transparentele, Monet s-a dedicat mai putin florilor si mai mult imaginii acestora in ape, o lume rasturanta si transfigurata de elementul lichid. Pentru Monet, gradina era o natura moarta adusa la viata, care il elibera, ajutandu-l sa exploreze dimensiunile amintirilor si emotiilor, decat sa inregistreze pur si simplu o scena de o clipa. In 1912 Monet a inceput sa isi piarda vederea din cauza cataractei, mai intai la ochiul drept, apoi total. Pe masura ce vederea era pierduta pentru totdeauna, Monet s-a refugiat in creatia inspirata de amintiri si emotii. Ultimele tablouri ale pictorului, infatisand salcia plangatoare sau podul japonez, alaturi de alte nenumarate elemente din gradini, nu pot fi considerate ca reproduceri ale realitatii. Mai curand erau rodul unui complex de senzatii si fragmente de memorie. Multe dintre aceste ultime compozitii sunt in buna parte abstracte, culorile suprapunandu-se si confundandu-se, rezultatul final remarcandu-se prin lipsa de forme rationale si perspective. Spre exemplu, "Casa vazuta din gradina de trandafiri" (1922-1924) este o explozie de portocaliu, galben si rosu, silueta vaga a casei fiind abia vizibila undeva in fundal. Orbirea treptata a lui Monet i-a dat sansa de a explora noi forme picturale, in care nevazutul joaca un rol mai important decat perceptia directa. Intr-un fel ultimele creatii ale artistului nu trebuie vazute ca marturii ale vederii sale tot mai slabe si inselatoare, ci ca imagini in care memoria lui Monet retraseaza liniile gradinii pe care o plantase si o ingrijise, alaturi de care si pentru care traise - aleile, plantele si podurile din amintire inlocuiesc imaginile fragile si cetoase ale orbirii.

Monet a simtit ca are in sfarsit libertatea de a experimenta noi tehnici pe care intentiona sa le foloseasca pentru panze de mari dimensiuni, bazandu-se mai putin decat inainte pe gasirea unui motiv. Pentru prima data, cu ajutorul gradinii sale, putea controla natura. Un motiv sau o tema nu erau simple capricii sau accidente, ci rezultatul unei organizari deliberate : Monet a creat florile si a coordonat culorile - cand petala alba a unei flori era murdara de pamant, in compozitie aparea curata. Gradina a fost plantata pentru a oferi subiecte pentru panzele artistului, iar acestea au capatat la randul lor o indrazneala a luminozitatii, reflectand o gradina care deja era organizata asa cum isi dorea Monet, rezultand o relatie de reciprocitate intre gradinarit si pictura. Gradina nu era pentru artist doar o simpla pasiune, ci locul unde putea vedea natura intr-un anume fel si in final putea obtine o maniera specifica de lucru. Monet a reusit sa creeze gradina pe care o visase intotdeauna, pe care o pictase inainte de a o vedea cu adevarat si pe care avea sa o transpuna pe panza pana la sfarsitul vietii, in timp ce il paralel se inconjura cu flori exotice si specii necunoscute. Legatura dintre aceasta pasiune tarzie, careia i s-a dedicat cu toata energia de care era capabil, si lucrarile realizate in ultimele doua decenii de viata, este fascinanta pentru toti cei pasionati de Monet.

scar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Frana. Monet s-a nscut la Paris, Frana. Familia sa s-a mutat la Le Havre n Normandia cnd el avea cinci ani. Tatl su ar fi dorit ca Monet s intre n afacerea familiei, bcnia, dar Oscar Monet voia s picteze. Eugne Boudin, un artist care a lucrat n mare parte la picturi plein air - schie rapide fcute n aer liber - pe plajele Normandiei, l-a nvat cteva tehnici ale picturii n 1856. La nceput artistul nu era deloc de acord cu lucrrile facute de Boudin, dar acesta l-a nvat s deschid ochii asupra naturii : "... n sfrit ,ochii mi s-au deschis i am neles cu adevrat natura. Am nvat n acelai timp s-o iubesc ." [necesit citare] Monet a trebuit s mearg n armat n Algeria. Mtua sa Lecadre a fost de acord s-l scape de armat, dac va fi urmat un curs de art la universitate. El a prsit armata, dar stilurile de pictur tradiional predate la universitate nu i-au fost pe plac. n 1862 el a studiat arta cu Charles Gleyre la Paris, unde l-a ntlnit pe Pierre-Auguste Renoir mpreun cu care a fondat micarea impresionist. Ei au pictat mpreun i au rmas prieteni toat viaa. Monet putea s foloseasc i studioul pentru a-i picta modelele la un pre redus. El a pictat-o pe Camille Doncieux i, mai trziu, s-au cstorit. Monet a pictat Femei n Grdin la sfritul anilor 1860. Dup naterea primului lor copil, Jean, s-au mutat la o cas n Argenteuil, n apropierea Rului Sena. Au locuit acolo timp de ase ani, pn cnd Camille a murit; el a pictat-o moart pe pat. Monet s-a mutat apoi la o cas din Giverny, Eure, n regiunea Haute-Normandie, unde a plantat o grdin mare. Claude Monet - Impression, soleil levant (1872) - Muse Marmottan, Paris n 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (francez: Impresie, rsrit de soare acum n Muse Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziie impresionist din 1874. Se spune c Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de "Impresioniste" din titlul acestei picturi, comentnd c picturile lui Monet erau mai degrab "impresii" dect lucrri de art terminate. La a treia expoziie, din 1876, pictorii pe care noi i grupm cu termenul de impresioniti, foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie. "Nuferi, armonie verde", pictat n 1899 Monet, n grdina de la Giverny, 1922 (dreapta)

El s-a cstorit cu Alice Hoschede pe data de 16 iulie 1892, cu care avea o aventur n timpul cstoriei cu Camille. n anul 1892 Monet a pictat o serie de lucrri reprezentnd Catedrala Rouen, din diverse unghiuri i la perioade diferite ale zilei. Douzeci de vederi ale catedralei au fost expuse la galeria Durand-Ruel n 1895. El a pictat de asemenea i cteva mori de fin. Lui Monet i plcea foarte mult s picteze natur controlat - grdina sa, eleteul, nuferii si sau podul su. n grdin avea o livad cu slcii i o mlatin. Monet a pictat ntre altele i malurile Senei. n 1914, Monet a nceput o nou serie de picturi ale nuferilor si la sugestia prietenului su, politicianul Georges Clemenceau. n anul 1911 artistul i pierde soia, Alice, urmnd ca peste doar trei ani s-i piard i primul su fiu, Jean. n 1923 sufer o intervenie chirurgical la unul din ochi deoarece artistul suferea tot mai mult de pierderi de vedere. Nu am dect meritul de a fi pictat ntocmai dup natur strduindu-m s reproduc propriile impresii fa de fenomene trectoare i schimbtoare. Cu aceste cuvinte Claude Monet i definea n 1926 propria activitate la sfritul unei lungi existene dedicate cu pasiune, n totalitate, picturii. El a rmas n istorie drept printele fondator al micrii impresioniste i cel care a inspirat o nou poetic a momentului i a unei sensibiliti formale i lirice a materiei. Se stinge din via pe data de 5 decembrie 1926, fiind nconjurat de prieteni. Este nmormntat la Cimitirul Bisericii Giverny, Giverny, Eure, n regiunea Haute-Normandie, Frana. Vnzarea recent a unei picturi a lui Monet a depit 18 milioane de euro.