Alfred Sisley

Alfred Sisley se naste la Paris, pe strada Trois Bornes in 1839. Dupa studiile de economie efectuate
la Londra, in 1860, acesta urmeaza, la Paris, cursuriele de pictura ale profesorului Marc-Gabriel-
Charles Gleyre. Considerat un artist impresionist esential, Sisley, este aproape in exclusivitate pictor
de peisaje. Artistul a fost intens preocupat de efectele trecatoare ale lumii si ale climei din zona rurala
din nordul Frantei- de cerul, raurile,canalele si campiile acestei regiuni, dar si de satele agitate in care
a locuit. El surprinde cu subtilitate schimbarile anotimpurilor, de la ploioasele Fetes nationales si
zilele fierbinti de vara ( “Odihna pe marginea raului”-1878, “Insula Grande- Jatte”-1873, “Tamisa si
Biserica Hampton”-1874), pana la satele ingropate in zapada si raurile inghetate ( “Zapada la
Louveciennes”-1878, “Zapada la Marly-Le-Roi” -1875), de la ploile scurte si invioratoare de
primavara pana la inundatiile devastatoare ( “Inundatie la Port-Marly”-1876).
Desi stilul pictural al lui Sisley ers pur impresionist, arta sa contine modalitati de abordare a
peisajelor care apartineau mai mult vechilor maestri – Camille Corot si Gustave Coubert. Fiind un
om extrem de rezervat, cele mai bune lucrari ale sale sunt tacute, simple si foarte rar tintesc spre
drama sau specatcol. In timp ce Monet cauta deseori aspecte salbatice ale naturii – stanci taioase,
trecatori inguste si peisaje marine – subiectul preferat al lui Sisley era lumea pragmatiaca si linistita a
peisajului cultivat si imblanzit. Viziua lui Monet asupra naturii este esential romanatica – stranie,
indepartata si indiferenta in fata existentei umane. Sisley ne dezvaluie o viziune mai optimista, in care
omul si natura convietuiesc in absoluta armonie. Pana si un potential subiect dramatic, ca de exemplu
o inundatie, este privit si acceptat ca parte a ordinii naturale a lucrurilor. In Tabloul precum
“Inundatie la Port-Marly”, oamenii pur si simplu se resemneaza in fata lucrurilor, facand tot ceea ce

Inundatie la Port-Marly (1876)

le sta in putinta in astfel de situatii de cumapana. Sisley prefera particularul si cotidianul, oricat de
banal si lipsit de stralucire ar parea. Spre exemplu, cand picteaza o zi de serbare, Sisley descrie
oarasul marley in ploaie, piata aproape goala si cele cateva steaguri manjte cu noroi ce atarna moale
de stalpi.
“Inundatie la Port- Marly” face parte dintr-un grup de lucrari care a fost descris drept “ piatra de
incercare a Impresionismului”. Sisley a realizat tabloul in timpul inundatiilor masive care au avut loc
in primavara anului 1876, cand raul Sena s-a revarsat in Port-Marly.
Spre deosebire de alti impresionisti Sisleya apictat foare rar persoanje vesele sau care se relaxeaza.
Cu toate acestea , in timpul verii lui 1874, cand a calatorit la Londra si in Hampton Court si Molesey,
pictorul si-a gasit inspiratia in cateva din scenele cele mai pline de viata. In “Regate la Moseley”, el

Regate la Molesey (1874)

descrie stratul unei curse la opt rame de pe Tamisa. Spectatorii sunt adunati pe malul raului la
punctul de start, iar agitatia cursei este in armonie cu steagurile care flutura in vant si cu jocul apei,
oferind picturii energie si degajare. Tabloul dezvaluie stilul lui Sisley in punctul sau cel mai
exhuberant si mai caligrafic.
Picturile reprezentand zapada sunt destul de rare in arta europeana de dinaintea secolului XIX.
Primii pictori imporatnti care au abordat aceasta tema au fost Gustave Coubert si artistii Scolii de la
Barbizon. Cu toate acestea , impresionistii sunt cei care si-au asumat aceasta tema. Considerand-o
parte a pasiunii lor pentru efectele efemere ale climei si ale lumii, Monet, Pisaro si Sisley, au realizat
peisaje cu zapada, mai ales in anii 1870, cand in Franta a avut loc o succesiune de ierni cu multa
zapada. Sisley cauta efecte mai putin spectaculoase si mai mult meteorologice, artistul pictand zapezi
de diferite feluri si intensitati – primul strat de zapada de pe acoperisuri si de pe strazi, patura groasa
si pura care amuteste intregul peisaj si noroiul amestecat cu zapada topita sau veche de o zi, ca in “
Efect de zapada la Argenteuil (1874) si “ Zapada la Louveciennes” (1874), Sisley a incercat sa picteze
minunea fulgilor care cad.

Zapada la Louveciennes (1878)

In opera sa, Sisley intoarce spatele hotarat modernitatii zgomotoase a Parisului. Acest fapt se
evidentiaza extraordinar de bine in “Caraea de la Mi-Cote, Louveciennes”. Subiectul nu prezinta

Cararea de la Mi-Cote, Louveciennes

niciun indiciu al modernitatii. Personajele prezentate de sateanca cu boneta alba si camasa gri si fiica
ei par a fi preluate dintr-un tablou olandez. Tabloul lui Sisley denota moleseala melancolica a verii
tarzii care se intalneste cu primele zile ale toamnei. Umbrele se alungesc si se adancesc, ceata se
aduna la orizont, iar cerul este pal si intins, secatuit de stralucirea soarelui. Sisley pastreaza tot
curajul pictural si toata modernitatea pentru compozitia traseelor inclinate si ametitoare introduse
prin balustrada ce patrunde adanc in spatiul tabloului. Dupa acest inceput cutezator , interesul si
farmecul tablolui rezida in tesatura ca de tapiserie a frunzisului de toamna.
Tabloul face parte din opera de maturitate a lui Sisley. Artistul evita aplatizarea spatiala si retezarea
motivului, peisajele sale reprezentand niste ferestre nemiscate catre lume. Compozitiile sale par atat
de “naturale” datorita faptului ca sunt intens modelate de aprecirea artistului fata de arta trecutului,
pentru compozitiile sale , Sisley, cautand modelul marilor peisagisti, incepand de la maestrii olandezi
ai secolului al XVII-lea, ca de pilda Hobbema si Ruisdael, pana la predecesorii din scoala de la
Barbizon.
Opera lui Sisley demonstreaza iubirea pasionala si aproape exclusiva pentru natura si fata de
realitate.Paleta sa trece de la tonurile palide si de la nuante estompate, la culorile vibrante si
aprinse.Tusele rapide si scurte nu conduc totusi la dizolvarea formelor. Fiind intrebat “ ce este un
impresionist?”, Pissarro a raspuns: “ un impresionist este un pictor care de fiecare data picteaza un alt
tablou” si intrebat apoi cine este impresionistul tipic, Pissaro, a raspuns: “ Sisley!” Pentru ca era un om
foarte rezervat, lucrarile sale sunt tacute, simple si foarte rar tintesc spre drama sau specatacol, asa
cum demonstreaza toate compozitiile sale.