Sunteți pe pagina 1din 18

Francis Bacon (28 octombrie 1909, Dublin, Irlanda - 28 aprilie 1992, Madrid,

Spania) a fost un pictor figurativ irlandez. Operele sale de arta sunt cunoscute
pentru imaginile indraznete, austere, si deseori grotesti si de cosmar.n picturile
lui, realizate pe suprafee mari, este tematizat n special suferina corpului
omenesc, deformat de violena vieii de fiecare zi, ntr-o existen lipsit de sens
i de posibilitate eliberatoare. Tablourile sale instaureaz o atmosfer plin de
tensiune, personajele suferind aciunea destructiv a unor fore ce vin din
interiorul sau exteriorul contiinei. Precaritatea fiinei umane este acuzat ntr-o
lung serie de capete de expresie, ncepnd cu propria gam de autoportrete.
Tragismul sub care sunt nfiate chipurile contemporanilor sau ale unor
personaje istorice au la baz avertismentul pe care contiina artistului nelege
s-l dea oricror pericole de distrugere a valorilor umane. Dincolo de imaginile
terifiante ale iraionalismului, rzbate totui umanitatea omniprezent i
dominatoare.
Paul Czanne se nate la 19 ianuarie 1839 n Aix-en-Provence, ora n apropierea
Marsiliei. A fost un pictor francez, considerat n prezent cel mai mare nnoitor al
picturii la sfritul secolului al XIX-lea. El impreuna cu Van Gogh si cu Gauguin, a
fost un reprezentant important al postimpresionismului. Reducerea perspectivei
la valorile termice ale culorilor i directa sa referire la formele geometrice au fcut
ca pictura lui Czanne s reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre
cubism, prima perioad a acestei ultime orientri fiind numit de ctre unii
teoreticieni ai artei, "faza czannian". Opera lui Czanne, sintez ideal a
reprezentrii naturaliste, marcheaz cu pregnan evoluia artei moderne, al crei
limbaj o revoluioneaz n direcia unor experiene neateptate.Intre principalele
sale lucrari se numara si "Golful Marsiliei vazut de la Estaque"(1886), "Jucatorii de
carti"(1893), "Natura moarta cu mere si portocale"(1899), "Muntele Sainte
Victoire"(1900), "Les grandes baigneuses"(1906). Un peisaj recurent in lucrarile lui
Cezanne este muntele Sainte-Victoire din regiunea Provence.
Edgar Germain Hilaire Degas s-a nascut la 19 iulie 1834 la Paris.S-a distins cu
talentul excepional de desenator i cu pasiunea pentru obiectele efemere n
micare. mpreun cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul
din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas i-a pstrat ns stilul su propriu
independent, pe care el l numete realist. El a nceput cu academismul clasic, ns
dup ctva timp revine la tematica realist, pentru care i-a cutat idei n teatrele
pariziene, n lumea fascinant a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai
sau n studierea corpului omenesc.Tablourile sale n ulei cu desenul precis i cu
gama elegant a culorilor sunt completate cu tablourile n pastel de mai trziu
saturate cu culori vii (de ex.: "Scen de balet", 1878-1880). A lasat dupa el o
mostenire originala si multilaterala, de circa 2000 de lucrari, tablouri in ulei,
pasteluri si sculpturi.Intre picturile lui importante, se regasesc si
"Autoportret"(1863), "Curse de cai"(1862-1880), "Absintul"(1876), "Clasa de
dans"(1873-1875), "Dansatoare pe scena"(1878), "Femeie pieptanandu-
se"(1885).Eugne Henri Paul Gauguin, (n. 7 iunie 1848, Paris), a fost un pictor
postimpresionist francez.Aventurier i geniu, Paul Gauguin a tiut s prevad
viitorul, pregtind calea picturii moderne, influennd pe fauviti i pe artitii din
gruparea Nabis. ntre mizerie i epuizare, cltorii i disperare, a ajuns s creeze
opere extraordinare, n care red cu intensitate viziunea sa senzual asupra vieii,
preferand subiectele exotice si culorile pure, nemodulate.Intre picturile sale
importante, se remarca "Fata din Tahiti (Areoi)"(1892), "Christ galben"(1889),
"Viziune dupa predica"(1888), "De unde venim? Ce suntem? Incotro ne
indreptam"(1897), "Cand te vei marita?"(1892), "Calul alb"(1898).
douard Manet (nascut la 23 ianuarie 1832, Paris), a fost un pictor francez,
precursor al impresionismului. Plecnd de la izvorul tradiiilor marilor maetri,
Manet a fost n msur s lege sugestiile vremurilor vechi cu elementele
moderne, fapt pentru care i s-a spus "pictor al zilelor noastre" (Charles
Beaudelaire). Creaiile sale au strnit scandal i indignare, cu toate c Manet n-a
dorit niciodat s provoace pe nimeni, a dorit numai s schimbe pictura i s-o
renoiasc. Manet a fost ultimul pictor clasic i totodat primul pictor modern.
Tablourile lui uimesc i astzi i ne trezesc interesul, reprezentnd astfel o parte
incontestabil a picturii universale.Cateva dintre picturile sale importante sunt
"Concert in parcul Tuilleries"(1862), "Dejunul pe iarba"(1863), "Olympia"(1863),
"Pe balcon"(1868-1869), "Bar la Folies-Bergere"(1881-1882).
Amedeo Modigliani (n. 12 iulie 1884, Livorno - d. 24 ianuarie 1920, Paris) a fost
un pictor i sculptor italian de origine evreiasc, stabilit n Frana, reprezentant al
"colii Pariziene" ("cole de Paris"), evideniat n scurta sa via printr-o creaie
plin de elegan i rafinament, care depete graniele manierismului, dand
nastere unui stil propriu. Toat viaa sa Modigliani este n cutarea frumuseii
perfecte, uor abstracte, care s reprezinte sinteza idealului visat cu concretul,
reprezentat de model. Modelul sau preferat era Jeanne Hebuterne. Modigliani
era atat de fascinat de frumusetea ei, incat portretele ei au fost considerate
"scrisori de dragoste asternute pe panza".Lui Modigliani i-au plcut cu precdere
dou genuri de pictur: portretul i nudul. n portrete reuete remarcabil s
surprind personalitatea modelului. Indiferent de faptul c portretizeaz
persoane cunoscute sau anonime, l intereseaz exclusiv omul i sentimentele lui.
n special n ultimii ani ai vieii, a pictat portretele prietenilor si Max Jacob, Paul
Guillaume, Leopold Zborowski, Lunia Czechowska, nenumrate versiuni ale lui
Jeanne Hbuterne precum i singurul lui autoportret (1919). Modigliani alungete
chipurile, deseneaz gturile, manifestnd nclinaie spre geometrizare i,
asemenea creatorilor de mti, "sculpteaz" cu ndrzneal nasuri abia schiate
dup modelul stilizrilor africane.Intre operele sale importante se numara si:
"Almaiisa"(1916), "Nu allonge"(1917), "Nu couch les bras croiss derrire la
tte"(1917), "Portrait de Jeanne Hbuterne (tte de profil)"(1918), "Portrait de
Jaques et Berthe Lipchitz"(1916), "Jeanne Hebuterne" (1918).
Oscar-Claude Monet (nascut la 14 noiembrie 1840, Paris) a fost cel mai mare
pictor impresionist, ramanand pe tot parcursul vietii, adept fidel al idealurilor
impresioniste. El realiza diferite versiuni ale aceluiasi peisaj in aceeasi zi,
surprinzand lumina si culorile ce se schimbau de-a lungul zilei. Monet a introdus
tehnici inovatoare pentru a surprinde efectele efemere de lumina si atmosfera.
Criticii au propus denumirea de "impresionism" dupa ce i-au privit tabloul
"Impresie, rasarit de soare"(1872).Lucrarile sale ilustreaza in majoritate peisaje, in
care o include si pe sotia sa adesea. Capodopera sa este considerata "Maci
salbatici"(1873). Alte lucrari importante: "Femei in gradina"(1866-1867), "Dejunul
pe iarba"(1865), "Terasa de la Sainte-Adresse"(1867), "Cotofana"(1869), "Strada
Montorgeuil, impodobita cu steaguri"(1878), "La Manneporte"(1883),"Doamna cu
umbreluta, profil din stanga"(1886), "Nuferi, armonie verde"(1899),
"Nuferii"(1916).
Pablo Ruiz y Picasso (n. 25 octombrie 1881, Malaga - d. 8 aprilie 1973,
Mougins/Cannes), artist plastic spaniol, unul dintre cei mai prolifici si celebri
artisti ai secolului XX. In cei aproape 80 de ani de cariera, a realizat picturi,
sculpturi, stampe, decoruri de teatru, lucrari in ceramica, scriind si poezie si
drama.La 26 de ani, Picasso a pictat "Domnisoarele din Avignon"(1907), actul de
nastere al cubismului prin reprezentarea simbolica a corpurilor feminine. Aa cum
tablourile cubiste au descompus realitatea, i opera lui Picasso este o oglind care
permite urmrirea artei n secolul al XX-lea i totodat viaa particular a
artistului.ntre anii 1908 i 1914 Picasso traseaz mpreun cu Georges Braque
drumul unui mod revoluionar de tratare a formelor, care va cpta denumirea de
Cubism, de la articolul criticului Louis Vauxcelles: "ei dispreuisc formele, reduc
totul - locuri, figuri, case - la formele geometrice elementare, la cuburi". n
realitate, Picasso i Braque ncearc s reprezinte obiectele tridimensionale pe
suprafaa bidimensional a tabloului, fr a folosi mijloace iluzioniste, s
reuneasc forma i suprafaa recurgnd la mijloacele unei picturi fr deosebiri
ntre prim plan i fondul n perspectiv.ncepnd cu anul 1912, Picasso recurge la
metoda "colajelor" (hrtie lipit, fr.: collage, papiers colls), cubismul intr n aa
zis "faz sintetic". n felul acesta, Picasso reuete s accentueze i mai mult
diferena ntre suprafaa tabloului i relieful obiectelor reprezentate.Intre operele
sale: "Femme en chemis dans un fauteuil"(1913), "Three Musicians"(1921),
"Guernica"(1937), "Dora Maar au Chat"(1941), "Massacre in Korea"(1951), "Nude
woman with a Necklace"(1968).
Jackson Pollock (1912 - 1956), pictor american, a stat in fruntea curentului de arta
americana numit expresionismul abstract. Acesta se baza pe ideea suprarealista
de a da frau liber inconstientului prin tehnici automate care inlaturau controlul
constient.Din anul 1946 ncepe perioada sa de creaie cu adevrat novatoare, cnd
se rupe complet de suportul figurativ, de poetica reprezentrii. E i perioada
inovaiilor tehnice, aternnd culoarea prin picurare, prin scurgere (drip
paintings). Cu aceast tehnic de action painting sau "pictur gestual" creeaz
structuri coloristice complexe, conglomerate una ntr-alta, ca n "Cathedral"
(1947). Lui Pollock i se datoreaz n cea mai mare parte demarajul unei picturi
americane eliberate de modelele europene, dei, firete, se pot gsi filiaiile sale
ntr-o serie de demersuri ale suprarealismului, dadaismului i abstracionismului
liric. Pollock mpinge ns pn la limit consecinele unor tentative de a
desprinde emoia de orice aluzie metaforic i de a lsa impulsul creator s se
declaneze fr constrmgere i fr nicio obligaie explicativ. ntr-adevr,
important este momentul creaiei, moment exploziv ce epuizeaz nevoia de
expresie i comunicare. Traiectele de culoare, care se ntretaie ntr-o ameitoare
micare spaial, angajeaz relaii armonice, iar suprafaa se dovedete compus
cu mult rigoare.Intre lucrarile lui Pollock : "Male and Female"(1942), "The Moon-
Woman"(1942), "Stenographic Figure"(1943), "Blue (Moby Dick)"(1943), "The
She-Wolf"(1943), "Eyes in the Heat"(1946), "The Key"(1946), "The Tea
Cup"(1946), "Shimmering Substance"(1946), "Cathedral"(1947).
Pierre-Auguste Renoir s-a nascut la 25 februarie 1841, Limoges nes-sur-Mer),
unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - mpreun cu Claude Monet,
Alfred Sisley, Paul Czanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru
desen, art figurativ i portrete l-a ndeprtat mai trziu de impresionism. Sub
influena lui Ingres, ncepnd din anul 1883, universul su coloristic devine mai
blnd, picteaz trupuri feminine strlucitoare. Denumit pe drept "pictorul
bucuriilor vieii", Renoir picteaz cu pasiune pn n ultima clip a
existenei.Capodopera sa este considerata a fi "Pranzul grupului de vaslasi de pe
malul apei"(1880-1881). Alte lucrari importante sunt "La loge"(1874), "Sena la
Asnieres(schiful)"(1879), "Umbrelele"(1881-1886), "Dans la tara"(1882-1883),
"Judecata lui Paris"(1913-1914), "La Grenouillere"(1869), "Pictorul Bazille la
sevaletul sau"(1867), "Rafala de vant"(1878), "Alfred Sisley si sotia sa"(1868),
"Julie Manet cu pisica"(1887), "Fiicele lui Catulle la pian"(1888).
Locul nasterii: Albi, Franta Henri de Toulouse-Lautrec s-a nascut pe data de 24
noiembrie 1864, in sudul Frantei. Fiul lui Comte Alphonse-Charles de Toulouse,
Henri a fost ultimul mostenitor al acestei familii aristocrate. La varsta de 12 ani
baiatul si-a rupt piciorul stang, iar doi ani mai tarziu pe cel drept. Oasele nu s-au
vindecat normal si au incetat sa mai creasca; la maturitate era dezvoltat normal,
dar avea picioare foarte scurte in comparatie cu restul corpului. A locuit in
regiunea Montmartre din Paris, recunoscuta pentru spectacolele de cabaret si a
pictat scene din viata boema a francezilor. Cluburi de dans, restaurante, piste
pentru curse, prostituate - toate au fost reprezente in tablourile sale.
Vincent van Gogh s-a nascut la 30 martie 1853 in Groot Zundert, Olanda.El a fost
unul dintre cei mai mari pictori ai secolului 19, incadrandu-se in curentul post-
impresionist.Ritmul in care picta era unul aparte, furibund, imaginile create de el
exprimand durerea si pasiunea care ii topeau sufletul. A fost singurul artist care a
realizat atat de multe lucrari intr-un timp atat de scurt: peste 800 de tablouri si
mai mult de 1000 de desene, in doar zece ani.Capodopera sa este "Floarea
soarelui"(1888), numele lui ramanand asociat cu cel al florii soarelui. Alte picturi
cunoscute renumite mai sunt "Portretul lui Pere Tanguy"(1887-1888), "Cafeneaua
de noapte"(1888), "Dormitorul di Arles al artistului"(1888), "Noapte
instelata"(1889), "Lan de grau cu chiparosi"(1889), "Autoportret cu ureche
bandajata"(1889), "Irisi"(1889).In timpul vietii sale a vandut doar un singur tablou.
Andy Warhol ( n. 6 august 1928, Pittsburgh, Pennsylvania - d. 22 februarie 1987,
New York) a fost un grafician, fotograf i pictor american, cea mai notabil
personalitate a curentului artistic cunoscut ca Pop Art din Statele Unite.La
nceputul anilor aizeci, Warhol se apuc de pictur, ceea ce nu nseamn totui
c se desparte de estetica reclamei. Ciclurile de sticle Coca-Cola i cutiile de sup
Campbells sunt produse pure ale culturii populare de mas. n scurt vreme,
artistul adaug n compoziiile sale bancnote, fragmente de benzi desenate i
reproduceri ale portretelor stelelor de cinema (Marilyn Monroe, polimer sintetic,
1964).Prin culori iptoare, stridente, prin repetarea imaginii aceluiai obiect sau
prin ilustrarea unor acte de violen sau accidente, aceste opere devin ilustrarea
civilizaiei americane. Warhol locuiete n atelierul-fabric - "Factory" - care n
scurt vreme va deveni un loc de ntlnire pentru avangarda new-yorkez. Din
sfera activitilor sale artistice face parte totodat i un film experimental,
executat n colaborare cu un ansamblu vocal-instrumental - "The Velvet
Underground" - i, nu n ultimul rnd, producia de videoclipuri i creearea
studioului "Andy Warhol TV".Intre cele mai cunoscute picturile sale se numara
portrete cu Marilyn Monroe, Mick Jagger, Leo Castelli, Mao, Elizabeth Taylor.
Constantin Brncui (1876-1957)Constantin Brncui, remarcat prin talentul su,
frecventeaz cursurile colii de Arte i Meserii din Craiova, coala de Belle-Arte
din Bucureti apoi coala de Arte Frumoase din Paris. Brncui se afl la polul
opus fa de Paciurea, abordnd alt stil n sculptur. El nva tehnica modelajului
n atelierul lui Rodin din Paris. Printre numeroase lucrri cum ar fi: Portretul
pictorului Drscu, Orgoliu, Supliciu, Rugciunea, Srutul, Cuminenia
pmntului.Unele lucrri sunt inspirate din stilistica artei bizantine
(Rugciunea). n cele dou lucrri: Srutul i Cuminenia pmntului,
Brncui renun la modelaj folosind cioplitul n piatr pentru a da senzaia unei
lucrri arhaice. n 1910, acesta ncepe s sculpteze n lemn, ntorcndu-se la
tehnicile sculpturii din arta romneasc popular dar i din sculptura african
precum este sculptura numit Pasrea miastr. n 1918 sculpteaz n lemn
primele coloane, care vor cpta form definitiv n 1938 sub forma Coloanei
fr sfrit fcnd parte din ansamblul de la Trgu Jiu. Ansamblul de la Trgu Jiu
a fost realizat n memoria soldailor czui n primul rzboi mondial. Traseul pe
care sunt amplasate elementele ansamblului ncepe de la Masa tcerii, se
continu cu Poarta srutului reprezentnd teritoriul iubirii, apoi biserica aezat
pe acelai ax i se ncheie cu Coloana ca simbol al ascensiunii spirituale.
Sorin Ilfoveanu (n. 23 mai 1946, Cmpulung Muscel) este un pictor i desenator
romn contemporan, recunoscut n ar i peste hotare. Pnzele lui Sorin
Ilfoveanu sunt dominate de reprezentri care iau n considerare atracia uman
pentru schimbarea aparenelor.Femeia din creaia artistului trimite spre tineree
i mister, spre matricea energiilor i reveria perioadei de gestaie. Chipul i trupul
ei caut tririlele materne, artistul urmrind normalizarea bioritmurilor ori
depirea dizarmoniilor din timpul gestaiei. Visul intrauterin - parc inspirat de
acela al lui Salvador Dali - este obsesiv i se conjug cu experiena real din timpul
gestaiei. Invocarea psrii n locul ftului exprim o perspectiv pozitiv: ea e
mesajul voinei divine. Numeroasele conotaii erotice par s reflecte eternitatea,
originile, vocaia maternal a femeii. Ca orice vistor incurabil, Sorin Ilfoveanu
revine mereu la genez, la o ea-simbol, la mama ca expresie a vieii. E n aceste
reprezentri o ncercare de a deriva inderivabilul, o psihologie ce vrea s probeze
natura omului n complementaritatea ipostazelor sale. n asemenea ocazii, artistul
dezvluie importana culturii interioare.Desenele artistului arat preocuparea
pentru eul profund, eliberat de prejudeci i aaz mai presus de timpuri i
spaii.Vzut n diversitatea manifestrii sale, femeia din pnzele artistului este n
primul rnd simbolul dragostei. i este denunat comportamentul sexual
ambivalent, seducie i refuz n acelasi timp. Ea apare ca o fiin firav i
rezistent totodat, idee-materie a fertilitii i a sexualiii, capabil de
contradicii i confruntri. Invocaia maestrului d o mare speran prin curajul
stilizrii trsturilor socotite tabu, prin ironiile i libertatea de construcie a
propiului dialog cu motenirile arhaice. Amalgamnd trasturile spiritului i
sufletului, artistul confer un farmec aparte creaiilor sale. Libertatea liniilor
fiecrui desen face posibil dezvoltatea mpreun a trecutului i viitorului. Nu
oricum ns, ci n funcie de filosofia i crezul su; n funcie de apropierea
elementelor neateptate, pline de absurd, dar i de triri
transcedentale.Simplitatea stilistic este un mod de a fi al maestrului. Minuia i
pasiunea pentru redarea visului cu ochii deschii sunt nsoite de o tiin i o
plcere a desenrii simbolurilor. Graie unei profunde atracii pentru cunoaterea
omului i a istoriei lui meandrate, Sorin Ilfoveanu recreaz, n stilul su, cteva din
marile teme ale culturii. El simte i contientizeaz micarea fiinei dinspre trecut
spre viitor, dezvaluindu-i misterele spirituale n limbaje artistice ndelung
exersate. Admirabila gramatic a formelor, arta desenelor maestrului Sorin
Ilfoveanu anim un univers fr de nceput i fr de sfrit. (Victor Neumann,
Interogaiile metafizice ale artistului)
Corneliu Baba (n. 18 noiembrie 1906, Craiova - d. 28 decembrie 1997, Bucureti)
a fost un pictor romn, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar i pentru alte
tipuri de tablouri i ilustraii de cri.Aproape toate operele lui Corneliu Baba au
rmas n Romnia, abia dac exist vreun muzeu mai important din ar care s
nu aib mcar o oper de-a sa. Una dintre puinele opere din afara Romniei este
tabloul impresionist numit Frica, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta.
Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat
criticii s-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea sunt portretul din 1952 al
lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Art Timioara) i portretul din 1957 al lui
Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, tot n Bucureti). Aceasta art a
jocului de lumini, furat de la Rembrandt van Rjin este preponderent n
tablourile care prezint portretele altor personalitai cum ar fi Lucia Sturdza-
Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi. n portretele sale a acordat o atenie
deosebit minilor, ca element cheie n caracterizarea personalitii umane, exact
ca Rembrandt i marii portretiti din coala olandez. Corneliu Baba este cel mai
mare portretist romn. i pregtea portretele, pe urmele maestrului su
Rembrandt, printr-un un numr uria de schie ale minilor sau ochilor.
1938 - Locul nasterii: Saxonia, Germania. Georg Baselitz, pionierul renasterii
expresionismului, s-a mutat in Berlinul de Vest dupa ce a fost exmatriculat din
scoala din Berlinul de Est, din cauza ca prezenta o "imaturitate socio-politica".
Prima lui expozitie a avut loc in Berlinul de Est si a iscat un mare scandal din cauza
semnificatiilor erotice ale operei sale. Sustinea ca "obiectul nu exprima
nimic...pictura spune totul." A incercat sa exploreze granitele dintre figurativ si
abstract. Intentia sa era ca privitorul sa observe detaliile pure abstracte, inainte
de a se concentra asupra continutului. Uriasele sculpturi in lemn pe care le-a
inceput in 1979 si care reprezentau capete si figuri imense dovedesc atractia
artistului pentru sculptura africana.
Jean-Michel BasquiatFiu al unui tat haitian i al unei mame puertoricane,
Basquiat a fost primul care a reuit s nlture prejudecile ce ineau artitii de
culoare n afara elitei artistice. Curatorii au afirmat c ascensiunea sa
spectaculoas a ajutat la deschiderea drumului pentru ali afro-americani
emineni, inclusiv pentru preedintele Barack Obama, nscut un an dup
Basquiat: Jean-Michel Basquiat este o verig foarte important n procesul care a
dus la eliberarea americanilor de culoare a afirmat curatorul Dieter Buchhart,
adugnd c lupta artistului cu rasismul era o tem major a operei sale. Este
politic n mod explicit, ridicnd probleme legate de ras i ntrebri despre
capitalism, n cele mai curajoase moduri. nceput n 1976, Basquiat i prieten Al
Diaz a nceput spray-pictura graffiti pe cldiri n Lower Manhattan , care lucreaz
sub pseudonimul Samo . Mesajele modele, cum ar fi inscris ", plus sigur crede ..
Samo" i "Samo ca o clauz derogatorie." La data de 11 decembrie 1978, Village
Voice a publicat un articol despre graffiti. [12] Proiectul Samo sa ncheiat cu
epitaful "Samo este mort," nscrise pe pereii de SoHo cldirilor n 1979. *13+
horia Bernea (n. 14 septembrie 1938, Bucureti; d. 4 decembrie 2000, Paris) a fost
un pictor romn, fiul sociologului i etnologului Ernest Bernea. El a deinut ntre
anii 1990-2000 funcia de director general al Muzeului ranului Romn. A
debutat public ca pictor n anul 1965, la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artitilor
Plastici.A fost membru al grupului de la Poiana Mrului, membru al grupului
"Prolog", a lucrat n taberele de creaie de la Vratec i Tescani, apoi la Paris i n
sudul Franei, n Provence.A avut numeroase expoziii personale sau de grup la
Richard Demarco Gallery (1970-1971), College Gallery al Universitii din
Birmingham, Sigi Krauss Gallery n Covent Garden (1971), Compass Gallery din
Glasgow (1971), Richard Demarco Gallery (1976), Generative Art Gallery, Londra
(1976) etc [1].n perioada 1998-1999 a realizat la Roma mpreun cu teologul,
antropologul i diplomatul Teodor Baconsky (pe atunci ambasador al Romniei pe
lng Sf. Scaun), o mrturie ilustrat despre "Roma bizantin": Roma caput mundi.
Un ghid subiectiv al Cetii Eterne (sprijinit pe dialoguri, note, fotografii, acuarele
i desene) adevrat "nou punere n scen" a miracolului roman.Pictorul Horia
Bernea a fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice i al Grupului de
Reflecie pentru nnoirea Bisericii.n anul 1997, Muzeul Naional de Art al
Romniei Departamentul de Art Contemporan a editat un album de picturi
ale lui Horia Bernea. n textul "Avantajele spirituale ale unui artist din Est" publicat
n acelai album, Horia Bernea i-a fcut o adevrat profesiune de credin:
tefan Clia (n. 15 mai 1942, Braov) este un pictor romn. tefan Clia s-a
nscut la 15 mai 1942, n Braov. La vrsta de doi ani se mut mpreun cu prinii
n FgraStudiintre anii 1955-1963, urmeaz cursurile liceului de Arte Plastice
din Timioara, avndu-l ca profesor pe graficianul Julius Podlipny. ntre anii 1964-
1970, este student al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din
Bucureti, absolvind ca ef de promoie, la clasa Profesor Corneliu Baba. Aici este
coleg, printre alii, cu Sorin Ilfoveanu i Sorin Dumitrescu. tefan Clia i-a expus
operele n numeroase expoziii n Norvegia, Elveia, rile de Jos, Danemarca i,
bineneles, n Romnia. Picturile sale au fost achiziionate de ctre, printre altele,
Muzeul de Art Contemporan*1+ din Oslo, Norvegia, Muzeul de art fantastic
de la Gruyre, Elveia, precum i de ctre Muzeul Naional de Art, Muzeul
Naional de Art Contemporan, Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Alexandru Ciucurencu (n. 27 septembrie 1903, Ciucurova, Tulcea - d. 27
decembrie 1977, Bucureti) a fost un pictor romn. A nceput s picteze n 1916 la
Tulcea, ca ucenic al zugravului Mihail Paraschiv. [1].A studiat pictura la coala de
Arte Frumoase din Bucureti (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesorii pe George
Demetrescu Mirea i pe Camil Ressu. Dup ce a lucrat un timp cu grupul de artiti
care formau coala de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris i n
atelierul lui Andr Lhote[1] . n 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957-
1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureti. A fost
membru corespondent al Academiei Romne din 1963.Colorist exultant ntr-o
faz iniial, a evoluat spre o palet mai rafinat, un desen concis i compoziii
geometrizate. n prima perioad de creaie a pictat mai ales naturi moarte, nuduri
i peisaje, care se remarc prin armonie coloristic. Dup 1944, Ciucurencu i-a
schimbat tematica, realiznd compoziii cu subiecte istorice sau sociale. A mai
pictat i portrete ale personaliti culturale (Sonia Cluceru, Krikor H. Zambaccian,
George Clinescu, Mihail Jora, etc.) sau portrete de muncitori i peisaje
industriale.
Willem de Kooning (24 aprilie 1904 - 19 martie 1989), pictor abstract expresionist,
unul dintre cei mai importanti artisti ai perioadei postbelice, singurul sau rival pe
masura fiind Jackson Pollock. S-a impus prin compozitiile sale elaborate, in care
imbina imaginile abstracte cu cele figurative. Desi lucrarile sale par spontane, in
realitate Kooning lucra indelung si cu deosebita meticulozitate la fiecare tablou.
Spre deosebire de alti artisti, prefera sa lucreze in timpul zilei, intensiv, preferand
atelierele foarte luminate. Lucrarile sale abstracte se remarca printr-o anumita
doza de umor si o latura erotic-mecanicista pronuntata.
Henri-Robert-Marcel Duchamp (28 iulie 1887 - 2 octombrie 1968), pictor francez,
adept al dadaismul si suprarealismului conceptual. A fost si sculptor si scriitor.Arta
si ideile lui Duchamp, intr-o masura poate mai mare decat in cazul oricarui alt
artist al secolului XX, au incercat sa exemplifice gama larga a posibilitatilor unei
abordari conceptuale a operei de arta. Duchamp a refuzat mereu sa accepte
standardele si metodele deja stabilite ale lumii artistice, reusind prin creatiile si
mai ales prin atitudinea sa sa modifice radical conceptia publicului asupra artei.
Refuzand sa se repete, sa creeeze serii comerciale pentru bani si celebritate, sa
aiba un stil usor de recunoscut sau sa participe regulat la expozitii, Duchamp a
fost un adevarat anti-artist. Mai curand aspectele teoretice ale creatiei sale,
precum si personalitatea sa neconventionala, au avut un impact puternic asupra
artistilor secolului XX, Duchamp devenind una dintre principalele influente. Chiar
daca nu a fost un artist prolific, lasand un numar mic de lucrari, Duchamp a starnit
controverse si a schimbat directia in care a evoluat avangarda secolului XX.Nascut
la Blainville, a fost fratele artistului Raymond Duchamp-Villon. A inceput sa
picteze din 1908, iar dupa ce a realizat o serie de panze in stil fovist, a inceput sa
experimenteze, creand cea mai faimoasa dintre lucrarile sale, "Nu Descendant un
Escalier N2", in 1912. Lucrarea a provocat stupoare cand a fost expusa in 1913 la
Armory Show, in New York. Duchamp a lucrat foarte putin dupa 1915, desi pana
in 1923 a lucrat la capodopera sa, "La marie mise nu par ses clibataires",
cunoscuta in alta versiune ca "The Large Glass", realizata in ulei si sarma pe sticla
si primita cu entuziasm de suprarealisti. In domeniul sculpturii Duchamp a
introdus doua dintre inovatiile secolului XX : arta kinetica si arta "ready-made".
Lucrarile sale "ready-made" erau pur si simplu obiecte comune, cum ar fi un banal
suport pentru sticle. Dupa aceasta scurta perioada creativa, Duchamp s-a
multumit sa ii lase pe altii sa dezvolte temele pe care le lansase, influentand
aparitia si dezvoltarea suprarealismului, dadaismului si pop art. A devenit
cetatean american in 1955.
1948 - Locul nasterii: New York, SUAEric Fischl a devenit cunoscut prin lucrarea
"Sleepwalker", 1979, imaginea unui copil zbatandu-se in apa. ischl a reusit sa
contureze intr-un mod uimitor aspecte grotesti din viata oamenilor, copii chinuiti,
scene violente si tulburatoare.
1922 - Stand langa carpeLocul nasterii: Berlin, Germania Lucian Freud s-a nascut
in Berlin in 1922. Picturile sale sunt destul de usor de recunoscut datorita magiei
inexplicabile pe care o emana si a formelor special create. Tinerii adepti ai
renascentismului au studiat cu atentie anatomia umana si au reprezentat detaliile
elementelor ilustrate. Freud este unul din artistii care se indeparteaza cel mai
mult de orice intelectualizare sau textualizare posibila a imaginii. Pictura se
elibereaza astfel de constrangerea unei relatii artificiale cu conceptele poeziei sau
ale filosofiei, redevenind o arta a vizibilului, regasind o anumita obiectivitate a
ochiului biologic si un realism al proximitatii intime. Stilul sau, mai ales dupa 1958,
nu mai incearca sa propuna nici o asociere, nici o conceptualizare.
1904 - 1948 AgonieLocul nasterii: Khorkom, Armenia Arshile Gorky, artist armean,
a dezvoltat un nou gen de pictura abstracta inspirata din suprarealism. Lucrarile
sale se caracterizeaza prin simplitatea si conturarea atenta a liniilor, transformand
imaginea femeii intr-o adevarata icoana. Artistul marturisea ca "ochii unei
armence vorbesc inainte ca buzele sa se miste si mult dupa ce se opresc". Unii
critici de arta considera ultimii ani ai acestui pictor drept perioada care a definit
intreaga sa munca.
Jeff Koons a devenit cel mai bine cotat artist in viata dupa ce in noiembrie a
vandut lucrarea "Hanging Heart (Magenta/Gold)" la Sotheby's, New York, pentru
23.6 milioane dolari. Jeff Koons, unul dintre cei mai bine cotati artisti
contemporani, renumit pentru instalatiile sale adesea stranii, parodiind inteligent
kitsch-ul, va expune anul viitor 12 pana la 15 lucrari de mari dimensiuni la
Versailles. Printre lucrarile selectate s-ar putea gasi si "Split-Rocker", una dintre
cele mai mediatizate creatii Koons, aflata in prezent in colectia miliardarului
francez Francois Pinault. "Split-Rocker" este practic o instalatie alcatuita din zeci
de mii de ghivece de flori.
1929 - Draperie moale versiunea albastraLocul nasterii: Stockholm, Suedia Claes
Oldenburg s-a nascut pe data de 28 ianuarie 1929 in Stockholm dar s-a mutat
impreuna cu familia in Statele Unite, apoi in Norvegia si in final la Chicago.
Oldenburg a studiat literatura si arta la Universitatea Yale. Primul monument a
fost realizat in anul 1967 si s-a intitulat "Placid Civic Monument". Sculptura
abstracta a fost plasata in apropiere de Muzeul de Arta Metropolitan din New
York. Incepand cu anul 1960, acesta a creat lucrari importante si pentru alte
orase. In 1969, piesa intitulata "Lipstick" a fost expusa la Universitatea Yale.
Sorin Dumitrescu (n. 18 martie 1946, Bucureti) este un pictor i grafician romn,
discipol al Printelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Universitatea
Naional de Arte Bucureti, membru corespondent al Academiei Romne din
2006. 1969 Absolv Institutul de arte frumoase din Bucureti, la clasa maestrului
Corneliu Baba, avndu-i colegi, printre alii, pe Mihai Cismaru , tefan Clia, Sorin
Ilfoveanu .Din 1969 particip la anualele i bienalele republicane i la Saloanele
Municipiului Bucureti1981 Fondeaz Gruparea 9+1 mpreun cu : Horia Bernea,
Florin Ciubotaru, Marin Gherasim, Horea Mihai, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron,
Bata Marianov, Doru Covrig.Fondatorul Editurii i Fundaiei AnastasiaIniiatorul i
curatorul galeriei Catacomba, al crei program s-a remarcat n anii 1992-2001 prin
promovarea pe simeze i, n general, n spaiul dezbaterii publice, a unei arte de
mare anvergur spiritual2006 Devine membru corespondent al Academiei
Romne
Eugne Henri Paul Gauguin, (n. 7 iunie 1848, Paris - d. 8 mai 1903,
Atuona/Insulele Marchize, Polinezia Francez), a fost un pictor postimpresionist
francez. Aventurier i geniu, Paul Gauguin a tiut s prevad viitorul, pregtind
calea picturii moderne, influennd pe fauviti i pe artitii din gruparea Nabis.
ntre mizerie i epuizare, cltorii i disperare, a ajuns s creeze opere
extraordinare, n care red cu intensitate viziunea sa senzual asupra vieii.
Primele picturi cunoscute ale lui Gauguin dateaza din 1871, in jurul varstei de 30
de ani. In 1883, Gauguin a renuntat la bursa; problemele financiare bateau la usa.
In 1885, si-a lasat familia in Copenhaga in grija socrilor sai si s-a intors in Paris.
Intre 1886 - 1888 a lucrat impreuna cu Emile Bernard, Laval si Meyer de Haan, a
creat in aceasta perioada lucrari reprezentative in opera, printre care si "Breton
Girls Dancing, Pont-Aven." Eugene Henri Paul Gauguin (7 iunie 1848 - 9 mai 1903),
pictor postimpresionist. Unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati artisti plastici,
creator si promotor al sintetismului, a prefigurat si influentat numeroase curente
ale artei moderne, in special fovismul. In afara tablourilor cu tenta exotica a
realizat si numeroase gravuri in lemn. Initial un om de afaceri de succes, dupa ce
fusese marinar, Gauguin a descoperit pictura si mai ales impresionismul prin
intermediul lui Pissarro si Cezanne, cu care s-a imprietenit. Autodidact, munceste
enorm si in scurt timp incepe sa expuna alaturi de grupul impresionistilor. Isi
abandoneaza sotia si cei cinci copii la Copenhaga, se dedica exclusiv artei
renuntand la afaceri si pleaca in Franta. Nu peste mult timp, haituit de creditori si
plin de datorii paraseste definitiv Europa si, cu o singura exceptie, isi va petrece
tot restul vietii in Tahiti si Insulele Marchize. Aici descopera fascinatia artei
exotice, iar paradisul in care se refugiaza confera artei sale noi valente : culorile
devina mai intense, tusele mai dure, iar subiectele sunt alese in general din viata
noii comunitati polinesiene. Moare pe 9 mai in Insulele Marchize, unde este si
inmormantat.
Roy Fox Lichtenstein (n. 27 octombrie 1923 n Manhattan d. 29 septembrie
1997 n Manhattan) a fost un pictor i sculptor american reprezentativ al micrii
Pop art. Alturi Andy Warhol, Richard Hamilton, Lichtenstein a fost unul din cei
mai reprezentativi artiti ai acestei micri a secolului 20.
rg Immendorff (June 14, 1945 in Bleckede, Lower Saxony May 28, 2007 in
Dsseldorf) was one of the best known contemporary German painters; he was
also a sculptor, stage designer and art professor. He studied at the Art Academy in
Dsseldorf (Kunstakademie Dsseldorf) under Joseph Beuys. The academy
expelled him because of some of his (left-wing) political activities and neo-dadaist
actions. From 1969 to 1980 he worked as an art teacher at a public school, and
then as a free artist, holding visiting professorships all over Europe. In 1989 he
became professor at the Stdelschule in Frankfurt am Main and in 1996 he
became professor at the Art Academy in Dsseldorf the same school that had
dismissed him as a student. His paintings are sometimes reminiscent of surrealism
and often use irony and heavy symbolism to convey political ideas. He named one
of his first acclaimed works "Hrt auf zu malen!" ("Stop painting!")[2] He was a
member of the German art movement Neue Wilde. Best known is his Cafe
Deutschland series of sixteen large paintings (1977-1984) that were inspired by
Renato Guttusos Caff Greco; in these crowded colorful pictures, Immendorff
had disco-goers symbolize the conflict between East and West Germany. Since
the 1970s, he worked closely with the painter A. R. Penck from Dresden (in East
Germany).He created several stage designs, including two for the Salzburg
Festival. In 1984 he opened the bar La Paloma near the Reeperbahn in Hamburg
St. Pauli and created a large bronze sculpture of Hans Albers there. He also
contributed to the design of Andr Heller's avant-garde amusement park "Luna,
Luna" in 1987. Immendorff created various sculptures; one spectacular example is
a 25 m tall iron sculpture in the form of an oak tree trunk, erected in Riesa in
1999.
Anselm Kiefer (born March 8, 1945) is a German painter and sculptor. He studied
with Joseph Beuys and Peter Dreher during the 1970s. His works incorporate
materials such as straw, ash, clay, lead, and shellac. The poems of Paul Celan have
played a role in developing Kiefer's themes of German history and the horror of
the Holocaust, as have the spiritual concepts of Kabbalah.In his entire body of
work, Kiefer argues with the past and addresses taboo and controversial issues
from recent history. Themes from Nazi rule are particularly reflected in his work;
for instance, the painting "Margarethe" (oil and straw on canvas) was inspired by
Paul Celan's well-known poem "Todesfuge" ("Death Fugue").His works are
characterised by a dull/musty, nearly depressive, destructive style and are often
done in large scale formats. In most of his works, the use of photography as an
output surface is prevalent and earth and other raw materials of nature are often
incorporated. It is also characteristic of his work to find signatures and/or names
of people of historical importance, legendary figures or places particularly
pregnant with history. All of these are encoded sigils through which Kiefer seeks
to process the past; this has resulted in his work being linked with a style called
"New Symbolism."
Realismul socialist reprezint doctrina comunist oficial proclamat n 1932 de
Comitetul central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, privind stilul i
coninutul obligatoriu al creaiilor din domeniul literaturii, artelor plastice i
muzicii, directive care mai trziu - dup cel de-al doilea rzboi mondial - au
devenit obligatorii n ntregul lagr al rilor comuniste satelite ale Uniunii
Sovietice. Att n pictur, ct i n sculptur temele predominante erau muncitorii
din fabrici i ranii colhoznici, figurile conductorilor Lenin i Stalin, scene cu
caracter revoluionar sau din viaa zilnic. Artitilor li s-a dat ca exemplu de art
realist operele lui Ilia Efimovici Repin.Reprezentani tipici ai acestui stil au fost
pictorii Serghei Gherasimov ("Srbtoare n colhoz", 1937), Aleksander
Gherasimov ("Stalin i Voroilov n Kremlin", 1938), Boris Vladimirski ("Trandafiri
pentru Stalin", 1949), Mihail Nesterov i sculptoria Vera Muhina ("Muncitorul i
colhoznica", 1937).

James Rosenquist (born November 29, 1933) is an American artist and one of the
protagonists in the pop-art movement. From 1957 to 1960, he earned his living as
a billboard painter. This was perfect training, as it turned out, for an artist about
to explode onto the pop art scene. Rosenquist deftly applied sign-painting
techniques to the large-scale paintings he began creating in 1960. Like other pop
artists, Rosenquist adapted the visual language of advertising and pop culture
(often funny, vulgar, and outrageous) to the context of fine art. Rosenquist
achieved international acclaim in 1965 with the room-scale painting F-
111.Rosenquist has said the following about his involvement in the Pop Art
movement: "They(art critics) called me a Pop artist because I used recognizable
imagery. The critics like to group people together. I didn't meet Andy Warhol until
1964. I did not really know Andy or Roy Lichtenstein that well. We all emerged
separately."[2] In addition to painting, he has produced a vast array of prints,
drawings and collages. One of his prints, Time Dust (1992), is thought to be the
largest print in the world, measuring approximately 7 x 35 feet.In 1994 he created
the print Discover Graphics in celebration of a Smithsonian educational program
detailing the printmaking process. The print's proceeds supported the
Smithsonian Associates' cultural and educational programs, and an original of the
lithograph hangs in the Smithsonian Art Collectors Program's ongoing exhibition,
Graphic Eloquence in the S. Dillon Ripley Center in the National Mall
Robert Rauschenberg (October 22, 1925 May 12, 2008) was an American artist
who came to prominence in the 1950s transition from Abstract Expressionism to
Pop Art. Rauschenberg is well-known for his "Combines" of the 1950s, in which
non-traditional materials and objects were employed in innovative combinations.
Rauschenberg was both a painter and a sculptor and the Combines are a
combination of both, but he also worked with photography, printmaking,
papermaking, and performance.[1][2] He was awarded the National Medal of Arts
in 1993.[3]Rauschenberg lived and worked in New York City as well as on Captiva
Island, Florida until his death from heart failure on May 12, 2008.[4]
Rauschenberg's approach was sometimes called "Neo Dadaist," a label he shared
with the painter Jasper Johns.[21] Rauschenberg's was quoted as saying that he
wanted to work "in the gap between art and life" suggesting he questioned the
distinction between art objects and everyday objects, reminiscent of the issues
raised by the "Fountain," by Dada pioneer, Marcel Duchamp. At the same time,
Johns' paintings of numerals, flags, and the like, were reprising Duchamp's
message of the role of the observer in creating art's meaning.Alternatively, in
1961, Rauschenberg took a step in what could be considered the opposite
direction by championing the role of creator in creating art's meaning.
Rauschenberg was invited to participate in an exhibition at the Galerie Iris Clert,
where artists were to create and display a portrait of the owner, Iris Clert.
Rauschenberg's submission consisted of a telegram sent to the gallery declaring
"This is a portrait of Iris Clert if I say so." Critics originally viewed the Combines in
terms of the formal aspects of art, shape, color, texture, and the composition and
arrangement of these. This 1960's view has changed over time so that more
recently critics and art historians see the Combines as carrying codified messages
difficult to decipher because there is no apparent order to the presentation of the
objects.
Martin Kippenberger (25 February 1953 in Dortmund 7 March 1997 in Vienna)
was a German artist known for his extremely prolific output in a dizzying range of
styles and media as well as his provocative, jocular and hard-drinking public
persona. During the last 10 years of his life he created a series of drawings on
hotel stationery, which are commonly referred to as the 'hotel drawings'.[1][2] He
died at age 44 from liver cancer.[3] Kippenberger's artistic reputation and
influence has grown since his death. He has been the subject of a several large
retrospective exhibitions, including at the Tate Modern in 2006 and "the Problem
Perspective" at the Museum of Contemporary Art, Los Angeles, in 2008; the
exhibition traveled to the Museum of Modern Art, New York, in 2009.[3]In 2008
his sculpture of a toad being crucified called Zuerst die Fsse ("First the Feet") was
allegedly condemned by Pope Benedict as blasphemous[5][6].He was a member
of the Lord Jim Lodge.

S-ar putea să vă placă și