PROF.

OPRISIU VIOREL
DEFINIȚIE
Fovismul este o mișcare artistică. El a apărut și s-a manifestat în Europa între anii 1895 și 1907, cunoscând o perioadă
de dezvoltare maximă între anii 1905-1907.
Fovismul este considerat prima revoluție artistică din secolul al XX lea care “a schimbat fundamental înțelegerea
relației dintre artă și realitate și a eliberat total temperamentul și instinctul artistic”.
Pe la 1904 pictorul Henri Matisse aflat cu amici la Saint-Tropez (Paul Signac şi Edmond Cross) încearcă un gen
pictural nou. Multă culoare, aplicată abundent, cu o cromatică în contrast, care accentua toate virtuţiile pânzei în lucru.
Anul următor, la Collioure, el continuă experimentele cu culori puternice împreună cu pictorul Derain. Se strâng
destule tablouri cu care vor participa la "Salonul de Toamnă" din 1905.

DENUMIRE
Termenul de Fovism vine de la cuvântul francez “fauve”, adică “fiară sălbatică”. Acesta a fost utilizat pentru prima
dată de către criticul de artă Louis Vauxcelles, cu ocazia expoziției de la Salonul de Toamnă din anul1905 atunci când
câțiva tineri pictori - Henri Matisse, André Derain, Maurice de Vlaminck, Jean Puy, Henri Manguin și Albert
Marquet au expus tablouri care șocau prin violența exploziei de culori.
Acest fapt l-a determinat pe Vauxcelles, surprins de contrastul dintre culorile pure ale acestor pânze și cele două
busturi realizate în stil clasic (expuse în aceeași sală), să exclame, într-un mod ofensator : "S-ar putea spune:
Donatello printre bestii sălbatice" (în franceză: fauves = animale sălbatice).
Alţi critici au fost şi mai agresivi: " O găleată de vopsea a fost aruncată în obrazul publicului" scrie Camille Mauclair.
Cele mai multe ironii le capătă lucrarea lui Matisse " Femeie cu pălărie", dar fraţii Stein achiziţioneză acest tablou
salvând autorul, Matisse, din starea de depresie în care căzuse.
Chiar și sala expoziției a fost botezată “la cage aux fauves” (cușca animalelor salbatice).
Această expresie ironică a prins și, în ochii publicului, acest nou gen de experiment a reprezentat nașterea noului
curent- fovismul.
ÎNCEPUTURILE CURENTULUI
Specialiștii în domeniu afirmă că fovismul a avut ca puncte de pornire impresionismul și neoimpresionismul.
De la impresioniști pictorii foviști au preluat descompunerile cromatice, folosirea culorilor pure și a raporturilor de
complementaritate, renunțând la caracterul său esențial senzorial, deplasându-și interesul de la impresie la expresia
culorii (existand paralelisme cu expresionistii, mai ales cu membrii grupului Die Brucke). De asemenea, au refuzat
pulverizarea formei și excesiva divizare a tușei care destramă structura lumii vizibile.
De la neoimpresioniști au preluat divizarea științifică a tușelor, folosind pata de culoare pentru a mări capacitatea tușei
de a modela forma.
Fovismul nu este o mișcare organizată, nu are un program sau o definiție exactă, el se naște din întâlnirea unor pictori cu
temperamente artistice foarte diferite, dar frământați de aceleași probleme ale creației. Pe foviști îi caracterizează
spontaneitatea de creație, culorile nealterate de amestec, aplatizarea spațiului, înregistrarea directă a senzațiilor trăite.
Revoluționând folosirea culorii și sensul perspectivei, modificând relațiile dintre pictură și realitate, ei sunt cei care stau
în pragul modernității.

EVOLUȚIA CURENTULUI
Mişcarea capătă noi aderenţi deşi nu avea un program bine stabilit. Culorile arbitrare, pure, dizarmonii voite, tuşele
neglijente, senzaţia de nefinisare erau atributele principale ale curentului.
Ieșind în aer liber, părăsindu-și atelierul în căutarea autenticului în natură, impresioniștii au impus folosirea culorilor
pure, neamalgamate. Fauviștii vor dezvolta această premisă, vor renunța însă repede la spațiul,
lumina și naturalismul predecesorilor lor. Ei se află totodată și sub influența lui Van Gogh și Gauguin,
pe care îi consideră precursorii noii maniere de abordare a culorii în pictură. Influența lui Gauguin se
regăsește în exotismul, decorativismul și arabescul linear specific, iar cea a lui Van Gogh, în expresivitatea culorii. În
general Foviştii pictau peisaje, cu culori extrem de intense, astfel reuşeau să obţină efecte
emoţionale sau decorative.
Fauvismul ajunge la maturitate sub influențe dintre cele mai variate. Un rol important l-a jucat atelierul lui Gustave
Moreau, frecventat și de românul Theodor Pallady. Acest pictor simbolist, profesor la École des Beaux-Arts, a știut să-și
impulsioneze colegii mai tineri să dezvolte tendințe foarte diferite de propriile sale preocupări artistice. Mai
ales Matisse și Marquet vor invoca adeseori cuvintele maestrului:
„Trebuie să gândești în culoare și să ai imaginație. Dacă nu aveți imaginație, nu veți obține niciodată o culoare
frumoasă.”- Gustave Moreau
CARACTERISTICILE FUNDAMENTALE ALE FOVISMULUI
Fovismul presupune un triumf deplin al culorii, folosită în toată puritatea și strălucirea ei, şi exprimarea unor
emoţii puternice, ce reprezintă lumea concretă, în culori violente, renunțând la perspectivă. Vlaminck, afirma că
vrea, cu cobalturile și vermilionurile sale să dea foc Școlii de arte frumoase.
•Se păstreaza legătura cu lumea realului, dar prin ceea ce simte artistul în fața realității printr-o interpretarea
lirică și emoțională a lumii reale și nu printr-o descriere, redare a ceea ce vede. Această păstrare a contactului
cu realitatea atestă implicarea artistului în societate și funcția socială a artei.
•Subiectele sunt, în general, figurative, destul de nenaturale: portrete, naturi statice, interioare interesante,
peisaje frumoase.
•Culoarea are rolul principal în structurarea viziunii și construcția formei, de aceea i se atribuie rolul de a șoca
privitorul prin suprafețe (pete) mari de culori pure (cu dominanta roșu), în raporturi violente, de
complementaritate și în tonuri strălucitoare. Ele permit aducerea senzațiilor pe pânză cu maximum de
brutalitate și explozivitate (Derain spunea: ” Culorile erau pentru noi cartușe de dinamită”). Culoarea devine
independentă de cea a obiectului real, rezultatele fiind: fețe verzi, copaci albaștri, mări roșii, etc.
•Simplificarea extremă a elementelor și a formelor: obiectele și contururile sunt realizate cu tușe groase, largi,
grosiere și umplute cu culoare plată.
•Accentuarea pe efectul de decorativism și bidimensionalitate. Forma este delimitată în spațiu printr-o linie de
contur. Ea este excesiv simplificată redusă doar la suprafețe și este lipsită de consistență și volum.
•Uneori datorită vibrării suprafeței tabloului prin pete mari de culoare violent așezate, se ajunge la dispersarea
obiectelor și la eliminarea relației fond-formă (dispare impresia de spațialitate, de tridimensional).
•Renunțarea la perspectivă, pasaje de culoare, clar-obscur și modelarea volumelor prin nuanțe . Lumina tinde să
dispară, și, odată cu ea, și adâncimea.
REPREZENTANȚI DE SEAMĂ AI CURENTULUI
Figura dominantă a grupării a fost Henri Matisse alți reprezentanți de seamă ai fovismului au fost Maurice de
Vlaminck , André Derain, Emile-Othon Friesz, Albert Marquet, Raoul Dufy , Kees Van Dongen ș.a. Stilurile lor
se carcterizează prin cele câteva trăsături comune dar fiecare se exprimă artistic într-un mod personal , își afirmă
personalitatea, fapt ce face să se deosebească unii de alții,ca și în celelalte curente. De exemplu, Matisse pictează
fiind atent la armonii, la arabescul linei, acordând culorii un rol decorativ. Spre deosebire de el, Vlaminck, cel
mai radical, pictează cu o vervă brutală, cu violență, în tușe largi ce definesc aproximativ forma. La fel de mult
se deosebește și voluptuosul Dufy cu propensiunea sa spre tonuri vii, eclatante, de mai potolitul Marquet, care nu
înțelege să folosească tonuri aprinse decât ca accente pe o suprafață menținuta într-o gamă de griuri mai mult sau
mai puțin colorate.

Alți pictori reprezentativi sunt:

Georges Rouault
Kees van Dongen
Charles Camoin
Henri Manguin
Jean Puy
Louis Valtat
Henri Evenepoel
Jean Puy
Henri Manguin
Georges Braque
DECĂDEREA FOVISMULUI
După Salonul din 1907, mişcarea fovistă decade. Artiştii încep să se separe şi să caute drumuri proprii.
Matisse a fost singurul care a continuat în stilul pe care l-a iniţiat. Ecouri găsim în picturile lui Dufy sau
Marquet care realizează picturi despre viaţa şi clipele de odihnă în Normandia sau aiurea. Pentru
majoritatea reprezentanţilor curentului, fovismul a reprezentat o etapă de tranziţie, aceştia reînnoindu-şi,
aproximativ în 1908, interesul pentru viziunea ordonată şi structurată a lui Paul Cezanne şi abandonând
fovismul în favoarea cubismului. Fiecare din pictorii care au creat în stil fovist a exercitat propria influență
asupra picturii de mai târziu:cubismul, suprarealismul, pictura abstractă.
Deşi a fost o mişcare de scurtă durată, fovismul a influenţat enorm arta europeană, și a căpătat, în scurtă
vreme, dimensiuni internaționale. Realizările artistice ale pictorilor francezi și-au exercitat influența asupra
pictorilor ruși, ca Wassily Kandinsky sau Alexi von Jawlensky, dar și asupra expresioniștilor germani și
olandezi care s-au inspirat nemijlocit din creația foviștilor.
Chiar și după cel de-al doilea război mondial novatorii expresioniști abstracți s-au raportat la principiile
stilistice ale predecesorilor lor. Mai ales Mark Rothko, în pânzele lui de mari dimensiuni, cu suprafețe de
culoare plate care se suprapun, va analiza rolul culorii în creația foviștilor, în a sugera mișcarea și spațiul.
en.wikipedia.org - Henri Matisse- 1913 - Portrait of the Artist‘s Wife istoria-artei.blogspot.com - Matisse –Fata cu ochii verzi
en.wikipedia.org – H.Matisse - Dance
reteaualiterara.ning.com -Henri Matisse
en.wikipedia.org -André Derain -1907 - Pini
reteaualiterara.ning.com -André Derain
istoria-artei.blogspot.ro - Raoul Dufy-Regatta at Cowes
reteaualiterara.ning.com – Maurice de Vlaminck
www.wikiart.org--Marquet Albert-vVew-of-agay-1905
forum.lvivport.com -A .Marquet -The-port-le-Havre-1906
www.pinterest.com - Emile-Othon Friesz
www.sanderhome.com -Othon Fries -The port of Anvers
www.cotidianul.ro - Kees van Dongen
paintingsofspring.blogspot.com -Charles Camoin - Terrasse à Saint-Tropez
www.paintingstar.com- -Charles Camoin -Still LIfe with Fruit
www.tuttartpitturasculturapoesiamusica.com -Charles Camoin
BIBLIOGRAFIE:

-ro.wikipedia.org/wiki/Fauvism
-stiluri-curente.artspace.ro/fovism-1.html Fovism ,publicat de
ARTEX la 8 februarie 2009
-istoria-artei.blogspot.ro10.05.2009 - “Mica enciclopedie de
arta universala”, Vasile Florea si Gheorghe Szekely, Editura
“Litera International”, 2005 Publicat de Anca la 00:57
-http://www.crispedia.ro/Fovism
-http://tom-historiadelarte.blogspot.ro/FAUVISMO
-http://reteaualiterara.ning.com/-“Scurta viaţă a Fovismului “,
postat de Adrian Grauenfels în Noiembrie 2, 2014

en.wikipedia.org -Henri Matisse- 1914 –Les poissons rouges (Interior with a Goldfish Bowl)