Edgar Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie 1834, Paris - d.

27 septembrie 1917, Paris) a fost un pictor francez din a doua jumtate a secolului al XIX-lea. A nceput cu academismul clasic, ns dup ctva timp revine la tematica realist, pentru care i -a cutat idei n teatrele pariziene, n lumea fascinant a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau n studierea corpului ome nesc. S-a distins cu talentul excepional de desenator i cu pasiunea pentru obiectele efemere n micare. mpreun cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas i -a pstrat ns stilul su propriu independent, pe care el l numete realist. Motivele preferate le trateaz cu uimitoare noutate, limitrile de perspectiv sunt asemntoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul i a ncercat numeroase tehnici de pictur i grafic. A lsat dup el o motenire original i multilateral, de circa dou mii de lucrri, tablouri n ulei, pasteluri i sculpturi.Cuprins [arat] Edgar Degas: Curse de cai, 1862-80 - Muse d'Orsay, Paris Edgar Degas: Absintul, 1876 - Muse d'Orsay, Paris Hilaire Germain Edgar Degas (era deja un artist matur cnd i-a modificat modul de scriere a numelui n Degas) s-a nscut la 19 iulie 1834 la Paris, cel mai n vrst dintre cei cinci copii ai unei familii burgheze nstrite. Tatl, Auguste de Gas, era bancher iar mama, Clestine Musson, vestit pentru frumuseea ei, provenea dintr -o familie din Louisiana (USA). Dup absolvirea vestitului liceu "Louis-le Grand", Edgar se nscrie la facultatea de Drept, dar abandoneaz n curnd studiile i i ocup timpul copiind tablouri ale marilor maetri din muzeul Louvre, nsuindu -i astfel arta pictural. Este sigur de vocaia sa i se hotrte s-i consacre n ntregime viaa picturii. Se nscrie n atelierul de pictur al lui Louis Lamothe i n 1855 reuete la examenul de admitere la coala Superioar de Arte Frumoase din Paris, ns nu rmne mult timp elev al colii. n 1856, Degas face o cltorie la Napoli la bunicul su, Hilaire de Gas. n Roma ia parte la cursuri de pictur organizate la V ila Medici. Copiaz opere ale maetrilor italieni, frecventnd muzee i biserici. Tablourile i desenele le trimite tatlui su, care crede n talentul fiului, l felicit i-l ndeamn la noi ncercri. n 1859, Degas revine n Frana. Frecventeaz muzeul Louvre, unde n 1862 sau 1863 se ntlnete cu douard Manet, cei doi artiti se mprietenesc repede. l viziteaz adesea acas i n atelier, stau mpreun la cafeneaua Guerbois, locul preferat al tinerilor pictori. Acolo pot fi ntlnii Claude Monet, Auguste Renoir, Alfred Sisley i Paul Czanne. n aceast epoc Degas rupe cu tematica academic a colii de pictur tradiionale i abordeaz teme realiste observate la cursele de cai sau la spectacolele de balet. Dup rzboiul franco-prusac (1870-1971), Degas pleac ntr-o lung cltorie n America i viziteaz familia mamei sale n New Orleans. Picteaz tabloul "Comer cu bumbac la New Orleans" (1873). Edgar Degas: Clasa de dans, 1873-75 - Muse d'Orsay, Paris Edgar Degas: Dansatoare pe scen, 1878 - Muse d'Orsay, Paris ntors la Paris, tot timpul i este consacrat balerinelor i observrii dansului acestora. ncepe tabloul "Cl asa de dans", pe care l termin n 1875. Realismul scenei este bine precizat n diferitele poze, la compunerea siluetelor surprinse n timpul lucrului i al odihnei. Fustele vaporoase strlucesc n lumina blnd n care se scald sala de teatru. Degas picteaz timp de mai mult de un sfert de secol balerine, realizeaz schie i sculpturi avndu-le ca subiect. Aceasta uureaz urmrirea dezvoltrii sale artistice. Tablourile sale n ulei cu desenul precis i cu gama elegant a culorilor sunt completate cu t ablourile n pastel de mai trziu saturate cu culori vii (de ex.: "Scen de balet", 1878-1880). Edgar Degas: Femeie pieptnndu-se, cca 1885 - Muzeul Pukin, Moscova, Paris n 1874, Degas particip la prima expoziie a impresionitilor organizat n salonul fotografului Nadar, expoziie care declaneaz scandal n cercurile conservatoare ale criticii. Ziaristul Louis Leroy le d numele ironic de impresioniti. Degas nu este mpcat cu aceast definire i struie n concepia sa pe care o numete realist. Realismul su nu are nici o legtur cu principiile de baz ale picturii n "plein air" (n aer liber) preconizate de ceilali membri ai grupului. Nu mprtete opinia lui Monet referitoare la variaia luminii, ci se concentreaz asupra modului de a reprezenta variabilitatea corpului uman, caracterul efemer i micarea. Edgar Degas: Mica balerin, statuie n bronz, 1881 La cea de-a doua expoziie a impresionitilor n 1876, n galeria lui Durand -Ruel, Degas expune douzeci i patru de lucrri. Particip cu numeroase tablouri la urmtoarele expoziii; la a asea expoziie, n 1881, Degas i limiteaz participarea la patru desene i o sculptur, capodopera intitulat "Mica balerin". n mai 1886, la ultima expoziie a impresionitilor, Degas prezint tabloul "Modista" i o serie care const din zece nuduri feminine (printre care "Dup baie" sau "Femeie tergndu -i picioarele"), n legtur cu care scriitorul Huysmans nu-i precupeete laudele: "Desenul rapid i nervos este n msur - aa cum se ntmpl cu desenele japoneze - s fixeze ntr-un mod cu totul original vibraia, micarea i gestul". n 1884, n Normandia, pictorul cade ntr-o stare de depresie, se izoleaz de societate, triete ocrotit de credincioasa sa menajer, Zo Closiet. Degas nu a fost cstorit, nu se cunoate vreo legtur sentimental de durat. Degas ncepe relativ devreme s se plng de tulburri de vedere. Primele probleme apar n 1872, nainte de cltoria n Louisiana. ncepnd din amurg nu mai ve de bine, iar seara, la lumina lmpii, este nevoit s o pun pe menajera lui Zo s -i citeasc ziarul. n 1886, la expoziia impresionitilor de la New York, sunt prezentate douzeci i trei lucrri ale lui Degas. Tablourile lui se vnd iar situaia material a artis tului se mbuntete. Lucreaz fr oprire, picteaz, realizeaz gravuri, scrie versuri. Din cauza vederii care se deterioreaz, manifest un interes din ce n ce mai mare ctre sculptur, pentru care este suficient sesizarea pe calea pipitului. n 1896, trei lucr ri ale lui Degas ajung n colecii de stat. Acesta este semnul recunoaterii. Este ns din ce n ce mai singur. n perioada 1909 -1912, boala sa de ochi se agraveaz, n plus se mai adaug o scdere a auzului. Aproape orb, renun treptat la activitatea artistic. La 27 septembrie 1917, Degas moare de pneumonie. Mormntul su se afl n cimitirul Montmartre din Paris.

Edgar Degas sau mai corect Edgar Germain Hilaire de Gas s-a nscut in 1834 la Paris, cel mai n vrst dintre cei cinci copii ai unei familii instarite de mici nobili de provincie. La maturitate i-a modificat modul de scriere a numelui n Degas, pentru a se indeparta de radacinile lui de mica nobilime. Tatl, Auguste de Gas, era bancher, iar mama, Clestine Musson, vestit pentru frumuseea ei, provenea dintr-o familie din Louisiana, fosta colonie a Frantei pe continentul American, astazi componenta a Statelor Unite. Dupa absolvirea liceului se nscrie la facultatea de Drept, dar abandoneaz studiile dupa mai putin de un an i i ocup tim pul copiind tablouri ai marilor maetri din muzeul Louvre. Se nscrie n atelierul de pictur al lui Louis Lamothe i n 1855 reuete la examenul de admitere la coala Superioar de Arte Frumoase din Paris, dar din cauza unor abateri disciplinare nu rmne mult timp elev al colii, fiind exmatriculat. n 1856, Degas face o cltorie la Napoli, la bunicul su, Hilaire de Gas. n Roma ia parte la cursuri de pictur organizate la Vila Medici. Copiaz opere ale maetrilor italieni, frecventnd muzee i biserici. Tablourile i desenele le trimite tatlui su, care crede n talentul fiului, l felicit i-l ndeamn sa continue. Dupa intorcerea in Franta se ntlnete cu douard Manet, cu care va deveni bun prieten si cu care va picta perioade indelung ate. mpreun si petrec vremea libera la cafeneaua Guerbois, acolo i intalneste pe Claude Monet, Auguste Renoir, Alfred Sisley i Paul Czanne. n aceast epoc, Degas rupe cu tematica academic a colii de pictur tradiionale i abordeaz teme care pot fi considerate impresioniste. Dup rzboiul franco-prusac (1870-71), Degas pleac ntr-o lung cltorie n America i viziteaz familia mamei sale n New Orleans. Aceasta perioada americana va da nastere unor panze celebre care ilustreaza viata in sudul Statelor Unite la sfarsitul secolului al XIX-lea. Inca doua postari despre opera acestui talentat desenator si pictor desavarsit.

Pierre-Auguste Renoir (*25 februarie 1841, Limoges - 2 decembrie 1919, Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - mpreun cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Czanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, art figurativ i portrete l-a ndeprtat mai trziu de impresionism. Sub influena lui Ingres, ncepnd din anul 1883, universul su coloristic devine mai blnd, picteaz trupuri feminine strlucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieii", Renoir picteaz cu pasiune pn n ultima clip a existenei sale.Cuprins [arat] Viaa i opera Pierre-Auguste Renoir s-a nscut la 25 februarie 1841 n Limoges. Tatl su a fost croitor. Copilria i -a petrecut-o n Paris, ntr-un cartier apropiat de palatul Louvre. La 13 ani lucreaz deja ca pictor de porelanuri, mai trziu picteaz evantaie i jaluzele, reuind s strng o sum de bani pentru a putea studia pictura. Timpul liber l petrece la Louvre, unde copiaz lucrrile expuse n muz eu. Dup un scurt timp petrecut n coala pictorului Charles Gleyre, n 1862 este admis n Acadmie des Beaux-Arts din Paris. La coala de pictur a lui Gleyre cunoate i se mprietenete cu Claude Monet, Frderik Bazille i Alfred Sisley care studiau i ei pictura. Ei resping arta somptuoas acceptat n acel timp de "Salonul Oficial", celebra expoziie anual parizian, unde lucrrile erau admise dup o selecie minuioas. "La Grenouillre", 1869 Renoir reuete s expun n 1865, dar n anul urmtor este respins, mpreun cu Manet i Czanne. Lucrul se repet i n 186 7. Renoir se mut, mpreun cu Monet, n casa lui Bazille din strada Visconti. Bazille dispune de mijloace financiare graie averii tatlui su, cei trei prieteni lucreaz mpreun toat ziua, iar serile i le petrec la cafeneaua Guerbois, loc de ntlnire a avangardei artistice. n 1869 Renoir petrece mult timp la Bougival, mpreun cu Monet. n 1867 i 1970 expune din nou la Salon. Moartea prietenului su, Bazille, czut pe front n 1870 n Rzboiul franco -prusac l afecteaz profund. Dup sfritul rzboiului, l viziteaz des pe Monet, care locuia atunci la Argenteuil, n apropiere de Paris. Vin aici i Sisley, Pissarro i Manet, pentru a picta mpreun. "Le Bal au Moulin de la Galette", 1876 Cei patru fondeaz asociaia Socit d'artists, care organizeaz n 1874 prima expoziie a impresionitilor. Civa colecionari ncep s se intereseze de pictura impresionist i unele pesoane influente i comand portrete. La sfritul anului 1879 pleac n Italia, unde descoper pe marii maetrii ai Renaterii. Renoir ncepe si formeze propriul su stil. Personajele scoase n eviden cu contururi ferme din fundalul deschis al pnzelor sale amintesc de frescele italiene, iar trupurile albe ca porelanul trimit la arta lui Ingres (priode "ingresque"). "Les grandes baigneuses", 1884 Pnza "Les grandes baigneuses", pictat n 1884 i expus n 1887, aparine acestei epoci. n 1889 se mut la Chateau des Brouillards, n Montmartre i, n 1890, se cstorete cu cu Aline Charigot. Directorul "Academiei de Arte Frumoase" i achiziioneaz tabloul "Jeunes filles au piano" (1892), care ajunge nc n timpul vieii artistului ntr -un muzeu. Pe msura naintrii n vrst, liniile lui Renoir devin mai blnde i artistul se ndreapt ctre un stil mai armonios i mai fin (priode "nacr e"). "Jeunes filles au piano", 1892 Artistul este chinuit de o paralizie parial i de reumatism. Medicii i recomand o clim mai blnd, motiv pentru care n 1907 i cumpr o proprietate la Cagnes-sur-Mer, lng Nisa. n 1919 este distins cu Ordinul Legiunii de Onoare. Ultimii ani ai vieii sunt marcai de moartea rudelor apropiate, de rzboi i de boal. Renoir continu ns s picteze. Lucreaz eznd, cu penelul fix at de mna dreapt, dar regret c nu mai poate picta tablouri mari. "Cred c n -a trecut nici o zi "Le Djeuner des canotier"n viaa mea n care s nu fi pictat" - mrturisete artistul cu puin nainte de a muri. Se stinge din via la 2 decembrie 1919. Printre operele pe care le-a lsat posteritii se numr i "Le Djeuner des canotiers" (Dejunul vslailor, 1881), lucrare ce reprezint imaginea unor vslai din Chatou, lund micul dejun n restaurantul Fournaise. Printre personaje se regsesc i un ii dintre apropiaii artistului, chiar i viitoarea soie, Aline Charigot, a crei imagine e surprins j ucndu-se cu un cine. Femeia ntoars ctre brbatul cu plrie de pai e actria Ellen Andre. Identitatea femeii care apare n fundal, rezemat de balustrad e incert, unii considernd c recunosc trsturile lui Jeanne Samary, alii c o vd pe fiica p roprietarului restaurantului Alphonsine. Pictorul nsui e un personaj al propriei lucrri. Interesant e dialogul privirilor personajelor: brbatul avnd capul descoperit privete nspre femeia cu plrie alb, care l a rndul ei i ndreapt atenia spre vslaul cu plria de pai. Vslaul o privete pe Aline Charigot care i ndreapt atenia spre celul pe care l ine n brae, acesta fiind cel care nchide spirala. Cadrul creat de Renoir d privitorului senzaia c s -ar putea oricnd aeza ntre meseni. Tabloul Dejunul vslailor este cumprat n 1881 de Durand -Ruel care, contrar voinei pictorului, l expune la cea de-a VII-a ediie a expoziiei impresionitilor. Greu de gasit o unanimitate de opinii cand este vorba despre opera unui mare pictor. In cazul lui Pierre-Auguste Renoir, majoritatea expertilor ar fi de accord insa ca Dejunul vslailor (Le Djeuner des canotiers) este opera perfecta a marelui pictor. Pic tata in 1881, in plina maturitate artistica a lui Renoir, pictura descrie figuri le unor vslai din Chatou, dejunand ntr -un restaurant pe malul raului. Printre personaje pictate vom regasi prieteni apropiai ai artistului, inclusiv viitoarea lui soie, Aline Charigot, a crei imagine e surprins jucndu-se cu un catel. Femeia ntoars ctre brbatul cu plrie de pai e actria Ellen Andre. Identitatea femeii care apare n fundal, rezemat de balustrad, e incert, unii considernd c recunosc trsturile lui Jeanne Samary, alii c o vd pe f iica proprietarului restaurantului Alphonsine.

Pictorul nsui e un personaj al propriei lucrri. Dialogul privirilor dintre personaje este fascinant si impresinant de viu. Brbatul avnd capul descoperit privete nspre femeia cu plrie alb, care la rndul ei i ndreapt atenia spre vslaul cu plria de pai. Vslaul o privete pe Aline Charigot, care i ndreapt atenia spre celul pe care l ine n brae, acesta fiind cel car e nchide spirala. Cadrul creat de Renoir d privitorului senzaia c s -ar putea oricnd aeza ntre meseni. Tabloul Dejunul vslailor a fost cumprat n 1881 de Durand-Ruel care, contrar voinei pictorului, l expune la cea de -a VII-a ediie a expoziiei impresionitilor. In 1879, Renoir pleac n Italia, unde va fi coplesit si profund influentat de marii maestri ai Renaterii italiene. Renoir ncepe s-i adapteze tehnica la ceea ce a admirat in Italia. Vom vedea deja jocuri de lumina si fundalul tablourilor lui vor aminti de frescele italiene. Nudurile si fetele albe ca porelanul trimit la arta lui Ingres (ingresque). Tabloul Les grandes baigneuses (am prezentat -o ieri), expus n 1887, aparine acestei perioade. n 1889 se mut la Chateau des Brouillards, n Montmartre i, n 1890, se cstorete cu Aline Charigot. Directorul Acadmie des Beaux -Arts i achiziioneaz tabloul Jeunes filles au piano (prezentata tot ieri), care ajunge nc n timpul vieii artistului ntr -un muzeu. Pe msura naintrii n vrst, liniile lui Renoir devin mai blnde i artistul se ndreapt ctre un stil mai armonios i mai fin (nacre). Cam prin 1895, Renoir se imbolnaveste de o febra reumatica, care ii va provoca in timp o usoara paralizie. Medicii i recoman d o clim mai blnd, motiv pentru care n 1907 i cumpr o proprietate la Cagnes -sur-Mer, lng Nisa. n 1919 este distins cu Ordinul Legiunii de Onoare. Ultimii ani ai vieii sunt marcai de moartea rudelor apropiate, de rzboi i de boal. Renoir continu ns s picteze. Lucreaz eznd, cu penelul fixat de mna dreapt, dar regret c nu mai poate pic ta tablouri mari. Se stinge din via la 2 decembrie 1919. Maine vom avea o ultima postare dedicata lui. Provenienta familiala a lui Pierre-Auguste Renoir este probabil cea mai modesta dintre toti impresionistii. Nascut in anul 1841 la Limoges, este fiul unui croitor sarac. Parasete casa parintilor devreme si il gasim la varsta de 13 ani ca lucrator intr -un atelier de jaluzele si evantaie pe care le picta cu ajutorul desenelor copiate de la Louvre, aflat aproape de mansarda in care traia cu inca doi ucenici. In doi ani reuseste sa agoniseasca ceva bani pentru a putea studia pictura. Dup un scurt timp petrecut n coala pictorului Charles Gleyre, n 1862, datorita talentului, primeste o modesta bursa, fiind admis n Acadmie des Beaux-Arts din Paris. La coala de pictur a lui Gleyre cunoate i se mprietenete cu Claude Monet, Frderik Bazille i Alfred Sisley, care studiau i ei pict ura in acelasi atelier. Renoir reuete s-si expun tablourile ne-fiind inca acuzat de impresionism n 1865 la Salonul Oficial, celebra expoziie anual parizian, unde lucrrile erau admise dup o selecie minuioas. In anul urmtor este respins, mpreun cu Manet i Czanne. Lucrul se repet i n 1867. Lipsit de mijloace si fara succes la public, Renoir se mut, mpreun cu Monet, n casa lui Bazille, alt prieten impresionist. Bazille dispune de mijloace financiare graie averii tatlui su, cei trei prieteni lucreaz mpreun i isi petrec serile (si noptile) la cafeneaua Guerbois, loc de ntlnire a avangardei artistice (Groupe des Batignolles). n 1867 i 1870 expune din nou la Salon. Tot in 1870 moare pe frontul franco -prusac bunul lui prieten, Bazille, moarte care il va afecta profund. Dup sfritul rzboiului, l viziteaz des pe Monet, care locuia atunci la Argenteuil, n apropiere de Paris. Vin aici i Sisley, Pissarro i Manet, pentru a picta mpreun. Cei patru fondeaz asociaia Socit dartists, care organizeaz n 1874 prima expoziie a impresionitilor. Civa colecion ari ncep s se intereseze de pictura impresionist i unele pesoane influente i comand portrete. Maine un alt articol despre Pierre -Auguste Renoir. Auguste Renoir isi face aparitia in arta ca impresionist.Cariera sa de artist incepe foarte devreme in conditii defavorabile, aproape patetice si se termina in ajunul mortii. Renoir traieste saptezeci si opt de ani din care mai bine de saizeci ii petrece intr-o munca incordata. Se naste in1841 la Limojes si este fiul unui croitor foarte sarac. La 15 ani intra intr-o fabrica de portelan ca decorator, apoi picteaza evantaie.Dar din aceasta ocupatie nu ajunge sa isi castige painea zilnica. La 20 de ani intra in atelierul lui Gleyre,unde intalneste pe Monet,pe Bazille si pe Sisley si astfel se leaga intre ei prietenia din care va iesi primul grup de impresionisti. Spre deosebire de ceilalti el este instinctiv,nu dispretuieste nici traditia nici trecutul ca atare. Inca o diferenta intre el si ceilalti impresionisti ,diferenta din care va decurge, ca o consecinta si despartirea lor-ceea ce il atrage mai puternic ca subiect este nudul,trupul uman mai ales cel al femeii, pe cand restul impresionistilor sunt preocupati indeosebi de subiecte din natura,adica de diversele forme de peisaj. Alaturi de aceasta tema pe care o trateaza de nenumarate ori el studiaza si floarea.Obisnuia sa spuna ca picteaza flori ca o pregatire in vederea redarii carnatiei feminine.Imediat ce ajunge in posesia tehnicii impresioniste se opreste la tema ce joaca un rol esential in evolutia scolii:redarea aspectelor unui oras. La 40 de ani merge in Italia, la Pompei unde studiaza faimoasele decoratii ale romanilor din primul secol al imperiului lor.Isi da seama de neajunsul suferit de pictura din pricina ca desenul fusese neglijat de catre impresionisti.Ajunge la concluzia ca impresionismul gresise si pentru prima data incepe sa fie nesigur,sa-si puna intrebari,sa aiba nelinisti. Putin cate putin se indreatpa catre acea ultima faza a carierie sale,in care nudul detine rolul principal.De tanar se imbolnaveste de reumatism deformant,iar mainile ii sunt intepenite si aproape ca nu se mai poate servi de ele.Totusi pasiunea pentru pictura e asa de mare incat inventeaza tot felul de mijloace ca sa continue sa picteze chiar in situatia teribila in care se afla.Uneori prietenii il surprindeau cu pensula legata de mana pe care o purta cu infinita greutate,in timp ce cineva ii misca sevaletul in directia pe care o indica artistul.Spre sfarsitul vietii a facut si sculptura.Ajunsese sa conduca in asa fel pe unul din ajutoarele sale cu mana si cu un bastonas,incat facea operatia pe care o dorea Renoir.Sculpturile acestea trec cu drept ca opere autentice ale acestuia,desi mainile sale aproape nici nu le-au atins.Moare in 1919,la varsta de 78 de ani.Opinia publica avand alte preocupari in afara de un cerc restrans,moartea sa a trecut aproape neobservata. Opera lui Renoir este foarte bogata.Dintre lucrarile cele mai importante fac parte:Copilul cu pisica,La Loge,Portretul d -nei Charpentier,Le moulin de la Galette.