DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL

n Romnia mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-media cel mai mare impact l are televizorul. Ca aparat, televizorul este o inventie a mintii omenesti - care n sine nu este nociv; ns modul n care el este folosit, cu precdere n ultimii unsprezece ani la noi si n ultimii treizeci de ani n occident, l-a transformat n cea mai distructiv arm din lume - pentru suflet. Televiziunea are o tendint tot mai accelerat si mai accentuat de a nu mai ndeplini functia de divertisment, informatie, cultur, etc., ci pe aceea de a forma un om nou, splat de tot ce e bun. Televizorul are o lucrare "religioas", o influent spiritual de netgduit. El a reusit ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel - s uneasc toat omenirea n tot ceea ce nu este Dumnezeu. Atunci (la Turnul Babel) ca s-i opreasc de la ru, Dumnezeu a mprtit limbile, iar astzi, prin televizor, de la un capt al pmntului la cellalt o singur limb huleste tot ceea ce este sfnt. Televizorul alung pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului si l nlocuieste cu toate pornirile drcesti. Televizorul nu strecoar n mod pervers n om o singur patim, ci toate patimile mari - sodomia, curvia, iubirea de aur si de bani, setea de snge, hula mpotriva Duhului Sfnt, egoismul, setea de putere si de slav desart, precum si pe cele mai mici (care de fapt nu sunt deloc mici): lenea, judecarea aproapelui, nepsarea, curiozitatea nefolositoare si bolnvicioas. Telenovelele sunt specializate n amplificarea acestei ultime patimi.

Televizorul nu nghite numai indivizi, ci popoare ntregi. Desigur, aparent, nu e mai pctos un televizor dect un bordel, dar televizorul are totusi o putere distructiv cu mult mai mare dect acesta, pentru c n fiecare cas introduce un bordel, n care intr cu usurint toti (printi si copii) si la orice or. Omul intr n contact cu lumea prin cele cinci simturi: vz, auz, miros, gust, pipit. Dintre aceste simturi, vederea este cea prin care intr cele mai multe imagini si informatii. Personalitatea omului, prin facultti ale ei precum sunt: cunoasterea, ntelegerea, memoria, imaginatia, este foarte dependent de ceea ce primeste prin acest simt. Acesta este motivul pentru care nu ne prea ocupm de radio, care nu are puterea de nrurire a televizorului. Radioul se adreseaz auzului. Televizorul se adreseaz vzului, n primul rnd, dar si auzului. Este mai periculos dect ziarele. Acestea se adreseaz si ele vzului, dar imaginile sunt nemisctoare - par moarte. Imaginile de la televizor sunt vii, misctoare: de aici puterea lor. Omul mptimit de televizor nu mai ntelege c imaginile pe care acesta i le ofer le priveste nu la rece, ci acestea intr n viata lui interioar, pe care o influenteaz, o modeleaz dup chipul lor (spune-mi cu cine te nsotesti, ca s-ti spun cine esti). n timp se produce o simbioz ntre om si televizor, o ntovrsire n care ns primul este factorul pasiv, cel care primeste orice, fr nici un discernmnt. Omul devine pur si simplu un material care se las, fr s-si dea seama, prelucrat n duhul tovarsului su, care treptat i devine chiar si stpn. Astfel televizorul devine de fapt adevratul dumnezeu al omului, cruia i se nchin, l ascult, i slujeste, chiar dac privitorul este crestin botezat n numele Sfintei Treimi. Dumnezeu cu adevrat este cel cu care ai o legtur constient. Cei crora li se pare c exagerez s fac o comparatie ntre timpul pe care l petrec n fata micului ecran si timpul pe care l petrec n fata icoanei n rugciune, ntre interesul si emotia cu care primesc magini cel mai adesea murdare, si formalismul cu care fac o rugciune, prea adesea nlucit de imagini ptimase, demonice. Este televizorul vinovat de toate relele din lume? Oare el le-a adus? Nu. Dar el amplific la maxim rul n lume, l rafineaz, l generalizeaz, i d o putere pe

care acesta nu a mai avut-o pn astzi. Rul exista si fr televizor, dar nu avea forta si ntinderea pe care le are n prezent. "Sunt oare numai rele la televizor?" Sunt si bune, dar att de amestecate cu cele rele, nct nu mai sunt deci bune, n msura n care, acceptnd aceast "amestecare rea", ajung, oarecum, s le motiveze, s le gireze. Acolo unde rul e amestecat cu binele nu mai este locul lui Dumnezeu, ci al diavolului. Atunci cnd a mncat din pom Adam a cunoscut si binele, si rul, dar a ajuns rob numai al rului. Un doctor ginecolog care face chiuretaje nu va scpa de osnda lui Dumnezeu pentru c a ajutat pe unele femei s nasc. Cnd pe aceeasi conduct (ecranul televizorului) curge ap de izvor curat si mizeria dintr-un grajd de vite, cel care se adap de acolo, ce gust va simti: al apei sau al blegarului? Comparatia ntre televizor si aceast conduct pare dur, dar n privinta filmelor pornografice si a asa-numitelor filme "sexy" este foarte elocvent si exprim realitatea.

Omule care te uiti la televizor, trebuie s stii c asimilezi tot ceea ce vezi acolo si ncet-ncet vei ajunge si s fii ceea ce asimilezi! Dac ntr-o revist de patru pagini toate sunt pline de articole crestine, dar jos, pe ultima pagin, se d un numr de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este anticrestin. "Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona" (Matei 6, 24). "La televizor sunt si lucruri bune, noi le desprtim de cele rele". Ca s alegi trebuie un criteriu n functie de care s te orientezi n privinta binelui si a rului. Adultii (peste 40 de ani), care n-au crescut cu mizeriile de la televizor, s-ar putea s aib un criteriu n bunul lor simt. Dar dac nu sunt bine ancorati ntr-o viat religioas, vor fi si ei foarte ngduitori n privinta rului. Ce criteriu are ns generatia tnr (sub 50 de ani) care din copilrie s-a hrnit cu filme erotice, de groaz si de incredibil violent? Personalitatea adolescentului se va

forma pe aceast temelie spurcat si subred. Rul si binele sunt amestecate n capul lui. El nu va apuca niciodat vrsta discernerii binelui de ru, pentru c n-a trit niciodat numai n bine. n lumea fizic, pentru a vedea un obiect mai bine, trebuie s te apropii de el. n lumea spiritual, aceast lege este valabil numai n cazul virtutilor. n ceea ce priveste pcatul, nu-l poti vedea dect dac te distantezi de el. Acesta este motivul pentru care Sfintii si plng pcatele si se mrturisesc pctosi, iar homosexualii se mndresc cu patima lor, fac parad si cer drepturi. Televizorul nu este un singur drac, ci iadul ntreg. Cnd a aprut televizorul marele stat major al iadului l-a primit ca pe cea mai plcut surpriz din istorie. Nu se astepta ca nsusi omul s-i procure inventia cea mai potrivit spre a-i dezvolta si finaliza toate intentiile sale infernale. Televizorul este periculos nu numai pentru c ne arat rele, ci si pentru c ne nvat s facem foarte multe feluri de rele, oferind chiar vaste posibilitti de "nalt califcare" n toate domeniile malefice. Dintre toate relele televizorului, dou sunt cele mai mari: - desfrnare; - calomnierea, judecarea si dispretuirea aproapelui, si prin aceasta distrugerea psihologic si sufleteasc a oricrei persoane, ca si compromiterea oricrei idei, intentii sau institutii benefice. Cum intr prin micul ecran desfrnarea n om? Orice imagine care apare pe retin este transmis sufletului. Cele trei puteri ale sufletului (ratiune, sentiment, voint) sunt toate colorate potrivit imaginii primite. Imaginea "sexy" face ratiunea s treac ncet prin etapele urmtoare: la nceput respinge ceea ce a vzut, apoi accept imaginea si, n cele din urm, o primeste cci bariera, mpotrivirea ratiunii a fost dobort de patim. Simtirea, mai nti se scrbeste de mizeria moral de acolo, apoi este indiferent, iar la urm doreste s fac ntocmai ceea ce a vzut.

Vointa - nemaifiind condus de ratiune si ntrit de afectivitate, trece si ea de la mpotrivire la cutarea desfrnrii. Aceast trecere se face n timp, dac omul vede mai multe filme si secvente cu scene pornografice. Biruinta pornografiei asupra psihicului este att la nivel constient, ct si la nivel subconstient. n subsolurile fiintei, n subconstient, videoteca pornografic creeaz miscri care se ridic n constient si constrnge pe om s fac unele lucruri cu o putere (ic) pe care el nu o ntelege de unde provine si creia nu i se mai poate mpotrivi. De exemplu, un tnr care mai nainte pe cnd trecea pe lng o tarab cu crti cuta romanele lui Sadoveanu sau poeziile lui Eminescu, astzi caut manualele chinezesti sau indiene de initiere n practicile, nu arareori perverse, sexuale. Privirea unei femei, care nainte nu l tulbura, astzi trezeste n el dorinte josnice. Aceast schimbare se datoreaz acumulrii pornografice din subconstientul su. ntreaga sa personalitate este astfel treptat pecetluit cu "numrul fiarei" (Apoc. 15, 8). Imaginatia este terenul n care aceste influente se vd cel mai clar. Filmele lucreaz aici n dou moduri: unii tineri, vznd de ce sunt capabili "eroii" lor, capt complexe de inferioritate fat de sexul opus, se vd urti, incapabili de vitejii prea mari n domeniu, devin necomunicativi, nchisi n sine, tristi si recurg la "defulri" sexuale (onanie si altele nrudite cu ea) n care n-au nevoie de partener. Altii (bine ndoctrinati de filme) devin obsedati de desfrnare, incapabili de nfrnare si cu manifestri sexuale care depsesc n perversitate Sodoma si Gomora. Unii ca acestia, dac se cstoresc, vor spurca patul conjugal si vor aduce pe lume copii cu mari probleme psihofizice. Cstoriile n care se fac pcatele sodomice nu rezist n timp. Dac acestea ar fi cazuri izolate, rul nar fi asa de mare. Din pcate, aceste perversiuni, pe care Dumnezeu le-a pedepsit n Sodoma si Gomora cu foc din cer si ploaie de pucioas (a se vedea cartea Facerea, capitolul 19, din Sfnta Scriptur), s-au extins nespus de mult. Cine a contribuit cel mai mult la aceast pierztoare extindere? Televizorul, "educatorul" poporului nostru. Iat c treptat imaginea de la televizor devine viat. Treptat, imaginarul a reusit batjocorirea si schimonosirea realului. Ceea ce noi am prezentat schematic mai nainte (modul n care omul este invadat si biruit de pornografie) stiu si constientizeaz perfect regizorii acestor filme. Dovada faptului c stiu este nsusi

rezultatul obtinut. Deci care este scopul acestor filme? S fac din fiecare cettean al mprtiei lui Dumnezeu (crestin botezat) un locuitor al Sodomei (aceasta este pecetea fiarei apocaliptice) - iar dac va muri fr pocint si un viitor osndit n iad. Dar oare de ce n primul rnd desfrnare, si nu alte pcate? Aceasta deoarece nimic nu-l desfigureaz pe om sufleteste att de mult ca desfrnarea, nimic nu-l distruge mai repede si mai ireversibil, nimic nu-l scrbeste pe Dumnezeu la un om mai mult dect pcatul acesta. Oare de attea mii de ani, de cnd este omenirea, au avut nevoie oamenii s fie educati sexual prin televizor pentru a se nmulti? nicidecum. Scopul real al prezentei n fiecare film a imaginii desfrnrii este de fapt cel cu totul contrar: distrugerea omenirii. Se stie prea bine c desfrnarea reduce de fapt natalitatea. n bordeluri, unde este cea mai intens activitate sexual, nu se naste nici un copil. Mam smerit, grijulie si iubitoare, si amant senzual, rafinat si pervers sunt dou feluri de nsusiri ale femeii, care se exclud. Iat numai un exemplu - din multe altele asemntoare care s-ar putea da spre a arta modul n care rafineaz televizorul pcatul curviei. n urm cu cteva zeci de ani filmele de dragoste, romantice, prezentau tineri care si mrturiseau sentimentele, dar n privinta manifestrilor fizice totul se reducea la o privire cald, la o strngere de mn si (sau) la o mbrtisare nevinovat. Apoi au aprut sruturile din ce n ce mai lungi, mai "apetisante" si mai dese. ncet, ncet au aprut femeile semimbrcate, dezbrcate si scenele erotice din ce n ce mai "curajoase" si mai variate. Astzi exist o adevrat art si industrie a pornograflei (extrem de bnoas). Rul nu s-a oprit aici. Dup 1989 s-a ndesit la noi n tar folosirea cuvntului: "homosexual". Prima reactie a fost cea de scrb. La televizor, mai nti totul s-a redus la niste aluzii ironice (lumea rdea pe seama lor), dar mai apoi cenzura constiintei, treptat a fost dobort. Apoi s-au ndesit filmele avnd ca personaje centrale homosexuali, au aprut spectacole "vesele", de divertisment si interviuri cu ei. Care este mesajul acestor fcturi, care de care mai perfide si mai imunde, care s-a ncercat a ni se inocula? Acela

c, de fapt si de drept (?!) si ei sunt oameni ca si noi, obisnuiti, ba chiar cu unele calitti deosebite - fiind invocate chiar nume de personalitti artistice, literare etc. -, iar pornirile lor sexuale nu sunt nici pcate, nici manifestri patologice, ci alternative "cumsecade" la manifestrile heterosexuale. Iat cum s-a escaladat astfel o alt culme ngrozitoare a rului. Ni se sugereaz c ceea ce face majoritatea este bine (spiritul de turm), si astfel naintarea n ru si continu actiunea ndobitocitoare, desi a ajuns deja foarte departe. Au nceput s apar (deocamdat sporadic) si secvente cu aluzii la pcatul zoofiliei, al desfrnrii cu animale care, ca si sodomia, opreste 15 ani de la mprtsirea cu Sfintele Taine pe svrsitorii lor. Si iat cum vedem mplinindu-se, sub ochii nostri, proorocia fcut de Sfntul Antonie cel Mare cu aproape 1700 de ani n urm: "Va veni vremea ca oamenii s nnebuneasc si cnd vor vedea pe cineva c nu nnebuneste, se vor scula asupra lui, zicndu-i c el este nebun, pentru c nu este asemenea lor". Nimeni nu poate s ajung ntr-o singur zi un mare pctos. Diavolul stie lucrul acesta si actioneaz n consecint: drm treptat toate puterile bune ale sufletului si ridic n locul lor templul su. "mprtia lui Dumnezeu este nluntrul vostru" spune Mntuitorul. Tot acolo vrea si cel ru s si zideasc ntunecata sa mprtie. Legislatia, ct vreme a rmas supus legilor divine, a fost categoric n privinta acestui pcat: pedeapsa cu moartea, n Vechiul Testament; apoi, nchisoarea. Acum, practica homosexual nu mai este pedepsit de lege. Rul ns nu se opreste nici aici, pentru c mai sunt bariere care trebuie s cad. Homosexualii vor s nfieze copii (v dati seama la ce va fi supus un copil care are printi doi brbati), vor s se cstoreasc n biseric, vor s fe hirotoniti preoti, vor legiferarea pedofiliei. Sunt o minoritate care cere drepturi care s-i permit s ajung majoritate, pentru ca s poat atunci s impun noi legi, nelegiuite. n Sodoma si Gomora Dumnezeu a cobort foc din cer pentru c locuitorii acestor cetti (bogate) nu numai c fceau acest pcat, ci i fortau pe toti cei ce veneau acolo s svrseasc si ei rutatea.

Cum se poate distruge o persoan nevinovat prin televizor Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi verificate de publicul larg. ns aceste emisiuni creeaz atitudini ostile fat de persoana vizat. Chiar dac dup zece astfel de emisiuni mincinoase va aprea o emisiune care restabilieste adevrul, totusi smnta rului a fost aruncat. Omul acela, nconjurat de nencredere, suspiciune si dusmnie din partea celorlalti, ncepe s-si piard echilibrul luntric chiar dac este nevinovat. Minciunile spuse despre el, acuzatiile de care nu se poate apra si sentimentul neputintei l drm luntric. Nu numai oameni, dar si idei si institutii pot fi distruse prin aceast metod. Iat ce fort au la ndemn cei care conduc televiziunea n Romnia si n lume. Cine amendeaz un ziar sau un post de televiziune pentru calomnierea si umilirea unei persoane? Cine d certificat de corectitudine oamenilor care lucreaz n mass-media? Desenele animate - nevinovate numai n aparent, au un caracter hipnotic, nrobesc sufletul copilului. Creeaz viciul privirii necontenite la televizor. Acum se uit la desene animate, iar dup 12-14 ani la filme de "actiune", de rzboi, la flme pornografice, "sexy", de extrem violent si de groaz. n afar de aceasta, desenele animate de astzi umbl tot mai vdit la modelarea unei conceptii false a copilului despre Dumnezeu si lume. n unele desene animate, eroul principal, "demonic", este un personaj pus pe pozne si, chiar dac are cornite, este prezentat astfel nct s devin ct mai simpatic. Potrivit nvtturii crestine ns, demonul - chiar mic dac este ("demonic") - nu este dect tot un lucrtor viclean al ruttii si mpreun colaborator cu fratii si ncornorati mai mari, n urzirea de planuri mestesugite spre pierderea neamului omenesc. Robotii cu ochi rosii si aripi (draci moderni) care se rzboiesc ntre ei si ucid cu aberant cruzime, inoculeaz copiilor setea de violent. Imaginile desenelor animate care se misc cu repeziciune zpcesc mintea copilului, l fac si pe el s fie sucit, s n-aib astmpr, i rpesc dorinta de nvttur. Violenta desenelor animate trece n realitate. n Rusia sunt astzi 100000 de copii asociati n grupri ucigase. La noi, n Romnia, crimele ngrozitoare svrsite de unii copii i-au

fcut pe responsabilii de la Televiziune s nsemneze, prin buline, cercuri, triunghiuri si ptrate colorate, filmele nocive pentru copii. Dar aceasta este oare de ajuns spre a opri vizionarea acestor filme de ctre copii, ai cror printi sunt ei nsisi n grav confuzie moral, iar celor care dau pe post asemenea productii cinematografice ucigtoare de suflete le vor fi de ajuns bulinele si celelalte semne spre a se apra la dreapta si nfricosata Judecat a lui Hristos?

Trei exemple spre a arta cum trece imaginea micului ecran n realitate 1. n urm cu ctiva ani a aprut la noi n tar o caset video intitulat "Sirenele satanismul n muzica rock". Autorul acestei casete, grec de origine, fost cntaret rock, mrturiseste c filosofia de viat si-a format-o pe cnd era copil, din filmele stiintifico-fantastice, care l-au fascinat. Din aceste filme ("Rzboiul stelelor" si altele) a tras concluzia c universul este condus de dou forte impersonale, a binelui si a rului, care se afl ntr-un nencetat conflict, iar valorile supreme sunt puterea, orgoliul si gloria. Autorul acestei casete video face parte dintre putinii nselati care s-au ntors la adevr. ns cti tineri, care n copilrie s-au "hrnit" cu "Rzboiul stelelor", n-au murit fr s stie c Dumnezeu este unul singur si pretuieste mai mult iubirea dect ura, smerenia dect mndria, iertarea dect rzbunarea! 2. Filmele stiintifico-fantastice au rspndit n omenire o nou credint: aceea n existenta extraterestrilor. Nimeni astzi nu se mai ndoieste de existenta lor. Un ieromonah ortodox din America, Printele Serafim Rose, arat n cartea sa "Ortodoxia si religia viitorului" c aparitiile extraterestre sunt de fapt experiente mediumistice de natur demonic. Un fel de sedinte de spiritism n care pmntenii intr n contact cu duhurile ruttii, pentru care nu este nici o greutate s ia chipul "cettenilor" unor alte civilizatii. 3. Exist astzi n lume aproximativ 1500 de "vampiri" (cei mai multi n America) - oameni ce dorm n cosciuge, beau snge, etc. Toti acesti "vampiri" sunt copiii care odinioar au vizionat filmele de groaz avnd ca "eroi" astfel de personaje. nchipuirea lor a fost att de marcat, nct le-a deformat total

imaginea asupra realittii propriei lor persoane. n loc s se considere si s triasc precum oamenii, ei au ajuns s se considere si s triasc efectiv ca "vampiri". Vrjitoarele, al cror mestesug este osndit si amenintat cu grele urgii dumnezeiesti n toate paginile Sfintei Scripturi, astzi si demonstreaz abilittile pe micul ecran, dau interviuri, si fac reclam si si dau adresele. n zilele noastre oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci de vrji, nu i mai cer ajutorul Lui, ci vrajitoarelor, iar astrologia este nelipsit din programele TV, sub forma, de rtcire si nselare, a citirii zodiilor, att de vehement condamnate de Sfnta Scriptur si de scrierile Sfintilor Printi. Dar iat ce ne spune n aceast privint si Sfnta Scriptur: "Brbatul sau femeia, de vor chema mortii sau de vor vrji s moar neaprat: cu pietre s fie ucisi, c sngele lor este asupra lor" (Levtic 20, 27). "Iar partea celor necredinciosi... si fermectori... este n iezerul care arde, cu foc si cu pucioas" (Apocalipsa 20, 27). Jocurile de noroc n-ar putea mbogti att de repede pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora, multi dar creduli, dac n-ar fi televizorul. Naivul telespectator vznd premiile colosale vnturate pe micul ecran se si vede cstigtorul unuia dintre ele. El nu stie c adevratii cstigtori sunt - matematic - cei ce organizeaz jocurile. Putinii premiati culeg firimiturile, iar cei mai multi rmn cu iluziile spulberate. Invazia publicittii n vinderea unui produs, pe piat, un rol important l are reclama. Atunci cnd un fllm serial are succes la public, produsele crora li se face reclama n timpul lui sunt mai bine vndute, asa nct omul care iubeste un film serial "nghite" fr s vrea pe lng acesta si produsul cruia i se face reclam. Ce este ru n aceasta? Rul este c televizorul devine astfel, dintr-un mijloc de asa-zis divertisment, stpnul ntregii noastre vieti, care ne porunceste cum s ne mbrcm, ce s mncm, cum s vorbim, cum s gndim . O firm american care comercializa cafea si-a sporit cu mult vnzrile n urma aparitiei la televiziune a unui serial a crui actiune se nvrtea n jurul unei cesti

de cafea. Personajele principale ale acestui serial, un tnr si o tnr, au o pasiune comun: marca de cafea comercializat de acea firm american. Pe msur ce americanii ndrgeau personajele acestui film le crestea si apetitul pentru cafeaua cu pricina.Este uimitoare rbdarea prosteasc de care dau dovad unii oameni care, pe lng un film de 45 de minute, nghit si 15 minute de publicitate. Americanizarea. Majoritatea covrsitoare a filmelor fiind americane, dau iluzia rspndirii stilului de viat american, strin felului nostru de a fi. Prin aceste filme se realizeaz de fapt o colonizare ideologic de la distant, o nrobire a mentalittii si a sensibilittii crestine a unui ntreg popor. Chiar dac cea mai mare parte a americanilor sunt crestini neoprotestanti, trebuie spus c aceste filme n-au n ele nci un fel de nuant crestin. Sunt pur si simplu pgne si anticrestine. Occidentul, pe care l-au invadat mai demult, deja s-a debarasat de ele, fiind suprasaturat de nerusinarea lor, eliminndu-le metodic, sistematic si rapid. Stirile, care - chipurile - ar trebui s fie emisiuni mai serioase, s-au pervertit si ele. Violentele, uciderile ntre rude, morti terifiante, incesturi, violuri umplu astzi mai tot spatiul lor. Oare ce fel de informatie poate fi aceasta, c n cutare sat un om beat a venit acas, a luat toporul si l-a omort pe tatl su? Sau altele de acest gen. Aceste "stiri" reprezentau nainte subiectul de discutie si de brf al babelor de pe la sate si al celor lipsiti de orice orizont spiritual si intelectual, iar astzi se transmit la ore de maxim audient, de oameni scoliti special pentru o asemenea activitate. Pe de alt parte zvonurile ("n ziua cutare va fi un cutremur devastator", "iarna aceasta va fi polar" etc.) terorizeaz, streseaz pe bietii oameni care doresc s afle ultimele noutti. Televizorul devine astfel un puternic factor de stress. Ne cultivm prin televizor? Nimeni nu ajunge om de cultur pierznd timpul n fata micului ecran, ci citind crti, tocindu-si coatele. Televizorul caut cu insucces s se substituie actului de cultur; dimpotriv, s-a observat c interesul pentru carte dispare la copiii ce-si petrec timpul n fata televizorului. Cronofagia. Chiar emisiunile aparent nevinovate (meciurile de fotbal, ntrecerile sportive) au un aspect negativ: pierderea timpului. Fiecare clip a vietii omului

are o valoare infinit. n timp omul cstig sau pierde vesnicia. Cumplite sunt, n inconstienta si iresponsabilitatea lor, expresiile: "mi pierd timpul cu... Mi-am omort timpul cu...". Copiii mei nu se uit la prostii. Asa zic si cred printii care nu stiu ce programe vizioneaz copiii n absenta lor, sau chiar n prezenta lor, atunci cnd "btrnii" dorm. Unii copii si adolescenti tin telecomanda n mn si filmul erotic se transform ntr-o secund, printr-o simpl apsare de buton, ntr-un nevinovat film documentar. Cntecele. n marea lor majoritate sunt indecente, spurcate, arunc n aer bunul simt, pudoarea, prin mesaje pornografice, ndemnuri la violent si anarhie si refrenuri ce se lipesc imediat de mintea tnrului. Sunt posturi de radio si televiziune care de dimineata pn noaptea nu transmit dect asemenea soiuri de muzic, prin care se demonizeaz mai ales mintea tinerilor (viitorii adulti). Cu umoru-i inegalabil, n "Jurnalul fericirii", Printele Nicolae Steinhardt a numit-o muzica lui "bughi-mambo-rag"... Ca si filmele, si cntecele, fiind n cea mai mare parte americane, produc o americanizare a poporului romn si a lumii ntregi. Tinerii si tinerele de pe strad arat prin hainele lor cum sunt echipate starurile muzicii de astzi. Cele spuse n aceste rnduri vor prea unora exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar n realitate rul care vine prin micul - asa cum este alintat el n prezent ecran este cu mult mai mare si mai greu de evaluat. ns fiind de natur spiritual nu se vede nici cu luneta, nici cu microscopul si nici nu poate fi cntrit cu cntarul. Care este pozitia crestin fat de televizor? Crestinul care si trieste cu seriozitate fgduintele botezului ("M lepd de satana si de toti slujitorii lui si de toate lucrurile lui si de toat trufia lui si m mpreunez cu Hristos") va elimina cu desvrsire din casa lui si din viata lui acest lucru necrestinesc. Mai ales acolo unde sunt si copii, nu exist alt solutie.

Asa cum spune un printe de la Mnstirea Frsinei, Psaltirea si Ceaslovul sunt televizorul crestinului. Cei care vor un adevrat "divertisment", l pot afla curat, folositor si ziditor n "Rugciuni de dimineat", si "de sear", n "Paraclisul Maicii Domnului", n "Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos". Cei care vor mai mult dect aceste "emisiuni" s deschid Psaltirea ntre orele 0-5 noaptea. Vor cunoaste "senzatii tari" duhovnicesti si vor avea negresit triri ceresti, vor ntelege si experimenta ct este de adevrat cuvntul celui supranumit "Aluta pocintei", marele dascl al lumii si ierarh, Sfntul Ioan Gur de Aur, care spune: "Dulce este somnul, dar mai dulce este rugciunea". ncheiem delicatul si mult controversatul subiect cu o scurt si aleas rugciune, nelipsit de pe buzele, din mintile si inimile multor evlaviosi crestini dreptmritori n toate mprejurrile vietii de acum, vremelnice, pmntesti: 'Slav ndelung rbdrii Tale, Doamne, slav iubirii Tale de oameni, Stpne, slav bunttii Tale, Sfinte'. Amin.

Extrase din "TELEVIZORUL - O NOUA CETATE A SODOMEI" de Parintele Toma