P. 1
Dictionar Englez Roman Academia Romana Word PDF

Dictionar Englez Roman Academia Romana Word PDF

|Views: 93|Likes:
Published by klinne87
Dictionar
Dictionar

More info:

Published by: klinne87 on Mar 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2013

pdf

text

original

DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN COPERTA MIRCIA DUMITRESCU REDACTORI DE CARTE SORANA GEORGESCU-GORJAN IRINA POPA TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ OFELIA COŞMAN LILIANA KIPPER DIANA TATU Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Univers Enciclopedic ISBN 973-637-048-8 yv w ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE LINGVISTICA „IORGU IORDAN - AL. ROSEITI" DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN EDIŢIA A II-A univers enciclopedic 2004 EDIŢIA I REDACTOR RESPONSABIL Prof. dr. LEON LEVIŢCHI REVIZIE FINALĂ Prof. dr. LEON LEVIŢCHI, ANDREI BANTAŞ, ADRIAN NICOLESCU REVIZII PARŢIALE PETRU COMARNESCU. (pentru terminologia românească), TUDOR DORIN (pentru ştiinţele naturii), DAN DUŢESCU (pentru sinonimie), CAROL KORMO'S (pentru termenii ştiinţifici), Conf. dr. EDITH IAROVICI (pentru termeni ştiinţifici), TITI IOANITESCU (pentru termeni economici etc.), ROMULUS CĂPLESCU (pentru vocabular de presă), ILINCA CONSTANŢINESCU (din partea Institutului de Lingvistică din Bucureşti), Prof. dr. doc. ANA CARTIANU, Prof. dr. MIHAI BOGDAN REDACTORI VALERIA ALCALAY, ANDREI BANTAŞ, NICOLETA BURGHELEA, EUGENIA CÎNCEA-POPESCU, VIORICA DĂNILĂ, DAN DUŢESCU, EUGENIA FARCA, ANDREEA GHEORGHIŢOIU, ETTA HAGIGOGUDUMITRESCU, VICTOR HANEA, PAULA IANCOVICI, DR. EDITH IAROVICI, ZAHARIA IONESCU, KURT KHEIL, DR. LEON LEVIŢCHI, DR. MIHAI MIROIU, MARIA MOCIORNIŢA, ADRIAN NICOLESCU, LILIANA PAMFIL-TEODOREANU, IOANA POENARU, VALERIA POP, IOAN AUREL PREDA, VIRGIL ŞTEFĂNESCU-DRĂGĂNEŞTI, COCA VASILIU, RALUCA RUSU TRANSCRIEREA FONETICĂ DAN DUŢESCU, ANDREI BANTAŞ REDACTOR DE CARTE SORANA GEORGESCU-GORJAN EDIŢIAAII-A ÎMBOGĂŢIRE LEXICO-SEMANTICĂ ILINCA CONSTANTINESCU, PAULA ŞENDREA, FLORIN GHEORGHE IONESCU REVIZIE FINALĂ SORANA GEORGESCU-GORJAN ILINCA CONSTANTINESCU CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA I Iniţiat acum 22 de ani de Institutul de Lingvistică din Bucureşti, dicţionarul de faţă a fost elaborat de către un colectiv amplu de cadre didactice, traducători, ziarişti etc. şi revizuit de un grup restrâns de specialişti. O dată cu trecerea anilor, dicţionarul a fost amplificat substanţial. în vederea redactării şi punerii la punct a dicţionarului, s-a folosit o bibliografie care, după părerea autorilor, oglindeşte stadiul actual al limbii engleze aşa cum este aceasta vorbită în diferite părţi ale globului, mai cu seamă în Anglia şi Statele Unite. A fost consultată, de asemenea, o bibliografie auxiliară (pe specialităţi), în scopul de a extinde aria de cuprindere a vocabularului şi utilitatea lui pentru diverse categorii de consultanţi. Aşa cum se*prezintă în forma sa actuală, lucrarea este un dicţionar englez-român de tip general, cuprinzând un fond de aproximativ 120 000 de cuvinte (cu frazeologia aferentă). Pronunţia cuvintelor din dicţionar este redată cu ajutorul alfabetului elaborat de International Phonetic Association (IPA) şi transcris pe baza celor mai recente ediţii din An English Pronouncing Dictionary de Daniel Jones şi din Webster's International Dictionary. Pentru ilustrarea sensurilor şi a unor particularităţi sintagmatice de folosire a cuvintelor, lexicul inclus în dicţionar este însoţit de numeroase echivalente, serii sinonimice, adesea diferenţiate stilistic (v. şi Indicaţiile de folosire de la pag. VII). Dicţionarul este completat cu o serie de materiale auxiliare (o privire generală asupra limbii engleze moderne şi contemporane, liste de nume proprii, prescurtări uzuale etc.). Conştienţi de complexitatea problemelor puse de un dicţionar ca cel de faţă, autorii speră că vor găsi înţelegerea cititorilor şi vor fi recunoscători pentru eventualele observaţii şi sugestii. CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA A II-A Din a doua jumătate a secolului XX limba engleză şi varianta ei americană câştigă teren ca mijloc internaţional de comunicare. Studierea englezei în şcoală s-a extins de la un an la altul, făcând necesară elaborarea unor instrumente de lucru menite să satisfacă un public din ce în ce mai exigent. în tot mai multe domenii de activitate informarea bibliografică şi documentarea presupun o bună cunoaştere a limbii engleze. Acesta a fost contextul în care, în urmă cu trei decenii, apărea la Editura Academiei cel mai cuprinzător dicţionar englez-român realizat cu concursul a numeroşi specialişti din cercurile universitare şi academice din ţara noastră. Colectivul a lucrat sub îndrumarea eminentului cărturar care a fost Leon Leviţchi. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnicii, extinderea relaţiilor internaţionale pe multiple planuri şi diversitatea structurilor economice, politice şi organizatorice noi au dus la apariţia unor realităţi şi fenomene consfinţite, în mod firesc, de formarea unor noţiuni corespunzătoare redate prin neologisme. Multe cuvinte existente au căpătat sensuri noi şi s-au dezvoltat noi combinaţii frazeologice, toate acestea ducând la îmbogăţirea continuă a vocabularului. Este cunoscut că în ţările anglofone apar, la intervale scurte, dicţionare de cuvinte noi, iar autorii de mari lucrări lexicografice le înglobează, în timp, punând la dispoziţia vorbitorilor ediţii noi, îmbogăţite, ale lucrărilor de bază. Activitatea are un caracter permanent. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din Bucureşti, sub egida căruia a apărut prima ediţie a prezentului dicţionar, a introdus în planul de cercetare din anii '80 elaborarea unui supliment menit să completeze materialul publicat în 1974, cu informaţie lexicografică adusă la zi. Realizarea operaţiunilor aferente a fost încredinţată celor două angliste membre ale institutului la data respectivă, Ilinca Constantinescu şi Paula Şendrea. Lor li s-a alăturat după câtăva vreme lector univ. Florin Gheorghe Ionescu. Prin încorporarea acestui supliment de peste 12 000 de adăugiri şi efectuarea unor corelări de ordin tehnic a rezultat un dicţionar bilingv modern de mari dimensiuni, a cărui listă de cuvinte depăşeşte 130 000 de articole. Au fost păstrate, în cea mai mare parte, normele redacţionale ale ediţiei anterioare. Intercalări de termeni şi sensuri noi au fost făcute de Ilinca Constantinescu chiar şi pe parcursul procesului de editare. Revizia dicţionarului a fost asigurată de Sorana Georgescu-Gorjan, căreia institutul îi mulţumeşte pentru efortul depus. Sarcina dificilă a publicării noii ediţii şi-a asumat-o Editura Univers Enciclopedic pentru care îi adresăm mulţumirile noastre cordiale. INDICAŢII DE FOLOSIRE C u v i n t c l e - t i t l u , tipărite cu litere aldine ca şi formele lor flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale.adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), sunt aşezate în ordine strict alfabetică (astfel, substantivele compuse nu trebuie căutate în cuibul primului element — de exemplu sea fever în cuibul sea —, ci ca unităţi de sine stătătoare). Fac excepţie verbele complexe (verbele cu particule adverbiale sau prepoziţionale) care au fost grupate, ca şi în prima ediţie a lucrării, în sistem de cuib, la lexemul verbal respectiv. E x e m p l e l e , s i n t a g m e l e , e x p r e s i i l e , p r o v e r b e l e etc., de asemenea tipărite cu litere aldine, nu sunt aşezate în ordine alfabetică. T r a d u c e r i l e r o m â n e ş t i sunt tipărite cu caractere drepte. Cifrele arabe aldine numerotează sensurile unui cuvânt-titlu polisemantic. (aged ['eid3id] adj. 1. bătrân; îmbătrânit; în vârstă; the ~ cei în vârstă; bătrânii. 2. ['eid3d] în vârstă de, având vârsta de; ~ seven în vârstă de şapte ani). Cifrele romane aldine semnalează apartenenţa la două sau mai multe părţi de vorbire. (Etruscan [i'trAskan] I. adj. etrusc. II. s. 1. etrusc. 2. (limba) etruscă). La verbe, folosirea lor tranzitivă, intranzitivă, reflexivă este departajată printr-o literă majusculă aldină (A., B., C ) . Când o expresie sau o sintagmă are mai multe accepţii, acestea se indică prin a) ...; b) ...; c) ... E x p l i c a ţ i i l e , i n d i c a ţ i i l e g r a m a t i c a l e , s t i l i s t i c e etc., p r e s c u r t ă r i l e p r i n c a r e se c o m p l e t e a z ă t r a ­ d u c e r i l e (de exemplu cu ac. = cu acuzativul) — cu alte cuvinte tot ce nu reprezintă traduceri ci doar lămuriri suplimentare — sunt tipărite cu caractere cursive. T r i m i t e r i l e la forma de bază sau la o formă mai curentă sunt tipărite spaţiat. La trimiteri, cifrele aldine dintre paranteze fac referirea la partea de vorbire avută în vedere (prin cifre romane) sau la un anume sens (cifre arabe). S i n o n i m e l e sunt separate prin virgulă atunci când sunt apropiate şi prin punct şi virgulă atunci când posibilitatea înlocuirii între ele este mai puţin evidentă. Sinonimele care se pot înlocui între ele într-un context dat de dicţionar sunt separate printr-o bară oblică, de exemplu: in accordance / keeping / conformity with (citeşte: in accordance with, in keeping with, in conformity with). Sinonimele care reprezintă acelaşi element lexical, dar completat cu alte elemente lexicale se citesc prin desfacerea parantezei rotunde, astfel: armă (de foc) (citeşte: armă, armă de foc), sau to put (up)on the table (citeşte: to put on the table, to put upon the table)! O m o n i m e l e sau o m o g r a f e l e sunt marcate prin exponent „la umăr" bore1, bore2, bore3. P r e s c u r t ă r i l e care indică domenii de utilizare sunt aşezate după cuvinte, de exemplu: partridge s. (omit.), dar înaintea expresiilor, exemplelor etc., de exemplu: (war.) to close in the ship. Pentru o identificare mai precisă a cuvintelor din domeniile botanicii şi zoologiei, după traducere se dau, în paranteze rotunde, denumirile ştiinţifice latineşti scrise cursiv: blueweed [~wi:d] s. (bot.) iarba-şarpelui (Echium vulgare). LISTA ABREVIERILOR ac. adj. adv. afirm. afr. agr. amer. anat. aprox. arheol. arhit. art. astron. atr. austr. auto aux. av. bibi. biocli. biol. bis. bot. canad. card. = acuzativ = adjectiv = adverb = afirmativ = (termen) african = agronomie, agricultură = (termen) american = anatomie = aproximativ = arheologie = arhitectură = articol = astronomie = atributiv = (termen) australian = automobilism = auxiliar = aviaţie = biblic = biochimie = biologie = bisericesc = botanic = (termen) canadian = cardinal = confer = chimie = cibernetică = cinematografie = comerţ = comparativ = conjuncţie = construcţie = dativ = demonstrativ = dialectal = diminutiv = construcţii de drumuri = economie; comerţ; finanţe = electricitate = entomologie = etnografie = eufemism = expresie = feminin = familiar = farmacie = feroviar = figurat - filozofie = fizică = fiziologie = fonetică = fotografie = (termen) francez = gastronomie = genitiv = geodezie = geografie = geologie = geometrie = (termen) german = gramatică = (termen) grecesc = hidrologie = heraldică = horticultura = hotărât = ihtiologie imperfi. = imperfect impers. = impersonal = industrie ind. = indicativ indic. = infinitiv inf. = interjecţie interj. interog. = interogativ = intranzitiv intr. = invariabil invar. = (termen) irlandez irl. = istoric ist. = (termen) italian hal. = învechit înv. jap. = (termen) japonez = juridic jur. lat. = (termen) latin —lingvistică lingv. Ut. = literatură = locuţiune loc. = logică log­ in. = masculin mar. = marină mat. = matematică med. = medicină inediev. = medieval metal. = metalurgie meteor. = meteorologie = metrică , versificaţie metr. = (termen) militar mii. mine = minerit mineral. = mineralogie initol. = mitologie multipl. = multiplicativ = muzică muz. = neutru n. = negativ neg. nehot. = nehotărât = nominativ nom. = numeral num. numism. = numismatică = optică opt. = ordinal ord. = ornitologie omit. gen. geod. geogr. geol. geom. germ. gram. grec. hidr. herald. lwrt. hot. Hit. paleont. pari. part. pârtie. past peior. = paleontologie = parlamentar = participiu = particulă = past tense = peiorativ = perfect = persoană; personal = plural = mase plastice = politică = poligrafie = popular = posesiv = predicativ = prepoziţie = prescurtare = prezent = pronume = propoziţie = proverb = psihologie = pentru = radiotehnică = reflexiv = religie = retorică = (termen) rusesc = substantiv = (termen) scoţian = singular = silvicultură = slang = sociologie = somebody = something = (termen) spaniol = sportiv = subjonctiv = superlativ = şcolar = tăbăcărie = tehnic = telecomunicaţii = textile = topografie = tranzitiv = trecut = (termen) turcesc = televiziune = universitar = vezi = verb = veterinar = vulgarism = zoologie perfi pers. pi. plast. pol. poligr. pop. pos. pred. prep. prese. prez. pron. prop. prov. psih. pt. . radio refl. rel. ret. rus. s. scot. sgsilv. si. sociol. smb. smth. span. sport. subj. superi. scol. tăb. tehn. tel. text. top. tr. trec. turc. cfchim. cib. cin. corn. comp. conj. constr. dat. dem. dial. dim. drum ec. electr. entom. etnogr. eu.fi. expr. ffam. farm. fierov. figfiiloz. fiz. fiziol. fon. fot. TV univ. V. fi: gastr. vb. vet. vulg. zool. VIII TRANSCRIEREA FONETICĂ ANDRE I BANTAŞ A. SIMBOLURI FONETICE UTILIZATE ÎN DICŢIONAR Nr. din sistemul IPA Simbol Explicaţii Exemple Transcriere Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte Vocalismul a) Vocale 1 2 i: i i foarte lung i scurt, foarte deschis, aproape de e feeler fit [fi:b] [fit] „filă" (cu i prelung) „fit" (cu i foarte scurt, nepalatalizat) „set" (cu e mai deschis, nepalatalizat) „seamă" (dar cu diftongul îmbinat) „bar" (cu a prelung şi fără r) „tot" (dar cu vocala mai apropiată de sunetul ardelenesc din „toată") „cod" (dar mai asemănător cu „coadă") „dor" (cu o lung, deschis, fără r) „lord" (fără r, cu o lung, deschis) „cuc" (cu u scurtat) „bun" (cu u foarte lung, ca în „iulie") „sapă" (cu ă foarte scurt, retezat) „să" (cu vocală foarte lungă şi închisă) „sită" (cu vocala finală închisă şi retezată) 3. e e puţin mai deschis ca în româneşte set [set] 4 33 e foarte deschis, aproape a Sam [sasm] 5 6 a: 0 a foarte deschis, format în fundul gurii o scurt, deschis spre a, cu buzele trase în jos bar tot [ba:] [tot] cod 7 o: o lung, deschis, cu buzele trase în jos door lord cook boon [kod] [do:] [b:d] [kuk] [bu:n] 8 9 u u: u foarte scurt u foarte lung 10 11 A a foarte scurt şi închis, format în centrul gurii supper ['SAps] [so:] a: vocală centrală similară cu un ă foarte lung, rostit Sir cu dinţii apropiaţi şi buzele întinse lateral vocală centrală întotdeauna neaccentuată, similară cu un ă foarte scurt sitter 12 3 ['sits] IX Nr. din sistemul IPA Simbol Explicaţii Exemple Transcriere Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte b) Diftongi 13 ei similar cu diftongul românesc, dar mai deschis şi lay fără palatalizare hey similar cu diftongul românesc ău, dar cu buzele rotunjite, cea de jos împinsă înainte (în unele silabe neaccentuate apare redus la o, de ex.: ['noti'vembs] se poate citi şi [no'vembs], semnul cursiv fiind facultativ similar diftongului românesc, dar mai deschis tow [lei] [hei] [tou] „lei" (cu vocale mai deschise, fără palatalizare) „hei" (idem) „tău" (cu vocala ă rotunjită) 14 ou 15 ai sky [skai] „scai" (cu a mai deschis, mai lung, uşor nazalizat, şi i foarte scurt) „hau" (cu a mai deschis, uşor nazalizat) „boi" (dar cu o foarte deschis vezi nr. 6 - nerotunjit, cu buzele trase în jos) 16 17 au oi similar diftongului românesc, dar mai deschis o deschis (vezi nr. 6) urmat de un i foarte scurt how boy [hau] [boi] 18 19 20 21 is S3 33 i deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12) e foarte deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12) o deschis (vezi nr. 6) urmat de ă scurt (vezi nr. 12) u scurt, urmat de ă scurt (vezi nr. 12) fear Mary door continuer [fia] fmeari] [dos] [ksn'tinjus] „două" (dar fără u) „continuă" cu ă mai scurt (diftong coborâtor) U3 Consonantismul a) Oclusive (explozive sau plozive) 22 23 24 P b t p urmat (de obicei) de o mică explozie de aer, ca part un h scurt similar unui b românesc, dar mai sonor (vibrat) t rostit cu limba la rădăcina dinţilor, urmat (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt bun Tom [pa:t] [bAn] [tom] „pat" (cu p foarte tare şi a lung vezi nr. 5) „ban" (cu b foarte vibrat şi a foarte scurt - vezi nr. 10) „tom" (cu t foarte tare, post-dental, şi cu o foarte deschis) „din" (cu consoanele foarte sonore şi vocala foarte scurtă) „Dan" (idem) „cat" (cu c foarte tare şi un fel de h urmat de a scurt - vezi nr. 10) „gamă" (cu a scurt, - vezi nr. 10 - şi ă scurt - vezi nr. 12) 25 d d foarte sonor, rostit cu limba la rădăcina dinţilor din de sus dun similar consoanei româneşti c, dar foarte tare, nepalatalizată, urmată (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt similar cu un g românesc, foarte sonor cut [din] [d/vn] [Ut] 26 k 27 g gu miner [.gAma] ' X Nr. din sistemul IPA Simbol Explicaţii Exemple Transcriere Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte b) Semi-oclusive (africate) 28 29 t; d3 / îmbinat cu ş, ca în rom. ci (nepalatalizat) d îmbinat cu j , ca în rom. gi (nepalatalizat) touch jam [tAtJ] ■ [d3aem] „taci" (cu i foarte scurt, nepala­ talizat, şi a scurt - vezi nr. 10) „geam" (cu consoana nepalatalizată şi ea îmbinat) c) Nazale 30 31 32 m n similar cu m românesc similar cu n românesc . moot nod [mu:t] [nod] : „mut" (cu u lung) „nod" (cu o foarte deschis - vezi nr.6) „bancă" (cu n mai nazalizat, şi a şi ă scurte - vezi nr. 10 şi 12) ţ) n velar (realizat prin lipirea dosului limbii de vălul bunker palatului ca în rom. „lângă", „crâng", „pungă") ['bArjksJ d) Laterale 33 1 similar cu / românesc; când consoana apare la luck sfârşitul cuvântului, limba este mai retrasă (/ velar) still [lAk] [stil]; „lac" (cu a scurt - vezi nr. 10) „Stil" (cu limba mai retrasă) e) Fricative (şuierătoare) 34 35 36 37 38 39 40 41 42 f V similar cu/românesc similar cu v românesc (dar mai sonor) fin vie [fin] [vai] [Oik] [wi'âaut] [5ea] [so:s] [-ink]. [/ok] [ru:3] ['brcKvou] „fin" (cu / scurt) „vai" (cu diftongul uşor nazalizat) „sic" (cu un s peltic) „zer" (cu un z peltic) „sos" (cu o deschis, lung - vezi nr. 7) „zinc" (cu i deschis scurt şi n velar - vezi nr. 32) „şoc" (cu o deschis -vezi nr. 6) „ruj" (cu r lichid şi u lung) „bravo" (cu r foarte moale; la sfârşitul diftongului ou - vezi nr. 14) „hai" (cu un /; mai aspru format în fundul gâtului) 0 5 s z consoană surdă, pronunţată cu limba ţinută între thick dinţi consoană foarte sonoră, pronunţată cu limba ţinută without între dinţi there similar cu s românesc similar cu z românesc, foarte sonor similar cu ş românesc similar cuy românesc, foarte sonor sauce zinc shock rouge ; 3 r consoană lichidă, rostită fără vibraţia limbii bravo (aproape fără fricţiune) similar cu consoana românească, dar mai gutural high 43 h [hai] XI Nr. din sistemul IPA Simbol Explicaţii Exemple Transcriere Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte f) Semiconsoane (semivocale) 44 45 w u foarte scurt, rostit cu buzele foarte strânse (folosit oner înaintea vocalelor) i tare, foarte palatalizat (iot), folosit înaintea yod vocalelor ['wAns] [jod] „oană" (cu a scurtat - vezi nr. 10 - şi a scurt - vezi nr. 12) „iod" (cu o foarte deschis - vezi nr.6) j B. ALTE SEMNE SI PROCEDEE LEGATE DE TRANSCRIEREA Conform tradiţiei lexicografice, transcrierea fonetică este cuprinsă între paranteze pătrate, ex.: [ri:t/]. Transcrierea fonetică urmează după fiecare articol de dicţionar, precum şi după formele sale flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), dacă acestea prezintă particularităţi de pronunţare. în cazul în care părţile de cuvânt pe care le formează articolul de dicţionar diferă ca pronunţie, transcrierea fonetică se dă imediat după cifrele romane care despart părţile de cuvânt. Intre paranteze drepte sunt cuprinse şi eventualele variante de pronunţare, despărţite prin virgule. Când diferenţa dintre o variantă şi alta apare doar într-o anumită parte a cuvântului, această parte se transcrie fonetic, iar partea identică se înlocuieşte cu (-). Dacă variantele nu sunt însoţite de indicaţii speciale (învechit, american, în limbajul juridic etc.), se recomandă prima variantă, ca fiind mai frecventă. Dacă variantele constau în diferenţe de accentuare, acestea se marchează astfel: [.meig'neiz,'— (citeşte 'meianeiz)]. Unele variante se referă la formele slabe (de conversaţie) sau tari (folosite în dictări, în exprimarea didactică etc.) ale cuvintelor frecvent folosite mai ales ca unelte gramaticale, comparabile cu formele contrase din româneşte (unde-i, s-au dus etc.). Lista celor mai frecvente forme slabe se găseşte la pag. XII. La unele cuvinte care nu au forme slabe se pot întâlni variante care diferă prin omiterea (eliziunea) unui sunet. Acesta va fi reprezentat grafic prin simboluri fonetice scrise cursiv, ex.: ['haendmeid] se poate pronunţa ['haenmeid] sau ['hasndmeid]. Transcrierea fonetică nu se repetă pentru omonime sau omofoane, ex.: (box1, box2, box3 etc.), dar se indică pronunţarea diferită a omografelor, ex.: (bow1 [bou], bow2 [bau]; sow1 [sou], sow2 [sau] etc.). La cuvintele compuse, pentru economie de spaţiu, transcrierea fonetică a părţii comune se înlocuieşte cu tilda (~), redându-se doar pronunţarea elementului nou. în asemenea cazuri, în afară de căutarea pronunţării primei părţi Ia cuvântul de bază, aflat mai sus, celui care consultă dicţionarul i se cere să ţină seama de următoarele reguli: compuşii de tip adjectiv + substantiv au două accente egale, ca [a:ti'fi/l 'silk]. în compuşii de tip substantiv + substantiv, cel de-al doilea element nu are accent dacă este format dintr-o singură silabă, şi are accent secundar dacă este format din mai multe silabe. Excepţiile, FONETICĂ nu prea numeroase, sunt indicate ca atare sau sunt transcrise în întregime. Accentele sunt marcate înaintea silabei accentuate. Cel principal se pune sus ['bjutafl], cel secundar, jos [in>telid39'biliti]. Modificările de accentuare aduse de locul ocupat în propoziţie, de schimbarea funcţiei sintactice, sunt indicate în variante. La cuvintele derivate şi la formele de plural, partea identică se redă prin linie dreaptă (-) după care se adaugă pronunţarea sufixului, terminaţiei etc.: [i'vent], [-jual], [-juali]. în transcrierea, fonetică sunt marcate doar accentele tonice ale cuvântului luat în sine, adică diferenţa de intensitate între silabe, deci accentele vor fi prezente numai la cuvintele de două sau mai multe silabe. Trebuie însă să se ţină seama de faptul că în limba engleză prezenţa unei vocale în silabă nu este indispensabilă în anumite condiţii. Dacă sunt precedate de alte consoane, consoanele [1], [n] şi [m] pot forma împreună cu ele o silabă. Aşadar, cuvinte ca button ['bAtn], listen ['lisn], little flitl], whistle ['wisl], rhythm ['riSm], bottom ['botm], au două silabe, prima purtând accentul. Lungimea unei vocale este marcată de semnul (:), ex.: [a:] este numai lung, [o:] diferă de [o] scurt, [u:] diferă de [u] scurt. Când vocala lungă este scurtată din anumite motive (de exemplu când este precedată şi urmată de consoane surde) semnul lungimii [:] este pus între paranteze rotunde, de ex.: ['ko(:)st] ceea ce indică două variante: [kosf] şi [ko:st], folosite cam cu aceeaşi frecvenţă. Vocalele nazale, necaracteristice limbii engleze, apar în cuvinte franceze sau spaniole şi atunci sunt indicate cu semnul [5], [S], de ex.: ['5(:)rjko]. Semnul r pus sus, la sfârşitul unui cuvânt este r de legătură (linking r) şi arată că r-ul nu se pronunţă când cuvântul este rostit izolat, sau înaintea unei consoane, semivocale (semiconsoane), în schimb se pronunţă când cuvântul următor începe cu o vocală. De exemplu: father and mother ['fa:â3r3riniA59] se pronunţă aproape ca şi cuvântul compus father-in-Iaw ['ia: drinh:], dar father went home se pronunţă ['fa:6a went houm]. Aşa numitul r nedorit (intrusive r), particularitate din ce în ce mai frecventă a pronunţării moderne, nu este marcat în dicţionar întrucât el nu este legat de un aspect grafic (de exemplu the idea of it, pronunţat [âi'aidisrovit], sau I saw him in the street [ai'so:rim in 5a stri:t]. XII Pronunţarea americană, care în ansamblu diferă de cea britanică, americane care se studiază ca atare (cf. Webster's Third International este redată -printr-o apropiere de sistemul I.P.A.- numai acolo unde Dictionary; Kenyon and Knott, A Pronouncing Dictionary. of există deosebiri majore (accentuare, sunete complet diferite). în rest, American English). trebuie doar să se ţină seama de caracteristicile generale ale pronunţării LISTA CUVINTELOR MAI FRECVENT FOLOSITE ORAL CU FORME SLABE Nr. crt. Cuvântul Forme tari (pentru citirea separată a cuvintelor) ei asm aen asnd a: xz 33t Forme slabe (de Contexte ilustrative redate în transcriere fonetică conversaţie) Contexte ilustrative redate în ortografia curentă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 .14 15 16 17 18. 19 20 21 22 23 24 25 26 a am an and are as at be been but can (be able) could do (auxiliary) does (auxiliary) for from had (auxiliary) has (auxiliary) have (auxiliary) he her him his is ma'am me 3 a boi ai am not, aim 'redi an 'elifant 'brAâsran 'sista 'bredn 'bAta Seiahiaazaru:l 3t WAnS a boy I am not, I'm ready an elephant / brother, and sister, bread and butter they are here as a rule at once to be sure I've been waiting but I know I can do it now he could help I do not, do they come? How do you do? does she like it? for the purpose from the work he had gone he has done it I have not, they have arrived I thought he would come I met her there I like her brother I saw him in the street put his present there he's crazy, it is all right no ma'am, yes ma'am he bores me am, m an,n and, nd, an, n a, r , a 3Z, Z 9t bi: bi:n, bin bM kasn kud du: dAZ bi bin bat kan, kn kad du, da, d dsz fa fram, frm had , ad , d haz, 3Z, z, s hav , av , v i: , hi , i a:, ha, a im iz z, s mam, m mi ta bi /ua aiv bin 'weitirj bat ai nou ai kan du: it nau hi: kad help ai du nat, da 3ei kAm? hau dja du? daz/i laikit? fa Sa 'pa:p3S fram 3a wa:k hi had gon hi hazdAnit ai hsvnat ăeiv a'raivd ai 8o:tiwud kAm ai met3:5ea ai laik:a 'brA5a ai sa: im in 3a stri:t put iz 'preznt âea hiz 'kreizi, its a:l rait nou mam, jesm hi bo:z mi fo: from hasd haez haev hi: ha: him hiz iz maem mi: XIII Nr. cit. Cuvântul Forme tari (pentru citirea separată a cuvintelor) niASt Forme slabe (de conversaţie) Contexte ilustrative redate în transcriere fonetică Contexte ilustrative redate în ortografia curentă 27' must mast , mas ju msst li:v ai mss gou hi ka:nt, aidou(n)nou f3:st(s)vo:l , kAps(v)ti: hedsteil snt 'pastrik ssn 'niktas ai /si gou wi/la:skim Ji nouz it Jad Ji du:it? ai/d'a:ns3 ss'maikl gimi sm 'instnsiz mo:3(3)n i'nAf âs buk 6st ai laikt best from 5sta:t aeSstaim put âm daun givsm Ap âsz'nABin dsrs'meni ha:t tu ha:t t3 63'p3:p3S li:v3S3'loun, letsto:ksens ai W3Z 'sari wi Sink sou ju W3 rait 5s boi u(:) dAZ it Ssetldu: it(w)sd'a:ns3 aus'p3:p3S wot du ju nou? J3 'Judnt iz J3 waif 'bets? you must live I must go he can't , I don't know first of all , cup of tea head or tail Saint Patrick Saint Nicholas I shall go we shall ask him she knows it should she do it? I should answer Sir Michael give me some instances more than enough the book that I liked best from the start at the time put them down give them up there is nothing there are many heart to heart to the purpose leave us alone let us talk sense I was sorry we think so you were right the boy who does it that will do it would answer our purpose what do you know? you shouldn't? is your wife better? 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 not of or Saint shall she should Sir some than that (conj. , pron. rel.) the nat D V o: seint Jael nt , n 3V, v , a 3 s(3)nt , s(s)n , sin(t) Jal.il /i Jadjd S3 ssm , sm 6sn,5n 5at 5i (înaintea vocalelor) 6(3) 3(a)m , (3)m 33 tU , t3 3S, S W3Z wi W3 u:, hu l , 3l wsd , 3d , d ju.js Ji: /ud sa: SAm 5a;n 5set 5i: 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 them there to us was we were who will would you Cern des tu: AS W3Z wi: wa: hu: wil wud ju: 51 your jo: P XIV SCURTA INTRODUCERE IN LIMBA ENGLEZA LEON D. LEV I TCHI Limba engleză aparţine grupului germanic al limbilor indo-europene, şi anume grupului vest-germanic, alături de dialectul din Germania de Sus (Hochdeutsch), de vechea saxonă şi de friziană, cu care are o scrie de asemănări lexicale, fonetice şi gramaticale. I. VOCABULAR § 1. Origini. Caracterul germanic al limbii engleze moderne (1500-) şi contemporane (sec. al XX-lea) se vădeşte în fondul ei lexical de baza şi în structura gramaticală esenţială. Potrivit statisticilor, numai 30-35% din cele peste 600.000 de cuvinte ale vocabularului englez provin (cu sau fără ajutorul afixaţiei) din engleza veche sau „anglo-saxonă", majoritatea celorlalte fiind de origine romanică; dar un calcul bazat pe principiul frecvenţei şi al circulaţiei oferă o imagine cu totul diferită, astfel încât vocabularul germanic se ridică până la 70-80%. După cum au subliniat nume­ roşi autori, un englez sau un american pot exprima absolut tot ce doresc folosind exclusiv cuvinte de origine anglo-saxonă. Dintre limbile romanice, franceza a influenţat cel mai mult vocabularul englez, îndeosebi în perioada „vechilor împrumuturi" (1100-1400), elemente lexicale pe deplin asimilate (proud, minute, second, art, government etc.), spre deosebire de „noile împrumuturi", cele de după 1500 şi, mai cu seamă, de după 1660 (denouement, billet-doux, rendez-vous etc.). Elementul francez a contribuit mult la dezvoltarea extraordinară a sinonimiei de diferite tipuri (ideografică, stilistică etc.). împrumuturile din latină, efectuate în mai multe perioade istorice, pot fi grupate în : a) cuvinte preluate de anglo-saxoni înainte de debarcarea lor în Britania (pear, cheese, copper, inch etc.); b) cuvinte împrumutate de britoni şi preluate mai târziu de anglo-saxoni de la aceştia (port, wall, street etc.); c) cuvinte introduse în engleza veche în sec. al VI-lea, după creştinarea populaţiei din insulă (candle, disciple, shrine etc.); d) cuvinte introduse în engleza veche în sec. XIV-XVI, cele mai multe având un conţinut abstract (maximum, superior, inertia etc.); e) cuvinte introduse după sec. al XVII-lea, în ultimele două secole, mai ales vocabular ştiinţific (acid; formula, memorandum etc.). împrumuturile din greacă se întâlnesc din cele mai vechi timpuri, dar înainte de Renaştere numărul lor era destul'de redus (devil, church, palsy etc.). Ulterior, ele au avut un caracter aproape continuu, îmbogă­ ţind foarte mult vocabularul ştiinţific (epidemics, antonym, geology, encephalitis etc.). Influenţa scandinavă asupra vocabularului englez este destul de greu de stabilit din cauza marilor asemănări dintre cele două limbi în sec. IX-XII, unul dintre criteriile-mai mult sau mai puţin sigure fiind cel al sunetului (de exemplu, prezenţa grupului consonantic [sk] în cuvinte ca scare, skill, sky etc.). Se presupune că numărul total al cuvintelor scandinave din engleza modernă s-ar ridica la 600-1000. Elementul lexical celtic este foarte slab reprezentat (bin, down, flannel, slogan etc.). Engleza a împrumutat şi continuă să împrumute cuvinte din cele mai diferite limbi, astfel: din italiană (concerto, alarm, bust, opera). spaniolă (Negro, armada, chocolate), germană (plunder, iceberg), olandeză (brandy, skipper, toy), rusă (kolkhoz, kulak, troika), persană (backshish, bazaar, divan), turcă (agha, caftan, turkey), ebraică (cherub, Satan, seraph), arabă (fellah, emir, harem), portugheză (molasses, marmalade), hindu (thug, wllah, bandanna), chineză (tea, china, nankeen), australiană (boomerang, kangaroo, dingo), limbile indienilor din America de Nord (hominy, moccasin, squaw) etc. în prezent, o parte importantă a vocabularului englez o formează aşa-numitele „cuvinte internaţionale" (International Words), cuvinte care, cu puţine modificări ortografice şi ortoepice, au putere de circulaţie în mai multe limbi, cu păstrarea valorii semantice. Majoritatea desemnează noţiuni din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii (biology, refrigerator, classification, diplomat etc.). Un loc aparte îl ocupă aşa numiţii „False Friends", de cele mai multe ori cuvinte internaţionale având aproximativ aceeaşi formă în mai multe limbi, dar deosebindu-se ca înţeles (integral sau în parte), de exemplu: (engl.) actually - (rom.) 1. într-adevăr, realmente; de fapt; 2. (rar.) actualmente; (engl.) commodity - (rom.) articol de uz, pi. marfă; (engl.) concert- (rom.) 1. concert; 2. înţelegere, acord etc. § 2. Afixaţia a) Prefixe germanice: be- (peste, de jur împrejurul, complet) to besprinkle, to bedim, to besmear for- (departe, încolo) to forswear, to forbid in- (în) insight, inlet mis- (rău, greşit) to mislead, to misunderstand out- (din; mai mult decât) to outlive, to outshine over- (peste, dincolo) to, overeat, to overflow under- (pe; în; sub etc.) to undertake, to undergo un- (nu) unfriendly, to undo, unnecessary up- (sus) upright, upset a-, ab-, abs- (de la) to abuse, to abstain ad-, af-, an- etc. (la) to adhere, to accrete, to affirm, to attract bi-, bis- (doi, de două ori) bilingual, bi-monthly com-, con-, co-, cog-, col-, etc. (cu) to compress, to concatenate, to cohere, to cognate, to collide de- (implică separarea, lipsa etc.) to depart, to deprecate dis-, di- (cu valoare negativă) to displease, to dislike, to diverge 1 XV en- (în) to enclose, to enlarge, to enact ex-, e-, ef- (din) to extend, edition, to efface in-, ii-, ir- (cu valoare negativă) ineffectual, illiberal, irrational non- (cu valoare negativă) non-English ob-, op- (împotriva; spre; pe) to obliterate, to oppose pre- (înainte) to predict pro- (înainte; pentru) to propose re- (din nou) repetition, to re-read sub-, sue- etc. (sub) subject, succint greceşti: an-, a- (cu valoare negativă) anomalous, acephalous di- (de două ori) dioxide, diphthong ec- (din; afară din) eccentric -ly, -y (germanic; arată calitatea) monthly, princely, friendly, manly, womanly, windy, rainy, dirty, noisy -less (germanic; arată absenţa calităţii) useless, friendless, fearless, leafless -able (romanic; formează adjective care arată posibilitatea acţiunii sau stării exprimate de substantivele respective) capable, understandable, readable, detestable -ful (germanic; arată calitatea caracteristică substantivului la care se ataşează) beautiful, careful, dutiful verbale: -ize, -ise (greceşti; ataşate la anumite substantive şi adjective, formează verbe cu sensul de a „aduce în starea exprimată de cuvântul de bază") to realize, to fertilize, to analyse, to sympathize -en (germanic; are acelaşi înţeles ca -ize) to broaden, to whiten, to deepen, to heighten în general, prefixele nu mai sunt productive în engleza contempo­ rană. Excepţie fac: un-, re-, dis-, mis-, anti-,pre-, non- şi alte câteva. -fy, -ify (romanice; au acelaşi înţeles cu -ize) to electrify, to magnify, to intensify, to certify b) Sufixe substantivale: adverbiale: -er (germanic; arată autorul acţiunii, agentul) doer, maker, teacher, -ly (germanic; adăugat la adjective, formează adverbe de mod) magnificently, uselessly, carefully, blindly dancer, learner, bringer, lender -ist (grecesc; arată partizanul unui sistem etc.; de asemenea, -ward(s) (germanic; implică ideea de direcţie) forward(s), southward, backward(s), leeward membrul unei profesii) socialist, chartist, realist, typist, dramatist, humanist -ism (grecesc; învăţătură, doctrină, şcoală, curent) socialism, § 3. Conversiunea. Procedeul prin care o parte de vorbire devine, chartism, realism, dramatism, humanism într-un context, o altă parte de vorbire, deci un alt cuvânt, este un -ee (francez; caracterizează persoane) devotee, absentee, adoptee -ess ( francez; formează genul feminin al unor substantive) heiress, fenomen frecvent în engleza modernă şi contemporană. In prezent, părţile de vorbire care reprezintă cele mai active arii ale conversiunii shepherdess, tigress -ese (italian; arată originea unei persoane; de asemenea, stilul) Chinese, sunt substantivul, adjectivul şi verbul, substantivul constituind de cele mai multe ori punctul de plecare, ca în exemplele: tattoo - to tattoo, Burmese, Johnsonese, journalese co-star - to co-star, highlight - to highlight, trial - trial match, rock -eer, -ier (franceze; arată ocupaţia) musketeer, gondolier - rock plant etc. -ling (germanic; peiorativ sau diminutival) hireling, duckling -ster (germanic; arată profesia) brewster, gamester -ite (grecesc; arată apartenenţa) Luddite, pre-Raphaelite -or (latin; arată profesia) actor, doctor, sculptor, director -ing (germanic; arată profesia, calitatea, starea etc.) teaching, doing, making, coming, being, fishing -ness, -ship-, -hood, -dom (germanice; arată starea, calitatea) kindness, usefulness, friendship, kinship, neighbourhood, manhood, kingdom, freedom -th (germanic; de cele mai multe ori, formează substantive din adjective) truth, breadth, length, width., strength -age (romanic; arată totalitatea sau starea) tonnage, leakage, average, parentage -ance, -ence, -ment, -tion, -ation, -sion, -ion (romanice; arată starea, procesul, continuarea, rezultatul unui proces) appearance, continuance, preference, movement, preferment, betterment, diminution, indication, possession, erosion, prostration § 4. Compunerea. Prin simpla juxtapunere, diferite părţi de vorbire pot da naştere cuvintelor compuse care, în engleza modernă, dar mai cu seamă în engleza contemporană, au îmbogăţit extraordinar de mult fondul lexical. Cele mai frecvente sunt substantivele compuse cu bază substantivală (ultimul cuvânt dintr-o serie), de exemplu: subst. + subst. adj. + subst. pron. + subst. vb . + subst. adv. + subst. fieldflower, classroom, motor-car, drawing room blackboard, sweetheart, singing bird he-wolf she-bear makeshift, pickpocket outhouse, uptrain, downstreet Substantivele compuse cu bază substantivală se scriu fie într-un singur cuvânt (classroom, sweetheart), fie cu ajutorul cratimei (motor-car, clasp-knife), fie separat (motor car, safety razor). Nu există reguli ortografice precise în această privinţă — situaţie care-1 face adjectivale: pe Fowler să vorbească despre „haosul care domneşte în lumea scriitorilor şi tipografilor...când este vorba despre folosirea -ish (germanic; arată calitatea) boyish, whitish, bluish -ed (germanic; are sensul de „înzestrat cu", „caracterizat prin" - prin cratimei..." (Modern English Usage). O categorie aparte de cuvinte compuse o formează aşa-numitele îmbinare cu anumite substantive sau adjective) blue-eyed, verbe complexe, verbe alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială broad-shouldered, felt-hatted, long-fingered XVI (up, in, out, through etc.) care, într-o măsură mai mare sau mai mică, modifică sensul verbului de bază. Numărul verbelor complexe din engleza contemporană este impresionant, iar necunoaşterea lor echivalează, după părerea unanimă a lingviştilor englezi şi americani, cu necunoaşterea limbii engleze. Majoritatea verbelor complexe se întâlnesc în limba engleză vorbită, fiind preferate în general sinonimelor „abstracte", „mai puţin colorate": to bring up (to educate), to carry out (to effect), to fall out (to quarrel), to get off (to dismount) etc. în engleza americană baggage bakery bookup cigar store class în engleza britanică luggage baker's (shop) bookstall bagaj Traducere brutărie stand de cărţi tobacconist's (shop) debit (de tutun) form cupboard office; ministry autumn petrol Pig enquiry office post picture pavement sleeping car lorry clasă (de şcoală) bufet departament; minister toamnă benzină porc birou de informaţii poştă film trotuar vagon de dormit camion § 5. Contragerea. Contragerea cuvintelor se realizează în engleza modernă şi contemporană prin a) afereză - reducerea părţii de început a unui cuvânt (bus din omnibus, car din motor-car); b) sincopă reducerea părţii de mijloc a unui cuvânt (mart din market, ma 'am din madam); c) apocopă - reducerea părţii sale finale (pub din public house, sub din submarine, prefab din prefabricated). Productivă în prezent este apocopa. closet department fall gas hog information desk § 6. Abrevierea. Reducerea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte la iniţialele sau la primele litere ale acestora este un procedeu atât de răspândit în engleza contemporană încât sporeşte considerabil fondul ei lexical (peste 30.000 de cuvinte): TV (television), radar (radio detection and ranging), GP (general practitioner), P.O.W. (prisoner of war) etc. mail movie sidewalk. sleeper truck holidays vacanţă; concediu § 7. Vocabularul american. în linii mari, se poate afirma că fondul vacation lexical al variantei americane a limbii engleze corespunde celui al wheel bicycle bicicletă englezei britanice, cu sublinierea că o serie de diferenţe se fac din ce în ce mai simţite mai ales în limba vorbită, în slang şi în exprimarea în ultima vreme, un număr mare de cuvinte şi expresii americane familiară („colloquial English") - fie că este vorba de unităţi lexicale au pătruns şi s-au. statornicit în engleza britanică, iar delimitările diferite sau de sensuri diferite ale unor unităţi lexicale existente în respective nu sunt întotdeauna uşor de făcut. engleza britanică. Câteva ilustrări: . II. FONETICĂ Of which vertue engendred is the flour... § 8 . Generalităţi. Asemenea oricărei alte limbi moderne, limba engleză a cunoscut, în cursul îndelungatei sale istorii, modificări of 'hwit/ 'vsr'tiu sn^endord .is 8o i/Iu:r] însemnate şi din punct de vedere al ortografiei şi ortoepiei. Engleza contemporană şi modernă se deosebeşte mult în această privinţă nu Text modernizat: numai de engleza veche, dar şi de engleza medie, după cum se poate vedea din „reconstituirea" fonetică a următorului fragment din When that April with his (its) showers sweet Povestirile din Canterbury de Geoffrey Chaucer (1340-1400): ['wen 5ot 'eipral iwi6 hiz/its '/auoz 'swi:t The drought of March has pierced to the root 3o 'draut sv 'ma:t/ hoz 'pisst tu da 'ru:t Text original: And bathed every vein in such liquor and 'beiâd 'evri vein in 'sAt/ 'liko Whan that Aprilie with his schowre swoote ['hwsn 8ot 'a:pril .wi8 his '/u:ras 'so:to Of which virtue engendered is the flower: The drought of Marche hath perced to the roote ov 'wit/ 'vo:tju: in'd3endod .iz âo 'flaus] 03 'drAXt of 'mart/ ha8 'persod to: 6o 'ro:to And bathed every veyne in swich licour, § 9 . Ortografia şi pronunţia contemporană. La ora actuală, engleza and 'bo:5sd 'e:vri 'veein in 'swit/ li'ku:r britanică literară cunoaşte o ortografie unitară, cu foarte puţine excepţii XVII (judgment sau judgement, aesthete sau esthete, slyly sau slily etc.). [ou] de: întrucât faţă de situaţia din sec. al XV-lea normele ortografice s-au oe, ca în toe, foe, throes modificat doar într-o măsură relativ mică în vreme ce în pronunţie ca în tone, phone, alone, old, stove o, au intervenit schimbări numeroase şi adesea profunde, se poate afirma ow, ca în narrow, know, show, sowing că engleza scrisă redă limba vorbită într-un mod defectuos. Regulile oa, ca în boat, loaf, road privind rostirea anumitor litere şi grupuri de litere sunt însoţite de atâtea excepţii, încât o sistematizare în scopuri practice (didactice) [ei] de: este iluzorie; în ultimă instanţă, fiecare cuvânt trebuie învăţat în parte, ca în make, stake, plate, fame, lady, labour atât ca scriere cât şi ca pronunţie (de aici şi redarea, cu ajutorul a a, ai, ca în pain, gait, paid, tail diverse sisteme de transcriere, a pronunţiei cuvintelor engleze în ay, ca în stay, lay, fay, tray, player majoritatea dicţionarelor). Astfel, grupul de litere ough se citeşte ca în they, prey, grey ey, eigh, ca în eight, neigh, neighbour etc. [ou] în though, although, dough în ought, nought, bought, brought [o:] Pronunţia cuvintelor din engleza britanică variază în funcţie de mediu în cough [of] şi educaţie (pronunţia claselor instruite, pronunţia populară, pronunţia [au] în bough, plough, drought cockney etc.), precum şi în funcţie de ariile geografice (pronunţia în enough, tough, rough [Af] londoneză, pronunţia scoţiană, pronunţia sudică etc.). Pronunţia în borough, thorough M literară, deşi folosită de un număr surprinzător de restrâns de englezi, în through, throughout [u:] reprezintă totuşi tipul „standard" (se aude la B.B.C., în universităţi în hough [ok] etc.) şi este îndeobşte cunoscută ca Received Pronunciation sau, în hiccough [A P ] prescurtat, RP („pronunţia general acceptată")1. grupul op se citeşte: [u:] [u] [A] [us] [ou] [o:] în spoon, loot, moon, moot în book, look, stood, room (dar şi [ru:m]) în flood, blood în poor, moor în brooch în door, floor Atât dicţionarele generale monolingve cât şi cele generale bilingve reproduc pronunţia engleza RP; deşi, până şi în acest cadru, nu toate cuvintele au o singură pronunţie; miaul este [mi'aul] sau [mjaul], decimal - f'desimgl] sau ['dessmgl], Celtic - ['keltik] sau ['seltik], chocolate - ['t/okslit] sau ['t/oklit] etc. § 10. Ortografia americană. în linii mari, ortografia americană coincide cu cea britanică, deşi se poate vorbi de o permanentă tendinţă de simplificare a celei dintâi. Astfel, grupul britanic -our devine -or în varianta americană a limbii: colour - color, favour -favor, labour' grupul th se citeşte: - labor; grupul -re devine -er. theatre - theater, centre - center, metre [S] în this, that, smooth, this - meter; -II- se reduce la -/-: traveller - traveler, woollen - woolen, cancelling - canceling; -ue se reduce: dialogue - dialog, prologue [9] în thing, three, thick -prolog; sufixul verbal -ise devine —ize: to organise - to organize, [t] în Thames, thyme, posthumous, Anthony etc. to fertilise - to fertilize; cratima dintr-o serie de cuvinte compuse Pe de altă parte, un acelaşi sunet poate fi redat de mai multe litere dispare: to-morrow - tomorrow, good-bye - goodbye etc. şi grupuri de litere. Astfel, § 11. Pronunţia americană. Pronunţia americană se deosebeşte de cea britanică mai cu seamă prin a) American drawl - rostirea [i:] de: încetinită şi prelungită a silabelor accentuate (mai ales la sfârşitul ee, ca în fleet, seen, meet, creek sintagmelor) şi b) nasal twang - rostirea nazalizată a unor vocale ea, ca în meat, lead, leaf, beadle (ca [a;] din stand etc.). ca în Pete, aesthete, he e, [a:] din engleza britanică devine de obicei [as]: class [kla:s] - [klass], i, ca în Nina dance [da:ns]-[da;ns],iar[o] devine [a]: hot [hot] -[hat] , body ['bodi] ca în aesthete, formulas ae, - ['badi] etc.; [ju:] în cuvinte ca duty ['dju:ti] sau new [nju:] devine oe, ca în Oedipus [u:] - ['du:ti], [nu:] etc. în anumite cuvinte [w] devine [hw] (what ca în field, chief, thief ie, [hwot], where [hwsa]). De asemenea, [r] se rosteşte indiferent de poziţie (ever ['e\sr],father [Ta:â3r] etc.). ca în receive, perceive, deceive ei, Unii autori o subclasifică în a) conservative RP („RP conservatoare"), folosită de generaţiile mai vârstnice şi, tradiţional, de anumite profesii şi grupuri sociale; b) general RP („RP generală"), ca, de pildă, pronunţia B.B.C.-ului, şi c) advanced RP („RP avansată"), folosită de tineretul din clasele sociale aristocratice. 1 XVIII III. GRAMATICA MORFOLOGIE 7) Substantive ale pluralităţii (Nouns of Multitude). Sunt o varietate a substantivelor colective, au numai forma de singular şi se acordă § 12. Categorii de substantive din punctul de vedere al ideii de cu verbul şi determinanţii exclusiv la plural: număr. people (lume, oameni,) - many people - those people - there were 1) Substantive individuale (Individual Nouns). Au forme diferite many people there pentru singular şi plural (cu unele excepţii), se pot „număra" (sunt Atunci când sunt precedate de numerale, acestea se referă la „Countable Nouns"), se acordă în număr cu verbul şi determinanţii: elementele alcătuitoare ale noţiunii respective: table - tables -four tables; impulse - impulses - several impulses; five people (cinci oameni); three police (trei poliţişti) a man - men - a hundred men; one book - two books - many books 8) Substantive individuale ale pluralităţii (Individual Nouns of - the books aren 't here Multitude). Urmează fie regimul substantivelor individuale, fie pe Când sunt folosite în sensul lor cel mai general, sunt precedate de acela al substantivelor pluralităţii: articolul nehotărât sau hotărât la singular şi nu primesc articol (mai fish (peşte sau peşti) - three fish(es) - many fish(es) exact, sunt precedate de „articolul zero") la plural: ani the adverb is a part of speech - adverbs are a part of speech 2) Substantive individuale-defective (Defective Individual Nouns). § 13. Numărul plural al substantivelor (The Plural Number of Au exclusiv formă de plural, dar se pot „număra" prin asociere cu Nouns) un numerativ: trousers - a pair of trousers - three pair(s) of trousers; clothes - In mod obişnuit, pluralul substantivelor se formează prin adăugarea a suit of clothes - several suits of clothes - the clothes are in the unui -s la forma de singular: house - houses, lamp - lamps, kid - kids, apple - apples. Constituie abateri de la această normă: wardrobe - substantivele terminate într-un sunet şuierător (-s, -ss, x, -eh, -sh, 3) Substantive echivalente ale numelor proprii (Proper Noun -iz), care primesc -es: bus - buses, class — classes, box - boxes, touch Equivalents). Sunt substantivele comune a căror „denumire" - touches, bush - bushes, buzz - buzzes; reprezintă şi „numele" lor; au numai forma de singular: - cele terminate în -y precedat de o consoană, care primesc -es şi the sun; the earth; the moon; Nature; the sun is rising transformă pe y în -i-: cry - cries, county - counties, factory 4) Substantive nume de materie (Nouns of Material). Cu unele factories; - cele termnate în -/(respectiv în -fe), care transformă consoana/ excepţii (lees, dregs, victuals etc.), au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi determinanţii, nu se pot număra, iar atunci în v şi primesc terminaţia -es (respectiv în -s); leaf- leaves, sheafcând sunt folosite într-un sens general, sunt precedate de „articolul sheaves, life - lives, thief- thieves; excepţii: roof- roofs, gulf- gulfs etc. zero": - cele terminate în -o, care primesc -es: potato -potatoes, cargo com; iron; meat - the meat is lean - much meat - this meat; honey - cargoes; excepţii: piano - pianos etc. is good for children Forme neregulate de plural: child - children, man - men, woman 5) Substantive abstracte unice (Unique Abstract Nouns). Cu unele - women, foot -feet, goose - geese, tooth - teeth, mouse - mice, ox excepţii (mai ales denumiri de ştiinţe, ca physics, mathematics etc.), - oxen, louse - lice, brother - brethren (pe lângă brothers). Tot aici au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi intră şi „pluralele străine" - forme de plural împrumutate o dată cu determinanţii, nu se pot număra, iar atunci când sunt folosite într-un singularul din alte limbi: erratum - errata, crisis - crises, sens general, sunt precedate de „articolul zero": phenomenon - phenomena, bureau - bureaux etc. neighbourhood; beauty; little importance; the significance that is to be attached to them; knowledge is power § 14. Genul substantivelor (The Gender of Nouns) Formele de plural de tipul mathematics etc. se acordă cu verbul la In limba engleză contemporană există trei genuri: genul masculin singular: (man, boy, father, uncle), feminin (woman, girl, mother, aunt) şi neutru acoustics is the science of sounds (idea, object, window, wall, surprise, moon). Se poate vorbi şi de un 6) Substantive colective (Collective Nouns). Au forma de singular, al patrulea gen, genul comun (Common Gender), incluzând dar exprimă ideea de colectivitate, subliniind elementele alcătuitoare substantive care, în funcţie de context, sunt fie masculine,fiefeminine ale noţiunii respective, ceea ce determină acordul cu verbul (nu pot (teacher - profesor, profesoară; pupil - elev, elevă; poet - poet, poetă). fi însoţite şi de determinanţi) la plural: Femininul se formează family; government; team; crew - the crew (membrii echipajului) a) cu ajutorul unor cuvinte diferite de cele care exprimă genul were on the upper deck masculin: Substantivul (The Noun) XIX m. father boy wizard gander f. mother girl witch goose m. drake lad son master f. duck lass daughter mistress Articolul (The Article) § 16. Articolul hotărât (the Definite Article) the se pronunţă [âa] înaintea cuvintelor care încep cu un sunet consonantic sau semiconsonantic (the man, the road, the university, the wall), [5i] înaintea celor care încep cu un sunet vocalic (the eye, the absurdity, the honour of the team, the honest behaviour) şi [Si:] atunci când este subliniat (he said „the house", not „that house"). Articolul hotărât este folosit în mod obligatoriu în faţa unor substantive proprii şi anume: denumiri de ape curgătoare (the Danube, the Thames, the Seine), de mări şi oceane (the Black Sea, the Mediterranean, the Atlantic Ocean), munţi (the Alps), insule (the Shetlands), canale (the Suez Canal, the English Channel), instituţii (the British Museum), hoteluri (the Savoy), vase (the Mauritania), ziare engleze şi americane (the Times). Aşezat înaintea unor adjective, articolul hotărât le transformă în substantive: sublime - the sublime (sublimul); rich - the rich (bogaţii). b) prin folosirea, în compunere, a unor cunvinte ca she, woman, girl, maid etc.; he-goat - she-goat; man-servant - woman/maid-servant. c) cu ajutorul sufixului -ess (mai rar -ine şi altele): lion - lioness, emperor - empress, actor - actress, hero - heroine. Atunci când sunt personificate, noţiunile exprimate de substantive neutre devin masculine (sun, war, love, death etc.) şi feminine (peace, spring, earth etc .J. Atât genul substantivelor personificate cât şi cel al substantivelor denumiri de animale constituie probleme extrem de complexe. § 17. Articolul nehotărât (the Indefinite Article) este a, folosit înaintea sunetelor consonantice şi semiconsonantice (a man, a street, § 15. Declinarea substantivelor (Declension of Nouns) a university, a wall) şi an — înaintea celor vocalice (an eye, an apple, In cadrul declinării substantivelor, singurele desinenţe se întâlnesc an idea). Pronunţia obişnuită a lui a este [a] şi a lui an [an]; cea la genitivul sintetic singular (şi ' la plural) şi la numărul plural, ca accentuată, [ei], respectiv [an]. în exemplul: § 18. Articolul zero (the Zero Article) este, de fapt, absenţa oricărui articol „exprimat" în faţa unui substantiv. Spre deosebire de situaţiile din limba română, articolul „zero" poate îndeplini funcţii „generice", arătând că substantivul respectiv este folosit în sensul său cel mai general: iron is a metal (fier»/ este un metal - v. §12, pct. 1, 4 şi 5). O serie de nume proprii sunt precedate de articolul zero şi anume: Dativul cu prepoziţie se foloseşte - în majoritatea cazurilor- după denumirile de continente (Africa, Australia), de ţări (Romania, un acuzativ: France), provincii (Moldavia), comitate (Yorkshire), oraşe (Bucharest He lent his umbrella to Roger. - dar: the Hague); denumirile limbilor (English, Russian), ale zilelor Pe de altă parte, dativul fără prepoziţie precedă acuzativul: şi lunilor (Tuesday, Wednesday, July, August). He lent Roger his umbrella. Dintre celelalte cazuri, genitivul sintetic (the Syntetic Genitive Adjectivul (The Adjective) genitivul în 's, spre deosebire de cel analitic - the Analytical Genitive - genitivul cu prepoziţia of) reclamă o atenţie deosebită atât în privinţa § 19. Adjectivele calitative (Qualitative Adjectives), cele care formării cât şi a funcţiilor sale. exprimă însuşiri ale obiectelor, sunt folosite atât atributiv (a Desinenţa 's se adaugă la forma de singular (my friend's dogs, the beautiful garden) cât şi predicativ (the garden is beautiful). Atunci boy's magazine, Byron's poems) şi la pluralul neregulat al unor când sunt folosite atributiv, poziţia lor obişnuită este înaintea substantive (the women's meeting, the two men's brothers); apostroful substantivului pe care-1 caracterizează (a good man) — cu unele excepţii (') fără s se pune după forma regulată a pluralului (the boys' match, (knight errant, court martial) - iar aşezarea lor post-pozitivă are the students' campus) şi după substantivele proprii terminate în -s implicaţii stilistice, mai ales poetice (once upon a midnight dreary (Dickens' sketches). - E A . Poe). Folosirea genitivului sintetic este limitată la substantivele nume şi Majoritatea covârşitoare a adjectivelor calitative au grade de denumiri de oameni şi animale (George's findings, a sailor's voyages, comparaţie: Pussy's claws, the cat's eyes), substantivele personificării (the Sun's a) comparativul de egalitate (as beautiful as - tot atât de frumos ca light, Love's wings), substantivele denumiri de ţări şi oraşe, mai ales şi), de superioritate (better than - mai bun ca), de inferioritate (not atunci când li se acordă o anumită importanţă, adeseori politică as good as - nu (tot) atât de bun ca; less interesting than - mai puţin (England's agricultural areas). De asemenea, genitivul sintetic se interesant decât); poate folosi cu substantivele care exprimă timpul, distanţele, b) superlativul de superioritate (the best of all - cel mai bun dintre măsurătorile (a year's delay, at a mile's distance, two feet's difference). toţi) şi de inferioritate (the least interesting - cel mai puţin interesant); El apare şi în anumite expresii consacrate (for goodness' sake!, at superlativul poate fi absolut (very good -foarte bun) sau relativ (the one's wits' end). best- cel mai bun). sgN. a man G. a man's, of a man D. (to) a man Ac. a man pi. N. men G. men's, of men D. (to) men Ac. men XX Gradele de comparaţie se formează astfel: de „orice, oricare", interogative - „ceva, câţiva, câteva" etc. şi negative a) Adjectivele monosilabice primesc -er la comparativ şi -est la -„nici un,nici o"). superlativ: b) Adjective demonstrative (Demonstrative Adjectives): this, pi. these; that, pi: those; such I such a; another, other, the other; the long longer the longest former şi the latter; yon(d) (arhaic). thick thicker the thickest c) Adjective posesive (Possesive Adjectives): my, your; thy şi thine light lighter the lightest (arhaice), his, her, its, our, your, their. Dacă adjectivul se termină în -e, el primeşte numai consoana -r la d) Adjective interogative (Interrogative Adjectives): what...? comparativ şi consoanele -st la superlativ: which...? whose...? how much...? how many...? e) Adjective exclamative (Exclamatory Adjectives): what...! what fine finer the finest a(n)...! such...! such a(n)...! Consoana finală se dublează atunci când este precedată de o vocală f) Adjective relative pronominale (Pronominal Relative Adjectives): scurtă: which, what, whatever, whichever (ca în: / don't know which boy did that). red redder the reddest g) Adjective adverbiale (Adverbial Adjectives): alive, asleep, ajar, thin thinner the thinnest agape, abed, amiss etc. Se folosesc numai predicativ (ca în: The door rum rummer the rummest is ajar). -y final precedat de consoană se transformă în -i: h) Adjective numerale (Numeral Adjectives): two, five, a hundred and seven, the first, the twentieth etc. sly slier the sliest Adjectivele de două silabe terminate, în -y, -le, -er, -on şi -ow, precum i) Adjective nehotărâte (Indefinite Adjectives): every, each, a little, şi altele câteva fac gradele de comparaţie asemenea adjectivelor little, many, numerous, a series of, foregoing, next etc. j) Adjective negative (Negative Adjectives): no, not a(n), neither. monosilabice: the earliest earlier the commonest commoner the, ablest abler the narrowest narrower b) Adjectivele plurisilabice formează comparativul şi superlativul cu ajutorul adverbelor more (la comparativ) şi most (Ia superlativ): natural sensible amazing good bad, ill much; many little far old late. near more natural more sensible more amazing better worse more less further, farther older, elder later nearer the most natural the most sensible the most amazing the best the worst the most the least thefurhtest, the farthest the oldest, the eldest the latest, the last the nearest, the next early common able narrow Numeralul (The Numeral) § 22. Numerale cardinale (Cardinal Numerals): 1 one 2 two 3 three 4 four 5 five 6 six 7 seven 8 eight 9 nine 10 ten 11 eleven 12 twelve 13 thirteen 14 fourteen 15 fifteen 16 sixteen 17 seventeen 18 eighteen 19 nineteen 20- twenty 21 twenty-one 22 twenty-two 1000 1009 2 000 3 000 4 552 10 000 32 011 100 000 1 000 000 30 33 40 45 50 57 60 69 70 80 90 100 107 200 254 300 400 500 600 700 800 900 thirty thirty-three forty forty-five fifty fifty-seven sixty sixty-nine seventy eighty ninety alone hundred alone hundred and seven two hundred two hundred and fifty-four three hundred four hundred five hundred six hundred seven hundred eight hundred nine hundred c) O serie de adjective se compară neregulat: § 20. Adjectivele relative (Relative Adjectives) exprimă calităţi ale obiectelor prin raportare la alte obiecte (wooden, woollen- cu sufixul caracteristic -en). De regulă, ele nu au grade de comparaţie şi se folosesc numai atributiv (a wooden hut, a singing bird, a stone wall). § 21. Adjectivele determinative (Determinative Adjectives) nu exprimă calităţi ale obiectelor, pe care se mărginesc să le precizeze în diferite sensuri (cantitative, în spaţiu, în timp etc.). Cele mai multe nu au grade de comparaţie (o excepţie o constituie adjectivele little, much, many şi far, comparate, pentru motive didactice, la §19) şi se folosesc numai atributiv. Ele pot fi împărţite în următoarele grupări: a) Adjective apropiate de natura articolelor (Article-like Adjectives): some (în propoziţii afirmative); any (în propoziţii afirmative cu sensul alone thousand alone thousand and nine two thousand three thousand four thousand five hundred and fifty-two ten thousand thirty-two thousand and eleven alone hundred thousand alone million XXI în stilul oficial, anii se citesc cu ajutorul miilor sau sutelor (1970 § 24. Alte numerale: -fractionate (Fractional): 1/2 alone half, 1/3 alone third, 2/3 two - one thousand nine hundred and seventy), iar în stilul familiar sau thirds, 1/4 alone fourth, 3/4 three fourths, 1/5 alone fifth; 0.1 nought neutru, cu ajutorul zecilor (1970 - nineteen seventy). point one, 0.07 (nought) point nought seven, 9.97 nine point nine seven. - multiplicative (Multiplicative): double (dublu), twofold (dublu, îndoit), threefold (întreit),fourfold (împătrit). § 23. Numerale ordinale (Ordinal Numerals) - adverbiale (Adverbial): once (o dată), twice (de două ori), three times şi thrice (arhaic) (de trei ori),four times, five times. 1 the first 2 the second 3 the third Pronumele (The Pronoun) 4 the fourth 5 the fifth § 25. Pronumele personale (Personal Pronouns): 6 the sixth 7 the seventh Ac. G. N. D. 8 the eighth 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 30 33 40 45 50 57 60 69 70 80 90 100 107 200 254 300 400 500 600 700 800 900 1000 1009 2 000 3 000 4 552 1 000 000 the ninth the tenth the eleventh the twelfth the thirteenth the fourteenth the fifteenth the sixteenth the seventeenth the eighteenth the nineteenth the twentieth the twenty-first the twenty-second the thirtieth the thirty-third the fortieth the forty-fifth the fiftieth the fifty-seventh the sixtieth the sixty-ninth the seventieth the eightieth the ninetieth the hundredth the hundred and seventh the two hundredth the two hundred and fifty-fourth the three hundredth the four hundredth the five hundredth the six hundredth the seven hundredth the eight hundredth the nine hundredth tlie thousandth the thousand and ninth the two thousandth the three thousandth the four thousand five hundred andfifty-second the millionth I mine (v. şi pron. pos.) (to) me (to) you, thee (to) him (to) her (to) it (to) us (to) you (to) them me you, thee him her it us you them you, thou (arh.) yours, thine he she it we you, ye (arh.) they his hers ours yours theirs Dintre toate pronumele personale, it poate îndeplini cel mai mare număr de funcţii suplimentare, astfel: - o funcţie demonstrativă: Who is it? It's the postman. - o funcţie impersonală: It's three o'clock. I{ was January. It is raining. - o funcţie introductiv-anticipativă (cu infinitive şi propoziţii subiective): It's easy to learn that poem by heart. It is natural that she should act like that. - o funcţie introductivă - de întărire: It is he who rang up. It's tomorrow that I shall be in a position to give you an answer. It se întâlneşte, de asemenea, în funcţia de complement direct „nesemnificativ" după verbe formate prin conversiune; împreună cu acestea, el formează verbe-expresii cu un pronunţat caracter familiar: to lord it (a face pe stăpânul, pe lordul), to rough it (a face faţă, a se descurca). § 26. Pronume reflexive (Reflexive Pronouns) - întotdeauna neaccentuate, ca în I cut myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 27. Pronume de întărire (Emphatic Pronouns) - întotdeauna accentuate, ca în 7 did it myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 28. Pronume demonstrative (Demonstrative Pronouns): this, pi. these; that, pi. those; another, the other, the others; the one; ones; the... one (ca în Give me the blue one). XXII § 29. Pronume posesive (Possessive Pronouns): mine, yours, thine preteritul (numit adesea şi Past Tense), participiul trecut şi participiul nedefinit (numit uneori şi participiul prezent). (arhaic), his, hers, ours, yours, theirs. Verbele regulate formează preteritul şi participiul trecut cu ajutorul § 30. Pronume interogative (Interrogative Pronouns): wlw? whose? desinenţei -(e)d ca în: to ask (inf.) - asked (pret.) - asked (part, trecut) - asking (part, nedefinit) sau to love - loved - loved - loving. Atât to whom? whom? what? which? verbele regulate cât şi cele neregulate formează participiul nedefinit § 31. Pronume relative (Relative Pronouns): who, to whom, whom prin adăugarea la infinitiv a desinenţei -ing. Dacă infinitivul se termină (pentru persoane), whose (pentru persoane şi lucruri), that, (pentru în -e, aceasta cade (to love - loving, to make - making), cu unele persoane şi lucruri), which (pentru lucruri), but (după propoziţii excepţii (to be - being, to see - seeing). Pe de altă parte, consoana finală a infinitivului se dublează dacă este precedată de o vocală scurtă negative, cu sensul de „care să nu"), such (...) as. Propoziţiile relative introduse de who şi which au îndeosebi un (to stun - stunning, to run - running, to pop -popping). Verbele neregulate se caracterizează prin modificări mai mult sau caracter „descriptiv"', introducând informaţii neesenţiale pentru înţelegerea enunţului: Hisfriend, who is a good mathematician, may mai puţin importante ale preteritului şi/sau participiului trecut faţă help you (enunţul His friend may help you se poate dispensa de who de forma infinitivului (to go, went, gone, going; to write, wrote, is a good mathematician), pe câtă vreme cele introduse de that au written, writing; to bring, brought, brought, bringing). un caracter „restrictiv", „obligatoriu", că în: It's a question that I cannot answer (fără „that I cannot answer", enunţul este incomplet Lista principalelor verbe neregulate: sau îşi schimbă sensul: „It is a question" - „e o întrebare"). Pronumele relative în acuzativ pot fi omise (It is a question I cannot abode abiding to abide abode answer). arose arising arisen O varietate a prenumelor relative sunt pronumele relative-con­ to arise awaking awoke awaked junctive (who, what, which), care introduc propoziţii subordonate to awake awaked subiective, predicative şi completive, ca în: We didn't know who he being been was could be. to be bearing bore borne to bear born § 32. Pronume reciproce (Reciprocal Pronouns): each other, one beating beat beaten another; de asemenea, cu prepoziţii: for each other, by one another, to beat becoming became to become become to one another etc. begetting begot to beget begotten beginning begun began § 33 . Pronume numerale (Numeral Pronouns), ca în: Two of us to begin bending to bend bent bent were missing. The third was found out later. bereaving to bereave bereft bereft besought beseeching besought § 34. Pronume nehotărâte (Indefinite Pronouns): some, any, to beseech biding to bid bade somebody, anybody, everybody, something, everything, anything, little, bidden a little, one etc. bid bid binding to bind bound bound biting bitten bit § 35. Pronume negative (Negative Pronouns): nobody, no one, to bite bleeding to bleed bled bled neither, nothing. blowing to blow blown blew breaking to break broken broke breeding to breed bred bred Verbul (The Verb) bringing brought to bring brought building built built § 36. Verbele complexe (Complex Verbs) formează o parte în­ to build burning semnată a vocabularului englez şi sunt folosite la tot pasul în limba to burn burned burned vorbită. Ele sunt alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială: to burnt burnt come out, to bring up, to break out, to fail out, to take in, to shut up, to burst bursting burst burst to set forth. Foarte apropiate de verbele complexe sunt „verbele cu to buy buying bought bought prepoziţie obligatorie" (Verbs with Obligatory Preposition), cu alte can could cuvinte, verbe care fie că nu pot fi folosite fără o prepoziţie.într-un to cast casting cast cast context oarecare (to belong to, to rely on, to be accustomed to), fie to catch catching caught caught că îşi schimbă, într-o măsură mai mare sau mai mică, sensul, în funcţie to chide chiding chid(den) chid de prepoziţie (to look at - a privi la, to look for - a căuta, to look to choose choosing chosen chose after - a îngriji de, to look to - a vedea de, a avea grijă de etc.). cleaving to cleave cleft cleft clinging to cling clung clung coming to come come came costing § 37. Verbe regulate şi neregulate (Regular and Irregular Verbs). to cost cost cost creeping Pentru a putea conjuga un verb englez la toate modurile şi timpurile to creep crept crept este necesară cunoaşterea a patru forme de bază: infinitivul, to cut cutting cut cut ] XXIII ) to dare to to to to to deal dig do draw dream dared dealt dug did drew dreamt dreamed drank drove dwelt ate fell fed felt fought found fled flung flew forbade forgot forgave fosook froze got gave went grew hung had heard hewed hid hit held hurt kept knelt kneeled knitted knit knew laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lay lost made dared durst dealt dug done drawn dreamt dreamed drunk driven dwelt eaten fallen fed felt fought found fled flung flown forbidden forgotten forgiven forsaken frozen got (amer.) gotten given gone grown hung had heard hewn hewed hidden hit held hurt kept knelt kneeled knitted knit known laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lain lost made daring dealing digging doing drawing dreaming drinking driving dwelling eating falling feeding feeling fighting finding fleeing flinging flying forbidding forgetting forgiving forsaking freezing getting giving going growing hanging having . hearing hewing hiding hitting holding hurting keeping kneeling knitting knowing laying leading leaning leaping learning leaving lending letting lying losing making may to mean to meet to mow must to pay to put to read to rend to rid to ride to ring to rise to run to saw to say to see to seek to sell to send to set to shake shall to shear to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to shed shine shoe shoot show shred shrink shut sing sink sit slay sleep slide sling slink slit smell smite sow speak speed spell (înv.) might meant met mowed paid put read rent rid rode rang rose ran sawed said saw sought sold sent set shook (înv.) should sheared shed shone shod shot showed shred shrank shut sang sank sat slew slept slid slung slunk slit smelt smote sowed spoke sped spelled spelt spent spilt spilled spun span spat split spread meant met mown mowed paid put read rent rid ridden rung risen run sawn said seen sought sold sent set shaken shorn sheared shed shone shod shot shown shred shrunk shut sung sunk sat slain slept slid slung slunk slit smelt smitten sown spoken sped spelled spelt spent spilt spilled spun spat split spread meaning meeting mowing paying putting reading rending ridding riding ringing rising running sawing saying seeing seeking selling sending setting shaking shearing shedding shining shoeing shooting showing shredding shrinking shutting singing sinking sitting slaying steeping sliding slinging slinking slitting smelling smiting sowing speaking speeding spelling spending spilling spinning spitting splitting spreading to drink to drive to dwell to eat to fall to feed to feel tofight to find to flee to fling to fly to forbid to forget to forgive to forsake to freeze to get to to to to to to to to to to to to to give go grow hang have hear hew hide hit hold hurt keep kneel to knit to to to to know lay lead lean to leap to learn to to to to to to leave lend let lie lose make to spend to spill to spin to spit to split to spread i XXIV to spring to stand to steal to stick to sting to stink to strew to stride to strike to string to strive to swear to sweep to swell to swimto swing to take to teach to tear to tell to think to thrive to throw to thrust to tread to understand to wake sprang stood stole stuck stung stank stunk strewed strode struck strung strove swore swept swelled swam swung took taught tore told thought throve threw thrust trod understood waked woke. wore wove wept would won wound wrung wrote sprung stood stolen stuck stung stunk strewed strewn stridden struck strung striven sworn swept swollen swum swung taken taught torn told thought thriven thrown thrust trodden understood waked woke worn woven wept won wound wrung written springing standing stealing sticking stinging stinking strewing striding striking stringing striving swearing sweeping swelling swimming swinging taking teaching tearing telling thinking thriving throwing Lista verbelor modal-defective cu specificarea principalelor lor thrusting funcţii: treading a) Shall, should. Shall are valoare modală astăzi mai ales în understanding propoziţiile interogative, implicând necesitatea, oportunitatea etc.: waking . Shall I sum up the whole novel? (Să rezum întregul roman?). In . perioade mai vechi ale limbii, el putea exprima necesitatea în mod wearing to wear subliniat: Thou shall believe in Milton (Byron) (Trebuie să / Să crezi to weave weaving în Milton); to weep weeping Should exprimă necesitatea sau obligaţia internă, adesea will oportunitatea: You should obey your brother (Ar trebui /S-ar cuveni to win winning să asculţi de fratele dumitale); You should see the picture (Ar trebui / to wind winding Ar fi cazul să vezi filmul); de asemenea, probabilitatea: The child to wring wringing should be in the garden (Copilul trebuie să fie în grădină). to write writing b) Will, would. In propoziţii interogative, will se foloseşte la persoana a Ii-a pentru ca vorbitorul să afle dorinţa sau intenţia celui căruia i § 38. Verbele auxiliare (Auxiliary Verbs), cele cu ajutorul cărora se adresează: Will you take a walk? (Vrei să faci o plimbare?). Dorinţa se formează anumite timpuri verbale compuse, sunt: şi voinţa pot fi exprimate de will şi în propoziţiile enunţiative: If you to have, had, had (serveşte la formarea timpurilor Present Perfect, will (Dacă vrei). Past Perfect, Future Perfect, Conditional Past etc.) Would poate fi folosit în orice fel de propoziţii, Ia toate persoanele, to be, was, been (serveşte la formarea timpurilor diatezei pasive şi pentru a exprima voinţa, dorinţa sau intenţia: You would not be late? ale aspectului continuu) (N-ai să întârzii, nu-i aşa?). Ca preterit, would are sensul de „wanted shall şi will (la formarea timpurilor viitoare) to": He would not come? (Nu voia să vină). should şi would (la formarea condiţionalului trecut şi al viitorului c) Must exprimă fie necesitatea şi obligaţia externă privite din punctul în trecut; la formarea subjonctivului analitic) de vedere al vorbitorului (You must help him - Trebuie să-1 ajuţi), to let, let, let (la formarea imperativului) fie posibilitatea sau necesitatea logică (He must be working in his study may, might (la formarea subjonctivului analitic) Probabil că lucrează în biroul său; She must have been very pretty to do, did, done (la formarea propoziţiilor interogative, negative şi in her youth - Trebuie să fi fost foarte drăguţă în tinereţe). mixte, astfel: a) He speaks English; b) Does he speak English? c) He Absenţa necesităţii este redată prin needn 't (nu trebuie, nu e cazul) does not speak English; d) Does lie not speak English? dar: Does not - nu prin mustn 't care exprimă interdicţia în mod subliniat. the boy speak English?) d) To have to este un sinonim întrucâtva mai familiar al lui must, de care se deosebeşte şi prin aceea că exprimă o obligaţie sau necesitate § 39. Verbele modal-defective (Modal-Defective Verbs), o „obiectivă" (fără angajarea vorbitorului): You have to observe therule categorie de verbe extrem de importantă în limba engleză (Trebuie să respecţi regula■- „nu ai încotro", „asta e situaţia"). contemporană atât prin număr, cât şi prin frecvenţă şi multitudinea funcţiilor şi nuanţelor semantice, exprimă „modalitatea" („atitudinea vorbitorului faţă de enunţ") şi sunt „defective" prin aceea că, neavând toate formele de bază, nu pot fi conjugate la toate modurile şi timpurile. Ele mai prezintă şi următoarele particulartităţi: - sunt verbe cu predicaţie incompletă - se cer întotdeauna compli-. nite printr-un infinitiv, exprimat sau subînţeles: You must go at once. Must I? Cele mai multe sunt urmate de infinitive scurte; - cu excepţia lui to have to, ele nu au infinitiv; to be to este un infinitiv teoretic; must, may etc. sunt forme ale timpului prezent şi se traduc în mod convenţional prin infinitive româneşti („a trebui", „a putea"); - nici un verb modal-defectiv nu are participiu trecut; - formele would şi could reprezintă atât preteritul cât şi condiţionalul verbelor will şi can; formele should şi might se folosesc numai în funcţia de condiţional prezent (altădată aveau şi funcţia de preterit); must şi ought to sunt forme ale timpului prezent şi nu au preterit; - la persoana a IlI-a singular timpul prezent, verbele modal-defective nu primesc -s (he must, she can; dar he has, she is); - în propoziţiile interogative, negative şi mixte, ele nu sunt însoţite de auxiliarul do, did (Shall J start now? Can it be he?), cu excepţia lui to have to (Did you have to give it up?). XXV To have to (alături de to be obliged to etc.) îl poate înlocui pe must la timpurile la care acesta nu poate fi conjugat, de exemplu la preterit şi viitorul simplu: / had to begin. I shall have to speak to them. To have got to este un sinonim pronunţat familiar al lui to have to. Se foloseşte la Present Perfect: I've got to do it. e) To be to exprimă necesitatea mai ales ca parte a unui program dinainte stabilit: He is to return later (Urmează să se întoarcă mai târziu). f) Ought to este un sinonim mai „categoric" al lui should: You ought to help them (Ax trebui / S-ar cuveni / Ar fi de datoria ta să-i ajuţi). g) Can, could. Can exprimă îndeosebi putinţa, capacitatea, abilitatea: Can you lift this weight? (Poţi ridica greutatea aceasta?). In limba vorbită, poate fi folosit ca sinonim al lui may (a putea, a avea voie): Can I ask you something? (Pot să te-ntreb ceva?). Could se foloseşte fie ca preterit al lui can (He could not swim Nu ştia / Nu putea să înoate), fie ca prezent condiţional al acestuia (7 couldn't do that - N-aş putea face asta). La timpurile la care nu poate fi conjugat, can se înlocuieşte prin to be able to (I had not been able to come - Nu putusem veni). h) May. might. May exprimă posibilitatea (She may stay therefor another two days - E posibil să mai stea acolo două zile), permisiunea (May I smoke here? - Pot fuma aici?) sau nesiguranţa - în propoziţii interogative (Who may she be? - Cine să fie?). Interdicţia, în răspunsuri negative la întrebări în care may exprimă permisiunea, se redă cu ajutorul formei mustii 't (May I smoke here? - No, you mustn 't). Might este un sinonim atenuat (adesea mai politicos) al lui may (He might come any minute now — S-ar putea să vină dintr-o clipă în alta). La timpurile la care nu se poate conjuga, may se înlocuieşte prin to be permitted to şi to be allowed to (evident, atunci când implică ideea de permisiune): / had not been allowed to sing (Nu putusem cânta / Nu avusesem voie să cânt / Nu mi se permisese să cânt). i) Need. Ca verb modal, need nu se foloseşte în propoziţiile afirmative, ci numai în cele interogative şi negative, în întrebările indirecte, precum şi în propoziţiile care conţin cuvinte seminegative (I need hardly say that... - Nu mai e nevoie să spun că...; Need he go there? - Trebuie / E nevoie să se ducă acolo?). j) Dare. Dare se foloseşte fie cu infinitive scurte, fie cu infinitive lungi; în ultimul caz, el are o forţă modală mai accentuată. în propoziţiile interogative şi negative nu este însoţit de do, did, dar tendinţa modernă este de a-1 folosi cu infinitivul lung şi cu auxiliarul: Don't you dare to do that! (Să nu îndrăzneşti să faci una ca asta!). k) Şi verbul do, did poate avea o valoare modală şi anume în propoziţiile afirmative şi exclamative unde subliniază ideea exprimată de verbul notional: He does know them (Ba da, îi cunoaşte). Do come earlier! (Te rog, vino mai devreme!). posibilităţii sau imposibilităţii verbelor respective de a avea înţeles deplin singure sau numai cu o complinire oarecare). Un mare număr de verbe intranzitive - verbe care, într-un context dat, nu sunt însoţite de un complement direct - sunt verbe cu predicaţie completă în sensul că nu au nevoie de nici un fel de complinire pentru a constitui predicate: Nick is sleeping. The dogs were barking. When shall he come? Nobody spoke. Everybody wondered. Complinirile posibile, atunci când există în enunţ, pot fi eliminate fără a prejudicia valoarea semantică a verbului, de exemplu: Nick is sleeping (in his room, in the other house, on a chair etc.). The dogs were barking (in the courtyard, when he went to bed etc.). Verbele tranzitive - şi ele, foarte numeroase - se cer neapărat însoţite de un complement direct: I saw him. He dictated the text at a slow speed. What did you say? Sunt verbe cu predicaţie incompletă (alături de verbele auxiliare şi modale-defective). Pe de altă parte, un număr de verbe tranzitive pot fi însoţite de pronume reflexive (myself, yourself etc.), cu urmarea că ele devin verbe reflexive, dintre care multe pot fi folosite ca predicate depline, deci ca verbe cu predicaţie completă: He hurt himself. She had poisoned herself. Do you blame yourself (for having sucli an opportunity)'! în marea majoritate a cazurilor, însă, şi verbele intranzitive şi reflexive au compliniri mai mult sau mai puţin obligatorii: He belongs to another group. They considered themselves happy. Who is looking after the children? He flung himself to the grass. Predicaţia verbelor engleze şi române este departe de a fi concordantă întotdeauna. Există verbe tranzitive în engleză al căror echivalent românesc este intranzitiv (to enter a room - a intra într-o cameră), verbe intranzitive redate prin verbe tranzitive (lie looked at the sketch - privea schiţa) sau reflexive (he went there - se duse acolo) etc. Necunoaşterea corespondenţelor exacte între verbele engleze şi române sub raportul predicaţiei constituie una dintre cele mai importante surse de erori în folosirea uneia dintre cele două limbi. în dicţionarul de faţă s-a dat o deosebită atenţie acestor relaţii verbale, realizându-se uneori situaţii în aparenţă complicate de „tehnică lexicografică", de exemplu: to damage vb. tr. a pricinui pagube (cuiva), a păgubi (cu ac), a provoca pierderi (cuiva). to darken vb. tr. a întuneca, a face întuneric în. to elate vb. tr. a ridica moralul (cuiva). to elide vb. tr. (fon.) a elida; a face eliziunea (cu gen.). to obey vb. tr. a da ascultare (cu dat.); a asculta de; a se supune (cu dat.). to go vb. intr. II to ~ against a contrazice (cu ace), a fi contra/ împotriva (cu gen.). § 40. Verbe tranzitive, intranzitive şi reflexive (Transitive, Intransitive and Reflexive Verbs). După cum s-a putut vedea din §§ 38-39 , o serie de verbe auxiliare pot îndeplini şi funcţia de verbe modale, astfel: în I am thinking, am este verb auxiliar (serveşte la formarea timpului prezent continuu), iar în / am to come later este modal („urmează să", „trebuie"). Dar „polifuncţionalismul" nu caracterizează numai grupul verbelor auxiliare şi modale-defective; el se extinde şi la cea mai mare parte a seriei de verbe „noţionale" sau „principale" (verbe cu valoare semantică deplină) - şi aceasta, tot în sensul „predicaţiei" (al § 41. Diateza verbului (Voice of the Verb). Verbul englez are două diateze: diateza activă (Active Voice) şi diateza pasivă (Passive Voice), având aceleaşi funcţii ca în limba română. Diateza activă arată că acţiunea este săvârşită de subiectul gramatical al propoziţiei (He is writing a book - El scrie o carte), iar cea pasivă că acţiunea este suferită de subiectul gramatical (He has been examined - El a fost examinat). în paralel cu situaţia din limba română, timpurile diatezei pasive din engleză se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul trecut al verbului notional (de conjugat): sunt (prez.) întrebat era (imperf.) auzită vom fi (viit.) mustraţi / am (being) (Pres.) asked she was (Past.) heard we shall be (Future) scolded XXVI în general, în diferite limbi modeme, formele pasive ale verbelor sunt posibile numai atunci când verbul respectiv este tranzitiv la diateza sa activă (a citi - a fi citit: to read—to be read etc.). Şi limba engleză respectă acest principiu, dar, pe de altă parte, ea poate forma contrucţii pasive din verbe intranzitive, îndeosebi din verbe intranzitive cu prepoziţii obligatorii sau nu, precum şi din verbe care, la diateza activă, sunt intranzitive faţă de persoane (cum este, de exemplu, verbul to say - to say something (ac.) to somebody (dat.)): The children are well looked after (Copiii sunt bine îngrijiţi). / was answered at once (Mi s-a răspuns de îndată). He is supposed to deliver a lecture tomorrow (Se presupune că va ţine mâine o prele­ gere). He is said to be too lenient (Se presupune că e prea îngăduitor). poate fi percepută ca desfăşurându-se în timp etc.), nu se conjugă la timpurile aspectului continuu: a) verbele modale, majoritatea verbelor auxiliare, de asemenea: to belong to, to contain, to hold, to keep, to have („a avea, a poseda"), to own etc.; b) verbele percepţiei fizice: to see, to hear, to smell, to taste, to feel („a pipăi"); c) verbele care exprimă sentimente şi atitudini: to like, to love, to hate, to prefer, to dislike, to object etc.; d) verbele care exprimă dorinţe: to wish, to want, to desire; e) verbele care denumesc activităţi mentale: to know, to understand, to see („a înţelege"), to believe, to think („a crede, a socoti, a considera"), to doubt, to suppose etc. Conjugarea verbului to ask la toate modurile şi timpurile: I. THE INDICATIVE MOOD Present Tense Indefinite Aspect Active Voice / ask (eu) întreb you ask he, she, it asks we ask you ask they ask Passive Voice / am asked (eu) sunt întrebat you are asked he, she, it is asked we are asked you are asked they are asked Continuous Aspect I am asking (eu) întreb you are asking he, she, it is asking we are asking you are asking they are asking Present Perfect Indefinite Aspect I have asked (eu) am întrebat; (eu) întreb you have asked he, she, it has asked we have asked you have asked they have asked / have been asked (eu) am fost întrebat; (eu) sunt întrebat you have been asked he, she, it has been asked we have been asked you have been asked they tiave been asked Continuous Aspect I have been asking (eu) am întrebat; (eu) întreb you have been asking he, she it has been asking we have been asking you have been asking they have been asking / am being asked (eu) sunt întrebat you are being asked he, she, it is being asked we are being asked you are being asked they are being asked § 42. Aspectul verbului (Aspect of the Verb). în limba engleză există două aspecte (aspectul este o categorie gramaticală care, prin forme gramaticale distincte, îngăduie să se precizeze cum este concepută acţiunea verbului în timp): a) aspectul nedefinit (the Indefinite Aspect), prin care se exprimă acţiunea fără să se sublinieze ideea desfăşurării ei în timp. Timpurile verbale ale aspectului nedefinit sunt timpurile „obişnuite", de exemplu: He told us his story. They had travelled far and wide. I sliall return in no time. Do you often go to the theatre? b) aspectul continuu (the Continuous Aspect), prin care se sublini­ ază desfăşurarea în timp a acţiunii exprimate de un timp verbal. Timpurile aspectului continuu se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul nedefinit (în -ing) al verbului notional (de conjugat): What are you doing? (Ce faci? - în momentul de faţă, în intervalul de timp prezent). When I returned, he was sleeping (Când m-am întors, el dormea - stare în desfăşurare). / have been practising since four o'clock (exersez de la ora 4). § 43. Modurile (Moods). Atât numărul cât şi denumirea modurilor din engleza contemporană sunt probleme controversate, variind de la autor la autor. Pentru scopuri metodologice se poate vorbi despre existenţa a patru moduri: modul indicativ (the Indicative Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea exprimată de verb ca reală (The weather continues fine. John is late. She paints. She is painting. / didn't see them. Shakespeare has written 154 sonnets.); modul condiţional (the Conditional Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind condiţionate sau dezirabile (He would come if he were invited. I should like to listen to it.); modul subjonctiv (the Subjunctive Mood) - arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind presupuse, ipotetice (// is necessaiy that you should look it up . Go there at once lest he should be angry.); modul imperativ (the Imperative Mood) - exprimă un ordin, o rugăminte, o cerere, o invitaţie etc. (Now look here! Keep silent! Come and see me.) § 44. Conjugarea verbului (Conjugation of the Verb). Am menţionat la § 39 că verbele modale-defective, neavând toate formele de bază, nu pot fi conjugate la toate timpurile, şi modurile. La acestea trebuie să adăugăm că există şi verbe noţionale care nu pot fi conjugate deplin - în primul rând o serie de verbe care, datorită înţelesului lor (valoare semantică scăzută, valoare semantică ce nu XXVII Preterite Indefinite Aspect / asked (eu) am întrebat; (eu) întrebai; (eu) întrebam you asked he, she, it asked we asked you asked they asked I was asked (eu) am fost întrebat; (eu) fui întrebat; (eu) eram întrebat you were asked he, she, it was asked we were asked you were asked they were asked Future Perfect Indefinite Aspect / sliall have asked (eu) voi fi întrebat you will have asked he, she, it will have asked we shall have asked you will have asked they will have asked 1 shall have been asked (eu) voi fi fost întrebat you will have been asked he, she, it will have been asked we shall have been asked you will have been asked they will have been asked Continuous Aspect / was asking (eu) întrebam you were asking lie, she, it was asking we were asking you were asking they were asking Past Perfect Indefinite Aspect / Iiad asked (eu) întrebasem you had asked he, she, it had asked we had asked you had asked they had asked / had been asked (eu) fusesem întrebat you had been asked he, she, it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked Continuous Aspect 1 had been asking (eu) întrebasem; (eu) întrebam you had been asking he, she, it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking Near Future Indefinite Aspect / am going to ask (eu) am de gând să întreb; (eu) sunt pe cale de a întreba; (eu) voi întreba you are going to ask he, she, it is going to ask we are going to ask you are going to ask they are going to ask I am going to be asked (eu) sunt pe cale de a fi întrebat; (eu) voi fi întrebat you are going to be asked he, she, it is going to be asked we are going to be asked you are going to be asked they are going to be asked / was being asked (eu) eram întrebat you were being asked he, she, it was being asked we were being asked you were being asked they were being asked Continuous Aspect / shall have been asking (eu) voi fi întrebat you will have been asking he, she, it will have been asking we shall have been asking you will have been asking they will liave been asking Simple Future (Foretelling Future) Indefinite Aspect / shall ask (eu) voi întreba you will ask he, she, it will ask we shall ask you will ask they will ask I shall be asked (eu) voi fi întrebat you will be asked he, she, it will be asked we shall be asked you will be asked they will be asked Continuous Aspect I shall be asking (eu) voi întreba you will be asking he, she, it will be asking we shall be asking you will be asking they will be asking Simple Future (Future of Command, Promise and Determination; "Modal" Future) Indefinite Aspect / will ask (eu) voi întreba you shall ask he, she, it shall ask we will ask you sliall ask they shall ask I will be asked (eu) voi fi întrebat you shall be asked he, she, it shall be asked we will be asked you shall be asked they shall be asked Continuous Aspect / will be asking (eu) voi întreba you shall be asking he, she, it shall be asking we will be asking you shall be asking they shall be asking Continuous Aspect / am going to be asking etc. (formă mai curând teoretică) XXVIII II. THE CONDITIONAL MOOD Conditional Present Indefinite Aspect / should ask (eu) aş întreba you would ask he, she, it would ask we should ask you would ask they would ask I should be asked (eu) aş fi întrebat you would be asked he, she, it would be asked we should be asked you would be asked they would be asked Continuous Aspect I be asking (eu) să întreb; ca (eu) să întreb you be asking he, she, it be asking we be asking you be asking they be asking b) Preterite Indefinite Aspect Continuous Aspect I should be asking (eu) aş întreba you would be asking he, she, it would be asking we should be asking you would be asking they would be asking Conditional Past Continuous Aspect Indefinite Aspect I should have asked (eu) aş fi întrebat you would have asked he, she, it would have asked we should have asked you would have asked they would have asked 1 should iiave been asked (eu) aş fi fost întrebat you would have been asked he, she, it would have been asked we should have been asked you would have been asked they would have been asked I were asking (eu) să întreb; (eu) să fi întrebat; (eu) am întrebat you were asking he, she, it were asking we were asking you were asking they were asking c) Past Perfect Indefinite Aspect I had asked (eu) să fi întrebat you had asked he, she, it had asked we had asked you had asked they had asked I liad been asked (eu) să fi fost întrebat you had been asked he, she, it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked Continuous Aspect III. THE SUBJUNCTIVE MOOD The Synthetical Subjunctive (formă rar folosită, învechită - nu însă în engleza americană) a) Present Indefinite Aspect 1 ask (eu) să întreb; ca (eu) să întreb you ask he, she, it ask. we ask you ask they ask I be asked (eu) să fiu întrebat; ca (eu) să fiu întrebat you be asked lie, she, it be asked we be asked you be asked they be asked I had been asking (eu) să fi întrebat you had been asking he, she, it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking The Analytical Subjunctive Indefinite Aspect I should (might etc.) ask (eu) să întreb you should ask I should (might etc.) be asked (eu) să fiu întrebat you should be asked I asked (eu) să întreb; (eu) să fi întrebat; (eu) am întrebat you asked he, she, it asked we asked you asked they asked / were asked (eu) să fiu întrebat; (eu) să fi fost întrebat; (eu) am fost întrebat you were asked he, she, it were asked we were asked you were asked they were asked Continuous Aspect I should have been asking (eu) aş fi întrebat you would have been asking he, she, it would have been asking we should have been asking you would have been asking they would have been asking XXIX he, site, it should ask we should ask you should ask they should ask he, she, it should be asked we should be asked you should be asked they should be asked Continuous Aspect a) activ (Active Infinitive) (to go, to write, to have written, have seen); b) pasiv (Passive Infinitive) (to be seen, to have been seen, be seen, been written). Schemă a formelor infinitivale ale verbului to ask: Indefinite Aspect Continuous Aspect to be asking — a întreba 1 should {might etc.) be asking (eu) să întreb you should be asking he, she, it should be asking we, you, they should be asking Indefinite (Present) Active Indefinite (Present) Passive Perfect Active Perfect Passive to ask - a întreba IV. THE IMPERATIVE MOOD Indefinite Aspect let me ask! să întreb (eu)! ask! întreabă (tu)! let him, her, it ask! let us ask! ask! let them ask! let me be asked! să fiu întrebat (eu)! be asked! fii întrebat (tu)! let him, her, it be asked! let us be asked! let them be asked! to be asked — a fi 'întrebat to have asked - a fi to have been asking - a fi întrebat întrebat to have been asked a fi fost întrebat Infinitivul lung permite, în anumite cazuri, intercalarea unui adverb între particula to şi infinitivul scurt (Split Infinitive - infinitivul cu adverb intercalat, ad lit. „infinitivul despicat"): tofidly realize - a-şi da pe deplin seama, to again come — a veni din nou, to wholly agree - a fi întru totul de acord etc. Continuous Aspect let me be asking! să întreb (eu)! be asking! întreabă (tu)! let him, her, it be asking! let us be asking! be asking! let them be asking! § 45 . Formele nepersonale ale verbului (Non-personal/Infinite Forms of the Verb). Un număr de forme verbale ale căror echivalente sunt tratate ca „moduri" în alte limbi modeme sunt denumite „forme" (Forms) în gramaticile limbii engleze (întrucât nu formează predicate). Ele sunt: a) Infinitivul; b) Participiul în -ing; c) Gerund-ul; d) Participiul trecut. § 46. Infinitivul (The Infinitive). Infinitivul englez poate fi: a) lung (Long Infinitive), cu particula to (to go, to write, to have seen); b) scurt (Short Infinitive), fără particulă (go, write, have seen). De asemenea, el poate fi: a) nedefinit (sau „prezent") (Indefinite Infinitive) (to go, to write, go, write); b) perfect (Perfect Infinitive) (to have gone, to have written, to have seen, have gone, have written, have seen). Din punctul de vedere al aspectului, el poate fi: a) nedefinit (Indefinite Infinitive) (to go, to write, to have seen, have seen); b) continuu (Continuous Infinitive) (to be going, to be writing, to Itave been going, have been writing). Din punctul de vedere al diatezei, el poate fi: § 47. Construcţii infinitivale (Infinitive/ Infinitival Constmctions). în engleza contemporană există trei construcţii infinitivale specifice: a) Acuzativul cu infinitiv (The Accusative with the Infinitive), format dintr-un substantiv sau pronume în acuzativ şi un infinitiv, după verbe care exprimă dorinţa (to wish, to desire, to want), simpatia sau antipatia (to like, to dislike, to hate), activităţi ale simţurilor (to see, to hear, to perceive), activităţi mentale (to know, to believe, to suppose, to expect), ideea de cauzativ (to make, to cause, to determine), porunca (to order, to command): I want you to be more polite (Vreau să fii mai politicos); I hate you to do that (Nu vreau să faci asta); / saw him run away (L-am văzut fugind); / believe him to be a great specialist (Cred că e un mare specialist); They ordered him to return (l-au poruncit să se înapoieze). b) Nominativul cu infinitiv (The Nominative with the Infinitive), format dintr-un substantiv sau pronume Ia nominativ şi un infinitiv, după un număr de verbe ale percepţiei fizice sau mentale la pasiv (to see, to hear, to know, to consider, to suppose, to believe etc.), după verbele to happen, to chance, to prove, to turn out, precum şi după sintagmele to be likely, to be sure: He was supposed to run another race (Se presupunea că va mai participa la o întrecere); He is known to liave discovered the new chemical element (Se ştie că el a descoperit noul element chimic); He happens to be my friend (întâmplarea face să fie prieten cu mine, întâmplător e prietenul meu); They are likely to attend the meeting (Probabil că vor participa la şedinţă). c) Infinitivul cu For-To (The For-To Infinitive), format din prepoziţia for, un substantiv sau un pronume şi un infinitiv lung: That was a riddle for him to solve (Era o enigmă pe care trebuia s-o rezolve el). § 48 . Participiul în -ing (The -ing Participle) este reprezentat de a) Participiul nedefinit (The Indefinite Participle), denumit şi „participiul prezent" (The Present Participle): going (mergând), sleeping (dormind), striking (lovind), cu ajutorul căruia se formează timpurile aspectului continuu (I am reading - citesc, he was dancing — dansa, G. will be singing - G. va cânta) sau care reprezintă XXX complemente circumstanţiale sau atribute (Entering the room, he was § 52. Participiul trecut (The Past Participle). Participiul trecut este very much surprised to find nobody in - Intrând în cameră, fu foarte o formă care îndeplineşte funcţii caracteristic verbale, fiind de cele surprins să nu vadă pe nimeni înăuntru; the man sitting in the armchair mai multe ori un element constitutiv al timpurilor compuse (I have - omul care sade în fotoliu; so doing - procedând astfel, dacă procedezi written, she had recovered, they were askedj, ceea ce îl deosebeşte astfel etc.) şi b) Participiul perfect (The Perfect Participle): having fundamental de forma omonimică a adjectivului corespunzător (care gone (plecând, după ce a plecat, întrucât a plecat), having slept exprimă calitatea): in a written (adj.) form, a travelled (adj.) man (dormind, după ce a dormit, întrucât a dormit etc.), denumind acţiuni (comp. cu he had travelled a lot, în care travelled este participiu). sau stări care au avut loc înainte de cele exprimate de predicat: Having Uncle verbe engleze au dezvoltat adjective distincte ca formă alături written the letter, he wentfor a walk (După ce scrise/Scriind scrisoarea, de participii: se duse să se plimbe); Having spoken to the manager, he didn't think Participii Adjective it necessary to insist (Întrucât/Deoarece vorbise cu directorul, nu crezu bound j bounden de cuviinţă să mai insiste). cleft cloven drunk drunken loaded laden § 49. Construcţii participiale (Participial Constructions): loved beloved a) Acuzativul cu participiu (The Accusative with the Participle), melted molten format în acelaşi mod ca şi acuzativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de shrunk shrunken verbe. Deosebirea faţă de acuzativul cu infinitiv stă în aceea că struck stricken acuzativul cu participiu implică ideea de durată a acţiunii sau stării: sunk sunken Isaw him coming (L-am văzut venind, L-am văzut în timp ce venea); Notă. Adjectivele din lista de mai sus au fost şi participii trecute în b) Nominativul cu participiu (The Nominative with the Participle), perioade mai vechi de dezvoltare a limbii engleze. format în acelaşi mod ca şi nominativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de verbe, implicându-se ideea de durată a acţiunii sau stării: He was § 53. Nominativul cu participiu trecut (The Nominative with the seen coming (A fost văzut venind, A fost văzut pe când venea); c) Nominativul absolut (The Nominative Absolute), în care un Past Participle) este o construcţie formată dintr-un substantiv sau participiu nedefinit sau perfect are un subiect al său, diferit de cel al pronume în nominativ şi un participiu trecut cu care se află în raporturi propoziţiei: The agreement being signed, the participants in the predicative: The operation performed, the patient was carried into conference withdrew (Acordul fiind semnat / După ce s-a semnat the ward (Operaţia o dată efectuată, pacientul/bolnavul fu transportat în salon); The man stood still, his heart broken by the sight (Omul acordul, participanţii la conferinţă s-au retras / au plecat); d) Participiul absolut (The Participle Absolute), în care participiul stătu locului, cu inima zdrobită de cele ce văzuse). nu are nici o legătură cu subiectul: Weather permitting, we'll go to the mountains (Dacă ne va permite timpul, vom pleca la munte). Adverbul (The Adverb) § 50. Gerund-ul (The Gerund) este o formă în -ing având atât caracteristici verbale cât şi substantivale (concomitent, în acelaşi enunţ): His leaving so early surprised everybody (Faptul că a plecat atât de devreme a surprins pe toată lumea - his e un determinant nominal iar so early, adverb, un determinant verbal); After walking in the park a little he went shopping (După ce s-a plimbat puţin prin parc, s-a dus să facă cumpărături - after, prepoziţie, arată implicit că walking e substantiv; in the park şi a little, complemente circumstanţiale, demonstrează funcţia sa verbală). Gerundul poate fi nedefinit (Indefinite Gerund - going, singing, fighting, breaking) sau perfect (Perfect Gerund - having gone, having sung, having fought, having broken). § 54. Adverbele de mod (Adverbs of Manner) joacă faţă de verbe rolul pe care-1 joacă faţă de substantive adjectivele calitative, ceea ce le permite să aibă grade de comparaţie. Atât gradul comparativ cât şi gradul superlativ se formează în acelaşi mod ca şi superlativul adjectivelor: quick quicker the quickest quickly more quickly the most quickly early earlier the earliest beautifully more beautifully the most beautifully Majoritatea adverbelor de mod derivă din adjective calitative, având sufixul caracteristic -ly: beautiful - beautiful/)», natural - natural/y, nice - nicety, swift - swift/y. § 51. Alte forme în -ing. Cuvinte ca sightseeing în „Sightseeing annoyed her" (Vizitarea oraşului o plictisea) sau reading în „Reading was part of his programme in the afternoon " (Lectura/Cititul făcea parte din programul său de după-amiază) sunt substantive verbale (Verbal Nouns): substantive pentru că îndeplinesc funcţii caracteristice substantivelor (de categoria 5) şi verbale pentru că au o origine verbală. Cuvinte ca flying în „Do you belive in the existence of flying . saucers? " (Crezi în existenţa farfuriilor zburătoare?) sau singing în „singing bird" (pasăre cântătoare) sunt adjective verbale, comparabile cu adjectivele relative - atât că originea lor este verbală. § 55. Particulele adverbiale (Adverbial Particles) ţin de categoria adverbelor numai în sensul originii, al provenienţei. Ele nu au valoare semantică deplină şi îndeplinesc funcţii specifice, formând un tot cu verbul de care se ataşează - vasta categorie a verbelor complexe (to give in, to go on, to make up - v. şi § 36). § 56. Adverbele determinative (Determinative Adverbs) cele care, aşezate pe lângă verbe, adjective, sau alte adverbe, nu modifică înţele­ sul acestora, ci doar îl precizează în diferite sensuri, se subîmpart în: XXXI a) adverbe de loc (Adverbs of Place): here, there, everywhere, now]\ere, anywhere, upstairs, up, down, at home; b) adverbe de timp (Adverbs of Time): now, then, formerly, once, yesterday, last week; c) adverbe de cantitate, măsură, grad şi aproximaţie (Adverbs of Quantity, Measure, Degree and Approximation): much, little, a little, extremely, quite, nearly, almost; d) alte categorii: purposely (arată scopul), that is why (cauza), likely (probabilitatea) etc. § 60. Poziţia prepoziţiilor (Position of Prepositions). în mod obişnuit, prepoziţia precede substantivul sau echivalentul său (at noon, on the table, from the window, through the forest, by ten o'clock, before them), dar ea poate apărea şi în postpoziţie (mai ales în limba vorbită): - atunci când corelativul ei este aşezat la începutul unei propoziţii interogative: what were you talking about? - după un pronume relativ în acuzativ, exprimat sau omis: this is the man (whom, that) I wanted to tell you about; - în propoziţiile relative contrase: the ideas insisted upon; - atunci când, la începutul propoziţiei, what are sensul de „ceea ce": what he tried to hint at was perfectly ridiculous; - în unele construcţii pasive provenite din verbe intranzitive cu § 57. Adverbele interogative (Interrogative Adverbs): where? prepoziţii: his remark was not commented upon; when? how? how much? how many? why? etc. - în construcţii infinitivale eliptice: there are other things to pay attention to (aici to este prepoziţia caracteristică dativului). § 58. Adverbele conjunctive (Conjunctive Adverbs) - cele care leagă între ele propoziţii independente (so, therefore), ca în: He was a little tired, so he went to bed (Era puţin obosit, aşa că se duse să se culce). Conjuncţia (The Conjunction) § 61. Conjuncţiile pot fi: 1. Coordonatoare (Coordinating Conjunctions) a) copulative (Copulative Conjunctions): and, as well as, both... and...; Prepoziţia (The Preposition) b) disjunctive (Disjunctive Conjunctions): or, either... or...; c) adversative (Adversative Conjunctions): but, while, whereas; § 59. Pentru cei care învaţă limba engleză, prepoziţia constituie unul d) cauzal-consecutive (Causal Consecutive Prepositions): for, dintre cele mai dificile capitole de gramatică, datorită, în primul rând, faptului că sunt foarte numeroase, că majoritatea au foarte multe therefore, accordingly, consequently. sensuri şi că între unele din ele s-a creat o sinonimie bogată şi subtilă 2. Subordonatoare (Subordinating Conjunctions) (ideografică şi stilistică). O grupare impresionantă o reprezintă şi a) de loc (Conjunctions of Place): where, wherever; prepoziţiile obligatorii, mai ales cele care modifică sensul verbelor b) de timp (Conjunctions of Time): before, till, until, after, when; (v. § 36). Prepoziţiile pot exprima diferite raporturi: c) de mod (Conjunctions of Manner): (so) as; a) spaţiale (Space Prepositions): at, on, through, by, by the side of, d) de cauză (Conjunctions of Cause): for, because, since, as; about, below, above; e) condiţionale (Conditional Conjunctions): ;/, provided, unless; b) temporale (Temporal Prepositions): on, at, till, until, before, from, f) de scop (Conjunctions of Puipose, Final Conjunctions): that, so after; that, lest; c) cauzale (Causal Prepositions): because of, on account of, with, g) concesive (Conjunctions of Concession): though, although; through, of; h) comparative (Conjunctions of Comparison): than, as, as if, as d) finale (Final Prepositions): for, though; e) de referire (Prepositions Expressing Reference): about, on, of, i) consecutive (Conjunctions of Result): that, so that; concerning, regarding. j) alte conjuncţii: that (în propoziţii completive directe, subiective şi atributive). Prepoziţiile guvernează cazul acuzativ. SINTAXA Tipuri de propoziţii (Types of Sentences and Clauses) § 62. Propoziţiile în sensul de sentences (termen care se referă îndeosebi la propoziţiile independente iar, pe de altă parte, poate să însemne „fraze") pot fi clasificate astfel din punctul de vedere al modalităţii: a) enunţiative (Declarative Sentences, Statements): Thomas Malory is the author of Morte Darthur; She didn't utter a word; b) interogative (Interrogative Sentences): Did you speak to the secretary? în cadrul propoziţiilor interogative se disting: - întrebările generale (General Questions): Have you got a match? -întrebările speciale (Special Questions): When did he ring you up? What is he doing there? - întrebările alternative (Alternative Questions): Shall I take the train or the bus? - întrebările disjunctive (Disjunctive Questions) (formate dintr-un verb auxiliar sau modal şi pronume; sunt negative când enunţul este afirmativ şi afirmative cântl acesta este negativ): You've met him, haven't you? You can speak English, can't you? You speak English, XXXII don't you? Your brother-in-law learns French, doesn't he? He's Topica (Word-Order) sleeping, isn't he? John is not sleeping, is he? She can do it, can't § 64. în engleza contemporană, ordinea cuvintelor în propoziţie este she? Roses bloom in May, don 'tthey? It doesn 't snow in November, destul de strictă şi orice modificare a ei poate duce la greşeli, schimbări does it? c) imperative (Imperative Sentences): Get out! Go on! Stop talking! de sens sau de stil şi modalitate. Schemele de mai jos nu reprezintă dacât un punct de plecare pentru studierea problemei. Give me a helping hand, please. d) exclamative (Exclamatory Sentences): What a gorgeous sight it a) Topica în propoziţiile enunţiative was! Isn 't she lucky! He does speak English! în sensul de clauses (elementele alcătuitoare ale frazelor), propo­ I Subiect II Predicat III Compl. IV Compl. 0 ziţiile se împart în a) independente (Independent Clauses) - când (i., d.,prep.) circ. Compl. circ. raportul dintre ele în frază este un raport de coordonare, şi b) regente his left leg yesterday sprained He sau principale (Main/Principal Clauses) şi subordonate (Subordinated Yesterday he his left leg sprained Clauses) - când raportul este de subordonare. Propoziţiile subordonate 1 him a hint gave corespund, în linii mari, celor din limba română: subiective, Every predicative, completive directe etc. he to the used to go Notă. Am exclus din prezentul compendiu de gramatică tratarea părţilor morning beach didn't say such a Mary de propoziţie întrucât, la nivelul la care a fost acesta conceput, clasificarea şi thing analiza lor nu prezintă un interes deosebit. Everybody should the truth know about it Acordul dintre subiect şi predicat (Agreement between Subject and Predicate) b) în propoziţiile interogative întrebări generale § 63. Ca regulă generală, verbul care reprezintă predicatul sau formează partea personală a acestuia se acordă în număr cu I IV II III .-. 0 subiectul: He is playing with the other boys. They are playing on vb. aux. , mod. S P C.c. the lawn. John speaks fluently. c Dintre numeroasele excepţii sau situaţii „aparte" pot fi menţionate Did you see last week? Mr Jones următoarele: Have the pupils had any trouble a) Se acordă cu verbul la singular. with it? - unele substantive-denumiri de ştiinţă la plural: dynamics, physics, Can his sister spell yet? mathematics, ca în: Is physics difficult? Must I re-write the whole - unele substantive-denumiri de jocuri: billiards, skittles, nine-pins, text now? ca în: Skittles requires muscular force; - unele denumiri de boli: measles, mumps, ca în: Measles is catching; întrebări speciale - substantivul news, ca în: What's the news? - două sau mai multe substantive legate prin conjuncţia and dar 0 0 IV I II Ill caracterizând o aceeaşi persoană sau noţiune: By his death, a great Cuvânt vb. aux., S Cc. P c philosopher and writer was lost; mod. interog. - două substantive la singular legate prin either... or..., neither... did tell you him about it last night? nor..., not only... but also..., as well as...: Neither Mary nor her sister What can give me another Who — knows them; instance? - adjectivele each, every, either, neither (cu substantiv) şi pronumele How each, either, neither, somebody (şi alte pronume compuse de acelaşi cost? does it tip): Each plant has its scientific name; Is there anybody in the much supposed Where are we . parlour? Each influence and relationship has been duly considered; to meet? Neither was acceptable; Whom do they mean? - când, într-o serie de substantive, primul este la singular, acesta e precedat de there is: There is a map and two books on the desk. b) Se acordă cu verbul la singular şi la plural:. c) în propoziţiile imperative - pronumele none: None of them knows/know the answer; - what, who (în funcţie de situaţie): What is that? What are those? IV III I II Who is there? Who are there? P C.c. (S) c c) Se acordă cu verbul la plural: your coat! Take off - substantivele colective: The government are going to attend the the question Answer at once! ceremony; me your umbrella Give - substantivele pluralităţii: There are many people who agreed to (You) to it! go and see the proposal. XXXIII Să se reţină poziţia complementelor circumstanţiale de timp exprimate prin adverbe de timp nedefinit şi frecvenţă (Adverbs of Indefinite Time and Frequency) - ever, never, always, rarely, seldom, frequently, often etc.: a) între subiect şi predicat atunci când verbul este la o formă simplă (excepţie face însă verbul to be): They often came to our place; I seldom read in the evening; He is never late; b) între verbul auxiliar sau modal şi verbul noţional: She had never been there; I'll always remember that; I could never understand such an attitude (dar: Did you ever see the like?). Corespondenţa timpurilor (Sequence of Tenses) § 65. Dintre numeroasele reguli privind corespondenţa timpurilor verbale din limba engleză, cele mai importante sunt următoarele: 1) Un timp prezent (Present, Present Perfect) din propoziţia prin­ cipală poate fi însoţit de orice timp (cerut de logica şi intenţiile enunţului) în propoziţia subordonată: / think he was wrong; I think he is wrong; Are you sure that she has arrived here? I bet he won't come off victorious; 2) Un timp trecut (Preterite, Past Perfect) din principală este, în general, însoţit de un alt timp trecut în secundară, şi anume: - preterit + preterit pentru acţiuni simultane: I understood he was ;'// (Am înţeles că e bolnav); Did you see him when he was leaving the precincts? - preterit + Past Perfect pentru a exprima anterioritatea: He said he had crossed the river on foot (Spunea că a străbătut/că străbătuse râul cu piciorul); - preterit sau Past Perfect + Future-in-the Past (viitorul trecutului, identic ca formă cu prezentul condiţionalului) pentru a exprima posterioritatea: He announced that he would not participate in the race (A anunţat că nu va lua parte la cursă). Verbul din secundară poate fi la prezent, atunci când face parte dintr-un enunţ exprimând un adevăr general (ştiinţific etc.): Who proved that the Earth is round? Propoziţiile secundare relative, comparative, cauzale şi altele câteva nu sunt condiţionate temporal: Did you meet the man who is going to speak tonight? Last year lie was in poorer health than he is now; I didn't mention the problem to him, for I'll see him later today. 3) în propoziţiile temporale şi condiţionale, viitorul din propoziţia principală este însoţit - de timpul Present pentru a exprima simultaneitatea: I'll call on him when I can (când voi putea, când pot); - de timpul Present Perfect pentru a exprima anterioritatea: I'll go shopping when I have finished watering the flowers (după ce voi fi terminat / voi termina / termin cu stropitul florilor). Excepţiile sunt comparabile cu cele de la pct. 2). 4) Condiţionalul prezent din principală cere un preterit în secundară: I should help him if I could (L-aş ajuta dacă aş putea); He would do it if he were not so busy (Ar face-o dacă nu ar fi atât de ocupat); 5) Condiţionalul trecut din principală cere un Past Perfect în secundară: / should have helped him if I had been able to (L-aş fi ajutat dacă aş fi putut); He would have done it if he had not been so busy (Ar fi făcut-o dacă n-ar fi fost atât de ocupat); 6) în propoziţiile finale se foloseşte may atunci când în principală există un timp prezent, viitorul sau imperativul: I'll start earlier (so) that he may still meet me there (Voi pleca mai devreme, pentru ca el să mă mai întâlnească acolo); 7) în propoziţiile finale se foloseşte might (sau should în propoziţii finale negative) dacă în propoziţia principală verbul este la preterit: She hid the jam lest Mary should find and eat it (Ascunse gemul ca nu cumva Mary să-1 găsească şi să-1 mănânce). A. a1 [ei], pi. A' s , a's [eiz] s. 1. A, a, prima literă a alfabetului englez; a capital / large A A mare; a little / small a a mic; it is spelt with two a's se scrie cu doi a; from A to Z de la A la Z, de la alfa la omega, de la început până Ia sfârşit, de sus până jos. din fir în păr; cu desăvârşire, în întregime; (fa/u.) not to know A from B, not to know a large A from a bull's foot a nu şti nimic, a ii cu desăvârşire neştiutor; a fi prost, a fi bătut în cap; (fam.) A 1 , (amer.) A number one, A No. 1 dc prima clasă, minunat, straşnic, grozav. 2. (amer.) foarte bine, zece, nota cea mai mare pentru o lucrare şcolară; straight A foarte bine. nota maximă pe toată linia / Ia toate materiile. 3. (muz.) (nota) Ia; A major la major; A flat la bemol; A sharp la diez. a2; an [ci, mo.forme tari; o, an, n forme slabe] (a înaintea consoanelor în afară de h mut, an înaintea vocalelor, în afară de cete cu sunet semivocalic; a man, a horse; an hour, an eagle; a youth, a world, a one, a writ) art. nehot. 1. (cu funcţie anticipativă) un, o; a boy un băiat; a girl o fată; a table o masă; an eye un ochi; a man and (a) woman un bărbat şi o femeie; a chain and anchor un lanţ cu ancoră; a Mortimer un Mortimer. 2. (cu funcţie generică; de cele mai multe ori se traduce prin articolul hotărât românesc) a dog is an animal câinele este un animal. 3. (înaintea unor substantive-nume predicative; de cele mai multe ori nu se traduce) un, o; he is a student este student. 4. un (anume), o (anume); I know a Doctor Johnson cunosc (pe) un anume doctor Johnson. 5. un (acelaşi), o (aceeaşi); of a size dc o (aceeaşi) mărime sau măsură. 6. (cu funcţie numerică) un.o; un (singur), o (singură); a hundred o sută; it costs a penny costă un penny; I don't understand a word nu înţeleg un (singur) cuvânt. 7. (în funcţie numeric-distributivă; în acest sens a şi an reprezintă, de fapt, forme slabe ale prepoziţiei on; deseori nu se traduce) pe; într-un, într-o; twice a day dc două ori pe zi; 10 shillings a dozen zece şilingi duzina. 8. un (al doilea), o (a doua): a Byron un (al doilea) Byron. 9. (într-un număr de construcţii şi expresii a căror traducere românească nu-l păstrează) a fine excuse! frumoasă scuza!; what an idea! ce idee!; a few câţiva, câteva; a great deal mult(ă); a great many mulţi, multe: to be in a hurry a fi grăbit; to have a mind to a vrea să, a avea chef să; to be in a rage a li furios; many a hundred multe sute. 10. (într-nu număr de construcţii a căror traducere românească îl păstrează cu schimbarea ordinei cuvintelor) such a man un astfel de om; so wise a man un om atât dc înţelept; too lazy a boy un băiat prea leneş; half an hour o jumătate de oră. a3 [?I prep. (formă slabă a prep. oii) folosită ca prefix în adj. pred. şi adv. ca abed, alive, afoot, ashore şi în expresii ca to go a-begging a umbla cu cerşitul, a cerc dc pomană sau to go a-hunting a pleca la vânătoare. aardvark ['a:dvu:k[ s. (zool.) furnicar-african (Orycteropus afer). aard-wolf ['a:dwulfj s. (zool.) lup-dc-pământ (Proteles cristalus). Aaron I'eoran] s. 1. prelat, înaltă faţa bisericească. 2. (si.) vânzător ambulant. 3. (sl.) the ~ şeful (u/iei bande de hoţi). Aaron's rod ['sarenz'rod] s. (bot.) lumânărică (Verbăscum trapsus). aba ['aebs] s. (arab) 1. ţesătură din păr dc cămilă sau de capră. 2. pelerină (fără mâneci, purtată de arabi). abaa [ei'ba:] s. (fam.) 1. nesindicalist. 2. student care nu face parte din vreo asociaţie. abaca ['zeboko] s. 1. (bot.) cânepă dc Manila (Musa textilis). 2. (text.) manila, fibre dc manila. abacist ['asbosist] s. calculator, socotitor (care foloseşte un abac etc.). aback [o'baskj adv. înapoi, îndărăt. în urmă; în dos: to stand ~ from a se ţine departe dc, a se feri dc: to take (all) ~ a lua prin surprindere; a zăpăci: a uimi, a ului, a năuci; to be taken ~ a fi luat pe neaşteptate; a fi surprins sau buimăcit / zăpăcit / năucit; a se fâstâci, a se pierde, a-şi pierde cumpătul; (mar.) to lay ~ a contrabraţa, a masca (velele). abacus ['^bokos]./;/. abacuses [-iz] sau abaci ['a^bosai] s. 1. (mat.) abac, nomogramă, calculator universal, socotitoare. 2. (arhit.) abacă, partea dc sus a capitelului. 3. (mine) jgheab pentru spălarea aurului. Abaddon lo'basdan] s. 1. (bibi.) Abaddon, îngerul întunericului. 2. (şijig.) iad, gheenă. abaft [o'bcd't] (mar.) I. adv. la pupa; aproape dc pupa. II. prep. înapoia (cu geu.), îndărătul (cu gen.); ~ the beam înapoia traversei ancorei. abaiser [o'bcisor] s. negru animal (praf negru obţinut prin calci/tarea oaselor), abaka j'ffibsko] s. v. a b a c a . abalienate [aîb'cilioneit] vb. tr. 1 . (jur.) a aliena, a înstrăina. 2. (fig. înv.) a înstrăina, a pierde, a îndepărta dc Ia sine. abalienated [-id 1 adj. 1. (jur.) alienat, înstrăinat. 2. (med.) alienat mintal; senil. abalienation [je-cilia'neijon] s. 1. alienare, înstrăinare. 2. alienaţic (mintală); senilitate. abampere [sb'îempea1"] s. (electr.) amper absolut. abandon I. [o'basndon] vb- A. tr. 1 . a lăsa, a abandona, a părăsi, a lepăda; (mar.) to ~ ship a abandona vasul. 2. a renunţa la, a se lepăda de, a lăsa Ia o parte. 3. (înv.) to ~ over a lăsa (în seama), a încredinţa. B. refl. to ~ oneself to a se lăsa dus de, a se lăsa târât dc, a se lăsa în voia (cu geu.). a se deda (cu dat.); to ~ oneself t o despair a sc lăsa pradă deznădejdii / cuprins dc desperare; to ~ oneself to the idea of a se lăsa furat de ideca (cu gen.), a se lăsa pradă ideii de (a). C. intr. (sport) a abandona. II. [o'beendon şi pronunţia franceză) s. dezinvoltură; abandon; uitare de sine. abandoned [-d] adj. 1 . părăsit, abandonat, lăsat (deoparte, la o parte); lepădat; lăsat baltă / în paragină / la voia întâmplării, neîngrijit; dat uitării; ~ to despair pradă deznădejdii, cuprins dc desperare. 2. desfrânat, destrăbălat, stricat; pierdut; nestăpânit; an ~ wretch un ticălos fără leac, un nelegiuit; an ~ woman o femeie pierdută / stricată; ~ laughter râs nestăpânit. abandoned call [o'brendond rko:l] s. (tel.) convorbire telefonică anulata. abandonee [oiba^ndo'ni:] s. 1. (jur.) agent de asigurare în folosinţa căruia se lasă încărcătura asigurată a unui vas naufragiat sau epava. 2. (jur.) cesionar. 3. (pop.) vagabond, om fără căpătâi. abandoning [o'bEendonin] s. v. a b a n d o n m e n t (1,2). abandonment [o'ba^ndanmont] s. 1. lăsare, părăsire, neglijare, uitare, abandonare. 2. părăsire, renunţare. 3. v , a b a n d o n (II). 4. (jur.) renunţare la o acţiune, retragere a unei acţiuni. 5. (jur.) abandon. abarticulation ['a?boitikju'lci/n] s. 1 . (anat.) diartroză. 2. (med.) scrântirc, luxaţie. abase [o'bcis] vb. A. tr. 1. a înjosi, a umili, a degrada. 2. (înv.) a coborî, a micşora, a retrograda (în rang etc.) 3. (înv.) a coborî, a lăsa în jos (ochii). B. refl. a sc înjosi, a se umili. abasement [-mont] s. 1. înjosire, degradare, umilire; umilinţă. 2. (înv.) coborâre* micşorare, retrogradare. abash [s'bîe/J vb. tr. 1 . a ruşina; a face dc ruşine / de râs / dc ocară, a da dc ruşine. 2. a tulbura, a face să-şi piardă cumpătul, a stânjeni, a pune în încurcătură. abashed [-t] adj. (at) fâstâcit, stânjenit, ruşinat (dc, din cauza). abashment [-mont] s. 1. ruşine, ruşinarc. 2. încurcătură, jenă, zăpăceală, stinghereală. abasia [o'bcizio] s. (med.) abazic. abask [o'btKsk] adv. (prăjindu-se) Ia soare, (scăldându-se) în soare. abatable [o'bcitobll adj. (jur.) care poate fi anulat/ abrogat. abate [o'bcit] vb. A. tr. 1. a slăbi, a micşora (intensitatea, activitatea etc.); a domoli, a alina, a ostoi, a ogoi (durerea etc.); a face să înceteze (zgomotul etc.). 2. a coborî, a reduce, a micşora, a scădea (preţuri, impozite etc.). 3. (jur.) a anula, a abroga, a aboli. 4. a curma; a pune capăt (cu dat.), a înlătura (un abuz etc.). 5. a toci (ascuţişul). 6. a ciopli (o piatră). 7. (metal.) a desface, a slăbi; a supune tratamentului dc revenire. B. intr. (despre furtuni, epidemii, dureri etc.) a se micşora, a scădea, a sc calma, a slăbi, a se potoli, a sc linişti, a sc domoli. abatement [-mont] s. 1. micşorare, slăbire, domolire, scădere; uşurare, atenuare; potolire, alinare, ostoire, ogoirc. 2. reducere, scădere, descreştere, diminuare, micşorare; rabat. 3. (jur.) anulare, abrogare, abolire. 4. curmare, încetare. 5. talaş; aşchii. abater f-3r] s. (tehn.) amortizor. abat-jour [uTbo'3U3rj s. (jr.) abajur. abat(t)is [sg. 'aîbotis, -ii:, pi. -i:z] s. sg. si pi- (mii.) abatiză, palanca. abat(t)ised [o'bstist] adj. apărat cu abatiză / palanca. abattoir fi£ebo'two:r] s. (fr.) abator, zalhana. abat-voix [ia?ba?'v\vu: si pronunţia franceză] s. (fr.) (arhit.) ecran acustic. abaxial [geb'a^ksiolj adj. abaxial. abb [a3b] s. (text.) 1. urzeală, natră. 2. deşeuri de lână. abba ['xhs] s. v. a b a . abbacînate abbacinate [o'ba^sincit] vb. tr. (ist.) a orbi, a face să orbească (cu ajutorul unei bucăţi de metal înroşite la foc). abbacy ['rebosij s. 1 . rang / titlu / funcţie de abate. 2. abaţie; proprietate sau administraţie a unei abaţii / mănăstiri. abbatial [o'bci/ol] adj. de abate; de abaţie. abbatis [a'baîtis j s. v. a b a 11 i s . abbe ['jebei şi pronunţia franceză] s. (fr.) v. a b b o t . abbess ['zebis, 'a^besj s. 1. stareţă, egumenită, superioara unei mănăstiri. 2. (fa/u.) directoare de pensionat. abbey ['a?bi] ş. 1. abaţie, mănăstire. 2. v. a b b e y c h ti r c h . 3. (în Anglia) locuinţă somptuoasă, fostă abaţie. abbey church [~ 't/s.'t/J ş. biserică a unei mănăstiri. abbey lands [~ 'lsendzj ş. pi. pământuri / domenii / proprietăţi mănăstireşti. abbey lubber [~ 'lAb3r] s. 1. călugăr leneş. 2. leneş, trântor, pierde-vară. abbey man |~maen],p/. abbey men [~mcn] s. călugăr. abbot [ 'aebgt] s. abate, stareţ, egumen; (înv. glumeţ) ~ of unreason / misrule conducă­ torul petrecerilor de Crăciun. abbotcy [-si] s. (rar) v. a b b a c y . abbotship [-/ip] s. v. a b b a c y (1). abbreviate I . [o'bri:vieit] vb. A. tr. l.apr c s c ur t a,aabr c via.2. (mat.) a reduce (fracţii). B. intr. a folosi prescurtări. II. [o'briviitj adj. 1. scurtat. 2. (relativ) scurt. abbreviated [o'bri:vicitid| adj. 1. abreviat, prescurtat. 2. (despre vesminte) sumar. 3. (bot.) oprit în creştere, abreviat. abbreviation [oibri:vi'ci/on] s. 1. prescurtare, abreviere; abreviaţie. 2. (mat.) reducere (a unei fracţii). 3. (muz.) abrcvialură. abb wool l'seb \vul] s. v. a b b (2). ABC ['ei'bir'si:, 'eibk'si:] s. 1. alfabet. 2. abecedar. 3. noţiuni elementare/ rudimentare; clemente, baze; introducere; ~ of chemistry chimia elementară, noţiuni elementare de chimie; to be only at the ~ of a fi numai la primele noţiuni de; like~, as easy as ~ foarte uşor, extrem de simplu, simplu ca bună ziua. 4. indicator alfabetic al itinerariilor trenurilor, mersul trenurilor. ABC book ['eibi:'si: buk] s. abecedar. ABC guide [~gaid] s. v. A B C (4). ABC Powers Hpauoz] s. pi. Argentina, Brazilia şi Chile. ABC scholar [~ .skotor] ş. elev din clasele inferioare / din cursul inferior. Abderite [ra?bdorait] s. (fig-, fam.) nătâng, tont, nătărău. abdicant I'Ecbdikont] s. v. a b d i c a t o r . abdicate [ra?bdikeit] vb. A. tr. a abdica de la (tron); a abdica de Ia (principii); a renunţa la (un drept etc.); a demisiona din postul de, a-şi da demisia din; the king had ~d his throne in favour of his son regele abdicase de la tron în favoarea fiului sau. B. intr. 1 . a abdica, a demisiona. 2. a renunţa. abdication ['aîbdi'kci/sn] s. 1. abdicare (şiftg.). 2. depunere a unui mandat. 3. demisie. 4. (jur. rar) dezmoştenirc. 5. repudiere. abdicator ['a^bdikcito1'] s. persoană care abdică. abditory f'aebdîtori] s. (rar) ascunziş, ascunzătoare, tainiţă. abdomen ['abdomen; aDb'douman, -min, forme folosite în general de medici] s. (anat.) abdomen, pântece, burtă. abdominal [asb'dominl] «4A 1« (anat.) abdominal, de pântece. 2. (iht.) cu aripioarele abdominale pe pântece. abdominal cavity [~ 'kaoviti] s. (anat.) cavitate abdominală. abdominal fever [~ 'fi:v3rJ s. (med.) febră tifoidă, tifos abdominal. abdominal walls [~ Vo:lz] s. /;/. (anat.) pereţi abdominali. abdominothoracic [a3b'dominoupC:>:'ra;sik] adj. (anat.) abdomeno-toracic. abdominous [asb'dominos] adj. 1. (anat.) v. a b d o m i n a l (1). 2. (fam. rar) pântecos, burduhănos. abduce [a.'b'dju:s] vb. tr. 1. (anat. înv.) v. a b d u c t (1). 2. (fig.) a îndepărta, a abate. abducent muscle [eeb'djmsont 'nusl] s. (anat.) muşchi abductor. abduct [asb'dAkt, ob-J vb. tr. 1 . (fiziol.) a abduce; a deriva. 2. (jur.) a răpi, a fura (o persoană). abduction [asb'dAk/on, 3b-] adj. 1 . (anat.) (despre muşchi) abductor. 2. Our.) răpitor, persoană care răpeşte (pe cineva). abeam [a'bimi] adv. (mar.) Ia travers. abecedarian [leibisi'deorisn] I. adj. 1. aranjat în ordine alfabetică, alfabetic. 2. elementar, simplu. II. s. (mai ales amer.) 1. persoană care învaţă buchile. 2. începător, novice, învăţăcel. 3. dascăl, îndrumător. abecedarimn [Tcibi:si:'de3riom],pl. abecedaria [ieibi:si:'dfîorio] s. abecedar. abecedary [tcibir'sird^ri] I. adj. 1 . alfabetic. 2. neînvăţat, neinstruit. 3. v. a b e c e d a r i a n (I). II. s. 1. abecedar. 2. începător, novice. abed [o'bed] adv. 1. culcat (în pat), în pat, în aşternut; Ia pat; spre pat. 2- în durerile facerii. abele b'bi:l, 'cibolj s. (boţ.) plop-alb (Populus alba). abel tree ['cibal'tri:] s. v. a b e l e . aber J'cibo', 'asba1"] s. (mai ales cuvinte compuse) confluenţă (a două râuri). aberdavine [lasbodo'vainl s. v. a b e r d e v i n e . aberdevine [.Eeboda'vain] s. (omit.) scatiu (FringiUa spinus), Aberdonian [-a.'b:>'doimtenl s. locuitor din Aberdeen. aberrance [o'berons] s. 1 . greşeală, abatere, deviere de la drumul drept, rătăcire, îndepărtare. 2. (biol.) abatere de la tipul normal. aberrancy [a'ber^nsi] s. v. a b e r r a n c e . aberrant [o'beront] adj. 1. aberant, care sc abate, care se îndepărtează, care deviază. 2. (biol.) diferit de tipul normal, anormal, aberant. aberrate I'aeborcit] vb. intr. (rar) a se rătăci, a sc abate din cale. aberration basba'rcijbnj s. 1. deviere, îndepărtare de la calea obişnuită / de la calea (cea) dreaptă. 2. aberaţie; rătăcire a minţii, întunecare; mental ~ a) rătăcire a minţii; b) (jur.) demenţă. 3. greşeală, rătăcire. 4. (ftz., astron. etc.) aberaţie, deviaţie, deviere; (astron.) annual ~aberaţie anuală; (astron.) daily / d iurnal ~aberaţie diurnă. 5. (biol.) structură anormală; anomalie. aberrational [s\] adj. aberant, de aberaţie. aberration angle [asba'rcijbn 'asnglj s. (ftz., astron.) unghi de aberaţie. abet [a'bct] vb. tr. 1. a încuraja, a îndemna (la ceva rău); a aţâţa, a instiga; to ~ smb. in a crime a instiga pe cineva Ia crimă; (jur.) to aid and ~ smb. a fi complicele cuiva. 2. a încuraja (un viciu, o crimă). abetment [-niant] s. aţâţarc, instigare, încurajare (la ceva rău). abettal [-1] s. v. a b e t m e n t . abetter [-9r] s. v. a b e t t o r . abetting [-in] I . s. v. abetment; (jur.) aiding and ~ complicitate. II. adj. de aţâţarc, aţâţător, de instigare, instigator; de complicitate. abettor [-or] s. 1. aţâţător, instigator; autor moral; the ~is worse than the doer autorul moral c mai vinovat decât făptaşul. 2. (jur.) complice. abevacuation ['a;bi—] adj. inteligent, capabil. ablen ['geblin] s. v. a b l e t . ablepsia [ci'blcpsia] s. (med.; fig.) cecitate, orbire. ablepsy [o'blepsi, 'a;blcpsi] s. v. a b l e p s i a . able rating ['cibl 'rcitin] s. matroz, soldat din marina militară, able seaman [~ 'simian], pi. able seamen [~ 'simian, ~ rsi:mcn] s. (mar.) marinar de categoria întâi. ablet faeblit] s. (Hit.) albişoară. oblcţ, zorcan (Alburnus lucidus). ablin(g)s ['ciblinz] adv. (scot.) 1. poate, posibil, s-ar putea, se (prea) poate. 2. cam de, de aproximatiy. abloom [o'blu:m] adj. pred., adv. în floare, înflorit. abluent ['seblusnt] ş. detergent. ablush Is'blA/j adj. pred., adv. (înv.) roşu, înroşit, împurpurat, îmbujorat; congestionat (la faţă); all ~ with shame roşu (ca para focului) de ruşine. ablution l^'blui/snl s. 1. (mai ales pi.) (rel.) abluţiunc, spălare rituală. 2. (rel.) apa în care s-a făcut spălarea. 3. (med.) abluţiunc, spălare; (fam.) to perform one's ~s a se spăla. 4. (/e/m.) spălare; baleiaj. ablutionary [-?ri] adj. de abluţiune, de spălare. ably ['eiblij adv. cu dibăcie, cu îndemânare, cu iscusinţă; bine, cum se cuvine. abnegate ['a^bnigeitj vb. tr. 1. a-şi refuza, a se lipsi de, a nu-şi permite. 2. a renunţa ia, a renega, a se lepăda de. abnegation [laebni'gci/an] s. 1. negare; renegare, abjurare, lepădare. 2. respingere; renunţare. 3. (mai ales seIf-~) abnegaţie, jertfire de sine, lepădare de sine. abnormal [asb'nomisl] adj. 1. neobişnuit, excepţional, ieşit din comun; aberant, anormal, neregulat. 2. pervertit. abnormal contact [~ 'kontrekt] ş. (geol.) contact tectonic. abnormalism [x*b'n3:ni3liz.3m] s. v. a b n o r m i t y ( 1 ,2). abnormality [ia3bno:'iiKeliti[ s. 1. v. a b n o r m i t y (1, 2). 2.(med.) anomalie, diformitate. abnormally [a?b'no:ni3li] adv. neobişnuit, anormal, abnormal psychology [a^b'nomiol sai'knlad3i] s, (med.) psihopatologie. abnormity [eeb'nonniti] s. 1. anormalitate, ncrcgularitate, caracter neobişnuit; bizarerie. 2. anomalie, ncrcgularitate, abatere de la regulă. 3. diformitate. 4. monstruozi­ tate, urâciune; faptă monstruoasă. 5. monstru. abnormous fa?b'no:ni3s] adj. (rar) anormal; neobişnuit. Abo, abo ['a3bou] s. (austr. peior.) băştinaş. aboard [s'boid] I. adv. 1. (mar., av.) pe bord. la bord; (amer.ferov.) în vagoane; all ~! a) îmbarcarea! toată lumea pe bord! b) (amer.) (poftiţi) în vagoane!; (mar.) to go ~ a (se) urca pe bord: a se îmbarca. 2. în lung, de-a lungul, paralel; (/nor.) to keep the land ~ a naviga de-a lungul coastei, a naviga aproape de ţărm. ♦ (mar.) to fall / to run ~ a se ciocni (cu un vas); (fam.) to fall ~ of s m b. a) a alerga în întâmpinarea cuiva; b) a se arunca în braţele cuiva; close ~ aproape, alături. II. prep. pe bordul, la bordul (cu gen.); to go ~ a ship a se îmbarca, a se urca pe vapor; (amer.) to go ~ a train a se urca în tren. aboardship [-/ip] adv. (mar.) pe bord. la bord. abode1 [s'boud] s. 1. locuinţă, domiciliu, casă, reşedinţă; cămin, sălaş; sediu; to take up one's ~ a se stabili, a se aşeza; to make one's ~ somewhere a) a se stabili undeva; b) a poposi undeva, a zăbovi undeva; this is no ~ for us nu c o locuinţă pentru noi; nu c cazul să stăm aici, nu c de stat aici. 2. şedere, stat, rămânere; domicilierc; (jur.) place of ~ domiciliu. abode2 past şi part. trec. de la a b i d e . abogado [iu:b3'ga:dou] s. (span.) avocat. aboil [s'boil] adj. pred., adv. (şifig.) în fierbere, în clocot; (jig.) all ~ în marc fierbere. abolish [s'bMi/] vb. tr. a desfiinţa; a aboli; a anula; a abroga; a înlătura; a lichida; to ~ the exploitation of man by man a înlătura / a desfiinţa exploatarea omului de către om. abolishable [-sbl] adj. care poate sau urmează să fie desfiinţat etc. (v. a b o l i s h ) ; anulabil; abrogabil. abolishing [-in] s. v. a b o 1 i s h m c n t. abolishment [-msnt] ş. desfiinţare: abolire; anulare; abrogare; înlăturare, lichidare. abolition [pîeba'li/sn, -bou'I-] s. desfiinţare, abolire (mai ales a negoţului de sclavi); anulare; abrogare. abolitional [-al] adj. aboliţionist (v. a b o l i t i o n ) . abolitiondorn [-dam] s. (amer.) v. a b o l i t i o n i s m . abolitionism [-iz.?m] s. (is/.) abolitionism, antisclavagism (mişcare pentru abolirea sclaviei negrilor în S.V.A.). abolitionist [-ist] s. (ist.) aboliţionist, antisclavagist (v. a b o l i t i o n i s m ) . abolitionize [-aizl (ist. amer.) vb. A. intr. a face propagandă pentru abolitionism. B. ir. a atrage de partea aboliţionismului. abonia [s'boumo] s. (zool.) (şarpele) aboina (Boa aboma). A-bomb ['ei'bomj ş. bombă atomică. abomasum [irebo'mcisam] s. (zool.) cheag (despârţitură a stomacului). abominable [s'b.miinsbl] adj. scârbos, respingător, dezgustător, odios; abominabil; urâcios; neplăcut; antipatic, nesuferit. abominable snowman [~ isnouinam] s. yeti, om al zăpezilor (în Munţii Himalaia). abominably [-i] adv. scârbos etc. (v. a b o m i n a b l e ) . abominate [o'bomincit] vb. tr. 1. a urî; a detesta, a avea oroare de; I ~ doing it mi-c silă să fac asta. 2. (fam.) a nu-i plăcea, a nu avea la stomac, a nu înghiţi (pe cineva). abomination [o.bnmi'nci/^n] s. 1. ură; dezgust, scârbă, oroare; to hold / to have a thing in ~ a urî un lucru, a nu putea suferi / a detesta / a avea oroare de un lucru. 2. urâciune, monstruozitate; josnicie, mârşăvie, ticăloşie. 3. (fam. despre un lucru) oroare; porcărie. abonne [.Eeba'nci şi pronunţia franceză] s. (fr.) abonat. abonnement [a^bsnc'mum şi pronunţia franceză] s. (fr.) abonament. aboon [s'bum] adv. (scoţ.) v. a b o v e . abord [3'b^:d] (înv.) I. s. 1. apropiere. 2. primire călduroasă; salut. II. vb. tr. a se apropia de. III. adv. v. a b o a r d . abordage [3rb;i:did3] s. (amer. mar.) abordaj. aboriginal [ia3b3'rid33n3l, -bo'r-j I . adj. 1. primitiv, iniţial, primar. 2. esenţial, fundamental. 3. de baştină, băştinaş, indigen, autohton. 4. simplu, nefalsificat. II. s. băştinaş, indigen, autohton. aboriginary [pffib3'rid33n3ri,- bo'r-, -d3in-] s.v. a b o r i g i n a l (II). ab origine [a3bou'rid3ini] adv. (lat.) ab origine, de Ia început, de la obârşie, din capul locului. aborigines [iaeb3'rid3ini:z, -bo'r-] s. pi. băştinaşi, indigeni, aborigeni. abort [a'brxt] vb. intr. l .aa v orta. a lepăda, a naşte înainte de vreme. 2. (jig.) a se naşte mort. 3. (biol.) a rămâne steril. 4. (biol.) a nu se dezvolta; a se pipernici. 5. (jig.) a nu da rod, a rămâne steril / sterp. aborted [-idj adj. 1 . avortat. 2. nedezvoltat, pipernicit. abortion [3'bo:/3n] s. 1. avort, lepădare, naştere înainte de vreme. 2. monstru, avorton, pocitanie, stârpitură. 3. (fig.) nereuşită, eşec. insucces, ratare. 4. (biol.) oprire din creşterea normală; pipernicirc. abortional [-31] adj. 1. de avort, abortiv. 2. (jig.) nereuşit, neizbutit. abortionist [-ist] s. persoana care provoacă avorturi. abortive [3'bo:tiv] adj. 1. (despre mişteri) abortiv. prematur. 2. nereuşit, lipsit de succes, fără succes, neizbutit, ratat; an ~ scheme un plan născut mort; to render ~ a zădărnici (o încercare etc.); to prove ~ a nu reuşi, a da greş; a nu duce la nici un rezultat. 3. (med.) (despre medicamente etc.) abortiv, care produce avorturi. 4. (biol.) rudimentar, ncdezvoltat: oprit din creştere. abortiveness |-nis] s. caracter abortiv (şi fig.); insucces, nereuşită. a-bottom [a'botem] adv. (jam.) jos, la pământ; pe fund. abought [s'boit] past şi part. trec. de la a b y (c ) . aboulia [a'bmlia. -lja] s. (med.) abulie. aboulic [s'bidikj adj. (med.) abulic. abound [a'baund] vb. intr. 1. a prisosi, a abunda, a fi din belşug, a se găsi din belşug. 2. to ~ in a abunda în, a avea din belşug, a fi plin de; to ~ in courage a avea mult curaj; to ~ in one's own sense a sc conduce după capul său; to ~ with a) v. t o ~ i n; the museum ~s with old paintings muzeul c plin de tablouri vechi; b) a fi înţesat de, a eoleăi de. abounding abounding [-irj] adj. v. a b u n d a n t . about1 [o'baut] I. adv. 1. înjur, (de) jur împrejur, împrejur; roată; peste tot, în tot locul, pretutindeni; to look ~ a privi în jur; rumours are ~ circulă zvonuri; he went a long way ~ făcu un ocol serios; do n 't leave those papers ~ nu lăsa răvăşite hârtiile (acelea). 2. circa, aproximativ, cam, vreo; you are ~ right cam ai dreptate; ~ as big cam tot atât de marc; that's ~ aii cam asta c tot; it is ~ time ar cam fi timpul; give me ~ twenty dă-mi vreo douăzeci; I am now ~sick of it m-am cam săturat de asta; it is ~ four o'clock este aproximativ ora patru, să tot fie ceasul patru. 3 . (înv.) în circumferinţă, de jur împrejur; a mile ~ o milă în circumferinţă. 4. în direcţia opusă; invers, cu faţa în partea cealaltă; to face ~ a se întoarce; (/nil.) left ~! la stânga; (/nil.) right ~! la dreapta!; (mil.) ~ face / (amer.) turn! Ia stânga împrejur! 5. aproape, în apropiere, nu departe; he must be somewhere ~ trebuie să fie pe undeva pe aici. 6. pe punctul, gata, mai-mai, cât pe ce; he was ~ to fall era pe punctul de a cădea, mai-mai să cadă; (amer.) ~ and ~ asemenea, la fel, tot aşa; to be ~ a) a fi ocupat; b) a fi sculat, a fi în picioare; to be out / up and ~ a se întrema (după convalescenţă). II. prep. 1. în jurul, împrejurul, de jur împrejurul (cu gen.).2. prin;însusulşiîn josul (eugen.),- to walk ~ the room a umbla prin cameră. 3. despre, de; asupra (cu gen.); eu privire la, în ceea ce priveşte, referitor la; ~ that despre asta, cu privire la acest subiect; what is it all ~ ? despre ce este vorba?; I'll see ~ it am să mă îngrijesc eu / am eu grijă de asta; he went ~ his business se duse să-şi vadă de treburi; (fam.) what ~...? cum stăm cu...? ce ştii despre...? şi...? how ~...? ce-aţi zice despre... (o partidă de şah etc.)? to look ~ smth. a căuta ceva. 4. aproape de, lângă; în preajma, în jurul (cu gen.); din preajma, din jurul (cu gen.); la; the fields ~ Stratford câmpiile de lângă Stratford; the folks ~ us cei din preajma noastră, cei ce ne înconjoară; ~ here pe aici, pe la noi; I had all the documents ~ me aveam toate hârtiile la mine / asupra mea; ~ town un om de lume; what are you ~? ce faci (acolo)? ce ai de gând să faci?; mind what you are ~! fii atent, fii cu băgare de scamă! be quick ~ it! grăbeşte-te! you haven't been long ~it nu ţi-a trebuit mult timp ca să faci asta; (fam.) ~East corect, cum trebuie, cum se cuvine; there is smth. uncommon ~him e ceva neobişnuit în figura / înfăţişarea lui. 5. aproape de, (cam) pe Ia; ~ nightfall pe înserat. about2 vb. tr. (mar.) a schimba direcţia (vasului). about-face [~ 'feis] vb. intr. (md.) a face stânga împrejur. about length [~ 'IcrjG] s. (telm.) lungime aproximativă. about-sledge (hammer) [~ sled3 ('ha:mor)[ s. (telm.) baros. about speech [~ spirt/] s. (înv.) digresiune, vorbire pe ocolite, eircumlocuţiune. about-turn [~ rta:n] ş., interj, (mii.) stânga împrejur. above [S'DAV] I . adv. 1. deasupra; (mai) sus; as stated ~ după cum se spune mai sus, după cum se arată mai sus / mai înainte; the Powers ~ puterile cereşti. 2. deasupra (capului); în înalt, în înalturi; sus; a staircase leading ~ scară ce duce sus; from ~ desus. 3. în susul apei. 4 . (canad.) (despre temperatură) deasupra punctului de îngheţ. 5. (teatru) în fundul scenei. II. prep. 1. deasupra (cu gen); peste: în vârful (cu gen); ~ my head deasupra capului; the water reached ~ their knees apa Ic ajunse dincolo de genunchi; a mountain rises ~ the lake un munte domină lacul; his voice was heard ~ the din vocea liii domina vacarmul; ~boar d v. a b o v e - b o a r d ; ~ ground v. a b o v e - g r o u n d . 2. peste, mai mult decât, mai mult de,. în plus faţă de; mai presus de; ~ suspicion mai presus de orice bănuială; ~ praise mai presus de orice laudă; it is ~ me mă depăşeşte, nu înţeleg; over a n d ~ plan peste plan; ~ measure peste măsură; ~all mai mult decât orice, mai presus de toate; în primul rând; those ~me superiorii mei; he is ~ doing that c mai presus de aşa ceva, nu e în stare de aşa ceva; he is ~ taking advice e prea mândru ca să primească sfaturi; she is ~ twenty arc mai mult de douăzeci de ani; (fam.) to be ~ oneself a) a scăpa de sub control, a scăpa din mâna cuiva; b) a fi încrezut. 3. înaintea (cu gen.); înainte de; până la; it is not mentioned ~ the third century nu este semnalat înainte de secolul al IlI-ica. 4. (mai) la nord de. III. adj. mai sus-menţionat. mai sus-pomenit, mai sus-amintit, de mai sus; the ~ facts cele de mai sus. IV. s. the ~ cele de mai sus, cele mai sus-menţionate; (sl.) to come at the ~ of a învinge; a triumfa asupra (cu gen.). above-board [~'bD:d, - 'boad, -'--] I. adv. pe faţă; (în mod) deschis, cinstit. II. adj. cinstit, deschis, făţiş, franc, sincer. above-cited [~ 'saitid, -'--[ adj. v. a b o v e - q u o t e d . above-class [~ 'kla:s, -'—] adj. deasupra claselor. above-deck [~ 'dek] adj., adv. pred. pe punte. above-described [~ dis'kraibd] adj. descris mai sus. above-ground [~ 'graund, -'--] I . adv. în viaţă. II. adj. viu, care trăieşte. above-mentioned [-'mcii/ond, -'-.-] adj. mai sus-menţionat, mai sus-pomenit, mai sus-amintit. above-named [~ 'neimd, -'-- ] adj. v. a b o v e - m e n t i o n e d . above-quoted [~ 'kwoutid, -'-.--] adj. mai sus-eitat. above-said [~'sed, -'--] adj. v. a b o v e - m e n t i o n e d . ab ovo [aîb'ouvou] adv. (lat.) ab ovo, de la obârşie, de la început. abox [îi'bDks] adj. (mar.) contrabraţat. abracadabra ['osbroks'dasbro] s. 1. abracadabra, formulă magică; descântec; conjurarc. 2. absurditate, non-sens, elucubraţie; abracadabra, vorbe cabalistice. 3. amuletă, talisman. abradant [o'brcidant] s. (material) abraziv. abrade [a'breid] vb. A. tr . 1. a şterge, a rade; a eroda, a roade prin frecare. 2. a jupui; a roade (pielea). 3. (telm.) a şlefui, a poliza, a lustrui. B. in/r. a se uza prin frecare, a se roade; a se eroda. abraded shelf [o'brcidid '/elf] s. (geol.) platformă de abraziunc. abrader [o'brsido1*] 5. v. a b r a d a n t . Abraham ['eibrshami] s. (înv. în expr.) to sham ~ a face pe bolnavul. Abraham-coloured [~ 'k'Alod, - horn] adj. (maiales despre, barbă) de culoarea argasclii. 4 Abraham-man [~ 'incen], pl. Abraham-men ['men] s. (sl.) cerşetor care se preface că este bolnav. Abraham's bosom [~z 'buzom] s. (fam.) sânul lui Avraam. Abraham-sham [~ 'Jannj vb. intr. (şl.) (despre cerşetori) a face pe bolnavul, a se preface bolnav. Abraham's willing [~z 'wilinj s. (sl.) şiling. abranchian [o'brasrjkian] adj. (iht-, zool.) abrannial, fără branhii. abranchiate [o'brsrjkiitj adj. (ihţ., zool.) v. a b r a n c h i a n . abraser [o'brciz9r| s. v. a b r a d a n t . abrasion [a'brcijon] s. 1. roaderc, rosatură, jupuitură, julitură, zgârietură. 2. (med.) escoriaţie; abraziunc. 3. (fot.) zgârietură (pe stratul de emulsie). 4. (geol.) abraziunc, roadere (a ţărmului de către apa mării). 5. (te/m.) abraziune; şlefuire, polizare, lustruire; ştergere, roadere, radere; rosatură; uzură. abrasion testing [~ 'testirj] s. (telm.) probă de uzură. abrasive [o'brcisiv] I. adj. abraziv; de lustruit, de frecat, de şlefuit etc. II. s. (material) abraziv (şmirghel etc.). abrasive disk [~ 'disk] s. (telm.) disc de rectificat, piatră de polizor. abrasiveness [o'brcisivnis] s. (telm.) abrazivitate. abrasive stick [~ 'stikl s. (telm.) pilă de şlefuit. abreaction [ia;bn(:)'a3k/on] s. (psih.) abreacţie. abreast [a'brcst] I. adv. 1 . alături, în linie, în rând, pe aceeaşi linie, cot la cot; four ~ câte patru în rând; to keep ~ of/ with a se ţine în pas cu; a nu rămâne în urma (cu gen.). 2. (mar.) în linie şi Ia travers. 3. (fig.) la acelaşi nivel, în pas; to keep /to be ~ with the times a merge în pas cu vremea, a fi un'om al timpului său. II. prep. 1. (mar.) de-a curmezişul. 2. în pas cu; ~ the times în pas cu vremea. abreuvoir [rasbrar'vwa:] s. (fr.) bazin, rezervor de apă. abri [a3'bri: si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. adăpost. 2. (geol.) nişă. abridge [o'brid3J vb. tr. 1 . a prescurta, a abrevia; a reduce, a micşora. 2. a rezuma, a condensa. 3. a restrânge, a limita, a îngrădi (un drept etc.) A. to~o f a lipsi de, a priva de. abri dg ement [imant] s. 1. prescurtare. 2. text prescurtat; ediţie prescurtată. 3. rezumat; expunere sumară; compendiu, conspect. 4. îngrădire, restrângere, limitare (a drepturilor etc.). 5. ~ of privare/ lipsire de. abroach [o'brout/] adj., adv. pred. (despre butoaie) deschis, desfundat, cu can(e)a, eu cep; to set a cask ~ a da cep unui butoi. abroad [o'bro:d] adv. 1. pretutindeni, peste tot, oriunde; there is a rumour ~ that umblă vorba că, circulă zvonul ca, se zice că, se vorbeşte că; (despre zvonuri) to get ~ a circula, a se lăţi. 2. afară din casă, plecat, departe (de casă); în oraş; în lume, în lumea largă; the badger ventures ~ at dusk bursucul iese din vizuină pe înserat. 3. în străinătate, în ţări străine, peste graniţă; peste mări şi ţări; from ~ din străinătate; troops serving ~ trupe aflate în serviciu activ în afara Marii Britanii. 4. în greşeală; to be all ~ a) a-.şi greşi socotelile, a se înşela; b) a se pierde, a se fâstâci, a-şi pierde firea / cumpătul; c) a 0 * the schoolmaster is ~învăţătura fi complet dezorientat; d) (şl.) a şovăi, a fi nehotărât. * se răspândeşte tot mai mult. abrogable f'aîbrogsbl] adj. abrogabil, revocabil. abrogate ['asbrougeit, -ro-] vb. tr. a abroga, a revoca (o lege etc.) abrogation becbrougci/an, -ro'g-] s. abrogare, revocare (a unei legi etc.). abrotanum [o'brotanam] s. (bot.) un lemn exotic: lemn'ul-Domnului (Artemisia abrotanum). abrupt [s'brApt] I . adj. 1. abrupt, prăpăstios. 2. brusc, subit, neaşteptat; repede, grăbit, precipitat; întrerupt, Iară continuitate / legătură. 3. (despre gesturi, maniere) repezit, brusc; aspru, brutal, nepoliticos. 4. (despre stil) sacadat, abrupt. 5. (bot.) abrupt, abruptiform, trunchiat. II. s. (poetic, rar) prăpastie, abis, genune, hău. abrupt discharge [~ dis't/a:d3] s. 1. (hidr.) prag de deversare. 2. (telm.) evacuare bruscă. 3. (electr.) descărcare instantanee. abruption [o'brAp/on] ş. 1. întrerupere bruscă (a şirului de idei etc.). 2. (jîg.) distrugere, nimicire. 3. (geol.) afioriment, deschidere geologică. abruptly [o'brAptli] adv. 1. brusc, pe neaşteptate. 2. abrupt. abruptness [o'brAptnis] s. 1. caracter abrupt, aspect prăpăstios. 2. caracter brusc / năpraznic'/ neaşteptat. 3. lipsă de continuitate (în idei etc.). 4. asprime, bruscheţe; lipsă de politeţe. 5. sacadare; caracter abrupt (al stilului). Absalom faibsabm] s. (fig.) fiu iubit. abscess ['zebsis, -ses] s. 1 . (med.) abces, buboi, bubă; to lance an~ a deschide un abces. 2. (telm.) suflură, gol, por (la metale). absciss(a) [a2b'sis(o)],pl. abscissas [a?b'sisoz] sau abscissae [ajb'sisi:] s. (mat.) abscisă. abscission [seb^an, -/an] 1. s. (med.) tăiere, amputare, excizic. 2. (bot.) cădere (a fructelor, frunzelor etc.). absconce [asb'skDns] s. (bis.) felinar, lanternă (folosită la utrenie). abscond [ob'skond, a?b-] vb. intr. 1. a se ascunde (de obicei cu bani străini). 2. a-şi părăsi postul (în secret). 3. (from) a se ascunde (de), a se echiva (de la), a fugi (de judecată). 4. (jam.) a o şterge, a spăla'putina. 5. to ~ with a dispărea cu (ceva însuşit ilegal). absconder [-ar, a?b-] s. contuniace; dezertor, evadat. absconding [-in, asb-] I . adj. care fuge, care se eschivează. II. s. fugă, eschivare; evaziune; contumacie. absence fasbsans] s. 1 . absenţă, lipsă (fără învoire); ~ without leave a) (mil.) lipsă la apel; b) absenţă nemotivată; leave of ~ permisie, învoire; concediu; (jur.) sentenced in his ~ condamnat în contumacie; ~ from illness absenţă din cauză de boală. 2. durata absenţei. 3. (of) lipsă (de); in (the) ~ of definite information în lipsa unor informaţii precise. 4. (mai ales ~ of mind) neatenţie, distracţie, nebăgare de seamă. 5 absurdum absent I. ['sbsont] adj. 1. (from) absent (de la), plecat (din),- ~ with / on leave absent motivat. învoit; why were you ~from school? de ce ai lipsit de la şcoală?; ~from duty lipsă de la post, lipsă la apel; the ~ party is always to blame cei absenţi trag totdeauna ponoasele; (prav.) long ~soon forgotten ochii care nu se văd se uită. 2. inexistent, lipsă. 3. distrat, neatent. II. [asb'sent] vb.rejl. to ~ oneself from a se sustrage de la, a se eschiva de Ia, a lipsi de la. absentee [sebs3n'ti:,~sen~] I . s . 1. absent. 2. absenteist (mai ales moşier care nu locuieşte pe moşia sa sau stă în străinătate). 3. persoană care se sustrage / se eschivează de la ceva; evazionist. II. adj. absent; care locuieşte în altă parte (mat ales în străinătate). absenteeism [-izam] s, 1. neparticipare la lucru, la şedinţe etc. 2. absenţă; chiul. absenteeship [-/ip] s.v. a b s e n t e e i s m . absentia [aeb'scn/is] s. (lat.) (mai ales jur.) in ~ în lipsă, în absenţă, în contumacie; to be tried in ~ a fi judecat în lipsa / contumacie. absently ['aebssntli] adv. absent, cu neatenţie, (în mod) neatent, distrat; din distracţie, din neatenţie. absent-minded ['sbsant 'maindid,'-.--] adj. distrat, neatent, absent. absent-mindedly [-li] adv. v. a b s e n t l y . absent-mindedness [-nis] s. neatenţie, nebăgare de seamă, distracţie, absenţă. absinth(e) ['aebsin6] s. 1. (bot.) pelin (Artemisia sp.). 2. absint, pelin, bitter (băutură). absinthism ['ajbsin'Gizsm,] s. (med.) absintism. absinthium [eeb'sinSism,-jam] s.v. a b s i n t h ( e ) . absolute ['asbssluit, -lju;t] I . adj. 1. absolut, deplin, necondiţionat, nelimitat, neîngrădit. 2. absolut; complet, perfect. 3. absolut, independent, de sine stătător. 4. absolut, sigur, categoric. 5. absolut, pur, perfect, curat, veritabil, adevărat; it 's an ~ scandal este un adevărat scandal, e un scandal în regulă. 6. (despre decrete etc.) irevocabil. 7. (gram., mat.) absolut; ablative ~ ablativ absolut. 8. (pol.) absolut, arbitrar, (care domneşte) autocratic, despotic. II. s. (filoz.) the ~ absolutul. absolute alcohol [~ 'şlkshal] s. (chim.) alcool absolut / anhidru. absolute ceiling [~ 'si:lin] s. (av.) plafon absolut / teoretic. absolute clearance [~ 'klisransj ş. (tehn.) joc absolut / total. absolute liability [~ ilais'biliti] s. (ec.) obligaţie necondiţionată. absolutely ['sebssljuitli; 'a:bso'lju:tli,formă accentuată] adv. 1. (în mod) absolut, perfect, deplin etc. (v. absolute( I )); (gram . ) transitive verbs used ~ verbe tranzitive folosite absolut (fără complement direct). 2. (fam.) sigur, categorie, fără discuţie; ~ impossible! absolut imposibil! absolute majority ['a;bs9lju:t ma'dpriti] s. majoritate absolută. absolute monarchy [~ 'manakij ş. monarhic absolută. absoluteness l'sebsaljuitnis] s. 1. deplinătate, perfecţiune etc. (v. a b s o l u t e (I)). 2. caracter absolut. 3. absolut(ul). absolute parallax f ~ 'pa;rola;ks] s. (astron.) paralaxă absolută. absolute pressure [~ 'pre/s1"] s. (fiz.) presiune absolută. absolute temperature [~ 'tcmprit/3rj s. (fiz.) temperatură absolută. absolute vacuum [~ 'vaskjusm] $. (fiz.) vid absolut. absolute valency [~ 'veilonsi] s. (chim.) valenţă maximă. absolute weight [~ Vcit] s. (chim.) masă absolută. absolute zero l~ 'zisrou] s. fjiz.) zero absolut (-273°C). absolution [u-ebso'lm/on] s. 1. absolvire, iertare. 2. (rel.) dezlegare / iertare de păcate. 3. (jur.) achitare; eliberare de pedeapsă, obligaţie, angajament etc. absolutism [lEebsoliKtizam, -lju:t-] s. 1. (pol.) absolutism, domnie absolută / arbitrară. 2. (rel.) absolutism, doctrina atotputerniciei. 3. (estetică) doctrina frumosului în sine. 4. v. a b s o l u t e n e s s , absolutist [uebssliKtist, -lju:t-] I. adj. 1. despotic. 2. absolutist; care sprijină absolutismul. II. s. absolutist, partizan al absolutismului. absolutistic [icebsslu'tistik, -lju:'t-] adj. v. a b s o l u t i s t ( 1 ,1). absolutory [sb'soljutari], amer. 5b's3lJ3ito:ri] adj. având puterea de a absolvi. absolvable [sb'zolvsbl, amer. ^b'snlvsbl] adj. care poate fi absolvit, scuzabil. absolve [sb'zolv, amer. ob'sDlv] vb. tr. 1. (of) a ierta, a absolvi (de); (rel.) to ~ of sins a ierta păcatele, a dezlega de păcate. 2. (from) a elibera, a absolvi, a scuti, a dispensa (de răspundere, de obligaţii etc.). 3. (jur.) a achita, a absolvi şi a exonera. absolvent l-ant] ş. persoană care absolvă / iartă. absolvitor [-itar] s. (jur.) sentinţă de achitare (în Scoţia). absonant ['asbsansnt] adj. 1. (muz.) discordant, disonant. 2. (to, from) necorespunzător, opus, contrar (cu dat.). 3. nelalocul lui; iraţional; nejustificat. absorb [ab's^:b, sb'zo.b] vb. tr. 1, a suge, a absorbi. 2. a încorpora, a integra, a îngloba; to be ~ed by a se contopi cu. 3. a amortiza (izbiturile). 4. a înghiţi. 5. (fig.) a absorbi, a fi preocupat de; a asimila; ~ed in thoughts cufundat / adâncit în gânduri, dus pe gânduri; he is ~ed in tennis tot timpul şi-1 petrece jucând tenis, îl preocupă numai tenisul. 6. (fig.) a absorbi, a înmagazina, he had ~«d all the knowledge of his time îşi însuşise toată ştiinţa epocii sale. absorbability [-a'biliti] s. 1. capacitate de absorbire / absorbţie. 2. posibilitate de a fi absorbit. absorbable [-sbl] adj. absorbabil, care poate fi absorbit. absorbedly [-idli] adv. (cu un aer) preocupat; cu marc atenţie. absorbedness [-idnis] ş. capacitate de a fi absorbit / de absorbţie. absorbency [-ansi] s: v. a b s o r b e d n e s s . absorbent [sb'soibant] I . adj. absorbant. II. s. 1. absorbant, absorbent, substanţă absorbantă. 2. aparat de absorbţie. absorbent carbon [~ rka:ban] s, cărbune activ. absorbent cottonwool [~ 'kotnwull s. vată higroscopică. absorbent gland [~ 'glasnd] s. (anat.) ganglion limfatic. absorbent paper [~ 'peipa1"] s. hârtie absorbantă. absorbent system [~ 'şist ini] s. (anat.) sistem limfatic. absorber [ab's^bs1", ~'zo:b-] ş. 1. (chim.) vas de absorbţie, absorber; aparat de absorbţie. 2. substanţă higroscopică. 3. (tehn.) amortizor. absorbing [sb'sxbirj, -'zo:b-] I. adj. 1. absorbant, absorbitor. 2. captivant, atrăgător. II. s. absorbţie, absorbire, înghiţire, sugere; aspirarc. absorbing apparatus [~ .Eeps'reitas] s.v. a b s o r b e r . absorbing capacity [~ ka'passiti] s. putere / capacitate de absorbţie. absorbing column [~ 'kolam] s. (chim.) turn de absorbţie. absorbing washer [~ 'wo/a] s.v. a b s o r b e r (1). absorbite [ab's:):bait, -'ZD:D-] S.V. a b s o r b e n t c a r b o n . absorptiometer [abiSDip/i'omuV] s. (tehn.) absorbţiometru. absorption [ab'soip/an. Jza:p-] s. 1. absorbţie, absorbire, sugere; aspirare. 2. absor­ bire, preocupare, cufundare, adâncire în gânduri. 3. încorporare, integrare, înglobare. 4. amortizare (a sunetelor, a unui şoc etc). absorption circuit [~ 'sa:kit] s. (radio) circuit de absorbţie. absorption tube[~ 'tju:b] s. (chim.) eudiometru. absorptive [sb's^ptiv, -'zo:p-] adj. 1. absorbitor, absorbant, sugativ, aspirator. 2. de amortizare, care amortizează. absorptive power |~'paur] s.v. a b s o r b i n g c a p a c i t y . abstain [ab'stcin, aeb-] vb. intr. (from) a se abţine, a se (re)ţine, a se înfrâna, a se opri (dc la); to ~ from drinking a se abţine de la băutură; to ~ from force a se abţine de la violenţă, a nu recurge la violenţă. abstainer [-ar] s. 1. (şi total ~) abstinent, persoană care se înfrânează (mai ales de la băutură). 2. abstenţionist, persoană care se abţine dc la vot. abstemious [seb'stimiias, ob-] adj. 1. cumpătat, măsurat (la mâncare şi băutură); abstinent. 2. econom; sobru; frugal. abstemiously [-li] adv. sobru; frugal. abstemiousness l-nis] s. cumpătare, măsură; sobrietate, austeritate. abstention [asb'sten/an, ab-J s. 1. (from) abţinere, reţinere (de la). 2. abstenţiunc, abţinere (de Ia vot). 3. privaţiune. absterge [sb'sta:d3, a?b-] vb. tr. (med.) a spăla, a curăţa (a rană) (şijig.). abstergent [-3nt] I. adj. 1. care spală, curăţitor, detergent. 2. (med.) purgativ; dezinfectant. II. s. 1 . detergent, substanţă curăţitoarc / detergentă. 2. (med.) purgativ; dezinfectant. abstersion [sb'stai/an, a;b-] s. 1. curăţire, spălare. 2. (med.) purgare; dezinfectare. abstersive [sb'staisiv, xb-] adj. v. a b s t e r g e n t . abstinence ['rebstinans] s. 1. (from) abţinere, înfrânare (de la); abstinenţă; total ~ abţinere totală dc Ia băuturi alcoolice. 2. cumpătare, măsură; sobrietate, austeritate. abstinency ['aebstinsnsi] s. (rar) v. a b s t i n e n c e . abstinent ['sebstinsnt] adj. 1. cumpătat, măsurat; temperat, sobru. 2. abstinent, care nu bea. abstract I . ['sbstraekt] adj. 1. abstract; teoretic; ~idea idee abstractă. 2. abstract, dificil, greu dc înţeles. 3. abstract; general. 4. (în artă etc.) abstract. II. l'asbstraskt] s. 1. the ~ abstractul; in the ~ în (mod) abstract; în general. 2. abstracţie, termen abstract; cuvânt abstract. 3. rezumat, conspect; extras, extract; (element) esenţial, parte principală, miez. 4. catalog, listă. III. [aebs'traskt, 3bs-] vb. tr. 1. a scoate, a extrage, a abstrage. 2. a distrage, a abate (atenţia). 3. a rezuma, a extrage esenţialul din. 4. a subtiliza, a sustrage, a fura. 5. (chim.) a distila. abstracted [a?b'strsektid] adj. cufundat / adâncit în gânduri, neatent, dus (pe gânduri), preocupat, abstractedly [-li] adv. 1. (în) abstract. 2. distrat, neatent, cu gândurile în altă parte. 3. ~ from făcând abstracţie de. abstractedness [-nis] s. distracţie, neatenţie, abstracter [a^b'strakts1"] ş. autor al unui compendiu. abstraction [ffib'stra^k/^n, 3b-] s. 1. (fdoz. etc.) abstracţie. 2. noţiune sau idee abstractă. 3. (şi ~ of mind) distracţie, neatenţie. 4. subtilizare, furt. 5. (tehn.) îndepărtare, scoatere, evacuare; ~ of heat evacuarea căldurii; ~ of water a) deshidratare; b) evacuarea apei. 6. (chim.) extras / produs al distilării, abstractional [-al] adj. teoretic, abstractionism [-izsm] s. (arte) abstracţionism. abstractionist [-ist] s. (arte) abstractionist. abstractive [geb'straektiv, sb-] adj. 1. capabil de a abstractiza. 2. (fdoz.) obţinut prin abstractizare. abstractiveness [-nis] s. putere de abstracţie. abstractly [asb'strasktli] adv. v. a b s t r a c t e d l y . abstract noun ['asbstnekt 'naun] s. (gram.) substantiv abstract. abstract set [~ 'set] s. (mat.) mulţime abstractă. abstrahent ['asbstrshent] adj. (rar) abstract. abstruse [seb'strms, sb-] adj. 1. obscur, greu de înţeles, (de) neînţeles, încurcat, abstrus. 2. (fig.) profund, adânc. abstrusely [-li] adv. abstrus; complicat. abstruseness [-nis] s.l.v. a b s t r u s i t y (1). 2. complexitate. abstrusity [-iti, ab-] s. 1. neclaritate, obscuritate. 2. punct neclar. absurd lab'ssxl] adj. absurd, fără noimă, iraţional, contrar raţiunii; nelalocul lui; ridicol, prostesc, stupid, caraghios; it's ~î c absurd! c ridicol! n-are nici un sens! absurdity [-iti] s. absurditate, prostie, nonsens. absurdly [-li] adv. absurd etc. (v. a b s u r d). absurdness [-nis] s. v. a b s u r d i t y . absurdum [-sb'sadsm] s. (lat.) absurd, absurditate; to reduce ad ~ a reduce la absurd. abulia 6 abulia [o'bju:lio, -ljo] s. (merf.) abulie. abundance [o'bAndons] s. 1. belşug, abundenţă: prisos, prisosinţă; surplus; mulţime, număr mare; afluenţă; we have everything in ~ avem de toate din belşug; ~ of din belşug, foarte mulţi, nenumăraţi; foarte mull(ă); he has got ~ of friends arc nenumăraţi prieteni; I took ~ of pains mi-am dat multă osteneală; ~ of the heart prisosul inimii. 2. bunăstare, înflorire, prosperitate; bogăţie; to live in ~ a avea de toate (din belşug). abundant [o'bAndont] adj. 1. îmbelşugat, abundent. 2. ~ in bogat în, plin de, având din belşug. abundantly [-Ii| aaV. din belşug, cu prisosinţă; copios. abuse I. [o'bju:z] vb. tr. 1.a abuza de, a face abuz de, a întrebuinţa excesiv. 2. a înjura; a arunca vorbe de ocară (cu dat.), a spune cuvinte jignitoare (cu aat.). 3. a bârfi, a ponegri. 4. a maltrata, a se purta rău eu; a abuza de. 5. a perverti, a schimba în rău. 6. (înv.) a necinsti, a viola, a seduce. 7.'(înv.) a înşela, a induce în eroare (azi numai la pasiv). II. [o'bju:s] s. 1. abuz, întrebuinţare excesivă / exagerată / abuzivă. 2. abuz, practică ilegală; ~ of administrative authority abuz de autoritate, abuz de putere; ~ of trust abuz de încredere. 3. perversiune, pervertire. 4. insultă, ocară, ofensă, jignire; insulte; înjurătură, vorbă de ocară; înjurături. 5. (i/iv.) înşelăciune, amăgire. abuser [o'bju:zor] s. 1. seducător (de minore). 2. detractor, defăimător. abusive [o'bju:siv] adj. 1. abuziv, excesiv. 2. abuziv, arbitrar; ilegal: necinstit. 3. insultător, ofensator, jignitor; ~ language vorbe de ocară; insulte. 4. (biv.) înşelător, amăgitor. abusively [-li] aaV. (în mod) abuziv. abusiveness [-nis] s. 1. caracter abuziv. 2. insulte; jigniri. 3. clevetiri, bârfeli. abut [o'bAt] I. vb. A. intr. to ~ against a se sprijini pe, a se rezema pe, a se rezema de; to ~ o n / upon a) v. t o ~ a g a i n s t ; b) a se învecina cu, a se mărgini cu; a atinge (cu ac.)," c) a se îmbuca cu. B. tr. a se învecina eu. II. s. (lehn.) capăt, ştorţ, pavea de lemn; sprijin, proptea; pivot, talpă. abutilon [o'bju:tilon] s. (bot.) pristolnic (Almlilon avhennae). abutment [o'bAtmont] s. 1. limită, margine; hat, răzor, hotar. 2. (constr.) piciorul bolţii; contrafort; contrafişă, consolă; pilastru; (arliit.) impostă; (hidr.) culce (la poduri, baraje). 3. (telul.) presiune axială I centrică. abutment bay [~ bei] s. (constr.) deschiderea marginală a unui pod. abutment pr e ssu re [~ipre/or] s. (constr.) contrapresiunc, presiune de reazem. abutment stone [~ istoun] s. (constr.) piatră de reazem, cuzinet. abuttal [o'bAtl] s. hat, răzor, hotar; piatră de hotar. abutter ]o'bAtor] s. (jur.) (proprietar) vecin. abutting [o'bAtirj] I. adj. 1. învecinat, mărginaş, alăturat. 2. (arhit.) proeminent, ieşit în afară. II. s. răspântie, răscruce, ramificaţie de drumuri. abutting joint [~ 'd3oint] s. (tehn.) îmbinare sau sudare cap la cap. abutting surface [~ 's3:fisj s. suprafaţă de contact. abuz(z) [o'bAz] aay. prea\ bâzâind, zumzăind. aby(e) [o'bai] past si part. trec. abought [o'bo:t[ (înv.) vb. A. tr. a plăti pentru, a se căi de / pentru; he shall ~ it! o să se căiască el (pentru asta)! B. i/itr. a dura, a rezista. abysm [o'bizam] (poetic) I. s. genune, prăpastie, adâncuri, hău, abis. II. vb. tr. a arunca în prăpastie. abysmal [o'bizmal] adj. fără fund; adânc (mai ales jig.); ~ ignorance ignoranţă fără margini. abysmally ]-i] adv. extraordinar (de). abyss [o'bis] s. 1. haos. haosul primar. 2. prăpastie, abis, genune. 3. adâncul oceanului. 4. (jig.) gheenă, iad, infern. abyssal [-al] adj. abisal, de / din adâncuri. abyssal floor [o'bisal ' f b: r ] s. (geol.) depresiune abisală. abyssal zone [~ 'zoun] s. zonă abisală. Abyssinian [.ffibi'sinjon, -bo's-] adj., s. abisinian, etiopian. acacia [o'keijo] s. 1. (bot.) acacia (Acacia sp.); bastard / common / false ~ salcâm (Robiniapseudacacia).2.v. a c a c i a g u m . acacia gum [~ gAin] s. gumă arabică. academe ['aîko'dkm] s. (poetic) şcoală. academic [.aiko'demik] I- adj. 1. academie; (despre carieră etc.) universitar; the ~year anul universitar. 2. academic, dc academic. 3. (fig.) academic; pedant; abstract, teoretic. 4. (fig.) convenţional; tradiţional. II. s. 1. universitar. 2. pi. argumente pur teoretice, argumente pur scolastice. 3. pi. v. a c a d e m i c a l (II). academical [-al] I. adj. academic, universitar. II. s. pl. uniformă academică, robă şi bonetă. academically [-oii] aaV. (în mod) academic. academician [o.kajdo'mi/on, -de'm-, -di'm-] s. 1. academician, membru al academiei; Royal Academician membru al Academiei regale (dc arte frumoase) din Londra. 2. (sl.) hoţ. 3. (sl.) prostituată. academicism [lEeko'demosizam, -mi-] s. pedanterie; formalism. academics [iska'dcmiks] s. pl. filozofic platonică. academism [o'kasdomizom] s. v. a c a d e m i c i s m . academy [oluedomi] s. 1. academie; universitate; institut de învăţământ superior; (amer.) şcoală medic (particulară); pension, institut. 2. the Academy Academia dc artă din Londra sau expoziţia sa anuală. 3. şcoală specială, instituţie specială dc învăţământ, academie; Military Academy academic militară, şcoală militară; riding ~ şcoală dc echitaţic / călărie; ~ of music conservator, academie dc muzică; şcoală de muzică. 4. (sl.) bandă dc hoţi. 5. (sl.) speluncă, loc de întâlnire a hoţilor, prostituatelor sau cartoforilor. 6. (sl.) gherlă, închisoare, puşcărie. 7. (scot.) liceu clasic. academy figure [~ Tigor] s. (arte) schiţă după model, academic. acajou [a;ko'3u:] s. (bot.) acaju, mahon; lemn provenind de la specii din genurile Swietenia, Kliaya s.a. acantha [o'kamOo] s. (bot.) ghimpe, spin. acantliaceous [.a:kon'6cifos] adj. (bol.) 1. cu ghimpi, spinos, ţepos. 2. care face parte din familia Acanthaceae. acanthite [o'krenOait] s. (mineral) acantit, argentit. acanthous [o'kaînBos] adj. (bot.) cu ghimpi, cu spini. acanthus [o'kaai9os],pl. acanthuses [-iz] sau acanthi [a'kaenOai] s. 1. (bot.) talpa-ursului, acant(ă) (Acanthus sp.). 2. (arhit.) acant(ă), (ornament în formă dc) frunză. acapsular [as'kajpsjulo, o'k-] adj. (bot.) fără capsulă, acapsular. acardia [a?'ku:dio] s. (med.) acardie. acariasis [ia?ko'raiosis] s. (bot.) acarioză. acaricide [o'kaerisaid, 'a;ko-] s. (agr., chim.) acaricid, substanţă acaricidă. acarid ['aîksrid] s. (entom.) acarian. acarology [ia5ko'rolod3i] s. (entom.) acarologic. acarpous [o'ku:pos] adj. (bot.) acarp. lipsit de fruct. acarus f'aîkoros], pl. acari [-rai] s. (entom.) acarian (Acarus). acatalectic [se.kaats'lcktik, o'k-] adj. (metr.) acatalectic. acaudal [as'koidl, -o'k-] aay. fără coadă. acaulescence [ijeko:'lcs3ns] s. (bot.) acaulescenţă, lipsa tulpinii. acaulescent [iffiko:'lcs3nt] adj. (bot.) acaulescent, fără tulpină. accede [a?k'si:d, ok-] vb. intr. 1. to ~ to a intra în (funcţie, posesiune, asociaţie etc.); a se urca pe (tron). 2. (to) a se asocia, a se uni (cu), a se afilia (la sau cu aat.) a se ralia (la sau cu dat.), a adera (la); to ~ to a party a adera la un partid, a se înscrie într-un partid; to ~ to an alliance a adera la o alianţă, a intra într-o alianţă. 3. (to) a accepta, a aproba; he ~d to my request mi-a satisfăcut cererea. accelerant [aek'scloront, ok-j s. (chim.) catalizator. accelerate [ask'sclorcit, ok-] vb. A. tr. a grăbi, a zori, a iuţi, a accelera, a precipita. B. intr. a se accelera, a-şi mări viteza. accelerating [-iij, ok-J adj. accelerator, care iuţeşte / grăbeşte. accelerating force [~ To:s] s. (fiz.) forţă de acceleraţie, forţă acceleratoare. acceleration [aikiscte'rci/an, ok-] s. grăbire, iuţire; (fiz.) acceleraţie; ~ of gravity acceleraţia gravitaţiei, acceleraţie pământească. accelerative [rek'selorotiv, ok-, -rcit-] aay. accelerator. accelerator [a;k'scIorcitor, ok-] s. 1. (tehn.) accelerator (la maşini). 2. (citim.) catalizator. 3. (/nil.) tun cu mai multe camere dc explozie. 4. vagon de mesagerii. 5. (anat.) nerv sau muşchi motor. accelerometer [a;ki.sclo'roniitor, ok-] s. (tehn.) accclcrometru. accent I. ['aîksant, amer. şi 'askscnt] s. 1. accent, accentuare, subliniere; intensitate. 2. accent (vocalic); acute ~acccnt ascuţit; grave ~ accent grav. 3. (muz.) accent (melodic); timp tare. 4. (metr.) accent (prozodic / metric). 5. pronunţie, accent; he speaks English with an Irish ~ vorbeşte englezeşte cu (un) accent irlandez. 6. accent (patetic), expresie a unei simţiri. 7. pi. (poetic) accente poetice; limbă, vorbire, grai; voce, glas; in broken ~s cu vocea frântă / întretăiată, cu glasul întrerupt. II. [ack'sent, amer. şi 'ffikscnt] vb. tr. 1. a accentua. 2. (fig., mai ales amer.) a sublinia, a scoate în relief, a scoate în evidenţă, a accentua, a reliefa. 3. a pronunţa, a rosti. accentless [-lis] aay. fără accent; neaccentuat. accent mark ['sksont rmu:k] s. (mai ales în muz.) accent (ca semn). accent plant [~ 'plo:nt] s. (bot.) plantă având o pronunţată formă decorativă. accentuai [aîk'sentjuol, ok-] aay. referitor la accent, tonic; bazat pe accent. accentuality [ajkisentju'aditi, ok-] s. (rar) 1. ştiinţa întrebuinţării corecte a accentelor. 2. (mod dc) accentuare. accentual prosody [sek'sentjuol 'prosodi] s. (metr.) prozodie bazată pe accent. accentuate I. [sek'scntjucit, ok-] vb. tr. 1. a accentua. 2. (fig.) a sublinia, a scoate în relief, a scoate în evidenţă, a accentua, a pune accentul pe. II. [rek'scntjiiit] adj. accentuat. accentuation [a?k,sentju'ciJ3n, ok-J s. 1. accentuare. 2. (fig.) subliniere, accentuare, scoatere în relief / evidenţă. 3. accent, stil dc pronunţie, fel de a pronunţa. accept [ok'scpt, a?k-] vb. A. tr. 1. a accepta, a primi; ~my best thanks (for) primeşte cele mai călduroase mulţumiri din partea mea (pentru); she did not ~ his hand in marriage nu i-a acceptat cererea în căsătorie; to ~ smb.'s addresses a primi curtea cuiva; he ~ed my invitation a acceptat invitaţia mea; to ~ the fact a se împăca cu ideca. 2. to ~ to / that a accepta să, a primi să, a consimţi să / ca. 3. a recunoaşte; a admite; a privi cu ochi buni. 4. (ec.) a accepta (o poliţă); ♦ to ~ persons a fi părtinitor, a da dovadă de părtinire. B. intr. 1. a accepta. 2. (înv.) to ~ of a primi (favorabil); a binevoi să primească; to ~ of a gift a binevoi să primească un cadou. acceptability [-obiliti, -Io-] s. caracter acceptabil, caracter admisibil. acceptable [-obi] adj. 1. acceptabil, admisibil. 2. plăcut, agreabil; oportun; your advice is most ~ sfatul dumitalc este cât se poate de binevenit. acceptableness [-nis] s.v. a c c e p t a b i l i t y . acceptably [-obli] aaV. acceptabil, destul de bine. acceptance [-ons] s. 1. primire, acceptare, luare; aprobare, încuviinţare, admitere; ~ of a proposal acceptarea unei propuneri: to beg smb.'s ~ of smth. a ruga pe cineva să accepte ceva: this proposal met with general ~ propunerea s-a bucurat dc aprobarea tuturor; ~ of persons parţialitate, părtinire; (despre un fapt etc.) to find ~ a fi crezut, a găsi crezare. 2. (ec.) acceptare; accept; poliţă. 3. (rar) v. a c c e p t a t i o n (3). 4. (tel.) primire, recepţie. acceptance certificate [~ so.tifikit] s. act dc recepţie. acceptance general [~ 'd3en.?rpl| s. (ec.) acceptare simplă, acceptare fără rezerve (a poliţei). 7 accord acceptance qualified [~ 'kwolifaid] ş. (ec.) acceptare a poliţei în funcţie de uncie stipulaţiuni. acceptance report [~ ri'po:tJ s. proccs-verbal de recepţie. acceptance special [~ 'spe/slj s. v. a c c e p t a n c e q u a l i f i e d . acceptance stamp [~ stieinp] s. (metrologie) poanson de recepţie. acceptancy [ak'septensi, eek-] s.v. a c c e p t a n c e . acceptannt [ak'scptant, a?k-j adj. care primeşte, primitor. acceptation baskscp'tci/pn] s. l. v . a c c e p t a n c e (1).2. primire binevoitoare. 3. sens, înţeles, accepţie (a unui cuvânt); in the full ~ of the word în toată puterea cuvântului. accepted [ak'scptid, xk~] adj. 1. universal recunoscut / acceptat. 2. popular, răspândit. accepter [sk'scpta1", a?k-] s. 1. persoană care primeşte ceva. 2. (ec.) v. a c c e p t o r . acception [sk'scp/^n, Eek-] s. (rar) v. a c c e p t a t i o n (3). acceptive [ok'scptiv, ask-] adj. ~ of gata de a accepta / de a îmbrăţişa / de a primi. acceptor [3k'scpt9r, ask-] 1. s. (com.) tras, acceptant. 2. (chim., electr.) acceptor. access ['skscs, înv. ask'scs] I. s. 1. acces; apropiere, abordare; intrare; audienţă; to have ~to a avea acces la: easy of ~aecesibil, abordabil, de care te poţi apropia uşor. 2. drum: trecere, pasaj. 3. (arhit.) intrare, gang, coridor. 4. acces, atac, criză {de furie sau boală); izbucnire: ~o f rage acces de furie; in an ~o f jealousy într-un acces de gelozie. 5. (înv.) ridicare, ajungere, parvenire. 6. flux (al mării). II. vb. tr. (infor.) a accesa, a avea acces la. accessarily [aîk'scsorili, ak-] adv. v, a c c e s s o r i l y . accessariness [sek'sesarinis. ak-] s.v. a c c e s s o r i n e s s . accessary [a?k'scs9ri. ?k-] adj. s.v. a c c e s s o r y . access board ['askscs 'bn:d] s. scară mobilă, scară dublă; rampă, schelă. access door [~ 'da:] s. (tehn.) gură de vizitare, cămin, carclă. access gully [~ 'gA.Ii] s. (tehn.) puţ / cămin de vizitare. access hatch ['~'h£et/] s.v. a c c e s s g u l l y . accessibility [aîkiscsi'biliti. ak-, -ss'b-, -lat-] s. accesibilitate. accessible [ask'scsobl, ok-, -sib-] adj. 1. (to) accesibil (cu dat.), abordabil (pentru), la care poţi ajunge, la care poţi pătrunde; knowledge ~ to everyone cunoştinţe accesibile tuturor / la îndemâna tuturor; the house is not ~ by motor car nu se poate ajunge la casa aceasta cu maşina. 2. afabil, binevoitor. 3. influcnţabil, maleabil, flexibil; ~to bribery coruptibil, care poate fi mituit. accession [Eek'se/^n, ok-] I . s. 1. apropiere, (intrare în, luare de) contact: acces, intrare, pătrundere (a aerului etc.). 2. urcare (pe tron); înălţare (în grad); numire (în funcţie). 3. intrare (într-un partid etc.). 4. creştere, adăugire, adaos, completare; înmulţire; adeziune. 5. (med.) acces, atac, criză. II. vb. tr. (amer.) a cataloga, a înscrie (cărţi) în catalog. accession catalogue [~ 'kcetalog] s. catalog de noi achiziţii. Accession Day [ask'se/pn del] s. ziua urcării pe tron a monarhului Marii Britanii. accessit [aîk'scsit] s. (lat.) (în scoli/e engleze) premiul al doilea. accessorial [raskse'srxrislj adj. accesoriu, suplimentar. accessorily [ask'scsorili, ok-] adv. (în mod) accesoriu, suplimentar. accessoriness [sk'sesarinis. ak-] s. 1. caracter accesoriu. 2. complicitate. accessory [Eek'scsari. sk-] I. adj. 1. accesoriu, suplimentar, ajutător, secundar, subsidiar. 2.~to implicat în, părtaş la. II. s. 1. (jur.) coautor, complice, coparticipant: ~ after the fact tăinuitor; ~before the fact instigator. 2.pl. (tehn.) accesorii, piese auxiliare: armătură. accidence ['aeksidans] s. 1. (grant.) morfologic. 2. baze, clemente fundamentale, rudimente. 3. frecvenţa accidentelor sau avariilor. accidency ['asksid^nsij s. întâmplare; accident. accident ['a?ksidpnt] I . s. 1. accident, întâmplare, caz particular: by ~ din întâmplare, întâmplător, accidental; by a mere ~ din / dintr-o / printr-o simplă întâmplare, cu totul întâmplător. 2. accident, întâmplare nefericită, nenorocire,catastrofa: serious ~accident grav; to meet with an ~ a suferi un accident, a avea un accident; a naufragia: fatal ~ accident mortal, accident fatal; industrial / work ~ accident de muncă; railway ~ accident de cale ferată; without ~ fără accidente, cu bine. 3. (tehn.) avarie. 4. ncregularitatc, asperitate (a terenului); ~ of the ground accident de teren, cută. ncregularitatc. 5. accesoriu; anexă. 6. (lingv.) desinenţă: terminaţie. 7. (şl.) seducere, siluire. 8. (sl.) copil din Hori. II. adj. (poligr.) de accidente: pentru accidente. accidental baîksi'dcntl] I. adj. 1. accidental; întâmplător; neaşteptat, neprevăzut. 2. accidental, ocazional, incidental; ncescnţial, secundar. I I . s. 1. întâmplare, accident. 2. clement ncescnţial / secundar / întâmplător. 3. (muz.) accident. accidental inclusion [~ in'klu^sn] s. (geol.) enclavă exogenă, xcnolit. accidentalism [.zeksi'dcntalizsm] s. 1. caracter accidental. 2. (fdoz., med., arte) accidentalism. accidentalist [.sksi'dentslistl s. (filoz., med., arte) accidcntalist. accidentally ba?ksi'dcntoli| adv. (în mod) întâmplător, accidental, ocazional; (în mod) neprevăzut, neaşteptat; din întâmplare; fără voie, din greşeală, din neatenţie. accidented ['aeksi.dentid] adj. (despre teren) accidentat. accident hospital ['sksidpnt 'hospitlj s. spital de urgenţă. accidential l-aîksi'den/sl] adj. accidental, ncescnţial. accident insurance ['seksidant in'/usrans] s. asigurare împotriva accidentelor. accident prevention [~ pri'vcn/sn] s. (măsuri de) prevenirea accidentelor, tehnica securităţii. accident rate [~ 'reit] s. coeficient / procent de accidentaţi (mai ales în muncă). accipiter Isek'sipit3r, ak-] s. (omit.) pasare de pradă; uliu (Accipiter sp.). accipitrine [ask'sipitrin, ask'sipitrain, ak-] adj. (despre păsări) răpitor, de pradă. acclaim [s'klcim] I . vb. A. tr. 1. a aclama, a ovaţiona, a aplauda; to ~the winner of a race a aclama pe câştigătorul unei curse. 2. a proclama, a declara, a numi; a unge; they ~ed him winner l-au proclamat învingător, l-au declarat învingător. B. intr. a aclama, a ovaţiona, a aplauda. II. s. (poetic) aclamaţii, uralc, ovaţii; aprobare. acclaimer [-ar] s. persoană care aclamă. acclamation [ixklo'inci/sn] s. aclamaţii, ovaţii; aplauze; carried by / with ~ adoptat prin aclamaţii (fără a mai vota). acclimate [a'klaimit. 'sekliiincit] vb. tr. (amer.) v. a c c l i m a t i z e . acclimation hffikli'mei/an.-b'm-] s. (amer.) v. a c c l i m a t i z a t i o n . acclimatizable la'klaima-taizabl] adj. aclimatizabil. acclimatization [^klaimsUii'zci/sn] s. 1. aclimatizare, deprindere (cu un mediu nou). 2. animal sau plantă aclimatizată. acclimatize [a'klaimataiz] vb. A. tr. (to) a aclimatiza, a deprinde (cu) (şi fig.). B. intr. (rar) a se aclimatiza, a se deprinde. acclimatized [-d] adj. aclimatizat (si fig.); to become / to get ~ (to) a se aclimatiza (cu) (şifg Jacclime [a'klaim] vb. (rar) v. a c c l i m a t i z e . acclivitous [o'klivitos, aVk-] adj. v. a c c l i v o u s . acclivity [s'kliviti. aa'k-] s. 1. suiş, urcuş; povârniş, coastă, pantă (numai la urcare). 2. rampă. acclivous [a'klaivas] adj. în urcuş / pantă, povârnit. accolade ['eekalcid, -koul-, -lo:d| ş. (fr.) (ist., muz.) acoladă. accolle [aeka'lci,ffikou'leisi pronunţia franceză\ s. (fr.) (ist.) acoladă. accommodate lo'komadcit] vb. A. tr. 1 . (to) a adapta, a acomoda (la). 2. a găzdui, a adăposti, a da adăpost (cuiva); a (în)eartirui, a caza. 3. a îndatora; a face un serviciu sau o favoare (cuiva); can you ~me with change for a £ 5 note? puteţi Să-mi schimbaţi (o bancnotă de) cinci lire? 4. a împăca, a (rc)concilia; a armoniza, a pune de acord: a ajusta, a aranja, a potrivi; you must ~ your plans to mine trebuie să-ţi potriveşti / să-ţi pui de acord planurile eu ale melc. 5. to ~ with a procura, a furniza, a face rost de. a aproviziona cu; a înzestra cu; a acorda, a da; to ~ smb. with a loan a acorda cuiva un împrumut. B. rejl. a se acomoda, a se adapta: to ~oneself to circumstances a se adapta împrejurărilor. Char. v. ~ B. accommodating [-in] adj. 1. serviabil, amabil, săritor. îndatoritor. 2. sociabil; înţelegător, conciliant, împăciuitor; in an ~ spirit într-un spirit de înţelegere. 3. acomodabil, adaptabil (şi peior.) 4. care primeşte; care poate primi; în care pot încăpea; a hali ~ 500 people o sală cu o capacitate de 500 de oameni, o sală de 500 de locuri. accommodatingly [-irjli] adv. 1. îndatoritor, cu amabilitate. 2. într-un spirit de înţelegere, conciliant. accommodation [oikom^'dcijbn] s. 1. adaptare, acomodare, potrivire; ajustare; to bring smth. to a full ~ with a pune ceva de (perfect) acord cu. 2. confort, comoditate; it would be a great ~ to me m-ar aranja, mi-ar conveni de minune; you will find every ~ there veţi găsi acolo tot confortul. 3. întreţinere, găzduire, adăpost; locuinţă, casă, cămin; (amer.) to have good ~s a avea o locuinţă confortabilă: I have not ~ for you all nu vă pot găzdui pe toţi, nu am loc pentru toţi. 4. (nul.) (în)cartiruirc, cazare. 5. împăcare; împăciuire, (rc)concilicrc; compromis, înţelegere, acord; to come to an ~ a ajunge la un compromis / la o înţelegere, a se împăca. 6. împrumut; credit, avans. 7. complezenţă, amabilitate. accommodation bill [~ 'bil] s. (ec.) poliţă amicală; gir. accommodation draft [~ 'dra:ft] s. v. a c c o m o d a t i o n b i l l . accomodation hulk [~ 'h/\lk] s. (mar.) corp de navă dezarmată amenajat pentru locuit; navă-bază. accommodation ladder f-'iaxlo1"] s. (mar.) scară de bord. accommodation train [~ 'treinj s. (amer. ferov.) cursă; tren local de pasageri; tren personal. accommodation unit [~ 'ju:nit[ s. (în limbaj oficial) locuinţă, casă. aceompanier [a'kAmppnia1"] s. însoţitor. accompaniment [a'kAmpjnimant] s. 1. însoţire, întovărăşire. 2. (muz.) acompaniament; ~ on / at the piano acompaniament la pian. 3. accesoriu: anexă; însoţitor; disease is often an ~ of famine boala însoţeşte adesea foametea. accompanist [a'kAmp^nist] s. (muz.) acompaniator. accompany [s'kAmpani] vb. tr. 1. a însoţi, a întovărăşi, a acompania (si fig.); a escorta; fever accompanied by / with delirium febra însoţită de delir. 2. (muz.) a acompania; to ~ smb. on / at the piano a acompania pe cineva la pian. 3. a sta cu; a ţine de urât, a ţine tovărăşie (cuiva). accompanying f-iij] adj. însoţitor etc. (v. a c c o m p a n y ) ; concomitent. accompanyist [-ist] ş. (muz.) acompaniator. accomplice [o'komp] is] s. complice, părtaş (la o infracţiune); ~ in / of a crime complice la o crimă. accomplish [a'k^mpli/, mai rar o'kAmpli/J vb. tr. 1. a (în)făptui, a îndeplini, a împlini, a realiza, a termina, a încheia, a duce la (bun) sfârşit; to ~ one's aim a-şi atinge ţelul, a-şi realiza scopul. 2. a desăvârşi, a perfecta, a perfecţiona, a face perfect. accomplished [-t] adj. 1, împlinit, înfăptuit, realizat; an ~ fact un fapt împlinit. 2. desăvârşit, perfect; an ~ violinist un violonist desăvârşit. 3. bine crescut, educat, cultivat; rafinat, manierat, politicos; fin; pus la punct. accomplishment [-mant] s. 1. îndeplinire, realizare, împlinire; difficult of ~ greu de înfăptuit. 2. lucru realizat, realizare. înfăptuire. 3. pi. educaţie, bună creştere; maniere alese, politeţe; lustru exterior. 4. pi. cunoştinţe, cultură. 5. organizare; orânduială. 6. desăvârşire, perfecţiune. 7. (mai ales pl.) rncrit(c), talcnt(c). accord [;>'kn:d] I. s. 1. acord; înţelegere; concordie, armonie: încuviinţare, consimţământ; bunăvoinţă; to be in ~ with smth. a coincide cu ceva, a fi conform cu ceva; to be out of ~ with smth. a nu coincide cu ceva, a nu fi conform cu ceva; to bring into ~ a pune de acord: of one's own ~ de bunăvoie, nesilit (de nimeni); of its own ~ de la sine, fără intervenţie; with one ~ de comun acord, (în mod) unanim, în unanimitate, ca unul. 2. acord, înţelegere, convenţie, contract, tranzacţie, aranjament. 3. (muz.) acord: consonanţă: unison; armonie. 4. (arte) armonie, concordanţă, potrivire. II. vb. A. tr. 1. (to) a acorda, a da. accordance 8 a dărui, a oferi (cu dat.),- to ~ a hearty welcome a face o primire cordială. 2. a pune de acord; a împăca. 3. (muz.) a acorda (un pian cu altul etc.); a armoniza. B. intr. (with) a concorda, a se acorda, a corespunde, a se armoniza (eu). accordance [-sns] s. 1. acord, învoială, (bună) înţelegere, potrivire, armonic. 2. con­ formitate, acord; corespondenţă; in ~ with potrivit, conform (cu dat.), potrivit cu, conform cu, în conformitate cu. accordant \-or\t\ adj. 1. v. a c c o r d i n g (I). 2. concordant. according [-in] I. adj. armonic; (to) în armonie (cu), potrivit (cu). H. conj. ~ as proporţional cu, pe măsură ce, în conformitate cu, conform cu, potrivit cu; (fam.) it's all ~ as you (may) take it depinde cum o ici; we see things differently ~ as we are rich or poor vedem lucrurile diferit, după cum suntem bogaţi sau săraci. III. prep. ~ to conform, potrivit (sau cu dat.), potrivit CU, conform cu, în conformitate cu; în funcţie de; după; după cum spune, după cum anunţă, după cum informează, după cunrdeelară; ~ to him după spusele lui, după părerea lui, după el, după câte spune el; ~ to the news agency după cum anunţă / transmite / declara agenţia de ştiri, conform relatărilor agenţiei de ştiri; ~ to all accounts după toate relatările; ~ to circumstances după împrejurări; ~ to custom după obicei / tradiţie; ~ to the latest intelligence potrivit ultimelor ştiri; ~ to law în conformitate cu legea; the Gospel ~ to Saint John livanghelia după loan; ~ to Cocker corect, după toate regulile; he will be punished ~ to the seriousness of his crime va fi pedepsit în conformitate cu gravitatea crimei sale. accordingly [-irjli] adv. 1. (în mod) corespunzător, proporţional; în felul acesta; to act ~ a proceda în consecinţă. 2. deci. prin urmare, în consecinţă; de aceea, drept care. 3. ~asv . a c c o r d i n g as ( a c c o r d i n g II). accordion [s>'ko:dj;mj s. (muz.) acordeon; armonică. accordionist [-ist] s. acordeonist. accordion player [o'ksidjnn 'plcia1"] ş. acordeonist. accord loan [o'koid ilounj s. plată / salariu în acord. accost [o'kost] I. s. salut, cuvânt introductiv, cuvânt de deschidere. II. vb. îr. 1 . a acosta, a opri, a aborda, a se apropia de; a intra în vorbă cu; a agăţa. 2. (mar.) a acosta, a aborda. 3. (înv.) a ataca. accostable [-abl] adj. (rar) accesibil, abordabil; prietenos. accosting |-irjj s. acostare etc. (v. a c e o s t II). accouchement [orku:/mu:rj. -mom, -mon şi pronunţia franceză] s. (fr.) naştere, facere. accoucheur [iaiku:'J"9:r, s'km/a:1" şi pronunţia franceză] s. (fr.) mânios, obstetrician, ginecolog. accoucheuse [rajkui'/siz şi pronunţia franceză] s. (fr.) moaşă. account [a'kaunt] I . ş. 1. socoteală, calcul (şi fig.); to cast an ~ a face un calcul / o socoteală; to take an ~ of smth. a socoti ceva, a inventaria ceva; (înv.) he made ~ that he should meet them îşi făcea socoteala că-i va întâlni; we may lay our ~ for / on / with ne putem aştepta la, putem H siguri că. 2. (ec.) socoteală; notă de plată; factură; ~ of expenses notă de cheltuieli; to run up on ~ with a cumpăra pe credit dc la. 3. (ec.) cont; pi. debit şi credit, venituri şi cheltuieli; contabilitate; ~ agreed upon încheierea socotelilor, bilanţ; ~ of charges speze; ~ of settlement, balance of ~s bilanţ; continuing ~ v. a c c o u n t c u r r e n t ; current ~ a) cont curent; b) operaţiuni curente; frozen ~ cont blocat; joint ~c ont comun; personal ~c ont personal; running ~ cont curent; special ~ cont special; suspense ~ cont tranzitoriu; cont ncachitat; for / on ~ of în contul (cu gen.); on ~ în cont; payment on ~ acont, arvună; to balance / to square an ~ a balansa / a solda un cont; to keep the ~s a ţine conturile, a ţine contabilitatea. 4. (jig.) cont, socoteală, răfuială; răspundere; the great ~ judecata dc apoi; on one's own ~ pe cont propriu, pe propria sa răspundere; on smb.'s ~ pe socoteala cuiva; to ask an ~ a cere socoteală; to brin g /to call smb. to ~ (for) a trage pe cineva la răspundere, a cerc cuiva socoteala (pentru); to give an ~ of a da socoteală de; to give a good ~ of oneself a se prezenta bine, a avea eu ce se lăuda; a face faţă în mod onorabil; (fam.) to go to one's ~ , to be called to one's ~ , (amer.) to hand in one's ~s a-şi încheia socotelile pe lumea asta, a da ortul popii; (ftg.) he has gone to his ~ a murit, s-a dus pe lumea cealaltă; to settle / to square ~s with a se socoti cu, a se răfui cu. 5. dare dc scamă, raport; referat; recenzie; declaraţie. 6. părere, opinie; referinţă; by all ~s după părerea tuturor. 7. po­ vestire, relatare: expunere; by your ~ după cum spuneţi, potrivit spuselor dvs.; to give an ~ of a face o descriere (a cuiva sau a ceva), a descrie, a zugrăvi, a prezenta o dare dc scamă despre / asupra (cu gen.). 8. apreciere, evaluare; seamă, consideraţie; to leave out of ~ a nu.lua în consideraţie, a nu ţine seama dc; not to hold of much ~ a nu pune prea mult preţ pe, a nu da prea multă importanţă (cuiva); to take into ~ , to take ~ of a ţine seama de, a avea în vedere, a lua în consideraţie. 9. motiv, cauză, pricină, temei, raţiune; on ~ of din cauza, din pricina; on no ~ sub nici un motiv, în nici un caz; on my ~ din cauza mea; on that ~ din pricina asta; on what ~? de ce? din ce cauză? 10. însemnătate, importanţă, valoare; of much / poetic high ~ de marc însemnătate, foarte valoros, foarte preţios; of no ~ , (amer.) no ~ neînsemnat, fără importanţă; of small ~ dc mică importanţă; a man of no ~ un om fără valoare; un om de nimic. 11. câştig, folos, avantaj, profit; to turn to (good) ~ a) a valorifica; b) a folosi, a utiliza; c) a profita dc pe urma (cu gen.); a scoate profit din. 12. privinţă, aspect, raport; on all ~ s, on every ~ în toate privinţele, din toate punctele de vedere. II. vb. A. tr. a considera, a socoti, a privi ca; a ţine de; the court ~ed him guilty tribunalul 1-a considerat vinovat; I ~ him wise îl consider / îl socotesc înţelept. B. refl. a se socoti, a se considera; I ~ myself happy mă socotesc fericit. C. intr. 1. to ~ for a) a explica, a justifica; I can't ~ for it nu-mi pot explica asta, nu înţeleg (nimic); this ~s for his attitude aceasta îi explică atitudinea; b) a da scama dc, a da socoteală dc; to ~ for a sum of money a da socoteală pentru o sumă de bani, a justifica o sumă de bani; c) a fi răspunzător de; a fi pricina (cu gen.); d) a reprezenta, a se ridica la; agriculture ~ed for 60 per cent of total exports agricultura reprezenta 60% din volumul total al exporturilor; e) (fam.) a omorî; a face de petrecanie (cuiva); a trimite pe lumea cealaltă. 2. to ~ to a fi răspunzător faţă de, a da socoteală (cu dat.); you'll have to ~ to me if anything happens to her o să ai dc-a face cu mine dacă i se întâmplă ceva. accountability [-a'biliti, -Is-] s. răspundere, responsabilitate. accountable f-sbl] adj. 1. (to; for) răspunzător, responsabil (faţă de, în faţa; pentru, dc): he is not ~ for his actions nu este răspunzător de actele sale, este iresponsabil. 2. explicabil, justificabil. accountableness [-oblnis\ s.v. a c c o u n t a b i l i t y . accountably [-sbli] adv. (în mod) explicabil. accountancy [-ansi] s. 1. contabilitate. 2. evidenţă contabilă. accountant [-snt] I . s. 1. (expert) contabil; calculator, socotitor; agent contabil; chartered ~ expert contabil (membru al asociaţiei Institute of Chartered Accountants); chief ~ contabil scf. 2. aritmetician. 3. (jur.) pârât, reclamat. II. adj. (for) răspunzător (de). Accountant General [~ ^ c narol] ş. 1. contabil şef, şeful contabilităţii. 2. procurist. accountant officer [~ 'ofis3r] s. contabil, lucrător la contabilitate; revizor; calculator; socotitor. accountantship [c'kauntcnt/ip] s. post de contabil; loc de contabil. account book [o'kaunt ibukf s. (ec.) registru contabil. account current [~ 'kAnmt] s. (ec.) cont curent. account day [~ idei] s. (ec.) zi de plăţi (la bursă). accounting [o'kauntin] s. 1. (ec.) calcul, socoteală. 2. (ec.) contabilitate; evidenţă contabilă; gestiune. 3. explicare, justificare; there is no ~ fo r tastes gusturile nu se discută. accounting department [~ di'po :tmant] ş. v. a c c o u n t s d e p a r t m e n t . accounts department [o'kaunts di'puitmant] s. contabilitate, serviciul contabilităţii. account sheet [a'kaunt /i:t] ş. (ec.) foaie dc decontare. accounts receivable [~ ri'si:vabl] s. pi. (ec.) conturi debitoare. accoutre [3'ku:t9r] vb. tr. 1. (mai ales mil.) a echipa, a îmbrăca. 2. (with) a echipa, a înzestra; a prevedea (cu). accoutrements [o'ku:t3inonts, -tromonts] ş. pi. 1. (mil.) echipament, efecte personale (mai ales articole de pielărie). 2. harnaşament. accredit [o'kredit] vb. tr. 1. a împuternici, a autoriza; (to) a acredita (pe lângă); a aproba; to ~ an ambassador to a government a acredita un ambasador pe lângă un guvern. 2 . a crede, a da crezare (cu dat.) 3. to ~smth. to smb. sau to ~smb . with smth. apune ceva în scama cuiva, a atribui ceva cuiva. 4. (ec.) a acorda acreditive (cu dat.). accreditation [a.krcdi'tei/sn] s. acreditare. accredited [o'krcditid] adj. 1. acreditat, autorizat. 2. (despre opinii etc.) universal acceptat, îndeobşte recunoscut. accrescence [o'krcsans] s. 1. (jur.) acrescământ. 2. creştere. accrete [a3'kri:t. o'k-]. I . vb. A. intr. 1 . (bot.) a concreşte, a se uni prin creştere. 2. a creşte, a spori prin adăugare. 3. (to) a se lipi (de). B. tr. a spori, a mări. II. adj. (bot.) concrescut. accretion [a;'kri:j3n, o'k-j s. 1 . (bot.) concrcştcre, creştere organică. 2. (to) adaos (Ia); creştere, sporire, mărire. 3. (med.) aderenţă. 4. (geol. etc.) aluviune; depunere, aluvio­ nara; acumulare. accretive [a?'kri:tiv, s'k-J adj. care creşte organic sau prin adăugare. accrual [o'kruial] s. creştere. accrue [a'kru:] vb. intr. 1. a se mări, a creşte, a spori; a se înmulţi; a se adăuga, a se acumula. 2. to ~ from a proveni din, a izvorî din; to ~to smb. a reveni cuiva (dc drept). accrued interest [-d 'intrist] s. (ec.) dobândă capitalizată. acculturation [o-kAltJb'rci/n] s. (amer.) culturalizare. aceumbent [o'kAmbsnt] adj. culcat. accumulate [o'kju:mjulcit] vb. tr. şi iutr. a (se) (a)cumula, a (se) strânge, a (se) aduna; a (se) colecta; a (se) îngrămădi, a (se) aglomera; a (se) stoca. accumulated work [-id rwo:k] s. (jiz.) lucru mecanic acumulat. accumulation [o'kjuimju'Iei/sn] s. 1. acumulare, strângere; îngrămădire, aglomerare; (ec.) primitive ~ acumulare primitivă. 2. grămadă, masă, morman. 3..(uruv.) căpătare concomitentă a mai multor titluri universitare. 4. cumul. accumulation point [~ 'point] ş. (fiz., mat.) punct dc acumulare. accumulative [o'kjmmjuleitiv] adj. 1 . acumulativ, format prin acumulare. 2. v. cumulative. accumulative formations [~ lb:'mci/3iiz] ş. pl. (geol.) formaţii de acumulare. accumulator [3'kju:mju:lcitor] s. 1. colector, strângător. 2. om strângător; om econom; zgârcit. 3. (telm.) colector. 4. (telm., electr.) acumulator. 5. (univ.) persoană care capătă concomitent mai multe grade universitare. 6. cumulard. 7. (autom., el/i.) acumulator, sumator. accumulator battery l~iba;t3ri] s. (electr.) baterie de acumulatoare. accumulator box [~ rboks] s. (electr.) cuvă dc acumulator. accumulator car [~-ka:r] s. (te/m.) electrocar; clectromobil. accumulator cell [~ .scl] s. (electr.) clement dc acumulator. accumulator jar [~.d3ci;r] s. v. a c c u m u l a t o r b o x . accumulator plant [~rplti:nt] s. (electr.) l.v. a c c u m u l a t o r b a 11 e r y . 2. staţie de încărcare a acumulatoarelor. accumulator plate [~-plcit] s. (electr.) placă de acumulator. accuracy ['a?kjurosiJ s. 1. acurateţa, grijă, serupulozitatc. 2. exactitate, precizie; corectitudine; punctualitate. 'accuracy of plotting ['aîkjurosi ov ipbtin] s. (geol.) precizie planimctrică. accurate ['rckjuritj adj. 1. scrupulos, atent, meticulos; punctual. 2. exact, precis, corect; fidel; to be (strictly) ~ ca să fiu întru totul exact; ~ to four decimal places cu o precizie de patru zecimale. acid value accurately [-H] adv. 1. cu grijă, atent, scrupulos, cu meticulozitate, cu acurateţa. 2. cu precizie, corect, exact. accurateness [-nis] s. exactitate, precizie; acurateţa. aceurse [s'kais] vb. tr. past si jxirt. trec. accursed şi (poetic) a blestema. accursed [-id] adj. 1. blestemat, afurisit. 2. urâcios, nesuferit, scârbos; groaznic. accurst [-t] I. adj. (fx?etic) v. a c c u r s c d . II. vb. tr. (înv.) a blestema, a afurisi. accusable [a'kjuiz^blj adj. (of) acuzabil, blamabil, condamnabil (de. pentru). accusal [3'kju;z3l] s. (rar) v. a c c u s a t i o n . accusant [a'kjuizpnt] s.v. a c c u s e r . accusation [i&kju:'zci/3n] s. acuzare, învinovăţire; acuzaţie, învinuire, vină; to bring an ~ against smb. a acuza pe cineva, a aduce o învinuire cuiva; to be under an ~ of a fi acuzat de. accusatival [sikjuiza'taival] adj. (gram.) al cazului acuzativ. accusative [a'kjuizstiv] (gram.) I . adj. acuzativ. II. s. (cazul) acuzativ. accusatorial [3'kju:zo'to:ri3l] adj. (jur.) incriminator, de acuzare. accusatory [a'kjmzstpri. amer. -.to:ri] adj. v. a c c u s a t o r i a l . accuse [a'kjiKz] vb. tr. 1. (of) a acuza, a învinui; a învinovăţi (de); he is ~d of having stolen smth. este acuzat de a fi furat ceva. 2. a nu fi de acord cu, a critica. 3. (rar) a lămuri, a clarifica. accused [-d] s. the ~ acuzatul, inculpatul; acuzaţii, inculpaţii. accuser [-3r] s. acuzator; reclamant, pârâtor, pârâş. accusing [-irj] adj. acuzator, de acuzare, de învinuire. accusingly [-inii] adv. acuzator. accustom [a'kAstsm] vb. to ~ to A. tr. a obişnui cu / să, a deprinde cu / să, a învăţa cu / să; a adapta la. B. refl. a se obişnui cu / să, a se deprinde cu / să. accustomed [a'kAStsmd] adj. l . ~ t o învăţat, deprins,obişnuit cu/să: to become/ to get ~ to smth. a se obişnui eu ceva; a se deprinde cu ceva; that is not what I am ~ to a) (asta) nu intră în obiceiurile melc; b) cu aşa ceva nu sunt obişnuit. 2. obişnuit, curent, uzual, frecvent. accustomedness [-nis] s. obişnuinţă, deprindere. ace [cis] I. s. 1 . (la jocul de cărţi) as, birlic; (la zaruri şi domino) unu; (amer. fam.) ~in the hole a) avantaj ascuns; b) prieten pe care te poţi bizui; prieten adevărat; (fig.) ~ of trumps argument suprem; (fig.) to bate an ~ a face o concesie; (fig.) to trump smb.'s ~ a para lovitura cuiva; ~ of spades a) as de pică; b) (sl.) văduvă. 2. (la tern's) serviciu imparabil. 3. as, campion. 4. părticică, fărâmă, dram; within an ~ of la un pas de; cât pe.ce să. II. adj. dc prima calitate, excelent. Aceldama [a'scktoma] s. (fig.) câmp de bătălie. acentric [o'sentrik] adj. marginal, periferic. acephala fc'sefste] s. pi. (zool.) acefale. acephalous [s'scfotos, ci'-] adj. 1. (zool.) acefal. 2. (despre cărţi) fără început. 3. (fam., despre state etc.) fără conducător. acerbate ['albeit] vb.tr. v. e x a c e r b a t e . acerbity [o'sD:biti] s. 1. astringenţă, asprime. 2. (fig.) acreală; asprime, severitate; cerbicie. acerose f'zessrous] adj. (bot.) acicular. acerose leaf [~ 'li:f] s. (bot.) frunză aciculară; cetină. acerous [a'sarss] adj. (bot.) v. a c e r o s e . acervate |9'so;vit] adj. (bot.) acervat. acescence [a'scsans] s. acrirc. înăcrirc; oxidarc. aceship ['eis/ip] s. (mai ales av.) măiestrie. acetabulum [lassi'tasbjulom], pi. acetabula [-Ia] s. (anat.) cavitatea cotiloidă, acctabul(um). acetal ['ssital] s. (chim.) acctal. acetaldehyde [.assit'aaldihaid] s. (chim.) acetaldchidă; aldchidă acetică. acetaldol ['assatasldolj s. (chim.) aldol, acctaldol. acetate ['aesitit, -teit] s. (chim.) acetat. acetic [a'sktik, a?'s-, 'set-] adj. acetic. acetic acid [~ 'assidj s. (chim.) acid acetic; glacial ~ acid acetic concentrat. acetic aldehyde [~ 'asldihaid] s. (chim.) acetaldchidă. acetification [a'sctifi'kci/^n] s. (chim.) acetificare; oxidarc. acetify [a'setifai] vb. tr. şi intr. a (se) oţeti, a (se) acri; (chim.) a (se) acetifica; a (se) oxida. acetometer [laîsi'tamita1"] s. (chim.) acidimetru. acetone ['assitoun] s. (chim.) acetonă. acetous ['assitas} adj. 1. acetic. 2. acru; acidulat. acetyl ['aesitil] s. (chim.) acctil. acetylate |?'sctilcit. a?'s-[ vb. tr. (chim.) a acetila. acetylene [s'setilim, aVs-[ s. (chim.) acctilcnă. acetylene apparatus [~ sps'reitas] s. (tehn.) generator de acctilcnă. acetylene generator [~ 'djenareita1") s. (tehn.) v. a c e t y l e n e a p p a r a t u s . acetylene series [~ 'su>ri:z[ s. (chim.) acetilcne, seria omologilor acctilcnei. acetylene welding [~ 'wcldirjj s. (tehn.) sudare oxiacctilcnică. acetyl value ['aesitil Vaslju[ s. (chim.) indice dc acctil. Achaean [s'kian] adj., s. (ist.) aheu. acharnement [pronunţia franceză] (fr.) s. cruzime; îndârjire. ache [cik] I. s. 1. durere (continuă); (fam.) to be full of ~s and pains a se văita întruna. 2. dor, alean. II. vb. intr. 1. a durca; my head ~s mă doare capul; my ears ~ with such noise înii ţiuic urechile dc atâta zgomot; (fig.) my heart ~s to see you thus mi se rupe inima să*tc văd aşa. 2. (for) a nu mai putea dc dor (după), a tânji (după). acheless [-lis] adj. nedurcros, fără dureri. achene [ei'ki:n şi '&ki:n| s. (bot.) achenă. achenium [ci'kimiam, -njam], pi. achenia [ei'kimio] s.v. a c h e n e . achievable [a't/iivsbll adj. care poate fi făcut, realizabil. achieve [g't/i:v] vb.A.tr. 1. a realiza, a îndeplini, a face, a săvârşi; to ~ one's purpose/ end / aim a-şi atinge / a-şi realiza scopul; he will never ~ anything n-o să realizeze niciodată nimic. 2. a dobândi, a obţine, a căpăta; to ~ victory a ieşi victorios, a dobândi/ a câştiga vicloria; to ~ a reputation of a-şi câştiga reputaţia de. B. intr. a reuşi; a-şi realiza scopul sau scopurile. achievement [-mant] s. 1. realizare, îndeplinire, săvârşire; împlinire. 2. realizare; operă; ispravă. 3. reuşită, succes, izbândă. achill [a't/il] adj. pred., adv. îngheţat, rece. ■Achilles' heel Jg'kiliiz 'hi:l] s. (jig.) călcâiul lui Ahilc; punct vulnerabil; slăbiciune. Achilles* tendon [~ 'tcndsnj s. v. A c h i l l i s t e n d o . Achiilis tendo [a'kilis 'tendou] s. (anat.) tendonul lui Ahile. achime [a't/aim] adj. pred., adv. care sună, sunător. aching ['cikin] I . adj. dureros, bolnav. II. s. durere, suferinţă. achondrite [ci'kondrait] s. (astron.) ahondrit. achondroplasiac dwarf [sikondrou'pleiziaîk 'dwo:f] s. (med.) individ cu nanism acondroplazic. achroma [aerkroums, a'k-, ci'k-j s. (med.) acromie; paliditate, paloare, lipsă de culoare. achromat ['askramaH] s. (opt.) (obiectiv) acromat. achromatic [ia.*krou'ma3tik] adj. 1. (opt.) acromatic, necolorat, fără culoare. 2. (muz.) acromatic, fără modulaţie. 3. (biol.) acromatic, refractar la colorare, 4. (med.) daltonic, suferind de daltonism. achromatic eyepiece [isekrou'mastik 'aipi:s] s. (opt.) ocular acromatic. achromatism [s'kroum^tizjm, ze'k-] s. acromatism. achromatize [o'kroumstaiz, ge'k-] vb. tr. (fiz.) a acromatiza. achromatization [ipkroumstai'zci/sn, laskrou-] s. acromatizare. achromatopsy [o'kroumaptopsi, as'k-] s. (med.) acromatopsie, daltonism. achy E'eiki] adj. 1. suferind. 2. dureros. acicular [s'sikjute1". -J3i] adj. acicular, în formă dc ac; cu ace: ascuţit. aciculate [s'sikjulit, -leit] adj. v. a c i c u l a r . acieulite [3'sikjulait, as's-] s. (mineral.) minereu acicular; aikinit. acid ['aesid] I.adf 1. acid; acru; (jig.) ~ looks figură acră, mutră acră, mină acră. II. s. 1. (chim.) acid. 2. (fam.) drog (mai ales LSD). 3. to put the ~ on (austr. sl.) a exercita presiuni asupra (cuiva). acid apparatus 1~ aspp'reitss] s. (chim.) aparate pentru fabricarea acizilor. acid bath [~ rba:0] s. (chim.) baie acidă. acid brick [~ 'brik] s. cărămidă silica. acid carbonate [~ 'kaib^nit] s. (chim.) bicarbonat. acid drops [~ 'drops] s. pi. bomboane acidulate englezeşti. acid egg [~ egl s. (chim.) montejus. acid-fast [~ 'fa:st] adj. (chim.) acido-rezistent. acid fastness [~ Tu:stnis] s. (chim.) rezistenţa la acizi. acid freak [~ fri:k] s. (fam.) toxicoman (care foloseşte LSD). acid hydrolysis [~ hai'drolisis] s. (chim.) acidoliză. acidic [a'sidik, as's-] adj. acid. acidic acids [~ 'assidz] s. pi. (chim.) acizi rezinici. acidification [s-sidifi'kci/^n, xn?s] adj. (bot.) acotiledonat. acrimony f'ackrimnni] s. 1 . asprime; brutalitate. 2. arţag, pornire spre ceartă. 3. causti­ acoustic(al) [o'ku:stik(3l), înv. -'kaus-| adj. acustic, auditiv. citate, sarcasm. acoustic duct [~ 'dAkt] s. (anat.) conduct auditiv. acrobat ['îekrobaU,-roub-] s. acrobat, echilibrist; dansator pe sârmă; gimnast. acoustician ['a?ku:s'ti/?nl s. acustician. acrobatic [laskro'bîetik, -roub-] adj. acrobatic. acoustics [o'kmstiks, înv. -'kaus-] s. pl. 1. (folosit ca sg. sau pl.) (fiz.) acustică. 2. (folosit acrobatics [-s] s. pl. (folosit mai ales ca sg.) acrobaţie, (av.) aerial ~ acrobaţii aeriene, ca pl.) acustică (a unei săli etc.). pilotaj de înaltă şcoală. acoustic vault [a'kurstik Vo:It] s. (fiz.) boltă acustică. acrogen ['a:krod3en] s. (bot.) plantă acrogenă. acoustic wave [~ 'weiv] s. (fiz.) unda sonoră. acrogenesis [ia?krou'd3cnisiş] s. (bot.) acrogeneză. acquaint [o'kwcint] vb. A. tr. 1 . (with) a face cunoştinţă, a familiariza (cu); to be ~ed acrogenic [i&krou'd3enik| adj. (bot.) acrogen. with a) a cunoaşte, a fi familiarizat eu, a se pricepe la; b) a fi la curent eu; to become acrogenous [3'krr>d3inas] adj. (bot.) v. a c r o g e n i c . / to get ~ed with a) a se familiariza cu, a-şi însuşi; b) a alia că, a auzi de. 2. (with; that) acromegalic J-a3kro//mi'ga^lik] adj. (med.) acromegalic. a încunoştinţa, a înştiinţa, a informa, a comunica (despre; că). B. refl. to ~ oneself with acromegaly [i^krou'mcgoli] s. (med.) acromegalic. a se familiariza cu, a-şi însuşi. acronym I'skrsnim] s. (Ungv.) acronim. acquaintance [-ons] s. 1. cunoştinţă; chance ~ cunoştinţă întâmplătoare; nodding ~ acronymize [o'kronimaiz] vb. tr. şi iutr. a forma un acronim (din). cunoştinţă care nu trece dincolo de salut, cunoştinţă de buna ziua; speaking ~stj s. (ec.) preţ dc cumpărare. acting company [~ ikAmpsni] s. trupă dc actori. actual energy [~ 'cnsdji] s. (fiz.) energic cinetică. acting copy [~ .kopi] s. (teatru) rol scris pentru actor, textul piesei (cu indicaţii, însemnări actuality [-rektju'a^liti, -t/u-] s. 1. actualitate 2. realitate; existenţă reală: pl. condiţii reale. 3. realism; viaţă; legare dc viaţă, legare de realităţi concrete (în artă); veridicitate, etc.). actualization [.aîktjuolai'zci/on, -t/u-j s. actualizare. acting manager [~ 'masnid^P1"] s. administrator delegat, administrator girant. r acting over [~ 'ouv9 ] s. (teatru) repetiţie. actualize ['rektjuslaiz, -t/u-] vb- tr. 1. a actualiza. 2. a realiza, a împlini, a pune în practică. 3. a descrie (în mod) realist, a da viaţă (unui fapt, unei jwvestiri). acting play [~ 'piei] s. (teatru) piesă care poate fi jucată, destinată scenei. actually ['a?ktjii3li, -t/u-J adv. 1 . într-adevăr, în fapt. în realitate; realmente, cu adevărat; actinia [sk'tinia, -njs], pi. actinias [~z] şi actiniae [ak'linii:] s. (zool.) actinie. fără îndoială, cu siguranţă; he ~ began to swear merse până acolo încât începu să înjure; actinie [a?k'tinik] adj. (fiz., chim.) actinie. I ~ found the door open spre marea mea surprindere, am găsit uşa deschisă. 2. acum, actinie spectrum [~ 'spectram] s. (fiz.) spectru chimic. actinism ['aîktinizaml s. (fiz., chim.) actinism, sensibilitate la lumină, fotosensibilitatc. în momentul dc faţă, actualmente, în prezent. actual load ['aîktjusl 'loudj s. (tehn.) sarcină utilă. actinium [sk'tinism.-njsm] s. (chim.) actiniu. actinobacillosis [ajk'tinou-bassi'lousis] s. (vet.) actinobaciloză. actual path [~ 'pa:6] s. (mii.) traiectorie reală. actino-chemistry [skitinou 'kcmistri] s. (chim.) actino-chimic. actual plate [~ 'pleit] s. (chim.) taler real. acro d ermatitis [a;k'tinoUpd9:m?'taitis] s. (med.) actinodermatită. actual size [~ 'saiz] s. mărime reală; mărime naturală. actinograpli [ask'tinougrcKf] s. (fot.) actinograf. actual speed [~ 'spi:d] s. 1. viteză reală. 2. (av.) viteză de drum. actuarial statistics [.aîktju'Earial sta'tistiks] ş. pl. (folosit ca sg.) (ec.) statistică actuarială. actinometer liskti'iiomita1"] s. (fot.) actinometru. actuary ['sktjucri, -t/u-] s. 1. actuar. 2. (înv.) notar; grefier, funcţionar dc registratură. actinometry [Eekti'nomitril s. (fiz.) actinometrie. 3. contabil; calculator (la societăţile de asigurare). actinomycosis [îek'tinoumai'kousis] s. (med.) actinoinicoză. action ['sk/pnl I. s. 1. acţiune, [aptă; lucrare; muncă; întreprindere; he suited the ~ actuate ['asktjueit. -t/u-] vb. tr. 1. (tehn.) a pune în mişcare, a acţiona. 2. (electr.) a to the word îşi potrivea fapta cu vorba; ready for ~ gata dc acţiune; to take prompt ~ excita. 3. (fig.) a influenţa, a înrâuri; a da ghes (cuiva); a îndemna; a pune în mişcare; a porni imediat la acţiune, a lua masuri dc rigoare; ~s speak louder than words faptele ~d by jealousy împins dc gelozie. sunt mai grăitoare decât vorbele. 2. acţiune, activitate; funcţionare; uz; a man of ~ un actuating [-in ] adj. 1 . (despre un mecanism) dc comandă, de manevră. 2. (jig.) motrice, om dc acţiune, un om activ; ~ of the heart activitatea inimii: to be in ~ a fi în acţiune, care pune în mişcare. a funcţiona; to put out of ~ a scoate din acţiune. 3. acţiune, influenţă, înrâurire; efect; actuating motor [~ 'rnouta1"] s. (tehn.) motor dc pornire. ~ofheat acţiunea căldurii. 4. (teatru, lit.) acţiune, desfăşurarea conflictului; (arte) mişcare, actuation |ra;ktju'ci/3n] s. (tehn.) 1. punere în mişcare sau funcţiune; manevrare; dinamism. 5. (mii.) acţiune, luptă; in ~ în acţiune, în luptă; to go into ~ a intra în acţiune comandă. 2. execuţie. /luptă; to come out of ~ a ieşi din luptă. 6. (jur.) acţiune judiciară; urmărire, plângere, actuator I'a3ktju.eit3r[ s. (tehn.) 1 . clement dc execuţie. 2. servomotor. 3. manetă dc reclamaţic; proces: judecată; to bring / to take an ~ against smb., to enter / to lay an pornire. ^against smb. a deschide acţiune împotriva cuiva, a intenta cuiva un proces. 7. (te/m.) acuity [s'kjuiti] s. 1. (rar) ascuţime, ascuţiş. 2. (med.) caracter acut, acuitate, gravitate. mecanism. II. vb. tr. (jur.) a acţiona, a da în judecată. 3. (jig.) acuitate, ascuţime; caracter pătrunzător. acumen 12 acumen [o'kju:mcn, 'askjumen] s. pătrundere, ascuţime, agerime, perspicacitate; discernământ. înţelegere. acuminate [a'kjuimincit] adj; (biol.) acuminat. acupuncture ['a;kjupArjkt/or] s. (med.) acupunctura. acute [o'kkju:t] adj. 1. ascuţit. 2. (despre boli) acut, ascuţit; grav, greu; ~ pain durere acută, durere puternică. 3. pătrunzător, perspicace; ~ ear ureche fină. auz fin; ~ sight vedere pătrunzătoare. 4. (despre sunete) ascuţit, acut; strident, pătrunzător; răsunător, asurzitor. acute accent [~ 'aîkssnt] ş. accent ascuţit. acute angle [~ 'fengl] s. (geam.) unghi ascuţit. acute-angled [~ 'asngld] adj. (geam.) ascuţit, cu unghiuri ascuţite. acutely [o'kjuitli] adv. 1. acut; intens. 2. (în mod) fin. acuteness [o'kju:tnis] s. ascuţime (a unui unghi etc.), acuitate, (marc) sensibilitate, gravitate etc. (v. a c u t e ) . acyclic [o'saiklik, o'sik-] adj. aciclic; neperiodic. ad [a3d| (fam.) prese, de la a d v e r t i s e m e n t . adage ['asdid3J s. zicală, proverb, adagiu, vorbă din bătrâni. adagio [D'da:d3tou| adv., s. (muz-) adagio. Adam ['axtem] s. Adam; (fam.) I don't know him from ~ habar n-am cine este (el); (fam.) I know no more than ~ where he is habar n-am unde ar putea să fie; (amer.) since ~ was a boy de când cu moş Adam, de pe vremea lui tata Noe. adamant ['sedomont, amer. -mamt] I . s. 1. adamant, diamant; piatră scumpă. 2. (fig.) fier, oţel, granit; stâncă de neclintit; heart of ~ inimă de piatră; will of ~ voinţă de fier / oţel. I I. adj. 1. tare, de fier, de granit. 2.'(de) neînduplecat, (de) neclintit, implacabil, inflexibil; to be ~ to entreaties a fi (de) neînduplecat. adamantine baedo'niEentain, amer. şi-tin] I. adj. 1. adamantin, (tare) cadiamantul. 2- (fig-) indestructibil, de nezdruncinat, de nebiruit, de neînfrânt. 3. (înv.) magnetic. II. s. 1. (chim.) bor cristalizat. 2. (mine) alice de oţel călit (folosite Ia forat). adamantine spar [~ 'spa:r] s. (mineral.) corindon. Adamic [o'damiik] adj. adamit; al Iui Adam. adamine ['asdamin, -main] s. v. a d a m i t e . adamite [ axlomait] s. (mineral.) adamit. Ada m ' s ale ['aîdamzeil] s. (fam.) apă chioară. Adam's apple [~ ■a;pl] s. 1 . banană. 2. lămâie. 3. (anat.) mărul lui Adam. Adam's needle [~ ini:dlj s, (bot.) acul-doamnei (Scandix pecten Veneris). adapt [o'da^pt] vb.A.tr. 1. (to, for) a adapta (la, pentru), a prelucra (pentru); to ~ for the stage a adapta pentru scenă. 2. (to) a adapta, a potrivi, a ajusta, a acomoda (la); a obişnui, a deprinde (cu); to ~ the means to the end a adapta mijloacele scopului. 3. (to) a aplica (la). 4 . to ~ f r o m a adapta după (un original etc.). Ii. rejl. (to) a se adapta, a se acomoda (Ia); a se obişnui, a se deprinde (cu); she had ~ed herself to the circumstances se adaptase împrejurărilor. adaptability [-obiliti] s. adaptabilitate, capacitate de adaptare / acomodare / ajustare; supleţe, flexibilitate. adaptable [-abl] adj. (uşor) adaptabil, acomodabil. adaptableness [-oblnisj s. v. a d a p t a b i l i t y . adaptation [ligr.) aparat de copiat şi multiplicat. Addison's disease ['axlisnz di'zkz] s. (med.) boala lui Addison. addition [o'dijon] s. 1. adaos, plus, anexă; adăugire, completare; spor; in ~ în plus; mai mult; în afară de acestea; in ~ to pe lângă, în afară de. 2. clădire anexă. 3. (mat.) adunare. 4. (chim.) adaos, corp străin. 5. (muz.) punct (prelungind o notă cu jumătate). 6. (î/iv.) semn de prelungire. additional [o'di/anal] adj. adiţional, suplimentar, complementar, adăugitor. additional building [~ 'bildin] s. (constr.) dependinţă; construcţie anexă. additional charges [~ 't/a:d3iz] ş. pl. cheltuieli adiţionale / suplimentare. additionally [a'di/anali] adv. (to) în plus (faţă de). additional metal [o'dijsnl' metlj s. (metal.) metal secundar. additional postage [~ 'poustidj] s. suprataxă (poştală). additionary [s'di/pnari] adj. (rar) v. a d d i t i o n a l . additive ['axlitiv] adj. (chim.) aditiv. addle l'sedl] I . adj. 1. (despre ouă) stricat, clocit. 2. (ftg.) sec, găunos; zăpăcit, aiurit. II. vb. A. intr. (despre ouă) a se strica, a se altera, a se cloci. B. tr. 1. a goli, a deşerta (un ou). 2. (jig.) a zăpăci, a aiuri, a încâlci; to ~ one's head / brain a-şi umple capul, a-şi împuia capul; a-şi bate capul. addle-brain |~ brein] s.v. a d d l e - h e a d . addle-brained [~ breind] adj. 1. fără cap, descreierat. 2. smintit, nebun. addled ['aedld] adj. 1 . (despre ouă) stricat, alterat, clocit. 2. (despre minte, cap) zăpăcit. addle-head ['aedl hed] s. cap sec, nătărău. addle-pate [~ peit] s. v. a d d 1 c - h c a d . address [s'drcs] I. s. 1. adresare; cuvânt (de deschidere), discurs; comunicare. 2. adresă; what is your ~? ce adresă aveţi? 3. îndemânare, pricepere; tact; politeţe, maniere alese. 4. pl. omagii, salut respectuos, salutări respectuoase; to pay one's ~es to a lady a face curte unci doamne. 5. (infor.) adresă, locaţie din memoria unui calculator. 6. (tin.) număr care identifică un anumit canal sau o anumită interfaţă de intrare /ieşire a unui (micro)sistem de calcul. II. vb. A. tr. 1. a adresa; a trimite, a îndrepta, a îndruma; to ~ a letter to smb. a adresa o scrisoare cuiva. 2. a se adresa (cuiva), a lua cuvântul / a vorbi în faţa (cu gen.); to ~ a meeting a vorbi / a lua cuvântul Ia o întrunire; when he ~es the House când ia cuvântul în parlament. 3. a vorbi cu; a intra în vorba cu. 4. a dedica, a închiria, a consacra; he ~es all his powers to this task îşi dedică / îşi închină / îşi consacră toate forţele acestei sarcini. B. refl. 1. to ~ oneself to smb. a se adresa cuiva; I ~ed myself to him a) m-am adresat lui (cu o rugăminte etc.); b) i-am vorbit, m-am adresat Iui. 2. a se pune pe (treabă etc.), a se apuca de; he ~ed himself to study se puse pe învăţătură. address book l~ 'buk] s. agendă, repertoar de adrese. addressee [laxlre'si:] s. 1. destinatar. 2. persoană căreia i te adresezi (în scris sau oral); interlocutor. addresser [c'dres?1"] s. 1. expeditor. 2. petiţionar. addressful [a'drcsfuf] adj. plin de tact, delicat. addressograph [3'drcsougra:l'l ş. adresograf, dispozitiv automat de imprimare a adre­ selor pe corespondenţă. adduce [s'djurs] vb. tr. a aduce (înainte), a prezenta; a cita, a invoca, a pretexta; to ~ proofs a aduce dovezi. adduct [o'dAkt] vb. tr. (fiziol.) (despre muşchi etc.) a apropia de linia mediană. adduction [o'dAkJon] s. 1. aducere, prezentare, citare, menţionare, producere, invocare. 2. (anat.) aducţiunc. adductor |9'dAktor] s. anat. (muşchi) aductor. adenia [a?'di:ni9, -nja] s. (med.) adenie. adenine ['a?dcni(:)n, 'geda-J s. (med., chim.) adenină, amidopurină, 6-aminopurină. adenitis [raxli'naitis] s. (med.) adenită. adenoid [a;'dinoid,-d;>n-lI.adi. (anat.) adenoid, glandular; de ţesut limfatic. II. ş. (mai ales pl.) adenoide, vegetaţie adenoidă. adenoma [rzedi'noumo] s. (med.) adenom. adenopathy [-ajdi'nopaQi] s. (med.) adenopatie. adenotomy baxli'notami] s. (med.) adenotornic, adcncctoniic. 13 administrate adept ['adept, 3'dcpt] I. adj. (in) priceput, competent, versat, cunoscător, expert (în, la). II. ş. 1. cunoscător, expert. învăţat, specialist. 2. adept, aderent, partizan. 3. (ist.) alchimist. adequacy ['asdikwgsi] s. 1. comcnsurabilitate: proporţie justă, proporţionalitatc. 2. potrivire, corespondenţă. 3. competenţă. adequate l'zedikwit] adj. 1. adecvat, potrivit, corespunzător; suficient; ~ definition definiţie justă, corespunzătoare; ~ help ajutor eficace; ~ to the task la înălţimea sarcinii. 2. exact, just. 3. competent. adequately [-li] adv. potrivit etc. (v. a d e q u a t e ) . adequateness [-nis] s.v. a d e q u a c y . adequation [ia?di'kwei/?n] s. 1. adecvare, potrivire; egalizare, nivelare. 2. echivalent, echivalenţă. adhere [ad'hia1", aed-] vb. intr. 1. (to) a se lipi (de), a se alipi, a adera (la). 2. (înv.) (to) a consimţi (la), a fi de acord (cu), a cădea de acord (cu). 3. (jig.) to ~ to a) a adera la, a-şi da adeziunea la; a fi de acord cu; to ~ to a proposal a se declara de acord cu o propunere; b) a se ţine de, a rămâne la. a rămâne credincios (cu dat.); to ~ to one's decision a stărui în hotărârea sa, a-şi menţine hotărârea. adherence [3d'hi3r3ns,aed-]ş. 1 . adeziune; aderare; alipire, unire. 2. ~ to a) respectare, ţinere (cu gen.); ~ to specification respectare a condiţiilor tehnice; b) devotament / fidelitate / credinţă faţă de. 3. (tehn.) aderenţă, coeziune. adherence sand [~ sa?nd] s. nisip de aderenţă. adherent [^d'hbrant, red-] I. adj. (to) 1. care se lipeşte, care aderă (la). 2. lipit (de), ataşat (Ia). II. s. aderent, adept, părtaş, partizan. adherer [od'hisra1", xd-] s. v. a d h e r e n t (II). adhesion [ad'hi^sn.red-Js. 1. adeziune, lipire. 2. ~ to adeziune la, credinţă/fidelitate faţă de, constanţă / consecvenţă în. 3. (to) adeziune, acord, încuviinţare, acceptare (cu gen.) 4. (tehn.) (capacitate de) aderenţă; adeziune; ~ of the wheels to the rails adeziunea roţilor la şine. 5. (chim.) atracţie moleculară, coeziune moleculară. 6. (med.) aderenţă. adhesion railway [~ rreilwei] s. (ferov.) cale ferată cu aderenţă. adhesion weight [~ weit] s. (ferov.) greutate aderentă. adhesion wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată de fricţiune, roată de angrenare. adhesive [3d'hi:siv, a?d-, -'hi:ziv| I.adj. 1. lipicios, cleios. 2. aderent, adeziv, de adeziune, de lipire. II. s. substanţă adezivă, adeziv. adhesive atraction [~ o'trEek/an] s. (chim.) atracţie moleculară. adhesive capacity [~ ks'passiti] s.v. a d h e s i v e n e s s (1). adhesiveness [ad'hi:sivnis, a;d-, -Tiiiziv] s. 1. adezivitatc. aderenţă; vâscozitatc. 2. (psih.) asociaţie de idei. adhesive power [sd'hiisiv 'pau3 r | s. (tehn.) forţă adezivă, de adeziune. adhesive tape [~ 'tcipj ş. 1. banda adezivă / de lipit; foiţă de lipit. 2. (med.) emplastru adeziv. adhesive water [~ 'w:>:t3r] s. (hidr.) apă pcliculară. adiabat ['eedisbast] s. (termodinamică) adiabată, curbă adiabatică. adiabatic [-axlia'bastik, icidais-] (fiz.) I . adj. adiabatic. II. s. curbă sau Unic adiabatică. adieu [o'dju:] (fr.) I . interj, adio! rămas bun! rămâi cu bine! rămâneţi cu bine! II. s. adio, rămas bun; to make / to take one's ~(s) a-şi lua adio. a-şi lua rămas bun. ad infinitum [sed linfi'naitsm] adv. (lat.) ad infinitum; la infinit. ad interim [red 'intsrim] adv. (lat.) ad interim; între timp. adion [asd'aian] s. (chim.) ion adsorbit. adipose ['axlipous] X.adj. (chim., med.) adipos,gras, grăsos; de grăsime. II. s. grăsime animală. adiposis faxlipousis] s. (med.) adipoză. adiposity [-aîdi'positi] s. adipozitate, grăsime, obezitate. adistance [o'distons] adv. (rar) departe. adit ['îedit] s. 1. intrare; poartă; uşă. 2. acces. 3. apropiere, venire. 4. (mine) galerie Ia zi, galerie principală de pătrundere; intrare în mină; deep ~ galerie de scurgere a apelor. adit end [~ end] s. (mine) front de abataj. adit level [~ ilcvl] s. (mine) nivelul unui galerii de coastă. adjacency [o^eisansi] s. 1 . adiacentă; vecinătate, apropiere, învecinare; contiguitate. 2. pi, împrejurimi, vecinătate. adjacency matrix [~ -mcitriks] s. (mat.) matrice asociată. adjacent [s^cisont] adj. 1. (to) alăturat, vecin, învecinat (cu); ~ villages sate învecinate / vecine. 2. (geam.) adiacent, alăturat. adjacent accommodation [~ Otkomo'dci/sn] s. construcţie anexă. adjacent angles [~ 'airjglz] s. pi. (geom.) unghiuri adiacente. adjacent fields [~ Ti:ldz] s. pl. domenii sau discipline înrudite. adjacent plank [~ 'plsnk] s. (constr.) plinta; pervaz. adjectival [ired3ck'taivpl, 'ax^iktival] adj. (gram.) adjectival. adjectivally [i^d^ck'taivpli] adv. (gram.) adjectival, ca adjectiv. adjective ['a2d3cktiv] I. s. (gram.) adjectiv. II. adj. 1. (gram.) adjectival. 2. dependent, pendinte; anex; subsidiar, secundar. adjective clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie relativă, propoziţie atributivă. adjoin [3'd3^in] vb. A. tr. 1. a se învecina cu, a fi vecin cu. 2. (înv.) a uni, a lipi. a pune împreună. B. rntr. a se învecina, a fi alăturat, a sta alături; the two houses ~ cele două case se învecinează, sunt vecine. adjoining [-irj] adj. vecin, învecinat, alăturat. adjoining rock i~ 'rok] s. (geol.) rocă laterală; rocă învecinată cu un zăcământ util. adjourn [a'd33:n] vb. A. tr. 1. a amâna. 2. a suspenda, a întrerupe (o şedinţă, o sesiune etc.) B. intr. 1. a suspenda şedinţa, a întrerupe şedinţa; a ridica şedinţa; the court ~ed curtea a suspendat şedinţa. 2. a schimba locul, a se muta (în altă sală etc.); a se retrage; (fam.) to ~ to the drawing room a sc retrage în salon. adjournment [a^ommon t ] s. 1. amânare. 2. suspendare, întrerupere. 3. retragere. adjudge [a'd3Ad3] vb. tr. 1. a judeca, a considera, a socoti; a declara; a hotărî, a pronunţa; to ~ smb. guilty a găsi vinovat / a declara vinovat pe cineva. 2. (to) a condamna (la), a osândi (la, să). 3. (to) a adjudeca, a atribui, a decerna (un premiu etc. cuiva). 4. (înv.) a judeca, a aprecia, a crede. adjudg(e)ment [-mont] s. hotărâre judecătorească; sentinţă; darea unei sentinţe; ~o f adjudecare (cu geu.). decernare (cu gen.). adjudicate [a'd3U:dikeit] vb. A. tr. 1. a judeca (un proces, un vinovat etc.). 2. a declara, a găsi (vinovat, nevinovat). 3. (to) a adjudeca, a atribui, a decerna (cu dat.). B. intr. 1. a fi judecător, a fi arbitru (într-o chestiune). 2. to ~ on / upon a) a da o sentinţă / o hotărâre cu privire Ia; b) a-şi forma o părere despre, a aprecia. adjudication [a^mdi'kei/an] s. 1. judecare. 2. adjudecare, atribuire, decernare. adjudicative [a'd3ii:dikativ,-kcit] adj. (jur. despre un act etc.) declaratoriu. adjudicator [a'd3u:dikeitar] s. arbitru; judecător. adjunct ['a^ArjÂt] I. adj. adjunct, auxiliar, ajutător, subsidiar, secundar. II. s. 1. adjunct, ajutor. 2. (to) completare, adaos (la), supliment, anexă. 3. însuşire, proprietate întâmplătoare / auxiliară. 4. (gram.) atribut; adjunct; clement secundar; cuvânt circumstanţial. adjunct professor [~ pra'fcsar] s. (amer. rar) profesor adjunct. adjuration [i2ed3ua'rci/3n| s. 1. rugăminte stăruitoare; implorare, conjurarc. 2. (luare de) jurământ. adjure [a'd3uar] vb. tr. 1 . a ruga fierbinte / stăruitor, a implora, a conjura. 2. a lega prin jurământ. adjust [s'd3Ast] vb. A. tr. 1. a aranja, a rândui, a ordona, a pune în ordine; a sistematiza. 2. a aplana, a împăca (o ceartă). 3. a armoniza; a asorta. 4. (to) a potrivi, a ajusta, a adapta, a acomoda (la). 5. a regla; a pune la punct, a face exact, a corecta; a îmbunătăţi. 6. a elucida. 7. (astron., geod.) a compensa. B. re/7, to ~ oneself to a se adapta (la), (sau cu dat.). C. iutr. (to) a se acomoda (cu), a sc adapta (la). adjustable [-abl] adj. ajustabil; reglabil; adaptabil. adjustable bearing [~ 'bsarirj] s. (tehn.) cuzinct cu pană. adjustable bookshelf [~ 'buk/elfj s. bibiotecă cu rafturi mobile. adjustable d o g [~ 'dog] s. (tehn.) limitator, cui de blocare; clichet, declic. adjustable spanner [~ 'spasna1"] s. (tehn.) cheie universală, cheie reglabilă, cheie franceză. adjustage [o'd3A.stid3] s. (înv.) v. a d j u s t m e n t . adjuster [3Fd3ASt3r] s. (tehn.) 1. montator, montor, instalator. 2. ajustor. 3. dispozitiv de reglare. adjuster bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub de reglare. adjusting [9'd3Astin] adj. (tehn.) reglabil; de reglare; ajustabil. adjusting device [~ di'vais] s. (tehn.) dispozitiv de reglare. adjusting error [~ -era1"] s. (tehn.) eroare de reglare. adjusting key [~ 'ki:J s. 1 . cheie franceză. 2. (tehn.) pană de fixare; pană de ajustare / reglare. adjusting man [~ maen] s. (tehn.) ajustor. adjusting ring [~ 'rirj] s. (tehn.) inel de montare / fixare; inel de reglare. adjustiug screw [~ 'skru:] s. (tehn.) şurub filetat de reglare. adjusting shop [~ 'Jop] s. (tehn.) hală de montare, atelier de montaj; secţie de montaj, secţie de asamblare. adjusting tool [~ 'tu:l] s. (constr.) fir cu plumb, cumpănă verticală, nivelă verticală. adjustment la'd3AStmont] s. 1. reglare, aranjare, ajustare, potrivire, adaptare; to make ~ to a sc adapta la. 2. (tehn.) montare, montaj, asamblare; ajustare; reglare. 3. (telm.) mecanism de reglare. 4. (mii.) reglare a tirului; ~in direction reglare a direcţiei de tragere; ~ in range reglare a focului în bătaie; ~ of sight corectare a ochirii. adjustment clearance [~ 'kliaransj s. (tehn.) joc de ajustaj. adjustment curve [~ k3:v] s. (infor.) curbă de acord. adjutage |'ffid3utid3. 3'd3u:t-] ş. (tehn.) 1. ajutaj, duză. 2. ţeava de scurgere. adjutancy ['aed3Utpnsi,-d33t-[ s. (mii.) titlu / rang / funcţie de adjutant; adjutantură. adjutant ['axl3utent, -d33t-[ s. 1. (mil.) adjutant, aghiotant. 2. (constr.) supraveghetor; antreprenor. 3. (şi ~ bird) (omit.) rnarabu, barză-guşată (dm India) (Leptoptitus argala). adjutant bird [~ 'b3:d[ s. v. a d j u t a n t (3). adjutant general [~ ^cn^rl] s. (mil.) 1. aghiotant general. 2. comandant teritorial (al unei regiuni). adjuvant ['a^u v ant] I . adj. ajutător, folositor. I I . ş. ajutor, sprijin. ad-lib [axl 'libj I. adj. nepremeditat, improvizat, spontan. II. vb. intr. a improviza (în fata microfonului sau pe scenă); a vorbi liber (în faţa microfonului). III. s. (mai ales pl.) improvizaţie (pe scenă sau la microfon). ad libitum [asd 'libitamj adv. (lat.) în voie; la discreţie. adman ['a^dmasn, -nisnj.p/. admen ['asdmcn, -man] s. (ec.) v. a d v e r t i s i n g m a n . admass ['asdmass] s. public căruia i se adresează o reclamă (ca masă de potenţiali cumpărători). admeasure [a;d'mc33r] vb. tr. a măsura, a determina (partea, cota); a împărţi, a repartiza. admeasurement [axTme3 ornant] s. (tehn.) 1. măsurare. 2. dimensiune. 3. proporţio­ nalitatc. adminicle [red'minikl] s. suport, sprijin (şifig.). administer [ad'ministo1"] vb. A. tr. 1. a administra, a conduce. 2. a da, a administra (o doctorie etc.). 3. a împărţi, a face (dreptate). 4. a administra, a pedepsi cu; to ~ the cane a administra o bătaie, a bate cu băţul. ♦ to ~ an oath a presta un jurământ. B. intr. 1. a funcţiona ca administrator. 2. to ~ to a contribui la, a ajuta la. a d ministrate [od'ministrobl] adj. administrabil. administrant lad'nrinistrant] s. persoană care administrează; administrator. administrate |ad'ministrcit] vb. tr. (amer.) a administra, a conduce, a controla. administration 14 administration [odimini'strci/sn] s. 1. administraţie, 2. administrare; conducere. 3. guvern, administraţie. administrative [od'ministrotiv, -trcit-] adj. 1. administrativ; gospodăresc. 2. (despre putere) executiv. administrative troops [~ 'tru:psj s. pi. (amer. mii.) unităţi administrative / de apro­ vizionare. administrator [3d'ministrcit3r] s. 1 . administrator; conducător; organizator. 2. gestionar. 3. ~ of dătător de, împărţitor de. 4. oficiant; împărţitor al dreptăţii, judecător. 5. (jur.) tutore, curator. administratorship [-/ipj s. gestiune; gerare; administrare; tutelă, epitropie. administratrix lod'ministrcitriks], pl. administratrixes [-iz], administratrices [-trisi:z] ş. administratoare'. admirable ['fedinarabl] adj. admirabil, minunat, splendid. admirably ['Eedmorabli] adv. de minune, admirabil. admirai ['sedmsrd] s. 1. amiral; Admiral of the Fleet / (amer.) Navy aprox. Mare Amiral, comandantul (suprem al) flotei; (si.) ~ of the blue cârciumar; (si.) ~ of the red beţiv (roşu la faţă). 2. vas amiral. admiralship [-/ip] s. 1. demnitate / rang de amiral. 2. (înv.) amiralitate. admiralty [-ti] ,v. amiralitate; ministrul marinei (în Anglia); First Lord of the Admiralty primul lord al amiralităţii, ministrul marinei (în Anglia). admiralty court [~ ko:t] s. (mar.) tribunal maritim, curte maritimă. admiralty knot [~ not] s.v. a d m i r a l t y in i 1 e . admiralty law [~ b:] s. (mar.) drept maritim. admiralty mile [~ mail] s. (mar.) milă marină engleză (1 853,248 m). admiralty ship [~ /ip] s. (mar.) vas amiral. admiration l-sdmo'rei/sn, -mir-] s. 1 . (of, for) admiraţie (pentru); entuziasm; preţuire; lost in ~ cuprins de admiraţie, de entuziasm; note of ~ semnul mirării / exclamaţiei; to ~ de minune. 2. minunăţie, splendoare. 3. (înv.) mirare, uimire, minunare. admire [od'mais1"] vb. A. tr. 1. a admira; a fi entuziasmat de. 2. (fa/H.) a-şi exprima admiraţia pentru. 3. (amer.) a dori cu înfocare, a ţine mult la; a vrea cu tot dinadinsul; I should ~ to know aş dori foarte mult să ştiu. 4. (înv.) a fi uimit de, a se minuna de. B.refl. ase admira. admirer [-ror] s. admirator, închinător, adorator. admissibility [odanis3'biliti,-sib-] s. admisibilitate. admissible [od'misobl, -sib-] adj. admisibil. admissible load [~ 'loud[ s. (tehn.) sarcină admisibilă, admission [ad'mi/on] s. 1 . acces; intrare; admitere, primire; ~ to the school is by examination only admiterea în şcoală se face numai pe bază de examen; ~ free intrarea liberă / gratuită; ~ by ticket intrare cu bilet. 2. admitere, recunoaştere, mărturisire (şi jur.); to make full ~s a face mărturisiri complete. 3. (telm.) admisic, admisiunc; aducţic, intrare. admission chamber [~ tt/cimbor] s. (tehn.) camera dc admisiune. admission fee [~ fi:] s. 1. taxă de intrare. 2. taxă dc admitere. admission port |~ po:t] s. (auto) canal, orificiu, fereastră dc admisiunc / de spălare. admission quantity [~ kwontiti] s. (tehn.) debit de admisic. admission space [~ speis] s. (tehn.) volum de umplere. . admission stroke [~ strouk] s. (tehn.) cursă de aspiraţie, dc admisiunc admission valve [~ VECIV] s. 1. (auto) supapă de admisiunc. 2. (telm.) supapă de aspiraţie. admit [ad'mit] vb. A. tr. 1. a admite, a lăsa să intre, a primi; he opened the door and ~ted me into the house deschise uşa şi mă lăsă să intru în casă; to be ~ted to the bar a fi primit în barou; to be ~ted to hospital a fi internat în spital. 2. a admite, a permite, a îngădui. 3. a admite; a recunoaşte; this I ~ i s true este adevărat, recunosc; it must be ~ted that trebuie să recunoaştem că; even ~ting it be so chiar dacă am admite că este aşa; he is ~ted to be very learned se recunoaşte că este foarte învăţat. 4. a permite accesul; a fi valabil pentru; the ticket ~s two biletul este valabil pentru două persoane. B. intr. to ~ of a admite, a permite, a îngădui; a suferi; a da loc la: the question ~s of no delay chestiunea nu îngăduie (nici o) amânare. admittance [od'mitans] s. 1. acces, intrare; permisiune dc a intra; to give smb. ~ a lăsa pe cineva să intre; no ~! intrarea oprită! 2. (electr.) conductibilitatc aparentă; admitanţă. admitted [od'mitid] adj. admis, recunoscut. admittedly [-Ii] adv. 1. după cum este recunoscut, după cum se recunoaşte, după cum se ştie (de toată lumea). 2. după cum se presupune. admitting pipe [od'mitirj 'paip] .v. (tehn.) conductă de admisiune, conductă de alimentare. admix [od'miks] vb. tr. şi intr. a (se) amesteca, a (se) adăuga. admixture [?d'mikst/3r] s. amestec, adaos; amestecătură; dozaj; doză. admonish [od'moni/] vb. tr. 1. a convinge; a sfătui, a povăţui. a stărui pe lângă, a ruga. 2. (of) a preveni, a înştiinţa (de); a avertiza (de). 3. a mustra, a dojeni, a certa, a admonesta. admonishment [-mont] s. 1. îndemn, povaţă, stăruinţă. 2. avertisment, prevenire, înştiinţare, punere în gardă. 3. dojana, mustrare, admonestare. admonition [-aximo'ni/on, -mou'n-] s. v. a d m o n i s h m e n t . admonitory [sd'mrmitori. fed-] adj. povăţuitor; prevenitor; dojenitor. ado [o'du:] s. 1 . zbucium, agitaţie; zarvă, tevatură, tărăboi; much ~ about nothing multă zarvă pentru nimic; without more / further ~ fără multă vorbă, fără să mai continuăm discuţia. 2. mofturi, nazuri. 3. greutate; necaz; osteneală, oboseală; with much ~ cu multă greutate; we had much ~ to forbear laughing abia ne puteam ţine râsul. adobe [o'doubi, -'doubj s.(constr.) 1. cărămidă nearsă/ c rudă, chirpici. 2. construcţie dc chirpici. adolescence [-a?dou'lcsns,-d9'f ] s. adolescenţă. adolescent [':edqu'lcsnt, -do'l-f I. adj. de adolescent; tânăr; (geol.) ~river râu dc formaţie recentă. I I. s. adolesccnt(ă); băieţandru, băietan; fetişcană, codană. adonize l'axb'naiz] vb. tr. şi intr. (rar) a (se) înfrumuseţa. adopt [s'dopt] vb. tr. 1. a adopta, a înfia. 2. a adopta, a accepta, a primi, a îmbrăţişa; to ~a bill a adopta un proiect dc lege; to ~a decision a adopta o hotărâre; to ~a resolution a adopta o rezoluţie; to ~ another course of action a adopta o altă tactică, a-şi schimba tactica; to ~ an attitude of a adopta o atitudine de. 3. (lingv.) a adopta, a împrumuta (un cuvânt dintr-o altă limba). adoptability |o,dopto'biIiti] s. caracter adoptabil. adoptable [o'doptobl] adj. adoptabil. adoptee [laxtop'ti:] ş. adoptat, înfiat. adoption [o'dop/;?n| s. 1. (jur.) adopţiune. înfiere. 2. adoptare, primire, acceptare, îmbrăţişare. 3. (lingv,) împrumut (al unui cuvânt străin fără modificarea formei). adoptive [o'doptiv] adj. 1. adoptiv, înfiat. 2. capabil să adopte. 3. (jig.) adoptiv, de adopţiune. adoptive country [~ 'kAntri] ş. patrie adoptivă. adorable [o'dr>:robl] adj. 1. adorabil, vrednic dc adorat. 2. adorabil, încântător, răpitor, minunat, splendid. adorably [o'doTobli] adv. adorabil, minunat. adoration [.a3do:rei/cn, -do'r-] s. 1. adorare, închinare. 2. (fig.) adoraţie, cult. adore [o'do:r, 3'door] vb. tr. 1. a adora, a preamări, a se închina la. 2. (fig.) a adora, a iubi nebuneşte; (fam.) a adora, a se da în vânt după, a nu mai putea dc dragul (cu gen.). adorer [-or] ş. 1. adorator, închinător. 2. (fg.) adorator, admirator. adorn [o'domj vb. A. tr. (with) a împodobi, a găti, a înfrumuseţa, a orna (cu). B. rej?. (with) a se împodobi, a se găti (cu). adornment [-mont] s. 1. împodobire, înfrumuseţare. 2. podoabă, găteală. adown [o'daun] adv. (poetic) jos; în jos; spre pământ. adragant [o'drcigpnt] ş. (text.) adragant. adrenal [a;d'ri:nol] (fiziol.) I . adj. suprarenal. II. s. glandă suprarenală. adrenalin(e) [o'drenoîin,-'dri:-] s. (farm.) adrenalină. Adrianople red feidrio'noupl 'red, laxlri-] s. (chim.) roşu de alizarină. adrift [o'drift] adj. pred., adv, în voia curentului, în voia vântului, în voia valurilor; (jîg.) într-un noroc, la noroc, la întâmplare, pe nimerite; în părăsire; to b e ~ a circula, a se răspândi; to be all ~ a nu şti ce să facă, a-şi pierde capul cu desăvârşire; to be cut ~ a se desface şi a porni în voia valurilor; to break/ to cut ~ a ) a se desprinde, a fi luat de curent sau dc valuri; b) (fig.) a-şi pierde orice sprijin; (fam.) he cut (himself) ~ from his relatives a rupt orice legături cu rudele; to go ~ a fi luat de curent sau de valuri, a merge la voia întâmplării; (fam.) to turn ~ a) a izgoni din casă; a lăsa în voia soartci; b) a da afară din serviciu, a arunca pe drumuri. adroit [s'drDit] adj. abil, îndemânatic, dibaci, agil. adroitly [-li] adv. cu îndemânare, abil. adroitness [-nis] s. abilitate, dexteritate. adroop [o'drmp] adj. (poetic) (a)plecat. adry [o'drai] adj. (pop.) 1 . uscat. 2. însetat. adseititious [>a?dsi'ti/os] adj. adiţional, suplimentar. adseription [a?d'skrip/5ii] s.v. a s c r i p t i o n . adsorb [a?d'so:b, 3d-] vb. tr. (chim.) a adsoarbe. adsorbant [-ont] adj. (chim.) adsorbant. adsorbate [axTsoibeit] ş. (chim.,fiz.) substanţă adsorbită. adsorber [a3d'so:bor] s. (chim., tehn.) adsorbitor. adsorption [axl'sorp/an] ş. (chim.) adsorpţic. adsorptive [a?d'so:ptiv] adj. (chim.) adsorptiv. adularia [.aîdju'Ieorio] s. (mineral.) adular. adulate ['djulcit] vb. tr. a linguşi în mod josnic, a adula. adulation [i^djulci/an] s. linguşire josnică, linguşire slugarnică, adulaţie. adulatory ['axljulcitori, -lot-, amer. şi -lo'toxi] adj. adulator, linguşitor, slugarnic, servil. adult ['aidAlt, o'dAlt] s., adj. adult. adult education [~ ri] adj. v. a f f i r m a t i v e (I). affirmer [3'f3:m3r] s. persoană care afirmă ceva. affirming [a'famiirj] s. afirmare, afirmaţie. affix I . [a'fiks] vb. tr. 1. (to, on, upon) a fixa, a ataşa (de, la), a lipi (de), a prinde (de, la), a adăuga (Ia). 2. a uni, a lega. 3. a pune, a aplica (pecetea, ştampila, semnătura); a aplica, a lipi (un timbru). II. l'asfiks] s. 1. adăugire, anexare, adaos. 2. (gram.) afix; particulă. affixation [a'fik'sei/an] s. (gram.) afixaţie, folosire a prefixelor, infixelor şi sufixelor. affixing [s'fiksin] s. aplicare, lipire, punere (a unei ştampile, a unui timbru etc.). affixture [a'fikstJV] s. 1. ataşare, fixare. 2. adaos, adăogire. afflatus [s'fieitss] s. 1. har, revelaţie. 2 . inspiraţie; avânt, zel, elan. afflict [a'flikt] vb. A. tr. 1 . a îndurera, a mâhni, a supăra, a întrista; a chinui; a face să sufere; he was ~ed with gout suferea de podagra / de gută. 2 . to ~ with a bate la cap cu, a sâcâi cu (reclamaţii etc.). B. rej7. (at, on account of) a fi îngrijorat (de, din cauza). afflicted [a'fliktid] s. pl. the ~ cei năpăstuiţi, obidiţi, nenorociţi, obijduiţi. affliction [s'flik/pn] s. mâhnire, întristare; supărare; durere; suferinţă, boală; nenorocire, năpastă; (fig.) the bread of ~ pâine amară. afflictive [a'fliktiv] adj. dureros, trist, întristător; supărător, chinuitor. affluence ['reflusns] s. 1. belşug, îmbelşugarc, abundenţă, profuziume; prisos. 2. năvală, afluenţă. 3. belşug, bogăţie, bogăţii; to live in ~ a trăi în belşug, a înota în bogăţii; to rise to ~ a se îmbogăţi, a face avere. affluent E'aeflusnt] I . adj. 1. îmbelşugat, abundent, bogat; to be in ~ circumstances a trăi în belşug. 2. (fiziot. despre sânge) afiuent. II. s. 1. (geogr.) afluent. 2. (hidr.) remu, umflarea apelor din cauza unui obstacol. afflux ['aîfUks] s. 1. afiuent. 2. (hidr.) remu. 3. afluenţă, curgere, flux. 4. (med.) aflux (de sânge). afford [s'fxdj vb. tr. 1. a da, a produce (o recoltă etc.); the land ~s minerals în ţară se găsesc minerale. 2. a da, a oferi; to — proof(s) a aduce dovezi; to ~ ground for a oferi motiv(c) pentru; to ~ an opportunity a oferi un prilej. 3. (adesea cu can) a-şi putea îngădui, a-i da mâna, a avea mijloacele, a-i veni la socoteală; he can ~ to buy a TV set îi dă mâna să-şi cumpere un televizor; I cannot ~ the time nu am timp; though I could ill ~ cu toate că mijloacele nu-mi prea permiteau aşa ceva. affordable [-sbl] adj. care se poate acorda. affording [-in] I. adj. roditor; rodnic, fructuos. II. s. oferire, dare. afforest [ee'forist] vb. tr. a împăduri. afforestation [se.foris'tei/an] s. împădurire. afforestment [se-foristmant] s. v. a f f o r e s t a t i o n . affranchise [aî'fnent/aiz] vb. tr. a (e)libera, a scăpa (din robie), a dezrobi; a scuti, a dezlega (de o făgăduială, jurământ etc.) affranchisement [ce'frEent/ismont] s. (e)Iibcrarc, dezrobire. affray [s'frci] I . s. tulburare a ordinii publice, zarvă, scandal; gâlceava, ceartă; încăierare. I I. vb. tr. (înv.) a speria, a înspăimânta, a înfricoşa, a băga în sperieţi. affreight [s'freit] vb. tr. (/Har.) a afreta, a navlosi. affreightment [-mont] s. (mar.) afretarc, navlosire, închiriere, luare cu navlu (a unei corăbii). affricate ['refrikitj s. (fon) africată. affricative [ze'frikativ] s. v. a f f r i c a t e . affright [a'frait] (poetic) I. vb. tr. a îngrozi, a speria, a înspăimânta, a înfricoşa. II. s. spaimă, groază. affront [s'frAnt] I . vb. tr. a înfrunta, a sfida; a insulta, a ofensa, a jigni; a aduce un afront (cuiva); to ~ death a înfrunta moartea (cu curaj), a sfida moartea. II . s. afront, insultă (publică); necuviinţă, jignire, ofensă; (înv.) atac; to bear / (fam.) to pocket / to swallow an ~ a înghiţi un afront; to put an ~ upon, to offer an ~ to a aduce un afront, o jignire (cuiva), a înfrunta (pe cineva). affronter [-3r] s. ofensator, insultător. affronting [-in] I. adj. insultător, ofensator. II. s. (of) insultare, jignire (cu gen.) affuse [3'fju:z] vb. tr. (rar) a stropi, a uda. affusion [a'fju^pn] s. 1. stropire, udare. 2. (med.) afuziune. affygraphy [s'figrsfi] s. (si.) in an ~ îndată, într-o clipă, cât ai zice peşte. Afghan l'cefgîen] I . s. 1. afgan. 2. (limba) afgană. 3. afghan (amer.) basma croşetată; broboadă de lână croşetată; şal. 4. afghan covor turemen miţos cu desene geometrice; cergă. II. adj. din Afganistan, afgan. afghani [a:fga;ni] s. afgani (unitate monetară din Afganistan). afield [9*fî:ld] adv. 1. pe câmp, la câmp. 2. (fig.) pe câmpul de luptă, în campanie. 3. razna, hai-hui; (despre un bărbat căsătorit) to wander ~ a călca pe de lături. ■ $ ■ far ~ în depărtare, departe; (fam.) to go far ~ for smth. a-şi da multă osteneală pentru ceva. afire Is'faio1"] adj. pred., adv. arzând, în flăcări; to set ~ a aprinde; a da foc la (sau cu dat.); to be (all) ~ with the desire to do smth. a arde de dorinţă sau de nerăbdare de a face ceva. aflame [s'ficim] adj., pred., adv. arzând, în flăcări, cuprins de flăcări; în vâlvătăi; cu vâlvătăi; to be ~ with curiosity a muri de curiozitate. aflat [3'fiast] adj. pred., adv. (rar) plat, întins, ras; Ia nivelul solului. afloat [a'flout] adj. pr^d., adv. 1. pe apă; pe mare; plutind, în stare de plutire; pe linia de plutire; to keep ~ a se menţine la suprafaţă / pe linia de plutire (şifig.). 2. pe mare (în opoziţie cu ashore). 3. (mil.) în serviciul flotei de război. 4. (jig.) în mişcare, în acţiune; în toi, în plină activitate; various rumours were ~circulau fel de fel de zvonuri. 5. (jig.) pe picioare. 6. inundat; the deck is ~ puntea este inundată. afloat service [~ s'3:vis] s. (mar.) serviciu de bord. aflower [3'flau3r] adj. pred., adv. (rar) în floare. aflush [3'fU/j adj. pred., adv. (rar) 1. roşu (la faţă), îmbujorat. 2. ~ with la acelaşi nivel cu. aflutter [s'fUts1-] adj. pred., adv. 1. fluturând. 2. neliniştit, agitat. afoam [s'foum] adj. pred., adv. înspumat. afocal 18 afocal [ei'foukal] adj. (fiz.) afocal. afoot [a'l'ut] adj. pred., adv. 1. pe jos. 2. (fig.) în mişcare; în picioare; treaz; neadormit, activ. în acţiune; to be ~ a) a fi sculat, a fi în picioare; b) a se pregăti, a se pune la cale, a se organiza; to set ~ a pune în mişcare. 3. (fig.) pe picioare, restabilit; sănătos. 4. (mil.) în marş, în drum. afore [o'fo:r,-'fo3r] prep., aaV., con/. (înv.) v. b e f o r e . aforecited [3'fo:isaitid] adj. mai sus-citat. aforehand [~ha;nd] adv. înainte, dinainte, cu anticipaţie. aforementioned [-iinenfand] adj. amintit, menţionat mai sus. aforenamed [~neimd] adj. numit mai sus, de mai sus. aforesaid [~sed] adj. v. a f o r e n a m e d . aforethought [~6a:t] I. adj. premeditat, intenţionat, făcut înadins; (jur.) with / of malice ~ cu premeditare. II. s. premeditare. aforetime [~taim] l.adv. odinioară, altădată, (mai) înainte, în vechime. II. adj. fost, de altădată, de odinioară, de demult. a fortiori ['ei •fo:Ji'o:m] adv. (lat.) cu atât mai mult. afoul [o'faul] adj. pred., adv. în conflict; to run ~ of a se ciocni de, a intra în conflict cu. afraid [o'frcid] adj. pred. care se teme; speriat; îngrozit; bănuitor; temător; to be ~ of a se teme, a-i fi frică de, a-i fi teamă de; I'm ~ (that) mă tem că; din păcate; I am ~ to wake him, I am ~ of waking him mi-e frică să-1 trezesc; I am ~ that I shall wake him mi-e teamă să nu-1 trezesc; I am ~ he will not come mi-e teamă că n-o să vină, mi se pare că n-o să vină; what are you ~ of? de ce ţi-e frică? ce te nelinişteşte? ce te îngrijorează?; (prov.) he who is ~ of leaves must not go into a wood cine se teme de brumă, să nu sădească vie; cine se teme de foşnetul frunzelor n-are ce căuta în pădure; cui i-e frică, să nu joace. afreet ['aefri:tj s. 1. duh rău, demon (în mitologia araba). 2. (fig.) pacoste, năpastă; monstruozitate. afresh [o'fre/] adv. iar(ăşi), din nou, încă o dată; to start smth. ~ a reîncepe ceva. afret [g'fret] adj. pred., adv. agitat, în freamăt. African ['ffifriksn] I. s. african. II. adj. din Africa, african. African cherry [~ 'tferi] s. (bot.) macore, păr african (Mimusops heckelii si Dumaria L.). Africanize ['arfrikanaiz] vb. tr. a afiicaniza. Afrikaans [isfri'ka:ns] s. (liiigv.) dialect al limbii olandeze vorbit de urmaşii burilor din Republica Africa de Sud. Afrikan(d)er [iaefri'ka;n(d)3] s. băştinaş din Africa de Sud, de origine europeană (mai ales olandeză); bur. afrit ['asfrkt, o'frkt] s. v. a f r e e t . Afro-American [lasfrous'merikan] s. american de culoare (ai cărui strămoşi provin din Africa), afro-american. aft [a:it, amer. a?ft] aaV. 1. (mar.) la pupa, spre pupa; din pupa; la cârmă; fore and ~ d e la prova la pupa; the wind is dead ~ vântul e gata să cadă; haul ~ the sheets schimbaţi peste tot. 2. îndărăt; to go ~ a merge îndărăt. aft-engined [~ .ena^ind, amer. 'ajfticnapnd] adj. (mar.) cu maşina aşezată la pupă. after ['a:ftor, amer. 'a;ft3r] I. prep. 1. după; în urma (cn gen.); day ~ day zile în şir; ~ aii în definitiv, la urma urmei; one ~ another unul după altul; ~ that după aceea, pe urmă; the day ~ tomorrow poimâine; it is ~ six (o'clock) e trecut de (ora) şase; (amer.) it is half ~ three e (ora) trei şi jumătate; (prov.) ~ the storm, a calm, ~ clouds comes clear weather după ploaie, vreme bună; (fam.) what is he ~? ce caută? ce vrea? ce doreşte? ce-i trebuie? ce urmăreşte? (fam.) I'll be ~ you! las' că-ţi arăt eu! 2. după, potrivit cu; potrivit (c« dat.), conform (cu dat.); ~ the same pattern după acelaşi model; an etching ~ Gainsborough o gravură după Gainsborough; ~ one's heart / soul după placul / voia inimii; ~ its kind în felul său; (ec.) (despre o poliţă) ~sight după prezentare. 3. în ciuda, în pofida (cu gen.); ~ all my trouble he h a s learnt nothing eu toate străduinţele mele, n-a învăţat nimic. II. adv. 1. pe urmă, după aceea; soon ~ curând după aceea; I have never seen him ~ după aceea nu l-am mai văzut niciodată; the year ~ un an mai târziu, după un an. 2. (mar.) la pupa. III. conj. după ce; soon ~ he arrived he began to work at school curând după ce sosi, începu să lucreze la şcoală. IV. adj. 1. următor; viitor; in ~ years în viitor. 2. din spate, dindărăt; the ~ part of a ship partea dinspre pupa a unui vas. after-acceptation ['a^sr.adcsep'teijsn] s. a doua accepţie (a unui cuvânt). after-act [~a?kt] s. (teatru) epilog (şi fig.). after-ages [-.ck^iz] s. pl. the ~ veacurile viitoare; posteritatea. after-beat ['a.:ft3bi;t[ s. (muz.) contratimp; ~ accompaniment acompaniament în contratimp. afterbirth [~bo:0] s. 1. (med.) placentă. 2. copii postumi. afterblow [~blou] s. 1. o a doua lovitură (şifig.) 2. (metal.) suflare ulterioară (într-un cuptor Bessemer). afterbody [~ibodi] s. (mar.) 1. ultimul vas din convoi. 2. pupa. after-born [~to:n] adj. 1. născut mai târziu; mai tânăr. 2. postum. 3. (jur.) născut după redactarea ultimului testament al tatălui. afterbrain [~brein] s. (anat.) creierul posterior; mielcncefal. afterburning [~iba:nirj] s. (auto) ardere întârziată. aftercall [~ko;l] s. 1. o nouă chemare, o a doua chemare. 2. un nou apel; rcclamaţic. aftercare [~k£3r] s. îngrijire după boală; ţinere sub observaţie (a unui bolnav, a unui delincvent). aftercast [~ka:st, amer. 'sftorksestj s. rezultat (al unei acţiuni); consecinţă, urmare. aftercastle [~'ka:slj s. (mar.) 1. dunetă. 2. castel pupa. after-church [~t/a:ţj] s. timpul de după serviciul divin. afterclap [~kla3p] s. l.v. a f t e r b l o w (1). 2. întâmplare neplăcută; surpriză (neplăcu­ tă); necaz, supărare. after-come [~kAm] s. urmare. aftercrop [-top] s. a doua recoltă. afterdamp Hdamip] s. (mine) gaze de explozie. after-date [~deit[ vb. tr. a posulata. afterdavy [~'deivi] s. (pop.) v. a f f i d a v i t . after-days [~deiz] s. viitor; (poetic) in ~ mai târziu, în viitor. afterdeck [~dck] s. (mar.) dunetă. after-dinner [~idinor] I. s. (fnv.) după-amiază, după-masă. II. adj. de după-amiază, de după-masă. after-drink [~drir|kj s. drojdie (de vin etc.). after-effect [a:fteri'fekt] s. 1. unnarc, efect ulterior, efect întârziat; consecinţă (ulterioară). 2. (med.) complicaţie tardivă. 3. (fiz.) remanentă, persistenţă. 4. (electr.) postefect, trenaj, vâscozitate. after-fame [~feim] s. glorie postumă. after-feed [~fi:d] s. v. a f t e r - g r a s s . after-fermentation [~>f3:meriteij*3n] s. fermentaţie secundară. after-file [~fail]'s. pilă. after-filtration [-fil'treijan] s. (chim.) filtrare de control / secundară. after-game [~geim] s. 1. joc nou, partidă nouă. 2. (fig.) nouă încercare. afterglow [~glou] s. 1. geană de lumină (după apusul soarelui), asfinţit; amurg. 2. (fiz.) inerţie luminoasă. 3. (metal.) recoacere. 4. sentiment plăcut, senzaţie plăcută, gust plăcut (care rămâne în urma a ceva). 5. (tel.) luminescenţă, remanentă, persistenţă. after-grass [~gra:s, amer. 'sftogra^s] s. (agr.) otavă, iarbă care creşte după cosire. after-growth [~grouO] s. 1. a doua creştere; a doua recoltă. 2. v. a f t e r - g r a s s . 3. (fig.) consecinţe, urmări. 4. (fig.) noi întâmplări. after-hand [~hasnd] s. 1. muncitor angajat ulterior. 2. (poetic) urmaşi, posteritate. after-harvest [~iha:vist] s. toamnă târzie. afterhatch [~ha«/] s. (mar.) bocaport din pupa. after-heat [~hi:t] s. (tehn.) căldură remanentă / reziduală. after-image [~iimid3] s. (med.) imagine consecutivă. after-life [~laif[ s. 1. viaţă viitoare / de apoi. 2. viitor; in ~ mai târziu (în viaţă), în viitor. aftermath [~ma;0] s. l.v. a f t e r - g r a s s . 2 . al doilea cosit, a doua coasă, al doilea seceriş. 3. (fig.) urmări, consecinţe (mai ales nedorite). after-mentioned [~imen/3ndj adj. amintit mai j o s, menţionat mai j o s. aftermost [~moust] adj. cel mai din urmă, ultimul, din urmă de tot. after-named [~neimd] adj. numit, amintit mai j o s. ■ afternoon [~'nu:n, '— atributivi !• s- după-amiază, după-masă; chindie; in the ~ după-amiază; good ~ bună ziua (formulă folosită după-amiaza); (fig.) in the ~ of one's life în amurgul, spre declinul vieţii. II. adj. de după-amiază, de după-masă. afternoon farmer ['u:ftnnu;n 'fa:mor] s. (fam.) pierde-vară, leneş, trântor, paşte-vânt. afternoon watch [~ 'wot/j s. (mar.) cartul 12,00-16,00. after-pains [~peinz] s. pi. dureri după facere / după naştere. after-part [~pa:t] s. 1. parte următoare, care urmează. 2. parte din spate; parte de la urmă. 3. (mar.) pupa. after-pasture [~.pa:st/or, amer. -ipjes-] s. v. a f t e r - g r a s s . after-payment [-.peimant] s. plată ulterioară; plată suplimentară. afterpeak [~pi:k] s. (mar.) afterpic, pic de la pupa. after-penance [~ipcnons] s. căinţă târzie. afterpiece [~pi:s] s. 1. parte din urmă, posterioară. 2. divertisment, piesă de încheiere a unui spectacol. after-portion [~.pD;/an[ s. parte din urmă, posterioară. afterpost [~poust] s. (mar.) etambou. after-product [~'prodakt] s. 1. produs de calitate inferioară. 2. produs secundar. after-repentance [~ri'pentons] s. v. a f t e r - p e n a n c e . after-season [~isi:zn] s. 1. perioada de sfârşit a anului. 2. (ec.) perioadă de stagnare. aftershave [~/civ] s. loţiune folosită după bărbierit / ras. aftertaste [~teist] s. gust, iz (care rămâne în gură); gust stăruitor / persistent; (fig ) gust amar etc. afterthought [~0o:t] s. idee care vine (în minte) prea târziu, gând întârziat. after-time [~taim] s. viitor. after-touch [~tAtf] s. retuş. after-treatment [~itri:tmont] s:(tehn.) tratament suplimentar. afterward(s) [~ws:dz] I. adv. 1. apoi, după aceea, pe urmă, mai târziu. 2. (mar.) spre pupa. II. s. 1. viitor. 2. viaţă viitoare, viaţa de apoi. afterworld [~wa;ld] s. lume viitoare. afto ['a:ftou| s. (auslr. si.) după-amiază. again [s'gein] adv. 1. (si once ~) iar(ăşi), din nou, încă o dată; ~and ~ întruna, mereu, necontenit; as much ~ încă (o dată) pe atât; to be oneself ~ a-şi reveni după boală, a se întrema, a se însănătoşi; now / ever and ~ uneori, din când în când, din vreme în vreme; time and ~ mereu, întruna, fără încetare, necurmat, adesea; half as high ~ o dată şi jumătate mai înalt; he is well ~ s-a făcut iar bine, s-a restabilit; what? ~? cum? iar? 2. pe de altă parte, (şi) iarăşi; pe lângă aceasta, în afară de acestea. against [s'geinst] prep. 1. împotriva, în contra (cu gen.); contrar (cu dat.); ~ his will împotriva voinţei lui; ~ the hair în răspăr (şifig.); ~t h e grain împotriva firii sau voinţei (cuiva); as ~ faţă de, în comparaţie cu; to be up ~ (it) a se afla în faţa unei probleme, a întâmpina dificultăţi; to be dead ~ war a fi potrivnic / duşmanul războiului; to talk ~ time a) a ţine / a duce cu vorba / a întârzia pe cineva pentru a câştiga timp; b) (despre 19 agio un orator în parlament) a nu respecta timpul de vorbire (în scopul obstrucţiei); to run ~ time a căuta să depăşeşti un record (stabilit anterior); to work ~time a căuta să termini lucrul la timpul fixat; (tehn.) ~ the sun în sens invers acelor unui ceasornic. 2. de; lângă; pe; peste; he rested ~ a tree s-a rezemat de un copac (ca să se odihnească); the bed stood ~ the wall patul era aşezat la perete; the picture hangs ~ the wall tabloul atârnă de perete; ~ a base of violet pe un fond violet; he ran his head ~ a beam se lovi cu capul de o grindă; to run ~ a rock a se lovi / a se izbi de o stâncă; to run (up) ~ smb. a da peste cineva, a da de cineva, a se întâlni întâmplător cu cineva. 3. (şi over) dincolo de, vizavi de; în faţa (cu gen.); the isle was over ~ the river mouth insula era aşezată în faţa gurii râului. 4. (temporal) spre, către; ~ the end of the week spre sfârşitul săptămânii. agalactia [-aega'laîktia] s. (med.) agalactic. agal-agal ['aegaPaegal] s. v. a g a r - a g a r . agalaxy fregalaeksi] s.v. a g a l a c t i a . agamic [a'gasmik] adj. (biol.) asexuat, fără funcţiuni sexuale. agamous ['ffigsmas] adj. v. a g a m i c . agape1 [a'geip, rar a'gasp] adj. pred., adv. cu gura căscată, cu gura deschisă. agape2 ['aegspi], pi. agapae ['aegapi:] şi agapes ['aegapiz] ş. (mai aleş rel.) agapă. agar-agar [a:'gu:ru:'gu:, ze'ga:ra;'ga:, ei'go:rei'gu:] s. (biol., med.) agar-agar. agaric acid [aVgaîrik 'aesidj s. (chim.) agaricină. agate ['«gat, -cit] s. 1. (mineral.) agat. 2. (amer. poligr.) parizer (caractere de 5 1 / 2 puncte). 3. amuletă, talisman. 4. (înv.) persoană scundă / măruntă. agave [a'gcivi, a'gciv] s. (bot.) agavă (Agave sp.). agaze [a'geiz] adj. pred., adv. uimit, mirat; bleojdit, cu ochii holbaţi / zgâiţi. age [eid3] I. s. 1. vârstă; etate; ani; vechime; he is 30 years of ~ arc 30 de ani; this wine lacks ~ vinul acesta nu arc vechime; what ~ are you? ce vârstă ai?; what ~ would / could you take him to be? ce vârstă îi dai?; he is twice my ~ c de două ori mai marc decât mine; at the ~ of Ia vârsta de; ~ of consent vârsta însurătorii sau a măritişului; ~ of discretion vârsta de la 14 ani în sus (când omul este socotit răspunzător de actele sale); awkward ~ vârsta de trecere / de tranziţie; to be of ~ a fi major; to be under ~ a fi minor; to come of - a deveni major; full — majorat (în Anglia, la 21 de ani); to be over ~ to do smth. a fi prea bătrân pentru (a face) ceva; to be of an ~ to marry a fi de vârsta însurătorii; to be (sou to act) one's ~ a se purta potrivit vârstei, a se purta aşa cum sade bine unui om de vârsta respectivă; a fi serios; middle ~ vârstă mijlocie; with ~ cu anii; she carries / bears her ~ well se ţine bine pentru anii ci; he doesn't look his -parc mai tânăr decât îl arată vârsta; the prime of one's ~ floarea vârstei; he began to be forty years of ~ mergea pe patruzeci (de ani). 2. generaţie; the present ~ generaţia de azi. 3. vârstă, perioadă, epocă; ev, eră; the golden ~ epoca de aur; the ~ of iron vârsta de fier; Ice Age perioada glaciară; Middle Ages evul mediu; Shakespeare's Age epoca lui Shakespeare; throughout all ~s în toate timpurile / epocile; in our ~ , in the ~ we live in în epoca noastră / în care trăim. 4. (mai ales pi.) veşnicie, car de ani, veacuri; I have not seen you for ~s nu tc-am văzut de un car de ani; (fam.) a d o g's / (amer.) a coon's - o veşnicie. 5. bătrâneţe; the infirmities of ~ metehnele bătrâneţii; she lived to a good old ~ a trăit până la adânci bătrâneţe; (fam.) he is a great ~ e tare bătrân; a green old -bătrâneţe fericită. II. vb. A. intr. a îmbătrâni, a încărunţi, a deveni bătrân. B. tr. 1. a îmbătrâni, a face bătrân. 2. a maturiza. aged [rcid3tdJ adj. 1. bătrân; îmbătrânit; în vârstă; the ~cc i în vârstă; bătrânii. 2. ['cid3d] în vârstă de, având vârsta de; ~ seven în vârstă de şapte ani. agedly [-li] adv. (rar) ca un bătrân. agedness [-nis] s. bătrâneţe, vârstă înaintată. agee [a^i:] adj. pred., adv. (dial.) 1. strâmb, pieziş. 2. căscat. întredeschis. age group ['cid3 gru:p] s. promoţie. age-hardening [~ ihccdonirj] s. (tehn.) fenomen de îmbătrânire; întărire prin îmbătrânire. age heaping [~ ihi:pirj] s. (demografie) acumulare a vârstelor. ageing ['eid3În] s. 1. îmbătrânire, maturizare; ~o f wine îmbătrânirea vinului. 2. (tehn.) uzare; deteriorare; ~ of rubber îmbătrânire a cauciucului. ageing machine [~ moi/kn] s. (text.) digestor. ageing test [~ 'test] s. (tehn.) încercare de îmbătrânire. ageism I'eid3iz5m] s. atitudine discriminatorie pe considerent de vârstă (mai ales faţă de bătrâni). ageless ['eid3lis] adj. fără bătrâneţe, veşnic tânăr. agency ['cid33nsij s. 1. acţiune, influenţă; activitate. 2. mijloc, mijlocire, intermediu; by/through the ~ of prin mijlocirea (cu gen.), datorită (eu dat.), CU ajutorul (cu gen.). 3. factor, agent, putere, influenţă, forţă; agenţie; free ~ liber arbitru. 4. reprezentanţă; agenţie; news ~agenţic de presă; contract of ~ contract de reprezentanţă. 5. organ (instituţie, organizaţie). agenda [agenda] s. 1. ordine de zi, agendă. 2. agendă, carnet de însemnări. agenesia [i2ed3i'ni:si3] s.v. a g e n e s i s . agenesis [.zed3i'ni:sis] ş. (med.) agenesie. agent ['eid3ant] I . s. 1. agent, factor, forţă (motrice); mediu; substanţă; chemical ~ agent chimic, reactiv; physical ~ agent, corp fizic. 2. agent, reprezentant, mijlocitor, persoană de încredere; (amer.) advance ~ a ) agent, reprezentant trimis în vederea încheierii unui contract; b) (fig.) purtător de cuvânt; Bank ~ directorul sucursalei unei bănci; commission ~ (agent) comisionar; parliamentary ~ persoană care caută să-i dispună pe membrii parlamentului în favoarea unui proiect de lege; (corn.) general ~ v. a g e n t g e n e r a l ; forwarding ~ expeditor; (amer.) station ~ şef de gară; (amer.) ticket ~ casier (de la casa de bilete); (amer. fam.) road ~ tâlhar de drumul mare. 3.pl. agentură, agenţie. II. vb. intr. (fam.) a funcţiona ca agent, a reprezenta o firmă. agent general [-'d3enpr3lj.pl. agents general [~s ~] s. (corn.) reprezentant general. agential [ci'd3cn/3l] adj. 1. activ; energic. 2. de agent; de agenţie. agent provocateur [pronunţia franceză], pi. agents provocateurs s. (jr.) agent provocator. age-old ['cid3 ould] adj. secular, de veacuri; străvechi. ager ['eid3r] s. (text) vaporizator. age-resister ['cid3riizist9r] s. (chim.) inhibitor de îmbătrânire; antiîmbătrânitor. age-spent l'eid3spent] adj. slăbit de bătrâneţe. age-worn ['eid3WD:n] adj. v. a g e - s p e n t . ag-gari [u:g'ga;ri:] s. (anglo-indian) locomotivă. agg e r i'sed33] s. (în antichitate) val, întăritură de pământ. agglomerate I . [a'gbmareit] vb. A. tr. a aduna, a strânge, a aglomera, a îngrămădi, a strânge grămadă. B. intr. a se aduna, a se strânge, a se aglomera, a se îngrămădi. II. [a'glomarit] s. (geol.) aglomerat; brecic. agglomeration [aigbma'rci/pn] s. 1. aglomeraţie. 2. (tehn.) aglomerare; acumulare, îngrămădire; (tehn.) aglutinare; concreţionare. agglutinant [a'glu:tinant] adj. (chim.) aglutinam. agglutinate I. [a'ghr.tineit] vb. A. tr. 1. a lipi. a aglutina. 2. a transforma în clei. 3. (lingv.) a aglutina. B. intr. a se preface în clei. II. [a'glu:tinitj adj. 1. lipit, aglutinat. 2. (lingv., despre limbi) aglutinant. agglutinating [-in] adj. v. a g g l u t i n a t i v e (2) şi a g g l u t i n a t e (II, 2). agglutination [aiglu:ti'nei/an] s. 1. lipire, aglutinare. 2. (lingv.) aglutinare. agglutinative [a'glmtinativ, -neit-] adj. 1. aglutinant, care (se) lipeşte, lipicios. 2. (lingv., despre limbi) aglutinant. aggradation [ia;gra'dcijpn] s. 1. (geol.) aluviune, depunere, sediment(are). 2. (hidr.) supraînălţare. aggradational terrace [ia3gra.dei/5nal 'teras] s. (geol.) terasă de acumulare. aggrade [a'grcid] vb. intr. (geol.) a se depune, a se sedimenta. aggrandize ['asgrandaiz, a'grasndaiz] vb. tr. 1. a mări, a face mai marc. a augmenta; a lăţi; a întinde; a extinde; a spori, a ridica. 2. a exagera, a înflora, a înzorzona. 3. a proslăvi, a preamări, a înălţa. aggrandizement [a'gramdizmant] s. mărire, augmentare; lăţire, extindere; sporire; ridicare, înălţare. aggrandizer ['a?grandaiz9r] s. persoană care măreşte etc. (v. a g g r a n d i z e ) . aggravate ['sgraveit] vb. tr. 1. a agrava, a înrăutăţi; a îngreuna (o suferinţă), a adânci, a mări (o durere), a exagera (o primejdie). 2. (fam.) a scoate din sărite, din răbdări, a exaspera, a plictisi, a enerva, a irita. aggravating [-in] adj. 1. agravant, care înrăutăţeşte / îngreunează; (jur.) ~ circumstances circumstanţe agravante. 2. (fam.) plicticos, sâcâitor, supărător, enervant, exasperant. aggravation [.^gravei/pn] s. 1. agravare, înrăutăţire; îngreunarc. 2. (fam.) supărare, iritare; exasperare. 3. (jur.) circumstanţă agravantă. aggregate I . ['eegrigeit] vb. A. tr. 1. a strânge laolaltă / într-un tot, a uni, a aduna, a împreuna; a agrega. 2. a totaliza, a însuma. 3. (to ~ to) a include în, a înscrie în (organizaţie etc.). B. intr. a se strânge laolaltă, a se strânge într-un tot; a se agrega. II. ['segrigit şi 'zegrigeit] adj. strâns laolaltă, adunat; general, tot(al), întreg: the ~ forces forţele reunite. III. ['ffigrigit şi 'sgrigeit] s. 1. totalitate; in the ~ laolaltă, în totalitate, colectiv. 2. (tehn.) agregat. 3. (mat.) mulţime; colecţie. 4. pi. (constr.) mortar. aggregate capacity [~ ka'pzesiti] s. (tehn.) putere maximă; capacitate maximă. aggregate chart [~ 't/a:t] s. (mat.) tabelă statistică. aggregate demand [~ di'mu:nd[ ş. (ec.) cerere globală. aggregately i'asgrigitli] adv. cu toţii, împreună. aggregate membership [~ 'memba/ip] s. numărul total de membri. aggregation [lasgri'gei/pn] s. 1. strângere, adunare, reunire. 2. (chim.) agregare, stare de agregaţie; (tehn.) agregat. 3. masă, conglomerat. 4. putere de coeziune. aggress [a'gres] vb. intr. (on) a comite o agresiune (împotriva); a ataca (cu ac.), a porni la atac (împotriva). aggression [s'grc/pn] s. (on, upon) agresiune, atac neprovocat (împotriva, asupra); war of ~ război de agresiune. aggressionist [-ist] s. sprijinitor al unei agresiuni. aggressive [a'gresiv] adf 1. agresiv; de agresiune, provocator, războinic, ofensiv. 2. energic; perseverent, stăruitor; întreprinzător. aggressive defence [~ di'fens] s. (mil.) apărare activă. aggressiveness [a'grcsivnisj s. 1. comportare agresivă, purtare provocatoare. 2. agre­ sivitate, caracter ofensiv. aggressor [a'gresar] s. 1. agresor. 2. persoană care caută râcă; bătăuş. aggrieve [a'gri:v] vb. tr. (mai ales la pasiv) a mâhni, a întrista, a îndurera. aggrieved [-d] adj. 1. mâhnit, îndurerat; I feel (myself) ~ when I hear mă întristează să aud (că). 2. (jur.) lezat în drepturi(lc sale). aggroup [a'gru:p] vb. tr. şi intr. (rar) a (se) grupa. aggroupment [-mant] s. (rar) grupare. agha ['ci:ga:, 'asg-, -ga] s. (turc.) agă. aghast [a'ga:st. amer. a'ga;:st] adj. pred. cuprins de groază / spaimă, înfricoşat, înspăimântat; uimit, uluit, trăsnit, consternat; to stand / t o remain ~ a rămâne cu gura căscată. aghast-looking [a'go:stpri:'hitoc] s. (tehn.) preîncălzitor de aer. air pressure [~.prefo1'] s. presiune a acrului. air-proof [~pru;f] adj. v. a i r - t i g h t (I). air p u mp [~pAmp] s. pompă de aer. air raid ['so reid] s. (av.) raid aerian. air raid alarm [~ o'la:m] s. v. a i r r a i d - a l e r t . air raid alert [~ o'lo;t] s. alarmă aeriană. Air Raid Precautions [~ pri'lex/snz] s. pl. apărarea antiaeriană civilă. air raid shelter [~ 7oltor] s. adăpost. air-raid warden [~ 'woidon] s. şeful apărării antiaeriene civile locale. Air Raid Warnings [~ 'womirjz] s.pl.v. A i r R a i d P r e c a u t i o n s . air reconnaissance ['so ri'konisons] s. (mil.) recunoaştere aeriană. air-rifle [~.raifl] s. puşcă cu aer. air route [~ru:t] s. rută / linie / cursă aeriană; rută de zbor. airscape [~skcip] s. (mil.)'fotografie aeriană. air scoop [~sku:p] s. 1. luminator. 2. (av.) manşă de aer, priză de aer. 3. (tehn.) ştuţ de aspiraţie pentru aer. airscrew [~skru:] s. (av.) elice. air-sea rescue [~.si: 'reskju:] s. (organizaţie care se ocupă cu) operaţiuni de salvare a pasagerilor şi echipajelor avioanelor căzute în marc. air shaft [~/d:ft] s. 1. (min.) puţ de aeraj. 2. (tehn.) canal de aeraj. airshed [~/ed] s. (av.) hangar. airship [~/ip] s. dirijabil, navă aeriană; zepelin. air show [~jou] s. 1. teatru la microfon. 2. spectacol aviatic. airsick [~sik] adj. to be ~ a avea rău de avion. airsickness [~.siknis] s. rău de avion. air sniffler [~ .sniflo'] s. (tehn.) supapă de purjare. air space [~ speis] s. 1. (tehn.) cameră de aer. 2. (av.) spaţiu aerian. _j-air sparger [~ .spa:d30r] s. (tehn.) distribuitor de aer. 23 aldehyde air speed [~spi:d] ş. (av.) viteza acrului; viteza adevărată a avionului; viteză relativă; viteză tehnică. air-speed indicator [~ 'indikeuV] s. (av.) vitezometru, indicator de viteză. air spring [~ sprirj] s. (te/m.) arc pneumatic. air station [~ .stei/^n] s. (av.) aerodrom, teren de aviaţie, aeroport. airstop [~ stop] s. staţie de elicoptere (pentru transfx>rtitl pasagerilor); „heliport". air stove [~ stouv] s. calorifer. air strainer [~ streina1"] s. (telui.) filtru de aer. air strip [~ strip] s. (av.) câmp de aterizare. air sucker [~ is\)&r\ s. aspirator. air survey [~ .S9:vci] s. (av. mii.) ridicare acrotopografică. air tank [~ tîerjk] s. (tehn.) rezervor de aer. air temperature [~ 'temprit/3r] s. temperatura acrului. air thermometer [~ 83'momitor] s. termometru cu gaz. air-tight [~ tait] I . adj. ermetic, etanş la aer. II. s. conserve alimentare. air-to-air ['s3tu(:)'£3r] adj. (mil.) acr-acr, ~ missiles rachete aer-aer. air tool [~ tu:l] s. (tehn.) unealtă pneumatică. air torpedo [~ to:'pi:dou] s. (av.) torpilă aeriană aviotorpedă. a ir-to-surface ['egts'soifis] adj. (mil.) aer-sol, ~ missiles rachete acr-sol. air track [~trrek] ş. v. a i r w a y (1), air traffic ['aa-trsefik] s. (av.) trafic aerian. air traffic line [~ 'lain] s. (av.) linie aeriană. air train [- trein] s. (av.) tren aerian. air tyre ['sa . t ab r ] s. (chim.) anvelopă; bandaj pneumatic. air umbrella 1'earAm'breb] s. (mii.) forţe aeriene de escortă (a unei operaţii navale sau terestre). air unit [~ -ju:nit] s. (av.) unitate de aviaţie. air uptake [~ .Apteik] s. (tehn.) aducţie de aer. Air Vice-Marshal ['es'vaisima:/?!] s. (av. mii.) gencral-Iocotcncnt (în aviaţia britanică). airway [~wei] s. 1. linie / rută aeriană. 2. (mai ales pi.) companie aeriană. 3. (mine) lucrare minieră de aeraj; galerie de acraj. air waybill ['ea 'weibil] s. (ec.) fraht aerian. airway bill ['eawci'bil] s. (ec.) v. a i r w a y b i l l . air winch [~ wint/] s. (tehn.) troliu pneumatic. airwoman [~iwum9n],pl. airwomen [~vwimin] s. fcmeie-pilot. airworthiness [~.w3:dinis] s. (av.) capacitate / calităţi de zbor, navigabilitate. airworthy [~'ki:s, -'lass] interj, vai! Alaskan [a'lasskan] adj. din Alaska. Alastor [a'Iaesto:r] s. (rar) demon al răzbunării; demon; zeu al răzbunării. Nemesis. alate ['cilcitj I. adj. (bot., omit.) cu aripi, înaripat. II. adv. (înv.) de curând, recent. alated [-id] adj. v. a 1 a t e (I). alb [relb] s. (bis.) stihar. albacore l'a;lb3ko:r] s. (iht.) specie de ton (Thynnus thynnus; Ghermo alalunga). Albanian [ael'bcinjan, a:l'b-] I . s. 1. albanez, arnăut. 2. (limba) albaneză. II. adj. albanez, arnăuţesc. albata [sel'bcita] s. (metal.) ruolz, argint-nichcl primar. albatross ['selbatros, amer. şi -itros] ş. (omit.) albatros (Diomedea, mai ales Diomedea exulans). albedo [asl'biidou] s. (fiz.) albedo, coeficient de reflexie. albedorneter [p2elbi'domit3r] s. (astron.) albedometru. albeit [o:l'bi:it] conj. (şi ~that ) deşi, cu toate că, măcar că; he tried ~ without success a încercat, deşi fără succes. albertite ['slbatait] s. (mineral.) albcrtit. albertype ['aîlbstaip] s. (poligr.) 1. colotipic. 2. placă fotografică acoperită cu gelatină. albescent [asl'bessnt] adj. alburiu, albiu, albicios; care albeşte. albinic [sel'binik] adj. care suferă de albinism. albinism ['selbiiriz^mj s. albinism, absenţa pigmenţilor în piele. albino [ael'bimou. amer. eel'bainou] s. albinos. Albion ['felbjan] s. (\x>etic) Albion, Anglia. albite ['aslbait] s. (mineral.) albit, fcldspat sodic. albitic [sl'bitik] adj. (mineral.) albitic, de albit. albocracy lasrbskrssi] s. albocraţic, dominaţia rasei albe. albugineous [laslbjm^inbs] adj. albicios, albiu, alburiu. albugo [Eel'bjuigou] s. (med.) albugo. album ['aslbam] s. 1. album. 2. (amer.) registru pentru vizitatori; carte de oaspeţi. 3. (muz.) disc; set de discuri. 4. (muz.) casetă (de discuri). albumen ['eelbjumin, £el'bju:men] s. 1. albuş (de ou). 2. (chim., biol.) albumen. 3. (bot.) parenchim nutritiv. 4. (chim.) albumină. albumin ['aslbjumin, £el'bju:min] s. (chim.) albumină. albumină [islbumima] s. v. a l b u m i n . albumin inie te r i'aîlbjumi'nimita1"] s. (med.) al bum ini metru. albuminoid [asl'bju:minoid] (chim., biol.) I . adj. albuminoid. II. s. pl. albuminoide, proteine. albuminose [asl'bjumiinous] adj. v. a l b u m i n o u s . albuminous [Eel'bju:min3s] adj. albuminos. albumin test ['?elbju:min 'test] s. (chim.) analiza albuminci. albuminuria [p2elbju:mi'njuorb] s. (med.) albuminuric albumose ['felbjiiimous] s. (chim.) albumoză. alburnum [Eel'bamam] s. 1. (bot.) alburn. 2. (iht.) obleţ, oblete (Alburnus lucidus). alcaic [a^l'kciik] adj., s., (metr.) alcaic. alcaide [asl'kcid] s. 1. (la spanioli şi la mauri) alcaide, comandantul unei fortăreţe. 2. temnicer. alcalde [a:l'ka:ldi] s. (la spanioli) alcalde, primar al oraşului. alcalescence [trelka'Iespns] s. (chim.) alcalinitatc. alcaloid ['selkabid] s. (chim.) alcaloid. alcayde [asl'kcid] s. v. a l c a i d e . alcazar [zerkaeza1", -'kee9ar, a?lk30a:r] s. (la spanioli) alcazar, fortăreaţă; palat. alchemic(al) [a?l'kcmik(3l)l adj. alchimie, de alchimic. alchemize ['Eelkimaiz] vb. tr. a preface / a transforma prin alchimic. alchemy ['selkimi] s. alchimie. alchimist ['aslkimist] s. alchimist. alcid l'EElsid] (omit.) I . adj. care face parte din sau se referă la familia Alcidae. II. s. pasăre din familia Alcidae. alcohol ['a3lk9hol] s. alcool, spirt; wood ~ alcool metilie; denaturated ~.spirt denaturat. alcoholate ['felkahoileit] s. (chim.) alcoolat. alcool ether ['slkohol 'i:0ar] s. (chim.) eter. alcohol factory [~ 'fasktari] s. fabrică de spirt. alcoholic [laslka'hslik] I . adj. alcoolic, de alcool. II . s. alcoolic, beţiv. alcoholicity [.aîlkaho'lisiti] s. (chim.) concentraţie de alcool. alcoholism ['zelkaholizjm] s. alcoolism, beţie, patima băuturii. alcoholization ['aslka.holai'zei/^n] s. alcoolizarc. alcoholize i'slkaholaiz] vb. tr. 1. a rafina; a rectifica. 2. a trata sau a satura cu alcool; a alcooliza. alcoholometer fi33lk3ho'bmit3r,-houl-] s. (chim.) aleoolmetru. alcoholometry [laelkaho'bmitri, -noul-] s. alcoolomclrie. alcohol thermometer ['selkahol O^'m^mita1"] s. (fiz.) termometru eu alcool. alcoholysis jifelkaho'Iaisis] ş. (chim.) alcooliza. Alcoran |i£elko'ru:n] s. coran, alcoran. alcosol ['aslkasol] s. (chim.) alcoolsol. alcove ['aelkouv] s. 1. (arhit.) alcov; firidă, nişă. 2. (mai ales poetic) boltă (de viţă),' chioşc (de vară), foişor (în grădină). aldehyde ['asldihaid] s. (chim.) aldehidă. alder 24 alder ['o:ktor] s. (bot.) anin negru, arin negru (Alnus glutinosa). alder buckthorn [~ 'DAkOcv.n] s. (bot.) cruşân, crăsici, lcmn-câincsc (Rhamnus frangula). alderfly ['oiktofiai] s. (entom.) specie de insectă neuropteră din familia Sialidae. alderman ['o:Idomon],p/. aldermen ['Dildamen] s. 1. consilier municipal, membru al sfatului / consiliului orăşenesc; membru al consiliului districtual. 2. (fam.) consiliu municipal, sfat orăşenesc. 3. (sl., înv.) jumătate de coroană ( 2 1 / 2 şilingi). 4. (şl., înv.) curcan. aldermancy [-si] s. v. a l d e r m a n r y (1). aldermanry [-ri] s. 1. calitate / funcţie de consilier municipal. 2. district condus de un consilier municipal. aldermanship [-/ip] s. v. a l d e r m a n r y (1). aldern ['o:ld3:n] adj. de sau din anin negru (v. a i d e r ) . aldine ['o:ldain| (poligr.) I . adj. aldin. II. s. 1. (literă) aldină; (caractere) aldine. 2. carte sau ediţie tipărită cu aldine. Aldis lamp ['o(:)Idis lamip] s. (mur.) lampă (de semnalizare) Aldis. aldose ['seldous] s. (chim.) aldoză. aldosterone [ta^ldousti'roun,'—•-] s. (fiziol.) aldosteron. ale [eil] s. bere (slabă) englezească (de obicei din malţ); (glumeţ) Ad am 's ~ apă (chioară). aleak [s'liik] adj. pred., adv. (mar.) crăpat, cu (o) spărtură, cu o fisură. aleatory ['eiliotori] adj. aleatoriu, întâmplător, nesigur. alee ['eilik] ş. scrumbie, hering. alee [o'li:] adv. (mar.) sub vânt, dedesubt; helm's ~ cârma sub vânt. aleft [o'left] adv. la / spre stânga. alehouse ['eilhausl s. berărie. alehouse politician [~ ■pDli'ti/.'m] ş. (fam.) politician de cafenea. alembic [o'Iembic] ş. alambic (şifig.). alert [a'toit] I. adj. 1. vigilent, atent; prudent, precaut. 2. vioi, ager, sprinten; prompt; he is ~in answering răspunde prompt, are întotdeauna un răspuns gata. II. ş. 1. alarmă; semnal de alarmă. 2. (astron.) alertă; to be on the ~ a fi cu ochii în patru, a fi cu băgare de seamă, a fi numai ochi şi urechi; to keep smb. on the ~ a nu da pace cuiva, a ţine pe cineva pe jăratic, sub presiune. alertly [-li] adv. vigilent, atent; prudent etc. (v. a l e r t I). alertness [-nis] ş. 1. vigilenţă, paza, atenţie. 2. vioiciune, agerime, sprinteneală; promptitudine. alewife ['eilwaifl, pi. alewives ['eilwaivz] s. 1. patroană a unei berării. 2. (Uit.) arin, costreş-spinos (Ciupea alosa). alexander [ia?lig'za:ndor, -zasn-] ş. cocteil din cremă de cacao, gin şi frişca. Alexandrine [lEelig'zsendrain] (metr.) I . adj. alexandrin. II. ş. (vers) alexandrin. alexandrite [iSîlig'zasndrait] s. (mineral.) alexandrit, varietate verzui-sticloasă de crisobcril. alexia [o'leksis] s. (psih.) alexie, pierdere a capacităţii de a citi. alexin [o'leksin] s. (med.) alexină, substanţă bactericidă. alexipharmic [oileksi'fa:mik| I . adj. antidotal, de antidot. II. ş. antidot. alfa ['aslfo] s. (bot.) alfa (5'tipa tenacissma). alfalfa [asl'faelfo] ş. (bot.) alfalfa, lucerna (Medicago sativa). alfilaria [iffilfi'Iesriol s.v. a 1 f i 1 e r i 11 a. alfilerilla [.aelfite'rija] s. (bot.) pliscul-cocorului (Erodium cicutarium). alforja [a^To^s] ş. (amer. dial.) 1. desagă. 2. pungă (la animale). alfresco [aăl'frcscou] adj., adv. 1. în aer liber. 2. (arte) al fresco. alfresco lunch [~ 'Unt/] s. dejun / prânz la iarbă verde, în aer liber; picnic. alfresco picture [~ 'piktJV] s. (arte) pictură al fresco. , alga ['a3lgo],pl. algae ['selgi:] ş. (bot.) algă (marină). algal ['ffilgal] adj. de alge, al algelor. algebra ['tek^ibra] s. algebră. algebraic add er [.aeld3i'brciik raxtor]'ş. (infor.) sumator algebric. algebraic(al) [ra;ld3i'breiik(3l)] adj. algebric. algebraically [-EeId3i'breiikoli] adv. algebric, pe cale algebrică. algebraist [.aîldji'breiist] s. specialist în algebră. Algerian [sl'dstorian] adj., s. algerian. algesia ['£eld3i:zto, ~sia] ş. (med.) algezie. algid l're^id] adj. (med.) algid, rece. algid cholera [~ 'knloroj s. (med.) holeră asiatică. algidity I^I^idi t i] s. (med.) algiditate. alginates ['a;id3ineits] s. pi. substanţe extrase din plante marine, folosite în diferite industrii (alimentară, cosmetică, textilă etc.). algoid ['algoid] adj. algoid, ca o algă. algol l'îelgol] s. (chim.) albastru algol. algolagnia [.aslgou'lasgnio. -go'l-J s. algolagnie; sadism; plăcere a autoflagelării; active ~ sadism; passive ~ masochism. algologist [2ergol9d3ist] ş. (savant) algolog. algology [a;l'gobd3il s. algologie, ştiinţă sau studiu al algelor. algometer [a?l'gDmit3r] s. (med.) algometru, algezimetru. algometric(al) [ladgou'metrik(ol)] adj. (med.) algometric, de măsurare a durerii. Algonkian [sel'gorjkisn] s. (geol.) algonkian, eră algonkiană. Algonquian [ffîl'gorjkton] adj., s. (etn., lingv.) algonkian. algophobia [.selgou'foubis, -go'f-] s. (med.) algofobie, teamă de durere. algorism ['zelgarizam] s. (mat.) 1. sistem de numeraţie cu baza 10 sau arab. 2. arta socotitului; aritmetică. 3. algoritm. algorithm ['selgoiritfsm] s. (mat.) algoritm. algous ['zelgos] adj. (bot.) 1. (ca) de alge. 2. plin de alge, eu alge. alias l'eilises] I. s. alt nume, nume de împrumut, nume fals. II. adv. alias, altfel numit, zis şi, aşa-zis, aşa numit; Lewis ~ Smith Lewis, alias Smith. alibi ['aîliibai, -to-] s. 1. (jur) alibi, aflare în alt Ioc; to plead / to fall back on / to set up an ~ a invoca un alibi; to produce / to establish an ~ a-şi demonstra alibiul. 2. (fam.) scuză; pretext. alible ['aslibl, 'îetobal] adj. alibil, nutritiv, hrănitor. Alicant ['aelikaent] s. vin de Alicante. Alicante [i&li'ksenti] s. v. A1 i c a n t . alidad ['selidaed] s. (tehn.) alidadă, diopter. alidade ['şlidcid] s. v. a l i d a d . alien ['eilion] I. adj. 1. străin, din altă ţara. 2. străin, al altuia. 3. ~ to străin de, depărtat de; impropriu (cu dat.), necorespunzător (cu dat.); it's ~ to my thoughts e. străin de preocupările melc. 4. (bot.) exotic. II. s. 1. străin, om din altă ţară, cetăţean străin. 2. străin, om (venit) din altă parte. III. vb. tr. (jur.) a înstrăina, a aliena; (poetic) a înstrăina. alienability ['ciliono'biliti] s. (jur.) alienabilitate. alienable ['eilionabl] adj. alicnabil, care poate fi înstrăinat. alienate ['cilianeit] vb. tr. 1. a înstrăina; (jur.) a aliena; a înstrăina; a denatura (sentimentele etc.). 2. to ~ from a îndepărta de, a înstrăina de. alienation [reilia'nci/an] s. 1. înstrăinare; (jur.) alienare; îndepărtare; ~ of affections răcire (a sentimentelor). 2. (şi mental ~) (med.) alienaţie (mintală), nebunie, pierdere a minţii. alienator [lcilteneiter] ş. 1. (jur.) alienator, persoana care alienează, care înstrăinează (bunuri etc.). 2. (fam.) hoţ. alien-born ['cilion'bDin] adj. născut în străinătate. aliene beili'i:n] vb.tr. v. a l i e n a t e . alienee [icilja'ni:, -lis-] s. (jur.) persoană către care au fost transferate bunuri, beneficiarul unei acţiuni de alienare. alien enemy ['cilton 'enimi] ş. cetăţean .străin aparţinând unui stat inamic. alienism ['cilisnizam] s. 1 . cetăţenie străină. 2. psihiatrie. alienist ['ciltonist] ş. (med.) alienist, doctor de boli nervoase; psihiatru. aliform ['eilifo:m] adj. în formă de aripă. . alight1 [s'lait], past şi part. trec. ~ed şi (rar) alit [a'Iit] vb. intr. 1. (out of, from) a (se) coborî (de pe, din), a descinde (din), a se da jos (de pe, din), a descăleca (de pe). 2. (on, upon) a se lăsa jos, a coborî (din zbor pe), a se aşeza (pe), a poposi (pe). 3. (av.) a ateriza; to ~ on the sea a amcriza. 4. (rar) to ~ on a da de / peste, a întâlni (întâmplător). alight2 adj.pred., adv. 1. (şi fig.) aprins, în flăcări, învăpăiat; to go ~ a izbucni în flăcări; to catch ~ a se aprinde, a lua foc; to set smth. ~ a da / ă pune foc la ceva; a pune ceva pe foc; to set the fire ~ a aprinde focul. 2. (şi fig.) luminat; eyes ~ with desire ochi strălucind / aprinşi de dorinţă. alighting [-in] s. (av.) aterizare; amerizare. alighting deck [~ 'dek] s. (mar.) punte de aterizare pe un (vas) portavion. alighting gear [~'gior] s. (av.) tren de aterizare. alighting speed [~ 'spi:d] s. (av.) viteza de aterizare. align [a'lain] vb. tr. 1. a alinia, a aşeza în rând, a aşeza în linie dreaptă; a linia; to ~ on the side of (sau against) a cause a mobiliza în favoarea (sau împotriva) unei cauze. 2. a centra; a îndrepta, a potrivi; to ~ the sights (of rifle) and bull's eye a ochi în mijlocul ţintei / în „muscă"; (ferov.) to ~ the track a îndrepta linia. aligning [-in] s.v. a l i g n m e n t . alignment [a'laimont] ş. 1 . aliniere, înşiruire; aliniament. 2. centrare; reglare, ajustare, potrivire, îndreptare. 3. (top.) vizare prin mai multe puncte. 4. (mii.) aliniere, front. 5. linie de vizare, proiecţie orizontală; zero ~ linie de credinţă. 6. pl. grupări / blocuri militare. 7. (drumuri) jalonare. alignment chart [~ 't/u:t] s. (mat.) nornograrnă; proiecţie orizontală. alignment nomogram [~ inomagram] s. (mat.) nornograrnă reticulară. alignment stake [~ 'steik] s. miră. . _■'--■■ alike [o'laikj I . adj. pred. asemenea, aidoma, la fel, identic, asemănător; they are very much ~ seamănă foarte mult între ci; ♦ all things are ~ to him toate îi sunt egale / indiferente. II. adv. în acelaşi fel, în acelaşi mod, la fel, întocmai, leit, deopotrivă they think ~ gândesc Ia fel; dressed ~ îmbrăcaţi la fel. aliment ['slimsnt] I. s. 1. aliment(e), hrană. 2. (jur.) întreţinere; pensie alimentară (în Scoţia). II. vb. tr. 1 . a alimenta. 2. (jur.) a da (cuiva) (o) pensie alimentară, de întreţinere (î/i Scoţia). alimentai [iSîli'mentol] adj. v. a l i m e n t a t i v e . alimentary [.Eeli'mcntori] adj. alimentar, de hrană, pentru hrană; digestiv. alimentary canal [~ ko'ncel] s. (anat.) tub digestiv. alimentary tract [~ 'traekt] ş. (anat.) v. a l i m e n t a r y c a n a l . alimentation [laslimen'tci/sn] s. 1. hrănire, alimentare, alimentaţie, nutrire. 2. între­ ţinere (a cuiva). alimentative [laîli'mentotiv] adj. hrănitor, nutritiv. alimony ['selimani] s. (jur.) întreţinere; pensie alimentară. aline [o'lain] vb. v. a l i g n . alinement [o'Iainmant] 5. v. a l i g n m e n t . aliped ['zeliped] (zool.) I . adj. aliped, cu picioarele în formă de aripi. II. s. (animal) aliped. aliphatic [iseli'fastik] adj. (chim.) alifatic. aliquant l'aelikwont] adj., s. (mat.) (parte) alicuantă. aliquot ['selikwot] adj., s. (mat.) (parte) alicotă. alish ['cili/] adj. ca berea, (ca) de bere (v. a 1 e). alit [o'lit] paşt şi part. tr. (rar) de la a l i g h t . 25 alligator pear alive [o'laivj adj. pred. 1. viu (şi jig.), în viaţă; dead or ~ viu sau mort; no man ~ nimeni pe lume; the proudest man ~ omul cel mai mândru din lume; (fam.) ~ and kicking a) teafăr, sănătos (tun); b) plin de viaţă; to keep ~ a întreţine (focul, ura, conversaţia etc. ),a susţine (curajul etc.), aţine viu (interesul etc.). 2. (fam.) activ, plin de viaţă, vioi; însufleţit. 3. proaspăt;fish~ peşte proaspăt. 4. ~to ager, vioi, care prinde uşor, care înţelege uşor; to be fully ~ to smth. a pricepe limpede ceva, a-şi da perfect de bine seama de ceva. 5. ~ with plin / împânzit / înţesat / colcăind / gemând de; the river was ~ with boats râul era împânzit de bărci. 6. (electr.) (aflat) sub tensiune, sub curent; încărcat. 7. în activitate, în (plin) mers, în acţiune; look ~! mai repede! mişcă-tc!; (fam.) man ~! prietene! măi! măi!; ia te uită!; (fam.) man ~! I am glad to see you! pc cine văd! măi măi! ce bine-mi pare că te văd; all ~ numai ochi şi urechi. aliveness [a'laivnis] s. 1. vioiciune, însufleţire. 2. ~ to înţelegere (cu gen.), pricepere (cu gen.). alizarin [a'lizarin] s. (chim.) alizarină. alizarine [a'lizorin, -rain] s. v. a l i z a r i n . alkalemia [.ielk^'limija, -mia] s. (med.) alcalemie. alkalescence baîlka'lcssns] s. (chim.) alcalesccnţă, slabă alcalinitate. alkalescency [u-elka'lesnsi] s. (chim.) alcalinitate. alkalescent [.aslks'lessnt] adj. (chim.) alcalcscent. uşor alcalin. alkali I. ['aslkalaij.p/. alkalis şi alkalies ['eelkalaiz] s. 1. (chim.) alcali(u), bază. 2. (amer.) v. a l k a l i s o i l . alkali flat [~ 'licet] s. (geol.) (sol de) sărătură. alkalify ['aMkslifai, asl'kaslifai] vb. tr.v. a l k a l i z e . alkali metal ['aelkalai 'metlj s. metal alcalin. alkalimeter [»a;lk3'limit9r] s. (chim.) alcalimctru. alkalimetry [paslks'limitri] s. (chim.) alcalimetric. alkaline ['zelkalain] adj. (chim.) alcalin, Icşictic, bazic. alkalinity [taslks'liniti] ş. (chim.) alcalinitate. alkali soil ['relkalai 'soil] s. (geol.) sol de sărătură, sărătură. alkalize ['aîlkalaiz] vb. tr. (chim.) a alcaliza, a alcaliniza. alkaloid ['aslkabîd] s. (chim.) alcaloid. alkaloidal fiOilks'bid^l] adj. (chim.) alcaloid. alkane ['aslkein] s. (chim.) alean. alkanet ['zelkanetj s. 1. (bot.) limba-boului (Anchusa tinctoria). 2. vopsea roşie extrasă din rădăcină de limba-boului. alkene ['aclki:n] s. (chim.) alehenă. Alkoran [.a;lko'ru:n] s.v. A l c o r a n . alkyl f'relkil] adj. (chim.) care conţine un grup alchilic. alkylic [rel'kilik] adj. (chim.) alchilic. alkyne ['aelkain] s. (chim.) alchină. all [o:l] I. adj. 1. tot, toată, toţi, toate; întreg; ~ day toată ziua, ziua întreagă; ~ day long toată ziulica, cât c ziua de mare; ~ the world toată lumea, lumea întreagă; in ~ conscience! pc legea mea! sincer!; with ~ speed cu toată graba, cu maximum de viteză; with ~my heart din toată inima; cu dragă inimă; ~ men toţi oamenii, întreaga omenire; to ~ intents (and purposes) a) în toate privinţele; b) de fapt, (în mod) practic; ~ sorts of fel de fel de, tot felul de. 2. orice, oricare; beyond ~ doubt în afară de orice îndoială. 3. (sport) egal; the are set ~ sunt la egalitate de seturi (la tenis); we are four ~ suntem patru la patru (la jocuri). <■ (fam.) ~ the go la modă; (amer.) ~ the way down cu totul, cu desăvârşire, completamente; that is like him, for ~ the world ăsta-i el. aşa-i el şi pace bună, aşa-i el şi n-ai ce-i face; (amer. fam.) ~sorts of a fellow om cu multe talente sau preocupări. II.pron. s. tot(ul), toţi, toate; they AII lumea, universul, cosmosul; (amer. ferov.)~ aboard! poftiţi în vagoane!; ~ of you voi toţi; each and ~ toţi (fără excepţie), cu mic cu mare; is that ~? asta e tot?; that is ~ asta e tot; destul, ajunge; that is about ~ cam asta c tot(ul); (fam.) and ~ şi câte şi mai câte; şi toate celelalte, şi restul; and ~ that şi aşa mai departe; (fam.) and I don't know what ~ şi nu mai ştiu ce; they're swindlers, that's ~ they are sunt nişte escroci şi nimic mai mult; ~ in good time toate la timpul lor; ~ that it should be tot ce-ţi pofteşte inima; what is the meaning of it ~? ce înseamnă toate acestea?; one's ~ avutul cuiva, agonisita cuiva; I'll do my — o să fac tot posibilul, tot ce-mi stă în putinţă; (mar.) ~ gone! parâma e molată!; above - v . a b o v c ; after ~ v . af t cr; at~ v . a t; not at ~ a) deloc, defel, câtuşi de puţin, nicidecum; b) n-ai pentru ce, pentru puţin (ca răspuns la „mulţumesc"); nothing at ~absolut nimic; before ~ înainte de toate, înainte de orice. în primul rând; beyond ~ mai ales, mai cu scamă; for ~ a ) pentru totdeauna; b) în ciuda (cu gen.), CU tot; for ~ his kindness cu toata bunătatea lui, cu toată amabilitatea Iui; c) în măsura în care; for ~ (that) I care în ceea ce mă priveşte, dinspre partea mea; once (and) for ~ o dată pentru totdeauna; in ~ în total, în întregime; ~in ~a) totul (pentru cineva); b) factor hotărâtor; c) complet, până la capăt; d) în toate (privinţele); that is ~in ~ acesta este esenţialul; ~ told în total. III. adv. în întregime, cu totul, cu desăvârşire; ~ alone singur de tot, cu desăvârşire singur; ~ at once brusc, deodată, din senin, (cu totul) pe neaşteptate; ~ right (foarte) bine, perfect, în regulă; s-a [acut; ~ awry cu totul pc dos, anapoda, de-andoaselea; it is ~ the same to me mi-e perfect egal, mi-e tot una. -v- ~ but aproape, ca şi, cât pe ce, mai-mai; I ~ but missed the train era cât pe ce să pierd trenul; ~ the cu atât mai; ~ the better cu atât mai bine; ~ the more so (that) cu atât mai mult / vârtos (cu cât); to be ~ a fi numai; he was ~ ears era numai urechi; the horse was ~ skin and bone calul era numai piele şi oase; to be ~ for oneself a se gândi numai la sine; (fam.) ~ there a) clasa întâi, prima, grozav, straşnic; b) şmecher; c) sănătos la cap; he is not ~ there nu e în toate minţile; ~ about de jur împrejur, în toate părţile; ~ in a blaze cu flacără marc, cu vâlvătaie;~ in a breath într-un suflet; (fam.) ~ out a) cu desăvârşire, mult; (fam.) you are ~ out there te-nşeli amarnic în privinţa asta; b) beat mort, criţă; ~ over a) peste tot; pretutindeni; I have been ~ over the house am cercetat toată casa; it is ~ over the town ştie tot oraşul, s-a răspândit în tot oraşul; ~ over the world în lumea întreagă, pretutindeni, pe(ste) tot globul; she trembles ~ over sau she is ~ of a tremble tremură toată; b) cu desăvârşire, întru totul; she is her mother ~ over e leit maică-sa; c) în întregime; to read ~ over a citi din scoarţă în scoarţă; d) s-a terminat, s-a isprăvit; that is ~over gata, s-a sfârşit; it is ~ over with him s-a zis cu el; e) tot timpul; ~ round de jur împrejur, din toate părţile; ~ through până la capăt; până în ultimul moment; tot timpul. allantois [a'hentDis] s. (med.) membrană alantoidă. all-around ['o:b'raund] adj. (amer.) v. a l l - r o u n d . all-a-row ['o:b'rou] adv. în acelaşi rând. allative ['aetotiv] (gram.) I. s. cazul alativ. II. adj. alativ. allay [a'lci] vb.tr. 1. a linişti, a calma, a uşura, a domoli, a potoli, a atenua, a astâmpăra, a micşora, a slăbi, a alina. 2. a risipi; she ~ed his fears (ca) îi risipi temerile. all-bountiful ['rd'bauntifulj adj. nespus de bun; atotbun. all-clear [~'khV] s. (semnal de) încetarea stării de alarmă aeriană. all-duty [~'dju:ti] adj. care face de toate. îndeplinind diferite funcţii. allegation [pa?le'gei/.?nj s. 1. alegaţie, afirmaţie (nedovedită); declaraţie; depoziţie; (mai ales în faţa instanţelor judecătoreşti); (jur.) ~ of faculties declaraţia soţiei cu privire ia starea materială a soţului. 2. pretext, scuză, motiv (neîntemeiat). allege b'led3] vb. tr. a alega, a afirma, a pretinde, a pretexta, a invoca; to ~ illness a pretinde că c bolnav, a pretexta boala, a invoca un motiv de boală; delays ~d to be due to întârzieri cauzate chipurile de. alleged [-d] adj. pretins; (aşa-)'s. allegedly [-li] adv. chipurile, cică; vorba vine; ca să zicem aşa. allegiance [a'ii^ans] s. 1 . credinţă, loialitate, supunere, devotament. 2. (ist.) îndatoriri, obligaţii ale unui vasal. allegiant [a'li:d33nt] adj. (înv.) credincios, leal. allegoric(al) [laslc'goriktsl)] adj. alegoric; figurat. allegorist ['.-cligorist] s. alegorist. allegorize ['«ligsraiz] vb. A. tr. a reprezenta alegoric, a da un sens, un înţeles alegoric (unui lucru). B.intr. (upon) a vorbi în alegorii, în metafore (despre). allegory ['asligari] s. 1. alegoric. 2. înv. emblemă, simbol. allegretto [.Eeli'gretou] adj., s. (muz.) allegretto. allegro [a'Icigrou] adj.. s. (muz.) allegro. all-electric [-i'lektrik] adj. electrificat (complet). allele [ae'Ii:!, a-, as'leil] s. (biol.) alelă, genă alomoria. allelomorph [je'Ii:Io«'mo:f, a'-] s. (biol.) v. a l l e l e . alleluia [ia?H'lu:J3] s.v. h a l l e l u i a h . all-embracing ['cr.lim'breisirj] adj. vast, atotcuprinzător; ~ knowledge vastă erudiţie. allergen I'a;bd3cn] s. (med.) (factor) alcrgen. allergenic [isla'd^enik] adj. (med.) alergcn. care provoacă o stare alergică. allergic [ a ' b ^ i k ] adj. l.(med.) alergic. 2. (fam.) to be~to smth. a-i displăcea ceva. allergist ['a3bd3ist] s. (medic) alergolog. allergy [ra2bd3i] s. (med.) alergic. all-essential ['oili'scn/^I] adj. absolut esenţial. alleviant [a'lKviant] adj. ostoitor, alinător, domolitor, calmant. alleviate [3'li:vieit] vb. tr. a uşura, a domoli, a alina, a potoli, a micşora, a ostoi, a atenua (boala, suferinţa, setea). alleviation [oiliivi'ei/sn] s. uşurare, micşorare, alinare, atenuare, domolire, ostoire, slăbire (a unei boli, suferinţe etc.). alleviative [s'Ii.vicitiv. -viat-] adj., s. calmant, paliativ. alleviator [9'li:vieit9r] s. persoană sau lucru care aduce o alinare; alinător; mângâietor; (med.) ~ of pain calmant. alleviatory Is'liiviaa^ri] adj. calmant; paliativ. alley1 ['aeli] s. 1. aice. 2. uliţă, ulicioară, străduţă, stradelă; blind ~ fundătură; (fa/n.) that's down / up my ~ asta e pentru mine; asta ţine de meseria mea. 3. (loc de) trecere printre rânduri, interval (de trecere); pasaj; coridor. 4. (şi skittle ~) popicăric. alley2 s. v. a 11 y2. alleyway ['asliwci] s. (amer.) v. a l l e y 1. All-father ['o:lifa:J3rj s. (rel.) Atoateziditorul, Dumnezeu. all-fired ['rVfaiad] adj. (fa/u.) foarte, grozav de, teribil de; what an ~ fool! ce probă de imbecil! ce caraghios patent! AU Fool's Day ['oTmlzdei] s. ziua păcălelilor (I aprilie). all-fours ['o:l'fo:z] s. 1 . (cele) patru picioare; (cele) patru labe; on ~ de-a buşilea. 2. potrivire exactă, simetrie; to be on ~ with a se potrivi întocmai cu. all-hail ['o;l 'hcil] interj, trăiască! slavă! Allhallowmass ['o:l 'hslouma?s] s.v. A11 h a 11 o w s . Allhallows ['o:\ 'haelouz] s. (bis.) Ziua tuturor sfinţilor (1 noiembrie). Allhallowtide ['o:l 'hasloutaid] s. v. A11 h a 11 o w s . 'allheal [!o:lhi:l] s. (bot.) 1 . Valeriana (Valeriana). 2. sanicioară (Sanicula). 3. vâsc (Viscum album). all-honoured ['oil'Diisd] adj. venerat, slăvit de toţi, prea slăvit / cinstit / onorat. alliaceous [iseli'ci/ss] adj. (bot.) aliaceu. alliance [a'laisns] s. 1. alianţa; (ist.) the Holy Alliance Sfânta Alianţă. 2. alianţă, căsătorie. 3. înrudire, rudenie. 4. alianţă, întovărăşire. allied [a'laid] adj. 1. aliat, de alianţă. 2. înrudit, apropiat; ~science domenii înrudite ale ştiinţei, ştiinţe înrudite. alligation [laMi'gci/pii] s. 1. legare, unire; amestecare. 2. amestec, aliaj. alligator ['a3ligeitar] s. 1. (zool.) aligator, caiman (Alligator). 2. (tehn.) concasor (cu fălci). alligator pear ['seligeita ps3 r ] s. (bot.) (fruct de) avocado (Persea americana). all-important 26 all-important fo:lim'po:tont] adj. de cea mai mare importanţă / însemnătate. all-in ['o:l'in] adj. 1. cuprinzând toate; general. 2. (sport) liber, fără restricţii (la lupte). 3. (jazz) executat de întregul ansamblu. all-inclusive fo:lin'klu:siv] adj. atotcuprinzător. allision [3'li39ii] s. (jur.) lovirea unei nave de către o altă navă. all-in-wrestling folin'reslirj] s. (sport) catch. alliteral [o'litarol] adj. v. a l l i t e r a t i v e . alliterate [a'litareitj vb. A. tr. a alitcra. B. intr. a folosi aliteraţia. alliteration [oilito'reijan] ş. aliteraţie. alliterative [a'litoreitiv] adj. aliterativ. all-metal ['o:l'mctl] adj. complet metalic, în întregime de metal. allmouth foilmauG] s. (Uit.) specie de peşte de pe coasta americană a Atlanticului (Laphius americanus). allness fo:lnis] s. totalitate. all-night fo:I'nait] adj. deschis toată noaptea, care funcţionează pe tot parcursul nopţii; care ţine toată noaptea. allobaric [ia;b'ba;rik] adj. (meteor.) care depinde de schimbarea presiunii atmosferice. allocable faelokobl] adj. alocabil. allocate fa;loukcit, -bk-] vb. tr. 1. (to, for) a aloca, a distribui, a repartiza, a destina (pentru, în scopul); a acorda (fonduri) (pentru); (amer.) a rezerva (pentru). 2. a localiza. allocation [.aslou'keij.m -to'k-J s. 1. alocare, repartizare, distribuire; (amer.) rezervare. 2. localizare. allochromatic [-aîlokro'niaîtik, -louk-, -rou'm-j adj. (opt.) alocromatie. allochthon [o'bkOon, -Gon] s. (geol.) formaţiune alohtonă. allochthonous [o'bkOonas] adj. (geol.) alohton. allocution [laab'kjmjbn, -lou'k-] ş. alocuţic, alocuţiune, discurs, cuvântare (la o ocazie solemnă). allodgement [o'bd3mpnt] s. (înv.) locuinţă. allodial [o'loudial] adj. (ist.) alodial, de alodiu, liber de obligaţiuni faţă de senior. allodium [a'loudiom] s. (ist.) alodiu, proprietate liberă de obligaţiuni faţă de senior. allogamy [s'bgomi] s. (bot.) fecundare încrucişată. allogeneous [iasb'd3i:njos, -lou'd3-] adj. alogen. allogenic [aîb'd3enik] adj. (geol.) alogen. allograph feebgraif, -graef] s. 1. (jur.) înscris făcut în numele altei persoane; document care nu este olograf. 2. (lingv.) alograf. alloisomerism [■aîlou'ai'soiimoriz.'Pml s. (chim.) aloizomerie. allomerism [a'lom?irizam] s. (chim.) alomcrism. allomerize [o'bmoraiz] vb. intr. (chim.) a suferi un proces de alomerisrn. allometric [izeb'metrik] adj. (biol.) alometric. allomorph fa;l3»mo:fj s. (geol., lingv.) alomorf. allomorphism [ia2b'mo:fiz,9m] s. (chim.) alomorfism. allonge [a;'bnd3, amer. o'lAnd3] ş. (jur., fin.) alonjă, act adiţional. allonym fasbnim] s. alonirn. allopath 1'cebpîeG] s. (doctor) alopat. allopathic [.ob'pa^Gik] adj. alopatic. allopathist [o'bpoOist] s. v. a l l o p a t h . allopathy [lOlo'poBi] s. (med.) alopatic. allopatric [ia?b'pa;trik] adj. (biol., ecologie) alopatric, cu areal deosebit. allophone fa:bfoun[ s. (lingv.) alofon. alloplasrn faibplEez^m] s. (biol.) aloplasmă. allot [a'bt] vb. tr. 1. a împărţi prin tragere la sorţi. 2. a împărţi, a distribui, a aloca, a destina, a meni; to ~a task a încredinţa o sarcină; to ~ credits a aloca credite. 3 . (amer.) a da, a acorda. allotment f-mant] s. 1. repartizare, distribuire, distribuţie, repartiţie, alocare; ~ of billets cazare, încartiruirc. 2. parte, porţiune. 3. parcelă, lot mic de pământ. 4. (mil.) soldă pe o jumătate de lună. 5. (mil.) încorporare. 6. (amer. mii.) soldă plătită familiei (prin delegaţie). 7. (mine) câmp minier. allotriomorphic [ciplotrio'mo:fik] adj. (geol.) alotriomorf. allotrope ['aebtroup] s. (chim.) alotrop. allotropic(al) [ia?b'tropik(ol)J adj. (chim.) alotropic. allotropism [o'Iotropizam] s. v. a 11 o t r o p y . allotropy [o'btropi] s. (chim.,fiz.) alotropic. allottee [a.b'ti:] s. 1. persoană care primeşte un lot de pământ; mic arendaş. 2. persoană care primeşte / căreia i se distribuie ceva. alloter [s'bto1"] s. 1. distribuitor. 2. (tel.) repartitor. allotype faebtaip] s. (biol.) alotip. all-out foil'aut] I . adj. 1. deplin, complet, total; cu folosirea tuturor forţelor şi resurselor. 2. căruia nu-i pasă de nimic, hotărât. 3. hotărâtor, decisiv; ~ attack atac hotărâtor. II. adv. 1. din răsputeri, din toate puterile, cu toate mijloacele; to go ~ a se lupta pe viaţă şi pe moarte. 2. pe deplin, complet; până la fund. all-over ['oilouvo1-] adj. răspândit pe toată suprafaţa. all-overish foil'ouvori/] adj. (fam.) 1 . general, privind întregul organism; an ~feeling of sickness o indispoziţie generală. 2. indispus; I feel ~ mă simt (uşor) indispus, am o stare de proastă dispoziţie. all-overishness [-nis] s. (fam.) (stare de) indispoziţie generală. all-overs ['o:l iouvoz] s. pl. (fam.) greaţă, greţuri. allow [o'lau] vb. A. tr. 1. a îngădui, a permite, a da voie (cuiva); smoking is not ~ed fumatul (e) interzis; ~ me to interrupt you daţi-mi voie să vă întrerup. 2. a admite, a recunoaşte, a încuviinţa, a mărturisi; he ~ed that he was wrong a recunoscut că n-are dreptate; you must ~ me to know best trebuie să admiţi că eu cunosc această chestiune mai bine decât alţii. 3. a da, a acorda, a plăti, a aloca; I ~ him £ 100 a year îi dau 100 lire pe an. 4. (amer.) a declara, a spune, a afirma. B. intr. to ~ for a lua în considerare, a ţine cont de, a ţine seama de; to ~ of a admite; a permite. allowable [o'lauobl] adj. admisibil, permis; presupus. allowable error [~ 'cror] s. (tehn.) eroare admisibilă. allowable load [~ 'loud] s. (tehn.) sarcină admisă. allowance [o'Iauons] I. s. 1. încuviinţare, aprobare. 2. luare în seamă, consideraţie; scuză; to make ~ a face (o) excepţie; to make ~ for a) a ţine seama de, a avea în vedere; b) a justifica, a găsi o justificare pentru; make ~ for his age aveţi în vedere vârsta lui, nu pierdeţi din vedere vârsta pe care o are; due ~ being niade păstrând proporţiile. 3. (ec.) reducere, rabat; bonificare; to make an ~ on an article a face o reducere la un articol. 4. libertate, frâu liber; to give ~ to a da frâu liber (cuiva). 5. raţie, porţie; at no ~nelimitat, în orice cantitate. 6. întreţinere (anuală, lunară etc.), subzistenţă; ajutor bănesc; death ~ ajutor de deces; unemployment ~ ajutor de şomaj; (jur.) ~ for necessaries pensie alimentară, de întreţinere; to stop smb.'s ~ a-i tăia cuiva întreţinerea. 7. (tehn.) toleranţă. II. vb. tr. 1. a da raţii limitate (cuiva), a întreţine la limită, a subvenţiona la limită. 2. a raţionaliza (un aliment). allowedly [o'laudli] adv. 1. în măsura îngăduită, dacă (îi) este permis, admiţând ca este aşa. 2. probabil, pesemne. alloy I . ['sloi, a'loi] s. 1 . aliaj, amestec. 2. probă (a unui metal preţios). 3. [o'loi] (fig.) amestec (de ceva rău cu ceva bun); happiness without ~ fericire ncumbrită de nici un nor. II. [o'bi] vb. A. tr. 1 . a alia (metale). 2. (Jig.) a scădea valoarea (cu gen.); a umbri, a întuneca. B. intr. (despre metale) a se alia. all-pervading fo:lp3'vcidin] adj. străbătând toate. all-possessed fol po'zest] adj. (amer. fam.) posedat, stăpânit (de diavol). all-powerful [bl 'pauaful] adj. atotputernic. all-powerfulness [-nis] s. atotputernicie. all-puissant [bl 'pjuisnt] adj. (poetic) atotputernic. all-purpose ['ol 'po:pos] adj. universal, pentru toate scopurile, bun la toate. all-red-line fol 'rcdlain] ş. (înv.) linie telegrafică sau rută comercială britanică imperială. all-red-route fol 'redrmtl s. (înv.) v. a l l - r e d - l i n e . all-round fol'raund] adj. general, multilateral, în toate privinţele; ~champion campion absolut; ~ knowledge cunoştinţe rotunde, complete; ~ mechanization mecanizare completă; ~ price preţ global (incluzând toate cheltuielile suplimentare). all-rounder fol 'raundo1"] s. (fam.) spirit universal. all-ruling fol 'ru:lin] adj. atotstăpânitor. AH-Saints'Day fol 'scintsdei] s.v. A11 h a 11 o w s . all-saints' wort fol 'seints wo:t] s. (boţ.) pojarniţă (Hypericum perforatum). all-scient fol 'saiont] adj. (rar) atotştiutor. allseed ['ol si:d] s. (bot.) troscot, sporiş (Polygonum aviculare). all-seeing folsi:irj] adj. (poetic) atotvăzător. all-shamed fol/eimd] adj. profund ruşinat. all-sized fo:lsaizd] adj. de toate mărimile. All Souls' Day ['o:I'soulzdei| s. (bis. catolica) Ziua Morţilor. allspice fo:lspais] s. 1 . (bot.) piment (Pimenta officinalis).!, (si.) băcan. all-sustaining ['od'sostciniq] adj. atotţiitor. all-to-pieces fo:l ta'pksiz] adv. (amer.) complet, în întregime. all-two fo:l 'tu:] adj. (amer. si.) amândoi. allude [o'luxl, -'ju:d] vb. A. intr. ~to a face aluzie la, a se referi la. B. tr. a aminti (de). All-Union ['o:l'ju:njon] adj. unional. allure |o'ljuor] I. vb. tr. a ademeni, a atrage, a momi, a îmbia; a fascina, a seduce. II. s. (poetic) v. a l l u r e m e n t . allurement [o'ljuomont] s. 1 . farmec, fascinaţie, seducţie. 2. nadă, momeală. alluring [a'Ijuorin] adj. ademenitor, îmbietor, atrăgător; fermecător; ~ prospects perspective ispititoare. allusion [s'Iju^n] s. 1. aluzie, insinuare. 2. menţionare, amintire; trimitere. allusive [o'lj'u:siv] adj. aluziv, insinuant; simbolic. allusiveness [o'ljmsivnis] s. caracter aluziv. alluvia [o'Iju:vio]pl. de la a l l u v i u m . alluvial [o'ljmvbl] adj. (geol.) aluvial, aluvionar, de aluviune; de dejecţie. alluvial deposit [~ di'pozit] s. (geol.) zăcământ aluvionar. alluviation [silmvi'eijjn] s. (geol.) 1. procesul formării de aluviuni. 2. aluviune. alluvion [o'ljmvion] s. (geol.) aluviune, zăcământ aluvionar; formaţie aluvială. alluvium [o'lju:viom[, pl. alluvia [o'lju:vb] s. (geol.) v. a l l u v i o n . all-weather [b:l'wc6i3r] adj. 1. pentru toate anotimpurile. 2. pentru orice timp / vreme. all-weather car [~ 'ko:] s. automobil decapotabil, pentru orice vreme. allwhere fo:lweor] adv. (rar) pretutindeni, peste tot. all-wise forl'waiz] adj. atotînţelept. all-wool ['oil'wul] adj. de, din lână pură. all-work ['o;rwo:k] s. gospodărie, lucru în casă; maid of ~ fată (în casă) la toate. ally 1 1. [o'lai] vb. A. tr. (to, with) a alia (cu), a uni (cu), a lega (de); to be closely allied to a fi strâns legat de, a avea trăsături comune -cu; Norwegian îs allied to Danish norvegiana se înrudeşte cu daneza. B. refl. şi intr. to ~ (oneself) to / with a se alia cu; a se uni cu, a se lega cu. II. fa3lai] s. 1. aliat. 2. (fam.) amic, they are great allies sunt prieteni la toartă, la cataramă. ally2 ['asii] s. bilă de marmoră (pentru jocuri de copii); to give smb. a fair show for an ~ a proceda (în mod) cinstit cu cineva, a da posibilitatea cuiva să se reabiliteze (la joc). allyl ['aelil] s. (chim.) alil. alma(h) fselms] s. dansatoare orientală (mai ales egipteană). 27 altisonant Alma Mater [ci:'lni3'ma:t3r] s. alma mater, universitatea unde a studiat cineva. almanac(k) folmsnaek] s. almanah; calendar. almandine ['umiandain, amer. 'asmandin] s. (mineral.) almandin. ahnightiness [o:l'maitinis] s. atotputernicie. almighty [orl'maiti] I. adj. 1. atotputernic, omnipotent; tlie Almighty Atotputernicul. 2. (fam.) colosal, grozav, straşnic. II. adv. (fam.) colosal, grozav (de): I enjoyed myself ~ m-am distrat grozav / de minune / pe cinste. almond ['cnitond, amer. 'amisnd] s. 1. (bot.) migdal (Ainygdalus communis). 2. migdală; (anat.) ~ of the throat amigdaîă. almond-eyed |~'aid] adj. cu ochi migdalaţi. almond oil [-oil] s. ulei de migdale. almond-shaped [~'Jeipt] adj. migdalat. de forma unei migdale. almond tree [~.tri:] ş. (bot.) v. a l m o n d (1). almondy ['a:m?ndi,amer.şi'asrn^ndi] adj. v. a l m o n d - s h a p e d . almoner fa;lm?n3r, 'u:l-] s. persoană însărcinată cu împărţirea pomcnilor. almonry ['cElmanri, 'a:l-] s. locul unde se împart pomenile. almost ['D(:)lmoust] adv. aproape, cât pe ce, mai-mai să, pe punctul de a; ~never aproape niciodată, mai niciodată; she ~ fainted cât pe ce să leşine. alms [u:mz] s. 1. pomană, milostenie. 2. (folosit si ca sg.) lucruri date ca pomană. alms box ['mnzbnks] s. cutia milelor. almsdeed ['u:mzdi:d] s. milostenie, faptă caritabilă. almsdish ['a:mzdi/] s. (bis.) farfuria milelor. alms folk ['a:mzfouk| s. oameni săraci, oameni care trăiesc din pomeni; milogi, cerşetori. alms giving ['tnnz-givin] s. pomană; filantropie. alms house ['a:mzhaus] s. 1. azil de binefacere; azil de bătrâni; spital pentru săraci (întreţinut de particulari). 2. (amer.) azil pentru săraci (întreţinut de stat). alms people ['a:mz(pi:pl] s. v. a l m s f o l k . Alnaschar dreams [a:ln9'/o: 'dri:mz] s. pi, visuri, iluzii, castele în Spania. alodial [a'loudisl] adj. v. a 11 o d i a 1. alodium fe'ioudbm] s. v. a 11 o d i u m . aloe ['aelou] s. 1. (bot.) aloc(s) (Aloe). 2. pi. sabur, suc de aloc. aloft [s'bft] adv. sus, în înalturi; în sus; (fam.) to go ~ a-şi da duhul, a da ortul popii. alogia [D'loud3i3] s. (med., psih.) afazic. aloha [o'loua, o:'louhu:] interj, folosită (mai ales în Hawaii) ca formulă de salut sau de rămas bun. Aloha State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Hawaii. aloin ['zelouin] s. (farm.) (purgativ din) extract de aloe. alone [a'loun] I. adj. 1. singur; singuratic, stingher, retras, solitar; he can do it ~ poate face asta singur; to let / to leave ~ a lăsa în pace; a da pace (cuiva); let ~ ca să nu mai vorbim de; (fa/u.) let me ~ for that! lasă asta în seama mea! bizuic-tc pe mine! 2. unic, neîntrecut; she is ~in beauty este neîntrecută în frumuseţe. II. adv. numai, doar, exclusiv; he ~ can do it numai el poate s-o facă. along [s>'brj] I. adv. 1. înainte, mai departe; move ~! avansaţi!; (amer.) he's ~towar d sixty merge pe şaizeci (de ani); the day was well ~ ziua era pe sfârşite; 2. împreună; cu sine; come ~ să mergem, haidc(m); he brought his instruments ~ îşi aduse instrumentele cu sine; take this ~ with you ia asta cu tine. -0- aii ~ a) tot timpul; I knew it all ~ am ştiut asta (de la început); b) în urma (cu gen.), datorită, mulţumită (cu dat.); it happened all ~ your carelessness toate astea s-au întâmplat din cauza neglijenţei talc; (fa/u.) (all) ~ of datorită, din cauza; (amer.) right ~ totdeauna, veşnic, necontenit, întruna, mereu, continuu. II.prep. l.dc-a lungul; pc; ~ the river de-a lungul râului; ~ the road pc drum; all ~ the line pe toată linia. 2. ~ with o dată cu, împreună cu. 3. (dial.) ~ of împreună cu, laolaltă cu. alongshore [a'brj'Jb:1"] adv. dc-a lungul ţărmului. alongshoreman [3'bn'/o:m?n] s.v. l o n g s h o r e m a n . alongside [s'bn'said] I. adv. 1. unul lângă altul; alături. 2. (mar.) bord la bord; to come - a acosta. II. prep. ~ of alături de, o dată eu (şi fig.). aloof [s'lutf] I. adv. în depărtare, departe (îusă vizibil); la distanţă, la o parte, deoparte; retras, rezervat; to hold / to keep / to stand ~ from a se ţine departe de; a fi străin de. II. adj. pred. (despre persoane) distant. aloofness [-nts] s. (jig.) distanţă; izolare, rezervă; lipsa de simpatie, indiferenţă. alopecia [ia?lo:pi:/i3, -sia] s. alopecic, pierderea părului; chelie. aloud [s'laud] adv. 1. (cu voce) tare; în auzul tuturor; she wept ~ plângea cu hohote. 2. (fam.) tare, grozav, rău de tot; it reeks ~ miroase îngrozitor. alow1 [a'lou] adv. (mar.) 1. aproape de punte / covertă; în partea de jos a grccmcntului. 2. ~ and aloft pretutindeni. alow2, alowe [a'lou| adj., adv. (dial.) în flăcări. alluvial apron [a'Ijuivbl 'cipran] s. (geol.) glacis de acumulare. alluvial bench [~ 'bent/] s. (geol.) glacis proluvial. alluvial fan [~ Tan] s. (geol.) con de dejecţie. alluvial soil [~ 'soil] s. (agr.) sol aluvionar. almucantar ['a?lm3'ka?nt9r, 'aslmju:-] s. (astron.) almucantar(at). alp [a?lp] s. 1. culme, creştet de munte, înălţime. 2. păşune alpină, păşune de munte în Elveţia. alpaca [a^l'pîeka] s. 1. (zool.) alpaca, alpaga (Auchenia pacos). 2. (text.) lână de alpaca, păr de alpaca, alpenglow ['aMpinglou] s. văpaia răsăritului sau apusului (la munte). alpenstock ['zelpinstok] s. baston de munte, alpenstock, alpestrian M'pcstrbn] adj. v. a l p e s t r i n e . alpestrine [ffil'pestrin] adj. 1. alpestru, din Alpi. 2. (bot.) subalpin. alpha ['selfs] s. 1. alfa; Alpha and Omega alfa şi omega. începutul şi sfârşitul. 2. (chim.) una dintre, poziţiile posibile ocupate de un atom sau de un grup în cadrul unui compus. 3. (chim.) unul dintre doi sau mai mulţi compuşi izomerici. 4. (scol., în Anglia) notă bună. alphabet ['aslfabit, amer. 'eeUbbetJ s. 1. alfabet. 2. elemente, rudimente. alphabetarian [Tadfabi'tEarbn] s. 1. persoană care învaţă alfabetul, bucher; (fig.) începător, novice, bucher. 2. cunoscător al diferitelor alfabete. alphabeted [lasllb'bitid] adj. aşezat alfabetic, clasat alfabetic. alphabetic(al) beelfs'bctiktel)] adj. alfabetic. alphabetically |.a;hVbetik3li] adv. alfabetic, în ordine alfabetică. alphabetic-numeric [lashVbetik nju(:)'mcrik] adj. (infor.) alfanumeric. alphabetize ['aîlfsbitaiz] vb. tr. 1. a clasifica, a aranja în ordine alfabetică. 2. a exprima cu ajutorul alfabetului. alphabet soup ['selfabit su:p] s. (fam.) supă cu paste făinoase în formă de litere. alpha decay ['aelfa cli.kci] s. (ftz.) degradare alfa. alphameric(al) [-£elf3'mcrik(3l)] adj. (infor.) (prese.de la a l p h a b e t i c - n u m e r i c ) . alphanumeric [laMfonju'merik)] adj. (infor.) alfanumeric (prese, de la a l p h a b e t i c numeric). > alpha partide f'selfs-paaikal] s. (fiz.) particulă alfa. alpha-particle bombardment [~ bom'biiidmant] s. bombardament cu particule alfa. alpha-rays f'aelfa rciz] s. pi. (fiz.) raze alfa. alphosis [ael'fousis] s. (med.) alfoză, lipsa pigmenţilor. alpine ['aîlpain, amer. şi 'aslpin] I . adj. alpin, de munte. I I . s. muntean. alpine system [~ 'sistim] s. sistem muntos alpin. alpinism ['aslpinizpm] s. alpinism. alpinist [alpinist] s. alpinist. already [D:l'rcdi şi'-— când este urmat de o silabă accentuată] adv. deja; he is~here e deja aici, a şi sosit. alright [bil'rait] adv. (fam.) în regulă, s-a făcut. Alsatian [asl'sci/isn] I. adj. alsacian. II. s. 1. alsacian. 2. (înv.) datornic. 3. câine ciobănesc alsacian. also l'rv.lsou] adv. şi, de asemenea; afară de asta, pc lângă asta; încă; he was ~ there era şi el acolo. also ran [~'rsen] s. (fam.) ghinionist (mai ales la curse). alt [aslt] s. (muz.) alto; in ~ a) cu o octavă mai SUS; c in ~ do de sus; b) (fig.) bine dispus. altar ['o:lt9r] s. altar, jertfelnic, pristol; to lead to the ~ a duce la altar, la cununie. altar cloth [~'kb8j s. (bis.) aer, vălul de pe masa altarului. alter po:Itar] vb. A. tr. 1. a schimba, a altera, a modifica; a diforma; to ~ one's mind a-şi schimba gândul, a-şi muta gândul, a se răzgândi; to ~ one's address a-şi schimba domiciliul, a se muta. 2. (amer., austr.) a sc opi, a jugăni. a castra. B. intr. a se schimba, a se modifica, to ~ for the better a se schimba în bine. alteration [oilta'rci/an] ş. 1. schimbare, modificare, transformare; deformare. 2. (geol.) modificare a rocilor ca structură şi conţinut; înlocuire metamorfică. alterative ['o:ltorcitiv. -rat-] I . adj. schimbător, care schimbă, modificator. II. s. (med.) altcrativ, medicament pentru curăţirea sângelui. altercate [o:lta'kcit] vb. intr. a se certa, a avea un schimb de cuvinte, o altercaţie. altercation [oilta'kci/an] s. ceartă, neînţelegere, altercaţie, schimb de cuvinte. alter ego ['o:ltar'i:gou, -r'eg-j s. 1. alter ego, un al doilea cu. 2. prieten intim. alternant |o:l't3:H3nt, amer.'—] I . adj. alternativ. II. s. (lingv.) variantă (ortografică sau fonetică) a unui cuvânt. alternate I . [o(:)l't9:nit, aert-] adj. 1. alternativ, altern; on ~ days din două în două zile. 2. (amer.) de rezervă, suplimentar, complementar. II . ['n:lt9ncit şi o:lta'neit] vb. A. tr. a alterna. B. intr. 1. a alterna, a veni pe rând. 2. to ~ between... and... a) a fi când... când... b) a şovăi, a ezita între... şi... III. [D:l't3:nit, asl'tamit] s. înlocuitor, adjunct, supleant. alternate angles f ~ 'a^rjglz] s. pi. (mat.) unghiuri alterne. alternate design [~ di'zain] s. variantă de proiect. alternate member [~ 'memba1"] s. membru supleant. alternateness [D(:)l't3:nitnis] s. (stare de) alternanţă. alternate rhymes [o:rtă:nit 'raimz] s. pi. (metr.) rime încrucişate. alternate terrace [o(:)I't3:nit 'teros] s. (geol.) terasă monolaterală. alternating ['o:lto(:)neitin., 'si-] adj. alternativ, care alternează. alternating current [~'kAr3nt] s. (electr.) curent alternativ. alternating motion [~ 'mou/an] s. (tehn.) mişcare alternativă, mişcare variabilă. alternation [-n(:)lt3(:)'nci/3n, a?!-] s. alternare, alternanţă; ~o f day and night alternanţa zilei cu noaptea. alternative [o(:)rta:n3tiv, &Yt-] I . s. alternativă, alegere; there is no other ~ but nu există altă ieşire / altă soluţie decât, singura alternativă este. II. adj. 1. care se exclud reciproc; these two plans are not necessarily ~ aceste două planuri nu se exclud neapărat. 2. alternativ. alternative conjunction |~ ksn^AnÂ-J^n] s. (gram.) conjuncţie alternativă. alternator [o:lto(:)neit9r, 'sel-] ş. (electr.) alternator. alternator transmitter [~ tmiz'inila1"] s. (radio) radio-emiţător cu alternator. alternize ['o:lt3(:)naiz, 'ael-J vb. v. a l t e r n a t e ( I I). althorn ['a?ltho:n] s. (muz.) corn alt, alto. although [o.Tdkni] conj. cu toate că, deşi, chiar dacă. în ciuda faptului că, măcar că. altigraph ['ailtigru:f] s. altigraf. altilinear [ieelti'linbr, -nj3rj s. (mineral.) tincal. altimeter [a?l'timit3r] s. altimetru. altimetry [ael'tiniitri] s. altimetrie, ipsometric. altisonant [sl'tissnant] adj. răsunător, sonor, zgomotos. altitelemeter 28 amass [ s t e i ] vb. tr. a masa, a îngrămădi, a strânge, a concentra, a aduna, a acumula. altitelemeter ['adtiti'lemit3r] s. altitclemetru. amassment [-mont] s. 1. masare, îngrămădire, strângere, concentrare, (a)cumulare, altitude ['a3ltitju:d] s. 1. înălţime, altitudine; cotă; to grab for ~ a) (av.) a căuta să câştige altitudine, plafon; b) (fam.) a se supăra foc, a-i sări muştarul. 2. (fig.) culme, apogeu; adunare. 2. grămadă, morman, maldăr. elevaţie. amate [s'meit] vb, tr. (tnv.) a îmblânzi; a speria. amateur [ra;ni3t3:r, -tjuor[ s. amator; diletant; he is an ~of painting e amator în pictură, altitude control [~ ksn'troul] s. (av.) profundor. c un pictor amator; (peior.) he is an ~ at painting e ageamiu în pictură. altitude correction [~ ko'rek/sn] s. (av.) corecţie de înălţime. altitude flight [~ 'flait] s. (av.) zbor de înălţime. amateurish [>aîni3't3:ri.f, -'tjusj-] adj. de amator®, de diletanţi, de neprofesionişti. amateur theatricals ['asnisto: Oi'cetrikidz] s. pl. spectacol de amatori. altitude gauge [~ 'geid3| s. altimetru, ipsometru. r altitude meter [~ 'mi:to ] s. v. a l t i t u d e g a u g e . amative ['aemstiv] adj. iubăreţ, drăgăstos, care se îndrăgosteşte uşor; senzual. amatol ['amiotol] s. (chim.) amatol. altitude traverse [~ .tra;vo:s] s. (top.) drumuire altimetrică. altitudinal [iadti'tju:dinal] adj. de altitudine, altitudinal. amatory ['amistari] I. adj. erotic, de dragoste, de amor. II. s. filtru, elixir, licoare, băutură alto ['asltou, rar 'a:ltou] (nmz.) I. s. 1. alto, altist. 2. violă. 3. v. a 11 h o r n . 4. contralto, fermecată de dragoste. contralt(ă). II. adj. de alto, altist, contralt(o). amaurosis [iamm:'rousis] s. (med.) amauroză, pierdere totală sau parţială a vederii. alto-cumulus ['asltou'kjumijubsj s. (meteor.) nori altocumulus. amaze [s'meiz] I. vb. tr. a ului, a uimi, a surprinde, a face să se minuneze; a încurca. r altogether [o(:)lW'gc<5s ] I. adv. 1. pe deplin, cu totul, în întregime; de-a binclca; he II. s. (poetic) v. a m a z e m e n t . is ~ mad c nebun de legat. 2. împreună, la un loc, în total; how much ~? cât costă în amazedly [-idlî] adv. uluit, uimit, surprins. total? -v- for ~ pentru totdeauna. II. s. the ~ întregul, totalul; an ~ un întreg, un tot; (/ani.) amazement [-msmt] s. uluire, uimire, mirare marc, stupoare, minunare, surprindere; (despre modelul unui pictor) in the ~ gol, nud. filled with ~ cuprins de uimire, plin de uimire. altohorn ['adtouhDm] s.v. a 11 h o r n . amazing [-irj] adj. uluitor, uimitor, surprinzător. amazon ['asmazan] s. 1. (ist.) amazoană. 2. (fig.) amazoană, eroină; zmeoaică. alto-relievo ['adtourili'eivou]. pl. alto-relievos [-vot'iz] s. (arhit.) alto-relicf. alto-rilievo ['adtourili'civou], pl. alto-rilievos [-vouz] s. v. a l t o - r e l i e v o . ambages [»m'bcid3i:z, 'sembid3iz] s. pl. ocoluri; tertipuri; chichiţe; amânări; scuze. ambagious [ami'beid33s] adj. (rar) ocolit, indirect; întortocheat. alto-stratus ['adtou'streitos] s. (meteor.) nori altrostratus. ambagiously [iii] aaV, (rar) pe ocolite, indirect. altruism ['seltruizsm] s. altruism, iubire de oameni. altruist ['aeltruist] s. altruist. ambassador [amVba2S3dor] s. 1. ambasador; ~ extraordinary and plenipotentiary ambasador extraordinar şi plenipotenţiar; ~ at large ambasador plenipotenţiar. 2. (fig.) altruistic [,sltru'istik] adj. altruist. vestitor, sol, trimis. . , alum ['aîbm] s. (chim.) alaun. ambassadorial [annrs>l] aay. care implică san afectează ambele părţi, bilateral. alveolar abscess [~'a;bsis] s. (med.) abces alveolar. alveolate [ael'vblit, 'aslvislitj aay. alveolat. ambisinister [>a;mbi'sinist3r] adj. neîndemânatic (cu ambele mâini). ambit ['annbit] s. 1. împrejurimi, preajmă. 2. graniţe, limite, hotare, cadru; within the alveolated [ad'vblcitid, 'aslvblcitid] adj. v. a l v e o l a t e . ~ of în limitele (cu gen.). 3. (fig.) sferă, domeniu. 4. (arhit.) spaţiu liber în jurul unei alveole ['advioul] s.v. a l v e o l u s . clădiri. S. (IV) contur. alveolus [a d 'vbbs, 'a d vbbs], pl . alveoli [sel'vialai,'—] s. (anat.) alveolă. alvine ['advin, -vain] adj. (med.) alvin, intestinal. ambitendency ['asmbi'tcndansi] s. (psih.) existenţa unor tendinţe contradictorii într-un always ['o:lwez, -wciz, -wiz] adv. 1. (în)totdeauna; mereu, întruna, veşnic. 2. (inv.) individ. totuşi, orişicât. ambition [sin'bi/stn] s. 1. ambiţie, râvnă; sete de mărire, de putere; eaten u p with ~ am [amiyorma tare; am, m forme slabe] pers. I. sg. prez. indic, de lato b e (eu) ros de ambiţie; unscrupulous ~ arivism. 2. ambiţie, dorinţă neînfrânată; ţintă; it was his ~ to become a writer ambiţia lui era să devină scriitor. sunt. ambitious [xm'bi/as] adj. 1. ambiţios, plin de ambiţie; râvnitor, ahtiat; ~ of power amadou ['asmadu:] s. iască. dornic de putere, râvnind puterea. 2. (despre stil) pretenţios. amah l'o:mo, 'asm-] s. (anglo-indian) 1. doică. 2. servitoare, slujnică. amain [a'mein] aaV. 1. (înv. poetic) din răsputeri, cu toată puterea, cu avânt. 2. dintr-o ambivalence ['asmbi'veibns] s. (psih.) ambivalenţă. dată, repede. 3. grozav, teribil, extraordinar. 4. (mar.) în bandă moale: strike~! daţi drumul ambiversion [.a=mbi'vo:jOT] s. (psih.) stare intermediară între extroversiune şi introla parâme în bandă! versiune. amalgam [o'mîelgom] s. 1. (chim.) amalgam. 2. (fig.) amalgam, amestec, combinaţie. ambivert ['a;mbiva:t] s. (psih.) tip amblvcrt. amalgamable [-oblj adj. care poate fi amalgamat. amble ['aembl] I. vb. bitr. 1. a merge în buiestru, a călări în buiestru. 2. (fig.) a călca amalgamate [-eit] vb. A. tr. 1. (chim.) a amalgama. 2. (fig.) a uni, a unifica, a combina, mărunt, a face paşi mărunţi, a păşi, a umbla nefiresc, afectat. II. s. 1. buiestru. 2. (fig.) a consolida. B. in/r. 1. (chim.) a se amalgama. 2. (fig.) a se uni, a se amesteca, a se combina, paşi mărunţi. a se unifica, a fuziona. ambler [-orJ s. buiestraş. amblyopia [lîembli'oupb] s. (med.) ambliopie. amalgamated [-eitid] adj. unificat, (re)unit, fuzionat; amestecat, combinat; consolidat. amalgamating barrel [sanslgs'mcitin 'barrel] s. (metal.) amalgamator. amboceptor ['a2mb3'scptorJ j . (med.) amb(KCptor. amalgamation [simadgo'mci/an] s. 1. (chim.) amalgamare. 2. (fig.) amestec, ambrein(e) ['fembriini s. (chim.) ambrină. combinare, amestecare. 3. unificare, fuziune (a organizaţiilor, instituţiilor etc.). ambrosia [Eem'brouzis, -3b] 5. 1. (mitol.) ambrozie, hrana zeilor. 2. (fig.) ambrozie. amalgamist [a'madgamist] s. amalgamor. 3. păstură. amandine [.a:ni3n'di:n, iami-] adj. (amer. gastr.) cu migdale. ambrosial [ii] adj. 1. înmiresmat, parfumat, aromat. 2. divin, ambroziae. amanuensis [?>m:l] s. (sport) rugbi / fotbal american (joc mult mai dur decât rugbiul european). Americanism [a'merikanizm] s. americanism. Americanist [a'merikanist] s. 1. americanist. 2. (amer.) persoană care studiază limba sau obiceiurile populaţiilor amerindiene. Americanization [aiincrikanai'zei/sn] s. americanizare. Americanize [a'merikanaiz] vb. A. tr. a americaniza. B. intr. 1. a folosi americanisme. 2. a se americaniza. American plan [a'merikan plcen] s. (amer.) (la hotel) sistem de plată a unei sume fixe pentru casă şi masă. American red bellflower [~ 'red 'belflaua1"] s. (bot.) zorea (Ipomoea quamoelit). American Revolution [~ -reva'iju:/2n] s. the — războiul de independenţă (purtat de coloniile americane împotriva Marii Britanii, 1775-1783). American Spanish [~ 'spami/] s. (lingv.) spaniola americană. americium [lasma'ri/iam] s. (chim.) americiu. Amerind [asuprind] s. indian sau eschimos american. Amerindian [rsema'rindian] (geogr., lingv.) I . adj. amerindian. II . s. 1. amerindian, indian din America. 2. (limbă) amerindiană. ameristic [.sma'ristik. -cinic-] adj. (bot.) 1. ameristic. 2. nesegmentat. amethyst ['aemiBist] s. (mineral.) ametist. amethystine [laemi'Oistain] adj. de ametist, de culoarea ametistului. ametropia [-asmi'troupia] s. (med.) ametropic. Amharic [a:m'ho:rik, ann'ha>] s. (lingv.) (limba) amharică. amiability i-eimja'biliti] s. 1. amabilitate, bunăvoinţă, politeţe, curtenie. 2. pl. cuvinte amabile, amabilităţi. 3. farmec, graţie; nuri. amiable l'eimjabl] adj. 1. amabil, binevoitor, prietenos, politicos, curtenitor. 2. bun la suflet, blajin, blând. 3. (despre locuri) fermecător, încântător, adorabil. amiableness [-nis] s. v. a m i a b i l i t y (1). amianthus [bd3i] s. amfibologie, construcţie, expresie cu două înţelesuri, expresie ambiguă, amphiboly [asm'fibali] s. (livresc) amfibolic, amfibologie, exprimare ambiguă. amphibrach ['semfibrsekj s. (prozodie) amfibrah. amphimacer [sem'fimasa1"] s. (prozodie) amfimacru. amphimixis [-aemfi'miksis],/?/. amphimixes [-si:z] s. (biol.) amfimixie. amphioxus [lEemfi'aksds] s. (iht.) amfiox (Branchiostoma lanceolaium). amphipod ['asmfi.pad] adj., s. (zool.) amfipod. amphitheatre ['aemfi'Oiata'] ş. amfiteatru. amphitheatred [ipemfi'Oistad] adj. construit în formă de amfiteatru. amphora ['amifaraj, pl. amphorae ['semfsri] şi amphoras ['semfdraz] s. (grec.) amforă. amphoral ['seinferdl] adj. asemănător cu o amforă, în formă de amforă. amphoteric [lEemlVterik] adj. (chim.) amfoter. ample ['aempl] adj. 1. destul, îndestulător, suficient, de ajuns. 2. cuprinzător, amplu, bogat; copios, abundent. 3. întins, vast, încăpător, spaţios, larg. amplectant [sm'plektont] adj. (bot.) amplectent, care înconjoară tulpina. ampleness ['smplnis] s. 1. întindere, mărime, vastitate; amploare. 2. bogăţie, abundenţă. amplidyne ['seinplidain] s. (electr.) amplidină. amplification [lEemplifi'kei/sn] s. 1. amplificare, mărire, lărgire, extensi(un)c, extin­ dere, întindere; dezvoltare; adăugire; the subject requires ~ acest subiect necesită o tratare mai amplă. 2. răspândire (a unei idei, expresii etc.). 3. exagerare. 4. (radio, electr.) ampli­ ficare, intensificare. 5. (lingv., ret.) amplificare. amplification factor [~ Tsekta1"] s. coeficient de amplificare; factor de amplificare. amplifier ['aempliiaiar] s. 1. persoană care măreşte etc. (v. a m p 1 i f y ). 2. (radio, electr.) amplificator. 3. (opt.) lentila dinapoia obiectivului microscopului. amplify ['aemplifai] vb. A. tr. 1. a amplifica, a mări, a lărgi, a extinde, a întinde. 2. a da proporţii (mai mari) (cu dat.), a da amploare (cu dat.); a exagera. 3. a răspândi, a difuza. 4. (radio) a amplifica, a intensifica. B. intr. 1. a se amplifica, a se mări, a se lărgi, a se întinde, a se extinde; a lua proporţii (mai mari). 2. a vorbi pe larg; a se întinde (la vorbă). 3, a exagera, a înflori. amplitude ['seniplitju:dj s. 1. (fiz., astron., electr.) amplitudine. 2. bogăţie, belşug, abundenţă, amploare; măreţie, splendoare. 3. lărgime, extindere; orizont larg (de idei). 4. deplinătate. 5. rază de acţiune, influenţa largă. amply ['sempli] adv. amplu, pe larg etc. (v. a m p 1 e). ampoule ['sempml, sem'pu:l] s. fiolă, sticluţă. ampul ['amip,\lj s. v. a m p o u l e . ampule ['sempjuilj s.v. a m p o u l e . ampulla [seni'pAlo] s. v, a m p o u l e . ampullaceous [lasmpju'lei/as] adj. ca o fiola, în formă de fiolă. amputate ['asmpjuteitj vb. tr. a trunchia, a tăia; (şi med.) a amputa. amputee famipju'ti:] s. (amer.) persoană amputată. amputation [isenipju'teifrn] ş. 1. trunchiere, tăiere; (med.) amputare, amputaţie. 2. (fig.) amputare; eliminare, înlăturare; ~ of expressions eliminare de expresii. amsel ['acmzsl] s. (omit.) mierlă (Turdus merula). amtrac(k) ['femtrsek] s. (amer.) (vehicul) amfibiu. amuch [o'nutfl adj., adv. (fam.) v. m u c h . amuck [a'niAk] I . adj. (at, on, against, with, of) apucat, înnebunit, cuprins de furie, de mânie ucigaşă (împotriva). II. adv. nebuneşte, ca un nebun, ca un apucat; to run ~ a fi cuprins de amoc / de furie ucigaşă. III. s. amoc, atac de furie, criză de furie ucigaşă. amulet ['cemjulit, -let] s. amuletă,-talisman. amurca [s'msikg] s. sedimentul uleiului de măsline. Amur cork [remusr'koik] ş. (bot.) arbore de plută de Amur. (Phellodendron amurense). amuse [a'mjuiz] vb. A. tr. 1. a distra, a amuza; a desfăta, a face să petreacă sau să râdă; you ~ me mă faci să râd. 2. (înv.) a amăgi, a înşela. 3. (înv.) a distrage atenţia (inamicului etc.). B. rejl. a se distra, a se amuza, a se desfăta, a petrece, a face haz. amusement [s'mjuizmant] s. amuzament, distracţie, petrecere, desfătare; for ~ de plăcere. amusement monger [~ 'mAggor] s. căutător de plăceri. amusement park [~ pa:k] s. parc de distracţii. amusement tax [~ 'taeks] s. taxă pe distracţii. amuser [o'mju;zor] s. persoană care înveseleşte societatea etc. amus i a [a'mjmzia, -şp] s. (med.) amuzie. amusing [o'mju:zin] adj. distractiv, amuzant; nostim; de râs, hazliu. amusingly [-li] adv. hazliu, cu haz. amusive [o'mju:ziv] adj. v. a m u s i n g . a-mutter [a'niAter] adv. (rar) murmurând, bombănind. amygdala [a'migdob],pl. amigdalae [iii] s. 1. (bot.) migdală. 2. (anat.) amigdală. • amygdalate [s'migdaleit] adj. 1. migdalat, ca migdala. 2. (făcut) din sau cu migdale. amygdalin [o'migdolin] s. (chim.) amigdalină. amygdaloid [a'migdoibid] s. (geol.) rocă amigdaloidă. amyl ['amiil, 'eimil] s. (chim.) amil. amylaceous [.Eemi'lei/as] adj. amilaceu, care conţine amidon. amyl alcohol [~ 'aslkshol] s. (chim.) alcool amilic. amylamine [rsemi'lsmin] ş. (chim.) amilamină. amylase [.amii.lcis] s. (chim.) amilază. amylate ['aemilcit] s. (chim.) amilat. amylene L'aemilim] s. (chim.) amilenă. amylic [o'milik] adj. (chim.) amilic. amylin famiilin] s. (chim.) dextrină. amyloid ['aemiloid] (chim.) I . adj. amiloid(al), amidonos. II. s. amiloid, amidon dextrinizat. amyloidosis [iscmiloi'dousis],/?/. amyloidoses [-si:z] ş. (med.) amiloidoză. amylolysis ['amii'blisis] s. (chim.) amiloliză. amylometer [i2emi'bmitor] s. (tehn.) amilometru, amilograf. amylopectin ['aemilou'pektin] ş. (chim.) amilopectină. amyloplast ['asmilouplasst] s. (bot.) amiloplast. amylose ['temilousj s. (chim.) amiloză. 31 anatase amylphenol ['aemilTimol, 'eim-] s. (chim.) amilfenol. amylum ['sinilam] s. (chim.) amidon. amyotrophy [.euai'otrafi, aenii-] s. (med.) amiotrofic, atrofie musculară. amyxorrh(o)ea [eiimikss'rb] s. (tried.) amixie. an1 [aenforma tare; on, n forme slabe] art. nehot. un; o; se foloseşte înaintea cuvintelor care încep cu o vocală sau h mut (v. a2). an2 [asn] coti/. 1 . (înv.) dacă. 2. (dial, şi în Sltakespeare) v. and I 15-17. ana1 ['ama, 'aana] s. 1 . culegere de snoave / anecdote; culegere de amintiri, zicale, citate etc. (memorabile). 2. pl . anecdote sau povestiri despre o persoană. ana2 ['asna] adv. (despre componenţii unei reţete) în cantitate egală. anabaptism [-asns'baeptizsm] s. anabaptism. anabaptist [.aîno'baptist] s. anabaptist. anabaptize [.tens'baîptaiz] vb. tr. a boteza din nou, a da alt nume (cuiva). anabasis [a'nsbasis^p/. anabases [isi:z] s. expediţie militară. anabatic [-aîna'bEetik] adj. (meteor.) anabatic; (despre curent) ascendent. anabiosis [.asnobai'ousis] s. (med.) anabioză. anabiotic basnabai'Dtik] adj. (med.) anabiotic. anabole [a'nasbali] s. (med.) vomitare; vărsătură. anabolism [s'nasbalizpm] s. (med.) anabolism. anabranch ['aansbrumtfl s. (hidr.) braţ de râu, verigă. anacamptics [tsns'kasmptiks] s. pi. (folosit ca sg.) (f\z.) catoptrica. anacanthous [.Eens'kîenBas] adj. (bot.) care nu are spini sau ţepi. anachoret [s'nzekarit,-ret] s. v. a n c h o r e t . anachronic [.Eena'knmik] adj. anacronic. anachronical [lEena'kronikal] adj. (rar) anacronic. anachronism [s'naekrsnizam] s. anacronism. anachronist [o'naskranist] s. persoană care săvârşeşte anacronisme. anachronistic(al) [a'najkrsnistikfal)] adj. anacronic; care conţine un anacronism. anachronize [a'neekronaiz] vb. tr. (înv.) a face un anacronism din; a prezenta anacronic. anachronous [a'naskranss] adj. (înv.) v. a n a c h r o n i s t i c ( a l ) . anachronously [iii] adv. anacronic. anaclastics [isna'klaestiks] s. pi. (folosit ca sg.) (fiz.) dioptrică. anacoluthon [a;nglisai'zci/3n] s. anglicizare. Anglicize ['asrjglisaiz] vb. A. tr. a angliciza, a englezi, a face englez, englezesc. B. intr. a se angliciza. Anglify ['srjglifai] vb. tr. v. A n g l i c i z e . angling l'aarjglin] ş. pescuitul cu undiţa. angling line [~ lain] s. sfoara undiţei. angling rod [~ rod] s. varga undiţei. Anglist ['asrjglist] s. anglist. Anglistics [asrj'glistiks] s. pl. (folosit ca sg.) anglistică. Anglo-American ['senglou a'meriksn] adj.,s. anglo-amcrican. Anglo-Catholic [~ 'katfolik] s. anglo-catolic, membru al aripii conservatoare a bisericii anglicane. Anglo-Indian [~ indjsn, -disn] adj., s. anglo-indian. Anglomania [~ 'meinjs, -nia] s. anglomanie, admiraţie exagerată a tot ce este englezesc. Anglo-Norman [~ 'nomisn] I . adj. anglo-normand. II. s. 1. anglo-normand. 2. (limba) anglo-normandă. Anglophilia [.aenglou'fi:lJ3, -lis] s. anglofilie, anglomanie. Anglophile ['sengloufail, -fii] ş. anglofil. Anglophobe ['cengloufoub] s. anglofob. Anglophobia [-aerjglou'foubja, -bis] s. anglofobie. Anglophobist [.a^nglou'foubist] s. anglofob. Anglo-Saxon ['zenglou'saîkspn] I . adj. anglo-saxon. II. s. 1. anglo-saxon. 2. (limba) anglo-saxonă, engleza veche. Anglo-Saxon alphabet [~ 'felfsbit] s. alfabet alcătuit din 23 de litere (fără j , q şi w, folosit în Anglia, la mijlocul sec. XVII). Anglo-Saxondom ['serjglou'szeksPiKtom] s. 1. teritoriu locuit de anglo-saxoni. 2. anglo-saxoni. Anglo-Saxonic ['zenglousrek'sonik] adj. anglo-saxon. Angolan [an'goubn] I . adj. angolez. II. s. locuitor al Angolei, angolez. Angolese [a;ngou'li:z] s. locuitor al Angolei, angolez; the ~angolezii, poporul angolez. Angora [sr/goira] s. ţesătură din păr de capră de angora. Angora cat [~ kast] s. pisică de angora. Angora wool [~ wul] s. 1. lână de angora. 2. mohair. angrily ['aerjgrili] «dv. cu mânie / supărare / necaz / furie, mânios, supărat, furios, cu o falcă în cer şi cu alta în pământ. angriness ['asngrinis] s. (rar) supărare, mânie. angry ['aengri] adj. 1. mânios, mâniat, supărat, furios, necăjit; to be ~ with smb. about smth. a fi supărat pe şau cu cineva pentru ceva; to become / to get / to grow ~ a se supăra, a se mânia, a se înfuria, a se face foc şi pară; what are you ~ for? de ce eşti supărat?; to make smb. ~ a supăra / a mânia / a înfuria pe cineva. 2. (fig.) (despre mare) furios, furtunos, învolburat; (despre cer) prevestitor de furtună, posomorât, înnourat; (despre vânt) aspru, tăios. 3. (despre răni, bube etc.) umflat, inflamat, dureros. angry young man [~ JArj 'man] s. tânăr furios (care, mai cu seamă în literatură, îşi manifestă protestul faţă de interdicţiile generaţiilor moi vârstnice şi faţă de instituţiile contemporane). angstrom ['serjstrsm] s. (ftz.) angstrom. anguine ['zengwin] adj. dc şarpe, ea şarpele, şerpesc. anguish l'aerigwi/] s. chin, suferinţă, tortură (sufletească); caznă, supliciu; ~ of body and mind chinuri trupeşti şi sufleteşti; ~ of (the) heart chin sufletesc. anguished [-t] adj. chinuit (sufleteşte), torturat; speriat. anguish-stricken ['asrjgwi/ 'striken] adj. v. a n g u i s h e d . angular ['eengjub1-] adj. 1. unghiular, colţuros, în colţuri; cu muchii ascuţite. 2. (fig.) stângaci; stânjenitor; stingheritor. 3. (ftg.) slab, costeliv; descărnat; osos; ciolănos; uscat, uscăţiv. 4. (fig.) arţăgos, colţos; aspru; brutal. 5. (fig.) ţeapăn, rigid; rece; crispat. angular bearing ['serjgjub 'bearirj] s. (tehn.) lagăr radial. angular belt [~ belt] s. (tehn.) curea trapczoidala. angularity [taengju'Ueriti] s. 1. formă unghiulară / colţuroasă, unghiularitate. 2. pl. contururi unghiulare / colţuroase. angular point f'asrjgjub 'point] s. (mat.) punct unghiular. angular spread 34 angular spread [~ spred] s. (tehn.) divergenţă unghiulară. angular thread [~ 'Bred] s. (tehn.) filet unghiular. angulated ['aeggjuleitid] adj. v. a n g u l a r (1). angulation [ixngju'leijsn] s. fonnă unghiulară. angulometer [isrjgju'hmits'] s. (tehn.) goniometru; grafometru. angulous ['eerjgjulos, -gio-[ adj. v. a n g u l a r (1). anharmonic [i3enhci:'monik] adj. (/iz., geom.) anarmonic; nearmonic. anharmonicity [ia;nha:mo'nisiti) s. (fiz-, geom.) anamionicitate. anhydride [asnTiaidraid, amer. si -drid] s. (chim.) anhidridă. anhydrite [asn'haidrait] s. (mineral.) anhidrit, sulfat de calciu anhidru; karstenit. anhydrous [am'haidros] adj. (chim.) anhidru; uscat, deshidratat. anhydrous alcohol [~ 'aîlkohol] s. (chim.) alcool absolut. anigh [o'nal] (înv., poetic) I. adv. aproape; la doi paşi. II. prep. lângă, aproape de; la doi paşi de. a-night(s) [o'nait(s)] adv. (fnv.) în timpul nopţii, noaptea. anii ['senil] s. 1. (bot.) (arbustul de) indigo (Indigofera tincloria). 2. indigo (culoare si colorant); liliachiu (culoare). anile ['email, 'a:n-, -nil] adj. 1. (ca) de babă, băbesc. 2. (fig.) senil, zaharisit, ramolit; slăbănog. anilide ['aMiiilaid, -lid] s. (chim.) anilidă. aniline ['amilkn, -lin, rar -lain] s. (chim.) anilină. aniline black [~ Mask] s. (chim.) negru de anilină. aniline dye [~ dai] s. (chim.) 1. colorant de anilină. 2. colorant organic sintetic. aniline ink [~ irjk] s. (poligr.) cerneală flexografică; cerneală pe bază de anilină. anility [s'niliti] s. bătrâneţe, senilitate, zahariseală, ramolisment (al femeilor). anima ['asnimo] s. 1. suflet; spirit. 2. însufleţire, animaţie. animadversion [lamimasd'vot/sn, -mod-] s. imputare, critică, dojana, mustrare; dezaprobare; reproş; condamnare. animadvert [i£enimffid'vs:t, -mod-] vb. i«tr. to ~ on / upon a reproşa (ceva); a critica / a dojeni / a blama / a ţine de rău (pe cineva) pentru. animal ['senimol] I. s. 1. animal. 2. (peior., despre oameni) animal, vită, dobitoc. II. adj. 1. (de) animal. 2. animalic; senzual. 3. bestial. animal black [~ 'Mask] s. negru / cărbune animal. animal bones [~ 'bounz] s. pl. (agr.) făină de oase (îngrăşământ). animalcule [.Eeni'maelkju:!] s. animalcul, microorganism. animal fats ['animol Ta;ts] s. pl. grăsimi animale. animal food [~ 'fu;d[ s. mâncăruri de carne. animal heat [~ 'hi:t] s. căldură animală. animal husbandry [~ 'hAZbondri] s. creşterea vitelor. animalian [isni'mcilisn] adj. animalic, de animal. animalic [.aeni'mslik] adj. v. a n i m a 1 i a n . animal industry ['eenimol lindostri] s. zootehnie. animalism ['snimolizam] s. 1. animalitate, senzualitate. 2. activitate de animal. 3. (//loz.) animalism. animality [ijeni'moliti] s. 1. animalitate; natură animală. 2. vitalitate. 3. regnul animal. animalization [,Eenimolai'zei/5n] s. 1. (fiziol.) transfonnare în materie animală. 2. (ftg.) abrutizare; neomenie. 3. reprezentare sub fonnă de animal. animalize ['aînimolaiz] vb. Ir. 1. (fiziol.) a asimila (hrană); a transforma în materie animală. 2. (fig.) a abrutiza; a îndobitoci. 3. a reprezenta sub formă de animal. animal kingdom ['amimol 'kindom] s. regnul animal. animal oil [~ 'oil] s. ulei de oase. animal raising [~ .reizirjj s. (amer.) creşterea animalelor. animal sanitation [~ iSEeni'tei/sn] s. (vet.) zooigienă. animal science [~ .saions] s. zootehnie. animal spirits [~ 'spirits] s. pl. voioşie; bucurie de a trăi; vitalitate. animal traction [~ 'traîk/snj s. tracţiune animală. animal wax [~ 'wa:ks] s. ceară animală. animate I. ['aenhneit] vb. tr. 1. a anima, a însufleţi (pe cineva), a da viaţă (cuiva). 2. a stimula (pe cineva), a da imbold, a da ghes (cuiva). 3. a pune în mişcare. II. ['sninut, -mot] adj. v. a n i m a t e d . animated ['asnimeitid] adj. viu, însufleţit, animat, plin de viaţă, vioi. animated cartoons [~ ka:'tu:nz] s. pl. desene animate. animater [a;nimeitor] s, animator; însufleţitor. animating [amimeitin] adj. care animează, însufleţitor. animation ['sni'ineijsn] s. animaţie, însufieţire, viaţă, vioiciune, vivacitate; entuziasm; zel, avânt, ardoare, râvnă; to give ~ to a da având (cu dat.); a înviora (cu acuz.). animator ['amimeitor] s. v. a n i m a t e r . animism ['amimizam] s. (filoz.) 1. animism. 2. spiritualism. animistic [iseni'mistik] adj. animist. animosity [lami'mositi] s. (to, against) animozitate, duşmănie, ostilitate (faţă de); ură (împotriva); pornire, aprindere. animus ['fenimos] s. (lat.) 1. predispoziţie, înclinaţie; prejudecată; pornire. 2. duşmănie, animozitate, ostilitate; pică; ură. 3. (jur.) animus, motiv, mobil, scop, intenţie. anion ['îenaion] s. (chim.) anion. anise ['asnis] s. (bot.) anason (Pimpinella anisum). aniseed i'amisi;d] s. 1. anason, anison. 2. sămânţă de anason (Pimpinella anisum). anise oil ['a?nis'oil] s. ulei de anason. anise seed [~ 'si:d] s. v. a n i s e e d . anisette [isni'zet, amer. şi -'set] s. lichior aromat cu anason. anisol ['genisoll s. (chim.) anisol. anisometric [isnaisou'metrik] adj. (geom.) anizometric. anker ]'a;rjk3r] s. măsură de capacitate egală cu 37,83 l. ankle ['aerjkl] s. (anat.) gleznă; over one's ~s până peste glezne; (sl.) she has sprained her ~ a călcat strâmb (si-a înşelat soţul). ankle bone [~boun] s. (anat.) arşic, astragal. ankle boot [~bu:t] s. cizmuliţă, botină; gheată. ankle-deep [~'di;p] adj. până la glezne. ankle jack [~d3a:k] s. (fam.) cizmuliţă, botină. ankle joint [~d3oint] s. (anat.) articulaţie a gleznei. anklet ['aerjklit] s. 1. brăţară (pentru gleznă). 2. pl. pantaloni bufanţi (de sport). ankylose ['srjkilous] vb. tr. si intr. a (se) anchiloza. ankylosis [lamki'lousis] s. (mea1.) anchiloză. anlace ['snlis] s. un fel de pumnal; sabie scurtă. anna ['amo] s. 1. anna (monedă indiană egală cu 1 I 16 de rupie). 2. (ec, jur.) a şasesprezecea parte. annalist [-'amolist] s. 1. analist, cronicar. 2. istoric, istoriograf. annals ['a:nplz] s. pl. anale; letopiseţ; cronică; hronic. Annamese [ramo'mkz, amer. si -'rni:s] adj., s. anarnit. Annarnite ['arnornait] adj.,s. v. A n n a m e s e . anneal [o'niil] vb. tr. 1. (tehn.) a căli; a recoacc. 2. (tehn.) a arde; a încălzi (sticlă, ceramica) pentru colorare, pentru pictare. 3. (fig.) a căli, a oţeli. annealer [-or] s. pictor pe sticlă. annelida [o'nelido] s. pl. (zool.) inelate, anclide (Annelida). annex I. [o'neks.se'n-] vb.tr. 1. (to) a anexa, a alătura (la); a alipi (la); as ~ed conform anexei. 2. (to) a adăuga (la). 3. (înv.) a lega, a uni. 4. (mil.) a ataşa. 5. (si.) a şterpeli, a fura. II. ['seneks] s. 1. anexă, adaos, apendice, supliment. 2. anexă, aripă (de clădire). annexation [,a;nek'sei/3n] s. 1. (to) anexare, alăturare (la); alipire (la); adăugire, adăugare (la). 2. (pol.) (to) anexiune, anexare (de teritorii) (la). annihilablc [o'naiolobl, mai rar o'naihilobl] adj. destructibil, care poate fi nimicit. annihilate [o'naioleit, -'naiil-J vb. tr. a anihila, a nimici, a lichida, a desfiinţa, a extermina, a distruge. annihilation [oinaio'leiJVm, -naii'l-] s. nimicire, anihilare, lichidare, desfiinţare, exterminare, distrugere. annihilator [o'naioleitor, -naii'l-] s. nimicitor, distructiv; fire ~ aparat de stins incendii. anniversary [amou'tei/on] s. 1. (on) adnotare, adnotaţie, notă explicativă; însemnare (despre, cu privire la). 2. comentariu, (note) marginale. annotator ['senoutcito', -not-] s. adnotator, comentator. announce [o'nauns] vb. tr. 1. a înştiinţa, a încunoştinţa, a aduce la cunoştinţă (ceva, cuiva), a anunţa; a vesti (sosirea). 2. a face cunoscut, a da de ştire (despre); a declara, a proclama. 3. a publica. announcement [-mont] s. 1. anunţ, înştiinţare, încunoştinţare; vestire, veste. 2. anunţ (în ziar); declaraţie, proclamaţie. announcer [-or] s. 1. crainic, spicher. 2. vestitor. annoy [o'noi] I. vb. A. tr. 1. a necăji, a supăra; a sâcâi, a plictisi, a agasa; a irita; a hărţui. 2. a nelinişti, a îngrijora, a tulbura. B. intr. a fi sâcâitor / plictisitor. II. s. (înv., poetic). 1. supărare, necaz. 2. urât, plictiseală. 3. nelinişte. annoyance [-ons] s. 1. supărare, necaz. 2. plictiseală, urât. 3. încurcătură, necaz, bucluc. 4. (;'»r.) pagubă, stricăciune. annoyed [-d] adj. supărat, necăjit; iritat; plictisit, sâcâit; hărţuit; căruia i se urăşte (c» sau de ceva), căruia îi este lehamite; to be ~ with s mb. a fi supărat pe cineva. annoyer ]-or] s. persoană care plictiseşte, pisălog. annoying ]-irj] adj. plictisitor, supărător, chinuitor. annual ['apnjual] I. adj. anual; de fiecare an; in an ~ round în tot timpul anului. II. s. 1. anuar (publicaţie). 2. (bot.) plantă anuală; hardy ~ a ) plantă rezistentă la îngheţ; b) (fig.) problemă care se ridică în fiecare an. annual balance [~ rba:lons] s. (ec.) bilanţ de sfârşit de an. annualist ['asnjuslist] s. autor sau editor de anuare. annually ['asnjuali] «aV. anual, în fiecare an, an de an. annual nursery ['aaijual 'no:sri] s. pepinieră, şcoală de pomi. annual rainfall[~ 'reinfoil] s. (cuantum de) precipitaţii anuale. annual ring [~ 'rin] s. (bot.) inel anual. annual zone [~'zoun] s. v. a n n u a l r i n g . annuary ['arnjuori] s. anuar. annuitant [o'njuitont] s. (ec.) beneficiar al unei anuităţi. annuity [o'njuiti] s. (ec.) 1. anuitate; rentă anuală; life ~ rentă viageră. 2. anuitate (a datoriilor de stat). annul [o'nAl] vb. tr. 1. a anula, a face nul, a invalida. 2. a abroga, a aboli, a anula (o lege). 3. (ec.) a revoca, a contramanda (comenzi). 4. a nimici, a desfiinţa, a suprima, a lichida; a înlătura. annular ['amjutar] adj. inclat, inelar; circular, în formă de inel. annular burner ['senjulo 'bo:nor] s. (tehn.) arzător inelar, arzător toroidal. annular furnace [~ 'fenis] s. (tehn.) cuptor circular. annular vault [~ 'vo:lt] s. (constr.) boltă cilindrică. annulary ['aenjubri] I. adj. v. a n n u 1 a r . II. s. (deget) inelar. annulate ['aenjuleit, -lit] adj. inelat, alcătuit din inele, annulation [lamju'leijan] s. 1. formă inelară, de inel. 2. inel. 35 antefix oral; to ~ for a) a răspunde de / pentru, a fi răspunzător de / pentru; I will ~ for him annulet f'aenjulet] s. 1. inel, inclus. 2. (orhit.) .spiră, volută. 3. (mat.) anulator. răspund eu pentru el; ~ for yourself! răspunde (singur) pentru tine! b) a corespunde (unui annulable [a'nAlabl] adj. anulabil; casabil. ţel etc.); to ~ in writing a răspunde în scris; to ~ to the name of a răspunde la numele annulment [a'nAlraant] s. 1. anulare. 2. abrogare, abolire. 3. nimicire, desfiinţare. de; to ~ to a charge a răspunde unci acuzaţii. I I . s. 1. (to) răspuns, replică (la); to give / annunciate [a'nAnjieit, -nsieit] vb. tr. (rar) a vesti. annunciation [sinAnsi'ei/an, amer. şi -JTci-] s. 1. vestire. 2. (bis.) Annunciation to make an ~ a da un răspuns, a răspunde; to wait for an ~ a aştepta un răspuns; in ~ to your letter ca răspuns la scrisoarea dvs.; for ~ drept răspuns. 2. (to) ripostă (la), obiecţie Buna-Vestire, Blagovcştenie. annunciator [a'nAn/ieita1", -nsieit-] s. 1 . vestitor. 2. (te/m.) semnalizator / indicator (faţă de). 3. (to) răspuns (la), dezlegare, soluţie, rezultat (a(l) unei probleme etc); the ~s to these problems are to be found at the en d soluţiile acestor probleme se găsesc la electric. sfârşit. 4. (muz. bis.) răspuns. 5. contralovitură (la scrimă). 6. (mar.) răspuns la salut, anodal [aă'nodal] adj. v. a n o d i c . întoarcerea salutului. anode ['asnoudj s. (electr.) anod; placă anodică. answerable ['ainsarabl] adj. 1. la care se poate răspunde; such a question is not ~ nu anode battery [~ ibastori] s. (electr.) baterie anodică. se poate răspunde la o astfel de întrebare. 2. (to) răspunzător, responsabil, care dă socoteală anode glow [*- iglou] s. (electr.) lumină anodică / pozitivă. (faţă de); you are ~ to him for it lui îi dai socoteală pentru aceasta. 3. ~ to corespunzător anode mud [~ inud] s. (electr.) nămol anodic. (cu dat.), conform / potrivit cu; în raport cu, proporţional cu; echivalent (cu); not to be anodic [ae'nodik] adj. (electr.) anodic. ~ to a nu corespunde (cu dat.), a nu fi potrivit cu. anodize ['asnadaizj vb. tr. (metal.) a anodiza. anodyne ['snoudain, -nad-] I. adj. 1. anodin, fără importanţă. 2. (med.) calmant, liniştitor answerableness [-nis] s. responsabilitate, răspundere. answerably to ['arnssrabli tu, amer. 'a?ns-] prep. conform / potrivit cu (sau cu dat.). (slfig.), analgezic. II. (med.) calmant, analgezic. answerer ['a:ns3r3r, amer. 'asns-] s. 1. persoană care răspunde. 2. (jur.) adversar (într-un anodynic [iffinow'dinik] adj. v. a n o d y n e ( 1 ,2). anoint [a'naint] vb. tr. 1 . a unge, a freca (cu ulei etc.). 2. (bis.) a unge, a sfinţi; a mirui. proces). answering ['arnsarirj, amer. ra?ns-] I. adj. care răspunde (la). II. ~to prep. 3. (glumeţ) a atinge, a lovi la mir; a trage o bătaie (cuiva); a chclfăni, a ciomăgi, a cotonogi, corespunzător / potrivit / conform cu (sau unui lucru). a burduşi. 4. (înv.) a linguşi. answeringly [-li, amer. 'a^ns-] adv. corespunzător. anointer [-ar] s. 1. persoană care unge, ungător. 2. persoană care miruieşte. answerless ['amsalis] adj. 1. tară răspuns, la care nu s-a răspuns. 2. fără răspuns, la anointing [-in] s. v. a n o i n t m e n t . anointment [-mant] s. 1. ungere, frecare (cu ulei etc.). 2. (bis.) ungere, sfinţire; miruirc. care nu se poate da răspuns. anolyte ['amoudait] s. (electr.) anolit. an*t ţa:nt] (jam.) v. a m n o t sau a r e not;(reg.)v. is n o t sau h a s n o t . ant [asnt, mai rar a:nt] s. (entom.) furnică (Formica); white ~ termită (Termes anomalistic [anams'listik] adj. (astron.) anomalistic; anomal; anormal. anomalous [a'nomalasj adj. (mai ales bot., zool., astron. şi gram.) anomal, neregulat, bellicosus); (fam.) in an ~ 's foot cât ai zice peşte. anormal. anta ['aenteLpf". antae ['sentî:] ş. (arhit.) antă. anomalously [-li] adv. neregulat, cu neregularitate. antacid ['aent'aesid, '-■--] adj., s. anti-acid. anomalousness [-nis] s. caracter anormal / excepţional. antagonism [aen'tseganizam] s. 1. antagonism; contradicţie; vrajbă; vrăjmăşie, anomaly [a'nomsli] s. 1. (mai ales bot., zool., astron. şi gram.) anomalie, abatere, deviere duşmănie; luptă, conflict, rivalitate. 2. (to, against) rezistenţă, împotrivire, opoziţie (faţă de, împotriva). (de la regula obişnuită); neregularitate. 2. absurditate. antagonist [a3n'ta?ganist] ş. adversar, rival, duşman; vrăjmaş, potrivnic; oponent. anon [s'non] I . adv. (înv.) 1. îndată, acuşi, numaidecât, imediat; în curând, peste puţin antagonistic(al) [aentasga'nistiktal)] adj. (to) antagonist, (faţă de), în conflict (cu), ostil, (timp); ever and ~ a ) din când în când; b) mereu-mercu. 2. altădată. II. interj. (înv.) îndată! potrivnic (cu dat.); în opoziţie (cu). imediat! acuşi! vine! antagonize [aen'tasganaiz] vb. A. tr. 1. a se împotrivi (cuiva), a rivaliza cu. 2. a face anonym(e) ['asoanim, -non-] s. 1. anonim, necunoscut. 2. pseudonim; nume de împrumut. opoziţie (cu dat.), a contracara; (fiz.) a neutraliza. 3. a intra în conflict cu, a-şi atrage anonymity [-ama'nimiti, -non-] s. anonimat. duşmănia (cuiva), a stârni rivalitatea (cuiva). 4. a lupta cu. B. intr. a se opune, a face anonymous [s'noniniss] adj. anonim, necunoscut. opoziţie. anonymously [-li] adv. anonim; sub pseudonim. antalkali [zent'selkalai], pi. antalkali(e)s [-laiz] s. (chim.) factor care neutralizează anopheles [a'nofilhz, -fal-] s. (entom.) ţânţar anofel (Anopheles). alcalinitatca. anopheline mosquito [a'nofilain nws'kirtou] s.v. a n o p h e l e s . antalkaline [aait'aslka'ltfin] (chim.) I . adj. anti-alcalin. II. s. (factor) antialcalin. anorak ['o:no>ra:k] s. (sport) hanorac. anorexia [lasns'rcksia] s. (med.) anorexie. antaphrodisiac ['asntiaîfrou'disiaek, -fra'd-] s. (med.) anafrodiziac, antiafrodiziae. antarctic(al) [aent'a:kttk(3l),'-'--] adj. antarctic, de la Polul Sud, sudpolar. anorganic [isnoi'g'zenik] adj. (chim.) anorganic. Antarctic Circle [~ 'sa:kl] s. Cercul Polar de Sud. anormal [a'iKxmal] adj. (rar) anormal. Antarctic Pole [~ 'poul] s. polul sud. anormality [icenoi'maeliti] s. (rar) anomalie (de conformaţie, de comportament). antarthritic [»a3nta:'6ritik,'--'—] adj., s. (med.) antiartritic. anormalous [o'no:malas] adj. (tehn.) contrar normei. anorthite [a?n'o:Gait] s. (mineral.) anortit. antasthmatic [aenttKS'msctik] (med.) I. adj. antiastmatic. II. s. (factor) antiastmatic. antatrophic [■aenta'trofik] adj. (med.) care previne sau vindecă atrofia, antiatrofiant. anosmia [a'nosmja, -mia, -ozm-] s. (med.) anosmie. ant bear ['aent bear] s. (zool.) furnicar (Myrmecophaga jubata). another [a'nAtfa] I . adj. (un) alt; (o) altă; încă un sau o; un al doilea; o a doua, mai; ante ['a?nti] I. s. 1. miză. 2. (fam.) parte, cotă (la cheltuieli comune). 3. (sl.) preţ, cost. are you of ~min d ? eşti de altă părere? that's ~thing altogether asta e cu totul altceva; (amer.) that is up ~ street asta e altă poveste; ~ cup of tea? mai doreşti o ceaşcă de II. vb. A. tr. 1. (pocher) a miza. 2. (fam.) a achita (o cotă, o parte etc.); he ~d up his ceai? I'll wait ~ day or two o să mai aştept o zi-două; he has become ~ man a devenit half of the bill el a achitat jumătatea ce-i revenea din nota de plată. B. intr. 1. (pocher) un alt om. II.pron. (un) altul, (o) alta; un al doilea; o a doua; one ~ unul pe altul; to one a miza. 2. (fam.) (şi to ~ up) a achita, a plăti. -unul altuia; to help one ~ a se ajuta reciproc; they talked with one — stăteau de vorbă, anteater ['sntii:t3r] s. (zool.) 1. v. a n t b e a r . 2. v. a a r d v a r k . 3. echidnă discutau; one with ~ una peste alta, la un loc, în total; she is a fool, a n d he ~ ea e o (Tachyglossus aculeaîus). proastă şi el la fel; ~ yet? încă unul sau una?; (fam.) ask (me) ~! de unde să ştiu (eu)?; ante-bellum ['asnti'bclam] adj. 1. dinainte de război, antebelic. 2. (amer. ist.) dinaintea (fam.) you are ~ tu singur eşti (mincinos etc.); give him such ~! mai dă-i una! when războiului civil din S.U.A. (1861-1865). comes such ~? când va mai fi / când se va mai naşte / când va mai apare un al doilea antecede [iaen.ti'si:d] vb. A. intr. 1. a premerge, a fi înainte. 2. a avea întâietate. B. tr. ca el? a întrece, a avea întâietate faţă de. anourous [a'njusras, s'nauras] adj, (zool.) fără coadă; acaudat, berc. antecedence [-ans] s. 1. antecedenţă, anterioritate, precedenţă. 2. întâietate, prioritate, anoxia [ae'noksra] s. (med.) anoxic. precădere. 3. (astron.) mişcare în sens retrograd. antecedency [-ansi] s. v. a n t e c e d e n c e (1). anserine ['sensarain] adj. 1. de gâscă. 2. (fig.) de gâscă, prost, antecedent [-ant] I. adj. 1. (to) antecedent, precedent, anterior (cu dat.). 2. aprioric. answer ['o:nsar,amer.'a?nsar]I.vb. A. tr . 1. a răspunde la (sau cuiva), adaunrăspuns la (sau cuiva), a da o replica (cuiva); to ~ a question a răspunde la o întrebare; to ~ the II. s. 1. antecedent; (log.) premisă; (mat.) ~of ratio antecedent, primul dintre cei doi bell / the door a deschide uşa (după ce a sunat); to ~ a call a) a răspunde la o chemare termeni ai raportului. 2. pi. antecedente; trecut; his ~s trecutul său, antecedentele sale. /unei chemări; ţ>) a răspunde la telefon. 2. a răspunde la (sau cuiva), a auzi, a asculta; antecedently [-sntli] adv. anterior, mai înainte. a da curs (unui lucru); to ~ a summons a răspunde la (o) citaţie, a se prezenta la proces; antecessor [lasnti'sesa/,'—■--] s. (rar) premergător, înaintaş. to -smb . 's prayer a asculta rugăciunea cuiva. 3. a corespunde (cu dat.), ase potrivi CU antechamber ['asntiitjcimba1"] I. s. 1 . anticameră, sală de aşteptare. 2. (tehn. mii.) sas. (sau cu dat.), a fi potrivit cu (sau cu dat.); to ~ the description a corespunde descrierii, 3. (tehn.) cameră de precombustie; antecameră. II. vb. intr. (fa/n.) a face anticameră. antechapel ['îentiitjaepal] s. portic (al unei capele). a se potrivi cu descrierea; will this ~ your purpose? va corespunde (oare) scopului dumitale? se va potrivi cu scopul cc-1 urmăreşti? it ~s no purpose n-are nici un sens. antechurch ['eentiit/a:t/] s. (arhit.) pridvor, (de biserică). antecian [asn'tii/an] s. (mai ales la pi.) antipod. 4. a răspunde pentru, a ispăşi (pentru), a plăti pentru. 5. (ec.) a onora; a plăti; to ~ a debt antedate ['aenti'deit] I. s. dată falsă, anterioară celei adevărate (mai edes în scrisori). a plăti o datorie. 6. (tehn.) a răspunde la, a asculta de. B.intr. 1. (to) a răspunde, a replica (cuiva); he did not ~ to his brother nu-i răspunse fratelui său. 2. a corespunde, a fi II. vb. tr. 1, a antedata. 2. a anticipa, a presimţi. 3. a preceda, a se întâmpla înainte de. corespunzător / potrivit / adecvat; a reuşi; a fi suficient; this knife must ~ if no one has 4. a grăbi, a zori, a accelera. asharper one c bun şi briceagul ăsta dacă nimeni nu are unul mai ascuţit; I don't think antediluvial [isentidi'Iuivial] adj. v. a n t e d i l u v i a n (1,1). antediluvian [>sentidi'lu:vjan, isn-, -dai'l, -'Iju:-, -via-] I . adj. 1, antediluvian, dinaintea your plan will ~ nu cred că planul tău va reuşi; (fa/u.) it doesn't ~ nu merge, nu se potriveşte; nu face, nu merită. 3. to ~ again a riposta, a replica; to ~ back a) a răspunde potopului. 2. (fig.) învechit, de la Adam Babadam. II. s. om cu idei învechite/înapoiate, obraznic; b) a riposta (justificându-se), a se justifica, to ~ by word of mouth a răspunde antefix ['aentifiksj.p/. antefixae ['aenti'fiksi:] sau antefîxes ['sentiifiksiz] s. (arhit.) antefix. anteflexion 36 anthropoid ['senurepoid, aen'Groupoid] (biol.) I. adj. antropoid, asemănător omului. II. s. anteflexion [isnti'flek/an} s. (med.) anteflexiune. antropoid; maimuţă antropoidă. antegrade ['sntiigrcid] aay. care progresează, de progres. anthropoidal [lasnOra'paidl, -Grou'p-] adj. v. a n t h r o p o i d (I). antehall ['a;ntiho:I] s. anticameră. anthropolatry [iEen9ro'polotri] s. antropolatrie. antelope ['asntiloup] s. (zool.) antilopă (Antilopa). anthropologic(al) [ia3n9rapa'lod3ik(3l), -Group-] adj. antropologic. Antelope State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Nebraska. anthropologist liasn6ro'polod3ist, -Grou'p-] s. antropolog. antelopian [lasnti'loupjan, -ian] adj. de antilopă. anthropology [ra:n0ra'p3l3d3i, -Orou'p-J s. antropologie. antemeridian ['asntims'ridian, ifen-, -djan] adj. de dimineaţă, dinainte de amiază, a.m. anthropometer [i2enGr3'p3mit3r, -Grou'p-] s. antropometru. ante meridiem ['îentima'ridjam, a:n0ra'pas3fi] s. (jiloz.) antropozofie. ante-palatal ['îenti'pjelatl] adj. (lingV.) prepalatal. anti ['asntai, —ti] s. (amer. fam.) oponent, opozant. antependium [.jenti'pendiam],pl. antependia [-dia] s. (bis.) antependiu. anti- ţ'asnti, amer. 'aentai] (element de compunere) contra-, anti-; antibiotic antibiotic. antepenult ['sentipi'nAlt,-pe'n-] s. v. a n t e p e n u l t i m a . anti-abolitionist ['asntiiîeba'li/snist] s. (ist. S.U.A.) antiaboliţionist. antepenultima ['aentipi'nAltimo, -pe'n-] s. silabă antepenultima. antiacid ['asnti 'assid] s.v. a n t a c i d . antepenultimate ['aentipi'nAltimit, -pe'n-] adj. (despre silabe) antepcnultini. anti-ager ['aenti ieid3ar] s. (lehn.) antiîmbătrânitor, inhibitor de îmbătrânire. anteprandial ['aaiti'praendjal, -dial] adj. dinainte de prânz. anti-air ['fenti'ea] adj. (fam.) antiaerian. anterior [aîn'tiariar, -tja:r-] adj. 1. anterior; precedent, dinainte. 2. anterior, din faţă, anti-aircraft ['Eenti'eakraift, amer. -krarft] (mii.) I. adj. antiaerian. II. s. apărare dinainte. antiaeriană (artilerie şi mitraliere). anteriority [asn.tiari'ariti] s. anterioritate, prioritate, întâietate. anti-aircraft artillery [~ a:'titari] s. (mil.) artilerie antiaeriană. anteriorly [ayi'tiariali] adv. anterior, (mai) înainte; până acum. anti-aircrafter ]'a;nti'E3kra:ft3r, amer. -kreeft-] s. (amer. mii.) tunar sau rnitralior anteriorness [an'tiorionis] s. v. a n t e r i o r i t y . antiaerian. anteroom ['sntirum] s. vestibul, antreu; cameră de aşteptare, anticameră. anti-aircraft gun ['asnti'£3kra:ft 'gAn, amer. -kraft] s. (mil.) tun antiaerian; mitralieră antesteppe ['aintistep] s. stepă cu păduri. antiaeriană. " antesquare ['asntiskwsa] s. antepiaţă. anti-aircraft ordnance [~'3:dn3ns] s. v. a n t i - a i r c r a f t a r t i l l e r y . antetemple ['asntirtempl] s: (arhit.) pridvor (al unui templu). anti-American ['aentismariksn] adj. antiamerican. antetype ['îentitaip] s. formă anterioară; prototip. antibaby pill [«enti'beibi pil] s. (fam.) pilulă contraceptivă. antevert [rasnti'voit] vb. tr. a apleca, a înclina înainte. antibacterial [sentibask'tisrial] adj. bactericid; antibacterian. ant fly ['sent flai] s. (entom.) furnică cu aripi, furnică-leu. anti-ballistic missile ['asntibeilistik 'misail, amer. -'misl] s. (mii.) proiectil antibalistic, ant heap ['sent hi:p] s. v. a n t h i 11. proiectil / rachetă antirachetă. anthelion [£en'6i:ljan],/jl. anthelia [iljaj si anthelions [iljanz] s. (astron.) anthelie. antiballoon ['a;ntiba'lu:n] s. (tot.) antibalon. anthelmintic [.senthel'mintik] s. (med.) antihelmintic, (medicament) vermifug. antibiosis [asntibai'ousis] s. (biol., med.) antibioză. anthem ['anOam, -Oem] I. s. 1. imn, cântec solemn, cântec sacru, cânt de bucurie sa» antibiotic ['asntibai'otik] adj., s. (biol.) antibiotic. de slavă; national ~ imn naţional. 2. (bis.) antifon; cor; coral. II. vb. tr. (poetic) a cânta anti-Birniinghani ['asnti'ba:mirjam] s. (ist.) conservator. imnuri (cuiva), a preamări, a proslăvi (prin cântec). antibody ['asnti'bodi] s. (chim., med.) anticorp. anthemwise [~waiz, -Oem-] adv. (bis.) antifonic. anti-British ['asnti'britif] adj. antibritanic. r anther ['a;nOa ] s. (bot.) anteră. antic ['asntik] I. adj. (înv.) grotesc, buf, caraghios; fantastic; ~ hay dans grotesc. II. s. anther dust [~ 'dAst] s. (bot.) polen. 1. imagine grotescă. 2. (fnv.) măscărici, bufon, nebun. 3. (şipl.) bufonerie, caraghioslâc; antheridium [.asnGa'ridiam] pl. antheridia [-dia] s. (bot.) anteridie. glumă grosolană; maimuţărie, strâmbătură; ţopăială; măscărici; mascaradă. III. vb. intr. antheroid ['asnGiroid] adj. (bot.) anteroid. a se scălâmbăia, a se maimuţări; a ţopăi (în mod grotesc). anthesis [îen'0i:sis] s. (bot.) anteză, perioadă de înflorire. anticardium [isenti'kaidiam] s. (anat.) epigastru,regiune epigastrică. ant hill ['aent hil] s. muşuroi de furnici, furnicar, cuib de furnici. anticarious ['asnti'kesriss] aay. (med.) care previne sau împiedică fonnarea cariilor. ant hillock [~ ihibk] s. v. a n t h i l l . anticarnivorous ['asntikaVnivarss] adj. vegetarian. anthobian [aan'Goubian] s. (entom.) gândac care se hrăneşte cu flori. anticathode ]'a2nti'ka;Goud] s. (electr.) anticatod. anthological [isen9a'bd3ik3l, -Gou'l-] adj. antologic, de antologic. anticentre ['asnti.sento'] s. (geol.) anticentru, antipod al epicentrului (cutremurului). anthologist [.asnGa'lod3isf] s. autor de antologii, compilator de antologii. antichlor(e) ['aintikb:'] s. (chim.) anticlor. anthologize [a3n'Galad3aiz] vb. A. tr. a include într-o antologie. B. intr. a alcătui o antichrist ['asntikraist] s. (bibi.) anticrist. antologie. antichristian [rasnti'kristjon, -t/on] adj. anticreştin. anthology [a3n'6alad3i] s. 1. antologic, crestomaţie. 2. (înv.) tratat despre flori. anticipant [asn'tisipsnt] I. adj. 1. prevenitor, îndatoritor. 2. ~ of care aşteaptă/ anticipează Anthony's fire ['asntaniz 'faia] s. (med.) erizipel, brâncă. / presimte (ceva). II. s. persoană care aşteaptă / anticipează / presimte. r anthood [ a:nthud] s. (fam.) furnici. anticipatable [sen'tisipeitobl] adj. de prevăzut / aşteptat. anthotaxy ['amQoutaeksi] s. (bot.) antotaxie, modul de aşezare a florilor pe axa anticipate [asn'tisipeit] vb. A. tr. 1, a anticipa, a preîntâmpina, a precede; a o lua înaintea inflorescenţei. (cu gen.); a devansa; to ~ smb.'s wishes a preîntâmpina dorinţele cuiva; death ~d the anthozoon fiasnGa'zouan, -6ou'z-],pl. anthozoa [i33n0a'zoua, -Gou'z-] s. (zool.) polip executioner moartea a luat-o înaintea călăului. 2. a anticipa, a aştepta, a prevedea, coralier; zoofit. a presimţi; a arăta dinainte. 3. a anticipa, a face înainte de vreme / termen; (com.) to ~ anthracene ['aînGrasim] s. (chim.) antracen. payment a plăti înainte de termen. 4. a folosi, sau a cheltui înainte (ae timpul fixat). B . intr. a se bucura, a se întrista etc. dinainte. anthracene oil [~ ail] s. (chim.) ulei antracenic I de antracen. anthracene red [~ 'red] s. (chim.) roşu de antracen. anticipated [-id] adj. anticipat; precedat; devansat; preîntâmpinat. anthracite ['aaiGrasait] s. (mineral.) antracit. anticipation [aen.tisi'pei/sn] s. 1. anticipare, anticipaţie; prevedere, previziune, anthracite coal [~ 'koul] s.v. a n t h r a c i t e . presimţire; aşteptare; by ~ cu anticipaţie, dinainte; anticipat; in ~ of în aşteptarea (cu gen.); thanking you in ~ mulţumindu-vă cu anticipaţie. 2. (jur.) folosire înainte de a anthraconite [am'Grakanait, -koun-] s. (mineral.) antraconit. anthrax [a;n8ra:ks] s. 1. (mea1.) antrax, carbuncul, pustulă, bubă rea / neagră. 2. (vet.) intra în posesiune. 3. (si payment by ~) (ec.) plată anticipată; avans; acont, arvună. antrax, dalac, cărbune. anticipative [aan'tisipotiv] adj. înclinat să anticipeze. anticipator [Een'tisipeitarJ s. persoană care anticipează; persoană care prevede sau anthropobiology ]'a;n0rapabai'olod3i, -Group-] s. antropobiologie. presimte. anthropocentric [lamGrapou'sentrik] adj. antropocentric. anticipatory [jen'tisipatari, amer. ajn'tisipsitori] adj. 1. anticipat. 2. care anticipează / anthropocentrism [izenQrapou'sentrizam] s. antropocentrism. prevede / preîntâmpină. 3. anticipativ. anthropogenesis ['aînGrapa'd3enisis, -Oronp-] s. antropogeneză. anticize ['asnti.saiz] vb. intr. a face giumbuşlucuri; a face pe clovnul. anthropogeny |ia;n0ra'pad3ini,-Orou'p-] s. v. a n t h r o p o g e n e s i s . anticlerical ['senti'klerikl] aay. anticlerical. antliropogeography ['33nGrapad3i'3grafi, -Oron'p-] s. antropogeografie, geografie umană. 37 antithetic(al) anticlericalism ['sentikleriklizsm] s. anticlericalism. anticlimax ['asnti'klaimsks, '«-i--] s. 1. pierdere, slăbire a efectului sau tensiunii / încordării; discrepanţă, discordanţă; cădere în gol; descreştere a interesului; descreştere a efectului scontat. 2. (ret.) batos. anticlinal [pasnti'klainal] adj. (geal., anat.) anticlinal. anticline ['asntiklain] s. (geol.) anticlinal; curmătură. anticlinorium ['2entiklai'n3:rbm],p/. anticlinoria [-rp] s. (geol,) anticlinoriu. anticoagulant l'a?ntikou'?egjubnt] s. (chim.) anticoagulant. anticolonial ['sentika'lounjal, -nbl] adj. anticolonial. anticolonialism ['sentiks'lounjalizpm, -njal-] s. anticolonialism. anticonstituţional ['aenti.konsti'tjui/pnl] adj. anticonstituţional. anticorrosive [.Eentika'rousiv] adj. (metal.) anticoroziv, inoxidabil. anticotangent [lasntikou'taendgant] s. (mat.) arc cotangentă. anticreeper ['a?nti.kri:p3r] s. (ferov.) dispozitiv / proptea contra fugirii şinelor. anticum [am'taikamLpl. antica [~ko] s. (bis.) pronaos. anticyclolysis [lEentisai'kblisis] s. (meteor.) anticicloliză. anticyclone ['asnti'saikloun,'—i—] s. anticiclon. antidotal ['jentidoutl, i~'«] adj. (med.) antidot, contracaram, anihilant. antidote i'aentidout] s. (med.) (against, for, to) antidot (sifig.) contra-otravă (împotriva), antidynastic [lasntidi'nsestik, -dai'n-] adj. antidinastic. anti-English ['aenti'ingli/J adj. antienglez. antienzyme f^nti'enzaim, -zim] s. (chim.) antienzimă. antifading [ijenti'fcidin] adj., s. (electr.) antifading. anti-fascist ['eenti'faî/ist, -şist] adj., s. antifascist. antifebrile ['£enti'fi:brail, -'feb-] adj. (med.) febrifug, antitermic. antifebrin ['asnti'febrin] s. (med.) antifebrină. antifederal ['asnti'fedarsl] adj. (ist. S.U.A.) antifcdcral. antifederalîsm ['senti'federalizam] s. (ist. S.U.A.) antifederalism. antifederalist ['aenti'federalist] s. (ist. S.U.A.) antjfcdcralist. antifoaming ['asnti'foumirj] adj. antispumant. antifog agent ['asnti'fog icid3ant] s. (chim.) (agent) antivoal. antifouling ['asnti'faulin] I . s. 1. substanţă de protecţie care împiedică creşterea plantelor pe fundul ambarcaţiunilor. 2. (chim.) antiseptic. II. adj. 1. care împiedică creşterea plantelor pe suprafeţe subacvatice. 2. (chim.) antiseptic. antifreeze ['aenti'frnz] s. (telin.) antiger, antigcl. antifreezing ['aenti'fri:zin] adj. (îehn.) rezistent la frig; antigel; negeliv. antifriction ['aenti'frik/an] s. (tehn.) antifricţiune. antigen ['a;ntid3cn] s. (med.) antigen. Antiguan [a?n'ti:gW3n] I . adj. din Antigua. II. s. locuitor al insulei sau statului Antigua. anti-hero ['aentiihbrou] s. (lit.) antierou. antihistamine ['aenti'hist3mi(:)n] s. (med.) (agent) antihistamine. antihistaminic ['«nti-hists'minik] (med.) I . adj. antihistamine. II. s. (agent) antihistamine. antihum [ra;ntihAm] s. (tehn.) amortizor de zgomot. anti-icer ['aenti'ais9r] s. 1. (tehn.) dispozitiv de protecţie contra gheţii. 2. antigivrant. anti-imperialism ['aentiim'pbrislizam] ş. antiimperialism. anti-imperialist ['aenti im'pbrblist, -pjar-] adj. antiimpcrialist. anti-imperialistic ['amtiim'pbrblistik, -2ipa'uetik(al)] adj. apatic, nepăsător, indiferent, impasibil; rece, ştiu; he is ~to please caută cu tot dinadinsul să placă, doreşte neapărat să se facă plăcut. nesimţitor, indolent. <* (amer.) to be on the ~ seat / bench a şedea / a sta ca pe ace / ghimpi, a nu mai putea" apathetically [.a^pa'Setikali] adv. cu apatie. de nerăbdare (să afle adevărul etc.). apathy f'sepsOi] s. apatic, nepăsare, indiferenţă; indolenţă. anxiously [-li] adv. 1. eu nelinişte / îngrijorare / neastâmpăr; cu nerăbdare. 2. cu ardoare; apatite ['aspatait] s. (mineral.) apatită. arzător, fierbinte. ape [eip] I . s. 1. (zoo/.) maimuţă (Simia); (fig.) hairy ~ stârpitură, degenerat; (fam.) to say an ~'s paternoster a tremura de frig; (peior.) to lead ~s in hell a muri fată bătrână; anxiousness [-nis] s. îngrijorare, nelinişte, neastâmpăr. any ['eni] I . adj. 1. (înprop, interog., în loc de some) vreun, vreo, ceva, câţiva, câteva, (înv.) to make smb. one's ~ a prosti pe cineva; a trage pe cineva pe sfoară; (înv.) to put nişte, unii, unele; can you find ~ excuse? poţi găsi vreo scuză?; have you ~ money? an ~ in smb.'s hood a-şi râde / a-şi bate joc de cineva; to act / to play the ~ a face pe ai (ceva) bani? 2. (în prop, neg.) nici un; nici o; I don't notice ~ progress nu observ maimuţa, a se maimuţări. 2. (jig.) maimuţă, maimuţoi, coşcodan; imitator. II. vb. tr. a nici un progres. 3. (în prop, afirm.) orice, oricare; you can get it in ~ shop se găseşte maimuţări; a imita; to ~ it a face pe maimuţa. (de cumpărat) în orice prăvălie; in ~ case, at ~rate în orice caz; at ~ time în orice moment; apeak [a'pi:k] adj. pred., adv. (mar.) drept, vertical, perpendicular. din clipă în clipă; in ~ place peste tot, pretutindeni, în tot locul. II. pron. 1. (în prop. ape-like ['eiplaik] adj. (ca) de maimuţă. interog., în loc de some) vreunul, vreuna, ceva, câţiva, câteva, unii, unele; can you let ape-man ['ejp'raasn], pi. ape-men f-'men] s. om-maimuţă (mai ales Pithecanthropus me have ~ of these books? îmi poţi da vreuna din aceste cărţi? 2. (în prop, neg.) nici erectus). unul; nici una; I wanted a taxi, but there weren't ~ am vrut să iau un taxi, dar nu era apepsia [a'pepsia, -/a] s. (med.) apepsie. nici unul. III. adv. 1. (în prop, interog.) ceva, întrucâtva, cât de cât; can you see ~ better apepsy ['fepepsi] s. (med.) apepsie. from there? vezi (ceva) mai bine de acolo? (amer.) wasn't he hurt ~? nu s-a lovit deloc? aperient [a'piariant] I . adj. (med.) laxativ, purgativ. II. s. (med.) laxativ, curăţenie, 2. (înprop, neg.) cu nimic, întru nimic; they are not ~ the worse for it nu au avut (întru) purgativ. nimic de suferit (din asta). aperiodic [aipiari'adik] adj. aperiodic. aperitive [a'peritiv] s. aperitiv (băutură alcoolică). anybody ['eni.bodi, -badi] pron. 1. (în prop, interog., în loc de somebody) cineva; is ~ there? e cineva acolo?; is he ~ ? e cineva (de seamă)? reprezintă (el) o personalitate? aperture ['a3patjuar, -tjar] s. deschizătură, deschidere, fereastră, orificiu, gaura, bortă; 2. (în prop, neg.) nimeni; I haven't seen ~ n-am văzut pe nimeni. 3. (în prop, afirm.) crăpătură; despicătură; (tehn.) apertură; vizor; şliţ; ~ o f a door golul uşii. oricine, oricare; ~ knows that oricine ştie asta. aperture envelope [~ 'enviloup] s. plic cu fereastră (prin care se poate citi adresa). apery ['eipari] s. 1. rnairnuţărie, maimuţăreală, strâmbătură, schimonoseală, anyhow l'enihau] adv. 1. oricum, în orice caz; you wo n't be late ~ oricum, n-ai să întârzii. 2. (în prop, neg.) în nici un fel, în nici un chip, cu nici un chip, nicicum; I could scălâmbăială. 2. maimuţăreală, imitare. not get in ~ n-am putut intra cu nici un chip. 3. indiferent; aşa şi-aşa; (cam) nu ştiu cum; apetalous [a'petolas] adj. (bot.) apetal. he did it ~ a făcut-o de mântuială; to feel ~ a nu se simţi prea bine, a se simţi cam nu apex ['eipeks], pl. apexes [-siz] şi apices [reipisi:z, 'sepi-] s. 1. apex, culme, creştet, ştiu cum. vârf, coamă. 2. (fig.) culme, apogeu, punct culminant. 3. (constr.) coama acoperişului. 4. (mine) plan înclinat automotor, plan înclinat mecanizat. 5. (astron.) punct de culminaţie. anyhows ['enihauz] adv. (pop.) v. a n y h o w . apex drive [~ draiv] s. (tel.) alimentare mediană. anyone ['eniwAn] pron. v. a n y b o d y . aphaeresis [seTiarisis, amer. aTerisis] s. (lingv.) afereză. anyplace J'enipieis] adv. (amer. fam.) 1. oriunde; pretutindeni. 2. (în prop, neg.) nicăieri, niciunde. 3. (în prop, interog.) undeva. aphasia [ee'fcizia, se'fci3ioj s. (med.) afazia, pierderea graiului. aphasiac [aTeizizek] s. (Ung., med.) afazic, persoană afazică. anything ['eniGirj] l.pron. 1. (în prop, interog., în loc de something) ceva; have you aphasîc [a'feizik, -sik] (lingv., med.) I . adj. afazic; de afazie, privitor la afazie. II. s. lost ~? ai pierdut ceva? 2. (în prop, neg.) nimic; he hasn't found ~ n-a găsit, n-a constatat nimic. 3. (în prop, afirm.) orice, tot (ceea ce), ce; take ~ you like ia tot (ceea) ce doreşti; afazic, persoană afazică. ~ but orice în afară de, tot ce vrei, numai... nu; he is ~but a coward e tot ce vrei, numai aphelion [aVfkljan, -lian] s. (astron.) afeliu. fricos nu; it is ~ but clear numai clar nu este, nu e câtuşi de puţin limpede, e departe apheresis [as'fiarisis, amer. a'ferisis] ş. v. a p h a e r e s i s . de a fi limpede. d3sis],pl. apodoses [-si:z] s. (lingv.) apodoza. apodous ['a3p3d3(:)s[ adj. (zool.) fără picioare. apogee ['aspoud3i:, -psd3i] s. 1 . (astron.) apogeu. 2. (jig.) apogeu, culme, culminare, punct culminant. apolitical bcipa'litiksi] adj. apolitic. apoliticism [a'prîlitisizsm] s. apolitism. apologetic [sipolaV^ctik] I. adj. 1. care îşi cerc iertare / scuze; he was very — şi-a cerut mii de scuze. 2. conciliant, împăciuitor. 3. care apără, care susţine. II. s. (rel.) apologet. apologetical [-al] adj. v. a p o l o g e t i c (I). apologetics [aipsbY^ctiks] s. pl. (folosit ca sg.) apologetică, apărare. apologist [3'pDbd3ist] s. 1. susţinător, apărător. 2. (rel.) apologet. apologize [3'pDtod3aiz] vb. intr. a(-şi) cerc scuze / iertare, a se scuza; to ~ to smb. for a word a cere scuze cuiva pentru o vorbă (nelalocul ei). apologue ['eepsbg, -loug] ş. apolog, istorioară, fabulă. apology [3'pobd3i] s. 1. scuză; to make / to offer an ~ a c ere/ a prezenta scuze. 2. apărare, sprijinire. 3. (fa/n.) caricatură, improvizaţie, surogat; an ~ for a painting o pictură — dacă se poate numi aşa, o pictură ea vai de capul ei. apoop [3'pu:p] adj. pred., adv. la pupa; spre pupa. apophony [a'poibni] s. (lingv.) alternanţă (vocalică); ablaut; apofonie. apophthegm ['aepouGem, -paG-] s. apoftegmă, maximă, sentinţă, aforism. apophthegmatize bzepc-'Gegmataiz] vb. intr. a cita maxime / aforisme. apophysis [3'pofisis],pl. apophyses [isi:z] s. (anat., geol.) apofiză. apoplectic [laepa'plektik] adj. (med.) apoplectic; paralitic, pop. damblagiu. apoplexy ['aepaplcksi] s. (med.) apoplexie, paralizie, pop. dambla; to fall into an ~ , to be seized / struck with ~ a fi lovit de apoplexie. aporia [s'poxis] s. (vet.) aporie. apostasy [a'postasi] s. apostazie, lepădare de credinţă / religie; trădare, abandonare (a unui principiu, a unei cauze etc.). apostate [a'postit. -teit] s., adj. apostat, trădător, renegat; nelegiuit. apostatize [a'pDstotaiz] vb. intr. 1. a face apostazie, a se lepăda de credinţă, a deveni apostat. 2. to ~ from a se lepăda de (credinţă etc.). a posteriori [a?p^s.ti(3)ri'o:rai] adj., adv. (lat.fdoz.) 1. a posteriori. 2. empiric. apostil(le) [a'postil] s. apostilă. apostle [s'posl] s. 1. apostol. 2. (fig.) apostol; ucenic, discipol. 3. propovăduitor. apostleship [-/ip] s. apostolat. apostolic(al) [»a?p3s'tolik(3l)] adj. 1. apostolic, apostolesc, apostolicesc. 2. papal. apostolically [rEepas'tDliksli] adj. apostolic; apostoliceşte. apostolize [s'pnstalaiz] vb. intr. (rar) a face apostolat. apostrophe [a'postrafi] s. 1. (ret.) apostrofă. 2. apostrof. apostrophic [uepou'stmfik] s. 1. de apostrofă. 2. de apostrof. apostrophism [s'postrafizsm] s. (rar) cuvântare, discurs. apostrophize [a'p^strafaiz] vb. tr. 1. (ret.) a se adresa (cuiva). 2. a apostrofa; a se rlsti la. 3. a pune apostrof la; a clida. a omite (litere). apothecary [s'poGiksri] s. 1. (înv., amer.) spiţer, farmacist, apotecar; (jam.) to talk like an ~ a vorbi alandala. 2. (înv.) vraci, doctor. apothecary's Latin [~z'lretin] s. 1. latină stricată. 2. galimatias, vorbire neînţeleasă. apothecary's shop [~z'Jbp] s. (înv.) farmacie, spiţerie. apothegm ['aspoGem] s.v. a p o p h t h e g m . apothegmatic(al) [ia3pouGeg'ma3tik(ol)] adj. aforistic, în aforisme. apothegmatist [ispou'Qcgmatist] s. autor sau culegător de aforisme. apothem ['sepoGem] s. (mat.) apotemă. apothema [a'poOims] s.v. a p o t h e m . apotheme ['a:p3Gi:m] s.v. a p o t h e m . apotheosis [sip^Gi'ousis], pl. apotheoses [isi:z] s. 1. apoteoză, zeificare, idolatrizare. 2. (bis.) canonizare, aşezare / trecere în rândul sfinţilor. 3. proslăvire, preamărire. apotheosize [s'psGiousaiz, aspou'Giousaiz] vb. tr. 1. a apoteoza, a zeifica. 2. (bis.) a canoniza, a aşeza / a trece în rândul sfinţilor. 3. a proslăvi, a preamări. apozem ['aspouzem] s. (farm.) apozemă, tizană compusă. appal(I) [s'pDil] vb. tr. 1. a înspăimânta, a îngrozi, a înfricoşa; I am ~ed at you mă înspăimânţi. 2. (înv.) a potoli, a domoli; to ~the thirst a potoli setea. appalling [3'po:Iin] adj. înspăimântător, îngrozitor, înfricoşător, groaznic. appallingly [-li] adv. groaznic etc. (v. a p p a l l i n g ) . appalto [9'pu:ltou] s. monopol. appanage [.a;p3nid3] s. 1. (ist.) apanaj; pensie viageră; proprietate exclusivă. 2. (fig.) apanaj, atribut; prerogativă. apparatus [iaep3'rcit3s] s. 1. aparat; instrument; maşină; aparatură; maşinărie; utilaj. echipament, instalaţii; (tehn.) ~ for rectifying redresator; (tehn.) ~ for regrinding dispozitiv de rodat; state ~ aparat de stat. 2. (anat.) aparat, sistem; digestive ~ aparatul digestiv; respiratory ~ aparatul respirator. apparatus box [~ boks] s. (electr.) doză de aparat. apparatus criticus [~ 'kritikas] s. aparat critic. apparatus house [~ haus] s. (tehn.) secţie de aparate. apparatus plug [~ pl\g] s. (tehn.) contrafişă de aparate. . apparatus tool [~ tu:I] s. (tehn.) aparat-uncaltă. apparel [a'pasral] (mai ales înv. şi poetic) I . s. 1. veşmânt, haine, straie. îmbrăcăminte; găteli, podoabe. 2. echipament. 3. (bis.) fiori sau alte podoabe cusute pe odăjdii. 4. (mar.) echipament (al unui vas). II. vb. tr. 1. a înveşmânta, a îmbrăca; a găti, a împodobi. 2. (mar.) a echipa. apparelling [-in] s. (mai ales înv. şijx>etic) 1. înveşmântare; gătire. 2. podoabe, găteli. 3. (mar.) echipare. apparelment [-mant] s. (rar) v. a p p a r e l l i n g (1). apparent [3'paerant, -'pear-] adj. 1. vizibil; vădit, neîndoios, neîndoielnic, limpede, evident; ~ to the naked eye vizibil cu ochiul liber; to become ~ a se vădi. a deveni clar / limpede. 2. aparent, înşelător, părelnic. 3. (jur.) real; heir ~ moştenitor real. apparent altitude [~ 'asltitju:d] s. altitudine / înălţime aparentă. apparent ceiling [~ 'siilirj] s. (av.) plafon aparent. apparent day [~ 'dei] s. (astron.) zi solară. apparent density [~ 'densiti] s. (chim.) greutate volumetrică; densitate aparentă. apparent elastic limit [~ i'hestik 'limit] s. (te/m.) limită (convenţională) de elasticitate. apparent horizon [~ ha'raizn] s. orizont aparent. apparently [a'pasrantli] adv. 1. vădit, evident. 2. în aparenţă, după câte s-ar părea; chipurile. apparent magnitude [a'pasrant 'mcegnitju:d] s. (fiz., astron.) mărime / magnitudine aparentă. apparent mass [~ 'mses] s. (tehn.) masă inertă aparentă. apparentness [a'pa^rantnis] s. 1. aparenţă, caracter aparent. 2. certitudine, siguranţă. apparent noon [~ 'nu:n] s. (astron.) amiază ecvatorială. apparent output [~ 'autput] s. (tehn.) putere aparentă; productivitate aparentă. apparent time [~ 'taim] s. 1 . (astron.) oră solară / siderală. 2. (mar.) timp adevărat. apparition [laspa'ri/pn] s. 1. apariţie; arătare, nălucă, stafie, spectru, fantomă. 2. apariţie, ivire. 3. aparenţă; înfăţişare, aspect. 4. (astron.) vizibilitate; aparenţă. apparitional [ial] adj. 1. aparent; vizibil. 2. fantomatic, spectral. apparitor [s'pasrita:1", -tar] s. 1. slujbaş la un tribunal civil sau bisericesc; aprod. 2. pedel, uşier la o facultate. appeal [s'piil] I . vb. A. intr. 1. (jur.) (against) a face apel (împotriva). 2. (fig.) a atrage; a mişca, a emoţiona; a colour that ~s o culoare atrăgătoare. 3. to ~ for a face un apel pentru, a cerc (fonduri etc.); to ~ from Philip drunk to Philip sober a ruga pe cineva să-şi schimbe hotărârea; to ~ to a) a apela la, a face apel la, a recurge la; a lua de martor (pe cineva); a invoca (cu acuz.); a ecre dreptate (cuiva); to ~ to the facts a invoca faptele; to ~ to reason a face apel la raţiune; to ~ to arms a recurge la arme; to ~ to the country a apela la popor, a cunoaşte voinţa ţării, a consulta corpul electoral, a dizolva parlamentul şi a fixa noi alegeri; b) (jur.) a face apel la (o instanţă superioară); c) a atrage (pe cineva), a(-i) surâde (cuiva); a mişca (pe cineva); a face (pe cineva) să vibreze; a-i plăcea (cuiva); do these paintings ~to you? îţi plac aceste picturi? te interesează aceste picturi?; these pictures do not ~ to me aceste tablouri nu mă atrag / nu-mi spun nimic. B. tr. 1. (jur.) a aduce (un proces) în faţa unei instanţe superioare. 2. a acuza (pe cineva) mai ales de trădare. II. s. 1. apel, chemare; the World Peace Council's Appeal Apelul Consiliului Mondial al Partizanilor Păcii; to make an ~ to a face apel la, a recurge la. a se adresa appealable 40 (cuiva); she made an ~ to his honour făcu apel la onoarea lui; to make an ~ to force appertaining [-irj] s. (to) apartenenţă (la). a face apel la forţă. 2. cerere, petiţie; rugăminte; jalbă; ~ for pardon cerere de graţiere. appetence ['aîptons] s. 1. (of, for,after) dorinţă puternică, poftă (de), apetit, apetenţă. 3. (y'ur.) apel, recurs; drept de apel; Court of Appeal Curte de Apel. 4. (fig.) atracţie; 2. apetit sexual. 3. instinct; pornire instinctivă. 4. (chim.) afinitate; (/iz.) atracţie. interes; apel; vino-ncoace, nuri; farmec; to have ~ a atrage, a încânta; that sort of music appetency ['aîpitansi] s. v. a p p e t e n c e . hasn't much ~ for me nu mă (prea) atrage muzica de felul acesta. appctent ['aepitent] adj. (of, for, after) doritor (de), râvnitor (după), lacom (de), tânjind appealable [-3bl] adj. 1. (jur.) împotriva căruia se poate face apel. 2. (for) care poate (după). fi tras la răspundere (pentru). appetite ['aepitait] s. 1. (for) poftă, dorinţă (de, de a); necesitate instinctivă (de a); sexual ~ apetit sexual. 2. poftă (de mâncare), apetit; to have an ~ a avea poftă de mâncare; appealer [-3r[ s. (jur.) apelant. to get an ~ a-i veni pofta de mâncare, a i se face foame; I have no ~, my ~ fails me appealing [-in] adj. 1. rugător. 2. mişcător, emoţionant. 3. atrăgător. n-am poftă de mâncare; to lose one's ~ a nu avea poftă de mâncare; I wish you a good appealingly [-irjli] adv. 1. rugător. 2. mişcător, emoţionant. ~! poftă bună!; I have the ~of a wolf mi-e o foame de lup; to have a delicate / feeble appealingness [-irjnis] s. caracter rugător etc. (v. a p p e a l i n g ) . appear [n'pior] vb. i/itr. 1, a apărea, a se ivi, a se arăta; a-şi face apariţia, a se prezenta, / poor / weak ~ a nu (prea) avea poftă de mâncare; it will sharpen your ~ asta o să-ţi a se înfăţişa, a compărea; a interveni; (yur.) to bind over to ~ a obiiga să se prezinte în facă poftă de mâncare; (prov.) a good ~is the best sauce foamea e cel mai bun bucătar; faţa unei instanţe; to make ~ a) a face să apară, a arăta; b) a dovedi; to ~ in smb.'s credit (prov.) the ~ is concealed under the teeth, ~ comes with eating pofta vine mâncând. a avea credit san trecere la cineva; will you ~ to the summons? te prezinţi la citaţie?; 3. (for) înclinaţie, aplecare (spre); poftă, gust (de); chef (de); sete (de); an ~ for reading (/ur.) to ~ for the defendant a susţine apărarea (într-un proces); to ~ on the stage a poftă de citit. apărea pe scenă; to ~ in the character of Othello a juca rolul lui Othello. 2. a apărea, appetition [ijepi'ti/an] s. poftă, dorinţă. a se publica. 3. a (se) părea; a da / a face impresia: strange as it may ~ oricât de ciudat appetize ['fepitaiz] vb. tr. (rar) (for) a aţâţa pofta (cuiva) (de). ar părea; you ~ to forget se pare că uiţi; how did it ~ to you? cum ţi s-a părut? 4. a rezulta, appetized [-d[ adj. flămând, care are poftă de mâncare. a reieşi, a se deduce; it ~s from this reiese de aici. appetizer [-or] s. 1. stimulent pentru pofta de mâncare. 2. (amer.) aperitiv. appearable [o'piarebl] adj. (înv.) vizibil. appetizing [-irj] adj. 1. apetisant, care stârneşte pofta de mâncare; gustos. 2. (fig.) appearance [o'ptarons] s. 1: apariţie, ivire; vedere; to make an / one's ~, to put in apetisant; atrăgător, interesant; fermecător, minunat. an ~ a-şi face apariţia; at the ~ of the enemy la apariţia inamicului; there is no ~ of appetizingly [-irjli] arfv. cu poftă. them yet nu se zăresc încă; at first ~ la prima vedere; to make one's first ~ oh the applaud [s'pb:d] vb. A. intr. 1. a aplauda, a bate din palme. 2. a fi de acord; a aproba. stage a-şi face debutul pe scenă, a debuta. 2. apariţie, publicare. 3. (înv.) apariţie, arătare, B. tr. 1. a aplauda. 2. a aproba, a lăuda, a preţui. C. refl. a se crede / a se socoti fericit; nălucă, viziune, nălucire. 4. înfăţişare, aspect; exterior; aer, aparenţă; mină; to make a a se felicita; ~ yourself for having got it te poţi felicita că l-ai căpătat. good ~ a avea o înfăţişare prezentabilă; she is not of (a) very prepossessing ~ nu are applauder [-ar] s. 1. persoană care aplaudă. 2. persoană care aprobă. o înfăţişare prea atrăgătoare; a man of respectable ~ un om prezentabil; the town has applause ]3'pta:z] s. 1. aplauze; a storm of ~ (ropot de) aplauze furtunoase; a round a very fine ~ from the sea privit dinspre mare, oraşul oferă o panoramă încântătoare; of ~ ropot de aplauze. 2. (fig.) aprobare; laudă, entuziasm. to make a small ~ at court a juca un rol neînsemnat la curte. 5. aparenţă, înfăţişare applausive [i>'pb:siv] adj. exprimat prin aplauze, aprobator. înşelătoare; for ~?s sake pentru a salva aparenţele, de ochii lumii; to save ~s, to keep apple ['aspl] s. 1. (rar bot.) măr (Mains sp.). 2. măr (fructul); (bot.) ~ of Iove roşie, up ~s a salva aparenţele; as far as ~s go, to judge by outward ~s judecând după aparenţe; pătlăgică (Solatium lycopersicum); the ~ of Sodom a) măr frumos, dar găunos; b) (fig.) ~s often deceive, ~s are deceptive / deceitful aparenţele înşală; to put on the ~ of succes înşelător; ~ of the eye a) (anat.) pupila (ochiului); b) (fig.) lumina ochilor; (fig.) innocence a face pe inocentul, a-şi lua aerul de om nevinovat. 6. aparenţă, probabilitate, ~ of discord mărul discordiei; (fam.) how we ~s swim! a) suntem grozavi noi! cine semn; there is every ~ of (its going to) rain după toate probabilităţile / semnele va ploua; mai e ca noi!; b) ne distrăm grozav. 3. pl. (sl.) sfârcuri. 4. (sl.) ~s and pears a) scară; there is no ~ of it nici gând (de aşa ceva); to 7 by all ~(s) după toate semnele / b) dispus în trepte. probabilităţile. 7. fenomen. 8. (filoz.) aparenţă, lumea aparenţelor. apple aphis [~'eifis, 'ks] s. pl. (geol.) roci sedimentare. aqueous solution [~ so'lu:/3n] s. (chim.) soluţie apoasă. aquîculture ['cikwikAltJV] s. acvicultură; piscicultura. aquifer [!a?kwifar] s. (geol.) strat sau orizont acvifer. aquiferous [o'kwiforss] adj. (geol.) acvifer. aquila ['askwito] s. 1. (ornit.) vultur, acvilă (Aquila). 2. pajură. aquiline ['ajkwilain] adj. 1 . acvilin, de vultur, de acvilă. 2. acvilin, coroiat, a-quiver [9'kwiv9r] adv. (with) (jam.) tremurând (de); he set the whole house ~ făcu să tremure toată casa. aquose [o'kwous, 'eikwous] adj. v. a q u e o u s (1). ar [a:r] s. er (numele literei „r"). Arab ['asrobj s. 1. arab. 2. cal arab (pur sânge); ♦ street ar ab, arab of the gutter copil al străzii, copil al nimănui; haimana. araba [£e'ra:bo] s. (în Orient) haraba. arabajee [i2eru:b3'd3i:j s. (în Orient) harabagiu. arabesque [izers'besk] I . adj. 1. maur. 2. fantastic, bizar. II. ş. arabesc(ă). Arabian [o'reibjan, -bian] I . adj. arab, arabic. II. s. arab. Arabian bird [~ 'bo:d] s. fenix. Arabian camel [~ 'ksemol] s. (zool.) dromader (Camelus dromedarius). Arabian figures [~ 'figsz] s.pl. cifre arabice. Arabian Nights [- 'naits] s. pl. „O mie şi una de nopţi", halima. Arabic ['asrabik] I. adj. arab; arabic; arăbesc; gumă arabică. II. s. (limba) arabă. Arabic figures [~ Tigoz] s. pl. v. A r a b i a n f i g u r e s . Arabic gum [~ 'gAmJ s. gumă arabică. Arabicize [o'ra;bisaiz[ vb. tr. a arabiza. 43 architectural arability [.zere'biliti] s. calitate (a unui pământ) de a fi arabil. arch1 [c:t/] I . s. arc; arcadă; boltă, boltitură; încovoiere, încovoietură; triumphal ~ arc triumfal; arcul mare din faţa altarului; ~o f triumph arc de triumf. II. vb. A. tr. 1. a bolti, Arabist ['asrobist] s. arabist, specialist în arabistică. a clădi în formă de boltă sau de arc; a arcui, a da forma de arc / arcadă. 2. a încovoia, arable ['aerobi] I. adj. arabil. II. s. pământ, teren arabil. a îndoi. B. intr. a se arcui, a se bolti, a forma o arcadă / o bolta; a se încovoia, a se îndoi. arachis ['serekis] s. (bot.) arahidă, alună de pământ. arachnid [o'raîknid] s. (eiitom.) arahnidă. arch2 adj. 1. ştrengar; şiret, viclean; cochet. 2. isteţ, iscusit. 3. jurat, înveterat. 4. de arachnoid [a'rceknoidj I. adj. 1. (entom., anat., bot.) arahnoid. II. s. 1. (anat.) membrana căpetenie, principal, suprem (mai) marc v. a r c h 3 . arahnoidă. 2. (entom.) arahnidă. arch3 (element de compunere) arhi-, mai marele, staroste (al); arch-liar mare mincinos, panglicar; arch-rogue marc tâlhar. aragonite [a'rEegonaitj s. (mineral.) aragonit. Aramaic [laers'meiik] s. (ist.) (limba) aramaică. archabbot ['a:tj\îeb3t] s. arhiepiscop. Aramean [tSera'mian] s. v. A r a m a i c . archaean ['cukisn] adj., s. (geol.) arheian; azoic. araucaria [taerot'kegria] s. (bot.) araucarie, pin-de-Chile (Araucaria sp.). archaeologic(al) [ia:ki3'bd3ik(9l)] adj. arheologic. arbalest ['a:b3list] s. 1. arbaletă. 2. v. a r b a l e s t e r . archaeologically [io:ki3'bd3ik3li] adv. arheologic. arbalester [-ar] s. arbalcticr, trăgător cu arbaleta. archaeologist [ia:ki'obd3ist] s. arheolog. arbalist l'aibalist] s. v. a r b a l e s t e r . archaeology [.aikinlsd^i] s. arheologie. r arbiter ['o:bit3 ] s. 1. arbitru. 2. (fig.) arbitru, judecător. archaeopteryx [ra^ki'optsriks] s. (zool.) (pasărea) arheopterix. arbiter elegantiarum [~ 'eliganti'earam] s. (lat.) arbitru al eleganţei. archaeus [a:'ki:as] s. (flloz.) arheu. arbitrage s. 1. ['a:bitrid3] arbitraj, arbitrare. 2. [.a:bi'tra:3J (ec.) arbitraj. archaic [a:'keiik] adj. arhaic, străvechi; învechit; vetust; antic. arbitrai ['arbitral] adj. arbitrai, de arbitru. archaically [-aii] adv. arhaic etc. (v. a r c h a i c ) . arbitrament [ui'bitramsnt] s. 1. arbitraj, arbitru. 2. arbitraj, hotărâre (a unui arbitru). archaicism [cr.'keii.siz^m] s.v. a r c h a i s m (1). 3. hotărâre autoritară, finală. archaism ['a:keiiz5m] s. 1. arhaism, cuvânt învechit, expresie învechită. 2. (arte) stilul perioadei preclasice. arbitrarily ['aibitrorilij adv. 1. arbitrar. 2. despotic. archaist ['orkeiist] s. 1. (rar) arheolog; colecţionar de antichităţi. 2. persoană care arbitrariness ['a:bitn>rinis] s. caracter arbitrar (al unei măsuri etc.). arbitrary ['arbitrari] adj. 1. arbitrar, samavolnic, (făcut) după voia cuiva, după bunul foloseşte cuvinte sau expresii învechite. plac al cuiva, discreţionar; capricios. 2. despotic, absolut. 3. arbitrar, convenţional; ~signs archaize [ra:kciaiz] vb. A. tr. a arhaiza, a da o formă arhaică sau arhaizantă. B. intr. and symbols semne şi simboluri convenţionale. 1. a imita forme arhaice. 2. a folosi arhaisme. arbitrate ['o:bitreit] vb. A. ir. 1. a arbitra, a hotărî, a decide. 2. a supune unui arbitru. archangel ['o:k-cind33l] s. 1. arhanghel. 2. (bot.) angelică, anghclică (Archangelica B. in/r. a arbitra; a hotărî, a decide. officinalis). 3. (bot.) jaleş de pădure (Stachys silvatica). arbitration [iGibi'trei/an] s. 1. arbitrare, arbitraj. 2. arbitraj (în conflicte de muncă); arcliangelic(al) [ia:k3n'd3elik(3l)] adj. de arhanghel. compulsory ~ arbitraj obligator. arch bend [~ bend] s. (geol.) şa. arbitrational [-ol] adj. de arbitraj. archbishop ['oit/bi/sp] s. arhiepiscop. arbitration court [.aibi'trci/sn 'ko:t] s. (jur.) curte de arbitraj. archbishopric [a:t/'bi/3prik] s. arhiepiscopie, arhiepiscopat. r r arbitrator [ o:bitreit3 ] s. 1. arbitru, judecător. 2. Arbitrator (fig.) stăpân absolut. archbotcher ['ait/botJV] s, (peior.) cârpaci (între cârpaci). arbitress ['a:bitris, -bs-] s. (femeie) arbitru. arch brick ['o:t/brik] s. bolţar de cărămidă, cărămidă-pană. arbor1 ['a:k>:r, 'a:D3r] s. 1. (bot.) arbore, copac', pom. 2. arbore genealogic. 3. (amer.) arch bridge [~brid3] ş. v. a r c h e d b r i d g e . v. a r b o u r . arch buttress HbAtris] s. v. a r c 5 o u t a n t . arbor2 ['o:b3r] s. (telin.) arbore, ax, osie, fus, dorn. archdeacon ['a:tfdi:k3n] s. arhidiacon. arboraceous [raibs'rei/as] adj. 1. (bot.) arborescent. 2. păduros, acoperit cu păduri. archdiocese ['aitjMaiasis] s. (bis.) arhidioceză. archducal ['oitfdjmk^l] adj. arhiducal. Arbor Day [o:bs dci] s. (amer.) ziua sădirii pomilor. archduchess ['tnt/MAt/is] s. arhiducesă, marc ducesă. arboreal [ai'borisl] adj. 1. (bot.) arborescent; de pom / arbore; de lemn. 2. (biol.) care trăieşte în pomi etc., arboricol. archduchy ['a:tfdAt/i] s. arhiducat. arborean ['a:bD:rian] adj. v. a r b o r e a l . archduke ['u:t.rdju:k] s. arhiduce, mare duce. arboreous [a:'bo:rios] adj. 1. împădurit. 2. (bot.) arborescent. 3. v. a r b o r e a l (2). Archean [o:'ki3n] adj. (geol.) arheian. arched [u:t/t] adj. 1. îndoit, curbat; arcuit; boltit; în arc, în formă de cupolă. 2. cu arcadă arborescence [tuiba're'sns] s. arborescentă. / arcade. arborescent [io:b3'resnt] adj. 1. arborescent. 2. (mineral.) dendritic. arboret [iu:bou'rct] s. (rar) pomuşor, pomuleţ; arbust. arched bridge [~ 'brid3J s. (constr.) pod în arc. arboretum [>a:bouYv.tsm], pi. arboretums [ia:bou'ri:t3mz] sau arboreta [»a:bou'ri:t3] arched culvert [~ rkAlv3t] s. podeţ boltit. s. colecţie de plante lemnoase vii; parc dcndrologic. arched girder [~ 'gaido1"] s. (constr.) grindă în arc. arched vault [~ 'vo:lt] s. (constr.) boltă în arc de cerc. arboriculture ['CKbsri'kAltJV] s. arboricultură. arch-enemy [a:t/cnimi] s. 1. satan(a), starostele dracilor, diavol, drac. 2. duşman crâncen arboriculturist ['tnbari'kAlt/srist] s. arborieultor. /jurat /de moarte. arborist ['oibsrist] s. 1. dcndrolog. 2. arborieultor. archeologic etc. v. a r c h a c o l o g i c etc. arborization [lUibarai'zei/sn] s. 1. (mineral) arborizaţie, creştere arborescentă; desen archer ['a;t/3r] s. 1. arcaş, trăgător cu arcul. 2. the Archer (astron.) Săgetătorul arborescent. 2. (anat.) ramificaţie arborescentă a nervilor sau a vaselor sanguine. (constelaţie şi semn al zodiacului). arbor-vitae [Vnba'vaiti] s. (bot.) arborelc-vicţii (T/utja sp.). archership ['a:t/3/ip] s. arta de a trage cu arcul. arbour ['a:b3r] s. 1 . (înv.) grădină; livadă, pajişte. 2. frunzar, chioşc, boltă (de verdeaţă); pergolă, umbrar. archery ['a:t|3ri] s. 1 . arta arcaşului; tragere cu arcul. 2. echipamentul arcaşului. 3. (fam.) arboured ['aibad] adj. 1. umbrit de o boltă de verdeaţă. 2. cu arbori / copaci. 3. umbros. arcaşi. archetype ['o:kitaip] s. prototip, arhetip; tipul sau modelul original, originalul. arbour work ['o:b3W3:k] s. zăbrele. arch-fiend l'a:t/'fi:nd] s. v. a r c h - e n e m y (1). arbuscle l'u:bAsl] s. arbore pitic; arbust. archibald ['o:t/ib3ld, -bo:ld] s. (mii. si.) tun antiaerian. arbustum [a:'bAst3m], pi. arbustums [itamz] şi arbusta [ito] s. 1. tufăriş; crâng. 2. pomet, grădină cu pomi roditori. archidiaconal ['arkidai'aekan^l, -di'a?-] adj. arhidiaconesc, de arhidiacon. arbutus [a:'bju;t3s] s. (bot.) subarbustul arbutus (Arbutus unedo). archie ['o:t/i] s. v. a r c h i b a l d . arc [a:k] I. s. 1 . (mat.) arc. 2. curcubeu. 3. (electr.) arc (voltaic). II. vb. intr. a forma archiepiscopacy [.cikii'piskspssi] adj. arhiepiscopat. un arc; a se arcui. archiepiscopal [-o:kii'pisk3p;?l, -ic'p-] adj. arhiepiscopal. arcade [ci'keid] I . s. 1. (arhit.) arcadă; galerie boltită (şi cu coloane). 2. pasaj (între archiery ['o:ki3ri] s. arhicrie, demnitatea de arhiereu. archill ['a:kil, 'u;t/il] s. (chim.) orecină. magazine). II. vb. tr. a prevedea CU o arcadă sau cu arcade, a construi în formă de arcadă. archimandrite ['a:ki'ni£endrait] s. arhimandrit. arcaded [ti:'keidid] adj. prevăzut cu arcade. Archimedean ba:ki'mi:di3n şi io:kimi(:)'di(:)3n] adj. al Iui Arhimede. Arcadian [a:'keidj3n, -ian] I. adj. 1. din Arcadia. 2. (jig.) idilic, pastoral, câmpenesc. II. s. locuitor al fericitei Arcadii. Archimedean screw [~ pskru:] s. şurubul Iui Arhimede, şurub fără sfârşit. arching ['o:t/in] s. arcuire. Arcadianism [cr.'keidjsnism, -dio-] s. 1. viaţă de păstor; viaţă idilică; idilă. 2. (jig.) archipelago [.o;ki'pcligou], pi. archipelagoes [-gouzj ş. 1. arhipelag, grup de insule. simplitate. 2. Archipelago Arhipelag, Marea Egce. Arcadic [tr.'keidik] adj. v. A r c a d i a n (I). archiplasm ['aikiplszam] s. (biol.) protoplasma. arcane [a:'kein] adj. secret, ascuns, tainic. architect l'u:kitekt] s. 1. arhitect; civil ~ arhitect civil. 2. (fig.) arhitect; făuritor, creator; arcanum [a:'keinom],pl. arcane [a:'kcina] s. X. (mai ales ia pi.) arcană, taină, secret; ~ of one's own fortunes făuritorul propriei sale soarte. 3. (jig.) instigator, aţâţător, urzitor. mister. 2. leac tainic; elixir. architectonic(al) [io:kitek'tonik(3l)] I . adj. 1. arhitectonic, de arhitectură, de arc arrester [~ s'rcsts1"] s. (electr.) eclator cu coarne. construcţie; arhitectural. 2. relativ la sistematizarea ştiinţei / a cunoştinţelor. II. s. v. arc-back ['u:kbzek] s. (electr.) reaprindere a arcului; arc invers, arc-boutant ['a:bu:'tâ:nşipro/iuuţiajra;iceză],pl. arcsboutants ['a:bu:'tâ:nts] s. (jr.) a r c h i t e c t o n i c s . architectonics [ra:kitck'tnniks] s. pi. (folosit ca sg.) arhitectonică. (arhit.) arc butant. arc extinguisher [~ iks'tingwijV] s. (electr.) stingător de arc. architectural [iQiki'tckt/aral] adj. arhitectural. architecture 44 architecture [ia:kitektjar] s. 1. arhitectură. 2. stil arhitectonic. 3. (Jig.) arhitectură; construcţie, construire; structură; the ~ of a speech structura unui discurs. architrave ['u:kitreiv] s. (arhit.) arhitravă. archival [a:'kaivol, 'a:kival[ s. de arhivă. archives ['ci:kaivz] s. pl. 1. arhivă, arhive (locul). 2. (si sg.) arhivă, arhive (documentele). archivist ]'a:kivist] s. arhivar. archivistics [iu:ki'vistiks] s. pl. (folosit ca sg.) arhivistică. archivolt ['a:kivoltJ s. (arhit.) arhivoltă. arch key ['a:tyki:[ s. (arhit.) cheie de arc, bolţar. archlet ['a'itflit] s. (arhit.) arc mic. archly ]'a:t/li] aaV. cu şiretenie, cu viclenie; cu isteţime, cu iscusinţă; ştrengăreşte; cu cochetărie. archminister ['ait/ministo'] s. (rar) prim-ministru. archmiser ]'a:ti1maiz9r] s. zgârcit fără pereche. archness ['u:t/nis] s. 1. şiretenie, viclenie; 2. cochetărie. arehon ['a:kon, -kon] s. 1. (ist.) arhonte. 2. arhon, domn. arehonship ['cKkon/ip, -fon] s. (ist.) demnitate de arhonte. arehontate ['uikontit, -teit] s. v. a r e h o n s h i p . archpoet ]'a:t/'ponit] s. poet excepţional, poet al poeţilor. archpriest ['a:tJPpri:st] s. protopop. archprophet ['a:t.Tprofit] s. marc profet. archsee l'u:ţTsi:] s. reşedinţa unui arhiepiscop, arhiepiscopie. arch stone ['u:t/stoun' s. (arhit.) cărămidă, piatră de boltă. archthief [a:t/6i:f] s. căpetenie a unei bande de hoţi. ârch truss ['cKt/trAS] s. (cotistr.) fermă în arc, grindă principală în arc. archtype [ru:t/taip] s. v. a r c h e t y p e . archway ['ait/wei] s. arcadă, boltă; pasaj boltit; gang. archwayed ]-d] adj. (rar) cu arcadă etc. (v. a r c h w a y ) . archwise ['a;t/waiz] adv. în formă de arc, de boltă, de arcadă. archy1 ['a:t/i] adj. (înv.) v. a r c h e d . archy2 s. (mii. sl.) tun antiaerian. ■ arciforrn ['a:sifo:m] adj. în fonnă de arc; arcuit. . arcing [|a:sirj] s. (electr.) scânteiere; formare sau ardere a arcului (voltaic). arcing horn [~ ho:n] s. (electr.) corn de protecţie. arc lamp ['u:k temp] s. (electr.) lampă cu arc. arc light [~ laitj s. (electr.) lumină a lămpii cu arc. arc-over [~ ouvor] s. 1. (constr.) suprapunere, planşeu. 2. (electr.) conturare, rateu. 3. (av.) luping. arctic ['o:ktik] I. adj. arctic, polar, de nord, nordic, de miazănoapte. II. s. pl. (amer.) pâslari impermeabili. Arctic Circle [~ 'so:kl] s. Cercul Polar de Nord: arctic fox [~ Toks] s. (zool.) vulpe polară (Vulpes lagopus). arcticize ['a;ktisaiz] vb. tr. a adapta la condiţiile de muncă arctice, a aclimatiza în regiunile arctice. Arctic Ocean ['a:ktik 'ou/an] s. Oceanul îngheţat de Nord. arcticologist [ia:kti'kolod3ist] s. specialist în problemele Polului Nord. arcticology [ia:kti'koIad3i] s. studiul ştiinţific al zonei Polului Nord. arcuate ['a;kjuit] adj. arcuit, boltit; încovoiat, îndoit. arcuated ['a :kjueitid] adj. v. a r c u a t e . arcuation [tik] adj. (med.) arteriosclerotic. arteriotomy [oMiari'otami] s. (med.) arteriotomie, sângerare a arterelor. arterious [a;'tbrias] adj. (anat.) arterial. arteriovenous [a:'ti3riou'vi:nas] adj. (anat.) arteriovenos. arteritis [.a:ta'raitis] s. (med.) arterită, inflamarea arterelor, artery ['a:tari] s. 1. (anat.) arteră. 2. arteră, calc (de comunicaţie), artesian [u;'ti:zj9n, -3onj adj. artezian. artesian well [~ 'wel] s. fântână arteziană. art exhibition ['a:t icksi'bi/an] ş. expoziţie de artă (plastică). artful ['a:tful] adj. 1. îndemânatic, iscusit, abil, dibaci, ingenios. 2. şiret, viclean, prefăcut; (as) ~ as a cartload of monkeys şiret nevoie marc. 3.' artistic, meşteşugit. artfulness [-nis] s. 1. îndemânare, iscusinţă, abilitate, dibăcie, ingeniozitate. 2. şiretenie, viclenie, prefăcătorie. 3. artă, meşteşug, art gallery l'a:t'ga:bri] ş. galerie de artă. arthralgia [u:'ersld3ia] s. (med.) artralgie, dureri articulare, arthritic [c:'8ritik] adj. (med.) artritic. arthritis [a:'9raitis],pl. arthrites [-ti:z] s. (med.) artrită; gută, podagră. arthritism ['u:9ritiz3in] s. (med.) artritism, diateză artritică. arthrology [a:'6n)bd3i] s. (anat.) artrologie. arthropod ['u:0roupad, -rap-] adj., s. (zool.) artropod. arthrosis [a:'6rousis] s. (anat.) articulaţie, încheietură. Arthurian [u:'9juarbn] adj. (Ut.) arturian, din ciclul arturian. artichoke ['u:tit/ouk] s. (bot.) anghinare (Cynara scolymus); Jerusalem ~ trufă-albă (Helianthus tuberosus). article [a':tikl] I . s. 1. articol (de ziar); leading ~ editorial, articol de fond; articol redacţional. 2. paragraf, articol, punct; the Articles o f War (în Anglia şi S.U.A.) codul (juridic) militar; the Thirty-nine Articles cele 39 articole ale dogmei religioase anglicane; to be under ~s a fi legat prin contract; ~s of apprenticeship contract de ucenicie. 3. articol (comercial), produs; marfă; ~s of daily necessity mărfuri de larg consum. 4. substanţă, element, material; the ~s which compose the blood elementele din care se compune sângele. 5. (gram.) articol; definite ~ articol hotărât; indefinite ~ articol nehotărât. 6. (înv.) clipă, moment; in the ~ of death în clipa morţii. * $ ■ (si.) that's the ~ ăsta e principalul. II. vb. A. tr. 1. a acuza. 2. (to, with) a da la învăţătură prin contract (Ia), a da la ucenicie (la). B. intr. a acuza (pe bază de articole). articled clerk ['a;tikld pkla:k] s. practicant (nesalarizat) la o firmă de avocatură. articular fa:'tikjular] adj. 1. (anat.) articular. 2. (gram.) c a articolul, de natura articolului; articulat. articulary [a:'tikjubri] adj. v. a r t i c u l a r (1). articulate I . [ur'tikjulit] adj. 1. articulat (şi tehn.). 2. (despre voci, sunete) clar, limpede, distinct. 3. articulat, cu articulaţiuni, cu cotituri, segmentat. II. [a:'tikjuleit] vb. A. tr. 1. a arti­ cula, a rosti, a pronunţa distinct (sunete etc.). 2. (anat.) a uni, a lega (prin încheieturi). B. intr. 1. a articula, a pronunţa. 2. (înv.) a trata, a negocia. articulated joint [o:'tikjulcitid V^sint] s. (tehn.) îmbinare articulată. articulated locomotive [~ -louka'moutiv] s. (ferov.) locomotivă articulată. articulated pin [~ 'pin] s. (tehn.) bolţ de articulaţie. articulateness [a:'tikjulitnis] s. caracter articulat; claritate (în pronunţare). articulate speaking [u:'tikjulit' spi:kirj] s. vorbire articulată. articulation [a:»tikju'lei/pn] s. 1. (lingv.) articulare. 2. (anat., tehn.) articulaţie. 3. (tehn.) axa articulaţiei. articulationist [a:'tikju'lei/3nist] s. persoană care îi învaţă pe surdomuţi să articuleze, logoped. articulative [ai'tikjuleitiv] ady'. (fon.) de articulaţie; de articulare. articulator [o:'tikjulcitar] s. 1. persoană care pronunţă clar. 2. (tel.) regulator de ton şi vibraţii. artifact ['o:tifa?kt] s. 1. (geol.) artefact, obiect al omului primitiv. 2. (med.) artefact, produs artificial. artifex ['a:tifeks] s. (rar) v. a r t i f i c e r . artifice ['u:tifis] s. 1 . invenţie, născocire. 2. abilitate, ingeniozitate. 3. manoperă, tertip; stratagemă; şiretenie, înşelătorie; prefăcătorie. 4. (înv.) meserie, meşteşug; muncă. artificer- [u:'tifisar] s. 1. meseriaş, meşteşugar. 2. lăcătuş; mecanic. 3. inovator. 4 . (mil.) artificier, tehnician (armurier). artificial [■a:ti,fi/pl] I . adj. 1. artificial; sintetic; meşteşugit; fals; fictiv. 2. afectat, nefiresc. 3. (înv.) prefăcut, ipocrit. 4. (bot.) cultivat, neindigen. II. s. 1. îngrăşământ artificial. 2. pl. (amer.) flori artificiale. artificial amber [~ 'semba1"] s. (metal.) mellit. artificial atmosphere [~ 'astmasfb1"] s. aer condiţionat. artificial butter [~ 'bAta1"] ş. margarina. artificial corundum [~ ka'rAndam] s. (chim.) electrocorindon. artificial cotton [~ 'kotn] s. vată de celuloză. artificial gum [~ 'gAm] s. (chim.) dextrină. artificial horizon [~ ha'raizan] s. (astron.) orizont artificial. artificial horn [~ 'ha:n] s. (chim.) galalit. artificial insemination [~ iriisemi'nei/an] s. (biol.) inseminare / însămânţare artificială. artificiality [.aitifi'/iasliti] s. 1. artificialitate; afectare, prefăcătorie. 2. iscusinţă, îndemânare, dibăcie. 3. (adesea pl.) produs artificial. artificial leather baiti'fi/pl 'lcd3r] s. piele sintetică; imitaţie de piele. artificial madder [~ 'maxb r ] s. (chim.) alizarină. artificialness [.oui'fi/plnis] s. v. a r t i f i c i a l i t y (1). artificial numbers [ia:ti'fi/al 'nAmbaz] s. pl. (mat.) logaritmi. artificial person [~ rpa:san] s. (jur.) persoană juridică. artificial pollination [~ ipoli'nei/^n] s. (bot.) polenizare artificială. artificial product [~ 'pradAkt] s. (chim.) produs sintetic; material plastic. artificial pruning [~ rpru:nin] s. (bot.) clagaj artificial, emondaj. artificial reproduction [~ triipra'dAk/an] s. reproducere artificială. artificial respiration [~ -respa'rci/an] s. (med.) respiraţie artificială. artificial satellite [~ 'ssetalait] s. (astron.) satelit artificial. artificial silk [~ 'silk] s. mătase artificială; celofibră. artificial wool [~ 'wul] s. lână artificială, celolână. artificial year [~ 'ja:[ ş. an calendaristic / civil (spre deosebire de anul astronomic). artillerist [a:'tibrist] s. (mii.) artilerist. artillery [a:'tibri] s. 1. (/nil.) artilerie; accompanying ~ artilerie însoţitoare (care vine în ajutorul infanteriei); (amer.) ~ with the army artileria armatei. 2. (fig. fam.) artilerie grea. 3. (înv.) (orice armă de aruncat) catapulte, arbalete, praştii, arcuri. artillery arm [~ a:m] s. (mil.) artilerie (ca armă). artillery board [~ bo:d] s. (mii.) planşetă de tragere. artillery emplacement [~ iniipleismant] s. (mii.) aplasament / şanţ de tun. artillery engagement [~ inigeid3mant| s. (mil.) duel de artilerie. artilleryman [or'tibriman],/;/. artillerymen [-men] s. (mil.) artilerist. artillery mount 48 artillery mount |~ maunt] s. (mil.) afet (de tun). artillery range [~ reirţr/^] s. (/nil.) poligon de artilerie. artisan [.Mi'zaen] s.'l. artizan, meşter, meşteşugar, meseriaş. 2. (înv.) artist. artist ['a:tist[ s. 1. artist, om al artei, (mai ales) pictor; (amer. si.) burnt-cock ~cântăreţ care execută cântece ale negrilor (fiind grimat ca un negru). 2. artist, maestru. 3. (înv.) astrolog; alchimist. artistdom ['a:tistdam] s. artiştii, lumea artiştilor. '. artiste ['u:ti:stj s. 1. (adesea glumeţ sau ironic) artist (om priceput în profesia sa), maestru. 2. artist (profesionist), cântăreţ, cântăreaţă, dansator, dansatoare etc. arţistic(al) [a:'tistik(al)[ adj. 1. artistic, de artist; de gust. 2. de pictor. artistically [a:'tistikali] aaV. artistic; ca un artist. artistry [ru:tistri] s. 1 , preocupare artistică. 2. artă, pricepere artistică; meşteşug; desăvârşire, perfecţiune. artless ]'a:tlis] adj. 1. simplu, rudimentar; natural, necomplicat. 2. neîndemânatic, neiscusit, nedibaci. 3. sincer, deschis, neprefăcut, franc; simplu, nevinovat, naiv. 4.~of ignorant în ce priveşte, neştiutor în (ceva). artlessly [-li] adv. simplu etc. (v. a r t l e s s 1 , 3). artlessness [-nis] s. 1. lipsă de iscusinţă / dibăcie; naturaleţe. 2. simplitate; nevinovăţie, naivitate. art-like ['u:t laik] adj. artistic. art museum [~ mju'ziam] s. (amer.) v . a r t g a l l e r y . art novel [~ .novai] s. roman în care e descrisă viaţa unui artist. artocarpus [.a:tou'ku:pas] s. (bot.) arbore-de-pâine (Arlocarpus communis). art school ]'a;tsku:l] s. şcoală de bclc-arte. artsy-craftsy |'a:tsi 'kraiftsi] adj. (amer.) cu pretenţii de artă aplicată. art union ['u:t .ju:njan, -nian] s. (austr.) loterie. art work [~ wa:k] s. lucrare de artă. ' arty ['a;ti] aay. (fam.) (despre lucruri) cu pretenţii artistice; (despre oameni) cu pretenţii de gustfin/ de rafinament; (glume;) ~ and crafty de efect, arătos (dar nepotrivit pentru uz). arty-crafty [~ 'krarfti] adj. v. a r t s y - c r a f t s y . arum ['săram] s. (bot.) rodul Pământului (Arum maculatum). arundinaceous [air<\ndi'nei.fas] adj. (bot.) arundinaceu. arvo ]'a:vou] s. (austr. si.) după-amiază. Aryan ['sarianl I. adj. arian, de arian. II. s. arian. aryl ['anii] s. (chim.) arii. as1 [xz forma tare; az, 7. forme slabe] I. adv. 1. la fel de, tot aşa de, tot atât de, în aceeaşi măsură, nu mai puţin; i s her sister ~ pretty? (şi) sora ei e tot atât de / la fel de drăguţă?; the third chapter is not ~ / so difficult capitolul al treilea nu e atât de greu / e mai puţin dificil. 2. (si such as) de exemplu / pildă, cum ar fi, cum este, cum sunt, ca (de exemplu); "hard" may have the meaning of "difficult" as a "hard" question „hard" poate avea înţelesul de „dificil" ca în „o întrebare dificilă"; ~ for example ca de exemplu / pildă; ~well a) la fel de bine, tot atât de bine; b) şi, de asemenea; la fel; aşijderea; shall I bring the ink ~ well? să aduc şi cerneala?; I thought ~ much aşa mă gândeam şi eu; şi eu rn-am gândit la asta. II. conj. 1. (aşa) cum, după cum, întocmai (după) cum, în acelaşi fel în care; he speaks ~ he thinks vorbeşte (după) cum gândeşte; ce-i în guşă şi-n căpuşă; do ~ I do fă (aşa) cum fac şi eu, fă ca mine; just / even ~ întocmai / exact ca, (întocmai) după cum; ~ (sure ~) I live pe legea mea, cum mă vezi şi te văd; he rose ~did his friends s-a ridicat, şi la fel au procedat şi prietenii lui. 2. (in multe cazuri si as... as) (c» adjective si adverbe) ea (şi), la fel de... ea (şi), tot atât de... ea (şi), tot aşa de... ea (şi); nu mai puţin... ea / decât; cum ar fi; precum; (~) blue ~ the sky albastru ca cerul; the third chapter is not ~ / s o difficult ~ the second capitolul al treilea nu e atât de greu ca al doilea; he returned ~ fast ~ he could s-a întors cât a putut de repede; he is ~ good ~ his word e un om de cuvânt; she is ~ like him ~ she can be seamănă leit cu el, nici nu poţi să-ţi închipui ce bine seamănă cu el; ~ far ~ a ) (spaţial) până la; b) în măsura în care; după câte; ~ far ~ I know după câte ştiu; ~ far ~ two years ago încă acum doi ani; ~ many ~ a hundred books nu mai puţin de o sută de cărţi; ~ well ~ a) la fel de bine ca (şi); b) ca şi, precum şi; de asemenea; ~ long ~ a) atâta timp cât, atâta vreme cât, cât timp; b) (amer.) şi, de asemenea; ~ much ~ (atât) cât; take ~ much ~ you like ia cât vrei / pofteşti; ~ good ~ ca şi. 3. pe măsură ce; he became more selfish ~ he grew older devenea tot mai egoist pe măsură ce îmbătrânea, cu cât îmbătrânea, cu atât devenea mai egoist. 4. (după) cum, în măsura în care; aşa cum; pe cât; ca; ~ is usual după cum se întâmplă de obicei; ~ usual ca de obicei; ~ a rule de regulă / de obicei; în general; în principiu; ~ I have since heard după cum am auzit de atunci (încoace); ~ I am informed după cum am aflat, după câte sunt informat; ~ is well known după cum se ştie (prea bine); ~ has been mentioned before după cum s-a amintit mai înainte; ~ you see după cum vezi; she is good ~ she is beautiful e tot atât de bună pe cât e de frumoasă; ~ follows după cum urmează; ~ it stands, ~ matters are (după) cum stau lucrurile; în aceste condiţii; ~ you please (după) cum doriţi; ~ it were cum ar veni; ca să zicem aşa; chipurile. 5. ca (şi), şi; there ~ everywhere acolo şi peste tot, şi acolo ca peste tot. 6. ca, în calitate de, drept; ~ a friend I shouldn't advise you to go there ca prieten, nu te-aş sfătui să te duci acolo; he regarded this ~ an insult a considerat aceasta drept o insultă; tell not ~ new what everybody knows nu prezenta ca nou ceea ce ştie toată lumea. 7. când (de fapt); dar, însă; if I had been present ~ I was not, I should have asked dacă aş fi fost de faţă — ceea ce nu s-a întâmplat — aş fi întrebat; I must confess I loved her; ~ w ho would not? mărturisesc că am iubit-o — dar cine n-ar fi făcut-o (în locul meu)? 8. dacă, în cazul când; (înv.) ~ you love your life, begone! dacă ţii la viaţă, pleacă! 9. (aşa) cum, deşi, cu toate că; late ~ it was, we left deşi era târziu, am plecat; old ~ I am (aşa) bătrân cum sunt. 10. deoarece, întrucât, cum, fiindcă, pentru că; ~you are not ready, we must go without you deoarece nu eşti gata, trebuie să plecăm fără tine; he failed in the exam, ~ being weak in grammar a căzut la examen pentru că era slab la gramatică. 11. când, pe când, în timp ce, în vremC ce; one day, ~ we were talking într-o zi, (pe) când stăteam de vorbă; it is right in front of you ~ you cross the bridge e drept în faţă când treci podul. 12. încât; şi; he was so tired ~ not to be able to stand era atât de obosit încât nu se putea ţine pe picioare; be so kind ~ to ring me up fii bun şi telefonează-mi. 13. (înv., poetic) ca şi cum, de parcă; he looked ~he had never seen the like (de) parcă nu ar mai fi văzut aşa ceva; 14. ~if / though ca şi cum, de parcă. 15. ~ yet deocamdată, până acum, pentru moment; încă; not ~ yet încă nu. 16. ~ for / to / regards cât despre, în ceea ce priveşte. 17. so ~ ca să; put on your overcoat so ~ to be ready pune-ţi paltonul ca să fii ga t a.III. prep. 1. ca (şi), precum, întocmai ca; the country rose ~ one man against the enemy ţara s-a ridicat împotriva duşmanului ca un singur om; he behaved ~ an honest man s-a purtat ca un om cinstit. 2. de; his career ~ a teacher cariera lui de profesor IV. pron. relativ (cu such, many si same) care; such people ~ are here will receive tickets persoanele care sunt aici vor primi bilete; he had learnt the same rules ~ you had învăţase aceleaşi reguli ca şi tine. as2 [a:s], pi. as s. (fi.) (la cărţi) as, birlic. asap [leisiei'pi:] aaV. (prese, de la as s o o n as p o s s i b 1 e) (fam.) cât de curând posibil. asbest [îes'best] s. (înv.) (conslr.) azbest. asbestine [cez'bestinj aay. de azbest. asbestos [aîz'bcstas, aes-[ s. (constr.) azbest. asbestosis ['Eezbe'stousis, -assbe-] s. (med.) asbestoză. asbestos slate [av.'bestas sleit] s. (constr.) eternit. asbestus [aîz'bcstas, a?s-[ s.v. a s b e s t o s . asbolan ['a?zbala?m] s. (mineral.) asbolan. asbolite ['Eezbowlait] s. (mineral.) asbolan. ascariasis [iseska'raiasis] s. (med.) ascarid(i)oză, ascaridiază, infestare cu ascarizi. ascarid l'aîskarid] s. (zool.) orice specie de ascăride, mai ales limbric (Ascaris sp.). ascend [a'send] vb. A. Ir. 1. a urca, a sui, a se urca pe, a se sui pe; to ~ a mountain a urca un munte; to ~ the throne a se urca pe tron. 2. a urca; a merge în susul (cu gen.); to ~ a river a merge în susul râului. B. intr. 1. a (se) urca; a se înălţa, a se sui. 2. (av.) a lua înălţime, a se înălţa. 3. (fig.) a se trage, a avea obârşia / originea. 4. a ajunge, a parveni. 5. to ~ to a) a ajunge la, a parveni la; b) a se trage de la, din; his family ~s to the crusaders familia lui îşi are obârşia în epoca cruciaţilor. ascendable [-abl] adj. care poate fi urcat, de urcat. ascendance ]-ans] s. v. a s c e n d a n c y . ascendancy [:ansi] s. (over) ascendent, putere, influenţă dominantă (asupra); superioritate (faţă de). ascendant [-ant] I. adj. 1. ascendent, urcător. 2. predominant, superior. 3. (boi.) ascendent, suitor. II. s. 1. ascendent, influenţă predominantă, autoritate, putere. 2. horoscop. 3. ascendent, strămoş, -v- (fig.) her star is in the ~ îi răsare steaua, e în ascensiune. ascendence [-ans] s. v. a s c e n d a n c y . ascendency [-ansi] s. v. a s c e n d a n c y . ascendent [-ant] s., adj. v. a s c e n d a n t . ascender [-ar] s. 1. persoană care face ascensiuni; ascensionist. 2. (poligr.fam.) literă care atinge marginea de sus (b, d,f, h etc.); element superior de prelungire a literei. ascendible [-ibl] adj. v . a s c e n d a b l e . ascending [a'sendin] adj. ascendent, urcător etc. (v. a s c e n d ) . ascending letter [~ 'lets'] s. v. a s c e n d e r (2). ascending ventilation [~ iventi'lci/an] s. (mine) aeraj ascendent. ascension [a'sen/an] s. 1. înălţare, ridicare, ascensiune, urcare, suire; (amer.) balloon ~ ridicare cu balonul. 2. Ascension v. A s c e n s i o n D a y . 3 . (amer.) venire; ~ to power venire la putere. ascensional [a'sen/anal] aaj. 1. ascendent, urcător. 2. de ascensiune, de înălţare, de ridicare, ascensional. ascensional power [~ 'pauor[ s. (av.) forţă ascensională, portantă. ascensional rate [~ 'reit] s. (av.) viteză de urcare. Ascension Day [a'senjsndei] s. (rel.) înălţare, Ispas. ascensionist [a'senjanist] s. ascensionist, alpinist. Ascensiontide [a'senjantaid] s. (rel.) perioada dintre Înălţare şi Lttnea Rusaliilor. ascensive [a'sensiv] aay. 1. ascendent, urcător. 2. (lingv.) întăritor, de întărire. ascent [a'sent] s. 1. ascensiune, urcuş, suire. 2. povârniş, suiş, coastă; înclinare, pantă. 3. (fig.) ascensiune, avansare, înaintare în grad. ascertain [isesa(:)'tein] vb. A. tr. 1. a stabili, a constata; a se convinge de, a afla; the fact has not been ~ed faptul nu a fost stabilit; that is easily ~ed e uşor de stabilit / constatat / văzut; he ~ed that from your friend a aflat (asta) de la prietenul dumitale. 2. (înv.) a fixa; a fixa limitele (cu gen.). 3. (înv.) a asigura; a pune la adăpost; a feri. B. refl. (of) a se convinge, a se încredinţa (de). ascertainable [-abl] adj. de stabilit, de constatat, constatabil. ascertainableness [-ablnis] s. posibilitate de a fi stabilit; stabilire, constatare. ascertainment 1-mant] s. stabilire, constatare; descoperire, aflare. ascetic [a'sctik] I. adj. ascetic; claustrai; auster, cumpătat, moderat. II. s. ascet, pustnic, sihastru, schimnic. ascetical [-al] adj. v. a s c e t i c (I). ascetically [-aii] adv. ca un ascet; în sihăstrie / schimnicie; ~ inclined înclinat spre ! j ascetism. '~ asceticism [a'setisizam] s. ascetism, sihăstrie, schimnicie. ascham ['aiskain] s. (înv.) cutie / tolbă pentru arcuri şi săgeţi. ascidian [o'sidjan, -ian] s. (zool.) ascidian. ascidium [a'sidjam, -iam], pl. ascidia [-dia] s. ascidie. ascites [a'saiti;z], (pl. la fel) s. (med.) ascită. hidroperitonită. 49 asp 1 asclent [a'sklent] adv., adj., prep, (scot.) v. a s l a n t . Asclepiadean [a'skli:pja'di:an] adj. (metr.) asclcpiadian. ascogonium [iaeskou'gounjam],pl. ascogonia [inja] s. (bot.) ascogon. ascomycete [lasskoumai'si::] s. (bot.) ascomicetă. ascon ['aeskanj,pl. ascons ['seskanz] şi ascones [a3s'kouni:z] s. (zool.) aseon, tip ideal de spongier. ascorbic acid [a'sko:bik rssid] s. (chim.) acid ascorbic; vitamina C. ascospore ['asskaspoa1", -kous-, -po:r] s. (bot.) ascospor. ascosporic [>a;skou'sporik] adj. (bot.) ascosporic. ascosporous ['asskaspofOras, -kous-] adj. v. a s c o s p o r i c . ascot ['a?skat] s. 1. lavalieră sau cravată tip Ascot. 2. Ascot Ascot, locul curselor de cai din apropiere de Windsor; cursele de cai de la Ascot. ascozoan basskou'zouan] s.v. a s c i d i u m . ascozoic [iffiskou'zouik] adj. v. a s c i d i a n . ascribable [as'kraibabl] adj. ~ to care poate fi atribuit (cu dat.). ascribe [as'kraib] vb. tr. to ~ to a atribui (cu dat.), a imputa (cu dat.), a pune în seama / sarcina (cu gen.); this play is sometimes ~d to Shakespeare piesa aceasta este uneori atribuită lui Shakespeare. ascription [as'krip/^n] ş. ~ of smth. to atribuire a unui lucru (cuiva). ascus ['ceskasj.p/. asci ['cesai] s. (bot.) ască. ase [cis, eiz] s. (biol., chim.) enzimă, ferment. a-sea [a'si:] adv. pe mare; spre marc. aseismic laVsaizmik] adj. 1. (geol.) ascismic. 2. (constr.) rezistent la solicitări seismice. a-seity [ei'siriti, a's-] s. (fdoz.) existenţă independentă. asemia [a'shnia, -mja] s. (psihiatrie) asemie. asepsis [ei'sepsis, a's-] s. (med.) asepsie. aseptic [ei'septik, a's-] (med.) I. adj. aseptic, steril; contra infecţiei. II. s. preparat aseptic. asepticize [ei'scptisaiz] vb. tr. a steriliza. asexual [ei'seksjual] adj. asexual, asexuat, fără sex. asexuality [eitseksju'xliti] s. lipsa sexului. asexualize [ei'seksjualaiz, a'-] vb. tr. a steriliza; a castra. ash1 [sej] s. l.pl. cenuşă, spuză; zgură; (fig.) scrum; to burn / to reduce to ~es a arde complet, a preface în cenuşă, a face scrum; (despre speranţe etc.) to turn to dust and ~es a (se) spulbera, a (se) nărui, a (se) preface în praf şi pulbere; (jig.) to rise from one's ~es a renaşte din propria cenuşă (ca pasărea Phoenix). 2. scrum. 3.pl. oseminte, rămăşiţe pământeşti. 4. pl. mine; urme, rămăşiţe. 5. p/. lavă fină. 6. paloare cadaverică. 7.pl. The Ashes „Urna cu cenuşă" (trofeu imaginar acordat echipei câştigătoare în întâlnirile anuale de crichet disputate între Marea Britanie şi Australia). ash2 s. (bor.) (şi common ~) frasin (Fraxinus excelsior); flowering ~ mojdrean, frasin-dc-munte (Fraxinus ornus); wild ~ scoruş-de-munte (Sorbus aucu/xiria). a-shake [a'/eik] adv. tremurând. ashame [a'/eim] vb. tr. (rar) a ruşina, a face să se ruşineze. ashamed [a'/eimd] adj. pred. ruşinat, încurcat, stânjenit; to be ~ (of) a-i fi ruşine (de); I felt ~ for her mi-era ruşine pentru dânsa; you make me ~ mă dai de ruşine, mă faci să-mi fie ruşine / să mă simt jenat. ashamedness [a'/cimidnis] s. ruşine; pudicitatc; rusinare. ash bark-beetle ['s/'ba:kibi:tl] ş. (entom.) cariu de scoarţă al frasinului (Hylesinus fraxini). ash bin l'se/bin] s. 1. v. a s h c a n (1). 2. (tehn.) cenuşar. ash box [~boks] s. v. ash b in (2). ash bunker [~ ibAnkar] s. v. a s h b i n (2). ash cake [~ keik] s. (amer.) turtă de mălai coaptă în spuză. ash can [~ksen] s. 1. (amer.) pubelă, căldare sau ladă pentru gunoaie. 2. cenuşar. 3. (amer. cin.) lampă cu arc de 1 000 de waţi montată într-un reflector. 4. (mii. si.) grenadă antisubmarin. ash cellar i~ rselar] s.v. a s h b i n (2). ash content [~ -kontent] s. (tehn.) conţinut în cenuşă. ash conveying [~ kaniveiin] s. (tehn.) evacuarea zgurii. ash dish l~di/] s. v. a s h t r a y . ash disposal [~disipouz3l] s. v. a sh c o n v e y i n g . ashen1 ['îefan] adj. 1. cenuşiu, de culoare cenuşie. 2. de o paloare cadaverică; pământiu. 3. din cenuşă, de cenuşă. ashen2 adf (bot.) de frasin, din lemn de frasin, ca frasinul. ashery ['se/ari] s. 1. cenuşar. 2. fabrică de potasă. ash-free ['as/fri:] adf (chim.) fără cenuşă. ash-gray [~grci] adj., s. cenuşiu deschis, de culoarea scrumului. ash hole [~houl] s. 1. (tehn.) cenuşar. 2. (mine) puţ de zgură. ashine [a'/ain] adj. pred. (stră)lucitor. ashing f'ffl/in] s. 1. (chim.) calcinarc. 2. formare de cenuşă. ashipboard [a'/ipboid] adv. (mar.) Ia bord, pe bord. ashiver [a'/iva] adj. pred. tremurând. ash key [~ki:] s. sămânţa frasinului, samară. ashlar ['as/b1-] s. (constr.) 1. zidărie de piatră cioplită, zidărie în molon. 2. piatră cioplită, piatră de talie; pentaedru. ashlar brick [~brik] s. (constr.) cărămidă aparentă, de placare. ashlaring ['se/l^rirj] s. (constr.) 1. cofraj. 2. folosirea molonului (Ia executarea unui zid). 3. scânduri verticale care închid unghiul format între planul acoperişului şi un plan orizontal (al podului, al mansardei etc.). ashlar stone ['s/la 'stoun] s. (constr.) molon; piatră de construcţii. ash-leaf maple ['»/Ii:f imeipl] s. (bot.) arţar american (Acer negundo). ashler f'asflar] s. v. a s h l a r . ashless ['re/lisj adj. (chim.) fără cenuşă. ashore [a'fi:r, -7aar] adj. pred., adv. 1. la mal, pe mal, la ţărm; pe uscat; to come ~ a debarca. 2 . înnămolit; eşuat; to run / to be driven ~ a se înnămoli (lângă sau pe coastă), a se înfunda, a da de fund; a eşua. ash pan ['asjpaen] s. v. a s h b in (2). ash pit [~pit] s. v. a s h b i n (2). ash pot [~p3t] s. scrumieră, cenuşar. ash removal [~ riiiiiu;vpl] s. (tehn.) evacuarea cenuşii. ash stand [~st3end] s. scrumieră, cenuşerniţă. ash tray [—trei] s. 1. scrumieră, cenuşerniţă. 2. (tehn.) cenuşerniţă. ash tree [~tri:] s.v. a s h (2). ash tuff [~ tAf] s. (geol.) cincrit. Ash Wednesday [^-'wenzdi] s. (în bis. catolică) prima miercuri din postul Paştelui. ash weed [~ wi:d] s. (bot.) anghelică (Angelica sp.). ashy ['as/if adj. 1. de cenuşă, ca cenuşa, ca scrumul, cenuşiu; pământiu, de o paloare mortuară / cadaverică. 2. acoperit de cenuşă. Asian ['ci/an,'eijan] adj., s. v. A s i a t i c . Asianic ['ei/i'asnik] adf 1. v. A s i a t i c . 2 . (lingv.) din Asia Mică. Asiatic ['ei/i'aetik, 'cÎ3i'aetik] adj., ş. asiatic. aside [a'said]I. adv. într-o parte, deoparte, la o parte; aparte; (teatru) to speak ~ a vorbi aparte; to take smb. ~ a lua pe cineva deoparte / la o parte; (amer.) to turn ~ for a moment a-i fugi gândul pentru o clipă; (amer.) ~from cu excepţia (cu gen.), în afară de; this is ~ from the question nu ţine de subiect / chestiune, e în afara subiectului; jesting ~ lăsând gluma la o parte. II. s. 1. (teatru) aparte, vorbire aparte, apartcu. 2. cuvânt spus în treacăt; remarcă întâmplătoare. asinine ['assinain] adf 1. măgărese, de măgar. 2. (jig.) prostesc; îndărătnic, încăpăţânat. asininity ['sesi'niniti, -ati] s. prostie, tâmpenie; îndărătnicie, încăpăţânare. ask [a:sk, amer. ssk] vb. A. tr. 1. a cerc, a reclama, a pretinde; what did you ~ of him? cc i-ai cerut'? cc-ai vrut de la el?; a thing to be ~ed and had un lucru uşor de căpătat; how much do you ~ for that watch? cât ceri pe ceasul acela?; you ~ too much of me îmi ceri prea mult. 2. a ruga, a cere. a se ruga de; he ~s to be allowed to go roagă să i se dea drumul să plece; might I ~ you to do this for me? pot să te rog să-mi faci acest serviciu?; to ~ one's leave a cerc voie să plece; a-şi lua rămas bun. 3. a întreba; a pune o întrebare (cuiva); ~ him this question întrcabă-1 pe el, pune-i lui întrebarea asta; ~ her what she wants întreab-o ce vrea; to ~ the time a întreba cât e ceasul; (amer. si.) ~ me another întrcabă-1 pe altul (nu pe mine). 4. a invita, a chema, a pofti; I ~ed him to dine with me l-am invitat să mănânce cu mine; ~him to walk in pofteştc-1 să intre. 5. a necesita, a cere, a face necesar, indispensabil; that will ~ a long time asta o să ia multă vreme. 6. to ~ after a întreba de, a se interesa de; I ~ed him after his mother's health l-am întrebat sau m-ani interesat de sănătatea mamei sale; to ~ (back) again a cerc înapoi; to ~ down a) a ruga să coboare; b) a invita (de obicei afară din oraş); to ~ smb. for a cere cuiva (ceva), a se adresa cuiva pentru (ceva) ~ him for the book cere-i (Iui) cartea; I ~ed the director for permission i-am cerut directorului voie; to ~ in a pofti / a chema / a invita înăuntru / în casă; to ~ out (to) a invita (pe cineva) (la) (o petrecere, un loca! etc.). to ~ up(stairs) a pofti (în camerele de) sus. ♦ (pop.) to ~ the banns a face publicaţiile pentru o căsătorie. B. in/r. 1. a întreba; a se interesa, a cere informaţii / lămuriri; ~ at some other time reveniţi mai târziu, întrebaţi mai târziu / altă dată. 2. a căuta. 3. to ~ about / after a întreba de, a se interesa de; to ~ about / after smb.'s health a întreba pe cineva de sănătate, a se interesa de sănătatea cuiva; to ~ about / after smth. a întreba / a se informa / a se interesa dc(sprc) ceva; to ~ for a) a cere; to ~ for help a cere ajutor; b) a reclama, a cere, a necesita; it ~s For attention necesită atenţie; c) a în t re b a/a se in t eresa/a se informa dc(sprc); I~e d for him, but he wasn't at the office am întrebat de el, dar nu era la birou; he ~s for a gratuity vrea o pomană, caută o pomană / o căpătuială; I ~ for nothing better nici nu vreau / nici nu-mi trebuie ceva mai bun.. askance [as'ksns, -ka:ns] adv. chiorâş, chiondorâş, pieziş, cu bănuială, cu ochi răi; dispreţuitor; pizmaş; he looked ~ at me mă privea cu bănuială / pieziş / cu ochi răi. askari ['aeskari. ass'ko:ri] ş. soldat indigen (dintr-o colonie africană). askant [as'kasnt] adv. v. a s k a n c e . askaunt [as'kamt] adv. v. a s k a n c e . asker ['a:skar] s. 1. persoană care întreabă etc. (v. a s k ) . 2. cerşetor. askew [as'kju:] I . adv. strâmb, oblic, pieziş; chiorâş; to hang a picture ~ a agăţa strâmb un tablou; to look ~ at a nu privi drept în ochi. II. adf strâmb, pieziş, anapoda. asking ['a:skin] s. cerere etc. (v. a s k ) ; to be had for the ~ la cerere, gratis; se obţin foarte simplu etc. asking price [~ tprais] s. (amer. ec.) preţ iniţial. asklent [a'sklcnt] adv., adj., prep, (scot.) v. a s l a n t . aslant [a'slumt, amer. a'skent] I. adv. pieziş, oblic; cruciş, strâmb. II. adj. pred. pieziş, oblic, înclinat, teşit. III. prep. dc-a curmezişul (cu gen.); într-o parte a (cu gen.), pe o parte a (cu gen.). asleep [a'slkp] adj. pred., adv. 1. adormit; to be ~ a dormi; to fall ~ a adormi. 2. (fig.) adormit; indolent. 3. (despre mâini, picioare) amorţit. 4. (fig.) mort, adormit (pe vecie). aslope [a'sloup] adf, pred., adv. înclinat, povârnit, aplecat într-o parte / într-o rână / într-un pes; strâmb; în pantă, în povârniş; cruciş, în curmeziş. a-smoke [a'smouk] adj., pred., adv. fumegând; în fum. asocial [a'sou/al] adj. 1. ncsociabil. 2. egoist. a-south [a'sau0] adv. la sud, spre sud. asp1 [fesp] s. (poetic) v. as pe n . asp 2 50 asp2 s. 1. (zool.) aspidă (Vipera aspis). 2. (poetic) viperă, năpârcă. asparagin [as'pa;rad3m] s. (cliim.) asparagină. asparagusfas'pasragas] s. (bot.) sparanghel (Asparagus officinalis). aspartic acid [as'pa:tik 'a?sid] s. (chim.) acid asparagic. aspect ['a:spekt] s. 1. aspect, latură, faţă; to consider a question in all its ~s a examina o chestiune din toate punctele de vaiere / pe toate feţele / sub toate aspectele. 2. poziţie, aşezare; my house has a southern ~ casa mea este expusă spre sud. 3. privire; expresie, înfăţişare, aer, mină, aspect. 4. (gram.) aspect (al verbului). aspcctable [îes'pektabl] adj. (rar) 1. vizibil. 2. aspectuos; demn de văzut. aspected [as'pektid] adj. aşezat / situat / expus spre (est ele). aspect ratio ['aîspckt 'rei/iou] s. 1. (av.) anvergură relativă. 2. (tel.) format al imaginii. aspectual [a:s'pektjual, -t/u-] adj. (gram.) aspectiv, aspectual, referitor la aspectul verbului. aspen ['asspan] I, s. (bot.) plop-trcmurător, plop-de-munte (Populus tremula). II. adj. 1. de plop; to tremble like an ~ leaf a tremura ca o frunză / ca varga. 2. (fig.) tremurător, înfiorat, fremătând. asper1 ['aîspar] s. aspru (monedă turcească). asper2 s. (fon.) spirit aspru, aspirant. asperate ['asspareit] vb. tr. a aspri, a înăspri. asperges [.asspa'd3i:z] s. (bis.) 1. sfeştoc, mătăuz. 2. stropire cu agheasmă. aspergillum [.sespa'd3ilem], pi. aspcrgilla [ila] sau aspergillums [ilomz] s. v. a s p e r g e s (1). aspergillus [.sespa(:)'d3ilas], pl. aspergilli [-lai] s. 1. (bot.) aspergillus. 2. v. a s p e r g e s (1). asperity [aes'pcriti] s. 1. asperitate; asprime, străşnicie, severitate, rigurozitate; to speak with ~ a vorbi înţepător / cu asprime. 2. asprime (a climei); potrivnicie; greutate; the asperities of a winter campaign greutăţile unci campanii de iarnă. 3. asprime, asperitate, rugozitate (a corpurilor). 4. pi. hârtoape. asperse [as'pa:s] vb. tr. 1. a împroşca, a stropi. 2. (fig.) a defăima, a ponegri, a calomnia, a terfeli. asperser ]-ar] s. 1. defăimător,calomniator. 2. v. a s p e r g e s (1). aspersion [as'pa:/pn] s. 1, stropire. 2. defăimare, calomnie, clevetire; to cast ~s on s m b . a ponegri pe cineva, a împroşca cu insulte (pe cineva); a scoate nume rău (cuiva). aspersive [as'pa:siv] adj. defăimător, calomniator. aspersoir [ia:s'pea'swa;r] s. v. a s p e r g e s (1). aspersorium [.aespa'sairiam], pl. aspersoria [iris],si aspersoriums [iriamz] s. (bis.) agheasmatar. asphalt ['ssfslf] I. s. asfalt; bitum. II. vb. tr. a acoperi cu asfalt, a asfalta. III. adj. de asfalt, asfaltat. asphalt cement [~ si.ment] s. (conslr.) ciment asfaltic. asphalt concrete [~ .kankri:t] s. (conslr.) beton asfaltic. asphalt distributor [~ dis'tribjuta'] s. (constr.) maşină de asfaltat. asphalted felt ['ajsfadtid 'felt] s. pergamin, hârtie de izolaţie. asphalt grout ['assfselt gra'ut] s. (constr.) mortar asfaltic. asphaltic [ss'fsltik] adj. asfaltic; asfaltos. asphaltite ['ssfaltait] s. (geol.) asfaltit. asphaltos [aes'fadtos] s. (rar) v. a s p h a l t . asphalt stone ['zesfadt stoun] s. (geol.) rocă asfaltoasă. asphaltum [as'fadtam] s. v. a s p h a l t (I). asphalt work ['jesfadt .wa:k) s. asfaltare. aspherical [ei'sferikal] adj. (fiz.) asferic. asphodel I'sesfadel] s. 1. (bot.) asfodelă (Asphodelus albuş). 2. (bot.) narcisă galbenă, zamacadea galbenă, coprină (Narcissus poeticus). 3. (poetic) floare nemuritoare din Elizeu. asphodelian [assfou'didian, -fa'd-] adj. 1. (bot.) de asfodelă. 2. (fig.) paradisiac, de rai, elizean. asphyxia [ass'fiksia] s. (med.) asfixie, înăbuşire, sufocare. asphyxial [ais'fiksial] adj. de asfixie. asphyxiant [ass'fiksiant] I. s. asfixiant, substanţă asfixiantă; gaz asfixiant. II. adj. asfixiant, înăbuşitor, sufocant. asphyxiate [ass'fiksieit] vb. tr. a asfixia, a sufoca, a înăbuşi. asphyxiation [a?spfiksi'ci/.-?nJ s. asfixiere. asphyxy [a:s'fiksi] s.v. a s p h y x i a . aspic1 ['asspik] s. (poetic) v. a s p 2 . aspic2 s. aspic, jeleu, piftie. aspic3 s. (bot.) leyănţică, aspic (Lavandula spica). aspidistra [.aspidistra] s. (bot.) lăcrămioară-asiatică (Aspidistra lurida). aspirail [.aîspi'rai] s. 1, (mine) gură de ventilare, gaură de aerisire. 2. (telm.) paletă, pală, aripioară. aspirant las'paiarant] I. adj. ambiţios; (to, after, for) care aspiră / năzuieşte / râvneşte (la). II. s. candidat, aspirant; pretendent; ~ to the throne pretendent la tron. aspirate I. ['asspsrit] s. (fon.) 1. aspirată, sunet aspirat. 2. spirit aspru. II. ['îesparit] adj. (fon.) aspirat. III. ['ffispareit] vb. tr. 1. (fon.) a pronunţa aspirat. 2. (tehn.) a scoate (lichid, aer), a aspira. aspirated [.asspa'reitid] adj. v. a s p i r a t e (II). aspirating tube ['«spareitirj 'tju:b] s. (telm.) conductă / tub de aspiraţie. aspiration [.a;spa'rci/3n] s. 1. aspiraţie; inspiraţie; respiraţie, răsuflare. 2. (to, towards, after) năzuinţă (spre), dor (de), aspiraţie (la); tendinţă, dorinţă aprinsă; râvnă, ambiţie. 3. (fon.) aspiraţie. 4. (telm.) aspiraţie; scoatere, îndepărtare (« lichidului etc.). aspirator ['iespareita1"] s. 1. aspirator. 2. ventilator; cxnaustor. aspiratory [a'spaiaratsri] adj. aspirator. aspire [as'paiar] vb. intr. 1. (to, after, at) a aspira, a năzui (la, spre); he ~d to become their leader aspira să devină conducătorul lor. 2. (înv., poetic)?*, se înălţa, a se ridica, a-şi lua zborul. aspirer [-rar] s. persoană care aspiră; arivist. aspirin ]'a:sparin] s. aspirină. aspiring [as'paiarirj] adj. 1. aspirator, de aspiraţie. 2. care aspiră, plin de aspiraţii. aspiring p u mp [~ 'pAmpl s. (fiz.) pompă aspiratoare. aspish ['asspi/] adj. de şarpe. asporous [a'spa:ras] adj. (bot.) fără spori. asrrort [a;s'po:t] vb.-tr. (rar) a lua (cu sine), a înstrăina. a-sprawl [a'spra:l] adj. pred., adv. răşchirat, împrăştiat; lungit; întins. asquint [a'skwint] adj, pred., adv. oblic, pieziş, cruciş, saşiu, zbanghiu; to look ~ a privi pieziş; a privi cu coada ochiului. ass1 [ses] s. 1. măgar, asin; young ~ măgăruş; wild ~ colun, măgar sălbatic; (prov.) an ~ is an ~, though laden with gold măgarul tot măgar rămâne, chiar dacă e încărcat cu aur; (fam.) to play the ~ a face pe nebunul; (fig)) what an ~ the fellow must be! (că) tâmpit mai trebuie să fie!; (fam.) an ~ with two panniers un bărbat cu două femei la braţ; an ~ between two bundles of hay persoană care nu ştie ce hotărâre să ia; an ~ in a lion's skin un măgar în piele de leu; Balaam's ~ persoană tăcută / supusă care vorbeşte sau protestează când nu te aştepţi; (prov.) jest with an ~ and he will flap you in the face with his tail nu-ţi pune mintea cu prostul; (prov.) never bray at an ~ nu lega prietenie cu proştii; (fam.) sell your ~ isprăveşte cu prostiile, termină cu neroziile; to b e an ~for ohe's pains a nu fi răsplătit pentru stăruinţa sa« munca sa; a fi prostit, a fi îmbrobodit; (fig.) to make an ~ of oneself a se prosti, a se face de râs / batjocură. 2. (fig.) prost; neghiob, nătâng. a ss 2 s . (pop., vulg.) v. a r s e . assagai ['assagai] s. asagai, suliţă de azvârlit (la triburile africane). assai [a'sai şi pronunţia italiană] s. (i/al.) (muz.) assai, foarte. assail [a'scil] vb. Ir. 1. a ataca, a asalta, a lua cu asalt; a năpădi (şi fig.); I was ~ed with questions m-au copleşit cu întrebările; I was ~ed by doubts eram cuprins de îndoieli. 2. a se arunca plin de avânt în (muncă etc.); a se apuca energic de (o muncă grea). assailable [-abl] adj. atacabil. assailant [-ant] s. duşman, inamic, agresor, atacator, atacant, năvălitor, cotropitor. assailer [-orJ s. v. a s s a i l a n t . assailment [-mant] s. asalt; (si despre boli etc.) atac. assassin [a'saesin] s. ucigaş, asasin (tocmit). assassinate [-eit] vb. tr. 1. a ucide, a omorî, a asasina. 2. a distruge, a strică (reputaţia etc.) assassination [a'sassi'nei/an] s. omor, asasinat, ucidere. assassin bug [a'saesin bAg] s. (entom.) 1. insectă insectivoră (dinfamilia Reduviidae). 2. insectă parazit (care trăieşte pe unele mamifere). assault [a'sa:lt] I. s. 1. atac, asalt, năvală; (la scrimă) ~ at / of arms asalt; (mil.) to take / to carry a fortress by ~a lua cu asalt o fortăreaţă. 2. (yur.) atac (cu violenţă fizică); silnicie. 3. atacuri. 4. (euf.) viol, siluire. II. vb. A. ir. 1. a ataca; a tăbărî / a năvăli asupra (cuiva, CU ameninţări şi lovituri). 2. a asalta, a ataca, a lua cu asalt. 3. (jur.) a ataca (cu violenţă fizică). B. intr. a ataca, a asalta, a se năpusti. assault and battery [a'salt and 'bastari] s. (yur.) (atac şi) vătămare (corporală), molestare (şi ultraj). assault bridge [~ 'bridjl s. (mii.) punte de asalt. assaulter [a'sadtar] s. 1. agresor, atacator, cotropitor, năvălitor. 2. (y'ur.) parte agresoare. assault gun [a'sa:lt gAn] s. (mil.) tun de asalt. assault plane [~ plein] s. (av.) avion de asalt. assay [a'sei] I. s. 1. încercare; test; verificare, analizare; probă (pentru analiză); analiză; cold ~ încercare la rece; mark of ~ marcă, semnul marcării (pe obiectele de aur, de argint). 2. (înv.) încercare. II. vb. A. tr. 1. (mai ales telm., chim.) a proba, a verifica, a testa; a determina conţinutul etc. (cu gen.). 2. (înv.) a încerca, a ispiti, a tenta. 3. (fig.) a evalua, a cântări, a examina. 4. (poetic) a încerca, a se strădui. B. intr. (despre un minereu etc.) a conţine (o anumită cantitate de) metal preţios. assay balance [~ .banians] s. (chim.) balanţă analitică. assayable [a'seiabl] adj. care poate fi încercat / analizat etc. (v. a s s a y ) . assayer [a'seio'l s. verificator, persoană care face proba; laborant; chimist. assay flask [a'sei fla:sk] s. (chim.) vas conic. assay office [~ .ofis] s. laborator de testare a metalelor preţioase. assay plan [~ plam] s. (telm.) plan de probe. assay value [~ .vadju:] s. (mine) rezultatul analizei minereului (exprimat în uncii de metal pur la o tonă de minereu). assegai ['zesigai] s. v. a s s a g a i. assemblage [a'semblid3] s. 1. adunare, întrunire, reuniune; reunire. 2. acumulare; mulţime; grupă; colecţie; (/nat.) ~ of curves familie de curbe. 3. (telm.) montare, montaj, asamblare, asamblaj; împreunare. assemble [a'sembl] vb. A. tr. 1. a aduna, a strânge. 2. a convoca, a întruni. 3. (tehn.) a asambla; a monta; to ~ a watch a asambla, a monta un ceas. B. in/r. a se aduna, a se întruni, a se strânge. assembler ]-ar] s. 1. persoană care convoacă, care strânge etc. (v. a s s e m b l e ) . 2. membru al unei adunări. 3. (telm.) montor, montator; mecanic. 4. (infor.) asamblor. assembling bench [a'scmblirj bent/] s. (tehn.) banc de asamblare. assembling department [~ diipa:tmant] s. (telm.) hală sau secţie de montaj. assembling fitter [~ .fits'"] s. v. a s s e m b l e r (3); lăcătuş montor. assembling machine [~ mo'/kn] s. (telm.) maşină de asamblare. assembling station [~ .stei/n] s. (ferov.) staţie de triaj. 51 association book assignee [.assi'iii:, -sai'n-] s. 1. mandatar; împuternicit; reprezentant. 2. (jur.) assembly [a'sembli] s. 1. adunare, întrunire; sfat; societate; obşte, comunitate. 2. (amer.) Assembly camera reprezentanţilor; adunarea legislativă; camera legislativă (spre deosebire moştenitor de drept; cesionar; ~in bankruptcy curator, sindic în administrarea afacerilor de senat — în statele din S.U.A.) 3. (temi.) asamblare, montaj; montare; instalare. 4. (te/ui.) şi bunurilor falitului. ansamblu; grup, agregat. 5. (mi/.) semnal pentru adunare. assigner [o'saiii3r] s. 1. persoană care distribuie, distribuitor etc. (v. a s s i g n). 2. v. assembly line [~ lain] s. (te/m.) linie de asamblare. assignor. assemblyman [~ni3n],pl. assemblymen [-men] ş. (amer.) membru (local) al adunării assignment la'sainmsnt] s. 1. numire, desemnare, indicare, fixare, hotărâre (a unui timp, camerei legislative (dintr-un stat, spre deosebire de membrul senatului sau senatorul a unui loc, a unei persoane); atribuire (de sarcini); alocare (a unei sume). 2. destinare, statului). menire; numire; he was pleased at his ~ t o such an important position era încântat assembly room [~ ru(:)m] s. 1. sală de concerte; sală de bal; sală de întruniri. 2. (amer. de numirea sa într-un post atât de important. 3. (jur.) transmitere, transferare, cesionare telm.) hală de montare. (de avere, de drept), cesiune; documentul referitor la acestea; ~ of debts cesiune de assembly shop [~ /op] s. (te/m.) atelier de montaj. creanţă. 4. temă, lucrare. 5. atribuţie, sarcină, misiune, îndatorire; a newspaper assent [s'sent] I. vb. A. intr. (to) a fi de acord (să. cu), a consimţi (să), a se învoi (cu. reporter's ~ atribuţie sau atribuţiile unui reporter de ziar. 6. (mv.) întâlnire. să). B. tr. a ratifica, a sancţiona. II. s. acord, consimţământ, învoire; sancţionare; Royal ~ assignment clause [~ 'kb:z[ s. (jur.) condiţie / stipulaţie de remitere, transfer, cesiune sancţiune regală (pentru legi parlamentare); with one ~ de comun acord; ca un singur (de avere, de drepturi). om. assignor [9'sainorJ s. (jur.) persoană care îşi cedează drepturile. assentation [-a?sen'tei/311] s. (rar) îngânare, aprobare (din linguşire); slugărnicie. assimilable [s'siraitebl] adj. asimilabil. assentient [s'scn/snt] I. adj. aprobator. II. s. persoană care c de acord cu ceva. assimilate [o'similcit] vb. A-tr. 1. a asimila, a face asemănător, a egala. 2. a compara, assentor [o'sent9r[ s. 1. (pol.) una dintre cele opt persoane care susţin nominalizarea a asemui. 3. a asimila, a mistui (hrana). 4. a absorbi, a contopi, a-şi însuşi. B. intr. a se unui candidat pentru alegerile j?arlamentare din Anglia. 2. persoană care îşi exprimă asimila, a se contopi. acordul, persoană care consimte. assimilation [sisimi'lci/pn] s. 1. asimilare, asemănare, egalare. 2 . asimilare, mistuire, assert [a'saitl vb. A. tr. 1. a afirma; a declara. 2. a pretinde, a susţine, a reclama, digerare. 3 . asimilare, absorbire, însuşire. a revendica (un drept etc.). B. rej7. 1. a se afirma. 2. a avea pretenţii excesive, a fi assimilationist [otsimi'lci/aiiist] ş. (sociol.) adept al asimilării sociale. prezumţios, a face marc paradă sau caz de sine. assimilative [o'similotiv, -leit-] adj. asimilator, asimilativ, asimilant. assertative [-otiv] adj. v. a s s e r t i v e . assimilatory [o'similcit3ri,-fot-] adj. v. a s s i m i l a t i v e . asserted [a'ssitid] adj. pretins; aşa-zis. assist [a'sist] vb. A. tr. a ajuta, a ajutora; a da concurs (cuiva). B. iutr. 1. a asista (în 1 asserter [a'ssito "] s. persoană care afirmă / declară. calitate de spectator), a lua parte. 2. a da (o mână de) ajutor. assertion [9's3:/an[ s. 1 . aserţiune, declaraţie, afirmaţie; afirmare; asigurare; assistance [-ans] s. ajutor, asistenţă, sprijin, concurs; to render ~ a da concurs / sprijin / prezumţiunc; a mere ~ o afirmaţie neîntemeiată; o simplă afirmaţie. 2. revendicare, ajutor. pretenţie. assistant [-ant] I. s. 1. ajutor; asistent; adjunct. 2. vânzător. 3. participant (la o ceremonie assertive [a'saitiv] adj. 1. afirmativ; dogmatic; pozitiv. 2. prezumţios; (peste măsură etc.). 4. secund (la box). 5. v. a s s i s t a n t 1 e c t u r e r . II. adj. inferior, subordonat; de) insistent; agresiv. auxiliar; care ajută; to be ~ to a da ajutor (cuiva). assertiveness [-nis] s. 1. caracter afirmativ sau dogmatic. 2. prezumţie; agresivitate. assistant chemist [~ 'kemist] s. laborant. 1 assertor [o'ssita "] s. v. a s s e r t e r . assistant clerk [~ kla:k] s. impiegat, funcţionar inferior, amploiat. assertorial [ia3s;)'to:ri3l] adj. (log.) asertoric. assistant driver [~ .draiva'j s. ajutor de şofer. assertorical [.ssoOytoriksl] adj. v. a s s e r t o r i a l . assistant fitter [~ ifita1"] s. ajutor de montor. assertorically [-i] adv. (log.) asertoric. assistant lecturer [~ -Iekt/3r3r] s. (univ.) asistent. assertory [o'so:t;>ri] adj. 1. afirmativ: declarativ; asigurător. 2. (log.) v. a s s e r t o r i a l . assistant manager [~ ima?nid33r] s. ajutor de director; director adjunct. asserve [a's3:v] vb. tr. (înv.) a ajuta. assistant master [~ fcs3r] s. (în Anglia) profesor care nu conduce o secţie întreagă; assess [a'scs[ vb. tr. 1. a fixa suma (impozitului, amenzii etc.). 2. a taxa; a impune; (î/i S.U.A.) profesor al cărui rang este între instructor şi associate professor, aprox. a amenda. 3. a evalua (averea, pentru a fixa impozitul). 4. a aprecia, a judeca. lector. assessable [-abl] adj. impozabil, taxabil, supus ccnzului. assistant secretary [~ rsekratri] s. ajutor de secretar. assessed taxes [s'sest 'tsksiz] s. pi. impozite directe. assistantship [o'sisUmti/ip] s. (univ.) aprox. alocaţie de studii. assessed value [~ 'v#lju:] s. (ec.) valoare nominală. assisted area [3'sistid 'eorio] s. regiune subvenţionată de stat (din raţiuni economice). assession [a'se/n] s. (jur.) participare ca asesor în instanţă. assister [s'sista1"] s. ajutor, asistent. assessment [a'sesmont] s. 1. impunere, taxare; suma impunerii; to lay an ~ on a pune assistless [s'sistlis] adj. (jmetic, rar) fără ajutor, neajutorat. impozit pe; ~ on income impozit pe venit. 2. apreciere, evaluare. assistor [a'sista1-] s. (rar) v. a s s i s t c r . assessor [a'seso1"] s. 1. asesor; expert (consultant); ajutor; asistent. 2. agent fiscal, assize [a'saiz] s. 1. (jur.) şedinţă a tribunalului; instrucţie. 2. (jur.) verdict al juraţilor. funcţionar fiscal (care fixează impozitele). 3. (jur.) asesor. 3. pi. (jur.) sesiuni periodice, adunări ale curţilor; the ~s begin tomorrow sesiunea assessorial [.a? so'soiri al] adj. (jur.) ascsorial, de asesor. judecătorească începe mâine; to hold the ~s a ţine sesiune, a se aduna; he was tried at assessorship [a'scso/ip] s. (jur.) calitatea / funcţia de asesor. asset l'Eeset] s. 1. pi. (ec.) activ; datorii active; bunuri patrimoniale; ~s and liabilities the ~s a fost audiat / judecat de curte. 4. (înv.) preţ fix; măsură fixă; ~ of bread taxă activ şi pasiv. 2. articol de lege; paragraf de lege. 3. pi. (jur.) avere, bunuri succesorale; pentru pâine. assizement [-mont] s. (ist.) control al / fixare a măsurilor şi greutăţilor. averea creditorului insolvabil, averea firmei falite. 4. avere; inventar. 5. (fig.) calitate; ass-like ['asslaikj I . adj. de măgar. II. adv. ca un măgar. bun, bun de preţ; comoară; avantaj; good health is a great ~ sănătatea e un bun de preţ associability [o'sou/ia'biliti] s. sociabilitate. /e mare lucru. associable [a'sou/iabl] adj. 1 . asociabil, care se poate asocia; conciliabil. 2. (med.) asseverate [o'sevareit] vb. tr. a afirma categoric, a declara solemn, a spune răspicat, simpatic. a spune sus şi tare, a susţine. associate I. [s'sou/ieit] vb. A . tr. 1. a asocia, a lega; a alipi, a uni; a întovărăşi; a contopi, asseveration [a-sevs'rei/sn] s. afirmaţie categorică, susţinere (a unei păreri etc.). a fuziona. 2 . a combina; a îmbina, a asocia. B. intr. 1. a se contopi, a se uni, a se îmbina, asshead ['sshed] s. (amer.) prostănac, neghiob, cap pătrat. a se combina, a se asocia, a se lega; a fuziona. 2 . to ~ with a avea legături eu. C. rej/. asshole ['ajshoul] ş. (amer. vulg.) 1 . anus. 2. prostănac, neghiob. to ~ oneself with ase solidariza eu; a fi alături de; a împărtăşi; to ~ oneself with smb.'s assibilate [o'sibileit] vb. tr. (lingv.) a pronunţa şuierat; a pronunţa ea o afrieată. assiduity [rcesi'djuiti] s. 1. asiduitate; vrednicie, hărnicie; atenţie constantă; destoinicie, grief a împărtăşi durerea cuiva; to ~ oneself in a sc asocia la, a intra în (combinaţie, întovărăşire etc.). II. [a'sou/iit] adj. 1. unit, lipit, legat, alipit; fuzionat; confederat. stăruinţă, sârguinţă. 2. pi. asiduitate, curtenie. 2. asociat; îmbinat; combinat; întovărăşit. III. [a'sou/iit] s. 1. tovarăş, coleg, camarad, assiduous [o'sidjuos] adj. destoinic, sârguincios, neobosit, stăruitor, asiduu. confrate; asociat, partener, participant, membru cooptat; părtaş, complice, acolit: prieten; assiduousness [-nis] s. sârguinţă, destoinicie, stăruinţă, asiduitate. fârtat, ortac. 2. anexă, apendice. 3. adjunct; membru mai mic în grad al unei asociaţii assify ['zesifai[ vb. tr. (fam.) a-şi râde de, a-şi bate joc de. assign [a'sain] I . vb. tr. 1. (to) a distribui, a repartiza (o temă, un lucru) (cuiva). 2. (to) sau instituţii; Associate o f the Royal Academy membru corespondent al Academiei a aloca (o sumă) (cuiva); a desemna, a fixa, a hotărî, a stabili, a determina (un termen, Regale. 4 . aliat, asociat, confederat; membru al unei ligi. associate editor [s'sou/iit >edit9r] s. (amer.) redactor adjunct. o graniţă, un loc etc.) (cuiva). 3. a lăsa pe seama (cuiva), a atribui (cuiva); the work is associate professor [~ pra'fcso1"] s. (amer.) profesor universitar cu angajare specială ~ed to him lui i se atribuie această operă; no reason has been ~ed for this nu s-a dat nici o explicaţie (acestui lucru). 4. a explica, a expune; to ~ the real cause of events a temporară. arăta adevărata cauză a evenimentelor. 5. to ~ to a) a încredinţa (o sarcină etc.) (cuiva); associate societies [~ soisaiatiz] s. pi. societăţi afiliate / unificate. b) (jur.) a transfera, a ceda (cuiva); he ~ed all his property to his creditors şi-a cedat association [aisousi'ei/an] s. 1. unire, legătură, tovărăşie, întovărăşire, asociere. toate bunurile creditorilor. II. s. (înv.) 1. agent, reprezentant. 2. repartizare; fixare; stabilire. 2. asociaţie, societate, companie; deed of ~ act de asociere; statutul societăţii; articles assignable [o'sainabal] adj. 1. (/nat.) ncaleatoriu. 2. atribuibil, care poate fi atribuit. of ~statut /regulament al societăţii. 3. confederaţie; alianţă. 4. alăturare, legătură, asociaţie 3. (jur.) transferabil. (de idei); reminiscenţă, amintire. 5. legătură, prietenie; apropiere, intimitate. 6. unire, assignation [passi'gnei/an] s. 1. împărţire, distribuire, repartizare, distribuţie. 2. (jur.) contopire, împreunare, punere împreună, alăturare. 7. (biol.) simbioză. transfer, transferare; cesiune, cedare. 3. alocare: fixare, stabilire. 4. atribuire. 5. randevu, associational [aisousi'ci/pn^l] adj. de asociaţi(un)e; de întovărăşire. întâlnire. association book [aisousi'cî/pn bukj s. v. a s s o c i a t i o n c o p y . association copy 52 association copy [~ auklet ['o:klit| s. (omit.) pinguin pitic de pe coasta Pacificului de Nord (Aethia cristalelîa etc.). -■■ :■- ■ : aula ['oda],pl.aulae [Mi:] s. aulă. ■■•'■ 57 autocatalysis Australian football io(:)s'trcilJ3n Tutb3;l] s. (sport) fotbal australian (jucat de două echipe a ÎS jucători, cu o minge ovală). Australianism [o(:)s'trcilJ3niz3m] s. 1. (lingv.) australianism. 2. trăsătură specifică Australiei sau australienilor. Australianize [oOs'treiljanaiz] vb. tr. a australianiza, a da un caracter australian (cu dat.). Australian mahogany [os'trciljan ms'hogsni] s. (bot.) eucalipt de Australia (Eucaliptus marginala). Australioid [D(:)s'treilioid, -ljoid] adj., s. australoid. Australoid [o(:)s'treibid] adj.,s. v. A u s t r a l i o i d . Austrian [':>(:)strian] adj., s. austriac. Austrian pine [~ 'pain] s. (bot.) pin negru austriac (Pinus nigra var. austriaca). autacoid ['o:takoid] s. (fiziol.) autacoid; hormon. autarch ['D:to:k] s. autocrat. autarchic(al) [D:'ta:kik(al)] adj. autocrat. autarchy ['o:taki] s. autarhic; autocraţie. autarkic(al) [D:'to:kik(al)] adj. (ec.) autarhie, independent. autarky ['o:takij s. (ec.) autarhie, independenţă economică. autecology [o:ti'kolod3i] s. ramură a ecologici care se ocupă de raportul dintre individ şi mediul ambiant. authentic(al) [o:9entik(9l)] adj. autentic, original; demn de crezut, demn de încredere; veridic, adevărat. authentically [o:'Gentikali] adv. autentic, veridic. authenticate [o:'8entikeit] vb. tr. a autentifica, a certifica, a legaliza; a stabili autenticitatea (cu gen.); a confirma. authentication [r>:-6enti'kci/3n] s. autentificare, certificare; confirmare. authenticator [o:'Gcntikcitar] s. autentificator. authenticity [o:6cn'tisiti, -Bon-] s. autenticitate; veridicitate. authigenic [.o:0ild3cnikj adj. (geol.) autigen, format o dată eu roca. author ['o:63r] s. 1 . autor; scriitor; compozitor; like ~, like book cum e autorul, aşa e şi cartea. 2. creator, fondator, întemeietor; făptaş (care a săvârşit un delict sau o crimă); the ~ of evil cel rău, duhul rău, diavolul. authoress ['o.'Gsris, -res] ş. scriitoare, autoare. authorhood ['o:Gahud] s. (rar) v. a u t h o r s h i p . authorial [o:'6:):rial] adj. de autor. authoritarian [oiiGori'teorian] I. adj. autoritar, care vrea să (se) impună. II. s. autoritarist, partizan al autoritarismului / al supunerii necondiţionate faţă de autoritate. authoritarianism [-izani] s. autoritarism, sistem de guvernare autoritar. authoritative [o:'6Dritcitiv, s'Goxitaliv] adj. 1. autoritar, imperios, poruncitor, dictatorial; cu autoritate. 2. de autoritate; autorizat. authoritativeness [-nis] s. caracter autoritar; autoritate. authority ^'Gsriti, a'8-] s. 1. autoritate, putere; sferă de competenţă; prestigiu, vază, greutate, influenţă, însemnătate; the ~ of Parliament puterea parlamentului; to carry ~ a avea greutate / influenţă; a man set in ~ un om împuternicit; to be in ~ a deţine puterea; full ~ depline puteri; misuse of ~'abuz de putere / autoritate. 2. pl. the authorities (o)eârmuirca, guvernul, autorităţile; to apply to the authorities a se adresa autorităţilor; the local authorities autorităţile locale. 3. autoritate, specialist, expert. 4. autoritate, sursă (carte, document); (jig.) on the best ~ de la cea mai bună / mai sigură sursă: on good ~ din surse demne de încredere. 5. afirmaţie întemeiată; veracitate; argument; temei; on the ~ of the press după afirmaţia ziarelor. 6. (amer.) mărturie; depoziţie. authorizable ['o:Garaizabl] adj. autorizabil, care poate fi autorizat. authorization [o:Gprai'zci/pn, -ri'z-] s. autorizare, autorizaţie, învoire, încuviinţare, sancţionare. authorize ['o:9araiz] vb. tr. 1. a autoriza, a împuternici. 2. a sancţiona, a încuviinţa, a permite, a aproba, a admite. 3. a îndreptăţi, a justifica; his conduct was ~d by the situation purtarea sa a fost justificată de situaţie. Authorized Version ['cxGaraizd 'va:/an] s. traducere engleză autorizată a Bibliei (1611), admisă de biserica anglicană. authorless ['oralis] adj. anonim, fără autor. authors ['o:Gaz] s. pl. (folosit ca sg.) denumirea unui joc de cărţi. authorship ['o:G3/ip] s. calitate de autor, paternitate; ocupaţie sau carieră de scriitor; a book of doubtful ~ o carte de origine / paternitate îndoielnică. author's sheet ['o:6az /i;t] s. coală de autor. \ . autism ['o:tiz3m] s. (psih.) autism, gândire afectivă. auto fo:tOH, -ta] s. (fam.) 1. presc. de la a u t o m a t i c p i s t o 1. 2. (rar) prese, de la a u t o m o b i 1 e . 3. (fam.) maşină, automobil. autoalarm ['o:toua'la:m] s. autoalarmă, dispozitiv automat de alarmă. autobagger [ro:touiba;gar] s. (îehn.) auto-excavator. autobahn ['autoubci:n],pl. autobahnen [-'bu:nan] s. (germ.) autostradă. autobiographer [o:toubai'ografar, -tab-, -bi'og-] s. autobiograf. autobiographic(al) [':>:touibaio'gra:fik(al)] adj. autobiografic. autobiography [io:toubai'ografi, -tab-, -bi'og-] s. autobiografie. autoboggan [:'rikjutor] adj. de ureche, auditiv; auricular; oral, verbal. auricular assurance [~ s'/usrans] s. asigurare verbală. auricular tradition [~ tro'di/pn] s. tradiţie orală. auricular witness [~ 'witnis] s. (jur.) martor auricular. auriculate [o:'rLkjuliţ, -eit] adj. (bot., zool.) cu ureche; în formă de ureche. auriculated [o:'rikjulcitid] adj. v. a u r i c u l a t e . auriferous [oi'riforss] adj. aurifer, conţinând aur. auriform' ['o:rifo:iu] adj. în formă de ureche. aurify ['oxifai] vb. tr., i/iţr. a (se) transforma în aur. Auriga [rx'rsiga] s. (astron.) Vizitiul (constelaţie). aurine [ro:rin] s. (chim.) aurină. auripigment(um) [o:ripig'mcnt(3m)] s. (mineral.) auripigment. auriscope ['oxiskoup] s. (med.) otoscop. aurist [b:rist] s. otolog, medic specialist în boli de urechi. aurite ['o:rait] adj. cu urechi lungi. aurochs ['orroks] s. (zool.) bour, zimbru (Bos primigenuts). aurora fa\'ro:ra, a'r-],pl. auroras [iraz] sau aurorae [iri:] s. 1. (poetic) auroră, zori. 2. (astron.) auroră. 3. (fg.) zori, răsărit, început. aurora australis [~ o:s'trcilis] s. aurora australă / sudică. aurora borealis [~ ibori'eilis, -'aslis] s. aurora boreală / nordică. auroral [3:'ro:r3l, 3T-] adj. 1. din zori; în zori; matinal, al zorilor, de dimineaţă; trandafiriu; luminos. 2. provocat de aurora nordică sau sudică. auroral clouds [~ 'klaudz] ş. pl. nori aurorali. aurora polaris [o:'rD:ro pou'lsris, -'lssr-] s. auroră polară. aurum ['axam] s. (chim.) aur. auscultate ['o(:)skaltcit, -ktU-] vb. tr. (med.) a ausculta. auscultation [o(:)sk3l'teiJpn, -kAl-] s. (med.) auscultarc, ascultare, examinare (a bolna­ vului). auscultator [io(:)sk3l'teit3r] s. (med.) stetoscop. auspice [ro(:)spis] s. 1. semn bun, prevestire bună, auspiciu. 2.pl. ocrotire, patronaj, protecţie; auspicii; under the ~s of sub ocrotirea / auspiciile / patronajul (cuiva); under favourable ~s sub auspicii favorabile. auspicious [D(:)s'pi/ss] adj. 1. de bun augur, favorabil, priincios, prielnic, propice. 2. fericit, prosper. auspiciousness [inis] s. caracter favorabil, bune auspicii; noroc. Aussie ['o:zi] s. (Jam.) australian. Aussieland ['oizifcend] s. (şl.) Australia. Aussielander [-3r] s. (sl.) australian. austenite ['o:st3nait] s. (metal.) austenită. austere [3(:)s'ti3r] adj. 1. (jig.) sever, serios, riguros; grav, întunecat. 2 . ascetic, sobru, cumpătat. 3. (despre stil) sever, auster, simplu. 4. care strepezeşte; astringent, acru, amar. austereness [3(:)s'ti3nis] s.v. a u s t e r i t y . austerity [D(:)s'teriti] s. 1. (fig.) severitate, rigurozitate; ascetism, sobrietate, austeritate. 2. cumpătare; simplitate. 3. caracter astringent, astringenţă. austral ['oistrsl] adj. sudic, austral. Australian [os'treiljan] adj., s. australian. autochthon 58 autochthon [o:'tokuan, -Don, 'o:tok-],pl. autochthons [i9anz[ si autochthones [ini:z] s. 1. autohton, băştinaş, indigen, aborigen. 2. plantă sau animal aborigen. autochthonal [^'tokOsnalj adj. v. a u t o c h t h o n o u s . autochthonous [oi'tokBonss] adj. autohton, băştinaş, indigen. autochthony [o:'tok6oni] s. caracter autohton. autoclave ['oitsklciv, -to»k-] s. autoclavă. autocollimation [] s. (med.) autogrefă, autoplastic, grefă autogenă. autograph ['o:togru:f. -graf] I. s. 1. autograf, semnătură originală. 2. (manuscris) original. 3. (top.) autograf. II. vb. Ir. 1. a scrie cu mâna proprie. 2. a semna, a-şi pune semnătura pe. autograph hunting [~ 'luntirj] s. vânătoare de autografe. autographic(al) [o:t3'gra:fik(3l)] adj. autograf, scris de mână proprie. autography [o:'togrofi] s. v. a u t o g r a p h (I). autogyro ['o:tou'd3aiorou] s. (av.) auţogir; giroplan; elicopter. autohypnosis [io:touhip'nousis] s. (med.) autohipnoză; autosugestie. autoignition [io:touig'niJan] s. (auto) autoaprinderc. auto-inoculation [iO:touietic) obosit, ostenit. avigation [ijevi'gci/sn] s. (amer.) acronavigaţic. aweary 60 aweary [o'wiari] adj. (of) obosit, ostenit, istovit, vlăguit (de). a-weather [3'wettor] aaV. (mar.) în vânt. awe-awakening ['o; aiweikanirj] adj. care trezeşte veneraţie sa» teamă. awe-commanding [~ koimumdii)] adj. impunător. awe-conipelling [~ kaniipelin] aay. v. a w e - c o m m a n d i n g . a-week [o'wi:k] aaV. săptămânal; pe săptămână. aweigh [s'wei] adj. (mar., despre ancoră) smuls. aweless ['o:lis] adj. 1. nercspectuos. 2. fără teamă, neînfricat. awesome foissm] adj. 1. v. a w f u l (1). 2. v. a w e - s t r u c k . awe-stricken ['o:strikn] adj. v. a w e - s t r u c k . awe-struck [o:strAk] adj. pătruns de veneraţie / de teamă respectuoasă; cuprins de frică; impresionat, uimit, copleşit. awful aay. ['o:f»l] 1. care stârneşte frică sau veneraţie; înspăimântător, groaznic, grozav, teribil; an ~ accident o întâmplare groaznică. 2. impunător, măreţ, majestuos; de temut. 3. ['o;fl] (fam.) teribil, straşnic. awfully adv. 1. ]'o:fuli] grozav, înfiorător, teribil. 2. ['o:fli[ (fam.) grozav, teribil, extrem de; ~ good of you foarte drăguţ din partea ta; thanks ~ mii de mulţumiri, nu ştiu cum să-ţi mulţumesc. awfulness ['o:fnlnis] s. 1. grozăvie, oroare. 2. vcncrabilitate. awhile [a'hwail] adv. pentru câtva timp, pentru un timp, pentru scurt timp, pentru un moment; wait ~ aşteaptă puţin. awkward ['o:kwod] aay. 1. (despre oameni, mişcări etc.) stângaci, neîndemânatic; an ~gait un mers greoi / stângaci. 2. incomod, neîndemânatic, dificil, anevoios, neplăcut, penibil; an «situation o situaţie incomodă/ delicată / neplăcută. 3. greu, incomod. 4. (fam.) periculos. awkwardly [-li] aav. stângaci, cu stângăcie. awkwardness [-nis] s. stângăcie, neîndemânare; dificultate, greutate, încurcătură. awkward squad [~ 'skwod] s. 1. (mil.) recruţi neinstruiţi, boboci. 2. (fig.) novici, ageamii, oameni fără experienţă. awl [3:1] s. sulă; (glumeţ) to pack u p one's ~s a-şi strânge catrafusele. awless ['o:lis] aay. v. a w e l e s s . awl-shaped [~ /eipt] aay. în formă de sulă. awn [o:n] s. (bot.) mustaţă (de spic). awned [o:nd] aay. (bot.) (despre spice) cu mustaţă. awning ['o;nirj] j . 1. tendă (de prăvălie, de balcon ele). 2. (mar.) tendă, tendalctă. awning deck [~ dek] s. (mar.) punte de covertă. awning spar [~ spa;r ] s. (mar.) tendar. awning stretcher [~ istretf3r] s. (mar.) tendă. awoke [a'wouk] past si part. trec. de la a w a k e (I). awork [3'wo:k] aay. prea1., adv. în activitate / acţiune; la lucru. awry [a'rai] I. adv. 1. pieziş, oblic, strâmb; chiorâş, cruciş; în lături, pe de lături; to look ~ a privi cu coada ochiului. 2. (fig.) rău, sucit, greşit, de-a-ndoaselea, anapoda, întortocheat; to take ~ a interpreta greşit; to go / to run / to step / to walk ~ a călca greşit/ cu stângul, a păcătui; things went ~ treburile au mers anapoda. II. aay. prea\ 1. strâmb. 2. desfigurat, pocit, schimonosit; ~ with pain desfigurat / schimonosit de durere. 3. inexact. ax [a?ks] vb. (reg.) v. a s k . ax(e) [a?ks] I. s., pl. axes ['sekskz] 1. topor; bardă; (fig.) to fit / to pu t the ~ in / on the helve a învinge greutăţile; a-şi ajunge scopul; a rezolva o problemă / o chestiune complicată; (fig.) to hang u p one's ~ a se lăsa de treabă; a se lăsa păgubaş, a o pune de mămăligă; (fig.) to have an ~to grind; to grind one's own ~ a ) a urmări interese / scopuri personale; b) a avea pizmă pe cineva; (fig.) to set the ~ to a începe distrugerea / nimicirea (cu gen.); a începe să-1 sapi pe; (y?g.) to send the ~ after the helve a juca ultima carte; a stărui într-o chestiune lipsită de orice şansă de câştig. 2. (si headman's ~) secure (a călăului). 3. the ~caznă, execuţie, tăiere a capului. 4. reducere bruscă a bugetului; reducere bruscă a creditelor. 5. (si. jazz) instrument muzical (mai ales saxofon). 6. to get the ~ (fam.) a fi dat afară; a fi respins. II. vb. tr. 1. a lucra cu toporul. 2. a reduce (sta/e de plată); a tăia (bugetul, creditele etc.). ax(c) handle [~ tha;ndl] s. coadă de topor, toporişte. ax(e) head [~ hed] s. talpa toporului. ax(e) helve [~ helv] s. v. a x ( e ) h a n d l e . axel [ra?ks5l] s. (patinaj) (săritură) axei. axes ['seksi:z[ 1. pi. de la a x (e). 2. pl.de la a x i s . ax(e) m a n ['seksmon], pl. ax(e) men [-men] s. tăietor de lemne. ax(e) stone [~ stoun] s. (mineral.) varietate de nefrit. axial l'aîksiol, -sjsl] aay. axial, de axă; în direcţia axei, a osiei. axial angle [~ 'a?rjgl] s. (mat.) unghi axial. axial cable [~ 'keibl] s. (av.) tendor axial. axial ratio [~ -rei/iou] s. (teltn.) raport de axe. axial road [~ 'roud] s. (/nil.) drum perpendicular frontului. axial thrust [~.'8rASt] s. (mec.) presiune / sarcină axială. axial wire [~ 'wain1"] s. (telin.) hoban axial. axil ['aaksilj s. 1. (bot.) axil. axilla [zek'sib], pl. axilae [-li;] s. 1. (anat.) subţioară. 2. v. a x i l . axillary [ask'sibri] aay. 1. (anat.) axilar, de la subţioară. 2. (bot.) axilar. axillary bud [~ 'bAd] s. (bot.) mugure axilar. axiological [>a?ksb'lod3ik3l] aay. (filoz.) axiologic. axiology [ia;ksi'ol3d3i] s. (filoz.) axiologie. axiom ['sksisni, -sjom] s. axiomă, adevăr stabilit. axiomatic(al) [lasksb'nKEtikfsl), -siou'm-1 aay. axiomatic, sigur, cert, vădit, incontestabil. axis ['aîksis], pi. axes [-si:z] s. axă, osie; (/nat.) ~ of coordinates axă de coordonate; (mar.) ~ of flotation axă de plutire; (ferov.) ~ of track axa căii ferate; (av. ~ of null lift axă de portantă nulă; (telin.) ~ of the frame axă de cadru; (ferov.) ~ of the rail axa şinei. axle I'eeksl] s. (si ~ tree) (teltn.) osie; ~ of a hinge cep de osie. axle base [~ beis] s. (auto) ampatament. axle bearing [~ ibsgrin] s. 1 , (ferov.) lagăr de osie. 2. (auto) lagăr al axului. axle bed [~ bed] s. (teltn.) suport de osie. axle box [~ boks] s. 1. (teh/i.) bucşă de lagăr. 2. (ferov.) cutie de unsoare. axle clearance [~ ikliarans] s. (teltn.) joc la osie. axle collar [~ . k ob r ] s. (telin.) umăr de osie. axled ['a;ksld] aay. axat, cu osie, cu ax; de osie, de ax. axle dip ['a3ks! dip] s. (auto) unghi de cădere al roţilor. axle friction [~ ifrik/an] s. (teltn.) frecare a osiei. axle grease [~gri:s] s. lubrifiant de osie; unsoare pentru roţi. axle lathe [~ IcicSj s. (teltn.) strung pentru osii. axle neck [~ nek] s. (maşini) fus de osie. axle pin [~ pini s. (telin.) cuiul osiei, cui de siguranţă; fus; fuzetă. axle play [~ piei] s. (telin.) j o c la osie. axle slide [~ slaid] s. (telin.) placă de gardă; furcă de osie. ăxletree [~tri:] s. osie, arbore. axman ['feksinan], pl. axmen [,-men] s. 1. tăietor de lemne. 2. (top.) lănţar, măsurător cu panglica. axon(e) ['sekson] s. (anat.) axon. axonometric [isksanoii'metrik] adj. (geom.) axonometric. . axonometry [iaîkso'nomitri,-sou'n-] s. (/nat.) axonometrie. axunge [a?k'sAnd3,'—] s. (înv.) untură (mai ales ae gâscă). ay I. adv. (înv. poetic) 1. [ai] da, sigur. 2. [ei] totdeauna; for (ever and) ~ pentru totdeauna, pe veci(e). II. [ai] s., interj, (rar) v. a y e (I, II). ayah ['aia, 'a:J3] s. (anglo-indian) doică. ayatollah [lab'tob] s. ayatolah. aye [ai] I. interj, da; (mar.) ~, ~! da, domnule comandant! II. s. vot afirmativ în parlament; the ~s have it majoritatea este pentru; the ~s and the noes voturile pentru şi contra. III. adv. (înv., poetic) v. a y (I). azalea [o'zeiljs, ilia] s. (bot.) azalce (Azalea sp.). azarole ['aezaroul] s. (bot.) păducel-spaniol (Crataegus azarolus). azeotrope [a'zbtroup] s. (chim.) (amestec) azeotrop. azide ['aîzaid] s. (chim.) azidă. azimuth ['axinwO] (astron.) I. s. azimut; cerc vertical. II. aay. azimutal. azimuthal [isezi'niAOal] aay. (astron.) azimutal, de azimut. azimuthal height [~ 'hait] s. (astron.) înălţime azimutală. azimuth circle ['aizimsO isa:kl] s. (astron.) cerc azimutal. azimuth finder [~ .fainda1"] s. (av.) indicator de azimut. azobenzene [,sezo«'benzin, -za'b-] s. (chim.) azobenzen. azoic [a'zouik] aay. (geol.) azoic. azonal [aj'zounal] aay. azonal. azoology [.aezou'obd3i] s. studiul naturii neînsufleţite. azot(a)emia [.szo'tumb] s. (med.) azotemic. azotate ['a?zoteit] s. (chim.) azotat. azote [a'zout, aVz-, 'aî/.out] s. (chim.) azot. azotic [o'zotik, a;'z-] aay. (chim.) azotic; de azot. azotic acid [~ 'aisid] s. (chim.) acid azotic. azotize ['fezataiz] vb. tr. (chim.) a nitrura. azotobacter [aVzout3>ba;ktor, o'zou-] s. (biol.) azotobacter. azotometer [iaszou'tomitec, -za't-] s. (chim.) nitrometru. Aztec ['aeztek] aay., s. 1. aztec. 2. (limba) aztecă. Aztecan ['ajztekan] aay. aztec. azure |'a;39r, 'ei33r, -3/'uor] I. aay. azuriu, albastru; ultramarin, senin. II. s. 1. culoare albastră, azur. 2. azur; cer senin, albastrul cerului. azure stone [~ stoun] s. (mineral.) lapislazuli, lazulită. azurine ['«e3urain, -rin] aay. azuriu. azurite ['a^uarait] s. (mineral.) azurit. azygous ['ajzigss] aay. (anat.) impar, fără pereche, nepereche. azynia ['aszims] s. (bis.) azimă, pâine nedospită (la evrei). B, b [bi:], pl. bs, b's [-z] s. 1. B, b a doua litera a alfabetului englez; (fam.) B and S (= brandy and soda) brandy cu sifon; not to know (a) B from a battledore / a bull's foot / a broomstick a nu avea habar, a nu şti nici o boabă. 2. B. (muz.) (nota) si; B flat a) (muz.) si bemol; b) (fam.) ploşniţă; B natural si becar; B sharp si diez. 3. atr. al doilea, (de) categoria a doua, (de) rangul al doilea; grade B apples mere (de) calitatea a Ii-a; (sport) Division B divizia B; (cin.) B picture film mediocru. ba [ba:] interj, pâs; to say neither ~nor bum a tăcea chitic / mâlc, a nu scoate o vorbă. baa [bo:J I. s. behăit. II. vb. intr. a behăi. III. interj, behehe! baal [bo:lj adv. (austr. si.) nu. Baal ['bcbl, -x\],pl. Baalim l'beblim] s. 1. (mitol.) Baal. 2. (fig.) idol, zeu fals. baa Iamb ['ba:Iami] ş. (în limbajul copiilor) mieluşel, mieluţ; mioriţă, mieluşică, mieluşea. baas [bo:s] s. (sud-african ist.) stăpâne (apelativ). baba fbaibs] s. (gastr.) savarină. babassu [.boiba'su:] s. (bot.) specie de palmier din Brazilia (Orbignya marţiană). babbie ['bsebi] s. (dial.) v. b a b y . babbitt1 f'baebît] (tebn.) I. s. babit, aliaj de antifricţiune. II. vb. tr. a stropi cu babit. babbitt metal [~ 'mctl] s. v. b a b b i t t (I). Babbitt2 s. (amer. Ut.) burtăverde. tipul omului (de afaceri) suficient (după personajul din romanul cu acelaşi titlu de Sinclair Lewis). Babbittism ['baebitiz^m] s. (amer.) filistinism. Babbittry ['baebitri] s.v. B a b b i 11 i s m. babble ['fcebl] I . vb. A. intr. 1. (despre copii) a ganguri, a ugui. 2. a bolborosi, a murmura. 3. a sporovăi, a flecari, a trăncăni. 4. a susura, a murmura. B. tr. 1. a murmura, aîngăima, a îngâna. 2. a dade gol; to ~ a secret a divulga un secret. C.refl. a se da de gol, a se trăda. II. s. 1. gângurit. uguit. 2. bolborosit, murmur. 3. sporovăială, flecăreală; mofturi, vorbe goale; he is full of ~ e un flecar, e un palavragiu. 4. murmur, susur. 5. (tel.) zgomot (pe linie). babblement ['bseblmant] s. 1. bolborosit, bolboroseală. 2. gângurit, uguit. babbler ['basbb1"] s. flecar, farfara, limbut, palavragiu. babbling ['basblirj] s. 1. sporovăială, flecăreală. 2. gângurit. babbly ['baebli] adj. vorbăreţ, guraliv, flecar. babe [beib] s. 1. (poetic) v. b a b y : ~o f love copil nelegitim; ~s and sucklings novici, oameni fără experienţă, ageamii, ţânci; ~s in the wood a) naivi, creduli, prostănaci; b) (înv.) oameni ţintuiţi la stâlpul infamiei; ~ unborn prune nevinovat. 2. (amer. si.) tipa bine. 3. (amer. si.) puiculiţă, puişor (folosit ca apelativ sau hipocoristic feminin). babei ['beibal] s. 1. Babel Babel; the Tower of Babel turnul Babel. 2. plan irealizabil, himeră, castel în Spania. 3. babilon. 4. babilonic; zăpăceala, harababură. încurcătură. 5. gălăgie, larmă, tevatură, tărăboi. babelism ['beibslizsm] s. 1. gălăgie, larmă. 2. vorbire confuză. babelize l'bcibolaiz] vb. tr. a zăpăci, a da peste cap. babesia [ b a'bi^b, -zis] s. (biol.) babesie (Babesia sp.). babesiasis [ibsebi'sabsis. -'zab-] s. (vet.) v. b a b e s i o s i s . babesiosis [b3ibi(:)zi'ousis] s. (vet.) babesioză. babified l'bcibifaid] adj. (fam.) copilăresc, naiv. babilonical [ibaebi'bniksl] adj. (înv.) strălucitor, somptuos, măreţ. babirusa [ba?bi'ru:sa, ba:-] s. (zool.) babirusa, specie de mistreţ din insulele Moluce (Babirussa babirussa). baboo |'ba:bu:] s. (anglo-indian) 1. (apelativ) domnule. 2. funcţionar indian care scrie în engleză; secretar; Baboo English limbă engleză stricată a funcţionarilor indieni. baboon [b?'bu:n, baVb-] s. 1. (zool.) babuin, pavian (Papio cynocepbalis). 2. (fig.) maimuţă, maimuţoi. baboonery [-ori] s. 1 . crescătorie de maimuţe. 2. (fig.) maimuţăreală, maimuţăreli. baboonish [-i/] adj. 1. de pavian, de maimuţă. 2. (fig.) de maimuţă, de maimuţoi; nătâng, prost. babouche [ba:'bu:/] s. papuc oriental. Babouvism [b9*bu:viz9inj s. (filoz.) babuvism, sistem socialist al lui Babcuf. baby f'beibi] I . s. 1. copil (mic), copilaş; prunc, sugaci, sugar; bebe, bebeluş; (fig.) a regular ~ un adevărat copil; the ~ of the family prâslea, mezinul; to play the ~ a face copilării; (fam.) to smell of the ~ a fi neserios; a face copilării; a fi copilăros; (amer.) iubită; (amer. si.) war ~ a ) copil (nelegitim) născut în timpul războiului; b) (jig.) recrut, răcan, boboc; c) (fig.) fruct al războiului, rezultat al războiului; (fam.) to carry / t o hold the ~ a) a fi legat de mâini şi de picioare, a nu avea libertate de acţiune; b) a avea o sarcină neplăcută; (fam.) to give smb. a ~ to hold a lega pe cineva de mâini şi de picioare; (sl.) to hiss the ~ a da un pahar pe gât; (înv.) to look babies in smb.'s eyes a se uita cu dragoste în ochii cuiva; to plead the ~ act a se sustrage de la o îndatorire, pretextând lipsa de experienţă. 2. pui (de animal). 3. (peior.) om copilăros, copil. 4. (te/m.) contragreutate. II. vb. tr. 1. a trata ca pe un copil. 2. a alinta, a dezrnierda, a mângâia; a îmbuna. baby beef [~ bi:f[ s. (amer.) 1 . viţel tânăr (între 12 şi 20 de luni). 2. carne de viţel tânăr. baby bonus [~ ibounas] ş. (canad.fam.) alocaţie pentru copil. baby boom [~ bu:m] s. creştere temporară a natalităţii. baby bottle [~ -botl] s. biberon. baby buggy [~ -bAgi] s.v. b a b y c a r r i a g e. baby car [~ ku:] s. microturism, automobil de mic litraj, autoturism pitic. baby carriage [~ ikasridz] s. cărucior de copil, landou. baby converter [~ k3niV9:t3r] s. (tebn.) convertizor mic. baby curl [~ ka:l] s. buclă mică, buclişoară. baby elephant [~ -clilbnt] s. pui de elefant. baby face [~ fcis] s. faţă de copil. baby farm [~ fc:m] s. creşă. baby farmer [~ ifu:ni3r] s. îngrijitoare de copil, dădacă, guvernantă (la creşă). baby farming [~ tfo:mig] s. îngrijire a copiilor (străini). baby grand (piano) [~ gramd (p'jrenou)] s. (muz.) pian de salon, pian cu coadă mică. babyhood ['bcibihud] s. 1. prima copilărie, pruncie. 2. (fam.) copii mici, plozi. baby house ['beibi haus] s. casă de păpuşi. babyish ['bcibii/] adj. copilăresc, copilăros, de copil; pueril, infantil; naiv. babyishness [-nis] s. copilărie; naivitate. babyism ['beibiizam] s. 1. pruncie, copilărie. 2. v. b a b y i s h n e s s . baby-like ['beibilaik] adj. de copil; copilăresc, copilăros. baby linen ['beibi -linin] s. scutece; rufe / albituri de copii. Babylon ['bsebibn] s. 1. Babilon. 2. (fig.) babilonic. Babylonian [-baebi'lounjan, -nbn] I. adj. 1. babilonic. 2. (fig.) uriaş, enorm. 3. (jig.) încâlcit, încurcat; alandala. II. s. 1. babilonian. 2. (înv.) astrolog. 3. (îuv.) papistaş, catolic. Babylonian willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie-pletoasă / -plângătoare (Salix babylonica). Babylonic [ibsbi'bnik] adj. 1. babilonic. 2. (fig.) v. B a b y I o n i a n (I, 3). 3. (fig.) somptuos, măreţ; exuberant. Babylonish [ibajbi'lounij] adj. v. B a b y l o n i c . baby moon ['beibi mu:n] s. (fa/u.) satelit artificial al Pământului. baby nursery [~ ina:s3ri] s. creşă. Baby of the House [~ av âa 'haus] s. (glumeţ) cel mai tânăr membru al Camerei Comunelor (sau al Camerei Lorzilor). baby pin [~ pin] s. ac de siguranţă. baby plane [~ plein] s. (av.) avionctă. baby play [~ piei] s. joc de copii. babyship ['bcibi/ip] J. v. b a b y h o o d . baby show ['beibi /ou] s. 1. concurs de copii mici (pentru premii de frumuseţe). 2. expoziţie pentru copii. baby-sit [~ sit] vb. intr. a supraveghea copilul pe timpul cât părinţii etc. sunt plecaţi (temporar) în oraş. baby-sitter ['bcibii sita1"] s. persoană angajată cu ora pentru a supravegbea copilul pe. timpul cât părinţii etc. lipsesc de acasă. baby talk [~ to:k] s. limbajul / vorbirea copiilor. baby-ţears 62 baby-tears [~ itioz] s. pl. (folosit şi ca sg.) (bot.) specie de plantă urzicătoare (Helxine soleiroîi). baby-tend [~ tend] vb. intr. v. b a b y - s i t, baby things [~ Oirjz] s. pl. mobilier, veselă şi trusou miniatural pentru păpuşi (jucării), bac [tack] s. bac, pod plutitor. bacca1 ['bseko] ş. (bot.) baca. bacca2 s. (pop.) tutun. baccalaureate [ibaska'biriit, -rtot] s. titlu de licenţiat. baccara(t) ['ba^kora:, --'-] s. (fr.) bacara, maca. baccate ['baskcit] adj. (bot.) bacifcr. bacchanal ['bffikan^l, -nasi] I. adj. dionisiac, bahic, de bacanală, de orgie; desfrânat. II. s. (om) chefliu, petrecăreţ. Bacchanalia [ibceko'nciljo, -lis] s. pl. 1. bacanale. 2. (sau bacchanalia) orgie, chef monstru; dezmăţ, desfrâu. bacchanalian [ibasks'neiljan] adj. v. b a c c h a n a l (I). Bacchant L'bzeksnt] I. adj. bahic. II. s. 1. bacantă. 2. bacchant femeie desfrânată, destrăbălată. Bacchante [bs'kasnti, ba'ka?nt] s. v. B a c c h a n t (II, 1). ■ bacchantic ['bs'ksentikj adj. v. b a c c h a n a l (I). bacchic ['bsekik] adj. 1. bahic, de beţie, de chef. 2. beat, cu chef. bacciferous [bsk'sifsras] adj. (bot.) v. baccate. baccy ['bseki] ş. prese, de ia t o b a c c o (fa/n.) mahorcă. bach [ban/] I . s. 1. prese, de la b a c h e l o r 1.2. (N.Z.) căsuţă de vară. II. vb. tr. to ~ it a) (amer. si.) a trăi independent; b) a duce o viaţă de burlac, a burlaci. bachelor1 ['bast/ato1-, -t/il-] s. 1. (ist.) cavaler. 2. celibatar, holtei, burlac, cavaler. bachelor2 s. aprox. licenţiat; ~ of arts licenţiat în litere sau alte discipline umaniste; ~ of science licenţiat în ştiinţe. bachelor chest [~ t/est] s. secreter, birouaş. bachelor girl [~ gs:l] s. celibatară. bachelorhood1 ['bast/dlshud, -t/il-] s. celibat; viaţă sau stare de celibatar, de holtei; burlăcic. bachelorhood2 s. aprox. licenţă. bachelor house ['beet/ate ihaus] s. bloc / construcţie / clădire pentru celibatari. bachelorism ['baetfatorizam, -t/il-] s. v. b a c h e l o r h o o d 1 . bachelor's buttons ['bzet/stoz 'bAtnz] s. pl. 1. butoni. 2. (bot.) piciorul-cocoşului (Ranunculus) ♦ to wear ~ a fi burlac, a fi neînsurat. bachelor's degree [~ diigri:] s. titlu de b a c h e l o r 3 , licenţă. bachelorship ['ban/ato/ip. -t/il-] v. b a c h e l o r h o o d 1 ,2 . bachelor's party [.baetjatoz ipuiti] s. petrecere de burlaci. bachelor's wife |~ waif] s. (fam.).soţie ideală (în concepţia unui burlac). baccilar [bo'sitor, 'ba?sitor] adj. v. b a c i 11 a r y. bacillary [ba'sitori, amer. 'bosMeri] adj. bacilar. bacillemia [ibassi'lhnjs, -mis] s. (med.) bacilemie, infecţie bacilară a sângelui. bacillicide [ba'silisaid] adj. (chim.) bactericid. bacilliform [bs'silirfoirm] adj. (biol.) baciliform, bacterifonn. bacillophcbia [bsisilou'foubto] s. (med.) bacilofobie, bacteriofobie. bacillus [ba'sibs], pl. bacilli [-lai] s. bacii. bacillus carrier |~ 'ka?rior] s. (med.) purtător de bacili. bacillus coli [~ 'koulai] s. (med.) colibacil. bacillus tetani [~ 'tetanai] s. (med.) bacilul tctanosului. back1 [bask] s. cadă mare; copaie, covată; hârdău. back 2 1 . s. 1. spate, spinare, dos; grumaz; cârcă; (pap.) ~ and belly cu totul; (pop.) to beat smb. ~ and belly abate măr pe cineva; (pop.) to keep smb. ~ and belly a întreţine pe cineva (dându-i îmbrăcăminte şi mâncare); small of the ~ şale; to have the ~ up a fi cu dosul în sus,a fi cu capsa pusă; to have a strong ~ a fi foarte rezistent; to break a horse's ~ a speti un cal: (fam.) to break smb.'s ~ c ) a frânge spatele cuiva; b) (fig.) a distruge, a ruina pe cineva; (fam.) not to have a shirt to one's ~ a fi sărac lipit (pământului), a nu avea nici cămaşă pe sine; to get / to put / to set one's ~ up a se zborşi, a se înfoia; to put one's ~into a lucra cu sârg la, a pune tot sufletul în; (prov.) scratch my ~an d I'll scratch yours o mână spală pe alta; (cu.prepoziţii) to lean one's ~against a se sprijini de, a se rezema de; with one's ~ against the wall la strâmtoare; încolţit; at his ~ în spatele lui; to be at smb.'s ~ a fi în spatele cuiva, a sprijini pe cineva; (fig.) behind the ~ of în spatele / în absenţa (cuiva); on / upon the ~ of a) apăsând, împovărând; b) în spatele, pe grumazul: (fig. fam.) to be on smb.'s ~ a se ţine scai de cineva, a nu lăsa în pace pe cineva; to be / to lie on one's ~ a fi bolnav, a sta în pat; (fig.) to be cast on one's ~ a suferi o înfrângere; (jig.) to carry smb. on one's ~ a avea pe cineva pe cap; to fall on one's ~ a cădea pc spate; to lay smb. on his ~ a culca pe cineva la pământ; to turn one's ~on / upon smb. a întoarce cuiva spatele; (fig.) to clap a writ upon smb.'s ~ a intenta un proces cuiva, a da pc cineva în judecată. 2. parte din spate, dos, parte dindărăt; parte inversă / opusă, revers; parte de jos; ~ of the leg partea dindărăt a gambei; (mar.) ~o f a ship chila unui vas; ~ of the tongue dosul limbii; to be at the ~ of a) a fi în spatele sau în fundul (cu gen.) b) (fig.) a fi cauza ascunsă a unui lucru; at the ~ of the house în spatele casei; to get to the ~ of smth. a ajunge la miezul unei chestiuni, a înţelege esenţa unui lucru. 3. fund; fundal; versantul opus (al muntelui, al dealului); ~of the stage culise. 4. (fig.) fund, străfund; tainiţă, ascunziş; at the ~ of one's mind a) în subconştient; b) în străfundul sufletului; în sinea sa. 5. spetează, spătar. 6. cotor (de carte). 7. muchie / talpă a toporului. 8. creastă (de val, de deal). 9. (mine) tavan al unei lucrări miniere. 10. (sport) fundaş, bec. 11. (jig.) sprijin, spate; (înv.jig:) ~ and edge tot, complet; to be at one's own ~ a fi la capătul puterilor / resurselor. II. adv. 1. (spaţial) înapoi, îndărăt, în spate; to move /to step ~ a da înapoi, a merge înapoi; ~ and forth a) înainte şi înapoi, de colo până colo; b) în fel şi chip, în toate felurile; tot timpul; ~ from the road mai Ia o parte de drum; ~o f / from îndărătul (cu gen.); to take ~ a ) a lua înapoi; b) a retracta, a dezice, a retrage; (mil.) ~ to your ranks Ia loc (fuga) rnarşî; ~a g ain încă o dată; (fam.) atthe~o'beyon d la marna dracului, la naiba-n praznic, unde şi-a dus mutu iapa, unde şi-a înţărcat dracul copiii. 2. (temporal) mai înainte, în urmă, mai devreme; înainte vreme, demult, odinioară; seventy years ~cu şaptezeci de ani în urmă, acum şaptezeci de ani; for years ~ demult, cu mulţi ani în urmă; ~ in 1940 în (anul) 1940. 3. înapoi, din nou; to go ~ to one's native place a se întoarce la locul natal. 4. ascuns; to keep ~ the truth a ascunde adevărul. III. adj. 1. ultim, din urmă, dindărăt, dosnic; îndepărtat; posterior. 2. vechi; retrospectiv. 3. înapoiat, retrograd, necvoluat. IV. vb. A. tr. 1. (şi to ~up ) a da sprijin (cuiva), a sluji ca sprijin (cuiva), a sprijini, a susţine, a întări (moral sau material); (fig.) a întări; to ~ an anchor a împerechea o ancoră. 2. a încăleca. 3. a servi drept căptuşeală (cu dat.); a pune căptuşeală la, a căptuşi. 4. (amer.) a duce, a purta în cârcă. 5. (corn.) a andosa, a gira. 6. a paria pe (la curse); (jig.) to ~ the wrong horse a face o alegere proastă, a se înşela, a face o socoteală greşită. 7. a da înapoi; to ~ water / the oars a) a vâsli în sens invers (frânând mişcarea de înaintare a bărcii); b) (amer. fam.) a retracta (ceva); (fig.) a da înapoi, a bate în retragere. B. intr. 1. a se mişca / a merge înapoi, a da îndărăt; to ~ into the garage (auto) a intra în garaj cu spatele, în marşarier. 2. (mar., despre vânt) a schimba direcţia; to ~ and fiii a) (mar.) a naviga în voltă; a masca şi a umple; b) (amer. fam.) a umbla în două luntre; a sta pe / la gânduri, a şovăi, a ezita. 3. to ~ down (from) (fig.) a da înapoi, a bate în retragere; a abandona; to ~ off a se da bătut, a se retrage; a renunţa, a abandona, to ~ on / upon a se mărgini cu, a se învecina cu; to ~ out (of) a se eschiva (de la), a se sustrage (de Ia); to ~ out (auto) a ieşi (din garaj) cu spatele, în marşarier; to ~ u p a car a merge (cu maşina) în marşarier / cu spatele, a da maşina înapoi. backache ['baekeik] s. durere / junghi în spate, durere de şale / de rinichi. back action [~ 'ask/pn] s. (telm.) 1. mers înapoi. 2. acţiune inversă. back-alley [~ 'arii] I . s. (amer.) stradelă lăturalnică. II. adj. (amer.) 1. dosnic, lăturalnic. 2. sordid. 3. dubios, îndoielnic. back angle [~ 'asrjgl] s. (geol.) unghi de aşezare. back areas [~ 'sorbz] s. pl. (mii.) spatele frontului. back axle [~ 'seksl] s. (telm.) ax / osie din spate; punte din spate. back balance [~ 'batons] s. (telm.) contragreutate. backbasket [~ rba:skit] s. coş, coşniţă (mai ales pentru spate). back bench [~ 'bent/] s. (pol.) rând / banchetă din spate în Camera Comunelor. backbencher [~ 'bcnt/sr] s. (pol.) membru al Camerei Comunelor care sade în ultimele bănci, parlamentar neimportant. backbend ['bsekbend] s. (gimnastică) pod. backbit [~ bit] past de la b a c k b i t e. backbite ['baekbsit], past backbit Kbit], part. trec. backbitten [--bitn] vb. tr. şi intr. a vorbi de rău (în spate), a calomnia, a ponegri, a cleveti, a bârfi, a defăima. backbiter [~ibaitar] s. calomniator, bârfitor, clevetitor. backbiting [~ibaitin] s. bârfirc, defăimare, clevetire, calomniere. backbitten [~ibitn] part. trec. de la b a c k b i t e . backblocker [~ibbkar] s. (austr.fam.) locuitor din fundul provinciei. back blocks [~ 'bloks] ş. pl. (austr.fam.) localitate îndepărtată de căile de comunicaţie, fundătură. back blow [~ blou] s. (/nil.) recul (al unei arme de foc). backboard [~bo:d] s. 1. spetează de lemn (la barcă saw căruţă). 2. (înv.) scândură pentru îndreptat spatele. backbone [~boun] s. 1. coloană vertebrală, şira spinării; (Jig.) to the ~ până în măduva oaselor, complet, până la capăt; în toate cele; sadea. 2. (jig.) tărie de caracter, hotărâre, fermitate; he lacks / wants ~ îi lipseşte tăria de caracter, n-arc şira spinării. 3. (jig.) coloană vertebrală; sprijin; temelie; the affair wants more ~ chestiunea trebuie sprijinită mai serios. 4. cotorul cărţii. 5. (ferov.) magistrală, calc ferată principală. 6. (mar.) nervul tendei. backboned [-d] adv. cu şira spinării. backbone road ['bsekboun 'roud] s. arteră magistrală. back brake ['bask breik] s. 1. (bot.) spinarea-lupului (Athyriumfilix-femina). 2. (mine) frână a tobei troliului de lăcărit. backbreaking [~.breikirj] adj. extenuant, istovitor, epuizant, care te deşală. back-cap [~ ksep] vb. tr. (şl.) a nu da un ban pe, a deprecia. back-cast [~ ka:st] adj. aruncat înapoi. back chat [~ t/set] s. v. b a c k t a 1 k. back cloth [~ kbO] s. 1. (text.) ţesătură de fond. 2. (teatru) decor din fund, fundal. 3. ecran (pentru cinematograf, proiecţie etc.). back coat [~ kout] s. (constr.) prima tencuirc, primul grund (de tencuială). back-concession [~ koiiise/on] adj. (canad.) necioplit, needucat; care a crescut departe de lumea civilizată. back concessions [-z] s. pl. (canad.) 1. ţară, zonă rurală. 2. fund de ţară, regiune îndepărtată (de zonele dens populate). back contact [~ 'kantxkt] s. (electr.) contact de repaus. back country [~ 'kAntri] s. (mai ales amer.) hinterland. back-country district [~ .~ 'distrikt] s. (amer.) ţinut îndepărtat. back coupling [~ -kAplin] s. (electr.) reacţie; cuplaj de reacţie. backcourt [~ko:tj s. 1- (baschet) zonă de apărare. 2. (tenis) fundul terenului. backeross [~kros] (biol.) I . vb. tr. a încrucişa un hibrid (din prima generaţie) cu unul dintre părinţi. II. s. back-cross. back current [~ 'kArpnt] s. curent invers; curent potrivnic. back digger [~ 'digor] s. (telm.) excavator cu cupă întoarsă. back discharge [~ dis't/a;d3] s. (telm.) descărcare inversă. 63 backwater back part [~ pa:t] ş. parte din spate / posterioară. backdoor [~ 'do:'] l.s. 1. uşă din dos / din spate, intrare dosnică. 2. (vulg.) şezut. II. adj. back pay [~ pci] s. (amer.) datorie, restanţă (de salariu). tainic, de culise. back-pedal [~ ipcdsl] vb. intr. 1. a se feri de adversar printr-o retragere rapidă (la box). backdown [~daun] s. retragere; renunţare. back draught [~ dra:ft] s. (tehn.) 1. mers înapoi, marşarier (al unui motor). 2. tiraj 2. a frâna din pedale (pe bicicletă etc.). 3. (jig.) a da înapoi, a renunţa. invers. back pressure [~ prcJV] s. (tehn.) contrapresiune; recul; presiune inversă. backrest [~rest] s. spătar, rezemătoare. backdrop [~dnp] ş. (amer.) 1 . cortină din fundalul scenei. 2. (jig.) fundal, cadru. back road [~ roud] s. drum lăturalnic. back drill [~ dril] s. burghiu cu clichet, boraci. back-dune [~ dju:n] s. (geol.) arierdună. back room [~ ru(:)m] s. cameră din fund. backroom boys [~ boiz] s. pl. (glumeţ) colectiv de cercetători, ingineri şi tehnicieni backed [baskt] adj. (în cuvinte compuse păstrând sensurile lui b a c k I, 1, 2, 3,5); care lucrează în strict anonimat la realizarea unei invenţii, unui prototip etc. broadly ~ spătos, lat în spate. back saw [~ 'ss:] s. (tehn.) ferăstrău cu coadă; joagăr; beschie. back elevation ['bask -eli'vei/^nj s. faţadă posterioară, faţadă spre curte. ■ backscattering [~iskast3rirj] s. (chim.) rctroîmprăştiere. back end [~ 'end] s. 1. ultima parte; at the ~ of the week la sfârşitul săptămânii. 2. (fam.) sfârşit de toamnă. 3. (mar.) cameră de ardere, cutie de foc. backscene [~si:n] s. (teatru) parte din fund a scenei. back seat [~ si:t] s. loc în spate / în fund; (auto) scaun din spate; (j?g.) to take a ~ a back entrance [~ 'entr^ns] s. intrare / uşă din dos; intrare de serviciu. ocupa un loc modest; a rămâne pe planul al doilea. back entry [~ 'entri] s. (mine) galerie de aeraj. backset [~set] I. vb. tr. (amer.) a ara din nou (toamna). II. s. pas înapoi, dare înapoi; backer ['baska1"] s. 1. susţinător, sprijinitor; adept, partizan. 2. parior, persoană care ezitare, şovăire. pune pariuri. 3. (corn.) andosant, girant. back settlement [~ 'setlmontj s, 1. (amer.) aşezare îndepărtată. 2. (fam.) cameră şau backer brick [~ 'brik] s. cărămidă de umplutură. casă din fund. back face ['baak feis] s. faţadă posterioară; perete din dos. backsheesh, backshish ['baek/i:/] s. v. b a k s h e e s h . backfall [~fo:l] s. 1. cădere pe spate, răsturnare (în lupta). 2. înclinare, pantă. backfield [~fi:ld] s. (folosit şi ca pl.) (s[x>rt) (jucători din) apărare, fundaşi. back shop ['bask Jbp] s. atelier de reparaţii (într-un depou). backshore [~/o:r] s. (geol.) aricrplajă, plajă uscată. backfill [~fil] I. vb. tr. a astupa (cu pământ etc.). II. s. (constr.) rambleu. backfill compactor [—>kom'paskt3r] s. (tehn.) utilaj pentru compactarea ramblcelor. backside [~said,'--] s. 1. parte din spate / din dos; spate. 2. dos, şezut. backsight ['bask'sait] s. 1. (mil.) înălţător (la o armă). 2. (geod.) VuĂ inversă. back filler [~ ifibr] s. (constr.) excavator cu lingură trasă; maşină de astupat. r backsight bed [~ bed] s. (mil.) baza înălţătorului. backfire [~ifaia ] s. 1 . (amer.) contra-foc (incendiu pus pentru a preîntâmpina un incendiu natural care ar putea cuprinde întreaga pădure). 2. (auto.) rateu; retur de flacără. back slang [~ 'slasn] s. jargou în care cuvintele sunt rostite pe dos (de exemplu "gip" 3. (electr.) aprindere inversa. = "pig"). backfisch [~fi/] ş. (germ.) adolescentă, fetişcană, codană. backslide [~'slaid],past. backslid [~ 'slid],part. trec. backslidden [~ slidn] şi backslid, backflash [~flas/] s. (tehn.) explozie în carburator. vb. intr. 1. a face apostazie, a se lepăda de credinţă. 2. a recădea / a aluneca din nou back-flow [~ 'flou] 1. s. curgere în sens invers; curent invers. 2. (chim.) reflux. (într-un păcat / viciu etc.). back-folding [~ .fouldirj] adj. (tehn.) rabatabil. backslider [~'slaider] s. renegat, apostat. back formation [~ fo:'mci/pn] s. (lingv.) derivare regresivă. back slope [~ sloup] s. (geol.) contrapantă. back friend [~ frend] s. (înv.) prieten fals. backsloper [~ 'slouper] s. (constr.) şablon pentru formarea taluzului. backgammon [~ 'gasman, '->--] I . s. (joc de) table. II. vb. tr. a face marţ. back slum [~ sUm] s. (si.) 1. uşă din spate; cameră din fund; cameră dosnică. 2 . speluncă. back gear [~ gi3r] s. (tehn.) angrenaj intermediar. background (~ graund] s. 1. fund; fond, cadru (în pictură); decor, fundal, planul din back spring [~ sprirj] s. (tehn.) arc de rapel. fund al scenei (la teatru); spaţiul dindărăt, terenul din fund; to drive / to throw into backstab ['baskstasb] vb. tr. (fig.) a lovi pe cineva pe la spate; a discredita. the ~ , to put in the ~, to relegate to the ~ a împinge pe ultimul plan: to melt into the backstage [~stcid3] I . adv. 1. în culise. 2. în partea din fund a scenei. II. adj. din culise, ~ a sc contopi cu fondul; to recede into the ~ a se retrage pe ultimul plan; (fig.) to keep de culise. in the ~ a se ţine în umbră. 2. ambianţă, atmosferă. 3. bază, fundament, formaţie, backstairs ['bask'steaz,'--] s. 1. scară din dos / de serviciu. 2. (jig.) (şi ~ criticism) cunoştinţe; he has a fine ~ are o bază serioasă / o formaţie aleasă / cunoştinţe temeinice. uneltiri, sforării, maşinaţii de culise. backstairs influence [~ 'influans] s. influenţă secretă. 4. premisă, origine; provenienţă. 5. (Ut.,fii.)condiţii (sociale, istorice etc.), mediu. 6. loc retras / obscur / îndepărtat. 7. pregătire, calificare. 8 . (muz.) acompaniament muzical. backstay ['baskstei] s. 1. (mar.) pataraţină (manevră fixă care întăreşte, lateral şi spre pupa, arborele gahier şi arboretul). 2. (auto) tirant. background noise [~ 'noiz] s. (te/e.) zgomot de fond. backsteam [~sti:m] s. (tehn.) abur de contrapresiune; contraabur. back guy [~ gai] s. (tehn.) cablu de înapoiere, cablu de readucere. backhand [~heend] s. 1. dosul palmei. 2 . lovitură cu dosul palmei. 3. (la tenis) revers. backstitch [~stit/] ş. (text.) ochi pe dosul tricotului. back stream [~ stri:m] s. curent invers; curent contrar. 4. scriere aplecată spre stânga. back street [~ stri:t] s. stradă dosnică. backhanded [~ihasndid] adj. 1. cu dosul palmei (în direcţia loviturii). 2. (despre complimente) cu dublu înţeles, cu două sensuri, cu semnificaţie dublă. 3. nesincer; sarcastic. backstroke [~ strouk] ş. 1. lovitură indirectă; lovitură eu dosul mâinii. 2. (sport) mişcare întoarsă a braţelor (la înot); înot pe spate. 3. (tehn.) mers înapoi; recul; contralovitură. 4. (despre scris) înclinat spre stânga, răsturnat. 5. stângaci. back haul [~ ho:l] s. (ferov.) încărcătură de înapoiere (Ia trenuri). backsword [~so:d] s. 1. (înv.) sabie cu un tăiş; paloş. 2. baston (pentru exerciţii de backhead [~hed] s. (anat.) ceafa. scrimă). 3. duelist. backhouse [~haus]s. 1. casă din fund; clădire dosnică. 2. (amer. fam.) toaletă, closet. back talk [~ to:k] s. (fam.) răspuns obraznic / necuviincios, replică brutală; to give backing ['baekin] s. 1. sprijin(ire), suport; ajutor; sprijinitor, partizan. 2. (constr.) smb. ~ a răspunde cuiva obraznic. rambleiere, punere a fundaţiei; zidărie de umplutură. 3. intrare din dos, intrare de serviciu. backtrack [~trask] (amer.) vb. intr. 1. a reveni (într-un loc) pe aceeaşi rută, a se întoarce 4. mişcare opusă celei a acelor de ceasornic. 5. retragere, dare înapoi. 6. căptuşeală; pe acelaşi drum. 2. a se retrage (dintr-un post, dintr-o afacere). 3. a adopta o strategie întăritură. 7. (av., niar.) rotirea direcţiei vântului în sens invers acelor ceasornicului. opusă, a urma o politică opusă. 8. (muz.) acompaniament. <* (amer.) ~ and filling şovăire, ezitare. back-trail [~ treil] (canad.) I . s. cale / drum de înapoiere; calc întoarsă; to take no ~ a) a refuza să se întoarcă; b) a nu se da bătut, a nu ceda. II. vb. tr. a urmări (pe cineva), backing metal [~ 'nietl] s. (tehn.) metal de dublare. a merge pe urmele (cuiva). backing storage [~ 'sto:Arid3] s. (aittom.) memorie suplimentară. backup [~iAp] (tehn.) I. s. 1. agregat de rezervă (folosit în cazul când agregatul principal backiron ['baskiaian] ş. cuţit dublu de rindea. back issue [~ 'isju:] s. v. b a c k n u m b e r. nu funcţionează). 2. păstrarea în rezervă a unui agregat-duhlură pentru eventuala înlocuire a agregatului principal. II. adj. ~ d evice/ machine agregat-dublură, agregat de rezervă. back land [~ lasnd] s. 1. (mil.) spatele frontului. 2. (geol.) hinterland. back lash backlash [~ lae/J I. s. 1. (tehn.) cursă moartă; mers în gol; joc; luft; ecartament; back vision ['bask ivi3sn] ş. (top.) vizare inversă / indirectă / înapoi. spaţiu; rost. 2. (av.) lunecare a elicei. 3. (electr.) curent invers de grilă. II. vb. intr. (amer.) back volume [~ voljum] ş. volum apărut mai înainte. 1. a provoca o reacţie negativă. 2. a întoarce o lovitură. back vowel [~ ivau^l] s. (fon.) vocală posterioară; vocală guturală. back leg [~ leg] ş. 1. picior din spate. 2. (constr.) contrafişă, consolă. backward ['baskwad] I. adv. (mai ales amer.) 1 . îndărăt, înapoi, în spate. 2. invers, în backless ['-lis] adj. fără spetează. direcţie opusă; de-a-ndoaselea. 3 . de-a-nd aratele a. 4 . pe spate. 5. spre mai rău. II. adj. 1. (despre circulaţie) invers. 2. îndreptat înapoi. 3. înapoiat, întârziat, retrograd; leneş; backlins ['basklinz] adv. (scoţ.) îndărăt, înapoi. ~ children copii înapoiaţi. 4. întârziat. 5. (rar) trecut. 6. tărăgănător. 7. fără tragere de back list ['bsek list] s. catalog de cărţi apărute mai de mult, dar încă în vânzare. backlog [~bg] s. 1. rezervă, rămăşiţă, rest (de mărfuri, materiale etc.). 2. (mai ales inimă. 8. sfios, timid, ruşinos. <■ to be ~ in one's duty a-şi neglija îndatoririle. amer.) butuc gros în vatră (care întreţine focul). backward flow [~ 'flou] s. (chim.) contracurent. backwardness ['baskwadnis] s. 1. rămânere în urmă, întârziere. 2. creştere înceată. back lot [~ Iot] s. (cin.) teren aflat în posesia unui studio (pentru filmări de exterior). r 3. lipsă de progres; înapoiere. 4. silă, aversiune. 5. sfială. back matter [~ imaste ] s. (poligr.) aparat critic. backmost fbzekmoust] adj. cel (mai) din urmă / din spate / din fund, ultimul. backwards ['baskwadz] adv. v. b a c k w a r d (I). back motion ['bask -mou/pn] s. mişcare retrogradă, în sens invers. backwash ['baskwD/] s. 1. apă aruncată de elicea unui vas sau de o vâslă. 2. contracurent 1 back number [~ 'nAmba "] s. 1. număr vechi (de ziar, de revistă etc.). 2. (fam.) (om) (de apă); spălare în contracurent. 3. curent provocat de mişcarea unui corp în apă. 4. (fig.) senzaţie, fierbere, rumoare, agitaţie. retrograd, (om) înapoiat; om de modă veche. 3. (fam.) metodă învechită. back nut [~ nAt] s. (tehn.) contrapiuliţă. backwater ['baskiWD:t3r] s. 1. golf de râu; braţ mort; apă îndiguită; răstoacă; apă stătătoare; (hidr.) remuu. 2. apă aruncată de elice, roţi, vâsle etc.; (mar.) siaj. 3. curent backpage [~peid3] s. pagină a doua; contrapagină; pagină cu soţ; verso. backwoods 64 contrariu; flux. 4. (fig.) stagnare; to live in a ~ a duce o viaţă retrasă. 5.v. b a c k w a s h (1). 6. regiune sau zonă înapoiată. backwoods ['badcwudz] I . s. pl. 1. desiş de pădure. 2. pădure seculară. 3. regiune înapoiată, nedezvoltată sa» îndepărtată. II. adj. 1. depărtat; situat într-un ţinut împădurit / nedefrişat. 2. (fig.) simplu; aspru; grosolan. backwoodsman [-msnj.pl. backwoodsmen [-man] s. 1. colonist din pădurile seculare ale Americii. 2. persoană grosolană, bădăran. 3. (in Anglia) pair care nu ia (decât arareori) parte la lucrările Camerei Lorzilor. backwort ]'ba;kwo:t] s. (bot.) tătăneasă (Symphytum officinale). backwound [rbaekwu:nd] vb. tr. (rar) 1. a răni la spate. 2. (fig.) a calomnia, a bârfi. backy [te k i] s. v. b a c e y . bacon ['beiton, -krjl s. 1. bacon; slănină; ~ and eggs ochiuri cu slănină. 2. răsplată, câştig, premiu; chilipir. -0" (fam.) to save one's ~ a scăpa tea f ăr/ nevătămat, a-şi salva pielea; (si.) to bring home one's / the ~ a) a obţine un succes; a lua potul; b) a câştiga banii necesari existenţei; c) (fig.) a face reţetă. bacon beetle [~ 'bhtîj s. (entom.) gărgăriţă-dc-slănină (Dermestes). baconer ['beikn3r] s. porc (gras). bacon-faced ]'beik.?n feist] adj. cu faţa rotundă (ca o lună plină). Baconian [bci'kounibn, to'k-1 (filoz.) I. adj. baconian. al lui (Francis) Bacon. II. s. 1. adept al filozofiei lui Bacon. 2. aaVpt al teoriei potrivit căreia autorul operelor lui Shakespeare ar fi, de fapt, Bacon. Baconism f'beik'niz^m] s. (filoz.) filozofia lui (Francis) Bacon. Baconist ['bcikanist] s.v. B a c o n i a n (II). bacony ['bcikonij adj. unsuros, slăninos. bacteria [bask'tiorio] pl. de la b a c t e r i u m. bacteria bed [~ bed] s. (biol.) biofiltru, filtru biologic, pat bacterian. bacteremia [ibsekta'riunja, -mia] s. (biol.) bacteriemie. bacterial culture [bask'tiarial' 'kAltJV] s: cultură de bacterii. bacterial warfare [~ 'wo:fsor] s. război bacteriologic. bactericidal [bsekitisri'saidl] adj. bactericid. bactericide [bzek'tiorisaid] s. bactericid. bacterioform [bajk'tioriofem] adj. bactcriform. bacteriological [bask.tiarici'bdsiksl] adj. bacteriologic, bacterian. bacteriologist [beekitiori'olodsist] s. bactcriolog. bacteriology [bask.tiari'otadsi] s. bacteriologic. bacteriolysis [bask.tisri'olisis] s. (med.) bacterioliză. bacteriophage [bEek'ti3rioufeid3J s. (hiol.) bacteriofag. bacterioscopy ]ba;kitrariousk3pi] s. bacterioscopie. bacteriosis [bxk.tisri'ousis] s. (med.) bacterioză. bacteriostasis [bskitisrionsteisis] s. (biol.) bacteriostază. bacteriostat [bask'tiorioustait] s. (biol.) (agent) bacteriostatic. bacteriostatic [bask.tisrion'staetik] adj. (hiol.) bacteriostatic. bacterium [bask'tiariamj, pl. bacteria [-ria] s, bacterie. bacterize ['bfekteraiz] vb. tr. (chim., med.) a supune acţiunii bacteriilor. bacteroid ['bajktaroid] s. (biol.) bactcroid. baculiform [bs'kjmlifam, 'baskju-] adj. (biol.) baciliform. baculine ['bgekjulain, -lin] adj. (glumeţ) de joardă, de nuia, de retevei; ~ argument argument contondent / cu nuiaua. bad1 [baxi], comp. worse [wa:s], superi, worst [wa:st] I. adj. 1. rău, prost, de calitate proastă, inferior, fără valoare; ~ food mâncare proastă, insuficientă; to come back / to turn up again like a ~ penny / halfpenny / shilling (despre obiecte sau animale) a se întoarce la stăpân împotriva voinţei acestuia; (despre oameni) a-i veni din nou pe cap; (/ant.) not half ~ nu c rău (deloc); (prov.) nothing so ~ as not to be good for smth. nu e rău fără bine; ~ is the best nu se întrezăreşte nimic bun. 2. rău, răutăcios, răuvoitor. 3. stricat, alterat; defect; fals; nccorcct; defectuos; ~ apple măr stricat. 4. dăunător, neprielnic, defavorabil, vătămător, nesănătos, periculos, nociv, care face rău; beer's ~ for you berea nu-ţi face bine. 5. nenorocit, trist. 6 tare, mare, serios, grav, grozav, zdravăn; he has a ~ cold a răcit zdravăn, c răcit cobză. 7. neplăcut, dezagreabil, supărător; ~ taste gust neplăcut. 8. corupt, depravat, destrăbălat, vicios, imoral, pervers, păcătos. 9. rău, bolnav; to feel ~ a se simţi rău. 10. nepotrivit, neadecvat, greşit, inutil; nefavorabil, defavorabil; a ~ outlook o concepţie greşită, o vedere greşită; it's ~ weather for the journey nu e o vreme prielnică pentru călătorie. 11. sever, aspru, crunt, cumplit. 12. (despre o lege etc.) nedrept, strâmb. ♦ as ~ as ~ can be cum nu se poate mai rău; from ~ to worse din ce în ce mai rău, din rău în mai rău, din lac în puţ; he is too ~ a) merge prea departe; b) e incorigibil; to be ~ in smb.'s ~ books a nu fi văzut cu ochi buni de cineva; too ~ foarte rău, păcat. II. s. 1. rău. 2. the ~ cei răi; the good and the ~ cei buni şi cei răi. 3. stare, condiţie proastă; to go to the ~ a) a se duce de râpă, a se prăpădi; b) a sc abate de la calea adevărului. -v- to the ~ în pierdere, dator. badJ past de ia b i d (I). bad blood ['ba:d bUd] s. (/ant.) ostilitate, animozitate. bad character [~ 'ka;riktorJ s. (/ant.) v. b a d e g g. bad debt [~ 'det] s. datorie fără speranţă de a fi plătită. baddie ['baidi] s. (amer. si.) răufăcător, ticălos (mai ales personaj negativ în filme etc.). baddish [ta d if] adj. nu tocmai bun; răutăcios. bade [beid, ba:d] past de Ia b i d (I). bad earth ['ba;d 'o:0] s. (electr.) punere Ia pământ defectuoasă. bad egg [~ 'eg] s. (fam.) soi rău, om de nimic / lipsit de caracter / josnic; hoţ. bad fairy [~ 'fssri] s. geniu rău; pl. iele. bad form [~ 'fo:m] s. lipsă de maniere / de uzanţă. badge [ba:d3] I. s. 1. semn distinctiv, însemn; marcă; cocardă; emblemă; insignă; (mar. si.) to put up a ~ a fi avansat în grad. 2. simbol, semn. II. vb. tr. 1. a însemna, a marca, a pune semn pe; all ~ d with Wood mânjit peste tot cu sânge. 2. (în vopsitorie) a vopsi, a da o faţă (cu dat.). badge bandit [~ ibamdit] s. (amer. si.) poliţist motorizat. badger ['baxl33r] I. s. 1. (tool.) bursuc, viezure (Meles meles) (Taxidea taxus din America de Nord); to draw the ~a) a sili bursucul să iasă din vizuină; b) (fig.) a sili pe cineva să-şi dea cărţile pe faţă. 2. pensulă, pămătuf sau bidinea din păr de bursuc. 3. v. b a d g e r g a m e. -O- to overdraw one's ~ a depăşi creditul. II. vb. tr. a plictisi, a necăji, a bate capul (cuiva), a bate la cap; a nu lăsa în pace. badger baiting [~ 'beitirj] s. vânătoare de bursuci. badger dog [~ dog] s. cotei, baset. badger drawing [~ ' d rain] s.v. b a d g e r b a i t i n g . badger fly [~ flail s. muscă artificială (pentru pescuit). badger game [~ geim] s. (amer. si.) the ~ metodă de şantaj prin care o femeie, asociată a santajistului, caută să atragă un bărbat pentru ca la momentul oportun să apară santajistul. Badger State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Wisconsin. bad-hat ['basd 'hzet] s. (amer. si.) v. b a d e g g. badinage ]'ba:dinii:3,.-'- - si pronunţia franceză] (fr.) I. s. glume, şuguit; tachinărie. II. vb. intr. a glumi, a şugui. badlands [tad'lamdzl s. pl. (amer.) regiuni nefertile; (prin extensie) terenuri degradate. bad lot [~ lot] s. v. b a d e g g. badly ['bsedli], comp. worse [wa:s],superi, worst [ws:st] adv. 1. rău, prost,defectuos, imperfect; it has been ~ done a fost făcut prost; to be ~ off a-i merge foarte prost; a fi la strâmtoare. 2. foarte mult, în mare măsură; I want the book ~ am mare nevoie de carte; ~ wounded grav rănit. badminton ['badminton] s. 1. (sport) badminton 2. băutură răcoritoare constând dintr-un amestec de vin roşu, sifon, zeamă de castravete, zahăr şi aromate. bad man ['ba;d 'mam] s. 1. bătăuş. 2. om în stare de orice. 3. (canad. sport) hocheist care joacă dur şi ncrcgulamentar. ■ bad name [~ 'neim] s. nume rău, reputaţie proastă. badness ['basdnis] s. 1. proastă calitate. 2. stare rea / proastă. 3. caracter dăunător / vătămător / păgubitor. 4. (rar) răutate. bad-tempered ['bad 'tempsd] adj. iritabil, irascibil, ţâfnos. bad time [~ 'taim] s. perioadă dificilă; (grea) încercare; situaţie neplăcută. baff [bajf] I. vb. mir. a lovi cu crosa pământul (ia jocul de golf). II. s. lovitură în pământ (la jocul de golf). baffle ['ba^fl] I. vb. A. tr. 1. a dejuca, a răsturna, a da peste cap (socoteli, planuri); a zădărnici, a împiedica; a înşela; to ~ pursuit a face urmărirea imposibilă. 2. a deconcerta, a zăpăci; a face de ruşine / de ocară, a ruşina. 3. a abate (cursul). ♦ to ~ all description a fi de nedescris; a întrece orice închipuire. B. intr. a se strădui zadarnic. II. s. 1. necaz,' şicană. 2. (tehn.) şicană; ecran; deflector; tobă de eşapament, amortizor de zgomot. baffle-board ['~ to:d] s. 1. perete despărţitor. 2. v. b a f f l e c h a m b e r . 3 . (tehn.) deflector. baffle chamber [~ itjeimbar] s. (tehn.) cameră de amortizare; cameră cu şicane. baffle paint [~ pcint] s. vopsire de camuflare, zugrăveală de camuflare. baffle plate [~ plcit] s. (tehn.) perete despărţitor; şicană; deflector. baffler ['badly] s. 1. (tehn.) amortizor, tobă de eşapament. 2. persoană care zădărniceşte (iot plan etc.); şicanator. 3. (tehn.) deflector. 4. regulator de debit. 5. (la instalaţii de ardere) altar de focar. baffle wall ['basfi wr>:l] s. v. b a f f l e b o a r d (l). baffling ['badlinl adj. înşelător etc. (v. b a f f 1 c I); (despre vânt) schimbător, nefavorabil, neprielnic. baffy ['basfi] s. crosă (la golf). bag [ba;g] I. s. 1. sac; săculeţ; traistă; tolbă; raniţă; (fig. fain.) in the bottom of the ~ ca ultimă resursă, ca ultim expedient; (fam.) he is a ~ of bones e numai piele şi oase / numai oase înşirate; (fam.) a ~ of news o tolbă de noutăţi; (fam.) the whole ~ of tricks toate trucurile / şiretlicurile; (fig.) to give s m b . the ~ to hold a lăsa toată greutatea sau răspunderea în scama cuiva; a lăsa pe cineva să se descurce singur; (amer. fam.) in the ~ în buzunar, treaba e ca şi făcută; (fig.) to let the cat out of the ~ a-l lua gura pe dinainte, a dezvălui un secret; (fig. amer.) to set smb.'s ~ for a cocheta cu, a flirta cu (mai afes în politică); ~and baggage cu căţel şi cu purcel, cu tot calabalâcul. 2. valiză; geantă; poşetă. 3. pungă; boccea; to bear / to carry the ~ a dispune de bani, a mânui banii; a fi stăpân pe situaţie. 4. tolbă (de vânătoare), vânat; to make a ~ a împuşca mult vânat. 5. cartuşieră. 6. balon. 7. capsulă. 8. (geol.) cupolă (de gaze), pungă (gaziferă). 9. pl. pungi (la ochi). 10.pl. (si pair of ~s ) (fam.) pantaloni, nădragi. 11. uger. 12.pl. bogăţie. 13. valiză diplomatică. 14. (amer. si.) prostituată. II. vb. A. tr. 1. a băga / a pune / a vârî în sac; a îndesa. 2. a vâna, a împuşca (o cantitate de vânat). 3. a face (o colecţie etc.). 4. a doborî (un avion). 5. (fam.) a şterpeli, a sfeterisi, a umfla. B . intr. 1. a se umfla; a sc pungi; a atârna ca un sac. 2. (mai ales ~ s I! ~ s!) (scol. si.) piua întâi! ' bagasse [bo'gass] s. (fr.) rămăşiţele trestiei de zahăr măcinate. bagatelle [baîgo'telj s. (fr.) 1. moft, fleac, nimic, bagatelă. 2. un fel de biliard. bag filter ['ba3g ifilta'] s. (tehn.) filtru sac. bagful l'baegl'ul] s. sac plin, traistă plină (ca măsură); a ~ of sugar un sac de zahăr. baggage ['basgid3] s. 1. (amer.) bagaj (mare). 2. (mii.) echipament portabil; tren, convoi; ~ train convoi, tren. 3. (nuii ales peior.) fetişcană, puştancă, poamă-crudă, codană; impudent ~ obrăznicătură. 4. prostituată, târfă, damă. 5. (si artful ~ , sly ~ , saucy ~) (glumeţ) şerpoaică, zgâtie, zvârlugă, ştrengărită, diavoliţă, drăcoaică. 6. coate-goale, pierde-vară. 7. vorbe goale; aiureli. 8. rămăşiţe, deşeuri. 65 balance indicator bailsman ['beilzni9n],pl. bailsmen [-man] s. garant, chezaş, baggage animal [~ 'aenimsl] s. animal de povară. bain-marie [pronunţia franceză] s. (chim.) baie de apă. baggage car [~ ko:1"] s. (amer.ferov.) furgon, vagon de bagaje. Bairam [bai'ra:m, 'bairo:m] s. Bairam (sărbătoare musulmană). baggage check [~ t/ek] s. (amer.) rccipisă pentru bagaje, chitanţă, pentru bagaje. bairn [bean] ş. (scoţ.) copil. baggage elevator [~ icliveita1"] ş. ascensor de mărfuri. bait [bcit] I. s. 1. nadă, momeală. 2. (jig.) ispita, ademenire, tentaţie. 3. popas (pentru baggageman ['ba3gid3iii3nl,pl. baggage men [man] s. (amer.) hamal. baggage rack ['basgid3 rask] s. (mai ales amer.) 1. plasă de bagaje. 2. (auto) portbagaj odihna şi hrana calului). II. vb. A. tr. 1. a pune o nadă / o momeală la, pe (sau cu dat.). 2. (fig.) a momi, a ispiti; a ademeni, a atrage. 3. a da de mâncare (mai ales calului pe (exterior). drum). 4. a goni, a hăitui (cu câinii). 5. (fig.) a nu da pace (cuiva), a nu lăsa în pace, baggage room [~ ru(:)m] s. (amer.) casă / depozit de bagaje. a necăji; a zădărî; a scoate din sărite. B. intr. 1. (mai ales despre cai în timpul unui popas) baggage train [~ trein] s. (mil.) eşalon de bagaje. a mânca. 2. a poposi (în drum). 3. a lua ceva în gură, a îmbuca, a lua o gustare. baggage wagon [~ twaegan] s. (ferov.) furgon, vagon de bagaje. baithouse |~ haus] s. han. bagged [bzegd] adj. 1. băgat într-un sac sau într-o capsulă, însăcuit. 2. atârnând ca un sac. lăbărţat. baiting house ['beitin haus] s. v. b a i t h o u s e . bagged goods [~ 'gudzj s. pl. marfă în saci. bait station ['bcit istci/pn] s. (canad.) loc în care se pun momeli otrăvite pentru bagger ['bangs'"] s. 1. (tehn.) godeu, benă, lingură (pentru terasamente). 2. (înv.) cerşetor, distrugerea răpitorilor. pornanagiu. baize [bciz] ş. aba, dimie, postav; green ~ postav verde. bagginess ['bsginis] s. 1. umflare; buhăvire, pungire. 2. (fig.) bombasticism. baize table [~ .tcibl] s. (jig.) masa verde. bagging ['bregirj] s. 1. pânză de sac, arar. 2. ambalare în saci. bajadere ['baia'dia1"] s. v. b a y a d e r e . baggy l'beegi] adj. 1. (despre îmbrăcăminte) lăbărţat, umflat, atârnând ca un sac; bake [bcik] I . vb. A. tr. 1. a coace (mai ales în cuptor); (scoţ.) new ~ n copt proaspăt. ~ trousers pantaloni largi, pantaloni nccălcaţi, burlane. 2. pungit, puhav, buged; ~cheeks 2. a usca Ia soare; a arde (cărămidă). B. intr. 1. a se coace; a se întări. 2. a se prăji la faţa matosită; obraji pleoştiţi; ~skins below the eyes pungi la ochi, ochi pungiţi. 3. (fig.) soare; a se bronza. II. s. 1. coacere, copt. 2. pl. aluaturi coapte. bombastic, umflat. baked Alaska ['beikt a'lasska] s. (gastr.) un fel de mereng cu îngheţată. bag house ['baeg haus] ş. (tehn.) camcră-filtru cu saci. baked clay [~ 'klci] s. teracotă. bagman ['bzegman], pl. bagmen [-man] s. 1. boccegiu, negustor ambulant. 2. (fam.) baked ware [~ r wes r ] s. articole de teracotă. cornis-voiajor. 3. sortator (la poştă). bakehouse f'bcikhaus] s. 1. brutărie. 2. cuptor. 3. rafinărie (de zahăr). bagnet ['baegnit, -net] s. (pop.) baionetă. bakelite l'beikalait] s. bachelită. bagnio ['bu:njou, 'ba;njou] s. (ital.) 1. (înv.) baie. 2. închisoare pentru sclavi (în Orient). bake-off ['bciko(:)f] s. concurs de preparate culinare pregătite contra cronometru (mai 3. casă de toleranţă, bordel, tractir. ales de către amatori). bagpipe ['bsegpaip] s. (muz.) cimpoi. baker ['beika1"] s. brutar, pitar, franzelar. bagpiper [-V] s. cimpoier, cimpoiaş. bakerite ['bcikarait] s. (chim.) bacherită, borosilicat de calciu. bag-shaped ['basg/cipt] adj. în formă de sac. baker-legged ['bcika legd] adj. cu picioare strâmbe, în formă de x. baker's dozen ['beiksz' dAzn] s. treisprezece, duzina dracului. baguette [bae'gct] s. 1. tăiere sau şlefuire rectangulară a pietrelor preţioase. 2. piatră preţioasă cu formă rectangulară. 3. (arhit.) baghetă. bakery ['beiksri] s. 1. brutărie, franzelărie. 2. (rar) coacere a pâinii, copt. bakestone ['beikstoun] s. podea, podină, vatră (de cuptor). bag wig ['~ wig] s. perucă (din secolul al XVIII-lea cu pârul prins în spate într-un săculeţ de mătase). bakeware ['bcikwea1"] s. veselă termorezistenta. bag-wigged [-d] adj. cu perucă (v. b a g w i g). baking ['bcikirj] I . adj. de copt; (despre soare) arzător, torid. II. s. 1. coacere etc. (v. b a k c I). 2. cantitate coaptă la un singur copt. bah [ba;] interj, exprimând dispreţ ci aş!, haidade!, pii!, ptiu! bahadur [b9'ha:d3r, amer. b3'ho;du9r] s. (anglo-indian) 1. (apelativ) domnule. 2. (sl.) baking powder [~ -pauda1"] s. praf de copt. grangur, bonz, barosan. baking soda [~ .souds] s. (chim.) bicarbonat de sodiu. Bahamian [bs'hciinbn, -jan] I. adj. din Bahama(s), bahamez / bahamian. II. s. locuitor baking sun [~ 's\n| s. soare dogoritor. din Bahama(s). bahamez / bahamian. baksheesh ['bask/i:/] s. bacşiş, remiză. 1 bahaudur [balioidus "] s. (anglo-indian) v. b a h a d u r . bakshish ['bsekfi:/] s. v. b a k s h e e s h . Bahraini [ba:'rcini] I . adj. din Bahrein, bahreinez. II. locuitor din Bahrein, bahreinez; bal [DD:1] s. (mine) mină. the ~ poporul din Bahrein, bahreinezii. Balaam ['bcilzem, -tem] s. (sl.) material de rezervă pentru a umple coloanele gazetelor, , l bahuvrihi [lba:hu; vri:hi[ s. (ling.) 1. adjectiv calificativ compus (de tipul long-headed', umplutură. 'narrow-minded' etc.). 2. substantiv compus (de tipul 'honehead', 'redcoat' etc.). balalaika ['baste'laika] s. balalaică. baignoire ['beinwa:1", :wor] s. (Jr.) (teatru) lojă de jos, lojă de rangul I; (înv.) benoar. balance ['hastens] I. s. 1. balanţă, cântar, cumpănă; ~ of precision, philosophical / baikalite ['beikslait] s. (mineral.) baikalit. analytical ~ cântar de precizie; the ~ of advantage lies with him avantajele sunt de 1 bail [beii] I. s. 1. zălog, garanţie, chezăşie, cauţiune; (despre cineva eliberat pe cauţiune) partea lui; (jig.) to be / to hang / to swing / to tremble in the ~ a fi în cumpănă, a atârna on ~ pe cauţiune; to surrender to one's ~ a se înfăţişa la judecata; to forfeit one's ~ a de un fir de păr, a fi într-o situaţie critică; (fig.) to be off one's ~ a-şi pierde echilibrul nu se înfăţişa la judecată. 2. chezaş, garant, răspunzător; to admit / to allow / to accept sufletesc; to be weighed in the ~ , and found wanting a nu corespunde aşteptărilor, a / to hold ~ , to let to ~ a elibera pe cauţiune; to give ~ a-şi găsi un garant; to go / become înşela speranţele; quick / Roman ~ balanţă romană, balanţă cu arc; to tip / to turn the ~for a chezăşui. a se pune chezaş pentru; a garanta. * 0 * I'll go ~ that sunt sigur că, garantez ~ a face să încline balanţa, a se dovedi factorul hotărâtor; upon a fair ~ cumpănind bine că. II. vb. A tr. (şi to ~ out) a lua pe cauţiune; a elibera pe cauţiune. B. intr. to ~ out a lucrurile. 2. echilibru, stabilitate; ajustare; cumpăt; to lose one's ~ a) a-şi pierde echilibrul; b) (fig.) a-şi pierde cumpătul; a-şi ieşi din minţi; (po/J— of power raport de forţe; (corn.) ocoli o primejdie; a se feri de necazuri. ~ of trade balanţă comercială. 3. the Balance (astron.) Balanţa (constelaţie şi semn al bail2 s. 1. stănog, stănoagă. 2. (la cricket) bara de sus a porţii. 3 bail I. s. ispol, lopăţică, lingură, căuş; găleată. II. vb. A. tr. a scoate cu ispolul (apă zodiacului). 4. greutate, contragreutate, contrapondere. 5. nesiguranţă, ezitare, şovăire, dintr-o barcă). B. intr. (fam.) to ~out a) a lăcări; a goli cu ispolul; a excava; b) a sări îndoială, risc. 6. comparaţie; considerare, apreciere, cumpănire. 7. (ec.) bilanţ, balanţă; sold; rest; adverse <- bilanţ deficitar; ~ of payments balanţă de plăţi; ~ in hand rest (după eu paraşuta; c) (amer. sl.) a se descotorosi de o (fostă) amantă. bail4 s. 1. mâner, toartă, coadă (la găleată, ceainic etc.). 2. (tehn.) ureche; mâner; jug. întocmirea bilanţului); to strike a ~ a face bilanţul (şi fig.). 8. limba/ pendula bailable [-'abl] adj. 1. care se poate da pe garanţie, care se poate elibera pe garanţie / ceasornicului. II. vb. A. tr. 1. a cântări, a cumpăni, a aprecia. 2. a confrunta, a compara. pe cauţiune. 2. care permite eliberarea pe garanţie. 3. căruia i se poate permite aducerea 3. (by, with, against) a contrabalansa (cu). 4. a echilibra. 5. a egala (în număr, greu­ unui garant. tate, proporţie etc.); a aranja, a ajusta. 6. (ec.) a socoti, a pune de acord, a balanţa; bailee [bci'li:,'-'-] s. (jur.) depozitar (al unui lucru care i s-a încredinţat), garant, chezaş. a echilibra; to ~ the budget a echilibra bugetul; to ~one's accounts a-şi face socotelile. 1 3 B. inţr. 1. a se menţine / a fi în echilibru. 2. a se balansa, a se legăna. 3. a avea fluctuaţii; bailer ['bcila "] s. 1. v. b a i l (I). 2. cel care scoate apă dintr-o barcă. bailey ['beili] s. curte interioară la castelele feudale; the Old Bailey Curtea Criminală a undui. 4. (jig.) a ezita, a şovăi. 5. (com.) a se balanţa. 6. to ~ out a se echilibra; a se compensa. Centrală din Londra. bailie ['beili] s. (scoţ. ist.) pârgar, consilier municipal. balance account [~ s.kaunt] s. (com.) rest, sold. bailiff ['bcilif] s. (în Anglia). 1 . aprod, portărel, uşier. 2. epistat, vătaf, vechil, admi­ balance arm [~ o:m] s. v. b a l a n c e b e a ni. nistrator de moşie; funcţionar administrativ. 3. epistat de comerţ. 4. inspector / supra­ balance beam [~ bi:m] s. 1. braţ de balanţă; balansier, pârghie. 2. (gimnastică) bârnă. veghetor de ape. 5. (în Evul Mediu) judecător. balance bob [~ bob] s. balansier. bailing ['beilirj] s. (mine) lăcărit (alpetrolului); pompare a apei (dintr-o mină). balance box [~ boks] s. contragreutate. bailiwick ['beiliwik] s. 1. împuternicirea, oficiul sau jurisdicţia unui bailiff. 2. (jig.) balance bridge [~ brid3] s. (tehn.) pod basculant. domeniu, moşie, teren, proprietate. balance crane [~ krein] s. (tehn.) macara cu contragreutate. bailment ['beilmsnt] s. 1. eliberare pe garanţie / pe cauţiune. 2. depunerea averii în balanced ['bzebnst] adj. 1. cumpănit, echilibrat, cumpătat. 2. armonios, proporţionat, păstrare (în anumite condiţiuni). 3. gaj, chezăşie, cauţiune. 4. mărfuri depuse în gaj / în simetric. păstrare / ca garanţie. balance due ['baîlans 'dju:J s. (com.) sold debitor. bailor ['bcibr] s. deponent, cel care depune marfa sau averea în păstrarea altcuiva. balance gear [~ gia1"] s. (tehn.) compensator, egalizator; transmisie diferenţială, baliout ['beilaut] I. s. 1. ajutorare; salvare (dintr-o situaţie grea etc.). 2. săritură cu diferenţial. paraşuta. 3. părăsire a unui avion (etc.) în caz de avarie. II. adj. 1. de ajutorare, de balance indicator [~ 'indikcits1-] s. indicator (la balanţă); indicator de echilibru, de intervenţie. 2. urgent, de urgenţă; grabnic. compensare. balance level 66 balance level [~ ilevl] s. poloboc, nivelă cu bulă de aer, cumpănă de apă. balance lever [~ ili:vsr] s. (tehn.) pârghie de echilibrare; balansier. balance master [~ ima:ster] s. echilibrist, acrobat. balance pan [~ pam] s. platan / taler al balanţei. balance plough [~ plauj s. (agr.) plug reversibil, plug de coastă. balancer ['bîebnsa'] s. 1. echilibrist, acrobat. 2. (tehn.) compensor, egalizator. balance sheet ['balans /in, -n/Ji:t, -ufi:t] s. (corn.) bilanţ, balanţă, situaţie a veniturilor şi cheltuielilor; ~ account cont de bilanţ; ~ item post de bilanţ. balance step [~ step] s. (/nil.) balanseu (pas ae exerciţiu). balance weight f ~ weit] s. contragreutate. balance wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) balansier (la ceas); volant (ae motor). balancing ['baslonsirj] s. 1. cântărire, cumpănire. 2. legănare. 3. echilibru. 4. echilibrare, compensare. 5. şovăire, îndoială. balancing action ['baîbnsin 'Eek/an] s. (electr.) efect tampon. balancing capacity [~ ko'paxiti] s. (tel.) capacitate de compensare. balancing flap [~ 'firep] s. (av.) eleron. balancing machine [~ mo'Jim] s. (tehn.) maşină de echilibrare. balancing point [~ 'point] s. centru de gravitate. balancing surface [~ 'so:fis] s. (tehn.) suprafaţă de compensare. balancing tool [~ 'tu:I] s. (tehn.) ştift de ajustare. balancing transformer [~ trans'femo'] s. (electr.) autotransformator egalizator; transformator de simetrizare. balancing wheel [~ 'wi:l[ s. (tehn.) volant. balancing wire [~ 'wab r ] s. (electr.) conductor de compensaţie. baland ['beibnd] s. (chim.) concentrat de plumb. balass ['basbs, 'beibs] I. s. (mineral.) balaş, rubin cu ape roşii deschis. II. adj. roşiatic, care bate în roşu, spre roşu, cu reflexe roşii. balata ['baebto] s. balata, gumă extrasă din arborele tropical Manikara bidentata. balbriggan [bad'brigan] s. (text.) ţesătură din bumbac (pentru lenjerie de corp). balconet(te) [badka'net] s. balcon aparent. balconied [telkoni d ] adj. cu balcon, cu balcoane. balcony ['bselksni] s. 1. balcon. 2. (teatru) balcon. bald [to:ld] adj. 1. chel, pleşuv; (as) ~ as a coot / an egg / a billiard ball cu desăvârşire chel. 2. gol, golaş (lipsit ae vegetaţie, păr, pene. sau blană). 3. neîmpodobit, neornamentat, neînfrumuseţat. 4. fără valoare; plat; fără distincţie. 5. (despre stil) sec, fără eleganţă, sărăcăcios, incolor, nenuanţat, monoton, de calitate proastă. 6. (despre adevăr) curat, gol-goluţ. baldachin ['boddakin] s. 1. baldachin. 2. (te.it.) brocart. bald coot ['to:ld 'ku:t] s. (omit.) specie de lişiţă (Fulica atra). baldcoot ]'bo;ldku;t] s. (fam.) chel, chelbos. bald cypress ['bo:ld 'saipris] s. (bot.) specie de chiparos din sudul Statelor Unite (Taxodium distichum). bald eagle [~ 'i:gl] s. (omit.) specie de vultur din Statele Unite şi Canada, cu penaj alb pe cap şi coadă (Haliaeetus leucocephalus). balderdash ['boddada;/] s. prostii, absurdităţi, vorbe de clacă; talmeş-balmeş. baldhead ['toddhed] s. 1. chel. 2. (omit.) rasă de porumbel domestic. bald-headed [-id,'—] I. adj. 1. v. b a l d (1). 2. cu o pată albă în frunte, ţintat, pag. II. adv. to go ~ into / for a se avânta în, a se apuca de (o treabă) cu interes I cu tragere de inimă. baldicoot ['bo:ldiku:t] s. v. b a 1 d c o o t. baldly ['to:ldli] adv. 1. dc-abia; (in mod) sărac, sărăcăcios. 2. deschis, pe faţă, franc,' fără înconjur; to put it ~ a spune pe faţă, de la obraz, făţiş. baldness ['bxldnis] s. chelie, pleşuvie etc. (v. b a l d). baldpate ['bo:ldpeit] s. 1. chel, chelbos. 2. (omit.) specie de raţă sălbatică din America (Anas americana). baldric ['boddrik] s. 1. brâu, cingătoare, curca (pentru sabie, com etc.) 2. (mil.) centură, centiron; bandulieră, diagonală. 3. (aslron.) zodiac. bald wheel ['bo:ld /iwi:l] s. (tehn.) inima roţii, steaua roţii. baldy ['bo:ldi] s. (amer. fam.) chel. bale1 [beii] I. s. 1. balot (de marfă); pachet mare; maldăr, teanc (ae diferite mărfuri); colet; cotton ~ balot de bumbac (în S. U.A. 500 livre, Egipt 720 livre, Brazilia 250 livre, India 400 livre).!, pi. marfă. II. vb. tr. a împacheta, a ambala, a aşeza în vrafuri, teancuri etc. bale2 s. (înv., poetic) 1. pacoste, nenorocire, năpastă, dezastru; rău, distrugere, calamitate, influenţă nefastă. 2. durere, suferinţă, supărare, nefericire, mizerie. bale3 s., vb. v. b a i l3. Balearic [ibaeli'aerik, bo'liorik) adj. balearic, din insulele Balearc. baleen [ba'lim, bse'l-] s. fanon, balenă, os de balenă (am care se fac lamele flexibile ce se întrebuinţează la corsete, umbrele etc.). balefire [ibeilifabr] s. 1. foc mare în aer liber; foc de semnal; foc de alarmă: semnal luminos. 2. rug. baleful ['beilful] adj. (poetic) 1. vătămător, dăunător, distrugător; f unest; ~ books cărţi primejdioase / otrăvitoare. 2. trist, îndurerat, dureros; ~ eyes ochi întristaţi, posomorâţi. balefulness [-nis] s. 1. nenorocire, pacoste, năpastă. 2. tristeţe, durere. bale loader ['beii iloudor] s. (agr.) încărcător de baloţi. balestra [ba'lestrs] s. (scrimă) săritură spre adversar urmată de fandare. baline [bo'li:n] s. (text.) ţesătură aspră din cânepă sau iută folosită în tapiţerie; pânză tare; pânză de sac. Balinese [iba:li'ni:z] s. 1. locuitor al insulei Bali. 2. idiom vorbit în insula Bali. baling press ['beilirj preş] s. (maşini) presă de balotare. balisaur ['bailiss:'] s. (zool.) bursuc indian (Arctonyx collaris). balista [bs'lists], pl. balistae [te'listi:] s. v. b a 11 i s t a. balize [bs'lkz] s. (mar.) baliză. balk [to:lk] I. s. 1. grindă, bară. 2. the balks pi. apartament la mansardă. 3. fâşie de pământ nearată; hat; spinarea arăturii;: (fig.) to make a ~ of good ground a scăpa / a pierde prilejul (prielnic) / ocazia. 4. scăpare, greşeală grosolană, boacănă, gafă. 5. obsta­ col, oprire, piedică. 6. (mar.) travers. II. vb. A. tr. 1. a îngrămădi. 2. a omite, a lăsa, a scăpa intenţionat. 3. a scăpa din vedere (aVn întâmplare). 4. a nu justifica (speranţe etc.); he was ~ ed of his desires a fost dezamăgit în speranţele sale. 5. a ocoli, a evita, a nu lua în seamă, a ignora. 6. a pierde, a scăpa (o ocazie). B. intr. 1. a se sustrage (ae la îndeplinirea unei obligaţii). 2. a se împotrivi, a se încăpăţâna. 3. (mai ales despre animale) a se proţăpi, a nu voi să tragă, a se opri în loc. 4. a contrazice, a aduce argumente contrarii. 5. a dezamă­ gi, a descuraja. 6. (călărie) a se deroba. 7. to ~at a ezita în faţa (cu gen.), a fi descumpănit de. Balkan ['bolkon] adj. balcanic, din Balcani. balk iron ['bo:lk'abn] s. (constr.) oţel de grinzi, oţel profilat. balking ['bo:lkirj| adj. 1. potrivnic, duşmănos, ostil. 2. (despre cai) nărăvaş, sperios. balkline ['bD:klain] s. 1. (sport) linie de start. 2. (la biliard) linie dreaptă care împarte masa de joc în secţiuni. balky ]'bo:lki] adj. (amer.) v. b a l k i n g (2). ball1 [bo:l] I. s. 1. glob, sferă, bilă, corp sferic (în genere), bulgăre; (tehn.) ~ and socket articulaţie cu bile; ~ of the eye globul ochiului; ~ of fortune destin capricios, roata norocului; (anat.) ~ of the knee rotulâ; three (golden) ~ s firma sau prăvălia unui cămătar. 2. globul pământesc; sfera cerească; corp ceresc. 3. (sport) minge, balon; joc cu mingea (v. f o o t ~ , b a s e ~ , b a s k e t ~ etc.); lovitură (la fotbal etc.) good ~ o lovitură bună, o minge trasă bine; (amer. sl.) to carry the ~ a proceda activ, a fi activ; a lupta; (amer. sl.) get on the ~ mai repede! mişcă-tc! (amer. fam.) on the ~ isteţ, ager, descurcăreţ; to have the ~ at one's feet a fi stăpân pe situaţie; a avea şanse de reuşită; the ~ is with you e rândul tău; to keep the ~ rolling / up a) a întreţine o conversaţie; b) a continua să facă ceva; to set the ~ rolling a pune treaba pe roate, în mişcare; a deschide conversaţia, jocul etc.; to catch / to take the ~ before the bound a anticipa, a acţiona rapid; (fig.) a prinde mingea din zbor. 4. ghem. 5. glonte, (ist.) ghiulea. 6. (vet.) pilulă mare, hap, doză. 7. (mar.) traversă de punte. 8. chiftea. II. vb. A. tr. 1. a strânge, a face ghem. 2. (amer.) to ~ up a amesteca, a face talmeş-balmeş. 9. pi. (vulg.) coaie. B . intr. 1. (despre lână etc.) a se face ghem. 2. a arunca cu (bulgări de) zăpadă. ball2 s. 1. bal; to open the ~a) a deschide balul, a face, a conduce primul dans; b) (fig.) a lua iniţiativa, a da drumul (unei acţiuni etc.); masked ~ bal mascat; fancy ~ bal costumat. 2. (amer. sl.) to have a ~ a se distra de minune; a se delecta. ballad ['bsslod] s. (iii.) baladă; cântec bătrânesc; ~ s of outlawry balade haiduceşti (mai ales în legătură cu Robin Hood). ballad burthen [~ iba:<3on] s. (lit.) refren de baladă. ballade [baVla:d si pronunţia franceză] s. 1. (lit.) baladă (poezie lirică, mai ales medievală). 2. (muz.) baladă. ballader ['ba:lcKbr] s. (rar) autor de balade, cântăreţ de balade. ballade royal [bs'la:d 'robi] s. (lit.) v. b a 11 a d e (1). balladist ['baebdist] s. autor sau cântăreţ de balade, baladist. balladize ['bfebdaiz] vb. tr. (rar) a compune (balade). ballad maker ['basbd iineika'] s. autor de balade. ballad meter [~ Fini:t3r] s. (lit.) metru de baladă (telrametri iambici în versurile 1 si 3, trimetri iambici în versurile 2 si 4). ballad monger [~ iiiMng9r] s. 1. (ist.) autor sou vânzător de balade. 2. (ironic) poet de duzină, poetaş, poetastru. balladry [teb d ri] s. (înv.) poetica baladelor (mai ales populare); balade populare. ballahou ['basbhu:] s. (mar.) 1. vas cu două catarge din Indiile de Vest. 2. (peior.) vas prost, vas bun de aruncat. ball and socket ['bo:l snd 'sokit] s. (tehn.) fus sferic. ball-and-socket joint [~ d3oint] s. (tehn.) articulaţie sferică, articulaţie cu nucă. ballast ['basbst] I. s. 1. balast, savura; lest; (mar.) to sail in ~ a naviga în balast. 2. (fig.) ceea ce dă stabilitate, echilibru moral etc.; mental ~ echilibru; consecvenţă. 3. (feroy) balast. II. vb. tr. 1. a încărca cu balast sau cu lest; a pune balast pe. 2. (fig.) a da stabilitate (cu dat.); a (men)ţine în echilibru. ballast bag [~ basgj s. sac de balast. ballast bed [~ bed] s. (ferov.) pat de balast. ballast car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon cu descărcare laterală. ballast concrete [~ ikonkri:t] s. (constr.) beton ciclopean. ballast engine [~ .end3in] s. (hidr.) dragă. ballast hammer [~ iha;m3r] s. (tehn.) ciocan de gâtuit. ballast pig [~ pig] s. (mar.) calup de balast. ballast pit [~ pit] s. (geol.) carieră de pietriş. ballast stone [~ stoun] s. (mine) piatră de balastare. ballast tank [~ taînk] s. (mar.) tanc de imersiune, de balastare. ball bearing ['bo:l ibeorirj] s. (tehn.) rulment cu bile; lagăr cu bile. ball boy [~ boi] s. (tenis) băiat de minge. ball cartridge [~ .ka:trid3] s. (mil.) cartuş de război. ball check [~ t/ek] s. (tehn.) supapă sferică, supapă cu bilă. ball clay [~ klcij s. argilă plastică. ball-cock [~ kok] s. (tehn.) supapă cu flotbr. ball coupling [~ 'kAplirj] s. (tehn.) articulaţie cu nucă, articulaţie sferică. ball crusher [~ ikrA/o'] s. (tehn.) moară cu bile. ball cup [~ kAp] s. (maşini) locaş sferic. 67 band 2 bailer ['bo:br] s. participant la un bal. ballerina [ibsBb'rfcna] s. balerină, ballet ['baslei, amer. şi ba^'lei] ş. (jr.) balet, teatru, trupă sau corp de balet. ballet dancer [~ ida:ns3r] s. artist(ă) de balet, balerin(ă), dansator sau dansatoare de balet. ballet girl [~ gs;l] s. figurantă. ballet master [~ iina:st3r] s. maestru de balet. ballett [bas'lct] s. (muz-) gen de comf?ozifie vocală de la începutid secolului al XVII-lea, asemănător cu madrigalul. ball gate ['bs:l geit] s. (metal.) răsuflătoarc circulară. ball goer [~ -gou3r] s. persoană care frecventează balurile. ball governor [~ igAV3nsr] s. (telin.) regulator cu bile. ball hammer [~ ■hsema1] s. (tefm.) piletă, bătător, stamfăr, ciocan de gâtuit. balling ['bo:lirj] s. (chim.,fiz~) coalescenţă. balling frame ['bo:lîrji freim] s. (text.) maşină de făcut gheme. ball iron ['bo:l pbr] s. (bot.) plop american balsamifer (Populus balsamifera). balmy ['ba:mi] adj. 1. îmbălsămat, aromat(ic), parfumat. 2. (despre atmosferă, aer) moale, blând; (despre vânt) uşor, gingaş, înmiresmat. 3. balsamic, tămăduitor, alinător, calmant; dulce, răcoritor. 4. (sl.) prost; he 's ~ e sărac cu duhul. balneary ['bsembri] adj. balnear. balneological [.baelnia'bdsikal, -niou-] adj. balneologie. balneologist [iba;lni'obd3ist] s. (medic) balneolog. balneology ['ba?lniobd3i| s. balneologie. balneotherapeutics ['bEelnb>8er3'pju:tiks[ ş. pl. (folosit ca sg.) v. b a l n e o t h e r a p y . balneotherapy [ibasInb'Serapi, -niou-j s. balncoterapic. balneum ['bselnbm] s. baie de apă sau nisip. baloney [bs'louni] s. (amer.) 1. (fam.) cârnat afumat (din carne de vacă şi de porc). 2. (sl.) prostii, bazaconii, fleacuri. balsa ['bo:ls3, 'bailsa] s. (bot.) balsa (Ochroma lagopus). balsam ['bD(:)ls3m] I . s. 1. balsam (răşină aromată). 2. (bot.) canale, bucuria-casei (Impatiens balsamina). II . vb. tr. 1. a unge (cu balsam etc.). 2. (fg.) a alina, a mângâia. balsam fir [~ fs:1"] s. (bot.) brad canadian (Abies balsamea). balsamic [bol'sasmik, bzel-] adj. v. b a l m y (1,3). balsam poplar [rbo(:)ls3m, ipopbr] s. (bot.) varietate de plop (Populus tacamahaca). balsamy ['bo(:)ls3mi] adj. v. b a l m y (1). Baltic ['bo(:)ltik] I . adj. baltic. I I. s. (lingv.) limbile baltice. balun ['bxbn] s. (tel.) transformator de simetrizare. baluster ['baîbst3r] s. 1. (arhit.) balustru; stâlp de balustradă; traversă. 2.pl. balustradă. balustered ['bsebstad] adj. cu balustrade. balustrade [.basbs'treid] s. balustradă, rampă, parmaclâc (la balcon, pod, scară etc.) balustraded [-id] adj. cu balustrade. bam [baem] vb. tr. (sl.) prese, de Ia b a m b o o z 1 c. Bambara [ba:m'bo:ra:] s. (lingv.) (limba) bambara. bambino [bu:m'bi:nou, b2em-],pl. bambini [-ni] s. (ital.) copil. bambocciade [ibcembo't/ia:d] s. pictură de gen reprezentând o scenă rustică de petrecere / chef (tratată mai ales într-o manieră hazlie). bamboo [bxm'bu:] s. 1. (bot.) bambus (Bambusa). 2. unitate de lungime în Orient (3,6 m). bamboozle [bcem'bmzl] vb. tr. (fam.) 1 . a păcăli, a înşela, a amăgi; a mistifica, a escroca. 2. a încurca, a lăsa perplex. bamboozlement [-mant] s. (fam.) păcăleală, tragere pe sfoară. barnboozler [ba3rn'bu:zbr] s. (fam.) înşelător, escroc. barnbosh ['barnrbDfj s. (sl.) minciuni, palavre, gogoşi, păcăleală. ban1 [basn] I. vb. A. ir. 1. a interzice, a opri; a prohibi; a pune în afara legii; to ~atomic, hydrogen and all other weapons of mass-annihilation / destruction a interzice armele atomice, de hidrogen şi orice alte arme de distrugere în masă. 2. a blestema, a afurisi, a proscrie, a anatemiza. 3. a osândi, a condamna. B. intr. 1. a înjura. 2. a (se) jura. II. s. 1. interzicere, oprelişte, interdicţie; condamnare oficială; under a ~ sub interdicţie, prohibit. 2. expulzare, exil, surghiun. 3. anatemă, blestem, excomunicare, afurisenie. 4. condamnare publică, oprobriu. 5. (înv.) proclamaţie publică. ban2 [bam] s. (ist.) ban (un fel de guvernator). Banaghan [.bamansn, -gan] s. (ir/, sl.) un fel de Păcală irlandez; he beats ~ minte de stinge / de îngheaţă apele. banal [b3'na:l, bas'n-, 'bcinpl] adf banal, comun, de rând, obişnuit, lipsit de originalitate. banality [bee'nzeliti, ba'n-J s. banalitate, lucru de rând; Ioc comun. banana Ibs'nams, amer. ba'nasna] s. 1. (bot.) banan (Musa sapientum). 2. banană. banana belt [~ belt] s. (canad.fam.) zonă cu climă (relativ) blândă. banana oii [~ oii] s. 1. (chim.) aeetat de amil. 2. (amer. sl.) gogoşi, baliverne. banana republic [~ ri'pAblik] s. (peior.) republică bananieră (sub-dezvoltată economic). banana skin [~ skin] s. (jam.) motiv de stânjeneală. banana split [~ split] s. (gastr.) denumirea unui desert din banană tăiată, cu nuci, îngheţată, frişca şi o cireaşă amară. banat ['bsenst, bs'nuit] s. (ist.) bănie, demnitatea de ban. banausic [bs'noisik] adj. 1. banausic, mecanic. 2. utilitar, practic; funcţional. banc [ba?rjk] s. (jur.) banca judecăţii; curte judecătorească; judecată. banco fba3nkou] s. (ec.) bancnote, bani de hârtie. band1 [baend] I . s. 1. legătură; bandă, banderolă; fâşie; şnur; centură, cordon; panglică; sfoară. 2. legătură morală / spirituală. 3. raport, relaţie; îndatorire, obligaţie; convenţie (între persoane). 4. pl. (înv.) fiare, cătuşe, lanţuri. 5. (radio) bandă (de frecvenţe). II. vb. tr. 1. a lega; a încinge. 2. (înv.) a pansa, a bandaja. ban d 2 1 , s. 1. bandă; clică, şleahtă. 2. ceată; grup. 3. (mil.) companie, trupă de soldaţi. 4. (muz.) orchestră, formaţie muzicală; fanfară; taraf; string ~orchestră de coarde; brass ~ fanfară; full ~ orchestră mare; German ~ muzicanţi ambulanţi; jazz ~ (orchestră de) jazz; (f'g.) when the ~ begins to play când sc-ngroaşă gluma. 5. cârd, stol; haită. 6. (canad.) cireada; turmă. II. vb. intr. (şi to ~ together) a se uni, a se coaliza, a se înhăita. Band-Aid 68 Band-Aid ['brendeid] s. (farm.) plasture (din jxinsament si leucoplast). bandage ['bsndid3] I. s. 1. bandaj, pansament, faşă. 2. legătură (pentru ochi). II. vb. tr. a bandaja, a pansa, a lega (la). bandager [-or] s. persoană care pune bandaje. bândagist [-ist] s. vânzător de bandaje. bandana [bam'damo, -feno] s. v. b a n d a n n a. bandanna [baen'damo] s. batistă, basma (mai ales cu buline albastre sau roşii). bandbox ['bamaTraks] s. cutie de carton (pentru pălării etc.); to look as if one had just come out of a ~ a arăta ca scos din cutie. band brake [~ 'breik] s. (tehn.) frână cu bandă / cu panglică. band chain [~ t/cin] s. (tehn.) lanţ cu eclipse. band conveyer [~ kon'veior] s. (tehn.) transportor cu bandă. bandeau [bam'dou,'--] s. 1. legătură (de cap); cordea, bandă; cordeluţă, bentiţă. 2. sutien îngust. banded ['bamdid] adj. 1. legat / prevăzut cu benzi. 2. dungat, vărgat. 3. (înv. si.) flămând. banded marble [~ 'ma:blj s. (mineral.) travertin. banderol(e) ['bamdoroul] s. 1. flamură, steguleţ. 2. banderolă. 3. (arte) inscripţie, deviză, legendă în formăde sul desfăşurat (în gravuri). 4. (arhit.) spiră, volută. bandersnatcli ['bsendosnastj] s. 1. monstru imaginar. 2. persoană grosolană, mârlan, mitocan. bandicoot [ten d i k iut] s. (zool.) 1. şobolan uriaş de Malabar (Nesocia bandicola). 2. marsupial insectivor (Perameles). banding ['bffindirj] s. încrustaţie ornamentală în formă de fâşie (pe mobilă). band iron [ t e n d .aion] s. (tehn.) oţel lat, oţel-balot, platbandă de oţel; oţel de bandaje. bandit ['bamdit], pl. bandits [-s] sau banditti [bsn'ditiQ] s. bandit, tâlhar, hoţ de drumul mare, brigand; răufăcător, nelegiuit. banditry ['bsnditri] s. 1. banditism; acte de banditism. 2. şleahtă de bandiţi. banditti [bam'diti:] s. bandă, şleahtă de bandiţi, de tâlhari. banditto [bam'ditou], pl. banditti [baen'diti:] s. (ital.) v. b a n d i t . bandleader ['bamaMi:d3rl s. şef de orchestră; conducător al unei formaţii de jazz. bandmaster ['ba;nd.ma:stor] s. capelmaistru, dirijor (de orchestră); şef de fanfară. bandog ['baindog, amer.'-'-] s. 1. câine de lanţ; câine rău, dulău, zăvod. 2. copoi, câine poliţist. 3. (fig.) câine, om rău. bandoleer [ibajndo'lia'. -do'l-J s. (ital. mil.) 1. bandulieră. 2. cartuşieră. bandolier [iba2ndo'Iior, -do'I-] s. v. b a n d o l e e r . bandoline ['bamdolim, -doi-] s. fixativ, pomadă. band saw ['basnd so:] s. ferăstrău-bandă, fcrăstrău-panglică. bandsman ['bamdzmon],pl. bandsmen [mon] s. orchestram, persoană care cântă într-o orchestră / fanfară. band spectrum ['basnd .spektram] s. (fiz.) spectra de bandă. bandspread ['bamaspred] s. (tel.) extcnsi(un)e de bandă. bandstand [~sta;nd[ s. estradă / pavilion pentru orchestră. band wagon [~ iwaîgon] s. (amer. pol. si.) 1. parte / partidă învingătoare. 2. situaţie importantă; post comod ♦ to climb / to get into the ~ a adera la o mişcare cu şanse de succes; a se da cu cel mai tare. bandwidth ['brcnawidG] s. (tel.) lărgime de bandă. bandy1 ['bamdi] vb. I. tr. 1. a-şi arunca unul altuia, a schimba, a face schimb de (minge, cuvinte etc.); to ~ words a schimba cuvinte; to ~ civilities with s m b . a face schimb de politeţe. 2. a se răspândi; a trece din gură în gură. 3. a-şi arunca (priviri, cuvinte). II. inlr. (rar) 1. a se certa, a se sfădi; a rivaliza, a se întrece. 2. a se uni, a se coaliza. bandy2 s. (sport) 1. (si ~ ball) (fnv.) tenis. 2. hochei pe iarbă. 3. crosă (rfe hochei). bandy3 s. căruţă indiană (mai ales trasă de tauri). bandy4 adj. îndoit în afară, convex, curbat, întors; crăcănat. bandy ball [~ bo:l] s. minge de hochei. bandy j i g [~ d3ig] s. (jx>p.) dans burlesc cu picioarele crăcănate. bandy-legged [~ lcgd] adj. crăcănat, cu picioarele strâmbe (informă de O). handyman ['bamdimam],pl. handymen [-men] s. (anglo-indian) vizitiu, birjar. bane [bcin] I. s. 1. (înv.) otravă ucigătoare, venin; (fig.) the ~ of smb.'s life nenorocirea / pacostea vieţii cuiva. 2. (înv.) omor, ucidere; moarte. 3. (fig. poetic) blestem. 4. ruină, distrugere, rău, nenorocire, urgie, năpastă. 5. boala oilor, gălbează. II. vb. tr. 1. a ucide; a otrăvi. 2. a face rău (cuiva), a vătăma, a învenina. baneberry [~bori] s. (bot.) arbalţ (Actaea spicata). baneful ['bcinful] adj. otrăvitor, veninos; toxic; ucigător, mortal; periculos. banefulness [-nis] s. caracter otrăvitor; toxicitate. banewort ['beinwo:t] s. 1. (bot.) mătrăgună, beladonă, circaşa-lupului, iarba-codrului (Atropa belladona). 2. (fig.) plantă otrăvitoare. bang1 [bam] I. vb. A. tr. 1. a bate, a căra (cuiva) lovituri; (fam.) to ~ s m b . into dumbness a face pe cineva să tacă, bătându-1. 2. a trânti cu zgomot (usa); a Iovi, a izbi. 3. (fam.) a o lua înainte (cuiva), a întrece, a lăsa în urmă; (sl.) this ~ s everything asta le pune vârf/ capac la toate. 4. to ~ off a consuma (cartuşele). B. intr. 1. (against, to) a se lovi (de) a se izbi (de); to ~ against one another a se ciocni (unul de altul), a se lovi, a se izbi. 2. (despre uşă) a se închide cu zgomot. 3. a răsuna; a pocni; a bubui, a detuna; the gun ~ed puşca a detunat. 4. to ~up a) a se deschide brusc; b) a crăpa, a plesni. II. s. lovitură; pocnitură, pocnet; împuşcătură, bubuit(ură), detunătură; to shut the door with a ~ a trânti uşa cu zgomot. III. adv. (fam.) brusc, deodată; dintr-o dată; direct; drept; the ball hit him ~ in the eye mingea 1-a lovit drept în ochi; (despre arme) to go ~ a detuna, a bubui. IV. interj, bang! poc! tronc! trosc! pleosc! b an g 2 1. vb. tr. 1. a tunde cu breton. 2. a tunde (coada sau coama calului). II. s. breton. bang3 s. 1. (bot.) cânepă (tiin care se extrage basis) (Cannabis indica). 2. haşiş. bang-bang ['bsrjbaîrj] s. (mil.) sistem de dirijare a rachetelor prin repetarea aceleiaşi comenzi. bangboard ['ba;nbo:d| s. (agr.) tobogan folosit pentru încărcarea porumbului. banger ['baajgo1"] s. 1. persoană care trânteşte ceva cu zgomot etc. (v. b a n g11). 2. (sl.) minciună gogonată. 3. (sl.) cârnat de porc. 4. (fam.) pocnitoare. Bangladeshi [.bairjgte'dcji] s. locuitor din Bangladesh; the ~ poporul din Bangladesh. bangle ['bcerjgl] I. s. brăţară, verigă. II. vb. intr. (sl.) a cheltui nebuneşte. bangle-eared [~ iod] adj. cu urechi blegi / clăpăuge. bang o n ['basrj'on] adj. (sl.) fantastic, grozav, excelent; the hat is absolutely ~ pălăria c nemaipomenită. Bang's disease ['ba;rjz di,zi:z] s. (vet.) bruccloza ovinelor. bang-up ['beerjg'Apl adj. (si.) de calitatea întâi, clasa una, pe cinste. banian ['bamion, -nisn] s. 1. negustor indian. 2. misit. 3. secretar, intendent (în India). 4. cămaşă; flanelă largă; halat. 5 . v . ~ t r e e . banian days [~ dciz] s. pl. (mar.) Zile de post l fără carne, banian hospital [~ 'hospitl] s. (anglo-indian) spital veterinar. banian tree [~ tri:] s. (bot.) smochin indian (Ficus bengalensis). banish ['bîenifl vb. tr,l. a exila, a trimite în surghiun, a surghiuni, a expulza, a ostraciza, a mazili. 2. a alunga, a (iz)goni, a proscrie. 3. (fig.) a îndepărta, a alunga (ut; gând, o bănuială). banishable [-obl] adj. pasibil de a fi exilat / expulzat. banishment [-mont] s. exilare, surghiunire, exil, surghiun, expulzare, ostracizare. banister ['basnisto'] s. 1. v. b a 1 u s t c r. 2. pl. balustradă (la scară). banjo ['ba;nd30u, -'-,'-'-) s. 1. (muz.) banjo. 2. (tehn.) cutie de viteze; carter; cămaşă (la motor auto). banjoist ['baînd30uist] s. (muz.) cântăreţ la banjo. bank1 [basrjk] I. s. 1. mal, ţărm (mai ales ae ra»). 2. val, terasarnent. 3. banc de nisip. 4. aluviune; troian; nărnet(e); ~ of snow troian de zăpadă; ~ of clouds masă de nori. 5. (tehn.) grup (de baloane, transformatoare etc.) 6. (av.) înclinare (a avionului). 7. (mine) zăcământ. 8. (ferov.) rambleu de calc ferată. II. vb. A. tr. 1. a face un zăgaz / un dig în jurul (cu gen.), a îndigui, a zăgăzui. 2. a înconjura cu grămezi; a îngrămădi. 3. a întări cu metereze. B . intr. 1. (av.) a se înclina, a face viraj. 2. (despre nisip, zăpadă etc.) a se îngrămădi, a se aduna. bank 2 1. s. 1. (ec.) bancă, casă de bancă; state ~ bancă de stat; ~ of circulation bancă de viramente; national ~ bancă naţională; bancă de stat; savings ~ casă de economii; ~ of issue bancă de emisiune; ~ of commerce bancă comercială; ~ of deposits bancă de depuneri; to pay into the ~ a depune la bancă; (amer. fam ) you can't put it in the ~ e un lucru de nimic, nu serveşte la nimic. 2. bancă (la jocul de cărţi); to break the ~ a sparge banca. 3. depozit, magazie. -0- blood ~ centru de colectare a sângelui; depozit de sânge. II. vb. A. tr. a depune, a păstra la bancă (bani). B, intr. 1. a fi bancher. 2. a avea acţiuni la bancă. 3. to ~ on / upon a se bizui pe, a conta pe. bank3 s. (inv.) 1. bancă (ne şezut)- 2. scaun (de judecător). 3. tejghea (de meseriaş). 4. şir / rând de vâsle (la galere). bankable [-obl] adj. (ec.) 1. care poate fi scontat. 2. acceptat la o bancă. bank acceptance ['ba:rjk ok'septsns] s. (ec.) accept bancar. bank account [~ o'kaunt] s. (ec.) cont bancar. bank agent [~ 'eidymt] s. (ec.) agent de bancă. bank bill [~ bil] s. 1. (ec.) bancnotă; bilet de bancă, poliţă, cambie, trată. 2. (înv.) bilet de credit. bank book [~ bukl s. (ec.) carnet de bancă. bank chain [~ tfein] s. lanţ de munţi, catena. bank clearings [~ 'kliorirjz] s. pl. (ec.) cecuri şi poliţe prezentate pentru compensaţii între bănci. bank credit [~ 'kredit] s. (corn.) credit bancar. bank cress [~ kres] s. (bot.) brâncuţă (Sisymbrium officinale). bank deposit [~ diipozit] s. (ec.) depunere la bancă. bank director [~ diircktor] s. (ec.) director de bancă. bank discount [~ disikaunt] s. v. b a n k r a t e. bank draft l~ drc:ft] s. v. b a n k b i 11. banker1 ['b2erjkor] s. 1. bancher; director sau guvernator al unei bănci. 2. (la joc de cărţi) persoană care conduce jocul l care ţine banca; banca. banker2 s. 1. pescar sau vas de pescari de pe bancurile din Terra-Nova. 2. lucrător la terasamente. 3. cutie de mortar; văruită. 4. (austr.) râu umflat până la nivelul malurilor. bankerdom [-dom] s. 1. (fam.) bancherii. 2. interese bancare. bankeress [-ris] s. (rar) soţie de bancher. banker's note ['bsrjkoz nouţ] s. (ec.) bancnotă emisă de o bancă particulară. banket ['basrjkit] s. (/nine) conglomerat aurifer. bank examination ['ba;nk igizfemi'neijon] s. (ec.) verificarea gestiunii unei bănci. bank fence [~ fens] s. val, rambleu, ridicătură de pământ. bank holiday [~ .holodi] s. sărbătoare bancară / legală (fu Anglia şi Irlanda, lunea Paştelui, Sf. Treime, prima luni din august şi 26 decembrie; în Scoţia, ziua de Anul Nou, prima luni din mai şi august şi prima zi de Crăciun). banking1 ['baarjkin] s. 1. activitate bancară (a unui bancher). 2. afaceri bancare; comerţ de bancă. banking2 s. 1. stăvilire, îndiguire. 2. pescuit. banking3 s. (av.) viraj. banking account [~ o.kăunt] s. v. b a n k a c c o u n t . banking angle [~ ,ajrjgl] s. (av.) unghi de întoarcere. banking charges [~ it/a:d/iz] s. pl. (ec.) speze bancare. banking communication [~ ko.mjumi'keijan] s. (ec.) operaţii / tranzacţii bancare. banking law [~ b:] s. (ec.) drept bancar. 69 barber's shop baptist(e)ry |-ri] s. 1. baptisteriu. 2. cristelniţă (la baptişti). baptize [bap'taiz] vb. tr. 1. a boteza; a creştina. 2. a da un nume (cuiva). 3. (fig.) a purifica, a iniţia. baptizement [-mant] i v . b a p t i s m . bar1 [bu:r] I. s. 1. bară, varga, drug (de metal sau de lemn), bârnă; ~ of gold lingou de aur; ~ of chocolate baton de şocolată; ~ of soap calup de săpun. 2. bucată. 3. presc, de la c r o w b a r. 4. bară, zăvor; pi. gratii, zăbrele; behind bolt and ~ după gratii (la închisoare). 5. barieră; piedică, obstacol; restricţie; discriminare; colour ~ discriminare rasială; to let down the ~ s a înlătura obstacolele, a ridica restricţiile. 6. (sport) bară; horizontal ~ bară orizontală; parallel ~ s (bare) paralele. 7. (geol.) aluviune (la gura unui râu); banc de nisip. 8. buclă (la panglica unui ordin). 9. (muz.) bară; double ~ bară dublă. 10. (muz.) măsură. 11. varga, dunga (de culoare); fâşie, dâră, geană (de lumină). II. vb. tr. 1. a închide, a zăvorî. 2. a împiedica, a bara, a bloca; all exits are ~red toate ieşirile sunt închise / blocate. 3. a interzice. 4. (from) a ţine departe / a despărţi (de); a alunga; a goni (de, de la, de lângă). 5. a exclude, a excepta. 6. (fam.) a fi contra (cu gen.), a obiecta împotriva (cu gen.). 7. a varga, a dunga. 8. to ~ in a nu lăsa să iasă; to ~ out a nu lăsa să intre. III. prep. (în) afară d e . eu excepţia (cu gen.); ~ none fără excepţie. bar2 s. 1. tejghea. 2. bar, bufet, mic restaurant, birt. bar3 s. (jur.) 1. bară. banca acuzaţilor; prisoner at the ~ acuzat la bară. 2. curte, tribunal, judecată. 3. the ~ sau the Bar barou; avocatură; to be called / to go to the Bar a căpăta dreptul de a profesa avocatura; to be at the Bar a fi avocat. 4. (fig.) judecată; the ~ of public opinion judecata opiniei publice. bar4 s. (jiz.) bar (unitate de presiune atmosferică sau acustică). bar5 s. (amer.) plasă contra ţânţarilor. barabara [iba:ra'bu:ra] s. tip de bordei subteran (în Alaska sau Siberia). baraesthesia fbaris'0i:zja, -3ia] s. (med.) barestezie. bar-and-grill ['bu:randgril] s. (amer.) rotiscric. barb1 [bo:b] s. 1. (bot.) mustaţă. 2. (iht.) mustăţi (la unii peşti). 3. (înv.) barbă, barbişon. 4. (vet.) afte.5. fulg (de pană). 6. cârlig de undiţă. 7. plastron, jabou. 8. (jig.) înţepătură. barb2 s. (zool.) 1. cal de Berberia. 2. specie de porumbel din Berberia. barb3 vb. tr, 1 . a acoperi cu armură (pieptul unui cal). 2. a rade, a bărbieri; a fila, a aranja (barba). Barbadian [bu:'bcidjan. -ian] I. adj. din Barbados, barbadian. II. s. locuitor din Barbados, barbadian. barbaresque l'bu:ba'rcsk] adj., s. berber. barbarian [ba:'bearian] I . s. 1. barbar. 2. necioplit, necivilizat, primitiv. 3. incult, necultivat. II. adj. 1. barbar, primitiv, sălbatic. 2. străin. barbarianism [-izam] s. barbari, lumea barbară. barbarianize [bo:'bearianaiz] vb. tr. a aduce în stare de barbarie, a barbariza. barbarie [bui'barik] adj. v. b a r b a r i a n (II). barbarically [-aii] adj. barbar. barbarism ['bo:bariz5m] s. 1. barbarie, lipsă de civilizaţie. 2. comportare necivilizată, mojicie. 3. ignoranţă, incultură. 4. acţiune brutală / barbară. 5. (lingv.) barbarism. barbarity [bo:'baritiJ s.l.v. b a r b a r i s m (2, 3). 2. barbarie, cruzime, neomenie. sălbăticie. 3. grosolănie (în stil, gust etc.). barbarize ['bo:baraiz] vb. I. intr. a deveni barbar. II. tr. 1. a aduce în stare de barbarie. 2. a împestriţa (vorbirea) cu barbarisme. barbarous ['ba:t»5ras] adj. 1. barbar, sălbatic; necivilizat; necioplit. 2. neomenos, feroce. crud, necruţător, neiertător. 3. (lingv.) barbar, contrar firii unei limbi. 4. care vorbeşte o limbă străină; (ist.) nc-roman, ne-grec(esc). barbarousness [-nis] s. l . v . b a r bar i s m ( l , 2 ) . 2. v. b a r b a r i t y (2). Barbary l'bu:bari) adj. berber. barbate l'bu:bpit] adj. 1. (bot.) cu mustăţi. 2. (zool.) bărbos; mustăcios, cu mustăţi. barbecue ['bu:bikju:] I. s. 1. grătar marc (pe care se frige un animal întreg). 2. animal fript în întregime. 3. (amer.) petrecere populară în aer liber (în timpul căreia sefriganimale întregi). 4. suprafaţă pentru uscarea boabelor de cafea. II. vb. tr. 1. a frige (un animal) în întregime. 2. a găti (carne sau peşte) în sos de oţet bine condimentat. barbed [ba:bd] adj. cu ţepi, cu ghimpi, ghimpat; (jig.) ~ words cuvinte înţepătoare. barbed wire [~ 'waiar] s. sârmă ghimpată. barbel ['baibal] s. (Uit.) 1. mreană (Barbus barbus). 2. mustăţi (la anumite specii de peşti). bar bells ['ba:,bclz] s. pi. (sport) haltere. barber1 ['ba:bar]I"S-1. bărbier, frizer; every ~ knows that toată lumea ştie asta. II. vb. tr. a bărbieri; a aranja (barba); a tunde, a freza. barber2 ş. (în Canada). 1 . aburii care se formează deasupra apei în zilele geroase. 2. vânt puternic, în rafale, cu ace de gheaţă, provenind din condensarea vaporilor de apă marină din golful Sf. Laurenţiu, în zilele geroase. barberbait ['ba:babcit] s. (mii. si.) recrut. barbering ['bu:barin] s. bărbierit; frezat. barberize ['ba:baraiz] vb. tr. (amer.) a bărbieri; a freza. barberry ['ba:bari] s. (bot.) dracilă (Berberis vulgaris ş.a.). barberry fungus [~ if\ngas] s. (bot.) rugina-grâului (Puccinia graminis). barberry rust [~ rAst] s.v. b a r b e r r y f u n g u s . barber's cat |'bo:baz kaet] s. (si.) persoană bolnăvicioasă; sfrijit(ură), ţâr. barber's chair [~ t/ea1"] s. (pl.) prostituată, târla. barbershop ['ba:bajbp] s. (amer.) v. b a r b e r 1 s s h o p . barbershop quartet [~ ikwa:tet] s. (amer.) cvartet de amatori specializat în cântece sentimentale. barber's music fba:baz imjmzik] s. (si.) muzică proastă. barber's shop [~ Jbp] s. frizerie. banking syndicate [~ •sindikit] s. (ec.) consorţiu bancar. banking transaction [~ trajn^ZEek/an] s. (ec.) tranzacţie / operaţiune bancară. bank locomotive ['basrjk -loukamoutiv] s. (ferov.) locomotivă împingătoarc, împingător. bank money [~ -nuni] s. (ec.) valută bancară. bank night [~ nait] s. 1. reprezentaţie cinematografică, eu loterie şi premii. 2. (amer. fam.) scară când, la un cinematograf, se acordă premii unor spectatori. bank note [~ nouţ] s. (ec.) bancnotă, bilet de bancă. bank pier [~ piar] s. (constr.) culce (la baraje, poduri), zid dinspre mal. bank rate [~ rcit] s. (ec.) scont bancar; taxă de scont (mai ales al unei bănci centrale). bankroll ['baerjroul] (amer.) I . s. resurse băneşti. II. vb. tr. (si.) a finanţa; a sprijini băneşte. bankrupt ['baenkrApt, -rapt] I . s. 1 . falit, persoană în stare de faliment; mofluz; debitor falit; adjudged ~ persoană declarată falit în urma unui proces; (înv.) to play the ~ a) a deveni falit, a da faliment; b) a cheltui banii altuia; c) a nu justifica încrederea cuiva. 2. afacerist care îşi înşală creditorii. 3. om ruinat; om dator vândut, om veşnic dator; ~ in reputation om cu proastă reputaţie. II. adj. falit; în stare de faliment, insolvent, insolvabil; ruinat, sărăcit; to go ~ a da faliment. III. vb. tr. a duce la faliment, a ruina, a sărăci. bankruptcy [-si] s. 1. bancrută, faliment; Court of Bankruptcy curte, tribunal comercial (unde se declară falimentul si calitatea de falit). 2. (fig.) ruină, decădere, pierdere, sărăcire, scăpătare. bankseat ['baerjksht] s. pilon, stâlp (la pod). banksia ['basrjsia, -sia] s. (bot.) banksia, caprifoi australian (Banksia sp.). bank slope ['banjk sloup] ş, taluz al malului. banksman ['banksman], pl. banksmen [-man] $. (mine) manipulant la manivelă. banks oil ['baerjks oil] s. untură de peşte. bank stock ['baenk stok] s. (ec.) 1. capital al unci bănci (mai ales al Băncii Angliei: Bank of England) 2. pi. (amer.) acţiuni sau obligaţii emise de o bancă. banlieue [pronunţia franceză] s. raza oraşului. bannat ['baenat, ba'na;t] s.v. b a n a t . banner ['basna1"] I. s. 1. drapel, steag, bandieră, flamură; stindard, pavilion; to join the ~ of a sc strânge, a se aduna sub steagul (cu gen.); (jig.) to unfurl one's ~ a-şi anunţa programul, principiile. 2. (amer.) titlu cu litere mari (în gazetă). 3. (ferov.) bara de avans a sertarului. II. adj. (amer.) cel mai bun, foarte bun, exemplar; principial. banner bearer [~ .bears1"] s. stegar, port-drapel. banner cry [~ krai] s. strigăt de luptă, chemare la luptă. bannered ['bsnsd] adj. cu stcag(uri); ducând un steag. bannerer ['basilars'"] s. (înv.) v. b a n n e r b e a r e r . banneret ['banarit] s. (ist.) cavaler care reunea sub stindardul său mai mulţi luptători. bannerette [rbana'retl s. (Jr.) stcguleţ. bannerman ['bsnsmsn], pi. bannermen [-man] s.v. b a n n e r b e a r e r . bannerol ['basnaroul] s.v. b a n d e r o l (e). banning ['baanin] s. v. b a n 1 (II, 1,4). bannock ['baenak] s. (scot.) prăjitură sau turtă din făină de orz sau ovăz. banns [basnz] s. pi. 1. strigări, publicaţii de căsătorie; to ask / to call / to publish the - a face publicaţii de căsătorie; to forbid the ~ a face contestaţie împotriva unci căsătorii proiectate. 2. (înv.) prolog (al unei piese). banquet ['basrjkwit] I. s. 1. banchet, ospăţ. 2. (amer.) prânz, masă; ~o f brine lacrimi amare. II. vb. A. tr. a da un banchet în cinstea (cuiva). B. a petrece, a face chef, a benchetui; a da un banchet. banqueter [-ar] s. 1. participant la un banchet. 2 . amator de banchete / ospeţe / mese; petrecăreţ, chefliu; epicurean, sibarit. banquet(ing) hali fbaerjkwit(irj) ha:l] s. sală de banchete / ospeţe. banquette [ b aske t ] s. 1. dig, terasament. 2. (mii.) banchetă (la fortificaţii). 3. palisadă, îngrăditură. 4. trotuar. 5 bancă de şezut (în vechile diligente), banchetă. bans [basnz] ş. pi. v. b a n n s. banshee [bsen'/i:,'-'-,'--J s. (irl., scot. tnitol.) zână care prevesteşte moartea prin tânguiri. banshie s. v. b a n s h e e. bantam ['bantam] I . s. 1, (omit.) găină sau cocoş de Bantam. 2. (jig.) pitic, om mic de statură. II. adj. 1. pitic, foarte scund. 2. (fam.) necuviincios, impertinent, obraznic. bantam car [~ ka: r ] s. jeep. bantam weight [~ wcit] s. (sport) categoria cocoş (la box). banter |'ba?ntar] I. vb. A. tr. a necăji, a tachina, a persifla; a ridiculiza; a lua în râs / zeflemea / în bătaie de joc. B. intr. a-şi bate joc, a face haz. II. s. glumă, tachinarc, persiflare, luare în derâdere. banterer [-ar] s. persoană care tachinează, zeflemist. banteringly ['bxnterinli] adv. zeflcmisitor; în zeflemea. banting ['basntin] s. tratament dietetic împotriva obezităţii, cură de slăbire. bantling ['basntlin] s. 1. pici, puşti. 2. creatură, progenitură. Bantu ['bu:n'tu. 'basn'tu:] I. ş. 1. familia triburilor bantu din centrul şi sudul Africii. 2. membru al triburilor bantu. 3. (lingv.) (familia limbilor) bantu. II. adj. bantu. banyan ['banian, -njan. -nian, -njasn] s. v. b a n i a n . baobab ['beiobaeb, -'berab-j s. (bot.) baobab (Adansonia digitala). baptism ['baeptizam] s. bote/., botezare; ~o f blood martiriu; ~ of fire botezul focului; certificate of ~ certificat de botez. baptismal [bzep'tizmal] adj. de botez. baptismal certificate [~ sa'tifikit] s. certificat de botez, extras de botez, baptismal font [~ 'font] s. (bis.) cristelniţă. baptismal name [~ neira] s. nume de botez. baptist ['baptist] s. 1. botezător, cel care botează; John the Baptist loan Botezătorul. 2. (rel.) baptist. barber surgeon 70 barber surgeon ['ba:bo iSo:d3an] s. (înv.) subchirurg. barber's vices ['ba:baz ivaisiz] s. pi. cleşte de scos dinţi. barbette [ba:'bet] s. 1. (/nil.) barbetă. 2. (mar.) parapet blindat (la tunurile de pe vasele de război). barbican ['baibikan] s. (ist.) 1. fortificaţie exterioară înaintată. 2. turn de pază. barbigerous [ba:'bid33ras] adj. bărbos, cu barbă; acoperit cu păr. barbital ['ba:biit£el] s. (chim., med.) barbital (în S.U.A.). barbitone ['ba:bkounj s.ţchim., med.) barbital (in Marea Britanie). barbiturate [bai'bitjureit] s. (farm.) barbituric. barbituric [ibu:'bi'tjuorik] adj. (farm.) barbituric. - • barbiturism [bai'bitjjurizam] s. (mea'.) intoxicaţie (cronică) cu barbiturice, barbiturism. barbless ['bc:blis] adj. fără cârlige, fără ghimpi, barbotage ['bu:botid3] s. (chim.) barbotare. barbotine ['baibatain] s. (ind. sticlei si a ceramicii) barbotină. Barbudan [bu:'bu:dan] I. adj. din Barbuda, barbudan. II. s. locuitor din Barbuda, barbudan. barbut ['bu:bat] s. (ist.) coif de oţel, din sec. XV, care acoperea faţa şi avea o tăietură informă de T în dreptul ochilor şi al nasului. barb wire ]'ba:b i\vaior] s.v. b a r b e d w i r e . bar capacity ['ba: te.paisiti] s. (metal.) diametru maxim al unei bare care poate fi prelucrată la un strung. barcarol(l)e ['buikorowl--'-] s. (ital.) 1. gondolier. 2. (muz.) barcarolă. barchan [ba:'ka:n] s. (geol.) barcană. bar chart ['ba: tfa:t] s. grafic cu coloane. bar copper [~ tops'] s. (metal.) cupru în bare, bare de cupru. bard1 [ba:d] s. 1. bard, cântăreţ celtic. 2. (fig.) bard, rapsod, poet; the Bard of Avon bardul din Avon, Shakespeare. bard(e)2 (ist.) I. s. armură pentru cal. II. vb. tr. a arma, a înzăoa, a împlătoşa. bardic ]'ba:dik] adj. 1. de bard, al barzilor. 2. (fig.) poetic, de bard, de rapsod. bardic poetry [~ 'powitri] s. poezia barzilor. bardish ['ba:di/] adj. v. bardic. bardism ['bti:dizom] s. arta barzilor. Bardolatry [ba:'dotetri] s. idolatrizarea lui Shakespeare. hardship ]'ba:d/ip] s. calitatea de bard. bardy ['ba:dij adj. (scot.) îndrăzneţ, cutezător, temerar. bare [b£3r] I. adj. 1. gol, neacoperit, desert, pustiu; dezbrăcat, despuiat, nud; (electr.) neizolat; in one's ~ skin în pielea goală; to lay ~ a) a dezveli, a dezgoli; a expune; a-şi da pe faţă (sentimentele etc.); b) (fig.) a da de gol, a dezvălui, a descoperi, a da la iveală, a demasca. 2. (of) sărac (în), lipsit (de). 3. desfrunzit, neîmpodobit. 4. sterp, neroditor, nerodnic. 5. gol, golaş; pleşuv. 6. (sau threadbare) (despre liaine) ros, tocit, jerpelit. 7. sărac, simplu, searbăd, sec. 8. simplu, sincer, curat, adevărat; ~ truth adevărul adevărat, adevărul gol-goluţ; 9. mic, slab, neînsemnat; a ~majority o majoritate neînsemnată, slabă. 10. numai, simplu; ~ words will not do numai vorbele goale nu sunt de ajuns; at the ~ mention of numai la auzul, (cu gen.) eră de ajuns să pomenească de; to believe smth. on smb.'s ~ word a crede pe cineva pe cuvânt. II. vb. tr. 1. a dezgoli, a despuia. 2. (fig.) a da la iveală, a dezvălui. 3. (tehn.) a îndepărta izolaţia de pe, a dezizola. bareback [~ ba;k] adj., adv. fără şa; to ride ~ a călări fără şa. barebacked [-t] adj. v. b a r e b a c k . barebelly fbsoibeli] s. (austr.) oaie cu lână de slabă calitate pe pântece (şi picioare). barebodied [~ .todid] adj. gol, despuiat, în pielea goală. barebone [~ boun] s. (rar) persoană foarte slabă, ţâr, schelet. bareboned [-d] adj. slab, sfrijit, descărnat. barebosomed [~ .buzomd) adj. 1. cu pieptul gol / descoperit. 2. (fig.) deschis, netăinuit. bare cable [~ 'keibl] s. (electr.) cablu neizolat, cablu blanc. bare conductor [~ kon'dAktsr] s. (electr.) conductor neizolat. bare electrode [~ i'lektroud] s. (metal.) electrod neînvelit. barefaced [~ feist] adj. 1. cu faţa neacoperită (fără mască etc.). 2. deschis, făţiş, fără ascunziş(uri). 3. obraznic, neobrăzat, neruşinat; îndrăzneţ; a ~lie o minciună sfruntată. barefacedly ['beofeisidlij aaV. cu neruşinare / neobrăzare. barefacedness ['be sfeisidnis] s. neobrăzare, neruşinare. barefoot [~fut] adv. desculţ, cu picioarele goale, descălţat. barefooted [~'futid,'-.--, -'--], adj. v. b a r e f o o t . bare-handed [~ 'hamdid] adj. 1. cu mâinile goale, cu mâna goală. 2. (ftg.) lipsit de mijloace. bare-headed [~ 'hedid] adj., adv. cu capul gol, descoperit. bare-legged [~ 'legd] adj. 1. cu picioarele goale. 2. cu pantaloni scurţi. barely ['beali] aaV. 1. gol, despuiat. 2. numai; abia, doar; she is ~ fifteen nu are decât cincisprezece ani. 3. (rar) deschis, direct, fără ocol; fără sfială / rezervă. barenecked ['tea'nekt] adj. cu gâtul gol, decoltat. bareness ['beanis] s. 1. goliciune, nuditate. 2. sărăcie, lipsă (şifig.). 3. (inv.) slăbiciune. bareknuckle ['bss.nAkl] adj. 1. (la bat) fără mănuşi, cu pumnii goi. 2. (fig.) fără menajamente, dur. bare pile ['bea' pail] s. reactor (atomic) fără reflector. bare-ribbed ]'~ ribd] aay. slab, descărnat, căruia i se văd coastele. baresark ['b&3sa:k] s.v. b e r s e r k (e r). bare-shouldered ['bss/ouldsd] adj. cu umerii goi. baresthesia [ţo alba). barnstorm ['bu:nsto:m] vb. intr. 1. a duce o campanie de discursuri într-o zonă rurală. barrel arbor [~ ia:b3r] s. ax principal (la ceasurile cu arc). 2. a juca pe scene improvizate (în localităţi în care nu există sală de teatru). 3. (despre barrel-bellied [~ 'belid] adj. (pop.) pântecos, burtos. un pilot) a da spectacole cu acrobaţii aeriene (în zonele rurale). 4. (despre o echipei (^e barrel boiler [~ iboibr] s. (tehn.) cazan cilindric, orizontal. sportivi profesionişti) a face un turneu demonstrativ (după închiderea sezonului barrel bolt [~ boult] s. zăvor (tubular). barrel bulk [~ b\lk] s. măsură de volum (cinci picioare cubice = 141,580 I). competiţional). barrel easing [~ -keisirj] s. (mil.) husa ţevii. barn stormer ['ba:n -sto:m9r[ s. 1. actor ambulant. 2. (fig.) actor de mâna a doua. barrel chair [<- t/ea1"] s. (amer.) scaun la care speteaza şi braţele formează un semicerc. barn swallow [~ .swolou] s. (ornit.) rândunică de casă (Hirundo rustica). barrel-chested 72 barwood ['ba:wud] s. (bot.) băcan african (Baphia nitida). barrel-chested |'baeralit/cstid] adj. pieptos, voinic. barrel cuff ['basral k*f] s. manşetă simplă. barye ['basri] s. (/iz., mec.) barie, microbar. barysphera [.basri'sfisro] s. (geol.) barisferă. barrel end [~ end] s.v. b a r r e l h e a d . baryta [ba'raits] s. (chim.) monoxid de bariu. barrelful [taral f / d ] s. (un) butoi (ae vi« etc.) barrel head ['baîral hcd] s. 1. fund de butoi. 2. capac de butoi. barytes [to'raitiz] s. (mineral.) baritină. barrel house [~ hails] s. 1. (amer. sl.) speluncă, bombă. 2. (amer.) stil zgomotos şi necizelat barytone ['basritounj s. (rnnz.) bariton.' de interpretare a jazului. basad fbeisaîd] aaV. spre bază. barrelled ['bajrald] adj. 1. (turnat) în butoi, în butoaie. 2. (in cuvinte compuse) (mii.) basal ['beisl] adj. 1. de bază, fundamental, care stă la bază, care constituie baza. 2. (fîziol.) cu... ţevi; double ~g u n puşcă cu două ţevi. bazai. . barrel-like ['ba?rol laik] adj. ca un butoi, de forma unui butoi. basal cleavage ] ~ rkli:vid3] s. (mine) clivaj principal. r basal metabolism [~ mc'tEebslizam, -bot/1-] s. (med.) metabolism bazai. barrel maker [~ 'incik3 ] s. dogar. barrel mouthpiece [~ .mauOpks] s. (/nil.) apărătorul ţevii, capacul gurii ţevii. basal plane [~ 'plcin] s. (amer. top.) plan nucleal. barrel organ [~ io:gon] s. flaşnetă, caterincă. basalt ]'ba3so:lt, 'bassalt] s. (mineral.) bazalt. barrel polishing [~ 'poli/in] s. (telm.) lustruire în butoi. basaltic [bo'soltik] adj. (mineral.) bazaltic, de bazalt. barrel road [~ -roud] s. şosea înclinată. basanite ['bassonait, 'ba3Z3-[ s- (geol.) basanită. barrel roll [~ roulj s. 1. (av.) tonou. 2. (metal.) tăblie a cilindrului de laminor. bascule ]'ba2.skju:l] s. (telm.) piesă basculantă; basculă. barrel roof [~ ruf] s. (constr.) acoperiş boltit. bascule barrier [~ ibayris1] s. barieră basculantă. bascule bridge [~ brid3l s. pod basculant. barrel-shaped [~ /cipt] adj. de forma unui butoi. barrel shop [~ /Dp] s. (amer. si.) v. b a r r e l h o u s e . bascule door [~ do:', ~ do9rJ s. uşă basculantă. barrel switch [~ switf] s. (electr.) comutator cilindric. base1 [bcis] adj. 1. josnic, de dispreţuit, infam, odios, demn de dispreţ, nedemn; mârşav; barren [toran] I. adj. 1. (desprefemei) steril, sterp. 2. (bot.) neroditor, sterp. 3. (despre decăzut; servil, slugarnic. 2. de rând, prost; (despre metale) comun; oxidabil; (despre pământ) neproductiv, neroditor, arid, nefertil. 4. (fig.) fără conţinut, sărăcăcios; searbăd; monede) fals, calp; of ~ alloy de calitate proastă. 4. (înv.) de rând, umil; nelegitim, din plictisitor, stupid, prost; nefolositor; ~ of interest lipsit de interes. II. s. (mai ales pi.) fiori. teren neproductiv; loc viran. ba se 2 1. s. 1. bază, temelie, fundament; fund; punct de sprijin, reazem, picior; military barren-brained [~ breind] adj. prost, neghiob. ~ baze militare; naval ~ bază navală; ~ of a triangle bază a unui triunghi; (amer. sl., fig.) to be off one's ~ a-i lipsi o doagă, a nu fi în toate minţile; (amer. sl.) to change barren money |~ 'nuni] s. (corn.) capital mort. barrenness ['basranis] s. 1. nerodnicie, ariditate, sterilitate. 2.-sărăcie, lipsă. 3. lipsă one's ~ a o şterge, a spăla putina; (amer. sl.) to get to first ~ a face primii paşi, a face începutul într-o chestiune oarecare; (folosit mai ales la negativ). 2. (fig.) bază; temelie; de conţinut. fond, esenţă, esenţial; principiu de bază; punct de sprijin, de reazem. 3. casă (la diferite barren-spirited ['ba:r.?n 'spiritid] adj. sărac cu duhul; prost. jocuri). 4. (si prisoner's ~) bar (joc de alergare). 5. (sjmrt) loc / punct de pornire, start. barren-witted [~ 'witid] adj. v. b a r r e n - s p i r i t e d . 6. picior, poale (de munte). 7. (arhit.) bază, soclu, piedestal. 8. (chim.) bază. 9. (lingv.) barrette [ba:'ret, ba'ret] s. agrafă de păr, ac mare de prins cocul. tulpină, rădăcină. 10. (tipogr.) piciorul literei. ♦ (amer. sl.) to be off one's ~a) a fi greşit, barretter |'ba;rotoc] s. (tel.) barctor, tub regulator de curent. barricade [ibscri'kcid, -ro'k-] I. s. 1. baricadă. 2. barieră, obstacol, piedică; ~ of trees a nu avea dreptate, a se înşela; b) a fi sărit de pe linie. 11. (/ot.) suport (al unei emulsii). palanca. 3. (canad.) adăpost pentru noapte (săpat în zăpadă si căptuşit cu cetină). 12. (/not.) bază (de logaritmi). 13. (geom.) bază. II. vb. tr. 1. a întemeia, a funda, a pune 4. (canad.) (loc de) popas adăpostit de arbuşti sau copăcei. II. v. tr. 1. a baricada. 2. (fig.) baza (c// gen.), a pune bazele (cn gen.). 2. (fig.) (on, upon) a baza, a întemeia, a stabili (pe); to ~ oneself on a se baza pe. III. adj. de (la) bază, fundamental, de (Ia) fund; (de) a împiedica, a opri, a zăgăzui. jos. ■ . barricader [iba?ri'kcidor] s. constructor de baricade. barrier ]'ba;ri?r] s. 1. barieră. 2. barieră (la intrarea în oraş) 3. hotar, graniţă. 4. (fig.) base3 s., aay. (înv.) v. b a s s3. obstacol, piedică; racial ~s discriminare rasială. base adjustment ['bcis o-d3AStmont] s. 1. (top.) compensare a bazei. 2. (fotogrammetrie) barrier beach [~ bi:t/j s. (mar.) Ioc de împotmolire. ajustare / reglare a bazei. barrier gate [~ gcit] s. barieră (a trecerii de nivel). baseball [~to:l] s. (sport) 1. baseball; aprox. (un fel de) oină; ~ player jucător de baseball. 2. minge de baseball; aprox. minge de oină. barrier guard [~ go:d] s. (electr.) grilă protectoare. barrier island [~ 'ailand] s. barieră insulară. baseballer [~ito:Ior] s. jucător de baseball. barrier keeper [~ .ki;psr] s. paznic de barieră; cantonier. baseboard [~bxd] s. (constr.) 1. scândură de podea. 2. şipcă de perete / reazem I bordură. barrier lake [~ leik] s. lac de baraj; lac de acumulare. base-born [~ bo:n] adj. 1. de origine umilă. 2. (fig.) fals, prost, rău. barrier ward(en) [~ 'wo:dn] s. v. b a r r i e r g u a r d . base broom [~ bru(:)m] s. (bot.) drobiţă (Genista linctoria). barring1 [ 'bu:rirj] prep. (în) afară de, cu excepţia (cn gen.). base charge [~ t/a:d3J s. 1. (mii.) încărcătură de aruncare. 2. (electr.) sarcină de bază. 2 base court ]~ ks:t] s. curte din dos. barring s. 1. (tehn.) punere în mişcare a maşinii. 2. (mine) întărire a minelor, susţinere; armătură; lucrări de sprijinire / şprăţuire. based [bcist] adj. (în cuvinte compuse) cu baza...; broad ~ cu o bază largă. base exchange ['beis riks't/eind3] s. (chim.) schimb de cationi. barrister ]'ba:ristor] s. 1. (si -at-law) avocat pledant (in Anglia, numai în instanţele superioare); revising — jurist care revizuieşte listele electorale. 2. (amer.) avocat. base frequency [~ ifri:kwsnsi]S. (fiz.) frecvenţă proprie. base-hearted [~ rho:tid] adj. ticălos, josnic. bar-room ]'ba:rum] s. salon de bar. 1 barrow ['baîrou] s. tumulus; movilă, măgură, gorgan. base hospital [~ ihospitol] s. (mil.) spital de campanie. barrow2 s. 1. roabă, tărăboanţă; cărucior; vagonet. 2. targa. base in(ward) [~ 'in(wa:d)] s. (top.) bază interioară I pozitivă. barrow3 s. porc castrat, jugănit. base knotgrass f~ 'notgra:s] s. (bot.) iarbă-roşic, troscot (Polygonum persicaria). barrow-boy ] ~ boi] s. vânzător ambulant de fructe şi zarzavaturi. base Latin [~ Iastin] s. latina vulgară. barrow-load [~ loud] s. roabă (plină) (încărcătură); a ~of bricks o roabă de cărămizi. baseless ['bcislis] adj. 1. fără bază / temelie I fundament. 2. nefondat, neîntemeiat. 3. (mil.) fără bază de operaţiuni. barrow man [~ man] s. 1. (mine) vagonetar. 2. precupeţ; zarzavagiu ambulant. barrow truck [~ trAk] s. cărucior sau vagonet cu două roţi. baselessness ]-nis] s. (fig.) nctcnicinicic. base level ['beis devl] s. (mine) orizont de bază. barry ]'ba:ri, rba>] adj. (herald.) (despre blazon) care arc pe orizontală un număr par de câmpuri egale, a căror culoare alternează. base line ['bcis lain] s. 1. (geod., mii., tel.) linie de bază. 2. (sport) linie de tuşă (la bar screen |'bu: skri:n] s. (mine) ciur cu bare; grătar din bare. tenis). bar solder [~ isoulda'j s. (telm.) ciocan de lipit. base-line direction [~ di'rekjan] s. (mii.) direcţie de bază (artilerie). base-line service [~ ss:vis] s. (sport) serviciu de la tuşă (tenis.) barspoon ['ba:spu:n] s. linguriţă cu coada lungă (folosită la amestecatul băuturilor). bar stock ['ba: stok] s. (metal.) bare laminate. basely ['beisli] adv. (în mod) josnic, ruşinos etc. (v. b a s e1). base m a p ['beis ma;p] s. (top.) hartă de lucru. barstool ]'ba:stu:l] s. scaun de bar (mai ales înalt). bar tack l'bu: ta;k] s. (în croitorie) întăritură din tighele. basement ['beismant] s. 1. (arhit.) subasment; temelie, fundaţie, fundament; soclu. 2. subsol; demisol; ~f l at apartament Ia demisol. 3. (fig.) temei, fond. bartend ['bu:tend] vb. intr. a servi într-un bar, a fi barman. bartender ['ba:tendor] s. 1. barman. 2. bărmăniţă; bufcticr(ă). 3. v. b a r k e e p e r 1 . basement rock [~ rok] s. (mineral) rocă din culcuş / de bază. r barter ['ba:to ] I. vb. A. intr. a face troc, a face schimb în natură. B. tr. 1. (for) a vinde base metal ['beis rinetl] s. (metal.) 1. metal de bază / obişnuit. 2. component de bază (pe); to ~ food for labour a da de mâncare în schimbul muncii. 2. (si to ~ away) a-şi (al aliajului). vinde (libertatea, situaţia etc.). II. s. 1. barter, schimb în natură, troc. 2. articol(e) dcstinat(e) base-minded ['beis 'maindid] aay. josnic, mârşav, ticălos; necinstit. trocului. base-mindedness l-nis] s. josnicie, mârşăvie, ticăloşie, necinste. barter transaction ]'ba:t3 itr&'n'zffikjOT] s. (ec.) compensaţie; tranzacţie de compensare baseness ['beisnisj s. 1. josnicie, ticăloşie, infamie. 2. falsitate (a unei monede etc.). / în compensaţie. base outside ['beis 'autsaid] s. (top.) bază exterioară / negativă. Bartlett ]'ba;tlit] s. soi de pară americană, galbenă şi foarte zemoasă: base pay [~ pei] s. (ec.) retribuţie de bază. base price [~ prais] s. (ec.) preţ de bază. barton ]'ba:tn] s. 1. curtea păsărilor. 2. moşie arendată. Bart's ['ba:ts] s. (fam.) spitalul .,St. Bartholomew" din Londra. base rocket [~ .rokit] s. (bot.) rechie, rezeda-sălbatică (Reseda lutea). bar winding ['ba: 'waindirj] s. (electr.) bobinaj,înfăşurare în bare. bases ['beiskz] pl. de la b a s i s. barwise |'ba:waiz] adv. (herald.) orizontal. base salary ['beis 'sadori] s. («c.) salariu de bază. 73 baste 2 basket flower [~ :l] s. (sport) 1 . baschet. 2. minge de baschet. bastard slip [~ slip] s. smicea de rădăcină. basket carriage [~ 'kasrid3] s. căruţă cu Iese. bastard title [~ rtaitl] s. (poligr.) şmuţtitlu. basket chair [~ t/eor] s. fotoliu de pai / nuiele. 1 bastardy ['basstadi] s. naştere nelegitimă; nclcgimitate; condiţia de bastard. basket dinner [~ -dina "] s. (amer.) picnic, dejun Ia iarbă verde. baste1 [bcist] vb. tr. a însăila, a coase cu cusături rare. basket fern [~ fa:n] s, (bot.) ferigă (Aspidium ftlix-mas). basket fish [~ fi/] s. (zool.) specie de stea-de-mare (Gorgonocephalus sp.). baste2 vb. tr. a stropi (carnea) cu untură în timpul prăjitului (ca să nu se ardă). baste3 74 baste3 vb. ir. 1. a bate, a lovi, a ciomăgi. 2. a arde cu cuvântul; a critica; a asalta cu întrebări sa» observaţii critice. baster [-sr] s. (pop.) bătăuş. bastide [bas'sti:d] s. 1. (ist.) bastidă. 2. casă mică de ţară (din sudul Franţei). bastil(I)e [bses'tid si pronunţia franceză] I. s. închisoare, fortăreaţă; (ist.) the Bastil(l)e Bastilia. II. vb. tr. a întemniţa, a închide. bastinade [ibselsti'neid] s., vb. v. b a s t i n a d o . bastinado [tbsesti'neidou, -'na:-] (span-) I. pl. bastinadoes [-z] s. 1. bastonadă; ciomăgeală. 2. baston, vargă. II. vb. tr. a bate la tălpi. basting ['beistin] s. 1. (pop.) bătaie, ciomăgeală. 2. stropire a cărnii cu untură. 3. însăilare. bastion ['bastion, '-tjon, amer. si 'basstfanj s. (fr.) (mii.) bastion, fortăreaţă. bast mat ['ba:.st mast] s. rogojină din coajă de tei. bastonade [ibassto'neid, -sts'n-J s.,vb.v. b a s t i n a d o.. bast tree ['baist tri:] s. (bot), tei (7'ilia sp.). bat1 [bst] s. 1. (zool.) liliac (ord. Chiroptera);(fam.) to have ~S in one's/ the belfry a avea sticleţi la cap, a-i lipsi o doagă; (as) blind as a ~ orb cu desăvârşire; like a ~ out of hali foarte repede, mâncând pământul. 2. (sl.) femeie de stradă, prostituată, târfă. bat2 I. s. 1. bâtă, ciomag; bătător (la cricket, baseball); paletă (de ping-pong); (rar) rachetă (pentru tenis); 2. meliţă (pentru in); 3. (sport) prese, de la b a t s m a n. 4. lovitură. 5. (fam.) pas, ritm, viteză; at a good rare ~f oarte repede; to go full ~ a merge în plină viteză. *v- off one's own ~ fără ajutor din afară, independent; din proprie iniţiativă; (amer.) right off the ~ dintr-o dată; imediat, îndată, fără amânare, fără tărăgăneală; (amer. sl.) to come to ~ a da de greu; (amer. sl.) to be at ~ a juca rolul principal; a fi la conducere / cârmă; to carry (out) one's ~ a învinge, a-şi impune punctul de vedere: (amer.) to go the ~ with smb. a se întrece (c« cineva), a concura; (fam.) to sling t h e ~ a vorbi într-o limbă străină; to go to ~ for smb. a se expune pentru cineva, a-şi risca pielea pentru cineva. II. vb. A. tr. a lovi cu bastonul. B. intr. a lovi mingea cu bastonul (la cina). bat3 vb. tr. (amer.) to ~ one's eyes a clipi (din ochi). bat4 s. (amer., canad. sl) chef, petrecere, zaiafet; to go on a ~ a se duce la un chef. batata [baVta:te] s. pl. (hot.) batata, cartof dulce (Batatas edulis). Batavian [bo'teivion, -vjon] adj. s. olandez. bat-blind ['baetblaind) adj. orb cu desăvârşire. batch [bast/] s. 1. cuptor, cantitate de pâine coaptă simultan; rând, serie; (fig.) of the same ~ d c acelaşi fel, dintr-un aluat, din acelaşi aluat. 2. pachet, grămadă, teanc. 3. (constr.) beton frământat. 4. (ec.) partidă; lot; scrie; set. 5. (metal.) şarjă; grupă; încărcare; dozare; amestec. batch cake [~ keik] s. pâinişoară (rotundă). batcher ['basjy] s. (telm.) 1. buncăr. 2. dozator. batching ['bart/irj] s. 1. (te;ct.) topire (a inului sau iutei). 2. (constr.) dozare; formare de partide / loturi; lotisare. batch wage ['bast/ weid3) s. (ec.) salariu în acord. bate1 [beit] vb. A. tr. (prese, de la a b a t e). 1. a reduce, a micşora, a scădea, a modera. 2. a toci; to ~ one's curiosity a-şi astâmpăra curiozitatea; to ~ one's hope a înceta să mai spere; with ~d breath ţinându-şi răsuflarea, cu răsuflarea tăiată. B. intr. a se micşora, a slăbi; his energy has not ~d energia lui n-a slăbit. bate2 vb. intr. (despre vultur, uliu etc.) a bate din aripi, a fâlfâi-, a agita aripile. bate3 s. lichid corosiv, zeamă corosivă (la tăbăcind pieilor). bate4 s. (sl.) furie, mânie, turbare; to get in a ~ a se înfuria, a-i veni dracii, a-1 apuca năbădăile. bat-eyed ['bat 'aid] adj. 1. chior, miop. 2. distrat. 3. prostuţ, nătăfleţ. bat fish [~ fi/] s. 1. (iht.) specie exotică de peşte turtit (Ogccocephalus vespertilio). 2. (iht.) specie de peşte din Oceanul Pacific (Aetobatis californicus). batfowl [~faul] vb. intr. a prinde păsări în timpul nopţii (orbindu-le cu lumina). batfowler [~fautor] s. 1. persoană care prinde păsări în timpul nopţii (v. b a t f o w l ) . 2. (înv. sl.) pungaş, coţear. Bath s. staţiune balneară (cu izvoare termale) în vestul Angliei; (fam.) go to ~! vezi-ţi de drum! du-te de te plimbă! plimbă ursu'! bath [ba:0] I. pl. baths [ba:<5z] s. 1. baie, îmbăiere, scăldătoare (fn cada); (si shower ~) duş; cold ~ baie rece; hot ~ baie fierbinte; tepid ~ baie călduţă; warm ~ baie caldă; Turkish ~ baie de aburi, baie turcească; to take / to have a ~a ) a face baie, a se îmbăia; a face (un) duş; b) (sl.) a bea cam mult (dintr-o dată); to give a child a ~ a face baie unui copil. 2. (si~ tub) baie, cadă, vană, scaldă, scăldătoare. 3. v. b a t h r o o m. 4. (si pi.) baie, băi, baie publică; (ist.) băi romane; swimming ~s bazin de înot, piscină. 5. (sipl.) Staţiune balneară, băi; to go to the ~s a se duce la băi. 6. (telm., chim.) baie; hypo ~ baie de hiposulfit. II. vb. A. intr. a face baie, a se spăla, a se îmbăia. B. tr. a îmbăia, a spăla (mai ales un copil). bath attendant [~ 'o'tondent] s. băiaş; băieşiţă (la baia publică). Bath chair [~ 't/ea1"] s. fotoliu cu rotile pentru bolnavi. bathe [beitî] I. vb. A. intr. 1. a scălda, a face baie (în mare, lac etc.). 2. a înota. 3. a se cufunda, a se afunda. 4. a face băi (într-o localitate). B. tr. 1. a scălda, a spăla; (fig.) to ~ one's hands in blood a-şi scălda mâinile în sânge. 2. a scălda, a uda; the lake ~d the foot of the mountain lacul uda / scălda poalele muntelui. 3. a înmuia (cu ajutorul unui lichid). 4. (fig.) a înconjura, a învălui; a scălda (in lumină). II, s. baie, scaldă, înot; to have / to go in for a ~ a sc scălda; a înota; to go for a ~ a se duce la scăldat, la ştrand (pe malul unui râu sau lac). bather [-or] s. 1. persoană care face baie (în lac, mare, râu etc.) 2.pl. (austr.) costum de baie. bathetic [bo'uetik] s. (ret.) batos. bath gown [ba:0 'gaun] s. v. b a t h i n g g o w n . bath heater [~ ihi:tsr] s. încălzitor de baie. bath house [~ haus] s. 1. baie (publică). 2. corp de cabine, vestiare (la un bazin). bathing ['bcidin] s. baie; îmbăiere, scăldare. bathing accommodation [~ Oikomodei/an] s. instalaţie de baie. bathing box [~ .boks] s. vestiar, cabină pentru dezbrăcat (la baie). bathing cabin [~ .ka;bin] s. v. b a t h i n g b o x . bathing cap [~ ka:p] s. caschetă de baie. bathing closet [ ~ ikbzit] J.V. b a t h i n g b o x . ■ bathing costume [~ kostju:m] s. costum de baie. bathing drawers [~ dro:z, ~ drosz] s. pi. chiloţi de baie. bathing dress [~ dres] s. v. b a t h i n g c o s t u m e . bathing establishment [~ is'tasbli/mont] s. baie, stabiliment de băi. bathing gown [~ gaun] s. halat de baie. bathing hut [~ lut] s. cabină (la plajă); bathing man [~ mon],pl. bathing men [~ 'men] s. (înv.) băiaş. bathing place [~ plcis] s. loc de scăldat, scăldătoare; plajă. bathing resort [~ ri'zxt] s. staţiune balneară pe litoral, staţiune maritimă. bathing season [~ .si:zn] s. sezon de băi, sezon balnear; timpul scăldatului. bathing shoes [~ fu:z] s. papuci de plajă (de baie). bathing suit [~ sju:t] s, v. b a t h i n g c o s t u m e . bathing tent [~ tent] s. cort de plajă. bathing wrap [~ raep] s. halat de baie l plajă. bath lubrication ['ba:6 .lu:bri'kei/sn] s. (telm.) ungere cu inele. bath mat [~ inaat] s. preş de baie. batholite ['bscGoulait] s. (mineral.) batolit. batholith ['bseOonliO] s. v. b a t h o 1 i t e. bathometer [bo'8o:mitar] s. (mar.) batometru. Bathonian [ba'Gounian, -jon] I. adj. din oraşul Bath. II. s. locuitor din oraşul Bath. bathorse ]'ba;tho:s] s. cal de samar. bathos ['beiOos] s. 1. adânc, prăpastie, abis, hău, genune; the ~ of stupidity culmea prostiei. 2. (ret.) batos (trecere bruscă de la un stil elevat la banal sau la grotesc). 3. comic ieftin. 4. degradare, înjosire. bathrobe ['ba:0roub] s. (mai ales amer.) 1. halat (de baie). 2. (sport) halat de boxer. bathroom [~ ru(:)m] s. (cameră de) baie. bath solution [~ so'ljujan] s. (chim.,fiz.) electrolit. bath stove [~ stouv] s. sobă de baie, încălzitor de baie. bathtowel [~itaual] s. prosop (mare) de baie. bath-tub [~ tAb] s. cadă. bath wrap [~ rap] s. halat (de baie). bathyal ['ba:8iol] adj. (oceanografie) batial. bathymeter [bo'0imitor] s. v. b a t h o m e t e r . ' bathymetric [.baîOi'metrik] adj. (mar.) batimetric. bathymetric contour [~ 'kontuo'] s. (cartografie) curbă batimetrică, izobată. bathymetry [baVBimitri] s. (mar.) batimetric. bathyscaph [taSiskaef] s. (mar.) batiscaf. bathyscaphe ['baîOiskeif] s. v. b a t h y s c a p h . bathysphere ['ba;Gisfi3r] s. (oceanografie) batisferă. bathythermograph [.ba:6i'9a;mogra:f, -graf] s. (telm.) batitermograf. batik [ba'tik, 'ba^tik] s. (text.) l.un anumit procedeu de impritnare a ţesăturilor. 2. batic, ţesătură imprimată (după acest procedeu). bating ['beitirj] prep. înv. cu excepţia (cu gen.) în afară de, exceptând. batiste [bae'ti:st, bo't-] s. (text.) batist. batman ['batman],pl. batmen [-mon] s. (mil.) ordonanţă. batoid [tetoi d ] s. (iht.) batoid. baton ['bastan, -ton, -to:rj, amer. si ba:ton si pronunţia franceză). I. s. 1. baston, toiag. 2. baghetă (pentru dirijat). 3. (sport) ştafetă; to pass the ~ a preda ştafeta, a transmite ştafeta. 4. baston de poliţist. 5. baston de mareşal. II. vb. tr. a bate cu bastonul, a lovi eu bastonul. batrachia [bs'treikjs] s. pl. (zool.) batracieni. batrachians [bo'treikjonz, -kionz] s. pl. v. b a t r a c h i a . bats [bans] adj. (sl.) aiurit, într-o ureche, zăbăuc. batsman ['bastsnran], pl. batsmen [-mon] s. jucător la bătaie (la cricket, baseball etc.). batswing ['bartswirj] s. (telm.) arzător de gaz cu fantă lungă. battalion [to'tadjon] s. 1. (mil.) batalion; (amer. si) divizion de artilerie. 2. pl. armată, forţe, oşti. battels ['bfetlz] s. pl. (la universitatea din.Oxford) nota cu costul întreţinerii unui student (mai ales privind cheltuielile de masă). batteler ['ba:tbr] s. 1. (înv.) student sărac care nu ia mesele regulat la colegiu, ci plăteşte numai ceea ce comandă sporadic (la universitatea din Oxford). 2. student care ia mesele la colegiu (ia universitatea din Oxford). batten1 ]'ba:tn] I. s. scândură; şindrilă, draniţă; leat, şipcă. II. vb. tr. a înţepeni, a fixa cu şipci transversale; a astupa (cu sipci). batten2 vb. A. intr. 1. a se îngraşă, a se îndopa: (despre plante) a creşte peste măsură. 2. (fig.) a huzuri, a trăi pe picior mare (mai ales pe socoteala altuia). 3. (despre pământ) a deveni roditor / mănos. B. tr. a îngraşă, a îndopa. batten door [~ do:r] s. uşă din şipci. batten fence [~ fens] s. gard din şipci. batten wall [~ wo:l] s. îngrăditură de scânduri. batter1 ['bata'] I. vb. A. tr. 1. (si to ~ about) a bate tare, a zvânta în bătaie. 2. (si to ~ down) a doborî; a demola. 3. (si to ~ in) a zdrobi, a sfărâma. 4. a bătători. 5. a bate, a lamina (metale); a ciocăni (vase, argintărie); a bate, a frământa (lutul, aluatul). 6. a bate 75 baywood (unt, frişca etc.). 7. (mil.) a face breşe în; a distruge, a dărâma (cu focul artileriei). 8. a supune unei critici aspre / severe; a nimici, a zdrobi. 9. (poligr.) a îndesa (literele). B. intr. a bate, a ciocăni (puternic); to ~ at a door a izbi puternic în uşă. II. s. 1. pastă, aluat (nefermentat). 2. argilă frământată; clisă; noroi clisos; lut. 3. (mii.) foc puternic de artilerie. 4. (poligr.) şrift uzat sau stricat. batter2 I . s. (arhit.) ieşitură, treaptă, prag, umăr; înclinare. II. vb. intr. a se depărta, a se înclina. batter3 s. v. b a t s m a n. battered [-d] adj. 1. bătut, bătătorit; sfărâmat, zdrobit. 2. (despre mobilier) uzat. 3, (despre aluat) frământat. 4. (despre pălărie etc.) mototolit; boţit. 5. (despre vase) ciocănit. battering charge ['bsetarin t/a:d3] s. (mii.) încărcătură plină (artilerie). battering ram [~ reem] s. (mii. ist.) berbece. battering train [~ trein] s. (mii., ist.) tren de asediu. batter level ['beets 'levl] s. 1. (top.) nivel de pantă. 2. (constr., mar.) înclinometru. battery ['băutori] s. 1. (mii.) baterie, divizion (de artilerie uşoara); (mar.) bateria unui vas de război; to turn a man's ~ against himself a combate pe cineva cu propriile lui argumente, a bate pe cineva cu propriile lui amic; to mask one's batteries a-şi ascunde intenţiile duşmănoase. 2. (electr.) baterie; element galvanic; acumulator. 3. (jur.) (act de) violenţă. 4. (tefui.) baterie, set. 5. ansamblu de compartimente. -0- cooking ~ văsăric, vase de bucătărie. battery acid [~ 'ssid] s. 1. (electr.) acid sulfuric de acumulatoare. 2. (mii. si.) cafea. battery box [~ boks] s. 1. (teAt.) piuă. 2. (auto) cutie de acumulator. battery cell [~ scl] s. (electr.) element de acumulator / baterie. battery charger [~ tfu:d33r] s. (electr.) grup de încărcare pentru acumulatoare electrice. battery drain [~ drein] s. (electr.) consum; absorbţie (de curent). battery locomotive [~ 'louksmoutiv] s. (ferov.) locomotivă electrică cu acumulatoare. battery plate [~ .pleit] s. (auto) placă de acumulator. battery solution [~ s3'lu:/an] s. (electr.) electrolit. batting1 ['bcetirj] s. vatelină; vată. batting2 s. bătaie; bătătorire. battle t'bastl] I. s. 1. bătălie, luptă, bătaie, încăierare, conflict; (fig.) luptă, întrecere; to do ~ a se lupta; (fam.) that's half the ~ cu-asta lupta c pe jumătate câştigată; to come unscathed out of the ~ a scăpa teafăr, a ieşi cu bine; drawn ~ luptă fără rezultat; to fight a ~ a) (mil.) a se lupta, a da o bătălie; b) (fig.) a intra în luptă; a duce o luptă; to fight a losing ~ a duce o luptă sortită eşecului; to fight one's ~s over again a retrăi trecutul; to fight smb.'s ~s for him a se bate, a se lupta pentru un altul; general's ~ luptă al cărei rezultat e hotărât de o conducere pricepută; pitched ~ luptă crâncenă; soldier's ~ luptă al cărei rezultat c hotărât de curajul soldaţilor; to win the ~ a câştiga bătălia. 2. (mil. înv.) batalion. II. vb. A. intr. a (se) lupta; to ~ for a (se) lupta pentru; to ~ against with a (se) lupta cu (în) contra / împotriva. B. tr. 1. a aşeza în ordine de bătaie. 2. (rar) a (se) lupta cu, împotriva. battle airplane [~ icaplein] s.v. b a t t l e p l a n e . battle array [~ ^rei] s. (mii.) ordine de bătaie. battle-axe [~ a;ks] s. (ist.) 1. secure, baltag, bardă. 2. halebardă. 3. nevastă autoritară; zgripţuroaică. battle call [~ ko:l] s. chemare la luptă; strigăt de luptă. battlecraft [~kru:ft] s. măiestrie războinică, artă militară, arta de a se lupta. battle cruiser [~ ikru:z3r] s. (mar.) crucişător de linie. battle cry [~ krai] s. 1. strigăt de luptă. 2. (fig.) lozincă. battled ['bsetld] adj. (mii.) aşezat în ordine de bătaie. battledore ['bastldo:] s. 1. mai de bătut rufe. 2. rachetă, paletă (de volan); (înv.) ~ and shuttlecock volan (joc). 3. (mar.) cui de binta. battledress [~dres] s. (mii.) uniformă / ţinută de campanie. battle fatigue [~ fa'ti:g] s. (mil. psih.) nevroză provocată de război. battlefield [~fi:ld] s. (mil.) câmp de luptă / bătaie; teatru de operaţiuni. battle flag [~ flsg] s. (mil.) steag de război. battle fleet [~ fli:t] s. (mar.) flotă militară. battle front [~ frAnt] s. (mil.) prima linie (a frontului). battle-grey [~ grei] adj. kaki. battleground [~graund] s. 1. v. b a 111 e f i e 1 d. 2. (jig.) obiect de ceartă / discuţie, i mărul discordiei. . battlement ['bcetlmsnt] s. (mai ales pi.) 1. creastă de zid; parapet; creneluri. 2. (fig.) vârf de munte crestat. battle order ['bcetl io:dar] s. (/nil.) 1. ordine de bătaie. 2. ordin / comandă de asalt. | 3. ţinută de campanie. battle piece [~ pi:s] s. (arte) tablou reprezentând o bătălie. battle plane [~ plein] s. (av.) avion de luptă. battler ['bstla1"] s. (rar) 1. bătăuş. 2. luptător, războinic. battleroyal ['baetl'roiaî] s. 1 . luptă decisivă; încăierare generală. 2. luptă de cocoşi. battle-seasoned [~ isi:znd] adj. 1. călit în război, în luptă. 2. priceput / versat în ale \ războiului. battleship [-/ip] s. (mar.) vas de linie / război, navă grea de luptă. battlesome ['bsetlssm] adj. arţăgos, certăreţ; belicos. battle song ['bzetl son] s. cântec de luptă. battle-tried [~ traid] adj. (mii.) călit / încercat în lupte; ciuruit de gloanţe. battle wagon [~ .wasgsn] s. (amer. mar. fam.) vas de linie / război. 1 battner ['ba;tn3r] s. (si.) bou. j battological [iba?t9'bd3ikpl] adj. (lit.) care repetă în mod exagerat aceleaşi cuvinte, ■ batologic. battologize [b3'totod3aiz] vb. A. ţr. a repeta în mod exagerat (un cuvânt, o frază etc.). B. intr. a bate apa în piuă; a repeta acelaşi cuvânt sau aceleaşi propoziţii, fraze, expresii. battology [bs'tobdsi] s. (lit.) repetare exagerată a aceloraşi cuvinte, batologic. battue [bse'tu:, -'tju:''-- şi pronunţia franceza] s. (fr.) 1. goană (la vânătoare). 2. perche­ ziţie amănunţită. 3. măcel, masacru (împotriva mulţimii fără apărare). batture iba'tjua1", -jo3r şi pronunţia franceză] s. (fr.) banc de nisip. battuta [bs'tjuits] s. (ital.) (muz.) tact, măsură. batty f'baeti] adj. 1. (zool.) ca liliacul, de liliac. 2. si. (şi~in the bean) ţăcănit, smucit, sonat. batweed ['bastwhd] s. (bot.) brustur(e) (Arctium Iapa). batwing ['banwirj] adj. care seamănă cu aripa de liliac, ca o aripă de liliac. bat-winged [-id] adj. cu aripi de liliac. bauble ['bo:bl] I. s. 1. jucărie; bibelou, breloc; fool's ~ sceptrul bufonului / măscăriciului. 2. (fig.) mărunţiş, fleac, nimic. 3. (înv.) naiv, prost. II. adj. neînsemnat, de nimic. baublery ['bo:bbri] s. copilărie, joc, glumă (de copil). baubling ['boiblirj] adj, fără valoare / importanţă, neînsemnat, de nimic. bauch [ba:h, ba:f] adj. (scot.) slab, prăpădit; bolnăvicios. baud [b^:d] s. (electr.) baud. baudekin ['bo:dikin] s. (teAt.) brocart. baudrons ['boidrsnz] s. pl. (folosit ca sg.) (scot.) pisică. baulk [bo:(l)k] s. şi vb. v. b a l k. bausond l'b.rssnd] adj. (dial.) 1. (despre animale) cu pete albe. 2. (despre cai, vite) breaz, ţintat, cu stea în frunte. 3. pintenog.. bauxite ['bo:ksait] ş. (mineral.) bauxită. bavardage [ib;>:vu:da:3 şi pronunţia franceză] s. (fr.) (rar) pălăvrăgeală, trăncăneală, flecăreală. baw [bo:] s. (scot.) minge. bawbee [bcr.'bi:,'-'-] s. 1. (scot. glumeţ, fam.) bănuţ, gologan. 2. v. h a l f p e n n y . 3. (fam.) fleac, lucru fără importanţă. baw cock ['b^knk] s. (fam.) băiat de zahăr. bawd [bxd] s. 1. mijlocitoare, codoaşă; (înv.) codoş. 2. patroana unei case de toleranţă. bawdry ['bxdri] s. 1. mijlocire,codoşlâc. 2. obscenitate, pornografie; porcării, măscări. bawdy ['bo:di] I . adj. obscen, porcos, deocheat. I I . s. v. b a w d r y (2). bawdy house ['bD:di haus] ş. casă de toleranţă / rău famată, bordel. bawl [b:>:l] I. vb. A. intr. 1. (at) a ţipa. a zbiera, a striga (Ia); to ~ and squall a ţipa în gura marc, ca din gură de şarpe, a vocifera, a urla. 2. to ~ out a zbiera, a urla. B. tr. I. a-şi striga (marfa). 2. to ~ out a) a certa pe un ton ameninţător; a striga, a urla la; b) a profera; to ~ out abuse a înjura. I I . s. ţipăt, strigăt, urlet, zbieret. bawtie ['bo:ti] s. (scot.) 1. dulău, zăvod. 2. (înv.) iepure. bay1 [bei] s. 1. golf; baie. 2. (amer.) porţiune de preerie între păduri. 3. the Bay (canad.) golful Hudson (cu regiunea adiacentă). 4. (canad.) Compania golfului Hudson. bay2 s. 1. (constr.) travee; deschidere; arcadă. 2. (constr.) nişă; firidă; luminator. 3. (ferov.) staţie terminus pe o linie secundară. 4. (mar.) vas spital. 5. hală (de uzină). 6. (av.) porţiune a interiorului unui avion demarcată structural; compartiment. bay3 I. s. 1. lătrat (prelungit). 2. ananghie, strâmtoare; to be at ~ a fi încolţit, a fi la ananghie; to bring to ~ a înghesui, a încolţi; to hold / to keep smb. at ~ a ţine pe cineva în şah; to stand at ~ a ţine piept, a se apăra cu îndârjire. II. vb. A. tr. 1. a lătra la. 2. a urmări cu lătratul, a vâna. 3. a încolţi. B. intr. a lătra. bay4 I. adj. murg. II. s. cal murg. bay5 s. 1 . (bot.) dafin, laur (Laurus nobilis); ~ leaves foi de dafin. 2. pl . lauri, cunună de lauri. bayadeer [ibai3rdi3r] s. v. b a y a d e r e . bayadere [ibais'dia1] s. (anglo-indian) baiaderă. Bayard ['bebd] s. om de curaj şi onoare (glumeţ) to ride ~ of ten toes a merge pe jos apostolcşte. bayberry ['beibari] ş. boabă de dafin. bay leaves [~ Ii:vz] s. pl. 1. foi de dafin. 2. lauri, cunună de lauri. Bay man ['bei masn] s. (canad.) angajat al Companiei golfului Hudson. bayman ['bcimsnj s. persoană care locuieşte pe malul unui golf. bayonet ['beianit] I . s. (mil.) baionetă; to charge with the ~ a da asalt la baionetă; at the point of the ~ în vârful baionetei, la baionetă; to fix the ~ a monta baioneta la armă. II. vb. A. tr. 1. a lovi sau a străpunge cu baioneta. 2. a sili prin forţa baionetelor. B. intr. a folosi baioneta. bayonet fencing [~ ifcnsin] s. duel cu baioneta. bayonet lamp-holder [~ ilamiphould3r] s. (electr.) dulie-baionetă, soclu-baionetă. bayou ['bu:iu:[ s, braţ de râu sau parte a unui lac sau a unei mări transformată în baltă (în sudul S.U.A.). bay porpoise ['bei 'poipas] s. (Uit.) porc-de-mare (Phocoena phocoena). bay rum [~ rAm] s. esenţă de laur. bay salt [~ so:lt] s. sare de mare sau de lac, sedimentată prin evaporare; sare de bucătărie. Bay State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Massachusetts. Bay Stater [~ -3rj s. (amer. glumeţ) locuitor din statul Massachusetts. bay stone [~ stoun] s. piatră de temelie. Bay Street [~ stri:t] s. (canad.) 1. stradă din oraşul Toronto pe care se află bursa şi numeroase instituţii bancare. 2. (fig-) marea finanţa canadiană. bay tree [~ Cri:] s. 1- (bot.) dafin, laur (Laurus nobilis). 2. (bot.) specie de laur din California (Umbellularia calif amica). bay window [~ twindou] s.v. b o w w i n d o w (1). baywood [~wud] s. lemn de mahon (Swietenia macrophylla ş.a.). baza (a) r 76 baza(a)r [b9'za:r] s. 1. bazar oriental. 2. magazin mare, universal; Christmas ~bazar de Crăciun. 3. bazar de binefacere. bazooka [ba:'zu:ko] s. 1 . (amer. mii.) bazuca {aruncător cu reacţie. AT). 2. (tel.) transformator simetric-asimetric. bazookaman [~ni3n],pl. bazookamen [-man] s. (mii.) rachetist. B battery ['bi: 'băutori] s. (tel.) baterie anodică. BB gun ['bi:bi: g*n] s. (amer. fam.) puşcă cu aer comprimat. be [bi:],pasr was pentru sg. [WDZ forma tare; wsz forma slaba], were pi. [wa: forma tare; wo forma slabă]; part. trec. been [biinforwa tare; binforma slabă] vb. A. aux. 1. (serveşte la formarea diferitelor timpuri ale conjugării perifrastice sau progresive) a fi; I am reading citesc (în momentul de faţă); I have been learning for two hours învăţ de două ore; he had been listening to her ascultase la cele ce-i spunea ca; we shall ~ studying vom studia. 2. (serveşte la formarea diferitelor timpuri ale diatezei pasive) a fi (se traduce prin reflexiv) the house had been built by them casa fusese construită de ei; the house is being built casa se construieşte, casa este în curs de construire. 3. (serveşte la formarea diferitelor timpuri ale diatezei pasive, în construcţii specifice, de exemplu nominativ cu infinitiv; traducerile variază, dar de cele mai multe ori sunt redate cu ajutorul dativului); he was told to go there i s-a spus să se ducă acolo; I am forbidden to drink wine mi-e interzis să beau vin; we were appealed to s-a făcut apel la noi; the doctor has been sent for s-a trimis după doctor; he was laughed at by everybody toţi râdeau de el; he was been offered a reward i s-a oferit o răsplată. 4. (poate fi folosit la formarea perfectului compus al câtorva verbe, în locul formelor lui to have) I am come am venit, iată-mă, sunt aici; I am finished am terminat; I am returned m-am întors; our friend is departed prietenul nostru a plecat / a murit. B. modal to ~ to a fi să, a urma să, a trebui să; he is to die trebuie să.moară; if she were to go dacă ar fi să plece; it is to be had se găseşte; we are not to judge nu trebuie să judecăm; he is to come later urmează să vină mai târziu: it is to be hoped that să sperăm că; it is to be seen este de văzut, urmează a se vedea; it is to b e presumed este de presupus. C. intr 1. (ca verb de legătură) a fi; a se afla, a se găsi (într-o stare oarecare) a se simţi; ~ it so sau SO ~ it sau let it ~ so aşa să fie; if that ~ so dacă este aşa, dacă aşa stau lucrurile; that is not it nu c aşa, nu c bine, da de unde; ~ that as it may. oricum ar fi, oricum ar sta lucrurile; (as well) as can ~ cât mai bine (cu putinţă); all is well toate (sunt) bune; he was convinced of it and so am I el era convins, şi cu nu mai puţin; is that you? tu eşti (acolo)? tu erai? tu (ai făcut asta etc.)?; it is I (fam. me) sunt eu; it is they sunt ci; how is it that cum sc face că; as it were cum ar veni, cum s-ar spune, ca să zicem aşa; here you are poftim (când oferim ceva cuiva); here we are am ajuns, am sosit: (fam.) is it not? nu-i aşa? he is right, isn't he? are dreptate, nu-i aşa? he isn't right, is he? I say he isn't nu are dreptate, nu-i aşa? cu spun că n-arc; Is this your book? Yes, it is Este aceasta cartea ta? — Da, c cartea mea; how are you? ce mai faci? cum o duci? cum te simţi? how is it with you? ce mai faci? he is better now se simte mai bine acum; I am very cold mi-e grozav de frig; sunt grozav de răcit; it is they that have seen him ei (sunt aceia care) l-au văzut; to be an hour in going to a-i trebui o oră ca să ajungă la; let me ~ lasă-mă în pace; she is a teacher e profesoară; he is a student e student. 2. a fi, a exista, a fiinţa; to ~ or not to ~ a fi sau a nu fi; Troy is no more Troia nu mai este; there is este, se află, se găseşte, există; there are sunt, se află, se găsesc, există; there is too much noise e prea mult zgomot; there are men who există oameni care. 3. (despre ani etc.) a fi, a se împlini; it is twenty years since he died sunt douăzeci de ani de când a murit; it was five years yesterday since ieri au fost / s-au împlinit cinci ani de când. 4. a fi, a face, a costa; this wine is five shillings a bottle vinul ăsta costă cinci şilingi sticla; how much are these gloves? cât fac / cât costă mănuşile acestea? 5. to ~ about to go a se pregăti, a fi gata de plecare; to ~ at a avea de gând. a intenţiona; a coace, a cloci; what would you ~ at? ce-oi Fi punând la cale? ce gânduri ai?; to ~ away a) a fi absent, a fi plecat, dus (din localitate); b) v. t o ~ o f f; to ~ for a) a fi pentru, a fi de partea (cu gen.); b) a înlocui, a fi în locul (cu gen.),- c) a incumba (cuiva), a rămâne; d) a fi în drimi spre; it is for you to decide urmează să hotărăşti tu; to ~ off a pleca, a porni; the train is off trenul a plecat; to ~ on a) (despre un spectacol) a se juca, a se reprezenta; b) (despre lumină etc.) a fi aprins, a fi deschis; (jam.) to ~on about a îinpuia (cuiva) capul cu; (fam.) to ~ on at a bate (pe cineva) Ia cap, a pisa, a toca (pe cineva) la cap; (fam.) to ~ on to a) a fi în contact cu: a lua legătura cu; b) a da de, a găsi (un răufăcător etc.). to ~ out a) a nu fi acasă, a fi plecat (în oraş); b) (despre lumină etc.) a fi stins, a fi închis; to ~ going (urinat de infinitiv exprimă viitorul sau intenţia) a fi gata să, a fi gata de a; the clock is going to strike ceasul e pe punctul să bată; there is no going out today nu e (chip) de ieşit astăzi; (fam.) I've been there toate astea sunt cunoscute, nu e nimic nou în asta; (fam. iron.) you've been (and gone) and done it (ce să-ţi spun) grozavă ispravă ai făcut! ai rupt inima târgului! beach [bi:t/j I . ş. coastă, ţărm de mare, litoral; plajă; banc de nisip; prund, malul mării cuprins între zona de flux şi reflux al apei; (mar.) to hit the ~ a) a eşua; b) a ajunge la ţărm: a debarca; to be on the ~ a) (jig.) a fi Ia strâmtoare, Ia ananghie, la aman; b) (mar.) a fi în rezervă, c) (si.) to be on the ~ a nu avea de lucru, a fi şomer. II. vb. A. intr. a se înnămoli; a sc împotmoli, a eşua. B. tr. a trage la mal. beach buggy ['bi:t/ -bAgi] s. (amer.) automobil cu cauciucuri mari (cu care se circulă în zonele nisipoase). beach comber [~ ikoumo1"] s. 1. (mai ales amer.) val al oceanului care mătură ţărmul. 2. locuitor de pe coasta Oceanului Pacific, care trăieşte din pescuitul perlelor şi din ceea ce aruncă apa pe ţărm. beached [bi:t/t] adj. aruncat pe ţărm; eşuat. beach flea [bi:t/ fii:] s. (zool.) specie de mic crustaceu (Orchestia agilis). beachhead ['bi:t/hcd] s. 1. (mil.) cap de pod (în cadru! unei debarcări pe coastă). 2. progres sau cucerire într-un anumit domeniu de activitate. Beach-la-mar [~ b 'ma:r] s. dialect englez vorbit în Polinezia. beachman [~mon], pi. beachmen [-man] s. tălmaci; agent comercial (pe coastele Africii). beach rest [~ rest] s. fotoliu de plajă. beachward(s) ['bi:tJ\vod(z)] adv. spre / către ţărm / coastă, beach wear [~ w£or] s. ţinută de plajă, beachy ['bi:t/i] adj. cu bancuri (de nisip). beacon f'bi:kon] I. s . 1. (şi ~fire sau ~ light) semnal, foc de semnal, semnal luminos. 2. turn. 3. (mar.) far, felinar; baliză. 4. (jig.) avertisment, semn. 5. (fig.) călăuză, far călăuzitor. II. vb. A. tr. 1. a lumina cu un semnal luminos, a aprinde. 2. a îndruma, a sluji drept călăuză (cuiva), a călăuzi. 3. (Jig.) a indica drumul (cuiva); a lumina calea (cuiva). B. intr. a străluci ca un far. beaconage ['bi:k;?nid3] s. 1. taxă pentru întreţinerea farurilor. 2. (electr.) balizaj. beacon buoy ['bi:ksn boi] s. (mar.) geamandură de balizare, cu semn. beacon fire [~ !faisr] ş. v. b c a c o n (1,1). beaconing [rbi:k3nirj] s. (geod., top.) semnalizare. beacon light ['bi:kan lait] s.v. b e a c o n ( 1 ,1). beacon radio marker [~ .reidiou rma:kor] (av.) radiobaliză de poziţie. bead [bird] I. s. 1. mărgea, mărgică; bob, boabă; perlă, mărgăritar; pl. (şi pair of ~s) şirag de mătănii; to say over / to tell one's ~s a-şi spune rugăciunile; to pray without one's ~s a da greş, a-şi face greşit socotelile. 2. strop, picătură, broboană. 3. băşică (de aer); spumă; pl. mărgele (la vin). 4. (mii.) cătarc; to draw a ~ on a ochi, a lua la ţintă, la cătare. 5. (iehn.) bord(ură); margine îndoită; guler, umăr; renură; talon (la anvelopă). II. vb. A. tr. 1. a înşira, a aşeza în şirag; the houses are ~ed along the river casele stau înşirate (ca mărgelele) dc-a lungul râului. 2. a împodobi cu mărgele; a coase mărgele la. B. (intr.) 1. a face mărgele / broboane, a se îmbrobona, a se înroura. 2. (mv.) a citi rugăciuni, a spune rugăciuni, molitve. beaded j'bkdid] adj. 1. (despre mărgele) înşirat. 2. (jig.) înşirat ca mărgelele. 3. în formă de mărgea etc. 4. ornamentat cu mărgele. beadeye ['bi:dai] s. (Uit.) specie de peşte dinfluviulMississippi şi Marile Lacuri (Noturus flavus). . bead frame ['bi:d freim] s. abac, socotitor. beadhouse [~haus] s. (înv.) azil de săraci. beading ['bi:din] s. 1. ornament din mărgele (pe un suport textil etc.). 2. margine rotunjită (a unei căni etc.). 3. garnitură cu găurele prin care se poate trage o panglică. 4. (arhit.) perle. beadle ['bi:dl] s. 1. pedel, aprod (la universităţi). 2. (înv.) curier (la o judecătorie). 3. paracliser. beadledom [-dom] s. 1. formalism absurd / exagerat; pedanterie. 2. birocraţie, birocratism. beadlehood [-hudj s, postul de pedel / de aprod. bead-like ['bixllaik] adj. v. b c a d y (1). bead roll ['bird iroul] s. 1. catalog, listă; scrie. 2. pomelnic. 3. mătănii. beadsman ['biidznwn], pl. beadsmen [-man] s. 1. cerşetor de meserie, pomanagiu. 2. (mv.) mijlocitor; persoană plătită să se roage pentru bmeiacătorul ei. beadwork ['bi:dwo:k] s. 1. ornamentaţie din mărgele; lucru ornat cu mărgele. 2. (în croitorie, broderie etc.) ornamentaţie prin care se trage o panglică. beady l'bi:di] adj. 1. de mărgea, ca mărgeaua; mic, rotund. 2. împodobit cu mărgele; înrourat; brobonat. 3. (despre ochi) mic şi strălucitor. beagle ['bi:gl] ş. 1. copoi, câine de vânătoare; a pack of ~s haită de câini de vânătoare. 2- (fîg-) detectiv, agent secret, copoi. beagling ['bi:glirj] s. vânătoare cu copoi, vânătoare cu câini. beak [bi:k] I . s. 1. cioc, plisc. 2. (fdrn.) nas, bec; nas coroiat. 3. vârf, moţ. 4. (mar.) cioc, nas (la corăbiile vechi). 5. (arhit.) partea în relief a cornişei pentru scurgerea apei. 6. (fam.) profesor, belfer; director (de şcoală). 7. (fam.) judecător. II. vb. tr. a Iovi / ajunge /apu c acu ciocul. • beaked ['bi:kt] adj. 1. cu cioc. 2. cu vârf, cu moţ. 3. (despre stânci, piscuri) în formă de cioc. beaker ['bi:kor] s. 1. cupă, pocal (de metal), năstrapă. 2. pahar de laborator, mensură. beak head ['bi:k hed] s. v. b e a k ( 1 ,4). beak hunter [~ 'runtg1"] ş. (şl.) găinar, hoţ de păsări. beakless ['bi:klis[ adj. fără cioc. beam [bi:m] I . ş. 1. grindă, traversă, bară; fermă; the ~ in your eye bârna din ochiul tău. 2. sul (la războiul de ţesut). 3. (înv.) varga. 4. (şi walking/ working ~) (telin.) balanţă, braţ de balanţă; to kick / to strike the ~ a) (despre balanţă) a se ridica până sus; b) (dig.) a suferi o înfrângere; c) (fig.) a nu avea (nici o) greutate, a nu avea însemnătate, a nu atârna în balanţă; a-şi pierde importanţa; (jig.) to tip / turn the ~ a răsturna cumpăna, a avea o importanţă hotărâtoare. 5. (mar.) traversă; grinzile transversale care susţin puntea; traversa ancorei; on the port ~ travers în babord; abaft the ~ înapoia traversului. 6. (agr.) grindei (de plug). 7. trunchiul coarnelor de cerb. 8 . rază; fascicul de raze, mănunchi de raze (de lumină sau de căldură). 9. (fîg.) iradiere, aureolă, nimb. 10. (mar.) lăţime (maximă) a unei nave. -0- (amer. si.) to be on the ~ a) (despre persoane) a fi pe drumul cel bun; b) (despre mecanisme) a funcţiona normal; to be off the ~ a) (despre persoane) a fi pe o pistă greşită; b) (despre mecanisme) a funcţiona prost. II. vb. A. tr. a radia, a dirija raze spre. B. intr. 1. a radia, a străluci. 2. (fig.) a radia, a zâmbi. beam aerial [~ 'eoriol] s. (radio) antenă (cu) fascicul: antenă direcţională. beam centre [~ 'scntor] s. (te/m.) axul balansorului. beam compass [~ 'kAmpas] s. (tehn.) şublcr. beamed |bi:md] adj. 1. prevăzut cu grinzi. 2. (mai ales despre cerbi) cu coarne. beam engine ['bi:m iend3in] ş. (tehn.) maşină de echilibrat. beamer ['bi:mor] s. (text.) muncitor la urzit. 77 bearishness beamful ['bi:mful] adj. luminos, strălucitor. beaminess ['biiminisj s. iradiere, strălucire. beaming ['bi:min] adj. 1. luminos, strălucitor. 2. radios, vesel. beamish ['bi:ini/[ adj. 1. strălucitor. 2. (amer., adeseoripeior.) exultant, vcscl; optimist. beamless |'bi:mlis] adj. 1. fără raze. 2. (jig.) searbăd, fără viaţă. beam riding ['bi:m .raidirj] s. (costtt.) teleghidare (prin fascicul de raze). beamy ['bi:mi] adj. 1. radiant, care emite raze. 2. (mar., despre nave) lat. 3. (despre un cerb) eu coame mari / bogate. bean [bi:nj s. 1. (bot.) fasole (Phaseolus vulgaris); kidney ~ fasole albă; French ~ fasole verde; (rar) blue ~s gloanţe; (prov.) every ~ has its black nu există oameni fără cusur; to find the ~in the cake a avea noroc (mai ales la loterie), a da lovitura. 2. (bot.) bob (Vicia faba); horse ~ bob sălbatec. 3. (fa/u.) cap, dovleac, bostan. 4. monedă (de obicei de aur); not to have a ~ a nu avea para chioară, a fi lefter. 5. pl. (mineral.) cărbune mărunt. ♦ full of ~s a) (despre cai) aprig; b) energic, plin de viaţă; to give smb. ~s c) a bate, a chclfăni pe cineva; b) a bate pe cineva (într-o întrecere); c) a porunci, a lăsa ordin cuiva; (amer.) a hill of ~s prostii, fleacuri, spanac; (fa/u.) it gave me ~s mi-a dat bătaie de cap; m-a băgat în boală, în draci; (sl.) old ~ băiatule, omule, amice, prietene, măi; to spill the ~s a) a trăda, a dezvălui secretul, a (se) da de gol. b) a răsturna planul, a strica socotelile / ploile; a face o gafă, a o face de oaie; c) a se pune într-o situaţie proastă; (amer. sl.) to know one's ~s a-şi cunoaşte meseria, a fi priceput. bean belly [~ .beli] s. (fam.) fasolar, poreclă dată locuitorilor din Leicestershire, bean catcher [- ika?t/ar] s. (si.) cârlionţ. beanery [rbi:nari] s. (amer. fam.) bufet, bodegă (ieftină). bean feast ['bi:n first] s. 1. (fam.) petrecere zgomotoasă, chiolhan; we had a rare old ~a fost un chiolhan pe cinste, am iacut-o Iată. 2. petrecere dată în fiecare an de patroni pentru muncitori. bean flour [~ f]auar] s. faină de fasole. bean gun [~ gAn] s. (mil. sl.) bucătărie de campanie. beanie ['bi:ni] s. cipilică, boneţică (viu colorată). bean meal ['bi:n mi:l] s. v. b e a n f 1 o u r. beano ['bi:nou] s. 1. (sl.) v. b c a n f c a s t (1). 2. (amer.) aprox. loto. bean oil ['bi:n oil] s. ulei de soia. bean ore [~ o:r, ~ oar] s. (mineral.) bohncrz. bean pod [~ pod] s. păstaie de fasole sau bob. beans and bullets ['bknzand 'bulits] s. pl. (mii. sl.) alimente şi muniţii. beanshooter ['bi:ni/u:tar] s ■ puşcoci (cu boabe de fasole etc.). bean stalk ['bi:n sto:k] s. tulpină sau vrej de fasole sau bob. bean tressel [~ itrcslj s. (bot.) cimbru (Saiureja). bean weevil [~.wi:vil] s. (entom.) gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides obtectus). bear1 [bear] I . s. 1. (şi brown ~) (zool.) urs (Ursus arctos); polar ~ urs alb, urs polar (Ursus maritimus); grizzly ~ urs grizzly (Ursus Iiorribilis); black ~ urs negru (Euractos americanus); (fam. rar) are you there with your ~s? iar? şi aici te ocupi cu aşa ceva?; (prov.) catch the ~ before you sell his skin nu vinde pielea ursului din pădure, nu zice hop până nu sari; (as) cross / sulky / surly as a ~ (with a sore head) supărat foc, negru ca noaptea, morocănos la cuhne; had it been a ~ it would have bitten you te-ai înşelat, dracul nu e chiar atât de negru cum se spune; to play the ~ a se purta ea un urs; to take a ~ by the tooth a intra singur în gura lupului; a-şi băga capul sănătos sub evanghelic. 2. speculant, jucător la bursă (a la baisse). 3. (fig.) urs, om posac / morocănos; necioplit. 4. (astron.) the Great Bear sau the Greater Bear Ursa Marc, Carul Marc; the Little Bear sau the Lesser Bear Ursa Mică, Carul Mic. 5. (metal.) urs, capră, tapă. 6. cârpă, otreapă (pentru şters sau spălat jmdelele). II. vb. tr. a căuta să micşoreze preţul, cursul (acţiunilor la bursă). III. adj. (ec.) în scădere; a ~ market curs în scădere. bear2 [bea1"], post bore [bs/, by],part. trec. borne [bo.n] sau born vb. A.tr. 1. a duce, a purta, a ţine; a transporta, a căra; to~a burden a purta o povară (şi fig.). 2. part. trec. borne sau born la pasiv a da naştere; a naşte, a aduce, a produce; to ~ children a face copii; she has borne seven children a făcut / născut şapte copii; seven children were born to him by his wife nevasta i-a născut şapte copii; children are born every day sc nasc copii în fiecare zi; Shakespeare was born in 1564 Shakespeare s-a născut în 1564; to ~fruit a da / a aduce roade, rod, a rodi. 3. a ţine, a suporta, a susţine (o greutate). 4. a purta, a avea, a fi înzestrat cu, a fi înarmat cu; to ~ arms a) a purta arme; a sluji în armată, în oaste; b) a avea. a purta blazon; to ~company a) a întovărăşi, a însoţi; b) a ţine companie (cuiva); a ţine de urât (cuiva); to ~comparison a suferi comparaţie; to ~ hand ;i lua parte, a colabora; a ajuta, a da o mână de ajutor; to ~one's age well a se ţine bine pentru vârsta pe care o arc; to ~resemblance a avea asemănare; to ~ testimony / witness a1 1 martor, a aduce mărturie; to ~ a sword a purta spadă; to ~ a title a purta un titlu; to ~ a good reputation a avea / a se bucura de o bună reputaţie; to ~ a signature a purta o semnătură. 5. a simţi, a purta (un sentiment); to ~ malice / a grudge a purta ura, pică. 6. a suporta, a tolera, a îndura, a îngădui, a răbda; a suferi; I can't ~him nu-1 pot suferi / înghiţi; to ~ hard a suporta cu greu, a pune la inimă. 7. a împinge, a mâna; the boat was borne back by the wind vasul a fost împins înapoi de vânt. 8. a răspândi, a colporta; to ~ rumours a răspândi / a colporta zvonuri. 9. a exercita (puterea, funcţia, dreptul). 10. a suporta; a-şi asuma; to ~ the costs a suporta cheltuielile / spezele. 1 1. a îngădui, a se preta la; your words ~ only one interpretation nu se poate atribui cuvintelor dv. decât o singură interpretare. 12. pasiv to be borne a) a fi purtat / dus / mânat; b) a fi suportat / tolerat / răbdat; c) (by) a [\ purtat în pântece; a i\ născut / adus pe lume (de către); d) to be born a sc naşte. 13. to ~alon g a trage, atârî; to ~ away a) a trage, a duce; b) a câştiga (victoria); a lua, a dobândi (premiul); to ~ down a) a înfrânge, a zdrobi, a doborî, a veni de hac (cuiva); a trece peste, a întrece; b) (mar.) a cădea peste; to ~ forth a da, a aduce; to ~ in mind a ţine minte, a avea în vedere; to ~ off a) a da Ia o parte, a abate; b) a lua, a dobândi (premiul); to ~ out a confirma, a corobora; a justifica; to~up a susţine, a sprijini. B. refl. a se ţine. a se purta; a se comporta; to ~ oneself with dignity a sc purta în mod demn, a avea o ţinută demnă. C. intr. 1. a suporta, a rezista; will the ice ~ today? oare va ţine gheaţa azi? 2. (rar) a fi răbdător, a răbda. 3. a naşte; a rodi, a da roade; a produce. 4. a exercita presiune sau influenţă; to bring pressure to ~ a exercita presiune. 5. to ~ against a sc sprijini de; to ~ away a sc îndepărta; (mar.) a ieşi în larg; to ~ back a da înapoi; to ~ down a-şi intensifica eforturile; a se strădui din răsputeri; to ~ down upon a se repezi / a sc năpusti asupra (cu gen.), spre; to ~ on a) a se rezema pe, a se rezema de; a presa asupra; b) a avea legătură eu, a avea contingenţă cu; c) a se referi la; to ~ onward a merge, a da înainte; to ~out a) a sc apăra, a se împotrivi, a rezista; b) (despre un zid) a ieşi în afară, a face burtă; to ~ toward(s) a fi îndreptat spre; to ~ up a-şi păstra curajul, a ţine piept, a rezista; to ~ upon a) v. to ~ on; b) a fi îndreptat asupra (cu gen.); to ~ with a fi îngăduitor / indulgent eu; a suporta, a răbda. bearable ['bearabl] adj. suportabil, tolerabil, (de) îngăduit, de răbdat, de suferit. bearableness [-nis] s. tolerabilitate. bear baiting ['bea 'beitin] s. (înv.) 1 . vânătoare de urşi cu câini şi gonaci. 2. lupta între ursul încolţit şi câini. bearberry ['beabari] s. (bot.) cruşân american, lcmn-câincsc (Rhamnus purshiana). bear-cat l'bea-kajtjş. 1. (amer. sl.) as, jucător de forţă, maestru. 2. (zool.) micul panda (Ailurusfulgens). 3. (zool.) specie de zibetă care trăieşte pe arbori (Arctictis binturong). 4. (amer. fam.) persoană dură, necruţătoare. beard [biad] I . s, 1 . barbă, cioc, ţăcălic, barbişon; to have / wear a ~ a purta barbă; to grow a ~ a-şi lăsa barbă; to shave one's ~ a-şi rade barba; to laugh in one's ~ a râde pe sub mustaţă; to speak in one's ~ a mormăi, a-şi şopti în barba; (înv.) to be / to run in smb.'s ~ a sc opune cuiva pe faţă şi în mod hotărât; a jigni pe cineva; to laugh at smb.'s ~ a) a-i râde cuiva în faţă, în nas; b) a căuta să înşele pe cineva. 2. barbă (de capră). 3. vârful croşetei. 4. ţeapă. 5. (tehn.) cârlig. II. vb. tr. 1. a trage de barbă. 2. a înfrunta, a sfida; to ~ a lion in his den a înfrunta cu curaj un om primejdios sau fioros; (jig.) a intra în vizuina leului. 3. a pune cioc / barbă (falsă) (cuiva). bearded ['bbdid] adj. 1 . cu barbă, bărbos. 2. viril, bărbătos. 3. (despre animale sau plante) cu barbă. beard grass ['biad igro:s] s. (bot.) bărboasă (Artdro/xjgon sp.). beardless ['biadlis] adj. 1. fără barbă. 2. spân, imberb. 3. (fig.) imberb, june, adolescent. bear dog ['bea .dog] s, câine folosit la vânătoarea de urşi. bearer ['bearer1"] s. 1. purtător; cel care poartă / menţine / susţine. 2. (tehn.) aducător, suport. 3. pom fructifer; this tree is a good ~accst pom da multe fructe. 4. (ec.) purtător; cheque payable to ~ ccc (plătibil) la purtător. bearer cable [~ ikeibl] s. (tehn.) cablu portant. bearer frame [~ freim] s. (tehn.) cadru de reazem al motorului. bear fennel ['bea -fen^l] s. (bot.) bric, brioală (Meum athamanticum). bear garden [~ iga:dn] s. 1 . cuşca urşilor. 2. (Jig.) adunare foarte zgomotoasă, loc unde oamenii se poartă prea liber şi zgomotos; aprox. Ţara lui Cremene. bear hound [~ haund] s. v. b e a r d o g . bearing ['bearirj] I . s . 1. purtare, ducere; cărare. 2. aducere pe lume, producere, scoatere la lumină. 3. rod(irc); produs. 4. purtare, comportare, ţinută; aer, înfăţişare. 5. răbdare, suportare, tolerare; beyond / past all ~a) intolerabil, de nesuportat; b) dincolo de orice limită. 6. relaţie, raport, legătură; implicaţie; coordonate; aspect; scop; semnificaţie, sens; însemnătate, importanţă; to consider a question in all its ~s a privi / a cerceta o chestiune sub toate aspectele / din toate punctele de vedere; this has no ~ on the question aceasta nu arc nici o legătură eu chestiunea / cu problema; the precise ~ of the word sensul exact al cuvântului. 7. direcţie, orientare; to find out / to take one's ~ a se orienta, a stabili locul unde sc află; to lose one's ~s a) a-şi pierde direcţia; b) (fig.) a sc pierde, a-şi pierde cumpătul. 8. (fig.) sondaj. 9. pl. deviză (pe un blazon). 10. («v. mar.) relevmcnt; to take the ~ of the light-house a lua relcvmcntul farului; compass ~ refevment la compas. 1 1. (tehn.) lagăr; cuzinet; palier; pivot; reazem; sprijin; sprijinitoare; punct de sprijin; roller ~rulment cu role. 12. (astron., top., geod.) direcţie; azimut; orientare; relevmcnt. 13. (tel.) radiogoniometric, radiolocaţie; relevmcnt. II. adj. purtător (de), susţinător (de); producător (de). bearing area [~ 'earia] s. (tehn.) suprafaţă de sprijin / reazem, suprafaţă portantă. bearing ball [~ ba:l] s. (tehn.) bilă de rulment. bearing bar [~ ba:r] s, (astron.) azimut. bearing beam [~ bi:m] s. (constr.) grindă de reazem: longrină. bearing box [~ boksj s. (tehn.) lagăr, palier, cuzinet; cutie de ungere. bearing capacity [~ ka'pxsiti] s. (tehn.) capacitate portantă / de susţinere; capacitate de încărcare, tonaj. bearing carrier [~ 'ka^ria1"] J, 1 . v. b e a r i n g b e a m. 2. (jig) punct de reazem / sprijin. bearing circle [~ .sa:kl] s. (astron.) cerc azimutal. bearing liner [~ 'Iainar] s. (tehn.) cuzinet de lagăr. bearing metal [~ 'metl] s. (metal.) babit. aliaj pentru lagăre. bearing power [~ 'pauar] s. (tehn.) capacitate portantă, portantă. bearing pressure [~ 'prcjV] s. (tehn.) contrapresiunc, presiune de reazem. bearing reaction [~ ri'aîk/sn] s. v. b e a r i n g p r e s s u r e . bearing rib [~ rib] s. (tehn.) flanşă. bridă. bearing sleeve [~ sli:v] s. (maşini) cuzinet al lagărului. bearing surface [~ 'sa:fis[ s. (tehn.) suprafaţă de rulare; suprafaţă de sprijin / portantă. bearing transmitter [~ tra5nz'mitar] s. (tel.) radiofar; radiobaliză. bearing wall [~ wo:I] s. (constr.) zid portant, perete de rezistenţă. bearish ['beari/] adj. 1 . (ca) de urs; greoi, stângaci. 2. (jig.) grosolan, bădăran. 3. de scădere a valorilor (la bursă). bearishness [-nis] s. grosolănie, bădărănie. bearish operation 78 bearish operation ['beori/ opa'rei/sn] s. v. b e a r i s h speculation. bearish speculation [~ .spekju:'lei/an] s. speculaţie a scăderii valorilor (la bursa). bearish tendency [~ 'tendsnsi] s. tendinţă de scădere a valorilor (l« bursă). bearish tone [~ toun] s. v. b e a r i s h t e n d e n c y . bear leader ['bea .li:dnr] s. 1. ursar. 2. (Jam. glume;) preceptor, mentor (care supraveghează pe un tânăr bogat în timpul călătoriei), dădacă. bearlike ['bsolaikj adj. (ca) de urs (sifig.). bear moss ['bea mos] s.». b e a r ' s b e d . bear pit [~ pit] s. groapă de urşi. bear's bed ['bstiz bed] s. (bot.) muşchi-de-pământ (Polytrichia»). bear's breech [~ 'bri:tf] s. (bot.) 1. talpa-ursului (Acanthus longifolius). 2. crucea-pământului (Heracleum sphondylium). bear's cub [~ c\ b ] s. ursuleţ, pui de urs. bear's ear [~ ior] s. (bot.) urechea-ursului (Primula auricula). bear's foot [~ fut] s. (bot.) cutcurig (Helleborus odorus). bear's garlic [~ iguilik] s. (bot.) leurdă, ai-de-pădure (Allium ursinum). bear's grease [~ gri:s] s. pomadă (de păr). bearskin ['beoskin] s. 1. piele de urs. 2. căciulă/ caschetă / capelă din blană de urs (purtată de soldaţii englezi). 3. material gros de lână pentru paltoane. bear's wort ['bsaz wo:t] s. (bot.) 1. v. b e a r ' s b r e e c h (1). 2. chimenul-porcului (Peucedanum rochelianum). bearward ['beawoid] s. v. b e a r l e a d e r . beast [bi:st] s. 1. animal; fiară; dobitoc; vită; ~ of burden animal de povară / de muncă; ~ of chase vânat; ~ of pray animal de pradă; ~s of the forest animalele pădurii; (fam.) a~of a fellow un dobitoc; a~of a day o zi cu vreme afurisită; to make a ~ of himself a se purta porceşte, măgăreşte, ca un ticălos etc.; wild ~ fiară sălbatică. 2. (fig.) bestie; fiară. 3. (fig.) vită, dobitoc. 4. the Beast (rel.) Antihrist. beast epic [~ icpik] s. (lit.) epos animalier; bestiar. beastiary ]'bi:stiori] s.v. b e s t i a r y . beastle ['bi:stl] (mai ales scot.) anirnăluţ. beastings ['bi:stirjz] s. pi. v. b c e s t i n g s. beast-like ['bkstlaik] adj. (ca) de animal. beastliness ['bi:stlinis] s. 1. animalitate; bestialitate, brutalitate. 2. porcărie, murdărie. beastling |'bi:stlirj] s. animal mic. beastly ['bkstli] I. adj. 1. animalic, bestial; de animal; cu animale. 2. (fig.) bestial, brutal. 3. (fam.) groaznic, înfiorător, îngrozitor; (despre vreme) păcătos, afurisit; (sl.) it's a ~ shame e o mare ruşine, ce ruşine! II. adv. 1. animalic, bestial etc. (v. I , 2). 2. (fam.) groaznic, teribil, al naibii; it is ~ cold e frig al naibii / al dracului. beastly fable [~ ifeibl] s. (rar) fabulă (cu animale). beast market ]'bi:st ,mcr:kit] s. târg de vite. beast royal [~ 'roial] s. 1. regele animalelor, leul. 2. Beast Royal (aslron.) Leul (constelaţie şi semn al zodiacului). beat [birt], past beat [bi:t], part. trec. beat saw beaten ['bi;tn] I. vb. A. tr. 1. a bate, a lovi (repetat); (fa/n.) to ~ black and blue a zvânta în bătaie; to ~ to death a omorî în bătaie; (fam.) they have ~en him to (a) jelly l-au bătut măr, l-au făcut chiseliţă; (fig.) to ~ the air / wind a se strădui zadarnic; a bate apa să iasă unt; a (se) lupta în zadar, a se lupta cu morile de vânt. 2. (muz.) to ~ the time a bate măsura. 3. (despre ceas) a bate, a marea; to ~ seconds a marca secundele. 4. a bate; a suna (semnalul); to ~ the alarm a suna alarma. 5. a bate; a fărâmiţa, a sfărâma; a pisa; a scutura (covoare); a meliţa, a frământa; a făuri (metale); to ~ the scythe a bate coasa. 6. (despre valuri) a bate în, a se izbi de, a lovi, a spăla; the waves ~ the shore valurile se izbeau de ţărm; (poetic) ~ with storms bătut de vânturi. 7. a bate, a bătători; to ~ a path a face o cărare; (fig.) to ~ the streets a bate străzile. 8. (sport, fig.) a bate, a învinge, a înfrânge, a birui; a întrece; the team was ~en at soccer echipa a fost învinsă la fotbal; (/ani.) he ~s them all at swimming îi bate pe toţi la înot; (fam.) you're ~ing me b y a long way mă întreci cu mult, mă laşi cu mult în urmă. 9. (fig.) a bate, a depăşi, a întrece, a fi prea greu pentru; (amer. fam.) can you ~ i t / that ei, poftim! închipuieşte-ţi! asta-i bună!; (fam.) that~ s m e asta mă depăşeşte; nu pricep; (fam.) it ~s everything I ever heard asta întrece tot ce am auzit vreodată, n-ani auzit / n-am pomenit aşa ceva, n-am mai auzit una ca asta; asta-i prea de tot; (fam.) it ~s all sau it ~s the band a) asta-i culmea, e prea de tot; b) nu e de crezare, asta să i-o spui lui mutu. 10. (fig. sl.) a umfla (ceva), a amăgi, a trage pe sfoară (pe cineva); a dejuca; a se sustrage de la, a se eschiva de la (legi etc.), a încălca. 11. a cutreiera; a hăitui. -0- (amer.) ~ it! tunde-o! întinde-o! şterge-o!; to ~ one's brains with sau to ~ one's head with / about a-şi bate capul cu, a-şi frământa creierii cu; to ~ a retreat a bate în retragere; (fam.) dead ~ frânt de (oboseală); (amer. sl.) to ~one' s way a călători pe blat. ♦ (amer. sl.) to ~ smb.'s time a-i „sufla" cuiva iubita. 12. to ~ about a) a amesteca; b) a mâna încoace şi încolo; to ~ about in one's mind a întoarce pe o parte şi pe alta, a întoarce pe toate feţele, a judeca sub toate aspectele; to ~ back a respinge, a face faţă (cu dat.); to ~ down a) a reduce, a micşora (preţul); a face să lase din (preţ); b) a înfrânge (opoziţia); to ~ from a alunga din, a izgoni din; to ~ into a bate în, a băga, a vâri (bătând); to ~ smth. into smb.'s head a băga ceva în capul cuiva, bătându-1; to ~ off a respinge, a face să se retragă; to ~ out a) a dezbate; a scoate; b) a bătători (o cărare); c) a lămuri, a tălmăci, a explica; to ~ out the meaning a lămuri înţelesul; to ~ u p a) a bate (ouăle); b) (/nil.) a recruta; c) (mil.) a lua cu asalt; d) a bate (rău); a se purta ca o fiară cu; (sl.) he ~s it up a lot tot într-un chef o ţine. B. intr. 1. a bate, a ciocăni; to ~ at the door a bate / a ciocăni la uşă. 2. (despre inima, puls) a bate, a pulsa, a ticăi. 3. (despre ceas) a bate, a ţăcăni. 4. (despre vânt, valuri) a bate, a se zbuciuma, a urla; (despre valuri) a se sparge. 5. (despre lobe) a suna, a bate. 6. (mar.) a merge în volte / în zigzag. 7. to ~ about o) (mar.) v. I, B, 6; b) (fig.) a căuta, a da târcoale (cu dat.); to ~ about / (amer.) around the bush a o lua pe departe / pe ocolite / pe după piersic; a bate câmpii; tell me what you want without ~ing about the bush spune-mi deschis / direct / pe şleau / fără ocol ce doreşti; (fig:) to ~ down a şovăi, a ezita, a nu fi hotărât; (mar.) to ~out v. I, B, 6; to ~out to sea a lua largul; (mil.) to ~to arms a chema la arme; (mar.) to ~ to windward v. I, B, 6; to ~ u p a) a se ridica; a ieşi la suprafaţă; b) (fig-) a s c înzdrăveni. II. s. 1. lovitură. 2. bătaie (a tobei, a inimii, a ceasului etc.). 3. (muz.) măsură; batere a măsurii. 4. ritm; the measured ~ of the waves ritmul măsurat / monoton / sacadat al valurilor. 5. (fiz.) pulsaţie, bătăi. 6. rond; patrulare; to be on the ~ a patrula; to be off one's ~ / to be out of one's ~ a fi în afara competenţei sau a domeniului său (de activitate). 7. goană, hăituiala. 8. (amer. sl.) ştire senzaţională, bombă (în ziar): articol senzaţional. 9. (amer.) beatnic. 10. (sport) întindere / putere a loviturii. beataxe ['bhtasks] s. (agr.) rariţă, muşuruitor, cormană pentru muşuroit. beat-beat ['bi:tbi:t] s. sistem de urmărire a rachetelor (cu ajutorul radarului Doppler). beat board [~ bo:d] s. (sport) trambulină (rigidă). beat buzzer [~ .bAZOr] s. (tel.) generator de bătăi. beat cob work [~ kob 'wo:k] s. (constr.) zidărie în cofraje; perete de lut. beaten ['bi:tn] I. vb. part. trec. de la b e a t. II. adj. 1. bătut, lovit, învins. 2. bătătorit, uzat. 3. obosit, chinuit, istovit; (fam.) dead ~frânt de oboseală, mort de oboseală. 4. umblat, încercat, trecut prin multe. 5. (mil.) învins. beaten cob [~ 'kob] s. cărămidă uscată. beater ['bi:tsr] s. 1. persoană care bate etc. (v. c a t i ) . 2. bătător, meliţă (pentru in); mai. 3. (mine) bătător, ciocan. 4. pisălog. 5. (agr.) îmblăciu; uniformizator. 6. gonaci, hăitaş, bătăiaş. 7. (izul. hârtiei) destrămător; holendru. beater drum [~ drAin] s. (agr.) tobă de batoză de păioase. beater engine [~ iend3in] s. (/nas.) holendru. beater knife [~ naif] s. (tetf.) meliţă, bătător. beater man [~ maen] s. (ind. hârtiei) muncitor de la holendru. beater opener |~ ,oupanor] s. (tehn.) maşină de încercat la întindere; lup Crighton. beat frequency ]'bi:t ifrikwcmsi] s. 1. (fiz.) frecvenţă a bătăilor. 2. (tel.) frecvenţă de heterodinare / de interferenţă. beatific(al) [ibia'tifik^l)] adj. 1. fericit, cuprins de beatitudine / de extaz. 2. dătător de fericire desăvârşită. beatificate [.bio'tifikctt] vb. tr. v. b e a t i f y. beatification [biia^tifi'kei/sn] s. beatificare. beatify [bi'aetifai] vb. tr. 1. a face fericit, a ferici. 2. (rel.) a beatifica, a aşeza în rândul preafericiţilor; a canoniza, a sfinţi. beating ['bi:tin] s. 1. bătaie, lovire; to get / have a good / sound / thorough ~ a primi o bătaie zdravănă, a căpăta o mamă de bătaie; ~ o f the heart bătaia inimii. 2. înfrângere. 3. bătaie a aripilor, fâlfâit. 4. (tehn.) măcinare. beating engine[~ 'enrijin] s. (tehn.) holendru. beating machine [~ ms'fv.n] s. (agr.) batoză de păioase. beatitude [bi(:)'astitju:d] s. fericire supremă / desăvârşită, beatitudine. beatless ]'bi:tlis] adj. (rar) (despre inimă) fără puls. beat music ['bi:t iinju:zik] s. muzică beat. beatnik ['bktnikj s. tânăr non-conformist şi boem; beatnic. beat note ['bi:t noutj s. (tel.) ton de interferenţă. beat receiver [~ riisi:var] s. (tel.) receptor superheterodină ultradină. beat reception [~ ri'sepjan] s. (tel.) recepţie cu superheterodină. bcat-up [~ 'Ap] adj. (fam.) hodorogit, hârbuit, uzat; ruinat, în ruină. beau [bou],pl. beaux [-z] s. (Jr.) cavaler, curtezan, amorez, crai, fante, berbant. Beaufort('s) scale ['boufst(s) skcil] s. (met.) scară Beaufort. beau-ideal ['bouai'disl] s. ideal; frumosul ideal; frumuseţe, mândreţe. beaumontage [bou'montid3] s. (chim.) chit. beau-pot ['bou pnt] s. vas de flori. beaut [bju;t] s. (sl.) that's a ~ of a boy! ăsta zic şi eu băiat! (si ironic). beauteous ['bju:tias, -tjas] adj. (poetic) frumos, mândru, minunat, nurliu, răpitor. beauteousness ]-nis] s. frumuseţe (fizică). beautician [bju:'ti/n] s. (mai ales amer.) cosmetician care lucrează la un institut de înfrumuseţare. beauticraft ['bju:tikra:ft[ s. cosmetică. beautied ['bju:tid] aay. înfrumuseţat; făcut frumos. beautification [,bju:tifi'kei/an] s. înfrumuseţare. beautifier ['bju;tifaiar] s. persoană care înfrumuseţează. beautiful ['bjurtaful] I. adj. 1. frumos; mândru; minunat; admirabil, splendid, răpitor. 2. (amer. pop.) straşnic, grozav. II. s. the ~ frumosul. beatifully ['bju:tofuli, -tif-[ adv. 1. frumos, minunat, admirabil, splendid. 2. excelent; straşnic, grozav. beautifulness ['bju:tofu'nis, -tif-] s. frumuseţe. beautify |'bju:tifai] vb. tr. a înfrumuseţa, a face mai frumos; a împodobi, a aranja, a decora. bcautiless ['bju:tilis| adj. (rar) lipsit de frumuseţe; urât. beauty ['bju:ti] s. 1. frumuseţe; mândreţe; a thing of ~ un lucru frumos; the ~ of it all is that frumuseţea este că; ~ is but skin-deep frumuseţea e trecătoare; it is quite a ~ e o splendoare / o minunăţie. 2. făptură frumoasă (mai ales femeie); ~ and the beast o soţie frumoasă şi un soţ urât; sleeping ~frumoasa(din pădurea) adormită; my ~ frumoasa mea, mândra mea; (peior) you area ~ eşti grozav, nimic de zis. 3. farmec, graţie, nuri. beauty aid [~ eid] s. (produs) cosmetic. beauty-beaming [~ rbi:mirj] adj. strălucind de frumuseţe, frumos de pică. beauty contest [~ ikontest] s. concurs de frumuseţe. beauty crest [~ krest] s. (rar) culme a frumuseţii. 79 bedlamp beauty-of-the-night [~ svâs'nait] ş. (bot.) barba-împăratul ui (Mirabilis jalapa). beauty parlour [~ ipu:l9r] s. 1. (mai ales amer.) coafor, salon de coafură. 2. salon de cosmetică. beauty salon [~ -sfelorj] s.v. b e a u t y p a r l o u r . beauty shop [~ i/op] s. v. b e a u t y p a r l o u r . beauty sleep [~ sli:p] s. 1. somnul dinaintea miezului nopţii, somnul dintâi (cel mai odihnitor). 2. somn de după-masa. beauty spot [~ spot] s. 1. aluniţă. 2. (rar) obiect sau loc deosebit de frumos. beauty wash [~ wa/] s. (produs) cosmetic fluid. beaux [bouz] pl. de la b e a u . beaux-arts [bou'za:r] s. pl. (fr.) bele-arte, arte frumoase. beauxite [rbo:ks9it, 'bouzait] s. v. b a u x i t e . beaver1 ['bi:v3r] s. 1. (zool.) biber, castor (Castor fiber); (si.) polar ~ o m eu barba căruntă. 2. blană de castor. 3. pălărie de castor. 4. (teAt.) v. b e a v c r - c l o t h . beaver2 s. 1. (ist.) vizieră (de coij). 2. (ist.) coif (care acoperă si faţa); with his ~ d own cu viziera lăsată; with his ~ on cu coiful pe cap. 3. barbă; (om) bărbos, om cu barbă. beaver-cloth ['bi:v3kb8] s. (text.) stofă groasă şi păroasă. beavered ['bi:vad] adj. (rar.) 1. cu vizieră. 2. eu pălărie de castor. beaverette [bi:v3'ret] s. 1. imitaţie de (blană de) castor. 2. (mii. fam.) car blindat uşor. car de luptă uşor; tanchetă. beaver hat ['bi:v3 haît] s.v. b e a v e r 1 (3). beaverkin ['bi:v3kin] s. pălărioară din blană de castor. beaver rat ['bi:v3 rst] s. (zool.) şoarece de apă australian (Hydromys chrysogaster). beaver root [~ ru:t] s. (bot.) nufăr galben (Nuphar luteum). beaverteen [-bi:v3'ti:n, 'bi:v3ti:n] s. 1. (stofă) imitaţie de blană de castor. 2. molton. beaver tongue [~ tArj] s. (bot.) caloinfir (Tanacetum balsamita). beaver-tree [ ~ tri:] s. (bot.) magnolie de Virginia (Magnolia virginiana). beavery ['birvsri] s. muşuroi de castor. beblubbered [bi'bUbad, ba'b-] adj. (rar) (despre ochi) plâns, umflat de plâns. bebop ['biib-op] s. (muz.) bebop (stil de Jazz). bec [bek] s. (jr. înv.) cioc, plisc. becall [bi'ko;l, bs'k-] vb. tr. a chema, a provoca. becalm [bi'ka:m, ba'k-] vb. tr. 1, a linişti, a potoli, a alina, a calma (marea etc.) 2. (amer.) a opri (un vapor, o flota) din cauza lipsei de vânt; a adăposti (împotriva vântului). becalmed [-d] adj. (mar., despre corăbii, vase) oprit, adăpostit; (despre vânt) domolit, potolit, liniştit. became [bi'keim, ba'k-] past de la b e c o m e. becap [bi'ka;p, bo'k-] vb. tr. a acoperi cu o şapcă / scufie etc. becassine [ibaka'sinj s. (omit.) becaţină, berbecuţ (Gallinago gallinago). because [bi'koz, bs'koz] conj. pentru că, fiindcă, deoarece, din pricină că, întrucât, cum, dat fiind că, din moment ce; să, pentru a; ~o f din cauza (cu gen.), din pricina (eu gen.); datorită (cu dat.); (înv.) ~ to ea să, pentru a. bechamel (sauce) ['be/amel (end3in] s. aparat-pompă de bere. beer garden [~ tga:d:in] s. berărie cu grădină (de vară). beerhouse [~haus] s. berărie, cârciumă, bodegă, braserie. beeriness ['bisrinis] s. ameţeală, stare de beţie (provocată de bere). beer money ['bis miAni] s. 1. bani de băutură / de o bere. 2. bacşiş. beer mug [~ niAg] s. cană / ulcior de bere. beer parlo(u)r [~ ipu:b'] s. (canad.) berărie. beer pump [~ pAmp] Î.V. b e e r e n g i n e . beer sh o p [~ lop) s.v. b e e r h o u s e . beery ['bisri] adj. 1. de bere; ca berea; cu bere; (fam.) I know a ~nook cunosc un loc unde se poate bea o bere bună. 2. ameţit de bere; duhnind / mirosind a bere. beer yeast ['bio ji:st[ s. drojdie de bere. bee's nest ['bi:z nest] s. (bot.) morcov (Daucus carata). beest [bi:st] s.v. b e e s t i n g s . beestings [rbi:stirjz] s. pl. coraslă. bee swarm ]'bi:swo:m] s. roi de albine. beeswax ['bi:zw£eks] I. s. ceară de albine. II. vb. tr. a da cu ceară, a cerui. beeswing ]'bi:zwin] s. 1. pojghiţă subţire pe vinul vechi. 2. (rar) vin porto vechi. beet [bi:t] s. (bot.) sfeclă (Beta vulgaris); sugar sau white ~ sfeclă de zahăr. beetle1 ['bi.tl] I. s. 1. (entom.) gândac, goangă, colcopter; Colorado ~ gândacde-Colorado (Leptinotarsa decemlineata); (fam.) black ~ v. c o c k r o a c h ; (as) blind as a ~ orb ca noaptea / cum e cârtiţa. 2. (îi blind / brown / tree ~) cărăbuş (Melolontlia vulgaris). II. vb. A. intr. 1. (si to ~off / away) a se grăbi, a se zori. 2. a pleca, a se depărta. B. tr. (si to ~ off / away) a grăbi, a zori. beetl e 2 1. s. (tehn.) mai, berbece, ciocan de lemn, bătător (ae bătut pământul); baros; three-man ~ bătător mânuit de trei oameni; (fig.) between the ~ and the block între ciocan şi nicovală. II. vb. tr. 1. a bătători cu maiul (pământul). 2-a sfărâma, a fărâma, a fărâmiţa (piatră). beetle3 I. vb. intr. a atârna ameninţător, a ieşi în afară, a fi proeminent. II. adj. proeminent; ameninţător; încruntat. beetle-browed [~ -braud] adj. 1. cu sprâncene mari ! stufoase / dese. 2. (fig.) cu sprâncenele încruntate, încruntat. 81 beguile beetle crusher [~ ikrA/31"] s. (glumeţ) 1. gheată marc; scrabă, scroambă; cizmă marc. 2. picior marc. 3. persoană cu picioare mari. 4. (mit. sl.) pifan. beetle head [~ hed] s. 1. berbece (de băţuţ pari). 2. (jig.) cap de lemn, cap pătrat. beetler ['bi:tbr] s. mai de bătut rufe. beet lifter ['bi:t .lifta1"] s. (agr.) maşină de scos / recoltat sfeclă. beetling ['bi:tlirj] adj. ieşit în afară, proeminent; ameninţător. beet puller [~ pmV] ş. (agr.) v. b c c t l i f t e r . beetroot ['bi:tru:t] s. (bot.) sfeclă (Beta vulgaris). beetroot harvester [~ ihu:vistar] s. (agr.) maşină de recoltat sfeclă. beetroot sugar [~ i/ugar] s. zahăr de sfeclă. beeves [bi:vz] pi. de la b c e f. bee wine [*bi: iwain] s. (rar) nectarul florilor. beezer ['bi:z3r] s. (sl.) nas cât un dovleac / o pătlăgea. befall [bi'fo:I, bs'f-], past befell [bi'fel, ba'f-Kpart. trec. befallen [bi'ib:ln, ba'f-] vb. tr. a se întâmpla (cuiva); a avea parte de; a strange fate befell him 1-a lovit o soartă ciudată, a avut parte de o soartă ciudată. befallen [bi'fo:ten, ba'f-] part. trec. de la b e f a l l . befell [bi'fel, bs'f-] pas; de la b e f a 11. befetter [bi'feta1", ba'f-] vb. tr. (rar) a pune în cătuşe, a încătuşa (şi jig.). befit |bi:fit, bs'f-] vb. tr. a se potrivi, a se cădea, a se cuveni; a şedea bine (cuiva), a prinde bine; it ill ~s you nu-ţi şade bine să; that name does not ~ him numele acesta nu i se potriveşte. befitting [-in] adj. potrivit, cuvenit, adecvat, care sade bine. beflag [bi'flasgj vb. tr. a decora / a pavoaza cu steaguri. befleck [bi'flek, ba'f-] vb. tr. a pune pete pe, picăţele pe, a împestriţa, a puncta. beflower [bi'flaus1", bs'f-] vb. tr. (rar) a împodobi cu flori. befog [bi'fog, ba'f-J vb. tr. 1. a ascunde în ceaţă, a înceţoşa. 2 . (jig.) a întuneca; a încurca, a induce în eroare. befool [bi'fud, ba'f-] vb. tr. a prosti; a înşela, a-şi bate joc de, a trage pe sfoară. before [bi'fo:r, ba'f-, -'fes1"] t.prep. 1. (spaţial) înaintea (cu gen.) dinaintea (cu gen.), în faţa (cu gen.); he was sitting ~ me şedea în faţa mea; ~ smb.'s eyes sub ochii cuiva, în faţa cuiva; (mar., fig.) to be ~ the mast a fi marinar (obişnuit). 2. (spaţial) în iaţa (cu gen.), înaintea (cu gen.), în prezenţa (cu gen.); he declared ~ the judge a declarat în faţa judecătorului; to appear ~ the Court a compărea înaintea tribunalului; (jig.) to be much ~ the world a se bucura de renume, a fi cunoscut. 3. (spaţial, fig.) din faţa (cit gen.), dinaintea (cu gen.), carc stă / care se află înaintea (cu gen.), în faţa (cu gen.); the question ~ us problema din faţa noastră, problema înaintea căreia ne găsim. 4. (temporal) înainte de, dinaintea (cu gen.). înaintea (cu gen.); Chaucer lived ~ Shakespeare Chaucer a trăit înaintea lui Shakespeare; the day ~ yesterday alaltăieri; ~ all înainte de toate, înainte de orice, în primul rând; ~ long curând, în scurtă vreme, nu peste mult (timp); ~now până acum; mai înainte. 5. (temporal) înaintea (cu gen.), în faţa (cu gen.); life is ~ you viaţa e înaintea ta. 6. (fig.) mai mult decât, mai presus decât, înaintea (cu gen.); to be ~ the others in class a fi înaintea celorlalţi elevi, a fi primul elev al clasei; I Iove him ~ myself îl iubesc mai mult decât mă iubesc pe mine, mi-e drag ca lumina ochilor. II. adv. 1. înainte, în faţă; I go ~ eu merg înainte; from ~ din faţă; the illustration shows the heart from ~ ilustraţia arată inima din faţă. 2. (temporal) mai înainte, altădată, odinioară, deja; I have heard that ~ am auzit (mai înainte); am mai auzit eu asta; I have never seen the like of it ~ de când sunt n-am văzut aşa ceva / una ca asta; long ~ cu mult înainte; why didn't you say so ~? de ce n-ai spus asta mai înainte? / mai devreme?; I knew it ~ o ştiam, ştiam asta. III. con/. 1. înainte e a/să/d e a; he arrived ~ I expected him a venit / a sosit mai devreme decât îl aşteptam. 2. până ce, până când; it was not long ~ he knew n-a trecut mult până când a aflat. 3. mai curând, mai degrabă decât să, decât să; he would die ~ he would lie ar prefera să moară decât să mintă. before-cited [~ isaitid] adj. v. b e f o r e - m e n t i o n e d . beforehand [~ ha?nd] adv. 1. înainte, dinainte, anticipat, cu anticipaţie; to be ~ with a preveni, a anticipa, a preîntâmpina. 2. (adesea ca adj.) pripit; you are rather ~ in your conclusions tragi concluzii cam pripite, anticipezi oarecum asupra concluziilor. before-mentioned [bi'foMiicn/and] adj. amintit mai înainte, mai sus-menţionat. befoul [bi'faul, bs'f-] vb. tr. a mânji, a spurca, a murdări, a întina. befoulment [-niant] s. mânjire, spurcare, murdărire, întinare. befriend [bi'frend, ba'f-] vb. tr. a ocroti, a protegui. a proteja, a ajuta, a favoriza; a fi prielnic (cuiva), a se arăta prieten cu / faţă de; to ~ one another a se ajuta unul pe altul; fortune ~ed ine norocul m-a ajutat / mi-a fost prielnic. befuddle [bi'fAdl, ba'f-] vb. tr. a afuma, a chcrchcli. befuddlement [bi'fAdhnant] s. ameţeală (de băutură), chcrchelcală. befume [bi'fju:m, ba'f-] vb. tr. 1. a învălui în fum sau abur. 2. (fig.