Sunteți pe pagina 1din 145

Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca Facultatea de Stiinta Mediului Catedra de Stiintele Vietii si ale Pamantului

MANAGEMENTUL RISCURILOR SI DEZASTRELOR NATURALE

Lector dr. Nicoleta BRIAN

RISCURI I DEZASTRE DE NATUR ENDOGENA


1. Seismele i fenomenele de risc asociate

2. Managementul riscurilor si dezastrelor de natura seismica

MANAGEMENTUL RISCULUI SEISMIC

Strategie de protectie antiseismica


Deciziile implicate in domeniul riscului

seismic sunt de natura strategica


Privesc intreaga societate
Trebuie gandite pe termen lung

Reprezinta un ansamblu de masuri, de

diferite naturi, definit in termeni calitativi si cantitativi, avand drept scop limitarea riscului seismic la un nivel considerat acceptabil (Sandi, 1998)

Strategie de protectie antiseismica


O strategie posibila de reducere a riscului

seismic se poate referi la un sistem de actiuni corelate care urmaresc:


Reducerea vulnerabilitatii unor categorii de

elemente expuse
Reducerea expunerii unor astfel de elemente

Prevenirea producerii unor efecte in lant

Strategie de protectie antiseismica


Elaborarea strategie necesita date de baza

privind:
Contextul general, economic si social, numarul si

distributia diferitelor categorii de elemente si activitati ce pot fi afectate de cutremur, cu impact sever la nivelul societatii
Riscul seismic asupra diferitelor categorii de elemente

expuse in situatia actuala (cutremure precedente, scenarii de cutremur, analize de risc propriu zise)
Definirea caracteristicilor si implicatiile unor strategii

posibile de reducere a riscului seismic, rezultate scontate, resurse necesare, interconditionari

Risc seismic
O strategie posibila de reducere a riscului

seismic se poate referi la un sistem de actiuni corelate care urmaresc:


Reducerea vulnerabilitatii unor categorii de

elemente expuse
Reducerea expunerii unor astfel de elemente

Prevenirea producerii unor efecte in lant

Analiza hazardului
1. Descrierea fenomenului periculos

generaliti, context genetic, frecven,

magnitudine, intensitate etc.

Generaliti

1. Ce este un seism? 2. Tipuri genetice de seisme

Tectonice Vulcanice De prabusire


3. Elementele unui seism

Generaliti

Elementele unui seism


Adncimea focarului:
Cutremure superficiale
(25-70 km) 70% Cutremure intermediare (70-300 km) 25% Cutremure profunde (300-700 km) 5%

Unde seismice

Undele seismice
Reprezint:
forma de propagare a oscilaiilor seismice produse de energia mecanic declanat din hipocentru
unde elastice sferice, care se propag n toate sensurile n jurul hipocentrului

Unde seismice

Unde de volum

Undele primare (P) = de compresiune


Au vitez mare (7-13 km/s) Ajung primele la suprafa Se propag prin medii lichide, solide i gazoase Au caracter de unde longitudinale Se propag prin dilatri i comprimri succesive pe direcia lor de propagare Dau primele vibraii care anun cutremurul

Undele secundare (S) = de forfecare


Se propag prin vibraii transversale pe direcia lor de

avansare (unde transversale)


Dau o micare de distorsiune

Traverseaz doar mediile solide


Vitez mai mic de 1,7 ori (4-7 km/s) dect a celor primare Amplitudine ceva mai mare dect a undelor primare

Unde seismice

Unde de suprafa

Undele superficiale (L) = Longae


Sunt vibraii n ptura superficial a scoarei rezultate datorita

reflexiei, refractiei si interferentei undelor de adancime


La 10 m adncime nu se mai resimt, iar la 3 m adncime

amplitudinea lor se reduce cu 30% (amplitudinea lor scade exponenial cu adncimea).


Au vitez redusa, aproximativ constant de 3,4 km/s

Amplitudine mult mai mare dect a undelor P i S ceea ce le face

responsabile de efectele principale ale cutremurelor

Undele longae mpreun cu undele de forfecare, declaneaz zguduirea simit de oameni i creia i sunt supuse construciile

Unde seismice

Unde de suprafa

Undele superficiale (L) = Longae


Unde Love

Unde seismice

Unde de suprafa

Undele superficiale (L) = Longae


Unde Rayleigh

Context genetic

Limit convergent Zon de subducie

Structura i dinamica Globului terestru


vulcani

Limit divergent
Plac oceanic

fos

Plac continental

litosfer topire cutremure

litosfer astenosfer

magm

Crusta

Fosa,
Zona de subductie

Rift Litosfera Fosa

Nucleu

Manta

N. extern

Manta

N.intern

Inregistrare si masurare

nregistrarea undelor seismice


nregistrarea undelor produce singurele mrimi

obiective cuantificabile care stau la baza calcularii structurilor de rezistenta a constructiilor.

Micarea seismic ntr-un punct fiind micare

spaial necesit nregistrri pe 3 direcii care, prin compunere, descriu micarea general. sunt: verticala amplasamentului i 2 direcii pe orizontal (N S, E V).

Direciile pe care se fac aceste nregistrri

nregistrarea undelor seismice


nregistrrile se fac cu ajutorul a 2 aparate

specializate: Seismometre sau seismografe

seismograma = diagrama de variaie a deplasrii n punctul de nregistrare dup o anumit direcie;

Accelerometre accelerograma = diagrama de variaie a acceleraiei micrii n punctul de nregistrare dup o anumit direcie.
Aceste nregistrri reprezint baza pentru calculul construciilor, deci pentru o proiectare antiseismic, pentru c ele reprezint ncrcri, aciuni la baza construciei.

Inregistrare si masurare

nregistrarea undelor seismice

n orice nregistrare se pot pune n eviden prezena succesiv a trei faze: Faza precursoare n care apar oscilaiile primare isecundare; Faza principal n care apar undele principale (L) i o amplificare a micrii; Faza final n care undele se atenueaz prin amortizare.

Inregistrare si masurare

Magnitudine :

Marimi definitorii

cantitatea de energie eliberata din focar


functie logaritmica (la o unitate de magnitudine

corespunde o variaie a amplitudinii de 10 ori i a energiei de 32 de ori)

Intensitate
apreciaza efectele unui cutremur la suprafata

pamantului, asupra oamenilor si a bunurilor materiale depinde de:


- natura litologic
- nivelul hidrostatic al apelor subterane (aproape de suprafa mrete intensitatea)

- calitatea mediului construit

Amplitudine

Inregistrare si masurare

Magnitudine

Scara Richter (ML) :


Scara relativa care ierarhizeaza cutremurele intr-o

maniera comparativa pe baza amplitudinilor maxime reduse la conditii identice Definita initial pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale si distante epicentrale mai mici de 60 km Caracterizeaza marimea cutremurului numai la sursa, in zona epicentrala Se exprima printr-o valoare adimensionala determinata prin calcul

Inregistrare si masurare

Intensitate

Scara Mercalli modificata (MM) :


imparte cutremurele in functie de efecte in XII trepte

fiecarui grad de intensitate seismica i se asociaza o

acceleratie medie orientativa la suprafata pamantului Folosita in Europa de Vest si SUA

Scara MSK
Provine din MM la care, pentru fiecare grad de

intensitate I se adauga un criteriu suplimentar amplitudinea maxima de oscilatie a unui pendul sferic etalon

Scara japoneza
Are 7 grade de intensitate seismica

Inregistrare si masurare

Intensitatea seismelor i natura litologic

M A T E R I A L E M A T E R I A L E

R I G I D E

C O M P A C T E I
C O M P A C T A T E

granite masive nefracturate calcare gresii

I N T E N S I T A T E A

C R E S T E

S L A B

pietriuri

nisipuri uscate

argile uscate

+ UMIDITATE

S E I S M I C A

Frecventa

Cutremure majore cu M = 7 9 (20 / an / glob,

din care cu M = 8 sau 9 sunt 1/ an / glob);


Cutremure moderate cu M = 5 7 (1.200 / an /

glob);
Cutremure mici cu M = 3 5 (50.000 / an /

glob);
Microcutremure cu M = 0 3 (109/ an /

glob).

Analiza hazardului
2. Descrierea efectelor induse De ce depind?
Energia total eliberat

Distana de la hipocentru Natura materialului din subsol Timpul total al cutremurului (durata vibraiilor) Tipul construciilor Densitatea populaiei
Nivelul de pregtire al populaiei etc.

Care sunt?

Incendii si explozii

Vibraia pmntului

Falierea suprafeei pmntului

Tsunami
Lichefierea solului

Distrugeri n mas

Supranlri sau prbuiri de teren


de ordinul decimetrilor pn la 1 m afecteaz suprafee considerabile

Ex. Seism - martie 1964:

linia de rm de pe creasta pacific a peninsulei Alaska a fost modificat pe aproape 1.000 km

lungime unele zone sunt submerse, altele exondate


deformarea plajelor i a fundului marin adiacent s-a ntins pe o suprafa de 260.000 km2

Inundatii sau avalanse

Cnd seismele sunt severe


modific reeaua hidrografic

destabilizeaz masivele muntoase (cazul

cutremurelor majore care au afectat nordul continentului sud-american la sfritul anilor 1990).

Analiza hazardului
3. Evaluarea hazardului seismic Elaborarea hartilor de hazard seismic

Analiza riscului
1. Probabilitate
Previziunea
Seismicitatea locala si regionala Paleoseismicitate Geologie, geomorfologie

Proprietati fizice Manifestari chimice


Comportamentul animalelor

Seismicitatea local i regional


S T A I I
S E I S M I C E

localizare magnitudine durata

frecvena cutremurelor de pmnt recente


distana epicentru-focare vitezele i condiiile de propagare a undelor (raportul dintre viteza undelor P i S)

Seismicitatea local i regional


Succes moderat
Ex.
Haicheng (China), februarie 1975, seism - magnitudine 7,3

a distrus jumtate din ora


seisme precursoare de intensitate crescut au fost

nregistrate n timpul zilelor precedente, ceea ce a permis

evacuarea a peste 1 milion de persoane i n acest fel


numrul celor decedai a fost de cteva sute.

Paleoseismicitatea
Informaiile

asupra cutremurelor din trecut

Eventual seismicitate Identificarea unor sedii de ndelungate acumulri de energie intern


Prelucrarea unor astfel de date vechi pentru coastele

Oceanului Pacific i interpretarea lor statistic a dus la:


identificarea zonelor de risc seismic ridicat n:

SE Indoneziei Estul peninsulei Kamceatka California de Sud SUA pe rmurile Perului

Geologie, geomorfologie

Observatii si masuratori teren privind:


localizarea, densitatea, continuitatea sau discontinuitatea, direcia, sensul i

viteza/ritmul de deplasare al faliilor active; localizarea epicentrelor i paleoepicentrelor n raport cu aceste falii; natura rigid sau mobil a rocilor, compacte sau fracturate, sntoase sau alterate, normale sau mbibate cu ap

Supraveghere satelitar care permite cu precizie compararea de imagini obinute succesiv (= interferograme). Tensiuni care se creaz n adncime la apropierea seismului, sunt responsabile de:

fisurri influx de ap dilatri

deformri de suprafa

Ex. V Japoniei (Niigota ), iunie 1964 seism de magnitudine 7,5 ridicri i coborri centimetrice continui, au fost nregistrate de diverse staii timp de 60 de ani anterior seismului ridicrile fiind sistematice n proximitatea epicentrului o rrire a micrilor s-a manifestat la finele anilor 1950,

Proprieti fizice
Microfracturarea i fisurarea rocilor
Creterea coninutului i a presiunii apei din pori tendina de micorare a vitezei undelor P, n raport cu undele S diminuare progresiv a rezistivitii electrice

Dilatarea rocilor

Ridicare scurta a campului magnetic

influenarea susceptibilitii magnetice la apropierea unui seism

Manifestaii chimice
Emanaii de radon, argon, neon, heliu, xenon Ridicarea nivelului acestor gaze n apele subterane

presiune crescnd n apropierea seismului

Ex. Takent (Uzbekistan), 1966 seism M: 5,3

precedat, ncepnd cu 1960 de ridicarea de la 5 la 15 x

1015 curie/l radon n apele juvenile dintr-un foraj profund apropiat, pentru ca apoi s revin la coninutul iniial

Comportamentul animalelor

Tianjin (China), 18. 07. 1969, cutremur de magnitudine

7,4
diverse animale din Gradina Zoologic din Tianjin (China) aveau un comportament anormal (ipete de panda, care de obicei sunt linitii; refuzul lebedelor de a merge n ap i a erpilor de a intra n cuibul lor etc.)
cazuri similare au fost raportate n ri din Asia, Europa,

America de Nord i Sud

Studii statistice
Studiu statistic al deformaiilor

elastice lente i ale rupturilor instantanee Luarea n calcul a ansamblului de informaii geofizice, geologice i istorice pentru o regiune dat

Modele probabilistice

Astfel de pronosticuri au fost stabilite n lungul faliei majore San Andreas (California - SUA) unde probabilitatea declanrii de seisme n perioada 1988-2018 au fost cuantificate pentru diverse segmente tectonice

Studii statistice

Romania

Perioadele de revenire rezultate din legile privind

recurenta magnitudinilor pentru cutremurele de Vrancea (INCERC Sandi si colab. 1995): Magnitudini 6 6,5 14 7 32 7,2 46 7,4 82 7,5 126 7,6 235 7,7 650

Perioada de 6 Revenire (ani)

Studii statistice

Romania

Utilizandu-se datele privind seismele precedente si o lege

de atenuare intr-o abordare probabilistica, perioadele de revenire ale unor intensitati pentru Bucuresti pot fi exprimate astfel:

Intensitati MSK
Perioada de revenire (ani)

VI
10

VII
20

VIII
50

IX
200

Analiza riscului
2. Gravitate
Elementele supuse riscului Vulnerabilitatea acestora
Cladiri

Obiective Retele
Infrastructuri Populatie

Romania
260 de orase (57 municipii) 2686 comune

Din acestea, 40 de orase dens populate sunt amplasate in

zone cu seismicitate ridicata (peste VII MSK)

Intensitati MSK Procent locuinte expuse (%)

VI 36

VII 29

VIII 34

IX 1

35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din

populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea

Romania
Vulnerabilitatea constructiilor Mediul rural este relativ mai putin vulnerabil (potential redus de prabusire,, etc.) Potential ridicat de concentrare a bunurilor in mediul urban Structuri de beton armat inalte predominante in mediul urban
!!! Cele mai vulnerabile sunt cladirile inalte (7-12 niveluri), cu schelet de beton armat, construite inainte de 1940 fara protectie antiseismica

Vulnerabilitatea populatiei
Distributia acesteia in zone de intensitate seismica

ridicata

Romania
Expunerea populatiei in cladiri in functie de: Regimul de inaltime Perioada de constructie Materialul de constructie Experienta proprie la unul sau mai multe seisme majore

respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea (importanta recensamantului!!!) vulnerabilitatea
35% din totalul populatiei tarii,

Evaluarea riscului
Elaborarea hartilor de risc

Harti de macrozonare seismica


Harti de microzonare seismica Harti de risc seismic

Tratarea riscului
Acceptarea riscului si realizarea unor masuri de diminuare a efectelor

Prevenire

Pregatire

Prevenirea riscului seismic


Acorduri si strategii privind reducerea riscului seismic
Platforma Globala pentru reducerea riscului Dezastrelor

2007-2009, Japonia = initiator si coordonator S-a decis:

Prevenirea riscului seismic


Platforma Globala pentru reducerea riscului Dezastrelor (IPRED)
Constituirea unei baze de date internationale referitoare la

sistemele de control al cladirilor, coduri de proiectare seismica, situatii ale cladirilor existente etc. Instituirea unui sistem pentru investigatii pe teren in urma unui seism Instituirea unei baze de date despre materiale educationale pentru dobandirea cunostintelor prin intermediul internetului etc. cu privire la reducerea dezastrelor produse de seisme asupra cladirilor si locuintelor Promovarea cercetarii internationale in comun Specializarea prin intermediul IISEE (International Institut of Seismology and Earthquake Engeneering) Instaurarea siturilor web portale pentru membrii IPRED Publicarea Seriei de cursuri UNESCO-IISEE Participari sau contributii la evenimente internationale/regionale referitoare la seismologie sau la ingineria seismica

Prevenirea riscului seismic


Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea riscului seismic
In cadrul IDNDR a fost aprobat in 1992 pentru 5 ani un

prpoiect international aplicativ Programul Global de Evaluare a Hazardului Seismic (GSHAP) care include multe din strategiile IDNDR Comisia Seismologica Europeana a pornit de la datele GSHAP privind regiunea Euro-Mediteraneana (1999), utilizand si dezvoltarile din Programul International de Corelatie Geologica Proiectul 382 SESAME (2000) si a elaborat primul model integrat al surselor seismice si cartarea omogena a hazardului seismic in regiunea Euro-Mediteraneana, pe baza unor metode de calcul si legi de atenuare omogene.

Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea riscului seismic


Realizarea la nivel UE in domeniul ingineriei a:
Standardelor Europene SREN
EUROCODURILE

pentru structuri din diferite materiale (zidarie, otel, etc.) pentru geotehnica etc. si in special
Codul european pentru proiectarea antiseismica in zone

seismice, Eurocode 8 EC8 (1998, perfectionat pana in ultimii ani)

Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea riscului seismic


Codul european pentru proiectarea antiseismica in zone seismice, Eurocode 8 EC8 (1998, perfectionat pana in ultimii ani) Scop:
Inglobarea si armonizarea experientei tarilor europene, pentru posibilitatea ca fiecare tara sa selecteze principalii factori pentru proiectare, in corelatie cu conditiile locale si nivelul riscului

Romania a introdus aceste documente si va elabora o

anexa nationala, cu particularitatile impuse de mediul local

Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea riscului seismic


Realizarea unui document (31.10.2005, Lisabona) in

urma unor dezbateri care au avut loc incepand cu anul 2000 de catre:
Asociatia Europeana de Inginerie seismica (EAEE) in

colaborare cu:

Parlamentari europeni
Comisia Europeana Asociatii din unele tari

Ce cuprinde politici coerente de reducere a riscului seismic

Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea riscului seismic


Idei directoare ale EAEE:
In politica UE nu se reflectau cunostintele legate de amploarea

zonelor seismice din Europa si a efectelor dezastruoase precedente (bazate pe studii probabilistice si harti de zonare GSHAP si SESAME)
Desi in fiecare stat UE exista entitati care se ocupa cu hazardurile

naturale (cutremure in acest caz), in majoritatea statelor nu exista o succesiune organizata de preluare a responsabilitatii care sa se ocupe de toate componentele riscului seismic
Cai de actiune:

Aplicarea codurilor ingineresti


Evaluarea si consolidarea cladirilor existente

Asigurarea calitatii cladirilor noi, a industriilor-cheie si a retelelor vitale


Reabilitarea si conservarea monumentelor etc.

Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea riscului seismic


Idei directoare ale EAEE:
Rolul protectiei civile sa primeze pe langa interventie si in

educarea populatiei pentru a reduce la minim ranirile in cladirile care nu sunt avariate
Multe dezastre naturale, cum sunt si cele provocate de seismele din

Vrancea, au si o dmensiune transfrontaliera, rezulta:


Necesitatea aplicarii Eurocodurilor dar si a Fondurilor de solidariate

UE a ramas in urma SUA-California, Noii Zeelande si Japoniei in

privinta politicilor de reducere a riscului seismic, rezulta ca dezvoltarea Europei poate fi puternic afectata de seismele viitoare.

Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea riscului seismic


S-a propus:
Emiterea de directive si recomandari catre statele membre

Defalcarea fondurilor UE pentru reducerea riscului seismic pe

actiuni specifice si urmarirea acestora:

O baza de date seismologica fundamental imbunatatita si retele

instrumentale (regionale si locale pentru cladiri specifice) pentru monitorizarea seismelor

O zonare imbunatatita a hazardurilor Evaluarea vulnerabilitatii cladirilor, retelelor vitale, infrastructurilor

etc; protejarea cladirilor si a centrewlor istorice autostrazilor si a altor infrastructuri

Standarde comune de protejare a cladirilor publice existente, Metode imbunatatite de interventie Proiectarea mai adecvata a structurilor si a fundatiilor

Intelegerea comportamentului uman in cazul unui cutremur si

raspunsul public la risc

Romania Hazard, risc si management seismic


Seismicitatea pe teritoriul Romniei
Romnia face parte din aliniamentul seismic mediteraneean Pe teritoriul Romaniei se manifesta mai multe categorii de

cutremure: Superficiale (H<5 km) Crustale (normale) (H=5-30 km) Intermediare (H=60-220 km) Zona epicentrala majora a Romaniei este zona Vrancea Prezinta interes major datorita particularitatilor specifice Izolare Concentrare Regularitati in modul de producere

Zona epicentrala Vrancea


Predominante sunt cutremurele de tip intermediar Context geologic reprezentat printr-un proces relict

de coliziune intre Platforma Est-Europeana si blocul intra-Carpatic (activ cu circa 16 MA in urma si incheiat de aproape 10 MA) pe contur si/sau scufundarea unui bloc litosferic inert, orientat oblic in planul vertical care ipotetic ar fi ultima parte din coliziune ramasa suspendata in adancime in contact cu mantaua inferioara

La originea cutremurelor sta fragmentarea, falierea

Regiunea Vrancea context geologic

Categorii de cutremure

Cutremure din istoria Romniei

Cutremure din istoria Romniei

Prevenirea riscului seismic


= metode de diminuare a consecinelor seismelor prin strategii defensive
Identificarea ariile susceptibile cutremurelor de

pmnt + istoria seismica si supozitii rezonabile

Elaborarea hrilor de hazard seismic (bazate

pe istoria seismic i supoziii rezonabile) prognoza

Zonarea seismica

Presupune identificarea ariilor expuse seismelor, la

nivelul unor tari sau regiuni, potrivit unor criterii faptice (istorice, geologice, geofizice) cu reprezentarea marimii miscarii terenului in corelatie cu reprezentarea geografica, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismica (intensitati, acceleratii, viteze, deplasari)

Zonarea seismica
Pana in 1991, hartile de macrozonare seismica erau exprimate direct in

intensitati (aprobate ca STAS-uri) utilizate si in normativele romanesti de proiectare

STAS 2923-52, Macrozonarea teritoriului R. P. Romane Harta de zonare a intensitatii seismice

STAS 2923-63, Macrozonarea teritoriului R. P. Romane Harta de zonare a intensitatii seismice

STAS 11100/1-77, Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei Harta de zonare a intensitatii seismice

Zonarea seismica
Normativul P.100-92 este normativul care reglementeaza

atat proiectarea antiseismica a cladirilor cat si prevederile referitoare la evaluarea nivelului de protectie a constructiilor existente si masurile de interventie asupra acestor constructii

Zonarea seismica
Zonarea seismica a teritoriului Romaniei intensitati pe scara MSK , conform SR 111001:93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei

Zonarea seismica Harta de zonare macroseismica a Romaniei

Zonarea seismica
Harta de microzonare seismica a Bucurestiului

Prevenirea riscului seismic


= metode de diminuare a consecinelor seismelor prin strategii defensive
Monitorizarea continua a activitatii seismice Controlul calitii mediului construit Identificarea structurilor vulnerabile distrugerii n urma

zguduirii ntocmirea unor planuri de administrare a stocului de cldiri

Evolutia codurilor ingineresti in Romania


Proiectarea antiseismica din Romania a fost legal instituita dupa

cutremurul din 10 noiembrie 1940 pentru cladirile publice


1942 introducerea primei zonari seismice simplificata a

teritoriului
1945 Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii

constructiilor din cauza cutremurelor


Normative de proiectare antiseismica: P.13 1963, 1973

Normativul de proiectare antiseismica de dupa cutremurul din 4

martie 1977 aduce modificari precedentelor prin experienta data de seismul produs P.100 - 1978
Normative de proiectare antiseismica P.100 1981, 1992 Cod de proiectare antiseismica P.100 (P.100.1/2004) Elaborat de UTCB, aparut in Buletinul Constructiilor din aprilie 2004, intrat in vigoare in 2005 Corespunde Eurocodului 8 (PrEN 1998)

Evaluarea riscului
Pierderi posibile si scenarii de cutremur Bucuresti
Date de intrare Miscari seismice cu perioada de revenire de 50 ani (I=VIII MSK) Cladiri pre-1940 cu P+7EP+12E cu elemente de beton armat si zidarie Rezultate = probabilitati de prabusire
Durata de expunere 10 ani: 20-25%

Durata de expunere 20 ani: 35-40%


Durata de expunere 50 ani:70-80%

Evaluarea riscului
Pierderi posibile si scenarii de cutremur
Cutremur de scenariu corespunzator hartilor actuale de

Scenariu condensat la nivel national (1995)


zonare (I=VI-IX MSK) cu perioada de revenire de 100 ani Evaluare locuinte pornind de la date statistice privind distributia lor pe zone Vulnerabilitatea apreciata in termeni monetari

Rezultate Pierderi economice estimate: 7,45-17 mld. US$ (datorate predominantei cladirilor din zidarie) Pierderi vieti omenesti: 2855 morti, 5858 raniti (nivel urbal) 350 morti, 2000 raniti (nivel rural)

Efectele evaluate confera cutremurului simulat caracterul de DEZASTRU seismic major de interes national

Evaluarea riscului
Pierderi posibile si scenarii de cutremur Bucuresti
Scenariu condensat la nivel urban Municipiul

Bucuresti (1998)
Conditiile geograficem, geologice, geotehnice si urbanistice au fost

exprimate descriptiv, fara a fi explicit introduse in algoritmele de calcul Cutremur de scenariu corespunzator nivelului actual al normativului P.100-92 (I=VIII MSK) cu perioada de revenire de 100 ani Fondul construit divers ca tipologie, materiale, inaltime, perioada de constructie etc. Grupare pe categorii de vulnerabilitatea (pornind de la vulnerabilitatea primara evaluata dupa datele din 1977 si completata cu date rezultate din constatarile din teren si efectul cumulativ al seismelor precedente Vulnerabilitatea secundara (populatie) calculata pe baza densitatii si a ratei de mortalitate cuprinsain ATC-13/1985 (

Evaluarea riscului
Pierderi posibile si scenarii de cutremur Bucuresti
Rezultate
Nr. cladiri de locuit care ar suferi avarii semnificative: 23.000
50% cladiri de PP+1 din materiale de slaba calitate >40% cladiri PP+4 din zidarie cu elente de beton armat, lemn, etc. Cca 10% cladiri inalte, din beton armat si zidarie Colaps total sau partial: cca 1.000 cladiri (10% sunt inalte) Avarii la nivel de condamnare: 4.100 cladiri (9% sunt inalte)

In scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21): peste

450.000 locuitori se pot afla in cladiri construite pana in 1977


Captivi in cladiri: 95.000 persoane (54% in cladiri inalte) 6.500 pierderi de vieti omenesti, peste 16.000 raniti grav, cca 10.500 spitalizati, 13.000 raniti usor
In scenariu pe timp de zi: pierderi reduse cu 54%

Protectia si pregatirea antiseismica a populatiei


= protecia i pregtirea antiseismic individual i de grup a populaiei prin:

educare

informare antrenare periodic pentru o reacie raional n caz de cutremur prin msuri de intervenie preseismic si post-seismic (reparaii,

consolidri, reabilitare urban etc.)

evitarea pierderilor de viei omeneti sau a rnirii

meninerea continuitii vieii socio-economice dup cutremur

C evitarea distrugerii sau degradrii unor bunuri culturale i artistice de mare valoare O P

evitarea degajrii unor substane toxice sau radioactive limitarea pagubelor materiale.

= proiectarea antiseismic a structurilor de construcii, ansamblurilor construite i localitilor Sunt cuprinse in norme de stat si trebuie respectate

Programul national de educare antiseismica a populatiei


Coordonat de MLPAT (ulterior MLPTL /

MDLPL/MDRT) Inceput in 1990 Pus in aplicare prin:


Programe de educare generala a populatiei Programe de educatie specifica a unor

categorii socio-profesionale si de varsta ale populatiei

Programul national de educare antiseismica a populatiei


Totusi

Dei M.D.R.T. a finanat i elaborat numeroase materiale de educare antiseismic a populaiei (cele mai recente fiind ediia 2007 cu patru seturi de manuale privind Educaia i protecia elevilor n caz de cutremur), implementarea acestor materiale n sistemul de nvmnt este greoaie. n ciuda faptului c exist ordinul comun ntre cele trei ministere, iar brourile elaborate de MDRT-INCERC au fost postate pe situri MDRT i INCERC, inspectoratele i unitile colare nu le recomand i nu le utilizeaz ca baz de informare n coli;

Pe de alt parte, Sistemul I.G.S.U. de instruire a unor funcionari publici i a personalului propriu se refer la aspecte legislative generale i la necesitile proprii ale personalului de prevenie i intervenie i nu poate intra n detalii la nivelul nelegerii unui mare numr de persoane fr pregtire de specialitate. Se constat c desi exista un numrul deosebit de elevi i ceteni din zone seismice instruirile acestora nu sunt suficiente.
Nu exist o baz legal care s recomande sursele de informare la care s se apeleze oficial n educarea antiseismic a populaiei, iar mass-media vehiculeaz multe informaii eronate.

2007-prin Ordinul Ministrului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor


Metodologia privind investigarea de

urgenta a sigurantei post-seism a cladirilor si stabilirea solutiilor cadru de interventie


Elaborata de INCERC Bucuresti

UTCB
CNRRS

Managementul operational
Regulament din 18/11/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 207bis din

07/03/2006
privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen specifice

riscului la cutremure i/sau alunecri de teren

CAPITOLUL I Dispoziii generale

CAPITOLUL II
Aciuni i msuri preventive:

Aciuni i msuri organizatorice Planurile de aprare Organizarea sistemului informaional-decizional Logistica interveniei

CAPITOLUL III Aciuni i msuri de intervenie operativ CAPITOLUL IV Aciuni i msuri pentru recuperare i reabilitare etc.

Actori implicai n procesul de management al riscului seismic n Romnia

1. Centrul National de Reducere a Riscului Seismic si INCERC 2. Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pmntului

1. Centrul National de Reducere a Riscului Seismic

Activiti: adaptarea si dezvoltarea de noi tehnologii de reabilitare seismica a cladirilor;

contributia la elaborarea noilor coduri de proiectare antiseismica;


elaborarea de materiale pentru educatia populatiei privind comportarea la cutremur; asigurarea dezvoltarii nivelului de cunostinte tehnice prin stagii de pregatire, studii si documentatie, seminarii, cursuri si prelegeri in Romania si in strainatate; promovarea cooperarii internationale in domeniul managementului riscului seismic; publicarea de studii specifice;

Reabilitarea seismic cldirilor i coduri de proiectare


Centrul National de Reducere a Riscului Seismic

Reea seismic i vibraii ambientale

Diseminarea cunotinelor i pregtirea inginerilor

Experimente pentru terenuri i elemente structurale

realizeaz cercetri n scopul reducerii riscului seismic

2. Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pmntului

Proiecte amplasamentul seismic pentru Centrala Nuclear

Electric Cernavod cldirea Parlamentului Romniei reevaluarea seismic a unor baraje (Vidraru i Bicaz) realizarea Sistemului de Avertizare Seismic n timp real pentru Municipiul Bucureti. Hri de microzonare pentru: Bucureti, Iai, Bacu, Buzu, Craiova i harta de hazard seismic a Romniei

Sistemului de Avertizare Seismic n timp real pentru Municipiul Bucureti (SAS)

Timpul de avertizare - 25-30 de secunde Ofer timpul necesar pentru ntreruperea :


activitilor cu grad ridicat de pericol (reactoare nucleare, ap grea, combinate chimice etc.)

distribuiiaei de utiliti: gaz, electricitate, apa etc


alimentrii cu energie electric n cazul trenurilor i metrourilor

Staie seismic auxiliar n sistemul Internaional de Monitorizare Seismic


nregistreaz permanent micrile solului i transmite datele n timp real la Centrul Interaional de Date din Viena i la Centrul Naional de Date din Bucureti Particip la testarea sistemului global de verificare a experienelor nucleare prin mijloace seismologice

Managementul dezastrelor seismice


Implica stabilirea tacticilor specifice pentru:
Aplicarea unei strategii generale de aparare

bazata pe planificare Anticiparea efectelor/avarierilor si pierderilor si pregatirea planurilor pentru a le face fata Elaborarea unor metode si masuri pentru controlul, limitarea si inregistrarea efectelor, precum si evaluarea marimii ariei afectate

Tsunami
apar cel mai des n Oceanul Pacific i n Indiile

de Est
Unul dintre cele mai mari tsunami:
n Oceanul Atlantic, n urma cutremurului din 1

noiembrie 1755 care a afectat Lisabona


Valul a atins o nlime de 7 metri fa de nivelul

normal, afectnd inclusiv zona de coast a Olandei

Managementul riscului la tsunami


norme de utilizare a terenurilor din zonele

de coast pe baza analizelor i a evaluarilor riscului la tsunami perceperea riscului de ctre populaie sistemele de avertizare la scar global:
sistemul internaional de avertizare pentru

tsunami sistemul regional de avertizare

-Avertizare cu 3-14 ore naintea atingerii rmului

Centrul de avertizare mpotriva tsunami din Pacific

Sistemele de avertizare pentru tsunami


studiaz datele seismice produse n zonele cu pericol

de tsunami pentru a determina posibilitatea apariiei unui astfel de eveniment


capabile s emit avertizri n mai puin de 15

minute
au o perioad de timp mai lung pentru alarmare

datorit vitezei mai mici de deplasare a valurilor, n comparaie cu SAS


Marea Negr se ncadreaz la sistemul regional de

avertizare aferent Mrii Mediterane

Zona seismic Vrancea i cutremurele n Bucureti

"Nicieri n lume nu exist un centru populat att de expus seismelor provenite repetat din aceeai origine".
Charles Richter (ntr-o scrisoare din 15 martie 1977, adresat guvernului Romniei)

RISCURI I DEZASTRE DE NATUR ENDOGENA

Vulcanii i fenomenele de risc asociate

Riscul vulcanic

1400 10.000
Aparate vulcanice recente Susceptibili de a intra n erupie

720
Activitati n domeniul continental

50-70
erupii/an

= Sursa unor posibile catastrofe

media

600
victime/an

VULCANII

Formaiuni naturale, care pun n relaie suprafaa terestr cu zonele interne, prin care materialul topit din profunzimi iese la suprafa.

1. Unde se desfoar activitatea vulcanic?


Zonele de expansiune (rift) (80% din ntreaga activitate Zona de rifturi suboceanice i a apendicelor sale vulcani intracontinentale

Zonele convergente ale

plcilor (subducie) (10% din ntreaga activitate vulcanic)


Zona arcurilor tectonice

Punctele

fierbini (Hot Spots) (10% din ntreaga activitate vulcanic)

1. Unde se desfoar activitatea vulcanic?

Riscul vulcanic
Depinde de:

- tipul eruptiei -vascozitatea magmei

Compoziia magmei (coninutul n silice)

Coninut ridicat de silice vscozitate mare Coninut sczut de silice lave fluide
Magmele mai fierbini sunt mai puin vscoase Produc fora de extrudere a lavei Violena unei erupii = uurina cu care se elimin gazele

Temperatura magmei

Cantitatea de gaze coninute n magm


Tipuri de magma tipuri de eruptii


Tip de magma Coninut n SiO2 Bazalt 45-55% Andezit 55-65% Riolit 65-75% 600-900 C

Temperatura magmei Vscozitate Extruderea gazelor din magma


Tipul de erupie

1000 1400C 800 1000 C cretere Sczut cretere

Ridicat Dificil Exploziv

Uoar Linitit

cretere

Erupiile vulcanice
Compoziia magmatic i mecanismul erupiei
Tip de roc
Coninut n SiO2

Trapp-uri de bazalte
Bazalt
45-55% 1000 1400C

Andezit
55-65% 800 1000 C

Riolit
65-75% 600-900 C

vit. de curgere: 3m/s

Temperatura magmei Vscozitate


Extruderea gazelor din magma Tipul de erupie

1m/zi Edificiile din arhipelagul Hawaii Risc limitat pentru viaa oamenilor ns pagube importante n bunuri materiale

Sczut
Uoar Linitit

cretere

Ridicat
Dificil Exploziv

cretere cretere

Erupiile vulcanice
Compoziia magmatic i mecanismul erupiei
Emisii explozive sau
Tip de roc
Coninut n SiO2

Bazalt
45-55% 1000 1400C

Andezit
55-65% 800 1000 C

Riolit
65-75% 600-900 C

curgeri piroclastice
Provin din aparate

Temperatura magmei Vscozitate


Extruderea gazelor din magma Tipul de erupie

Sczut
Uoar Linitit

cretere

Ridicat
Dificil Exploziv

vulcanice intracontinentale Valea celor 10.000 de fumuri, Alaska, Noua Zeeland .a


Risc important dar limitat prin raritatea

cretere
cretere

manifestrilor actuale

Erupiile vulcanice
Compoziia magmatic i mecanismul erupiei
Erupii de tip exploziv
Caracteristice zonelor de
Tip de roc
Coninut n SiO2

Bazalt
45-55% 1000 1400C

Andezit
55-65% 800 1000 C

Riolit
65-75% 600-900 C

subducie (linia andezitic circumpacific)

Temperatura magmei Vscozitate


Extruderea gazelor din magma Tipul de erupie

Risc major

Sczut
Uoar Linitit

cretere

Ridicat
Dificil Exploziv

cretere
cretere

Vulcanii

Principalele evenimente asociate erupiilor vulcanice.

Principalele riscuri i efecte asociate cu distana fa de centrul vulcanului

Hazarde vulcanice produse ale vulcanismului


Produse primare
Emisii de lave

Emisiile de gaze fumaroliene Emisii de produse piroclastice

Produse secundare:
Laharurile

Produse primare

Curgeri de lav

lungimea limbilor de lav civa km cea mai lung curgere a fost de 53 km la Mauna Loua (Hawaii), cnd a ajuns pn la ocean. cel mai mare torent de lav din perioada istoric s-a format n Islanda la vulcanul Lakagigar (1783),
12 km3 a acoperit o suprafa de

peste 550 km2

Produse primare

Gaze fumaroliene
Emanaiile gazoase (fumarole)

vapori de ap 60 90% + gaze de diferite naturi (CO2, H2S, Cl2, NH4, HC4, HCl, HF, H2, O2) supranclzite

Emisii de gaze nocive


Fluorul este unul din elementele

transportate des prin intermediul cenuei.


Erupia vulcanului Hekla din 1693 (Islanda) a rspndit cenua pe 22000 km 2, efectele fluorului simindu-se i peste un an pn la peste 120 km, n special asupra celor crora le cdeau dinii.

erupia din 1970, care a rspndit i fluor, a dus la otrvirea punilor i la moartea a circa 7500 animale. Boala provocat se numete fluoroz i produce osteoscleroz, respectiv ngroarea oaselor i deteriorarea smalului dinilor

Emisii de gaze nocive


Sulful apare obinuit ca hidrogen sulfurat

(H2S).
Uneori se dizolv n ap, ca de exemplu la erupiile de sub ghea din Islanda. Efectul duntor const n iritarea nasului, faringelui i a ochilor,
n concentraii mai mari produce i dureri de cap, ameeli, iritaii nervoase (pn la concentraii de 6-10%), reduce simul mirosului, cel afectat nedndu-i seama de pericol, putndu-se asfixia.

Cele mai multe efecte au fost analizate la erupiile din Islanda.

Emisii de gaze nocive


Carbonul se prezint ca monoxid sau

dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.


Dioxidul de carbon - acumulare n arealele

joase, in conditii meteo stagnante (fara vnt). moartea animalelor mici localizate la sol
La erupia din 1948 a vulcanului Hekla, CO2 s-a cantonat pe vi i n depresiuni, formnd bazine de pn la 6000 km 2 pline cu gaz. Animalele surprinse s-au asfixiat. La erupia din 1973 a vulcanului Eldfell (Islanda), CO2 s-a cantonat n pivniele locuinelor din jur. Lacul Nyos (Camerun), 26 august 1986 - s-au produs asfixieri de oameni i alte vieti, pe vi i suprafee joase, ncorpornd un areal de 30 km2 i pn la 15 km distan de lac.

Emisii de gaze nocive


Carbonul se prezint ca monoxid sau

dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.


Monoxidul de carbon este mult mai periculos

i anume, ncepnd cu concentratii de 0,4 %.

Observaiile fcute la acelai vulcan Eldfell au indicat i unele concentrri reduse de CO n pivnie.

Alte urmri ale emisiilor


Formare de ploi acide Producerea de flcri i fulgere Impact asupra climei, paleoclimei

erupia din 1883 a lui Krakatoa erupia lui Katmai (1912) erupia lui Tambora (insula Sumbawa), 1915 erupia lui Toba (Sumatra) n urm cu 73.500 ani, probabil cel mai violent din tot Cuaternarul explozia vulcanului Pinatubo (Filipine) din 1991

Produse primare

Emisii de produse piroclastice

Explozia a antrenat emisia a peste 8 km3 de piroclastite fine + gaze cu S (SO2, H2S), ceea ce a determinat formarea de aerosoli pn la 31.000 m altitudine. Aceast erupie poate s stea la originea creterii cldurii medii termice anuale cu 0,5oC, care s-a constatat n urmtorii 2 ani (1992, 1993).

Pinatubo, Filipine, 1991

Photograph by E. Wolfe on 24 June 1991

Norii de cenu i circulaia aerian

Produse primare

Norii arztori
Emisii dirijate, alctuite

din amestecuri de gaze supranclzite i particule solide (cenui, lapilli, bombe, blocuri vulcanice etc) declanate de explozii dirijate lateral, fa de aparatul vulcanic

Temperaturi ridicate

(pn la 5000C) i viteze mari (pn la 300 km/h). (30.000 victime, distrugeri pe o raz de 20 km)

Mt. Pelee n 1902

Sec. XX, statisticile pun pe seama unor astfel de catastrofe aproape 37.000 victime (circa 46% din numrul total).

Nori arztori

Avalanele de debrite

Curgeri vulcano-clastice

declanate n urma prbuirii unui flanc a aparatului vulcanic


La St. Helens o treime

din vulcan s-a prbuit n mai puin de 13 secunde!

Produse secundare

Laharurile
- curgeri rapide de
noroi, rezultate din amestecul cenuii vulcanice cu ap, provenit din precipitaii, topiri de ghea sau din lacul de crater

Lahar produs de vulcanul St. Helens


debite de laharuri: 48.000 m3/s

Produse secundare

Vulcanul Nevada del Ruiz, 1985

Cea mai mare catastrof vulcanic din istoria Americii de Sud! 25000 mori

Exemplu...

Vulcanul Soufriere

Exemplu...

Vulcanul Soufriere

Vulcanul a revenit la viat in iulie, 1995.

Exemplu...

RAW

Exemplu...

Norii arztori

Bob Senior photo, 1997.

Exemplu...

The North

Airport

Cile de curgere ale laharurilor


Plymouth

Tar River

St. Patricks

http://mni.ms/pflowmap/index.shtml

Exemplu...

Plymouth, Montserrat,

pre-1995

Exemplu...

Montserrat 1997

Plymouth, Montserrat 1997

Exemplu...

Zona Central a oraului Plymouth


Inainte...

Dup...

Repartiia areal a vulcanismului actual


Merapi Pinatubo Mauna Loa Kilauea Augustin

Mt. Rainier, Mt. Baker St. Helen

Nyiragongo

Nevado del Ruiz

Sursa: Enciclopedia Universalis

Erupii catastrofale

Krakatau, Indonesia, 1883

Erupii catastrofale

Santorini, 1450 .e.n

Impactul negativ al fenomenului vulcanic


Schimbarea chimismului i/sau a compoziiei

elementelor de mediu
poluri ale solurilor poluarea chimic a apelor subterane afectarea vegetaiei, vieuitoarelor

Alterarea stratului de ozon Modificri (reduceri) ale radiaiei solare


Inundaii cu efecte distrugatoare (erupiile de sub

ghea din Islanda)

Impactul pozitiv al fenomenului vulcanic


Revitalizarea solurilor elemente chimice (K, P, Fe)- nutrieni Exploatarea de materiale materiale de construcii mineralizaii utile ape subterane din regiuni vulcanice active

(calitate mineral i bacteorologic ridicat)

Producia de energie geotermal Utilizarea terapeutic a apelor mineralizate Exploatarea potenialului turistic

MANAGEMENTUL RISCURILOR DATORATE ERUPIILOR VULCANICE

Erupiilor vulcanice le sunt atribuite circa

350 000 victime ncepnd cu zorii civilizaiei umane

Managementul riscului vulcanic


mecanismele care stau la

originea riscurilor vulcanice trebuie cunoscute pentru a permite mbuntirea msurilor de previziune i aprare

dependena lor de contextul

geochimic i geodinamic

zona lor de extensiune durata impactului lor

Aciuni de prevenire

supravegherea vulcanilor realizarea hrilor de risc vulcanic delimitarea de perimetre cu grade de risc; instalarea sistemelor de alert educarea publicului aciuni de comunicare din partea oamenilor de tiin, n special n direcia popularizrii investigaii geologice a vulcanilor potenial activi aflai n stadiu de inactivitate masuri specifice in functie de produsele activitatii vulcanice (curgeri de lav, emisii de cenusa) realizarea prediciilor realizarea Planurilor de urgen pentru zonele active

Supravegherea vulcanilor i previziunea erupiilor

150 1415
vulcani periculoi existeni pe glob Supravegheai prin aparatur i specialiti

observatoare vulcanologice staii i satelii conectai la borne emitoare

Aciuni preventive

Supravegherea vulcanilor
Primul observator vulcanologic a fost

organizat la Vezuviu, n 1874, moment cnd se consider c s-au pus bazele vulcanologiei

Activitatea tuturor observatoarelor

vulcanologice este coordonat de Organizaia Mondial a Observatoarelor Vulcanologice

Aciuni preventive

Masuri specifice

Curgeri de lave
Importante pierderi materiale, dar cu

relativ puine victime

1600-1900 i-au pierdut viaa ceva mai mult de o

mie de persoane Secolul XX au pierit 285 persoane Categorii expuse: - turiti imprudeni Pierderile materiale se datoreaz ndeosebi frecvenei curgerilor i dificultii de a le stopa

Realizarea unor diguri care sa stopeze lavele in cazul curgerii lor

Aciuni preventive

Masuri specifice

Cenusa vulcanica
Realizarea unor suporturi suplimentare la case pentru a rezista depunerilor vulcanice
Curatirea regulata, acolo unde se impune, a acoperisurilor

Aciuni preventive

Prediciile

Indicatori ai erupiilor vulcanice Seismicitatea Deformaii morfologice Proprieti fizice ale mediului Proprieti chimice Comportamentul animal Date statistice, modele Hri de risc vulcanic gradul de precizie obinut prin

evaluarea riscului vulcanic este adeseori destul de bun, mai bun dect pentru riscul seismic

Aciuni preventive

Planurile de urgen
Iau n considerare:
normele de utilizare a terenului norme de construire (ex. construirea acoperiurilor n mod

corespunztor pentru cazuri n care pot fi afectate de cenua vulcanic) nevoia de consiliere att pentru persoanele afectate ct i pentru cei care realizeaz aciunile de salvare
C E R I N E

Pre-testarea planurilor pentru ca persoanele implicate s

cunoasc rolurile care le revin


Flexibilitatea planurilor i a procedurilor pentru a permite

adaptarea la condiiile din timpul erupiilor vulcanice

Aciunile de management a situaiei de urgen


Presupun: monitorizarea erupiei avertizarea populaiei comunicarea riscului aciuni de rspuns la situaia de urgen ulterior - msuri de reabilitare

Raspuns in cazul situatiei de urgenta curgeri de lave


prin bombardarea curgerilor, ceea ce favorizeaz

crearea unui tunel de evacuare a lavei prin locurile impactului, elibernd i o cantitate mare de gaze
deturnarea curgerilor prin diguri artificiale.

Experimentul a fost folosit pentru prima dat n 1669 (Etna) pentru a proteja Catania i n prezent se aplic n Hawaii
rcirea cu ap a curgerilor de lave este un procedeu

artizanal, dar eficient. A fost folosit pentru prima dat n 1960 (la vulcanul Kilauea), salvndu-se bunurile materiale ale garnizoanei.

Raspuns in cazul situatiei de urgenta emisii de gaze si cenusa vulcanica


evacuarea oamenilor (ca i a animalelor) pe ct este

posibil din cmpuri deschise, spre adposturi, pentru evitarea absorbiei de cenu i alte produse fine vulcanice. celor surprini de astfel de calamiti, pentru a se evita sufocarea provocat de aerul purttor de particulele fin vulcanice

se recomand folosirea de batiste umede pe fa