STRATEGIA DE VALORIFICARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE DIN ROMNIA 1.

Introducere Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romniei urmareste cresterea sigurantei n alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice, n conditiile unei dezvoltari economice accelerate. Aceasta cerinta se poate realiza att prin implementarea unor politici sustinute de conservare a energiei si crestere a eficientei energetice, ct si prin cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie. Oportunitatea punerii n practica a unei Strategii energetice pentru valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie se nscrie n coordonatele Strategiei de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen lung si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice si nscrierea n acquis-ul comunitar n domeniu. Unele dintre sursele regenerabile de energie (ex.: biomasa) pot contribui la satisfacerea nevoilor curente de ncalzire n anumite zone (rurale) defavorizate. Pentru valorificarea potentialului economic al surselor regenerabile de energie, n conditiile pietei concurentiale de energie, este necesara adoptarea si punerea n practica a unor politici, instrumente si resurse specifice. Cteva dintre avantajele utilizrii energiilor regenerabile sunt urmtoarele: - Sunt ecologice; - Nu genereaz emisii de CO2; - Sunt disponibile n cantiti teoretic nelimitate; - Pot fi utilizate local; - Reprezint soluii pentru toate nevoile. 2. Definitii, concepte si notiuni de specialitate (a) sursele regenerabile de energie se refera la categoria de surse energetice nefosile cum sunt: eoliana, solara, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz (b) energia solara se regaseste n radiatia solara, care se poate transforma n energie electrica sau energie termica; (c) energia eoliana sau energia vntului se poate valorifica prin transformarea n energie mecanica sau electrica livrata n sistemul energetic sau direct consumatorilor locali; (d) energia furnizata de unitatile hidroenergetice de mica, medie sau mare putere; n studiile si lucrarile de specialitate s-a agreat formularea ca o unitate hidroenergetica cu puterea instalata mai mica sau egala cu 10 MW intra n categoria hidroenergie mica, iar unitatile cu puterea instalata mai mare de 10 MW se includ n hidroenergia mare; (e) biomasa reprezinta fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor agricole, inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane; (f) energia geotermala rezulta din energia nmagazinata n depozite si zacaminte hidrogeotermale subterane, exploatabila n conditii de eficienta economica, cu echipamente si tehnologii de foraj si extractie; (g) energia electrica obtinuta din surse regenerabile de energie se produce n capacitati energetice specializate care utilizeaza exclusiv combustibili energetici non-fosili; (h) consumul de electricitate reprezinta cantitatea de energie electrica produsa n unitati energetice specializate, la care se adauga importul, din care se scade exportul si este destinata consumului curent de energie electrica. n conditiile din Romnia, pe termen mediu si lung, in balanta energetica se iau n considerare urmatoarele tipuri de surse regenerabile de energie:

- energia solara - energia eoliana - hidroenergia - biomasa - energia geotermala

3. Evolutia procesului de valorificare a surselor regenerabile de energie n Europa n sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore determinate de necesitatea cresterii sigurantei n alimentarea cu energie a consumatorilor, iar n cadrul acestei cerinte, sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de protectie a mediului nconjurator. Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membere ale Uniunii Europene este asigurata prin importuri, n conditiile liberalizarii pietei de energie si n conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului asupra mediului climatic planetar. Obiectivul strategic propus n Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara consta n dublarea, pna n anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al tarilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie sa creasca de la 6% (1995) la 12% din consumul total de resurse primare.

n Romnia, ponderea surselor regenerabile de energie n consumul total de resurse primare, n anul 2010, urmeaza sa reprezinte circa 11%, iar n anul 2015 de 11,2% (vezi tabelul 8). Totodata, n Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara si Planul de actiune Energie pentru viitor: sursele regenerabile", elaborata n anul 1997 n cadrul Uniunii Europene, este conturata strategia "Campaniei de demarare a investitiilor. Obiectivele "Campaniei de demarare a investitiilor stabilesc, pentru statele membre UE, realizarea pna n anul 2003 a urmatoarelor tinte principale: _ 1 milion unitati energetice de tip fotovoltaic; _ 15 milioane m2 colectoare solare pentru producerea de apa calda; _ 10.000 MW n instalatii eoliene; _ 10.000 MWt n instalatii energetice de cogenerare cu combusibil biomasa; _ 1 milion gospodarii individuale cu ncalzire asigurata din resurse energetice pe baza de biomasa; _ 1.000 MW n instalatii energetice cu producere de biogaz; _ 5 milioane tone bio-combustibili lichizi;

_ 100 comunitati umane izolate (asezari locale) al caror necesar de energie se asigura din surse regenerabile. n Cartea Verde "Spre o Strategie europeana pentru siguranta n alimentarea cu energie" se precizeaza ca sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne, ceea ce le confera o anumita prioritate n politica energetica. Rolul Programului de actiune Energie inteligenta pentru Europa consta n promovarea implementarii Strategiei nscrise n Cartea Verde. n cadrul acestei initiative, Programul ALTENER ( cu un buget estimat de circa 86 milioane EURO) urmareste accelerarea procesului de valorificare a surselor regenerabile de energie. n Directiva 2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile, pe piata unica de energie,se stabileste obiectivul strategic privind aportul surselor regenerabile n consumul total de resurse energetice primare, care trebuie sa fie de 11%, n anul 2010. Principalele directii de actiune nscrise n Directiva 2001/77/EC constau n: - cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie n nivelul productiei de energie electrica si termica; - stabilirea unei cote-tinta pentru fiecare tara privind consumul de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie; - adoptarea de proceduri adecvate pentru asigurarea finantarii investitiilor n domeniul surselor regenerabile de energie; - simplificarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile ; - accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie a energiei electrice; - garantarea originii energiei electrice produse pe baza de surse regenerabile de energie.

Nota:

1) SRE Surse Regenerabile de Energie. 2) Este inclusa si energia electrica produsa n centralele hidro de mare putere. 3) Sursa: anexa la Directiva 77/2001(fara pozitia Romnia). 4) Referinta de 30% pentru Romnia este stabilita prin HG 433/2003. n cadrul Uniunii Europene schemele suport utilizate pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile de energie cuprind doua modele reprezentative, si anume: a. pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativa, iar cantitatea de energie produsa este stabilita de piata energiei; b. cantitatea de energie electrica din surse regenerabile de energie (energie verde) produsa sau consumata se determinata pe cale administrativa, iar nivelul pretului certificatelor de energie verde este stabilit de piata energiei. Utilizarea surselor regenerabile de energie se nscrie n cerintele de mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto ratificat de Uniunea Europeana (la 5 martie 2002) si de Romnia (Legea nr. 3/2001). Indeplinirea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto se poate realiza prin aplicarea unor proceduri si mecanisme specifice finantarii investitiilor necesare promovarii surselor regenerabile de energie. n tabelul 5 este prezentat sintetic, pe tipuri de surse, potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romnia.

4. Obiectivele Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, n contextul integrarii Romniei n Uniunea Europeana Obiective generale Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie constau n: integrarea surselor regenerabile n structura sistemului energetic national (pe baza de resurse conventionale); eliminarea barierelor tehnico-functionale si psiho-sociale din procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie si ncadrarea n limitele elementelor de cost si eficienta economica; promovarea investitiilor private si crearea conditiilor de facilitare a accesului capitalului strain pe piata surselor regenerabile; diminuarea gradului de dependenta al economiei nationale de importurile de energie;

 asigurarea alimentarii cu energie n comunitatile izolate prin valorificarea potentialului resurselor de energie locale; asigurarea conditiilor de participare a Romniei la piata europeana de "certificate verzi" pentru energia din surse regenerabile. Obiective specifice n vederea valorificarii intensive a surselor regenerabile de energie se propune realizarea unor obiective specifice pentru sursele regenerabile din Romnia. a) Energie solara: Obiectivele privind aplicatiile solar-termale se pot atinge prin realizarea de instalatii noi cu captatori solari (incluznd si componentele auxiliare), nsumnd o suprafata de circa 150.000 m. Referitor la sistemele solar-termale existente, se propune ntocmirea unui program de masuri n scopul reabilitarii acestora (unde este cazul) si facilitarea accesului n circuitul de exploatare curenta a energiei termice. n ceea ce priveste aplicatiile solar-electrice, implementarea unor sisteme fotovoltaice poate asigura, pentru numeroase situatii punctuale, necesarul de energie n zone geografice izolate sau cu posibilitati limitate de acces la retelele electrice. n aplicatiile fotovoltaice se disting mai multe tipuri de proiecte: in domeniul electrificarii rurale, cu sisteme fotovoltaice autonome, exista o necesitate reala in special in zona Muntilor Apuseni,Carpati, Nordul Moldovei si Parcuri naturale inclusiv Delta Dunarii; in domeniul sistemelor fotovoltaice conectate la retea se disting doua tipuri de aplicatii cu impact important: - mini-centrale fotovoltaice, de ordinul a sute de kW, pana intr-un MW, in special inzona litoralului Marii Negre unde exista un potential solar semnificativ si suprafete potential utilizabile. Impactul major ar fi compensarea consumului sezonier suplimentar pe timp de vara rezultat din turism precum si compensarea retelelor slabe/capete de retea din zona Deltei Dunarii. - sisteme fotovoltaice de 1-5 kW, conectate la retea, integrate in cladiri. Ca zone de aplicativitate sunt orasele mari din sudul tarii, zona litorala, case de vacanta. De asemenea, ca urmare a diminuarii costurilor specifice la modulele fotovoltaice, realizarea, pe termen lung, de centrale fotovoltaice conectate la retelele electrice poate reprezenta o solutie viabila pentru numeroase aplicatii specifice (irigatii etc.). b) Energie eoliana: Studii si analize de specialitate privind sursele energetice eoliene exploatabile demonstreaza ca n Romnia exista un potential de circa 14.000 MW (putere instalata) ceea ce nseamna o cantitate medie de energie livrabila anual de 23.000 GWh/an; Analiza datelor meteoclimatice si investigatiile n teren au condus la identificarea unor aplasamente cu potential eolian favorabil care permit realizarea unor centrale eoliene cu performante tehnico-economice ridicate. n zona platoului continental al Mrii Negre (off-shore), studiile ntreprinse evidentiaza posibilitatea realizarii unor instalatii eoliene nsumnd o putere de circa 2.000 MW. Amplasamentele off-shore, de la 3 km pna la 5 km pe platoul continental (la adncimea maxim de 5 m), se considera eficiente pe termen lung (20 de ani). Aplicatiile n zone cu potential energetic eolian de nivel mai redus (unde sunt necesare turbine eoliene cu oputere mai redusa, pna la 50 kW), pot fi destinate, in principal, electrificarii rurale, ofera oportunitati imediate de punere n practica. c). Energie hidro (unitati hidro sub 10 MW)

n studiul privind valorificarea potentialului hidroenergetic prin realizarea de microhidrocentrale (cu puteri mai mici sau egale cu 10 MW) se releva posibilitatea executiei productie anuala de energie electrica de 6.000 GWh. Pe termen lung, se estimeaza ca puterea instalata n amenajari hidroenergetice noi, realizate n conditii de eficienta economica, va avea un nivel de circa 840 MW din care 240 MW n centrale hidro de mica putere . Prin programele de valorificare a potentialului energetic din surse hidro, n unitati cu putere instalata mica, se ofera posibilitati de transfer tehnologic din state europene avansate n domeniul microcentralelor hidroelectrice. Aceste programe se refera la lucrari noi, si de retehnologizare a unor amenajari si investitii hidroenergetice nefinalizate. Pentru realizarea unor proiecte atractive pentru investitori, in sectorul public sau privat, se pot crea o serie de facilitati privind posibilitatile de acces n zone destinate investitiei, scutiri sau reduceri de taxe si impozite n conditiile respectarii termenelor planificate de punere n functiune. d). Biomasa Aproximativ 70% din angajamentele Romniei privind valorificarea surselor regenerabile se pot ndeplini prin valorificarea potentialului biomasei, tinnd seama de ponderea acestei surse energetice regenerabile n potentialul exploatabil la nivel national. n anul 2010, principalul obiectiv privind utilizarea biomasei, n conditii de eficienta economica , consta n obtinerea unui consum total de circa 3.347,3 tep, cu o productie medie anuala echivalenta de energie electrica de 97,5 tep (1.134 GWh). Pe termen mediu si lung, sporirea potentialului exploatabil al biomasei se asigura prin plantatii (arbori si arbusti cu perioada redusa de crestere) pe suprafete degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol. La realizarea acestor obiective trebuie sa se acorde prioritate pentru: reactualizarea potentialului de biomasa disponibila pentru producerea de energie; stabilirea celor mai adecvate tipuri de biomasa si testarea n unitati pilot a potentialului energetic al acestora pentru evaluarea prin ardere/gazificare; promovarea unor solutii tehnice de ardere combinata de carbune/biomasa, si identificarea de solutii adecvate conditiilor locale si de retehnologizare a capacitatilor existente. organizarea de campanii promotionale privind avantajele obtinerii de energie din biomasa cu consecinte directe asupra mediului inconjurator si restructurarea economiei rurale/locale; e). Energia geotermala Obiectivele programului de valorificare eficienta a potentialului hidrogeotermal din Romnia constau n: efectuarea de studii de fezabilitate si consultanta pentru identificarea de solutii si asimilarea de tehnologii si echipamente performante; realizarea de proiecte (aplicatii) demonstrative de valorificare complexa a potentialului hidro-geotermal din Romnia; diseminarea si valorificarea datelor si informatiilor aferente programelor de tehnologizare si implementare curenta; elaborarea si adoptarea de norme legislative care sa asigure cadrul legislativ si facilitati de punere n practica, a acestui tip de aplicatii specifice. 4. Structura productiei de energie electrica si termica din surse regenerabile pna n anul 2010, respectiv 2015 (scenariu de baza) Prin punerea n practica a Strategiei n domeniul energiilor regenerabile este preconizazat sa se obtina urmatoarele rezultate: Punerea n functiune a unor capacitati noi de productie a energiei electrice si termice din surse regenerabile de energie care vor nsuma: 431,5 MW-energie electrica si 3274,64 mii

tep energie termica n perioada 2003-2010, respectiv 789 MW energie electrica si 3527,7 mii tep-energie termica n perioada 2011-2015. Distributia pe tipuri de resurse regenerabile a capacitatilor noi puse n functiune in perioadele 2003 -2010 respectiv 2011-2015 precum si costurile investitionale aferente ( costuri totale: 887,5 mil. Euro pentru perioada 2003-2010 si 1153 mil. Euro pentru perioada 2011 - 2015) sunt prezentate n tabelul 6. Productia de energie electrica din surse regenerabile prognozata pentru 2010, respectiv 2015 va fi de circa 19,650 TWh, respectiv 23,367 TWh (vezi tabel 7). Avnd ca valoare de referinta consumul brut actualizat estimat pentru anii 2010 si 2015, rezulta ca sursele regenerabile de energie vor avea un aport la producerea de energie electrica de circa 30,0 % n anul 2010 si de 30,4% n anul 2015.

Ponderea surselor regenerabile de energie, pe tipuri de surse n consumul total din resurse primare n Romnia este prezentata pe tipuri de surse in tabelul 8. La nivelul anului 2010 aportul

surselor regenerabile de energie va fi de 4.964,50 mii tep (pondere de 11%), iar la nivelul anului 2015 de 5.537,20 mii tep (pondere de 11,2%).

Valorificarea resurselor regenerabile va asigura, la nivelul anului 2010, reducerea importurilor de surse energetice cu echivalentul a 19,65 TWh energie electrica si 3274,64 mii tep energie termica. Pentru anul 2015, se poate realiza o economie de circa 23,37 TWh la energia electrica, respectiv de 3527,7 mii tep la energia termica. Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, simultan cu diversificarea ofertei pe piata muncii prin deschiderea unor obiective noi de investitii n diferite zone ale tarii. Asigurarea dezvoltarii mediului de afaceri prin atragerea de societati cu capital privat autohtone si straine, mpreuna cu autoritatile publice centrale si locale, n activitati de dezvoltare durabila pe termen mediu si lung. Introducerea n fabricatie si comercializarea de produse si tehnologii moderne n domeniul surselor regenerabile. Cuantificarea efectelor benefice asupra mediului ambiant prin punerea n valoare a resurselor locale si prin reducerea emisiilor de noxe din combustia resurselor fosile. Conversia fotovoltaica a energiei solare Introducere Efectul fotovoltaic consta n producerea unui curent electric ca urmare a absorbtiei radiatiei electromagnetice (fotoni). Acest efect cunoaste aplicatii importante n semiconductori, unde generarea de purtatori de sarcina liberi (electroni, goluri) este semnificativa n raport cu numarul purtatorilor generati termic. Daca n semiconductor exista un cmp electric intens (ca n cazul jonctiunilor n-p n siliciu) atunci electronii generati ca urmare a absorbtiei radiatiei (fotoelectroni) vor fi condusi ntr-un circuit exterior, genernduse, astfel, energie electrica. Efectul fotovoltaic a fost descoperit n anul 1839 de catre A. E. Becquerel, la iradierea unor electrozi de argint n electrolit, si descris de W. Adams si R. Day pentru electrozi de seleniu n 1877.

Trziu, dupa descoperirea tranzistorului (1948) si elaborarea teoriei Shockley (1949), s-a realizat prima celula solara cu randament de 6% (D.M. Chapin, C.S. Fuller si G.L. Pearson, de la Bell Laboratories SUA, 1954). Pna n anul 1973 (prima criza a petrolului) celulele solare s-au utilizat mai mult n aplicatii spatiale. Pna la nceputul anilor 90 productia mondiala de celule solare (aproximativ 50 MW/an) era complet nesemnificativa la nivelul consumului de electricitate global.

Sursele regenerabile de energie, si n particular energia solara fotovoltaica, au primit un impuls puternic n urma summit-ului de la Kyoto (1997) privind starea surselor de poluare ale planetei. Ca urmare a acestui summit, s-a stabilit o reducere a emisiilor de CO2 (principala cauza a efectului de sera) cu 15% pna n anul 2010 si, implicit, sprijinirea dezvoltarii accentuate a surselor regenerabile de energie, n particular a aplicatiilor fotovoltaice. Astfel, n anul 1997 a fost lansat n SUA programul intitulat 1 Milion de acoperisuri, ce anticipeaza o productei de 1,5 GW n anul 2010. In Japonia, Programul sustinut de guvern prevede o productie de 4,6 GW pe an n 2010. Estimari realiste prevad o crestere minima a productiei anuale de la 130 MW n 1997 la 5 GW n 2010. Parlamentul European si propune finantarea realizarii unui milion de acoperisuri fotovoltaice pna n anul 2010. In aceste conditii, productia fotovoltaia mondiala va creste la 20 GWP n acelasi an.

Avnd n vedere ca productia medie anuala va fi de 2GW n perioada 2000 2010, strategia de dezvoltare a celulelor solare treuie adaptata acestei cereri. Se stie ca pentru realizarea unei productii de 100 MW/an sunt necesare 1000 t de siliciu. In perspectiva anului 2010 siliciul va ramne cu o pondere de aproximativ 70% n piata celulelor solare, fata de 95% ct reprezinta actualmente, iar pentru o productie de 1400 MW la nivelul anului 2010 vor fi necesare ca. 14000 t de siliciu pe an, cantitate apropiata de productia mondiala. In aceasta situatie, cercetarile pentru cresterea randamentului celulelor solare, ct si pentru utilizarea siliciului grad solar vor fi absolut necesare. Materialele semiconductoare policristaline cu structura calcopiritica au o larga utilizare n heterojonctiuni pentru fabricarea celulelor solare. Interesul pentru acest tip de materiale a aparut datorita proprietatilor lor optice - n special absorbtia optica astfel nct, grosimi de strat de ordinul a 1 m sunt suficiente pentru absorbtia eficienta a luminii solare si pentru obtinerea unor eficiente de conversie comparabile cu cele ale celulelor solare cu siliciu monocristalin. Economia de material ce rezulta de aici, combinata cu procedee tehnologice pretabile la obtinerea de suprafete mari, duc la reduceri esentiale ale costurilor de fabricatie pentru celulele si modulele solare, conditie obligatorie pentru aplicarea pe scara larga a conversiei fotovoltaice a energiei solare. Studiile s-au realizat in cadrul ICPE- Laboratorului de Surse Noi,unde s-au realizat de-a lungul anilor din 1980 si pana in prezent module, sisteme utilizate n toate aplicatiile fotovoltaice realizate n acesti ani (ceasuri si lampi fotoovltaice, centrale fotovoltaice independente si conectate la retea, balize marine, etc.) In prima parte se prezinta aspecte legate de functionarea celulelor solare. Apoi sunt prezentate rezultatele obtinute la realizarea celulelor solare pe baza de siliciu, utiliznd tehnologii pentru optimizarea performantelor celulelor: S-au experimentat si elaborat metodele de optimizare a performantelor celulelor solare obtinute prin tehnologia serigrafica integrala. Cu ajutorul acestei tehnologii au fost realizate prima data n tara celule solare de dimensiuni mari (pe plachete de Si de diametru = 4 inch), cu eficiente de conversie > 13%. Aceasta tehnologie a fost pusa la punct de catre autor integral n cadrul Laboratorului de Surse Noi de Energie al ICPE S.A. Optimizarea acestei tehnologii este nca obiect de studiu pe plan mondial, grupuri de cercetatori din Europa, SUA si Japonia participnd la programe multinationale pe aceasta tema. sunt prezentate aspecte tehnologiile specifice de realizare a structurilor fotovoltaice cu straturi subtiri pe baza de CIS. Sunt prezentate apoi sistemele fotovoltaice realizate in Laborator. 1. PREZENTAREA INSTALATIEI PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE Sistemul fotovoltaic prezentat n continuare este format din 66 de module fotovoltaice Optisol SFM 72 Bx produse de Pilkington Solar International si 24 module ST40 - produse de Siemens. Aceste module sunt conectate conform schemelor prezentate n figura 1, la invertoare Sunny Boy cu puteri cuprinse intre 700W si 2500 W, ntregul sistem fiind monitorizat de un controler Sunny Boy Control cu ajutorul softului de achizitii de date Sunny Data Control. Sistemul fotovoltaic este format din 15 subsiruri de panouri conectate la rndul lor la reteaua de curent alternativ trifazat.

Schema de conectare a fost realizata pe baza caracteristicilor panourilor ( curent de scurtcircuit, tensiune de mers n gol ) si a caracteristicilor de intrare ale invertoarelor (figura 2).

Invertoarele utilizate trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cerinte: eficienta ridicata; control de operare dotat cu microprocesor pentru optimizarea automata a punctului de functionare al generatorului solar; protectia personalului n timpul instalarii si operarii; instalare simpla; modularitate pentru extinderi ulterioare; informarea utilizatorului privind etapa de operare; diagnosticare si indicare a defectelor; transmiterea valorilor masurate si a starilor de operare la un calculator. Invertoarele SWR 700, SWR 1100, SWR 2000, SWR 2500, realizeaza conversia energiei de curent continuu n energie de curent alternativ, cu ajutorul unui circuit intermediar realizat cu tranzistoare MOSFET. Schema bloc a invertorului SWR 700 este prezentata n figura 3. Invertoarele sunt prevazute cu filtre si circuite de protectie la supratensiuni, att la intrare ct si la iesire. Pentru a evita functionarea incorecta a invertoarelor, acestea sunt prevazute cu blocuri de comanda, care urmaresc variatiile tensiunii retelei de curent alternativ ( -15% ? +10%), frecventei (?0,2%), impedantei retelei (0,5 ? ?1,75 ? ) si intensitatii curentului electric ( I ? IN specific fiecarui tip de invertor).

Sistemul de conversie energie solara si achizitie date consta din: panouri fotovoltaice de putere P= 9100 W; invertoare energie electrica tip Sunny Boy;

228

1 controller pentru gestiune invertoare si achizitie date tip Sunny Boy Control+; 1 calculator personal cu software Sunny Data Control si LabView; conductoare de legatura, sigurante, cabluri de comunicatie.
Fig.4. Schema sistemului de conversie energie si achzitie date a) b) Fig. 5.

Amortizarea energetic este momentul n care energia consumat pentru fabricarea celulei fotovoltaice este egalat de cea produs n timpul exploatrii. Cel mai bine se prezint din acest punct de vedere celulele cu strat subire. Un panou solar (fr cadru) cu astfel de celule se amortizeaz n 2-3 ani. Celulele policristaline necesit pn la amortizare cca 3-5 ani, pe cnd cele monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu panouri solare include i suporii de montare, invertor etc. , durata de amortizare energetic se mrete cu cca 1 an. Construcia i principiul de funcionare. Celula fotovoltaic este un dispozitiv optoelectronic, a crui funcionare se datoreaz efectului generrii de ctre lumin a purttorilor de sarcin liberi i separarea lor de ctre cmpul electric intern al jonciunilor p-n,MOS sau Schottky. Ca material iniial pentru fabricare se utilizeaz siliciu cristalin sau policristalin, n care prin diverse metode tehnologice se formeaz straturi cu diverse conductibiliti pentru a obine jonciunea p-n. Materialul semiconductor de baz ce se folosete pentru producerea celulelor PV este siliciul. n tabel se prezint randamentul conversiei PV bazate pe 3 tipuri de materiale fotovoltaice: siliciu cristalin, siliciu policristalin i siliciu amorf. Tehnologia siliciului policristalin i cristalin este cea mai avansat, asigur pro-ducerea de module PV la scar industrial cu un randament de 14-17% i cu o durat de via a modulelor de 30 de ani. Aceast tehnologie are un dezavantaj: potenial limitat de scdere n viitor a costurilor de producere a celulelor PV. Tehnologia siliciului amorf i a siliciului n straturi subiri are perspectiv. Costurile unui watt produs cu aceste tehnologii va scdea pn la 1- - cost limit la care energia electric PV devine mai ieftin dect energia electric produs din surse fosile. In fig. 4 este prezentat schema constructiv simplificat a celulei PV avnd la baz material semiconductor de tip p. Analizm fenomenele care au loc n cazul cnd celula PV este expus unei radiaii incidente . Aceast radiaie poate fi echivalat cu un flux de fotoni, care au energia E=hv ,unde h este constanta lui Planck, iar v este frecvena fotonilor. Dac energia fotonului este mai mare ca energia benzii energetice interzise a semiconductorului, atunci, n urma interaciunii fotonului cu un atom, electronul din banda de valen va trece n banda de conducie i, deci, o energie mai mic. iar fotonul B are o frecven mai mare i, corespunztor, o energie mai mare (unda electromagnetic cu frecven mic ptrunde n material la adncimi mai mari i invers). Purttorii de sarcin liberi sunt separai de

cmpul electric al jonciunii p-n, caracterizat prin potenialul de barier U0 i care, n funcie de tipul semiconductorului folosit, este de circa 0,2 - 0,7 V.

Aici, cmpul electric va avea rolul de separator de sarcini libere - perechi electroni-goluri. Electronii vor fi dirijai spre zona n. golurile - spre zona p a celulei. Acesta este motivul pentru care, sub influena luminii, zona p se ncarc pozitiv, iar zona n se ncarc negativ, ceea ce conduce la apariia unui curent electric prin circuitul extern, determinat de conversia fotovoltaic a radiaiei solare. Acest curent, (fig. 4A ), duce la o cdere de tensiune U pe sarcina extern R. conectat la contactele din spate i contactulgril frontal (fig. 4.B). Tensiunea U, n raport eu jonciunea p-n acioneaz n sens direct i, la rndul su, va determina prin jonciune curentul diodei Id de sens opus curentului fotovoltaic Is care se determin din expresia cunoscut: Caracteristicile celulei fotovoltaice. Caracteristicile principale ale celulei PV sunt: caracteristica amper-volt I(U) sau volt-amper U(I) i caracteristica de putere P(U). Curentul n circuitul exterior I se determin ca diferen dintre curentul fotovoltaic Is i curentul diodei Id :

Structura unui sistem fotovoltaic. Celulele sau modulele PV nu sunt unicele componente ale unui sistem. Pentru asigurarea continu a consumatorului cu energie electric, multe sisteme PV conin acumulatoare de energie electric. Modulul PV prezint un generator de curent continuu (c.c.), dar adesea consumatorul de energie este de curent alternativ. Energia electric a unui panou voltaic-PV- are un caracter variabil, alternana zi/noapte, cer senin/cer acoperit provoac variaia ntr-o gam larg a fluxului de energie i a tensiunii generate de modulul PV. Astfel, apare necesitatea condiionrii fluxului de energie, folosind convertoare electronice: c.c./c.a., cart ndeplinesc i funcia de monitorizare a procesului ncrcare descrcare a acuniti latorului. c.c./c.apentru transformarea curentului continuu n curent alternativ . Pentru a evita supradimensionarea sistemului fotovoltaic adesea se folosete o surs auxiliar de energie, fie un grup electrogen, fie un generator eolian sau chiar reeaua electric public. Toate aceste componente trebuie s fie interconectate, dimensionale i specificate pentru a funciona ntr-un sistem unic, numit sistem fotovoltaic.

n fig.1 este prezentat structura unui sistem PV .Componentele principale sunt: modulul, panoul, cmpul de module sau, altfel spus, generatorul fotovoltaic; bateria de acumulatoare; subsistemul pentru condiionarea energiei electrice care includ i elementele de msurare,monitorizare i proiectare. sursa auxiliar de energie, de exemplu, un grup electrogen care funcioneaz cu benzin sau motorin. n acest caz, sistemul PV se mai numete sistem PV hibrid. Sistemele PV se divizeaz n dou categorii principale: conectate la reea sau care funcioneaz n paralel cu reeaua electric public i sisteme PV autonome Funcionarea n sarcin a modulului PV. Celula PV, respectiv modulul PV, are cele mai bune performane n punctul unde puterea debitat pe sarcin este maxim. Totodat,variaia radiaiei globale i a temperaturii provoac modificarea caracteristicii I-V a modulului PV. n cosecin punctul de funcionare a subsistemului modul PV - sarcin (punctul de intersecie al caracteristicilor I-V ale modulului i sarcinii) nu va coincide cu punctul unde puterea debitat pe sarcin este maxim . n fig. 2 sunt prezentate caracteristicile I-V a trei dintre cei mai rspndii consumatori: rezistor, motor de c.c. cu magnei permaneni i un acumulator. Se prezint i caracteristica unui consumator ideal, pentru care punctul de funcionare coincide ntotdeauna cu punctul optim M Caracteristicile I-V se descriu cu urmtoarele expresii analitice:

Radiatia solara Soarele este o sursa complexa de radiatii cu o distributie spectrala terestra ce poate fi aproximata cu distributia spectrala a unui corp negru la temperatura de 5900 K. Aceasta distributie a radiatiei emise de corpul negru este nsa modificata n cazul radiatiei solare datorita variatiei de temperatura pe suprafata discului solar, efectelor ce au loc n atmosfera solara, precum si datorita liniilor de absorbtie Fraunhofer. Fig.1.1 descrie distributia spectrala a radiatiei solare n afara atmosferei terestre, descrie distributia spectrala a radiatiei solare comparate cu distributia spectrala a radiatiei emise de corpul negru temperatura respectiva.

In spatiul exterior atmosferei terestre 98% din totalul energiei emise de Soare este dat de radiatia cu lungimi de unda cuprinse ntre 0,25 si 3,0 m. Se defineste intensitatea radiatiei solare ca fiind puterea totala data de o sursa radianta pe unitatea de suprafata [W/m2]. Astfel, n afara atmosferei terestre, radiatia solara directa pe un plan normal pe directia soarelui are intensitatea de 1350 W/m2 3,4%.

Intensitatea si distributia spectrala a radiatiei ce ajunge la suprafata Pamntului depind de compozitia atmosferei precum si de lungimea drumului parcurs de lumina prin atmosfera. Cei mai importanti parametri ce caracterizeaza compozitia spectrala a radiatiei care ajunge la suprafata Pamntului sunt: continutul n vapori de apa al atmosferei coeficientul de turbiditate, exprimnd efectul cetii si al mprastierii continutul de ozon nebulozitatea reflexia pe suprafata Pamntului. Intruct radiatia solara ce ajunge la marginea atmosferei terestre, normal pe directia Soarelui, depinde numai de distanta Pamnt-Soare, celelalte efecte geometrice se manifesta n primul rnd prin variatia drumului optic prin atmosfera. Daca luam n considerare numai radiatia directa, aceste efecte geometrice pot fi aproape complet descrise specificnd unghiul zenit al Soarelui, "z", dat de unghiul dintre directia Pamnt-Soare si normala la planul ce contine cercul orizontului, Fig.1.2. Acest unghi zenit depinde de ora zilei, de anotimp, de latitudine si de longitudine.

Se introduce o marime numita masa aerului (Air Mass) si notata AM. Masa aerului, AM defineste cantitativ gradul n care atmosfera afecteaza radiatia solara primita de suprafata Pamntului. Lungimea drumului optic pentru un unghi zenit z este egala cu secanta unghiului z nmultita cu lungimea drumului optic pentru z=0. Aceasta valoare, mr =1/cos z se numeste masa de aer relativa. Spectrele solare specifice se exprima n functie de acest mr. De exemplu, AM0 corespunde spatiului exterior atmosferei terestre (masa de aer zero - "air mass zero"), iar atmosferei terestre i corespund AM1, AM2, etc. Spectrele AM0 si AM1 sunt comparate n Fig.1.1, unde se poate observa ca deosebirea ntre cele doua spectre este mai puternica n domeniile IR si UV. Aceasta deosebire apare deoarece radiatia IR este absorbita de catre vaporii de H2O si CO2, iar radiatia UV este absorbita cu precadere de ozon n straturile superioare ale atmosferei.

Lumina solara este modificata n drumul sau prin atmosfera de urmatoarele procese: procesul de mpastiere Rayleigh a luminii (datorita caruia se vede cerul albastru) absorbtia n benzi electronice: n O2, N2 si ozon (aproape toate radiatiile cu < 0,29 m sunt absorbite de ozon) absorbtia n benzi moleculare de rotatie si vibratie n H2O si CO2 mprastierea pe particule de aerosoli si pe particule materiale (mai puternica pentru lungimile de unda mai mici ale radiatiei) reflexia si turbulenta datorita variatiei indicelui de refractie cu temperatura si cu presiunea. In concluzie se poate spune ca radiatia incidenta este modificata prin adaugarea unei componente difuze a radiatiei (provenita din mprastieri pe particule de aerosoli), fiind puternic dependenta de concentratia aerosolilor, nebulozitate, precum si de reflexia locala la suprafata Pamntului. Radiatia difuza prezinta un maxim puternic n portiunea albastra a spectrului si contribuie, astfel cu 8-10% la radiatia totala pentru o zi senina, la amiaza si, n special, pentru unghiuri zenit mai mari. Suma dintre radiatia directa si radiatia difuza reprezinta radiatia globala. In timpul unei variatii diurne, unghiul zenit si deci masa aerului sunt n continua schimbare. Se obtine astfel o continua variatie a intensitatii si a distributiei spectrale a radiatiei la suprafata Pamntului. Prin medierea pe 24 de ore se obtine valoarea intensitatii radiatiei ca fiind aproximativ egala cu 0,2 din valoarea maxima a intensitatii (dar aceasta valoare este variabila, depinznd de latitudine si de alti factori). Calculul n detaliu al radiatiei solare fiind complex, se recurge la o serie de aproximari. De exemplu, prin modelarea numerica a proceselor de absorbtie care au loc n ozon, n vaporii de apa, etc. se obtine un "spectru standard" idealizat al radiatiei solare. Un asemenea spectru folosit la calculul eficientei de conversie a celulelor solare este "spectrul standard AM1,5", ilustrat n Fig.1.3. In conditiile tarii noastre, intensitatea totala a radiatiei solare (directa + dirfuza) pentru o zi de vara fara nori, la nivelul marii si Soarele la zenit poate atinge 1000 W/m2. Pe vreme noroasa valoarea radiatiei poate sa scada cu un ordin de marime.

Fizica celulei solare Benzi de energie n semiconductori Structura de banda a unui solid cristalin, respectiv relatia energie-impuls, se obtine din solutia ecuatiei Scrdinger n aproximatia unielectronica. Benzile de energie n solide au fost studiate teoretic utiliznd diferite metode de calcul. Pentru semiconductori sunt mai cunoscute doua asemenea metode: metoda undelor plane ortogonale si metoda pseudopotentialului. Pentru orice semiconductor exista o regiune (banda) de energie interzisa, n care nu sunt permise stari energetice. Deasupra si dedesubtul acestei benzi interzise se afla regiuni permise sau benzi de energie permise. Benzile superioare (de deasupra benzii interzise) se numesc benzi de conductie, iar cele de sub banda interzisa se numesc benzi de valenta. Separarea dintre energia celei mai joase benzi de conductie si a celei mai nalte benzi de valeta se numeste banda interzisa a semiconductorului, Eg si este unul dintre cei mai importanti parametri n fizica semiconductorilor. La temperatura camerei si n conditii normale de presiune, banda interzisa a siliciului este de 1,12 eV n cazul materialului de nalta puritate. Rezultatele exeperimentale arata ca largimea benzii interzise pentru majoritatea semiconductorilor descreste cu cresterea temperaturii (la 0 K banda interzisa a siliciului este de 1,16 eV).

Concentratia purtatorilor la echilibru termic Exista trei posibilitati de obtinere a unui material semiconductor, ca de exemplu siliciu: 1. Si-intrinsec, material extrem de pur, cu o cantitate neglijabila de impuritati; fiecare atom de siliciu este legat prin cei patru electroni de valenta de patru atomi nvecinati, formnd legaturi covalente; 2. Si dopat de tip n - n care atomi de impuritati ai elementelor pentavalente, de exemplu fosfor, sunt introdusi n reteaua cristalina a siliciului, unde al cincilea electron de valenta al fosforului (impuritate donoare) ramas liber este donat benzii de conductie; 3. Si dopat de tip p - n care, n mod similar, prin doparea cu atomi trivalenti (cum ar fi bor impuritate acceptoare), un electron aditional este acceptat pentru a forma cele patru legaturi covalente, ducnd la crearea unei sarcini pozitive libere - "golul" n banda de valenta. Procese de generare si recombinare a purtatorilor de sarcina de neechilibru n Semiconductori

La iluminarea unui semiconductor cu fotoni de energie suficient de mare (h Eg), se creaza purtatori de sarcina n perechi, electroni si goluri (proces de foto-generare). Concentratia purtatorilor este astfel mai mare la iluminare (stare de neechilibru), dect la ntuneric (stare de echilibru). La ntreruperea iluminarii (a sursei perturbatoare), apar procese inverse prin care sistemul tinde sa atinga starea de echilibru. Aceste procese se numesc procese de recombinare. Exista mai multe tipuri de procese de recombinare n semiconductori: recombinare banda-banda, n care are loc tranzitia unui electron din banda de conductie n banda de valenta nsotita de emisia unui foton (proces radiativ), sau de transferul energiei rezultate unui alt electron liber (proces Auger); recombinare pe trape (centri de captura), n care sunt prezente n interiorul benzii interzise a semiconductorului, nivele de energie (trape) simple sau multiple. Se pot stabili, n principiu, metodele de reducere a vitezei de recombinare la suprafata semiconductorului, si anume: - reducerea concentratiei trapelor, Nts, care se poate realiza prin doparea cu materiale "pasivante"; pentru Siliciu cei mai buni candidati pentru pasivarea suprafetei sunt SiO2 si Si3N4; tot asa de eficienta este si tratarea siliciului n lichide polare (ca de exemplu HF sau H2SO4), ceea ce duce la reducerea valorii vitezei de recombinare de suprafata (< 1 cm/s); - micsorarea concentratiei de electroni sau goluri la suprafata. Intruct procesele de tip SHR implica prezenta a doi parteneri, vitezele de recombinare maxime se obtin cnd concentratiile electronilor si golurilor la suprafata sunt aproximativ egale. Daca se reduce concentratia unuia dintre aceste tipuri de purtatori, se poate obtine, corespunzator, o micsorare a vitezei de recombinare de suprafata. Din punct de vedere tehnologic aceasta se poate realiza prin diferite metode, si anume: - prin introducearea unui profil de dopare n apropierea suprafetei: prin dopare puternica se reduce concentratia purtatorilor minoritari. Purtatorii minoritari fotogenerati vor fi "reflectati" de cmpul electric ("high-low junction") existent la suprafata. Acesta este principiul de realizare a stratului BSF (Back-Surface-Field), avnd aceeasi polaritate ca si semiconductorul de baza, dar nivele de dopare mult mai mari. Acest cmp de suprafata se poate obtine cu aceleasi efecte de pasivare si pe suprafata frontala a semiconductorului ("Front-Surface-Field");

- pasivarea prin efect de cmp: un cmp electric extern sau generat de sarcini electrice ntrun izolator poate sa genereze o zona de sarcina spatiala de suprafata n care concentratia purtatorilor sa varieze ntr-un domeniu foarte larg (de la acumulare la saracire, pna la inversie). Pe aceasta se bazeaza, n microeletronica, constructia dispozitivelor cu efect de cmp (MOSFET). Structura celulei solare Fig.1.4 prezinta structura a patru tipuri conventionale de celule solare pe baza de siliciu. Corelatia ntre eficienta de conversie a celulei si complexitatea procesului tehnologic de fabricatie a acesteia este esentiala.

In principiu, celula solara este alcatuita din: baza - de grosime cuprinsa ntre 200 - 500 m, emiter - foarte subtire, pe fata iluminata a celulei, un contact metalic frontal sub forma de grila si unul sau mai multe straturi antireflectante depuse pe suprafata frontala, cu rol de a reduce pierderile prin reflexie pe suprafata celulei. Curentul electric generat de celula solara este colectat prin contactul metalic pe spatele celulei (contact ohmic). Dintre caracteristicile esentiale ale acestui contact ohmic amintim: rezistenta de contact foarte scazuta ntre metal si semiconductor caracteristica curent-tensiune ct se poate de liniara. Prezentam n cele de mai jos tipurile de celule din Fig.1.4: Celula solara standard prezinta pe fata posterioara un contact metalic ohmic sub forma de strat subtire, obtinut de regula prin sinterizarea unei depuneri metalice la 300 - 500C n atmosfera de gaz inert (de regula azot); Celula solara cu "Back-Surface-Field" (BSF) contine pe spate un strat suplimentar avnd aceeasi polaritate ca si baza si formnd cu aceasta o jonctiune "high-low" care actioneaza ca un

"reflector" (oglinda) electric pentru purtatorii de sarcina minoritari fotogenerati si, prin aceasta, reducnd probabilitatea de recombinare pe spatele celulei; A treia structura prezentata contine, pe lnga stratul BSF, un strat pasivant (SiO2) pe fata celulei, cu rol de reducere a pierderilor prin recombinare pe suprafata emiterului; A patra structura contine, n plus, pe spatele celulei un strat pasivant de SiO2 care, pe lnga stratul BSF, reduce suplimentar viteza de recombinare a purtatorilor fotogenerati. Parametri fundamentali ai unei celule solare sunt: eficienta de conversie, curentul de scurt-circuit, ISC tensiunea de circuit deschis, VOC factorul de umplere, FF. Pentru o buna eficienta de conversie este necesara reducerea pierderilor prin recombinarea purtatorilor minoritari fotogenerati att n celula, ct si pe fetele sale. Pentru a avea un factor de umplere mare este necesar sa se mareasca dimensiunea contactelor metalice pe emiter si pe spatele celulei. Aceasta nsa este n contradictie cu necesitatea de a obtine valori mari ale ISC si VOC, ntruct contactele metalice favorizeaza viteze mari de recombinare a purtatorilor. Astfel, pentru obtinerea unei eficiente optime de conversie este necesar sa se realizeze un compromis ntre diversii factori. Parametri critici care influenteaza eficienta celulei solare cu siliciu, pentru fiecare din componentele celulei (emiter, baza, contacte metalice) sunt prezentati mai jos: Emiter: - profil de dopare - concentratia de dopare - grosimea emiterului - viteza de recombinare de suprafata pe fata celulei - rezistenta stratului - pasivarea suprafetei (de ex. SiO2, Si3N4) - stratul antireflex (numarul de straturi, indicele de refractie, grosimea stratului) - texturarea suprafetei Baza: - doparea initiala - lungimea de difuzie a purtatorilor minoritari - viteza de recombinare pe spatele celulei - grosimea bazei - rezistenta de suprafata - existenta stratului BSF Contacte metalice: - materialul de contact (Ti - Pd - Ag sau Cr - Ni - Ag) - rezistenta de contact metal-siliciu - dimensiunile contactului - distanta dintre contactele colactoare ale grilei si grosimea acestora - aderenta la siliciu. Descrierea electrica a celulei solare Punctul de plecare pentru calculul caracteristicii curent-tensiune a unei celule solare este dat de ecuatiile Shockley, care descriu complet comportarea purtatorilor de sarcina n semiconductor . Ecuatiile Shockley dau, astfel, un sistem de ecuatii diferentiale neliniare pentru care gasirea unei solutii analitice n cazul general (existenta unui profil de dopare oarecare, a starilor de neechilibru, etc.) nu este posibila. Cu metode numerice (exemplu - elemente finite) se pot gasi, n

cazul unidimensional, solutii aproximative. O alta cale de rezolvare a ecuatiilor Shockley consta n gasirea unei solutii analitice aproximative pe baza unor ipoteze simplificatoare. Cea mai cunoscuta dintre acestea este solutia gasita de Shockley - "ecuatia diodei ideale". Variante actuale de realizare a celulelor solare pe baza de straturi subtiri Cele mai promitatoare variante de dezvoltare a celulelor solare pe scara larga sunt cele pe baza de straturi subtiri si dintre acestea trei primesc o atentie deosebita a unor colective de cercetare reprezentative din Europa, SUA, Japonia: -Si (siliciu amorf), CdTe, CuIn(Ga)Se2 (CIGS) Prima celula n strat subtire pe baza de: -Si, s-a realizat n anul 1976, randamentele actuale pentru monojonctiune fiind de (6-8)% pentru celula si de (3-5)% pentru module comerciale. Prima celula pe baza de CdTe a fost realizata n anul 1963, Cd Te fiind teoretic cel mai potrivit semiconductor din punct de vedere al absorbtiei optice pentru conversia energiei solare, n timp ce primele rezultate privind celule pe baza de CIS sunt publicate n 1976. Cteva din eficientele record pentru celule si module pe baza de straturi subtiri sunt prezentate n Tabelul 1.1 Si Tabelul 1.2.

In ceea ce priveste celula pe baza de CIGS, estimarile de pret arata ca, la o productie de 100 MW pe an, pretul de fabricatie ar putea fi de 0,33-0,5 $/Wp pentru randamente de conversie de 15%, respectiv, 10%. Materialele directe reprezinta 56% din acest pret, substratul de sticla reprezinta aproximativ 20% din costul materialelor iar Indiu, cel mai scump material din stratul subtire, 10% din acest pret. Disponibilitatea materialelor permite realizarea unor productii de maxim 200 GWp, (Tabelul 1.3). Limitarea apare datorita rezervelor reduse de Indiu. In aceste conditii reducerea consumului (tehnologic) si reciclarea acestor materiale la sfrsitul vietii modulelor devin niste operatii si cercetari necesare.

Testele privind materialele cu risc efectuate n SUA si Germania, au aratat ca celulele pe baza de CIS ndeplinesc normele de mediu att la utilizarea materialelor (Cu,In, Se, Cd) n cadrul fluxului tehnologic de productie, ct si la stocarea acestora. Concluzia acestui studiu este ca pentru moment numai celulele pe baza de CIS satisfac toate normele OSHA (Occupational Safety Health Administration) si nu depasesc limitele noxelor stabilite de EPA (Environmental Protection Agency) - SUA si DEV (Deutches Einheitsverfahren) -Germania. Astfel, celulele pe baza de:-Si prezinta nca unele riscuri ecologice la productie n timp ce celulele pe baza de CdTe prezinta riscuri la stocare n zone neadecvate (poluare cu Cd). In ceea ce priveste stabilitatea, modulele pe baza de CIS se dovedesc egale n rata de mbatrnire cu celulele bazate pe siliciu cristalin, dupa cum este prezentat n Tabelul 1.4.

. Fig. 1.5. Caracteristica I V a unei celule solare la iluminare

Fig. 1.6. Schema echivalenta a unei celule solare (modelul cu doua diode)

Cap.2. Energia eoliana

Elementele lanului de conversie sunt: o turbin eolian, un generator trifazat, un dispozitiv de interconectare, ce realizeaz conectarea generatorului la reeaua de distribuie sau la o sarcin izolat fig.1

Fig.1 Structura general a unui sistem de conversie a energiei eoliene Mainile cele mai utilizate pentru realizarea eolienelor sunt cele asincrone cu rotorul n scurtcircuit.Generatoarele asincrone cu rotor bobinat s-au dezvoltat n ultimii ani. Eoliene cu vitez fix n cazul mainilor sincrone clasice i asincrone cu rotorul n scurtcircuit, viteza de rotaie depinde direct i strict de frecvena curenilor ce parcurg nfurrile statorice. Maina asincron cu rotorul n scurtcircuit, avnd un numr fix de perechi de poli, poate funciona ntrun domeniu restrns de viteze: alunecarea este de ordinul a ctorva procente.Maina sincron funcioneaz strict cu vitez fix. Funcionarea n mod autonom Eolienele neconectate la reea funcioneaz n mod autonom, alimentnd sarcini izolate ce au unul sau mai multe grupuri electrogene n tampon. Pentru acest tip de configuraie, utilizarea unui sistem de stocare prezint un interes deosebit, mai ales n absena grupurilor electrogene, pentru situaia cnd vntul este slab(figura 2). Utilizarea bateriilor de acumulatoare reprezint o soluie pentru stocarea pe o durat mai mare. Exist ns i alte sisteme de stocare, cum ar fi cel inerial, pentru stocarea pe durate scurte. Acest tip de stocare evit utilizarea bateriilor de acumulatoare, care prezint pentru mediu un caracter poluant. Energia este stocat sub form de energie cinetic a unui volant. Generatorul poate fi o main sincron cu magnei permaneni sau o main asincron cu rotor n scurtcircuit, prevzut neaprat cu condensatoare necesare asigurrii energiei reactive, de magnetizare.

Funcionarea n mod reea n cazul n care eoliana este conectat la reea, viteza de rotaie a mainii asincrone trebuie s rmn practic constant, apropiat de viteza de sincronism, pentru a asigura funcionarea stabil a generatorului. Frecvena reelei impune viteza de rotaie a mainii. Generatorul cu vitez fix, conectat direct la reea, trebuie neaprat prevzut cu un multiplicator de vitez. Eoliana funcioneaz la o anumit vitez de rotaie, pentru un domeniu restrns de viteze ale vntului. Din acest motiv, aplicaiile sunt limitate. Exemplu de montaj cu multiplicator i main asincron cu rotor n scurtcircuit conectat direct la reea. Maina asincron cu rotor n scurtcircuit conectat direct la reea + multiplicator Pentru conectarea unei eoliene cu o astfel de structur la reea, presupune dou etape(figura 3): O prim etap const n conectarea nfurrii statorice la reea cu rezistene nseriate, pentru a se reduce curenii statorici tranzitorii. Pe durata acestei etape, palele turbinei sunt orientate astfel nct cuplul dezvoltat s fie nul. Dup cteva secunde, rezistenele din circuitul statoric sunt scurtcircuitate (eliminate), apoi sistemul de reglare comand orientarea palelor n scopul creterii puterii. Regimul tranzitoriu la conectare determin apariia unor cureni importani, ce sunt limitai de ctre rezistene. Rezistenele pot fi nlocuite cu variatoare de tensiune alternativ (VTA), prin modificarea unghiului de comand, reglndu-se tensiunea de alimentare, astfel nct curentul s nu se ating valori periculoase pe durata etapei de conectare.

Main asincron cu stator dublu Aceast configuraie ofer posibilitatea funcionrii eolienei cu dou viteze(figura 4).. Statorul este realizat din dou bobinaje, care determin un numr variabil de poli i deci domenii diferite de vitez. Se pot impune dou viteze de sincronism, prin schimbarea numrului de perechi de poli. Pe de o parte, pe stator exist un bobinaj de mic putere, dar care creeaz un numr mare de poli, care este utilizat la viteze mici ale vntului. Puterea debitat n reea este: (13.1) s t r P n care: - este puterea transmis de generator n reea t r P - este cuplul electromagnetic - este viteza de sincronism s (13.2) p s cu pulsaia reelei, iar p numrul de perechi de poli. La viteze reduse ale vntului, puterea recuperat de eolian este mic. De asemenea, datorit numrului mare de poli, i viteza de sincronism este mic, aa cum evideniaz relaia de mai sus. Pe de alt parte, statorul mai este dotat cu o nfurare de putere mai mare, dar cu numr mai mic de poli, care este utilizat atunci cnd viteza vntului este suficient de mare. La viteze mari ale vntului, puterea recuperat, ca i viteza turbinei sunt mai mari.

Eoliene cu vitez variabil Pentru optimizarea puterii debitate n reea, n funcie de viteza vntului, este de dorit ca s se poat regla viteza de rotaie a eolienei. Pentru aceasta ne propunem s realizm un generator cu frecven fix, dar cu vitez variabil. Generatorul cu vitez variabil permite funcionarea pentru o gam larg a vitezei vntului, deci recuperarea unei cantiti mai mari din energia vntului, reducnd n acelai timp zgomotul pe durata intervalelor cu vnt slab. n cazul eolienelor cu vitez variabil, sistemul este reglat astfel nct, pentru fiecare vitez a vntului, eoliana s funcioneze la puterea maxim - Maximum Power Point Tracking (MPPT). Pentru o anumit vitez de rotaie a eolienei, puterea maxim se obine n concordan cu caracteristica eolienei P(Q) (figura 1).

Main asincron cu dubl alimentare (MADA)- main asincron cu rotor bobinat, asociat cu un convertor indirect de tensiune i frecven cu modulaie n durat (structura Scherbius) cu tranzistoare IGBT(figura 4). Noiunea de dubl alimentare se refer la faptul c statorul este conectat direct la reea, iar rotorul este conectat la convertorul static de tensiune i frecven. Acest tip de structur se utilizeaz pentru eolienele de mare putere. Viteza de rotaie se poate modifica n gama destul de mare (de la simplu la dublu). Convertorul static de tensiune i frecven este bidirecional, putnd asigura deci ambele sensuri de circulaie a energiei n rotor. Prin comanda acestuia se realizeaz reglajul de vitez i controlul puterilor activ i reactiv vehiculate ntre main i reea.

Fig.4 Schema de conectare la reea a unei eoliene cu main asincron cu dubl alimentare n principiu, viteza se regleaz prin intermediul frecvenei de alimentare a nfurrilor statorice. Bidirecionalitatea CSTF asigur funcionarea att n zona hiposincron (sub caracteristica mecanic natural), ct i n cea hipersincron (deasupra caracteristicii mecanice naturale) i controlul energiei reactive vehiculate cu reeaua de distribuie. main asincron (MAS) cu rotor n scurtcircuit Main asincrona (MAS) cu rotor n scurtcircuit asociat cu un convertor static de tensiune i frecven (CSTF) indirect(figura 5).

scurtcircuit Pentru generatoarele sincrone: main sincron (MS) cu multiplicator i convertor n stator Main sincron (MS) cu multiplicator i convertor n stator n cazul mainii sincrone, amplitudinea i frecvena tensiunii la borne, depind de vitez. Din acest motiv, conectarea la reea trebuie s se realizeze prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven (CSTF) indirect, compus dintr-un redresor, un circuit intermediar de c.c. i un invertor(figura 6).

Main sincron cu rotorul bobinat O main cu numr mare de poli (turaie de sincronism redus) implic un stator cu gabarit mare. n aceasta variant, nu se mai utilizeaz multiplicatorul de vitez, dar maina este conectat la reea prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven, care transform energia de c.a. de frecven variabil, generat de maina n energie de c.a. cu tensiunea i frecvena reelei de distribuie. rotorul cu magnei permaneni Maina sincron cu rotor cu magnei permaneni Rotorul este realizat cu magnei permaneni cu flux axial, rezultnd o main compact - Maina Sincron cu Magnei Permaneni (MSMP). n aceast variant, nu se mai utilizeaz multiplicatorul de vitez, dar maina este conectat la reea prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven, care transform energia de c.a. de frecven variabil, generat de main n energie de c.a. cu tensiunea i frecvena reelei de distribuie. Conectarea la reea Reeaua de distribuie impune stabilitatea tensiunii i frecvenei. Din acest motiv, trebuie luate msuri speciale n ceea ce privete etapele tranzitorii de funcionare ale eolienelor, cum ar fi pornirea, oprirea sau absorbia rafalelor. Pornirea se va realiz cu ajutorul unor variatoare de tensiune alternativ (VTA) cu tiristoare. Prin modificarea unghiului de comand ale acestora, se regleaz tensiunea de alimentare a mainilor, acestea pornind pe caracteristici artificiale de tensiune. Eolienele trebuie s genereze ct mai puine armonici. Acestea sunt cauzate de convertoarele statice de tensiune i frecven utilizate pentru conectarea generatoarelor la reeaua de distribuie. Pentru acest lucru se urmrete ameliorarea acestora i utilizarea filtrelor. Trebuie asigurat i energia reactiv necesar magnetizrii mainilor. Stabilitatea parametrilor reelei de distribuie (frecvena, valoarea eficace) poate fi influenat de eoliene, care sunt de puteri din ce n ce mai mari. Pentru a satisface exigenele reelei, trebuiesc instalate diferite echipamente care concur la conectarea eolienei: Transformatorul ridictor de tensiune

Generatoarele eolienelor au tensiunea nominal, n general, de ordinul a 690 V. Transformatoarele asigur conectarea acestora la reeaua de distribuie, care de cele mai multe ori este de 20 kV. n prezent, nu exist nicio eolian care s fie conectat direct la reea, fr utilizarea unui transformator ridictor. Bateriile de condensatoare Pentru ameliorare factorului de putere al instalaiei, se conecteaz baterii de condensatoare, ce sunt constitute din trei baterii de condensatoare monofazate, conectate n triunghi. Bateriile de condensatoare asigur i compensarea puterii reactive consumate (ca o medie, innd cont de neregularitile vntului). Energia reactiv este necesar mainilor asincrone pentru magnetizare. Astfel, bateriile de condensatoare (surse de energie reactiv) asigur local energia necesar magnetizrii, ameliornd astfel factorul de putere global al eolienei. n cazul funcionrii autonome a eolienelor, bateriile de condensatoare sunt indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magnetizrii mainii.

Energia eoliana 2003 n context mondial si European Cresterea utilizarii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie constituie o parte importanta a pachetului de masuri necesare pentru a ndeplini prevederile Protocolului de la Kyoto a Convetiei Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice. In cadrul surselor regenerabile, energia eoliana a conoscut in ultima perioada de timp o preocupare constanta care s-a materializat intr-o crestere exploziva a numarului de unitati turbine de vant- instalate si o crestere masiva a energiei electrice produse. Pe piata producatorilor de electicitate utiliznd energia eoliana cel mai important actor l reprezinta Europa. Politica Comunitatii Europene n domeniul energiei si a utlizarii surselor regenerabile are un caracter coerent si cu obiective indraznete. Obiectivul strategic propus n Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara consta n dublarea, pna n anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al tarilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie sa creasca de la 6% la 12% din consumul total de resurse primare.

Totodata, n Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara si Planul de actiune " Energie pentru viitor: sursele regenerabile ", elaborata n n cadrul Uniunii Europene, este conturata strategia " Campaniei de demarare a investitiilor ".In " Campania de demarare a investitiilor " se urmareste realizarea, pana n anul 2003, a unor obiective principale, astfel: 15 milioane m2 colectoare solare pentru producerea de apa calda; 1 milion unitati energetice de tip fotovoltaic; 10.000 MW n aerogeneratoare cu turbine eoliene; 10.000 MWt n instalatii energetice de cogenerare cu combustibil pe baza de biomasa; 1 milion gospodarii individuale cu ncalzire asigurata din resurse energetice pe baza de biomasa; 1.000 MW n instala tii energetice cu producere de biogaz; 5 milioane tone bio-combustibili lichizi; 100 comunitati umane izolate (asezari locale) al caror necesar de energie se asigura din surse regenerabile. In Cartea Verde " Spre o strategie europeana pentru siguranta n alimentarea cu energie " se precizeaza ca sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne, ceea ce confera acestora o anumita prioritate n politica energetica. In "Directiva 2001/77/EC", din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile, pe piata unica de energie", se stabile ste obiectivul strategic privind aportul surselor regenerabile n consumul total de resurse energetice primare, care trebuie sa fie de 12%, n anul 2010.

Principalele directii de actiune nscrise n "Directiva 2001/77/EC" constau n: cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie n nivelul productiei de energie electric a si termica; stabilirea unei cote -tinta pentru fiecare tara privind consumul de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie; adoptarea de proceduri adecvate pentru asigurarea finantarii investitiilor n domeniul surselor regenerabile de energie; accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de energie; simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de exploatare a surselor regenerabile; garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie. Astfel, la sfrsitul anului 2002 datele statistice cu privire la utilizarea energiei eoliene se prezentau astfel:

In Europa ultimul deceniu a prezentat a crestere exploziva a acestui gen de aplicatii.Locatiile cu un potential eolian ridicat cum ar fi zona litorala a Marii Nordului (Germania, Danemarca, Suedia, Olanda, Finlanda), litoralul Marii Mediterane si zonele insulare( Franta, Grecia, Italia, Portugalia, Spania), tarmul Atlanticului (Irlanda, Marea Britanie) au contribuit din plin la o largire a numarului de turbine de vant n tarile europene angreanate n reducerea poluarii. In acest context peste 75% din puterea instalata se regaseste n tarile din Europa.

In anul 2002 aproximativ 85% din puterea instalalata n toata lumea se regaseste de asemenea pe continentul european. Cea mai spectaculoasa evolutie s-a produs n Germania, care este liderul mondial al utilizarii energiei eoliene. Guvernul german si atins obiectivul propus pentru anul 2002 -12 GW instalati si pentru 2010 tendinta este catre 20 GW . Energia produsa de centralele eoliene germane asigura aproape 4% din productia de electricitate a tarii. Un alt producator important de electricitate n centrale eoliene este Spania care n anul 2002 si-a sporit cu 42% puterea instalata n turbine de vant. Danemarca, un alt producator important de energie curata, a realizat n anul 2002 o crestere de 17%, acoperind cu energia produsa de turbinele eoliene un procent de 17% din productia proprie de energie. Din punct de vedere al solutiilor tehnologice si al experientei mondiale, cele mai indicate instalatii de conversie eoliana sunt turbinele cu ax orizontal (acestea au cel mai bun randament de conversie aerodinamica si cei mai buni indicatori specifici). Progresele tehnologice au condus la realizarea unor turbine de vnt cu puteri unitare din ce n ce mai mari, ajungnd n prezent la 4,2 MW. Totusi, cele mai utilizate turbine au puteri cuprinse ntre 300 kW si 2 MW. In topul producatorilor de turbine de vant se afla Danemarca, iar principalii furnizori de echipamente de acest tip sunt: Bonus Energy A/S Borupvej 16: Turbine n gama de puteri: 600 kW, 1000 kW, 1300 kW, 2000 kW, 2300 kW. NEG Micron A/S: Turbine n gama de puteri: 750 kW, 900 kW, 1000 kW, 1500 kW, 2000 kW, 2500 kW, 2750 kW. Nordrex A/S Svindbaek: Turbine n gama de puteri: 600kW, 800kW, 1300 kW, 2300 kW, 2500 kW . Vestas Wind Systems A/S:Turbine n gama de puteri: 660 kW, 850 kW, 1750 kW, 1800 kW, 2000 kW, 3000 kW

Caracteristicile si performantele unei turbine de vant de 2000 kW produsa de firma NEG Micron A/S: sunt prezentate n tabelule de mai jos:

Pe plan mondial trecerea la o utilizare pe scara larga a turbinelor de vant de mare putere 5002500 kW o dezvoltat o adevarat industrie orizontala. Devenind echipamente comerciale perfectionarile continue au condus la randamente superioare si o functionare n conditii de perfecta siguranta. Durata medie de viata a acestor echipamente a ajuns 25 de ani ceea ce confera investitorilor un argument n asigurarea amortizarii investitiilor initiale. Trebuie subliniat aspectul ca generatoarele eoliene produc electricitate grupate n centrale cu puteri de ordinul megawatt n scopul reducerii cheltuielilor indirecte initiale precum si a celor de exploatare. In contrast cu dezvoltarea exploziva din Europa a energeticii eoliene, unde sunt instalati cca 23 500 MW, n Romnia, tara care se pregateste sa adere la Uniunea Europeana, nu exista practic aplicatii privind valorificarea energiei eoliene. Hotararea de Guvern numarul 443 din 10 aprilie 2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie, a constituit cadrul pentru promovarea pe piata energetica a energiei produse din centrale eoliene. Cercetarea trebuie sa aiba o contributie cheie la ndeplinirea noii strategii n Romnia Cercetari realizate n Romnia si ICPE Procesul de valorificare a superioara a surselor regenerabile de energie din Romnia contribuie la siguranta aprovizionarii cu energie, reducerea dependentei de importul de resurse energetice primare si dezvoltarea durabila pe termen lung, cu ndeplinirea conditiilor de protectia mediului si ncadrarea n reglementarile n domeniu ale Uniunii Europene. Obiectivele privind valorificarea surselor regenerabile de energie din Romnia constau n: integrarea surselor regenerabile n structura sistemului energetic national (pe baza de resurse conventionale); eliminarea barierelor tehnico-functionale si psiho-sociale din procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie si ncadrarea n limitele elementelor de cost si eficienta economica; promovarea investitiilor private si crearea conditiilor de facilitare a accesului capitalului strain pe piata surselor regenerabile; diminuarea gradului de dependenta al economiei nationale de importurile de energie primara;

asigurarea alimentarii cu energie n comunitatile izolate prin valorificarea potentialului resurselor de energie locale; asigurarea conditiilor de participare a Rmaniei la piata europeana de "Certificate verzi" pentru energia din surse regenerabile. Privind energia eoliana a Romaniei, s-au identificat cinci zone eoliene, n functie de conditiile de mediu si topo-geografice, luand n considerare nivelul potentialului energetic al resurselor de acest tip la naltimea medie de 50 metri si peste. Din rezultatele masuratorilor nregistrate reiese ca Romnia se ncadreaza ntr-un climat continental temperat, cu un potential energetic ridicat, n special n zona litoralului si de coasta (climat bland), precum si n zone alpine cu platouri si varfuri montane (climat sever). Pe baza evaluarii si interpretarii datelor nregistrate rezulta ca, n Romnia, potentialul energetic eolian este cel mai favorabil pe litoralul Marii Negre, n zone montane si podisuri din Moldova sau Dobrogea. De asemenea, s-au identificat amplasamente favorabile n regiuni cu potential eolian relativ bun, daca se urmareste exploatarea energetic a a efectului de curgere peste varfuri de deal, efectul de canalizare al curentilor de aer s.a. Evaluari preliminare privind zona litoralului Marii Negre, inclusiv n zona off-shore, demonstreaza ca potentialul eolian amenajabil pe termen scurt si mediu este ridicat, cu posibilitati de obtinere a unei cantitati de energie de ordinul miilor de GWh/an. Desi pe plan mondial energetica vantului se afla ntr-un stadiu avansat de maturitate tehnologica, se poate aprecia ca n Romnia ponderea energiei din surse eoliene n balanta energetica, pe termen scurt, se situeaza sub posibilitatile reale de valorificare economica. Obiectivele specifice care ar conduce la o valorificare intensiva a potentialului eolian In vederea valorificarii intensive a surselor regenerabile de energie se propune realizarea unor obiective specifice ce constau, n principal, n: 1. Energie solara: implementarea de proiecte demonstrative de sisteme solare fotovoltaice, n scopul satisfacerii nevoilor de energie n zone geografice izolate sau cu posibilitati limitate de acces la reteaua energetica. 2. Energie eoliana: studii si analize de specialitate privind sursele energetice eoliene exploatabile demonstreaza ca n Romnia are un potential ridicat, cu posibilitati de livrare a unei cantitati medii de energie livrabila anuale, pe amplasamente cu potential energetic eolian favorabil si conditii tehnico-economice de exploatare eficienta. Principalele optiuni pe termen mediu si lung trebuie orientate catre: transferul de metodologii de aplicare si tehnologii neconventionale de la firme cu traditie si experienta n domeniu, cu norme de aplicare, atestare si certificare, precum si standarde de calitate la nivel international; elaborarea si implementarea cadrului legislative, institutional si organizatoric corespunzator; atragerea sectorului privat si public la finantarea, managementul si exploatarea n conditii de eficienta a noilor tehnologii energetice; identificarea de surse de finantare pentru sustinerea si dezvoltarea aplicatiilor de valorificare a surselor regenerabile de energie; stimularea constituirii de unitati tip joint-venture specializate n valorificarea surselor regenerabile de energie; elaborarea de programe de cercetare-dezvoltare orientate catre accelerarea procesuluide integrare a surselor regenerabile de energie n sistemul energetic national. Pentru valorificarea potentialului de energie eoliana se pot realiza actiuni si proiecte demonstrative, pentru: reevaluarea potentialului eolian si de eficienta energetica la nivel national;

relevarea performantelor tehnico-functionale ale turbinei eoliene cu posibilitati de conectare la sistemul energetic national. crearea conditiilor pentru transferul de tehnologie si echipamente din statele membre ale UE n Romnia si din alte tari cu traditie n domeniu. implementarea de programe cu caracter demonstrativ, de management aplicativ si transfer de tehnologie pentru instalatii aerogeneratoare, cu atragerea si implicarea economico-financiara a sectorului privat; reabilitarea centralelor existente (daca este cazul) si proiectarea de unitati eoliene destinate alimentarii zonelor rurale lipsite de electricitate, pe termen mediu si lung. Pentru realizarea acestor proiecte propuse de investitori particulari se pot crea facilitati privind extinderea posibilitatilor de acces n zone geografice alocate investitiei, scutiri sau reduceri de taxe n conditiile respectarii termenelor planificate de punere n functiune. In Romnia dezvoltarea aplicatiilor eoliene a nceput dupa anul 1970. Sfera preocuparilor specialistilor din ICPE a fost legata de sistemele de mica si medie putere (10 kW). Sau integrarea lor n sisteme hibride Acest gen de aplicatii sau integrarea lor n sisteme hibride solare-eoliene urmareste asigurarea cu energie a consumatorilor izolati care nu sunt racordati la reteaua energetica nationala sau prin amplasament solicita surse nepoluante de energie (Delta Dunarii) Cele mai reprezentative aplicatii eoliene realizate n cadrul Laboratorului Surse Noi de Energie - SC ICPE SA Bucuresti : farul Sulina- sistem solar eolian pentru alimentare far (1000 W) compus din generator fotovoltaic de 4 kWp, turbina de vant de 1500 W cu stocare n baterii de acumulatoare Pbacid. localitatea Costinesti jud Constanta sistem hibrid solar-eolian cu 300 Wp module fotovoltaice si turbina de vant de 500W. localitatea Anghelus jud. Covasna sistem hibrid solar-eolian cu 480 Wp module fotovoltaice si turbina de vant de 200W. cu stocare n baterii Pb-acid pentru iluminat. Sistem demonstrativ la Statia de Cercetari ICPE SA localitatea Agigea jud Constanta sistem hibrid solar-eolian cu 480 Wp module fotovoltaice si turbina de vant de 900W pentru utilitati casnice. Sistem demonstrativ la Statia de Cercetari Solare si Eoliene ICPE SA. Turbinele de vant si-au gasit aplicabilitate n zona litorala a Marii Negre. Laboratorul de Surse Noi de Energie din cadrul SC ICPE SA Bucuresti si Statia de Cercetari Solare si Eoliene Agigea ca si componenta a sa reprezinta unitatea de cercetare care a promovat cel mai mult la nivel national acest gen de aplicatii. In cadrul laboratorului se deruleaza diverse activitati de cercetare si proiectare n domeniul surselor noi de energie, impreuna cu aplicatiile specifice. Acestea cuprind proiectarea de noi echipamente de conversie, elaborarea de noi tehnologii, dimensionare de sisteme, studii de amplasament, etc. Participarea colectivului de cercetatori ai laboratorului la Planul National ORIZONT 2000 precum si la Planul National de Cercetare-Dezvoltare Inovare cu proiecte n domeniul surselor regenerabile a creat o bogata experienta n domeniul cercetarii aplicative n sectorul energiei eoliene privind: evaluari de potential energetic eolian si realizare de harti energetice locale si nationale; dezvoltare de noi profile aerodinamice de pale; proiectare de noi sisteme de orientare si reglare; generatoare electrice pentru regim variabil de turatie; componente electronice pentru sisteme eoliene;

utilizarea bateriilor de acumulatori pentru stocarea energiei eoliene; elaborarea de strategii de management pentru sisteme eoliene; tipuri noi de surse auxiliare de energie pentru sisteme eoliene hibride; electrificare rurala n zone neracordate la retea; noi aplicatii cu turbine de vant n conformitate cu cerintele pietei; simulare pe calculator; realizare de prototipuri. Testare si servicii: evaluare de potentiale eoliene si dimensionare de sisteme; asistenta la montaj; - calificare de produse alimentate de la turbine de vant; achizitie de date si analiza a sistemelor eoliene; calibrare si caracterizare de anemometre si giruete; bilant energetic pentru sisteme alimentate de la turbine de vant pentru conditii realistice de operare; testare de componente si sisteme; omologare, certificare; scolarizare si consultanta n domeniul energiei eoliene; evaluari, prognoze; demonstratii. In cadrul statiei ICPE - Agigea exista cmpuri de testare unde s-au amplasat, masurat si testat diferite instalatii de conversie a energiei. In domeniul conversiei energiei eoliene: - EV 02, EV 04, EV 06 - turbine de vnt de 200, 400 si respectiv 600W pentru ncarcarea bateriilor; - TVO 5 - turbina de vant de 1500 W cu pas variabil, pentru uz general; - CVM 1,5; CVM 3 - turbine multipale de 1,5 kW si respectiv 3 kW destinate sa actioneze diferite utilaje agricole (pompe de irigatie, tocatoare de nutret, etc.) - SE 10 - turbina de vant de 7 kW utilizata pentru stocarea energiei n hidrogen; - TDM 30 - turbina de vant cu ax vertical de 30 kW destinata sa debiteze energie n retea. De asemenea exista standuri de ncercare a componentelor acestora precum si un sistem de achizitie si prelucrare a datelor meteo specifice surselor regenerabile de energie. Activitatea de testare n domeniul eolian cuprinde: - testari de turbine de vant n gama de puteri: 0,2 - 30 kW n conditii reale si trasarea caracteristicilor de functionare; - testari de turbine de vant pentru stabilirea comportarii n diferite aplicatii, individual sau n sisteme hibride ( pompare apa, ncarcarea bateriilor de acumulatori, alimentarea diversilor consumatori, etc.); - testari de subansamble (pale, generatoare electrice) pe stand si n conditii reale; - testare n conditii extreme de functionare (viteze mari ale vantului, rafale, temperaturi scazute, chiciura, etc.). In urma testarilor efectuate s-au obtinut date necesare caracterizarii, certificarii, omologarii, etc. diferitelor echipamente. Datorita situarii n imediata vecinatate a marii, aici se pot efectua teste de anduranta n climat marin pentru materiale, echipamente si instalatii.

In statia ICPE - Agigea pot fi testate n conditii reale diferite tipuri de generatoare eoliene, pe amplasamentele deja existente, sau pe amplasamente noi, avand n vedere suprafata libera de care se dispune. In acest sens trebuie mentionat ca exista cateva anemometre n spatiul statiei si ca se dispune de o baza de date care cuprinde masuratori ale directiei si viteze vantului multianuale. Estimari ale organizatiilor Europene privind dezvoltarea surselor eoliene In cele ce urmeaza prezentam cateva aspecte relevate de raportul EWEA , Wind Force 12, privind posibilitatea atingerii unei contributii a energiei eoliene de e 12% din productia totala de energie Acest raport arata ca nu exista nicio bariera tehnica economica sau de resurse, pentru a sulimenta, pna n anul 2020, la 12 % resursele de energie eoliana din necesarul energetic al lumii. Industria eoliana, din ziua de azi, este capabila sa devina o afacere dinamica, inovatoare, de 75 miliarde de EURO pna n 2020, capabila sa multumeasca cerintele energetice globale si sa deschida o noua era de crestere economica, progrese tehnologice si de protectie a mediului n ntreaga lume. Energia eoliana este o resursa importanta si puternica. Este sigura, nepoluanta, din abundenta si fara limite, si produce o sursa de energie sigura si fara sfrsit. Industria eoliana este afacerea cu cea mai rapida crestere din lume si ofera cea mai buna oportunalitate de a ncepe tranzitia spre o economie globla bazata pe energie sustinuta. Doua decenii de progres tehnologic au avut ca rezultat turbinele eoliene actuale fiind stadiul tehnici moderne de tehnologie modular sau rapid de instalat. O singura turbina eoliana poate produce de 200 de ori mai multa energie dect echivalentul ei acum doua decenii, cu diamere de rotor mai mari dect avengura aripei unui avion de pasageri de mare capacitate. Fermele eoliene moderne furnizeaza cantitatea de energie echivalenta cu energia unei centrale de energie conventionala si poate fi construita n cteva luni. Wind Force 12 este planul de executie plotic pentru a actiona Guvernele sa poata implementa, si arata ce este posibil doar cu o tehnologie regenerabila. Energia eoliana este la nivel mondial; ea ofera cantitatea ceruta pentru a satisface nevoile de energie si dezvoltare a lumii, fara a o distruge. Metodologie Scopul acestui studiu este de a evalua daca este posibil ca energia eoliana sa ajunga sa acopere 12 % din cererea de energie mondiala n 2020. n procesul de implicare, un numar de tehnici, economice si de resurse trebuie sa fie examinate. Principalele concluzii ale acestui studiu au fost: O evaluare a resurselor eoliene mondiale si distribuirea lor geografica Nivelul cerut de electricitate produsa si daca acesta poate fi potrivita n reteaua de distributie Starea actuala a pietei energiei eoliene si potentialul ratei de grstere Analiza tehnologiei energiei eoliene si profilul costului. O comparatie cu alte tehnologii curente folosind teoria curbei de nvatare. Acest studiu este cea mai noua actualizare a studiului original publicat n 1999 (Wind Force 10), care a fost actualizat n Wind Force 12 pubicat n Mai 2002. La fel ca predecesorul nu este o previziune ci un studiu de fezabilitate a carui implementare va depinde dedeciziile luate de guvernele din ntreaga lume. Raportul original al Statutul Mondial Al Cercetarii Energiei Vntului a fost publicat, energia vntului mentinndu-si statutul de sursa de energie cu cea mai rapida crestere. Capacitatea de instalare a contunuat sa creasca cu o rata anuala de 30%. Doar pe parcursul anului 2002, mai mult de 7,000 MW au fost adaugate retelei electrice. Aceasta investitie a costat mai mult de 7 miliarde de EURO. La nceputul anului 2003 energia eoliana mondiala instalata a ajuns la 32 000 MW. Acestea asigura energie suficienta pentru a satisface nevoile aaproape 16 milioane de locuinte europene sau a 40 de milioane de cetateni. n ntreaga Europa bilantul este de 74% din capacitatea acesteia, celelalte regiuni ncepnd sa devina o piata de

desfacere substantiala. Aproape 50 de tari din ntreaga lume contribuie la totalul mondial, numarul de angajati de aceasta industrie fiind estimat la aproape 90 100 000.impulsul din spatele extinderii energiei eoliene a devenit crescator datorita nevoilor urgente de a combate schimbarile climaterice globale. Multe tari accepta acum ca emisiile de gaze trebuie sa fie drastic scazute pentru a evita catastrofe de mediu. Energia eoliana, pe lnga evitarea emisiilor de dioxid de carbon, cel mai principal gaz poluant, nu produce alti poluanti. Energia eoliana poate oferi capacitate la scala industriala de conectare la retea. ncepnd din 1997, Protocolul Kyoto, o serie tinte de reducere a gazelor poluante au fost propuse le nivel regional si national. Aceste tinte au fost transformate n tinte pentru crestere procentului de energii neconventionale, incluznd si enerdia eoliana. Pentru a atinge aceste tine, tari din Europa si din alte regiuni au adoptat o serie de mecanisme tactice. Cum piata de vnzare a crescut, energia eoliana a aratat o cadere dramatica n pret. Costul de producere a unui kilowatt ora de energie eoliana a scazut cu 20% n ultimi 5 ani. Turbinele eoliene individuale au crescut de asemenea n capacitate, cu masini larg comercializate ajungnd la 2 500 kW si acum sunt construite prototipuri de peste 4 000 kW. Resursele eoliene mondiale si cererea de electricitate Un numar de aprecieri confirma ca resursele eoliene mondiale sunt foarte mari si bine distribuite n aproape toate regiunile si tarile. Resursele totale disponibile care sunt tehnic recuperabile sunt estimate sa a fi 53 000 Terawatt ora pe an. Aceastea sunt de doua ori mai mari dect ntreaga cerere de energie n 2020. Cererea de electricitate viitoare este apreciata de Agentia Iternationala de Energie (International Energy Agency). AIE apreciaza ca n 2020, cererea de energie va ajunge la 25 578 TWh. Pentru ca energia eoliana sa ajunga n 2020 la 12% din consumul mondial este necesar ca productia de energie sa fie de 3 000 TW/h pe an pna n 2020. 12% din electricitatea mondiala pentru energia eoliana

Pe baza recentelor studii, este posibil ca energia eoliana trebuie sa creasca cu o rata medie, la instalatii noi anuale, cu 25% pna n anul 2008. Aceasta crestere este cea mai mare, termndu-se, aceasta perioada, cu un total de 133 745 MW conectati. Din 2009 pna n 2014, rata de crestere scade la 20% pe an, rezultnd 426 253 MW din capacitatea instalata pna n 2013. Dupa aceast an, rata de crestere va scade la 15% si la 10% n 2018. Pna la sfrsitul anului 2020, scenariul arata ca energia eoliana va ajunge la o capacitate instalata de aproape 1,2 milioane MW. Aceasta reprezinta o productie de 3 00 TWh, un nivel echivalent cu 12% din cererile de energie mondiala. Din 2020 rata anuala de instalare va avea un nivel de 151 490 MW pe an. Aceasta nseamna ca pna n 2040, energia eoliana mondiala va ajunge la 3 100 GW, ceea ce reprezinta 22% din consumul mondial. Principalele aprecieri sunt: Rata annual de crestere: rata de crestere de 20 25% este mare pentru echipamentele uriase industriale. n ultimii 5 ani media anuala de crestere al turbinelor instalate s-a apropiat de 36%. Dupa 2013, rata de crestere scade la 15% si apoi la 10% n 2018. Progrsul ratei: teoria curbei de nvatare industriala sugereaza ca costurile scad cu 20% de fiecare data cnd numarul de unitati produse se dubleaza. Progresul ratei se presupune ca va ncepe sa creasca la 0.85 pna n 2010. Dupa aceasta, raportul se va reduce la 0.90 si apoi la 1.0 n 2026. Cresterea dimensiunii turbinelor: dimensiunea medie al noilor turbine ce ncep sa se instaleze este asteptata sa creasca n creasca n urmatoarea decada. Compararea cu alte tehnologii: energia nucleara a ajuns acum la un nivel de 16%, iar cea hidro la 19%.