LEGILE LUI ZAMOLXE Muntele care se ascunde privirilor nu se vrea o formulare metaforica, ci o realitate a crei acceptare si nelegere l ancoreaz

z ntr-un spaiu geografic determinat n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu ( 2.291 m) din Masivul arcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea sa fie Dacia Felix, dup cucerirea de ctre imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire data de Herodot (484425 .e.n.) n "Istorii") sau Zamolxis (dup Strabon (63 .e.n.-19 e.n.) n "Geografia") pare a se regsi sub aceasta denumire de-a lungul secolelor n formele de manifestare spirituala la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunrene, prin personaje cu rol de mari preoi, care s-au identificat cu zeul suprem al crui nume l-au mprumutat. Herodot, printele istoriei, l plaseaz pe unul din aceti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perena, aduga: "...mi se pare, nsa, ca el a trit cu muli ani nainte de Pitagora"(Istorii. IV.96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru ca el, prin nvturile pe care le propovduia, a adus " zalmoxianismul" mai aproape de puterea de nelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adic de a conduce, a sftui. n baza afirmaiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui uman ca "fiind doar un muritor, a fost rob, n Samos, robul lui Pitagora" , se pot formula cteva idei: - Cunoscnd ca Pitagora (cca. 580 - 500 .e.n.) a fcut calatorii de studii n Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare ca l-ar fi ntlnit pe acel epopt n zalmoxianism n cltoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunotine astronomice de la iniiaii (preoii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptul n zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sa se fi apropiat ca dascl-nvcel si nu neaprat ca stpn-sclav. Trebuie subliniat ca si la epopii n zalmoxianism cltoriile de studii erau relativ curente, dac se au n vedere cele scrise de Lucian de Samosata n "Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figura legendar care a vizitat Atena n vremea lui Solon (sec VII .e.n.), cu mult naintea lui Anacharsis. - Iniierea va fi durat pn la anul 531 .e.n., cnd Pitagora emigreaz n Italia meridionala, la Crotona, unde fundeaz o comunitate religioasa si politica, datorita creia cetatea obine supremaia n regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul n zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sa se fi "mbogit"(cf. Herodot. IV.95), ca dup aceea "...sa se ntoarc n patria lui, unde a cldit o casa pentru adunarea brbailor, n care i punea sa benchetuiasc pe fruntaii rii, nvndui..." (Herodot) Ceea ce pare o certitudine n relaia celor doi, este faptul ca getul a fost profund marcat de cunotinele astronomice nvate n Egipt si la Samos, la care se adaug iniierea fcuta de Pitagora n matematica si filozofie. Herodot subliniaz: "Zalmoxis avuse legturi cu grecii si cu Pitagora, un nsemnat gnditor al acestora...". Pitagora i-a transmis getului - ca o premiera pentru lumea sa - realitatea ca matematica este o tiina demonstrativa, iar numerele, principiul, rdcina i sursa tuturor lucrurilor. Atenia s-a concentrat asupra numrului 10, care aprea sub forma unui triunghi, cu laturile alctuite din patru uniti (tetraktys). In cosmologie, Pitagora i va fi transmis ca numrul avea un rol esenial, el constituind partea raionala a universului, grania lui cu infinitul. Ceea ce s-a pstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI .e.n. n structura spirituala a geto-dacilor nord-dunreni, ca forma de gndire si concepie, independent de elementele filozofice si tiinifice, a fost o profunda religiozitate. Trebuie menionat ca n acea perioada istorica, cnd noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburtor, n ntreaga lume antica se ntmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitarii: - La Babilon, n timpul lui Nabucodonosor, se construia (ntre 605-526 .e.n.) ziguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", n mod cert si cu rol de observator astronomic. - Tria si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 .e.n.), ntemeietorul daoismului. - Tria si crea Zarathustra (599-522 .e.n.), filozof si ntemeietor al religiei iraniene. - Tria Sakya-muni, adic Gauthama Buddha (555-486 .e.n.), ntemeietorul budismului. - Tria filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz (551 - 479 .e.n.), ntemeietorul confucianismului. - Se scriau cele mai vechi pri ale Bibliei, parte redactate n sec. VI .e.n. - n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusca, "Lupoaica", simbolul Cetii Eterne .

O explicaie la apariia acestei incredibile liste de reformatori si reforme, ar putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 e.n.): "ntr-adevr, se povestete la arieni ca Zarathustra a fcut sa se cread ca o zeitate buna i-a dat legile ntocmite de el. La aa-numiii gei, care se cred nemuritori, Zamolxis susine si el ca a intrat n legturi cu zeia Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea creia i spune Iahve."("Biblioteca istorica" 1.94.2.) Dup ntoarcerea acas, ZAMOLXE avea sa construiasc amintita "casa" n care-i aduna pe puternicii tarii, punndu-i sa "benchetuiasc", cert fiind vorba de mese rituale, invitndu-i ca sunt nemuritori. Aceasta "casa" trebuie sa se fi aflat ntr-o zona accesibila si frecventat. Herodot specific, legat de casa n care marele preot fcea cunoscute nvturile sale n "adunarea brbailor", ca era o construcie cu caracter public si amintete ca noul Zamolxis a poruncit sa i se construiasc apoi si o locuina subpmntean, de uz personal, n care avea sa triasc timp de trei ani, fcnd prorociri bazate pe semne cereti si primind numele de zeu, dup care s-a retras, "petrecndu-si viata ntr-o petera..." ntre perioada de locuire n acel centru unde era "casa brbailor" i retragere, din textele lui Herodot si Strabon se constata ca a existat o perioada de locuire de trei ani ntr-o locuina subpmnteana, care a nsemnat prorociri pe baza de semne cereti, ceea ce ne poate duce la concluzia ca acea locuina ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva ntr-o zona favorabila observrii mersului atrilor i planetelor, care nu putea fi dect un munte, devenit o zona sacra. De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor n legtur cu "zona sacra" sau "muntele sacru", n mai tot lanul Carpailor, cum ar fi Munii Climani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densuianu). mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului - muntele sfnt - s-au ridicat obiecii legate de faptul c muntele n cauz trebuia sa fie, neaprat,"un munte ascuns", aa cum pretind vechile tradiii. n legtura cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit c majoritatea istoricilor, urmnd pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, susin ideea ca muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului (Dealul Grditea), din Munii Oratiei, cu complexul sau de sanctuare. Istorici de seama ca C.C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite ca Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, n principal, pe existenta unei peteri situata aproape de vrf, adusa n atenie de naturalistul Alexandru Borza n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen, Gugu, att pentru munte, ct si pentru apa care curge n preajma lui (amintita de Strabon). Conform vechilor tradiii, o nsuire a muntelui sacru trebuia sa fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu ntr-o banala ceata, care ar exclude ideea de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai nalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele strlucete n sens avantajos, Gugu poate fi nvluit n ceata, sau cine tie cum si n ce, fiindc pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi strveziu. Nu se ntmpla totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde." (Victor Kernbach -"Muntele ascuns al lui Zamolxis", Romnia pitoreasca nr.7/1972). nainte de a da o explicaie acceptului de egalitate ntre "muntele sacru" si Vf. Gugu, trebuie subliniat ca este vorba de un fenomen optic de totala refracie a luminii, care se produce n anumite condiii meteo. El se datoreaz straturilor de aer, cu densiti diferite, care se "pliaz" pe versanii estici ai munilor din zona, n condiii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebita complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a doua cldri glaciare n imediata apropiere a vrfului Gugu si a vrfului Cracul Peterii, care modifica densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refracie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozitii (ceata, nori) de pe versantul estic al celor doua vrfuri sub forma unui condens n albia prului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determin precipitaii, care alimenteaz prul Izvorul Gugului. In aceste condiii, mai ales deasupra versantului rsritean, este frecvent cer senin. Caracteristicile menionate confer locului o trstura de "sacralitate", dar mai ales versantului estic i ofer condiii ce permit observarea cerului. Conexnd cele de mai sus cu afirmaia lui Strabon legata de faptul ca Zamolxis "ntemeiat pe semne cereti, fcea prorociri..", se pot avansa urmtoarele: - n perioada n care Zamolxis "i nva pe fruntaii rii", n sec VI .e.n., n zona paralelei 45, clima Europei se rcise considerabil (dovada studiile de climatologie istorica, pe baza micrilor ghearului Fernau), rezultnd si o nebulozitate accentuata si de lunga durata, ceea ce ridica probleme n privina amplasrii unui observator astronomic. - Zamolxis a cutat un loc, de unde, n ciuda condiiilor neprielnice, sa poat observa nestingherit cerul. Acest loc a fost gsit, era "o locuin subpmnteana", n fapt o crevasa naturala n apropierea vrfului muntelui, care a fost modificata, pentru a obine un coridor din care se putea observa cerul ntr-o anumita deschidere unghiular. - Dup ce lucrarea a fost terminata, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobornd n locuina lui de sub pmnt. A trit acolo trei ani. Tracii doreau mult s-l aib, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aprut i astfel Zamolxis fcu vrednice de crezare nvturile lui..."(Herodot.IV.95). Dei vreme de trei ani a lsat sa se cread ca este mort, ca apoi sa apr iar n comunitate, se pare ca Zamolxis nu a urmrit o "renviere" care sa ntreasc nvturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebita importan. Locuina subpmnteana, ca un observator astronomic si poate ca o construcie ce permitea urmrirea

astrelor si ziua, pentru ca, dei fntnarii se feresc sa o spun, se tie ca din fundul fntnilor adnci se poate vedea si ziua licrirea stelelor, datorita reflexiei razelor de lumina sub un anumit unghi de incidenta n mediul dat. n plus, daca lumina soarelui n-ar "estompa" n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum n 24 de ore constelaiile zodiacului se perinda una dup alta, la o ora si jumtate, deasupra orizontului. Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" naturala, datorita orografiei locului, ar fi putut sa fi fost incinta sacra, unde, dup reapariie, se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta i fcea cunoscute nvturile si prorocirile pe baza observaiilor astronomice. Referitor la aceste cunotine, ele erau extrem de avansate pentru acea epoca, iar Iordanes (sec. VI e.n.), istoric al goilor, atrage atenia ca geto-dacii, n timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunoteau "teoria celor dousprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii, cu ct globul de foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc, sub ce nume si sub ce semne cele trei sute si patruzeci si sase de stele trec n drumul lor cel repede de la rsrit la apus, spre a se apropia sau deprta de polul ceresc, eclipsele solare, rotaia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grbesc sa ating regiunea orientala si sunt duse napoi n regiunea occidentala". Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima data de Alexandru Borza ("Sanctuarul Dacilor",Publicaiile Institutului Social Banat-Criana, Timioara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. n situaia data, n perioada solstiiului de iarna se putea observa Constelaia Gemenii, care prin orbita ei culmineaz deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstiiul de vara permitea observarea culminaiei Constelaiei Sgettorului, tot deasupra orizontului sudic, ea avnd orbita cea mai joasa dintre toate constelaiile zodiacului. ntre orbitele celor doua constelaii, se nscriu orbitele celorlalte constelaii zodiacale. Vrful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" i primete astfel nc o legitimitate. Trebuie subliniat ca la o ncercare, astzi, de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis, ar aprea probleme majore, datorita precesiei echinociilor n timpul celor peste 2.500 de ani trecui, n care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat n sens retrograd cu cca. 28 de grade fa de constelaiile zodiacale. In ce privete "observatorul", acesta este o crevasa amenajata n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, lime 2 m, nlime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordica si 22 42' 44'' longitudine estica, altitudinea fiind de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele putnd fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se gsesc si astzi stnele, care acum doua milenii si jumtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Haeg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al vrfului Gugu - Cracul Peterii - este alctuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dislocate si prvlite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toata inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "petera" sugereaz o munca titanica de amenajare, intrarea amintind de o poarta megalitica. realizarea construciei subpmntene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dect o motivaie - o credin intens, capabila s mobilizeze energii spirituale si materiale la un nalt nivel.. n afara de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia sa mai conin si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi triunghiul dreptunghic format de cele trei vrfuri, posibile elemente de triangulaie pentru msurtori cereti. ZALMOXIS Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis ntrupeaz geniul religios al daco-geilor, pentru c, n ultim instan el reprezint spiritualitatea autohtonilor, a acelor strmoi aproape mitici nvini de romani. Literatura i atribuie sensuri simbolice, de figur auroral a spaiului mitic romnesc. n poemul Memento mori, Eminescu l prezint n ipostaza de zeu rzboinic: i Zamolxe, cu uraganul cel btrn, prin drum de nouri Mic caii lui de fulger i-a lui car. nvemntat cu hlamid alb, Zamolxe conduce otirea dac mpotriva romanilor; portretul su este realizat n replic la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui flutur-n soare, Pletele-n furtun-nflate albe ard ca o ninsoare, Coluroasa lui coroan e ca fulger mpietrit, mpletit cu stele albastre. Rsturnat n car cu rune, Cu-a lui mn arat drumul la otirile-i btrne i de dor de btlie crunt e ochiul strlucit. n poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, nsoit de lun i soare: n capul mesei ede Zamolxe, zeul getic, Ce lesne urc lumea cu umru-i atletic. n dreapta lui sub vlul de cea mndrul soare, n stnga-i ade luna sfioas, zmbitoare....

Tot ca zeu suprem, capabil s readuc viaa n trupul ngheat de moarte este nfiat i n poemul Strigoii. Lucian Blaga scrie o dram ntitulat Zamolxe, n care abordeaz problema naterii religiilor; subintitulat mit pgn, scrierea sa l prezint pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru c propovduiete credina n Marele Orb; timp de apte ani triete ntr-o peter din mijlocul pdurii. ntre timp, ideile lui se rspndesc n cetate. Simindu-se ameninat de noua religie, marele mag al dacilor hotrte s-l transforme pe Zamolxe n zeu. i comand o statuie, iar cnd profetul se rentoarce n postura de strin slbticit gsete lumea adunat la templu pentru a-i nla statuia. Magul i explic acest demers: Poporul se rzbun fr s vrea fr s tie. Ai ncercat s-l scapi de zei i azi i ai i tu un chip de piatr printre ei!Furios pe manevra preotului, i distruge statuia strnind revolta mulimii care l ucide cu buci din statuie. n final, lumea recunoate n cel mort pe Zamolxe i realizeaz c prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz discret c instituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertf; de altfel, n singurtatea peterii sale Zamolxe primete mai multe semne care i vestesc sacrificiu" ASTROLOGIA IN DACIA Dacii, departe de a fi un popor barbar si neinstruit, au fost un popor cu o cultur i o spiritualitate deosebit, cu informaii precise n multe domenii, inclusiv legate de mersul si influenta astrelor. Astzi se cunoate c dacii aveau cunostiinte astronomice foarte avansate: de exemplu, anul dacic totaliza 365,242197 zile, pe cnd anul astronomic modern a fost calculat la 365,242198 zile, astfel precizia calculului dacic era uimitor de exact pentru vremea respectiv (de cinci ori mai precis dect calendarul iulian folosit de romani). ZAMOLXIS, EROUL SI ZEUL CIVILIZATOR Cele mai vechi relatri despre cunoaterea si practica astrologiei n Dacia se refer la Zamolxis, miticul om-zeu, care, potrivit lui Herodot nu a fost sclavul lui Pitagora, ci a fost predecesor al acestuia: Cred totui c acesta a trit mult nainte de Pitagora. (Herodot, Istorii ,IV,96), iar Pitagora se tie c a trit aproximativ ntre anii 580 - 500 .e.n. Iat ce informaii aflm despre Zamolxis de la Strabon (63 .e.n.-19 e.n.): Astfel se spune c un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obinut oarecare informaii despre fenomenele cereti, n timpul peregrinrii sale in Egipt. ntors n patrie, Zamolxe a dobndit respectul crmuitorilor si pe cel al poporului, ca tlmacitor al fenomenelor cereti. n cele din urm a izbutit sa-l conving pe rege s si-l fac asociat, ca pe un om ce avea nsuirea de a dezvlui voina zeilor. (Strabon, Geografia,VII ,3,5) Alte referine despre daci ca si cunosctori ai stelelor ntlnim si la Iordanes. Iordanes (sec. VI e.n.), istoric al goilor, atrage atenia c geto-dacii, n timpul regelui Burebista si al marelui preot Deceneu, au deprins reguli de viat spiritual si nvturi avansate: "Geii l ascultau n toate si fiindc erau nzestrai cu o inteligen natural, i nvta aproape toat filozofia... morala... instruindu-i n fizic, el i ndruma s triasc conform naturii sub domnia propriilor legi (legile belagine)... i nvt logica si reui s-i fac abili n gndire si superiori altor popoare... i nvt s observe cele 12 semne ale zodiacului si cursul planetelor si toat astronomia. El le explic cum creste si descrete fata lunii si le art cu ct globul ncins al Soarelui depete n mrime planeta noastr terestr si le explic numele a 346 de stele." "Vezi ce mare plcere, ca nite oameni prea viteji s se ndeletniceasc cu doctrinele filosofice, cnd mai aveau puintel timp liber dup lupte. Putem vedea pe unul cercetnd poziia cerului, pe altul nsuirile ierburilor si ale fructelor, pe acesta studiind descreterea si scderea lunii, pe cellalt observnd eclipsele soarelui si cum, prin rotaia cerului, (astrale) care se grbesc s ating regiunea oriental sunt duse dup o regul prestabilit". HESTIA / VESTA - ZEITA Diodor din Sicilia afirm: "Zamolxe pretindea c lui i dduse legile Hestia". Este vorba despre legile belagine (legile frumoase), un cod moral si spiritual de viat de care amintesc muli autori antici, care astzi este ns necunoscut. Este posibil ca si informaiile spirituale si tiinifice, inclusiv astronomice/astrologice, s aib aceeai surs: comunicarea cu zeia Hestia sau cu alte entiti spirituale. Sunt istorici astzi care consider c Hestia ar fi fost o persoan real, o conductoare politic si/sau religioas din epoca neolitic a matriarhatului, zeificat de ctre daci dup moartea ei. La romani, zeia Hestia era venerat sub numele de Vesta. n astrologie exist un asteroid cu acest nume, Vesta, care are semnificaia pstrtoarea flcrii, a adevrului i a altor valori spirituale si culturale naturale, avnd puteri transformatoare i creatoare (sexuale). Vesta este de o importan special pentru cei care au o simul unei misiuni sau unui scop n viat, crend mediul prielnic pentru mplinirea acesteia. Zamolxis are ca si corespondent astrologic pe Saturn, acest lucru derivnd att din etimologia cuvntului (zal=zeu, mox=mo, btrn), ct si din filosofia de viat simpl i natural, ascetic uneori, pe care a predat-o geto-dacilor. O confirmare a acestei legturi spirituale iniiatice ntre Zamolxis si Vesta (Hestia) o gsim n astrograma natal a Romniei, care este reprezentativ pentru poporul romn, trecutul si viitorul lui. (5 februarie 1859, ora local 2:42 PM, Bucuresti).

n tema natal a Romniei, Saturn este retrograd (corespunznd inaccesibilitii lui Zamolxis, dispariiei lui dintre gei pentru trei ani si reapariia lui brusc dup aceea) situat n casa II a valorilor materiale si spirituale. Zamolxis fiind considerat cel care a pus bazele filosofiei si stilului de viat al poporului romn, a valorilor lui, care se pstreaz nealterate pn n zilele noastre (fapt sprijinit astrologic de recepia mutual ntre Saturn Zamolxis - si Soare - poporul romn: Saturn n domiciliul Soarelui, n Leu, Soarele n domiciliul lui Saturn, Vrstorul). Vesta n tema natal a Romniei este situat n opoziie EXACT cu Saturn (cu un orb de numai 8 minute, n plus fiind si aplicant), n semnul altruist si dezinteresat al Vrstorului, n casa VIII, accentundu-se aceast ax a sistemului de valori (casele II VIII). Aceast legtur att de strns dintre Saturn si Vesta, poate fi considerat o mrturie astrologic n favoarea afirmaiei lui Diodor din Sicilia despre legile pe care Hestia le-a dat lui Zamolxe spre a fi mprtite oamenilor, ca ei s triasc mai bine si mai corect.