ZONA NEMORALA a padurilor de stejar

Iacob Alexandru Constantin

Ocupa :
-podisurile joase, din Moldova de nord, centrul Transilvaniei si sud-vestul Dobrogei; -campia joasa i inalta, slab fragmentata, din Muntenia si Oltenia si zonele fragmentate din Banat si Crisana, cu altitudini cuprinse ntre 150-300 m.

 Substratul este alcatuit din argile, pietrisuri. Climatul este mai rece si ceva mai umed pentru subzona cu paduri de stejari mezofili si unul mai cald si suficient de umed, pentru subzona padurilor de cer si garnita din sudul si vestul tarii. Solurile zonale apartin la dou mari tipuri: cenusiu si brun de padure

Subzona padurilor de stejari mezofili

Padurile zonale sunt alcatuite din stejar pedunculat, uneori si din gorun (Quercus petraea ssp. petraea). Asociatii reprezentative sunt: Quercetum roboris-petraeae i Querco roboriCarpinetum i Tilio-Carpinetum n nordul Moldovei. Extrazonal, pot aparea fitocenoze de Querco petraeae-Carpinetum, Luzulo-Quercetum petraea.

Subzona padurilor de stejari submezofili-termofili

Speciile lemnoase edificatoare sunt cerul (Quercus cerris) si garnita (Q. frainetto ). De regula, cerul si garnita formeaza amestecuri, dar in functie de substrat si sol, se pot intalni si asociatii edificate doar de o singura specie (Quercus cerris sau Quercus frainetto ). Extrazonal,pe versantii umbriti pot aparea gorunete (Q. petraea ssp. polycarpa).

SUBZONA NORDICA
Are doi edificatori principali :Quercus robur si Q. petraea ssp. petraea. In exemplare putine se intalnesc marul si parul paduret. In Moldova, pajistile xerofile care se instaleaza pe locul padurilor de stejar sunt edificate de Festuca valesiaca (MedicaginiFestucetum), asociata cu un numar relativ redus de specii xeromezofile.

SUBZONA SUDICA
Putine specii lemnoase intra in alcatuirea fitocenozelor (Acer campastre, A. tataricum, Fraxinus angustifolia). Pajistile secundare care se instaleaza pe locul padurilor de cer si garnita din sudul tarii, sunt constituite din dominanta de Poa pratensis ssp. anguistifolia, alaturi de care apar multe alte graminee (Festuca valesiaca, Alopecurus pratensis, Dactylis glomerata, Bromus hordeaceus), multe leguminoase (Trifolium repens, T. campestre, T. montanum, T. hybridum, Medicago lupulina,Vicia cracca, etc.) si relativ putine alte specii.

BIBLIOGRAFIE :
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_eBiosistem_art icole_etajele_de_vegetatie.html http://www.scrigroup.com/geografie/ZONA-NEMORALA-a-padurilorde-s35974.php http://www.scribd.com/doc/86735192/55/Zona-nemoral%C4%83 http://www.lifenatura2000.ro/doc/Habitatele%20din%20Romania.pdf http://apmot.anpm.ro/upload/27692_CAP_VI%20BIODIVERSITATE %20.pdf http://www.scrigroup.com/geografie/ZONA-NEMORALA-a-padurilorde-s35974.php http://www.mapam.ro/pages/cercetare/ps_634_faza_5.pdf