Cele 7 urgii. Caderea prostituatei Babilon.

Nunta Mielului cu Noul Ierusalim (15,5-19,10)

Dupa cum sectiunea a patra ncepea cu un semn mare n cer", sectiunea a cincea ncepe cu un alt semn mare si minunat" tot n cer (15:1). Ea este alcatuita din urmatoarele scene: Viziunea de fond (15:116:1). Interludiu (paranteza) : Triumful biruitorilor fiarei (15:2-4) Cele sapte plagi,urgii, judecati (16:2-21) Descriere amanuntita a evenimentelor ultimei plagi: A. Pedepsirea Babilonului (17-18) B. Nunta cu Ierusalimul (19:1-10)

Viziunea de fond. Cei sapte ngeri cu sapte potire (15:1.5-8, 16:1)

Viziunea de fond este concentrata asupra rolului Sanctuarului ceresc n trimiterea acestor judecati finale, teribile, ale mniei lui Dumnezeu. Aici este acea Dies irae (ziua mniei) Deut 32: 22, Ier 17:4, Obadia 15, Ioel 3:14). Numai doua lucruri nseamna n limbajul profetic Ziua Domnului": sabatul si ziua executarii judecatii. n ambele cazuri omul nu-si mai poate face lucrarea lui, ci este martor la lucrarea Domnului. Numarul plagilor, ca si celelalte serii de sapte ale Apocalipsei, indica saptamna Creatiei, deoarece pedepsele lui Dumnezeu vin peste cei care au respins sigiliul sabatic al legii morale si au primit semnul fiarei. ncercati sa stabiliti o oarecare paralela ntre cele sapte trmbite, cele sapte plagi si cele sapte zile ale facerii lumii. Interludiu: Triumful biruitorilor fiarei pe marea de cristal (2-4) nainte de a i se arata pedepsele grozave ale lui Dumnezeu asupra nchinatorilor fiarei, Ioan este lasat sa-si odihneasca privirile asupra scenei de triumf a biruitorilor fiarei. ntotdeauna scenele glorioase ale Apocalipsei, care privesc pe poporul lui Dumnezeu, intervin n mod neasteptat, ntrerupnd scenele teribile ale rautatii omenesti si ale judecatilor lui Dumnezeu. De fiecare data, aceste interludii vin ca o asigurare ca poporul lui Dumnezeu, care nu este n lume, nu este numarat mpreuna cu lumea. Aici avem o viziune luminoasa, ca si cum ne-am afla n Gosen pe timpul plagilor asupra Egiptului. n spatele acestei scene sta acea cntare a marii" din Ex.15 care sarbatoreste interventia minunata si salvatoare a lui Dumnezeu si manifestarea dreptatii Lui. Cntarea lui Moise si a Mielului este cntarea eliberarii din sclavia egipteana si a crutarii copiilor lui Israel prin sngele mielului pascal. Aici se poate vedea o corespondenta ntre rolul semnului de snge de pe usiorii usilor si rolul sigiliului n timpul celor sapte plagi. n profetii clasici (Isaia etc.) eliberarea din Babilon este comparata cu eliberarea din Egipt. Atunci s-a cntat la Marea Rosie, aici se cnta la marea de cristal. Aceasta ntindere care pare ca de sticla amestecata cu foc este n piata si pe strazile Cetatii ceresti (21:21.11.18, 22:2) dar Ellen White a vazut o suprafata uriasa ca de cristal nainte de intrarea n Cetate (Exp&Viz26).. La fel arata si pardoseala Sanctuarului ceresc (4:6).. Faptul ca sunt numiti biruitorii fiarei ....", acesti mntuiti sunt aratati ca fiind aceeasi ultima generatie de credinciosi care trec prin necazul cel mare. Cntarea Mielului este, fara ndoiala, o cntare de Paste (Mc 14:16-17.23-26). Asezarea lui Moise alaturi de Christos aici, are o profunda semnificatie teologica. Cei ce ; obisnuiesc sa aseze n conflict pe Christos cu Moise, nu stiu ce spun. Ei sunt cei doi mari profeti si eliberatori, fiecare este numit robul Domnului" ntr-un sens special. Totusi, v. , Moise este doar tipul lui Christos. Primul este rob, al doilea este Fiul care S-a cobort ca rob. Primul este creatura, al doilea nsusi Creatorul. (Fapte 3:22, Ev 3:1-6, Ioan 5:46-47). Cntarea este formata din zece versuri care reprezinta combinatii din psalmi semnificativi (Ps 86:8-10, 111:2.4.7-9, 145:17, ecouri la Cntarea lui Moise din Deut 32:4). Acesti psalmi care se cntau la Paste se numesc psalmi Hallel" (de lauda) fiindca ncep cu cuvintele Hallelu-Yah (Laudatipe Yahwe). Cntarea biruitorilor arata ca ei au primit cu bucurie solia primului nger, Evanghelia vesnica: v.4:1 comp. cu 14:7 (Ex 15:11. 14-16, Ier 10:6-7). Vezi si Rom 14:11, s 66:23.24. Judecatile lui Dumnezeu sunt numite aici dikaiomata, actiuni drepte, porunci drepte, acte de justitie. Deschiderea templului cortului marturiei (v.5).

vesnice sunt mplinite tot de Dumnezeu n inima omului. Sistemul ceremonial nsa, ne vorbeste n termeni omenesti, pentru ca prin simbolurile de piatra si de foc ale vechiului legamnt sa ntelegem adevarurile vesnice ale noului. n timp ce pacatele au fost scrise de Iisus pe nisip, standardul vietuirii drepte este scris n piatra (simbol al vesniciei). Chivotul a fost facut din lemnul cel mai trainic si acoperit cu metalul cel mai scump si mai trainic. n timp ce alte legi au fost scrise de mini omenesti, Decalogul este scris cu degetul lui Dumnezeu (simbolul autoritatii si puterii supranaturale, creatoare si vindecatoare). n timp ce documentele omenesti sunt autentificate cu sigilii materiale pe care tot oamenii le schimba, legamntul lui Dumnezeu este sigilat cu sigiliul divin, cu inscriptia Creatorului, n porunca a patra, si ratificat cu sngele unei Jertfe care l eternizeaza. Sigiliul nu permite legii sa fie schimbata. (Dan 6:8:17, Ex 8:19). Cine ndrazneste sa violeze sigiliul celui mai sacru document care exista ? Aceasta deschidere a templului ceresc poate fi o aluzie la ziua ispasirii sau la ziua ncheierii harului. n orice caz, ziua ispasirii era un timp cnd nu se mai puteau aduce jertfe particulare. Din templu ies acum ngerii-preoti care administreaza mnia divina. Albul vesmintelor este un simbol al dreptatii si puritatii morale a misiunii lor. n loc de tamie, potirele cuprind mnia judecatii. ngerul harului nu mai este prezent si tamia nu mai arde pe altar, nici n cadelnita. Se da sentinta din cap. 22:11 si nu mai exista acces n Sanctuar, nici un pacatos nu mai poate beneficia de mpacare cu Dumnezeu. Timpul de proba, ziua milei a trecut pentru totdeauna... Unii au fost sigilati pentru cer, altii si-au sigilat soarta prin respingerea ultimei invitatii a harului lui Dumnezeu. Dupa ultima evanghelizare plina de slava cereasca (cap. 18:1), dupa ncetarea mijlocirii (Is 6:3-4, Ez 10:2-4, 43:2-5, Mica 1:3, Dan 12:1), norul Slavei Domnului umple Sanctuarul. Nu norul de tamie. Slava puterii lui Dumnezeu este mistuitoare (2 Tes 1:9, Ex 40:35, 1 mp 8:11, 2Cr 5:14, Le 9:34). Accesul interzis n Sanctuar este nchiderea usii ndurarii (Lc 13:23-27, tip Gen 7:16.10). mparatia harului a facut loc mparatiei slavei. Numai cei ce si-au gasit refugiul pna atunci n Sanctuarul ceresc sunt salvati. Aici este interesant de mentionat ca Biblia numeste chivot att ambarcatia lui Noe ct si scrinul n care se pastrau tablele Decalogului (Evrei 11:7). Numai arca aliantei"(legamntului) lui Dumnezeu prin Christos, n care se mbina dreptatea si harul, ne poate salva de potopul de foc al zilei mniei. Ideea poate fi ntarita de faptul ca termenul grecesc naos (templu) suna aproape ca si naus (nava, corabie). Numai cei ce au intrat deja n Locul Prea Sfnt mpreuna cu Christos prin credinta (cei ce au intrat cu Mirele la nunta, la ceremonia casatoriei Mielului, a primirii mparatiei vezi cap. 19), snt ocrotiti de plagi (Mat 25:1-13). Aceste ultime plagi vin n mod direct de la 2 tronul lui Dumnezeu, din Sanctuarul care se razbuna (16:1.17, Ier 25:35-38). Durata timpului acestor urgii este relativ scurta, deoarece ele sunt teribile si totusi ramn supravietuitori pna

este o descriere largita a scenei din cap.11:19. Expresia cortul marturiei este un ecou la Num 17:7-8 si Fapte 7:44 (Observati si contextul: v. 35-38 arata ca Stefan numea Decalogul (cele zece cuvinte) cuvinte vii", el stia ca au fost date de Christos, ngerul Domnului si ca Israel le nesocotea. Stefan le aminteste de Sanctuarul ceresc (v.44 u.p.49) de Legea calcata (v.53) si de Judecata (v.56). Aceasta tema va fi preluata de Pavel, succesorul lui Stefan" primul care a fost Plaga I (v.2) impresionat de predica lui (Ev.2:l-3, cap 3, cap 4, 12:18-27). Un (helkos ulcer, rana teribila ) ca si n (Ex Marturia de aici= este deosebita de marturia luiEgipt Iisus" din 9:9, Deut 28:27), ca si rana lui Iov (Iov2:7). Motivul acestei cap.12:17 si 19:10. Aceasta este o marturie a legamntului pedepse este refuzul de a primi sigiliul lui Dumnezeu si ca (testamentum) ca si n cap. 11:19 si reprezinta Decalogul acceptarea, de voie sau de nevoie, a semnului fiarei. un document-martor n care sunt scrise promisiunile si Medicina clasica, medicina naturalista sau cea adevarat oculta, se vor conditiile legamntului (Ex 25:16, 31:18). Este ca dovedi la fel de ineficiente n tratarea acestei rani. Unii din legamntul lui Dumnezeu este special, si ca chiar aceste cei loviti deale plaga aceasta vor suferi si alte plagi (v. 10-11). conditii vietii Prima tinta a plagilor sunt adventistii care au primit semnul fiarei si care apoi s-au dovedit a fi cei mai zelosi vrajmasi ai fratilor lor de altadata. (Ez 9:6, 1 Petru 4:17) . Dumnezeu ncepe judecata cu cei din casa Lui, deasemenea si pedepsele vin n aceeasi ordine, n ordinea responsabilitatii. Primii raspunzatori sunt cei ce au datoria de a avertiza pe altii. Solii muti" vor fi primii loviti, iar cei ce au apostaziat si au dus n ratacire si pe altii vor fi loviti cu mai multe plagi succesive (Lc 12:41-48.56). n acest timp, cei sigilati vor fi aparati de plagi. ntr-o anumita masura vor suferi si ei (foame, sete, oboseala, frig, chinuri sufletesti, arsita soarelui etc. Apoc 7:16), dar numai pentru ca sa straluceasca mai mult caracterul lor si sa le sporeasca credinta prin ncercari. Ellen White vorbeste si despre faptul ca unii vor suferi ca Iov. Este discutabil daca aceasta se refera la timpul primei plagi sau mai nainte, dar un lucru este sigur: indiferent de masura n care cei sigilati vor avea de suferit, suferinta lor are un

sunt scrise ntr-un limbaj literal si nu sunt universale (altminteri, primele doua ar distruge totul!). Ele au un caracter preliminar si i conving pe oameni ca au luptat mpotriva lui Dumnezeu. Ultimele trei plagi sunt descrise ntr-un limbaj mixt (comun + figurat) si sunt universale (vezi si TV 577). Se pare ca, dupa cum n Egipt plagile au avut o semnificatie care sa atinga pe zeii lor, tot astfel se ntmpla si n Apoc 16. Furtuna unei ultime conflagratii universale a fost tinuta n fru de ngerii din Apoc.7:1-3, dar dupa ncheierea alt sens si este spre fericire vesnica . Sigiliul lui timpului de har, Dumnezeu si retrage, complet, orice putere restrictiva Dumnezeu pus asupra lor apara de apostazie si de moarte. asupra fortelor, raului. Numai cei 144.000 (cei sigilati) sunt Ei vor supravietui plagilor fara sa pacatuiasca. (Is 66:6, Ps.91, aparati. n acest timp, puterile pamntului si vor pune n Ps 121, Is 33:16, Ex 11:6-7). mars fortele lor ultimul razboi..." ( Exp&Viz40.85. Timpul de pentru ncercare si de groaza care sta n fata noastra TV564) cere o credinta care sa suporte oboseala, amnarea si foamea, o credinta care nu va slabi chiar n cele mai aspre ncercari. Dar n acest timp de cumplita ncercare, iubirea lui Dumnezeu este tot att de puternica si de gingasa ca n zilele lor cele mai stralucite. Este necesar sa fie trecuti prin cuptor, pentru ca firea lor pamnteasca sa fie mistuita iar chipul lui Christos sa fie pe deplin reflectat." (TV570). Multi se ntreaba ce va fi cu copiii n acest timp. Ca si adultii, unii dintre ei vor fi sigilati, altii vor ramne fara sigiliul lui Dumnezeu (mpreuna cu parintii lor sau n mod separat). Ce s-ar fi ntmplat cu copiii evreilor din Egipt daca parintii nar fi pus semnul de snge pe usa locuintei? Exista nsa si cazul pruncilor care nu sunt responsabili. Desi nu putem cunoaste amanunte, Ellen White arata ca n curnd vom fi dusi n locuri de strmtorare si ncercare, si marea parte a copiilor adusi pe lume ne vor fi luati, n ndurarea lui Dumnezeu, nainte de venirea timpului strmtorarii" (3SM419/1899).

Plaga a II-a (v 3) Apele marii devin sange.

Este inutil sa se speculeze asupra compozitiei chimice a acestui snge. Important este aspectul sensibil (emotional) si efectul. Pentru ca aceasta trebuie sa indice pedeapsa (snge pentru snge). n urma primei plagi si a izbucnirii starii de razboi mondiale, lumea va fi nvatata sa creada ca toate aceste nenorociri vin din cauza ncapatnarii sectei adventiste de a desconsidera sfnta lege duminicala...(TV564). Deoarece toate masurile de constrngere morala, sociala si economica au fost ineficiente mpotriva lor, autoritatile lumesti mbatate de Babilonul religiei apostate , n disperare de cauza, vor da un ultimatum ca acela din cartea Esterei, fixnd o data dupa care sabatistii pot fi lichidati pe orice cale, de oricine i ntlneste. Fiara pseudoprofet, America protestanta, va lua aceasta initiativa incredibila (cap.13:15). Dumnezeu va privi aceasta solutie finala" la care vor recurge autoritatile pamntului, ca fiind un act mplinit, pentru ca numai interventia divina prin plaga a saptea i va opri pe locuitorii pamntului sa-si duca la ndeplinire acel sacru masacru". Efectele celei de a doua plagi pot fi: moartea, epidemiile, ncetarea navigatiei. Pentru sabatisti va fi semnalul parasirii asezarilor omenesti. Credinciosii care nu vor fi n stare de arest se vor retrage n siguranta, n locuri mai ferite, n munti ( TV 574). Dupa exemplul lui Lot, al crestinilor din Ierusalim si al lui Ilie. Desi nu ni se dau amanunte geografice referitoare la locul precis care va fi lovit de o anumita plaga, putem considera ca plagile care sunt aplicabile n sens universal, sunt universale, n acelasi timp, ele pot afecta cu precadere acele zone care au fost binecuvntate de Dumnezeu n mod special cu binecuvntari spirituale si materiale, dar au refuzat invitatia harului. Nu pagnii semiconvertiti la crestinism, nici ateistii care vor fi mbatati pentru o clipa ca sa poata fi manipulati de Babilonul apocaliptic, vor fi primele tinte ale plagilor, ci crestinii, n special protestantii care saluta papismul si, dintre acestia, n mod special adventistii apostati. Principalul motiv al turnarii acestor pedepse nemiloase asupra faraonilor moderni este razvratirea mpotriva legii lui Dumnezeu, manifestata prin atitudinea criminala fata de aproapele: nerecunoasterea libertatii de nchinare (Ex 7:16-17).

Plaga a IlI-a (v.4-7). Rurile si izvoarele (apa potabila!) devin snge

Daca aceasta plaga ar fi universala, nu ar mai fi cazul pentru urmatoarea. Este de nteles, totusi, ca o plaga nu nceteaza n momentul venirii alteia. Aceasta va aduce situatii indescriptibile care pot provoca dezastre social-economice totale. Imaginati-va ca o anumita zona, sa zicem occidentala, va trebui sa importe... apa. Si acest element att de elementar" nu se mai poate gasi dect tocmai la inamicii cu care acele tari sunt n stare de razboi... Oricum va fi, nu trebuie sa uitam ca aceasta binecuvntare att de ieftina si de comuna, va fi retrasa ca urmare a dispretuirii avertizarii ngerului care invita lumea sa se nchine Celui care a creat cerul, pamntul, marea... si izvoarele apelor"

Amatorii de spirtoase si cei ce se adapa din vinul Babilonului au aici un subiect de meditatie. Orict de drastica ar fi aceasta pedeapsa, Biblia arata ca ea este dreapta (v.5-7). Pentru vampirii care se hranesc cu sngele ereticilor sfinti si profeti v.6 comp. cu 10:11, 12:17, 18:24), ngerii au pregatit o bautura dupa gust. nsasi crucea lui Iisus, batjocorita astfel de persecutorii celor mai nensemnati frati" ai lui Iisus, este satisfacuta de dreptatea acestei pedepse (v.7). Este momentul n care ncepe razbunarea sngelui martirilor din cap 6:11. Vezi si Is 26:21.

Plaga a IV-a (v.8-9) loveste soarele

Plaga a IV-a (v.8-9) loveste soarele, sau cel putin asa se pare. n orice caz, efectul este o crestere a intensitatii (poate si a componentei) radiatiei solare. Deja atmosfera pamntului este tot mai saracita de ozon, din mai multe motive, si radiatia este crescuta . n urma plagilor anterioare se instaleaza deja o stare de criza economica teribila, de epidemie si moarte. n zonele lovite de aceasta radiatie solara vor fi incendii, insolatie mortala, seceta fara precedent, cu toate urmarile lor dezastruoase. Nu degeaba reactia oamenilor este subliniata. Aceasta reactie mpotriva lui Dumnezeu arata ca nici chiar cele mai severe pedepse nu-i mai pot aduce la pocainta, odata ce au respins ultima invitatie a harului, ultima avertizare a ntreitei solii ngeresti. Ellen White arata ca, n urma acestor patru plagi, oamenii si vor da seama ca lupta mpotriva lui Dumnezeu. Ca urmare multi vor ncepe sa caute pe Dumnezeu, dar nu prin pocainta adevarata (pe care numai Spiritul Sfnt o poate da), o parere de rau n vederea urmarilor pacatului, nu n vederea propriei vinovatii (Arnos 8:11-12). Dupa ncheierea timpului de har nsa, nu mai exista izvor de iertare (s 26:10). Pocainta lumii pierdute este asemenea cu a unor eroi" biblici ca Esau, Iuda Iscariot, Simei, Saul etc. Ca si faraonul Exodului, ei vor doar sa scape de plagi. Daca pedeapsa ar nceta, ei si-ar relua viata nepocaita. Pocainta lor nu este acea supunere totala ceruta de primul nger din Apoc 14:7. Ei nu s-au pocait ca sal dea slava" asa cum au facut altii nainte de ei (cap.11:13)

Plaga a V-a (v 10-11). aduce un ntuneric egiptean"

Plaga a V-a (v 10-11). aduce un ntuneric egiptean" asupra ntregului imperiu al fiarei (Ex 10:21-23, Mat 27:45, Mat 24:29). Daca Satan, balaurul, a cedat fiarei Antichrist tronul, autoritatea si o stapnire universala, teritoriul acestui imperiu spiritual cuprinde, n timpul sfrsitului, tot pamntul, deoarece cultul acestei fiare devine universal prin impunerea semnului ei. Sfntul Scaun", care a promovat n lume ntunericul superstitiei si al datinelor omenesti n locul luminii Bibliei, va avea de suferit n primul rnd La efectul primei plagi dureroase; la foametea, seceta, epidemiile si dezastrele economice si sociale produse de celelalte plagi, se adauga acum efectele unui ntuneric universal si inexplicabil. Oamenii au ales venerabila zi a soarelui" din decretul lui Constantin cel Mare, ziua promovata apoi de Roma papala. Ei au preferat sa se nchine fapturii n locul Facatorului, au iubit ntunericul mai mult dect lumina . Acum a venit asupra lor bezna si negurile zilei judecatii. Dupa ce unii au murit de caldura, acum vine un ger cumplit si o ncetare a activitatilor. Orasele, depinznd de apa potabila canalizata, de energie electrica etc. sunt, practic, depopulate. Supravietuitorii n-au altceva de facut dect sa mediteze, sa se nvinuie reciproc si sa njure pna la cer.

Plaga a VI-a (v. 12-16) loveste Eufratul pe care este asezat Babilonul apocaliptic

Cetatea falsei religii, ierarhia clericala a tuturor bisericilor lumesti, de la comunitatile hinduse si pna la bisericile protestante, si datoreaza existenta (si prosperitatea) unui fluviu social: popoare, neamuri, gloate si limbi" (17:1.5.15). Daca n urma efectelor plagilor anterioare aceste valuri de enoriasi ncep sa sece (prin nmultirea deceselor, prin retragerea sprijinului material si moral dat bisericii), aceasta ar fi pentru biserici o calamitate mai mare dect cele anterioare. Reactia din versetele urmatoare dovedeste ca aceasta masura divina va duce la un atac decisiv si final mpotriva poporului lui Dumnezeu. Secarea Eufratului pentru a permite accesul ostirilor de la Rasarit n Babilonul bine fortificat este limbajul unui eveniment istoric tipologic: n noaptea de 12 oct. 539 .e.n., mparatii medo-persi din Rasarit (Cyaxares-Darius si Cyrus), n fruntea unei mari coalitii militare, au putut intra n Babilonul ale carui fortificatii nu puteau fi distruse sau escaladate, folosind o tactica unica. S-a ordonat soldatilor saparea unui canal prin care sa se devieze apele Eufratului, apoi cuceritorii au intrat prin albia aproape secata a fluviului care trecea prin cetate. Era singura cale nepazita, punctul cel mai slab. Unele profetii biblice au prevazut acest eveniment cu mult timp nainte (Is 44:2645:2). Este relatat n detaliu de catre istoricul Xenofon n Kyropaidia (Viata lui Cyrus cel Batrn, ntemeietorul statului persan). n Biblie, Cyrus eliberatorul este un tip al lui Messia (Is 41:2.3.25, 44:28). Domnul Christos, mparatul mparatilor, va veni n fruntea ostirilor ceresti, dinspre rasarit (Mat 24:27, Apoc 19:11-16). Multimile care vor mai ramne n viata dupa plaga a cincea, ntelegnd ca au fost nselate de conducatorii spirituali, nu vor mai sprijini institutiile religioase. Acest fapt va duce la o reactie finala, disperata, mpotriva sabatistilor, ceea ce va atrage interventia prompta si mult asteptata Domnului Christos Reactia vrajmasilor lui Dumnezeu care formeaza o tripla alianta babiloniana, este prompta (v.14). Cele trei sectoare ale Babilonului (neopagnismul, catolicismul si falsul protestantism) vor publica aplicarea decretului de moarte mpotriva sabatistilor, sustinnd cu argumente specifice si prin minuni ca Babilonul are dreptate si ca Dumnezeu nu va nceta aceste plagi pna nu vor fi distrusi cei ce sfideaza sfnta zi a nvierii Domnului tinnd sabatul evreiesc... Aceste decretalii si circulare modiale inspirate de spirite necurate sunt comparate cu niste broaste care si oracaie la infinit refrenul cunoscut si care arata dezgustator, datorita multimii si ndraznelii lor, ca pe timpul plagilor Egiptului

(Ex 8:1-15). n timpurile biblice, dar si n secolul nostru, puternicii lumii aveau obiceiul de a tine pe lnga ei maestri ocultisti. Avem toate motivele sa credem ca ocultismul sub orice forma se va dezvolta pna acolo nct va fi socotita blasfemie orice mpotrivire fata de oracolele spiritualiste n interiorul crestinismului. Aici se afla explicatia incredibilelor manifestari mpotriva unei minoritati religioase din aceasta generatie apocaliptica. n spatele aparentei religiozitati si a grijei pentru interesele publice sta acelasi balaur care a vorbit profetic prin arhiereul Caiafa: este mai util sa moara un individ dect o natiune ntreaga". Dar moartea Aceluia care S-a jertfit pentru fiecare individ, a atras dupa ea si pustiirea nationala. Natiunea care jertfeste individul se dovedeste a fi o natiune fara ratiune, un neam care si amputeaza viitorul, nchinndu-se unui trecut pentru totdeauna mort. Aceleasi pretexte politico-religioase, ridicate de preotime mpotriva lui Iisus, vor fi aduse si mpotriva poporului lui Dumnezeu. Si lumea le poate crede, chiar fara ajutorul minunilor. Dar n acest moment n care creditul Babilonului este la cea mai joasa cota, n urma secarii apelor" care-l aprovizioneaza, sunt necesare semne nemaipomenite (v. 14) care sa convinga si sa alerteze puterile pamntului mpotriva celor credinciosi. Razboiul acesta nu este unul obisnuit. Puterile pamntului sunt deja n conflict n timpul plagilor, dar nu conflictul dintre ele intereseaza aici. Prin secarea Eufratului" s-a pregatit calea pentru aparitia ostirilor ceresti. Aici pamntenii sunt n razboi cu Cerul. Este razboiul zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic. Acest nume al lui Dumnezeu (grec. Pantocrator) este n NT traducerea numelor vechi-testamentale: Tavaot (ostiri; puternic n lupta, Savaot) si Sadai (Atotputernicul). Ambele variante sugereaza ca El este implicat ntr-un razboi din care va iesi biruitor. Scena din cap. 19:14.19 arata clar ca acest razboi este batalia finala dintre Christos si puterile lumesti conduse de Antichrist. Eu vin ca un hot"(V./5). Acest verset ntrerupe profetia despre razboiul final, introducnd o fericire pentru cei ce asteapta pe Domnul lor, pastrndu-se nca treji. Expresia ca un hot", adesea repetata de Domnul Christos, este foarte potrivita aici, unde Babilonul apocaliptic este surprins de intrarea adevaratului Christos n atmosfera planetei noastre, dupa cum intrarea lui Cyrus n anticul Babilon a fost o teribila surpriza pentru mai marii lui care au fost gasiti chefuind. Se relateaza ca acelasi Cyrus luase prin surprinere si Sardesul (comp. cu 3:3-4).

"Armaghedon" (v.16)

Spiritele-broaste reusesc sa adune puterile lumii (care sunt ntotdeauna greu de adunat ntr-un scop comun) asa cum au mpacat pe Irod cu Pilat n afacerea condamnarii lui Iisus din Nazaret. n acest moment, geografia simbolica a Apocalipsei, care ne obisnuise cu toponime figurate ca Ierusalim, Babilon, Eufrat, Sodoma, Egipt, ne arata nca un loc, pe evreieste": Har-Maghedon (Har =munte, Maghidon =Meghido, Maghedon numele unei vai, al unei fortarete si al unui ru de lnga muntele Carmel). Este adevarat ca n valea si la rul Meghido s-au dat multe batalii istorice si biblice. Este adevarat ca fortareata Meghido a fost din cele mai vechi timpuri o cheie a Palestinei. Numele Meghido nseamna ,,[locul] armatei". Nu degeaba pe vremea romanilor purta numele de Legio (legiune). Totusi, Ioan ne invita aici sa urcam Muntele Meghido. Peste tot n Biblie, acest munte se numeste Carmel. Ce semnificatie are acest munte n istoria lui Israel? Acolo a locuit Ilie (n conditii austere), nainte de a fi naltat la cer; acolo a avut loc marea confruntare cu profetii lui Baal (zeul soare), unde omul lui Dumnezeu a nvins prin credinta, iar promotorii idolatriei au fost junghiati. Fara a avea pretentia ca am nteles tot, putem spune ca exista o paralela izbitoare cu ceea ce se va ntmpla n momentul revenirii lui Iisus. Credinciosii care sunt n viata, fiind sigilati, sunt pastrati de Dumnezeu si sustinuti n mod supranatural pentru a fi naltati la cer fara sa vada moartea asemenea lui Ilie. Cei ramasi n libertate vor fi retrasi n zone muntoase si hraniti de Dumnezeu asemenea lui Ilie. Ei vor fi

singurii sustinatori ai cultului Creatorului n timp ce ntreaga crestinatate n frunte cu profetii ei promoveaza un cult de origine pagna cultul introdus de Izabela care este un tip al femeii Babilon. mpotriva lor vor fi trimise expeditii de convertire sau distrugere, cum s-a procedat cu valdenzii, credinciosii medievali retrasi n Muntii Piemontului Textul biblic descrie aceasta cruciada a ntregii lumi mpotriva ramasitei Israelului lui Dumnezeu, dar nu descrie lupta si rezultatul ei. Imediat intervine ngerul al saptelea, turnndu-si potirul asupra ntregii lumi nepocaite, astfel nct credinciosii sunt salvati. n acest moment, anumite lupte petrecute n valea Meghido pot fi semnificative. Razboiul de eliberare condus de judecatorul Barak (fulgerul) si de profeteasa-judecatoare Debora (albina) mpotriva canaanitilor a fost cstigat de israeliti la apele Meghido, cu concursul ngerilor ceresti (Jud 5:19). Tot n acel loc se pare ca se desfasura un cult al zeului Hadad sau Rimmon (care sunt alte nume ale lui Baal sau Tammuz), si acolo aveau loc exercitii emotionaliste de bocete pentru moartea zeului(Zah 12:1011.comp. cu Ez 8:13-14) . Bocetul prezis de Zaharia cnd aplica profetia (conditionata!) la pocainta poporului lui Dumnezeu, este preluat n Apocalipsa si aplicat la ntreaga lume, dar nu ca fiind bocetul unei pocainte venite n urma varsarii Spiritului Sfnt, ci jalea teribila a remuscarilor prea trzii la aparitia lui Iisus pe norii cerului (capl:7). .

Plaga a VIl-a (v. 17-21)

Desi nu poate avea dect o durata foarte scurta, evenimentele din timpul plagii a saptea au o mare densitate de semnificatii. O parte importanta a Apocalipsei (cap. 17-19) se ocupa cu descrierea si explicarea acestor evenimente. Al saptelea nger si toarna potirul n atmosfera pamntului, dnd nastere la manifestari cosmice teribile. Toate aceste manifestari, asemanatoare cu cele de pe Sinai, ies din chivotul--tron al lui Dumnezeu care este n Sanctuarul ceresc (vezi si cap 11:19). Tot de acolo, de la tronul ndurarii, devenit acum tronul dreptei judecati, vine strigatul S-a sfrsit!". Cel care astrigat cndva pe tronul durerii, murind si cutremurnd pamntul, striga acum de pe tronul slavei n apararea poporului Lui si pentru a pune capat istoriei pacatului. El S-a jertfit ca sa nimiceasca pacatul. Cutremurul cel mare descris n aceasta scena finala ne sileste sa-l interpretam n sens propriu si figurat. Sensul propriu este evident n efectele acestui cutremur care scufunda muntii si insulele marilor(v.20. cap.6:14). Dar un cutremur care mparte n trei parti Babilonul n acelasi timp n care distruge si celelalte cetati ale neamurilor, nu poate fi dect figurat, ca n cap. 11:13 unde naintasii nostri l-au aplicat la Revolutia Franceza. Acolo s-a prabusit doar a zecea parte dintr-o cetate a neamurilor, o cetate mare numita Sodoma si Egipt, simbolul Frantei de la sfrsitul secolului luminilor". Dar aici se prabusesc complet, toate cetatile (tarile, institutiile) neamurilor, n frunte cu Babilonul. Acesta se mparte n trei parti, (probabil n partile constituente: pagnismul, catolicismul, protestantismul), amintind de separarea oamenilor din cauza confuziei lingvistice de la Babel. Acest cutremur-revolutie, care este o parte din potirul pe care-l va bea Babilonul, necesita o explicatie largita pe care inspiratia ne-o ofera n cap. 17.

Grindina mare (v.21) cu boabe de aproape un talant ( 26-36 kg). n urma acestei urgii, oamenii mai au timp, ascunzndu-se zadarnic de marile blocuri de grindina cazatoare, sa insulte pe Dumnezeu... Daca pna la plaga a saptea mai ramasesera destui supravietuitori (probabil, cei cu mai mare putere militara si economica, mpreuna cu slugile lor imediate), cine dintre acestia mai poate ramne n viata n urma unui cutremur care distruge nu numai orasele, dar rupe scoarta pamntului si cufunda munti si insule? Si daca, totusi, cutremurul nu ar ucide pe toti, aceasta teribila grindina poate desavrsi distrugerea. Unii cred ca anumite aspecte din timpul plagilor ar avea explicatie stiintifica, n legatura cu forta nucleara si cu alti factori asemanatori. Nu ne putem pronunta definitiv asupra acestui aspect. n scenele celor sapte plagi exista si elemente n care factorul uman devine un agent al pedepsei divine, astfel nct n-ar fi de mirare ca unele efecte sa fie secerate din ceea ce omul a semanat. Acea primejdie universala sugerata de Apoc.7:1-2 spune ceva. Harul si Providenta divina mpiedica astazi aceasta furtuna iminenta care pare sa descrie suflul unor uriase explozii nucleare ce pot pune n pericol pamntul, marea si vegetatia. Chiar daca nu vedem n Apoc 7:1 acest pericol, l vedem nsa deasupra capului nostru n lumea n care traim. Si daca Dumnezeu nu permite acum muritorilor sa distruga pamntul, stim ca dupa ncheierea timpului de har si va retrage orice aparare, ocrotind numai pe cei sigilati. Daca oamenii au avut nebunia de a construi asemenea arme n timpul harului, cine va opri cursul nebuniei lor n timpul retragerii Spiritului Sfnt de la lume? Mnia lui Dumnezeu va veni mpotriva celor rai, prapadind pe cei ce prapadesc pamntul" (11:18). Termenul grecesc nseamna a strica, a corupe, a ruina moral; dar si a distruge, a nimici.

Pedepsirea marii prostituate Babilon" (cap. 17)

Vino sa-ti arat judecata marii prostituate..!". Termenul grecesc krima nseamna pronuntarea judecatii, sentinta. Pe scurt, sentinta pronuntata de Cer este ca amantii marii prostituate, puterile lumesti pe care s-a sprijinit ea, sa-i aduca pieirea. De aceea capitolul este mai mult o descriere a acestor puteri si a modului n care se vor ntoarce mpotriva stapnei lor pe care au slujit-o. Ne intereseaza n special identificarea precisa a Babilonului si a puterilor reprezentate prin fiara care este calarita de aceasta femeie-cetate. Capitolul a incitat ntotdeauna curiozitatea. n el exista un singur tablou (v.3-6) si o serie de explicatii ale ngerului referitoare la femeia Babilon si la fiara care o va pedepsi. Identitatea femeii prostituate. Deja ne-am pronuntat asupra identitatii ei, dar nu am adus suficiente argumente. ngerul i-o arata lui Ioan si-i da explicatii care sunt convingatoare. Sa urmarim cum este descrisa si ce se spune despre ea n acest capitol si n alte locuri biblice. Femeie. ngerul spune ca simbolizeaza o cetate (v 18). Dar, de regula, explicatiile date de ngerii interpreti nu sunt dect sugestii deschizatoare de drum pentru cercetare. n Dan.7, ngerul spune ca fiarele nseamna mparati. Dar cnd vorbeste despre una din ele, o numeste mparatie. Prin urmare si celelalte sunt mparatii. n capitolele anterioare am vazut ca alte cetati sunt state si institutii omenesti. nvatatii preteristi si cei care nu cred n originea supranaturala a Apocalipsei date lui Ioan vad aici cetatea Romei care sta pe sapte coline (v.9) dominnd alte mparatii (v.18) si popoare multe (v. 15). Deci este Roma imperiala. Aceeasi explicatie este data de comentatorii din primele secole si sustinuta astazi si de Biserica Romana. Se adauga ca argument si faptul ca iudeii numeau Roma, n mod simbolic, Babilon. La fel face si Petru n 1 Petru 5:13 (Acesta este un argument favorit al catolicilor pentru a sublinia ca Petru a fost la Roma si a murit acolo, dupa ce a transmis faimoasele chei" ale raiului date de Iisus urmatorului episcop de Roma). Prostituata. Nu este o cetate cinstita, fidela stapnului ei legitim. Se prostitueaza cu mparatii pamntului. Roma facuse pe multi mparati clienti si prieteni ai ei, aducndu-i n final sub autoritatea ei. Dar n ce sens ar fi aceste relatii o prostituare? O prostituata si vinde trupul pentru bani, pacatuieste mpotriva propriului corp. Biblia condamna legatura poporului lui Dumnezeu cu lumea necredincioasa si idolatra ca fiind adulter si prostitutie. Dar cum ar putea fi ntelese ca prostitutie relatiile Imperiului Roman cu alti mparatj. Si de ce este att de mult evidentiat acest pacat n Agocalipsa ? Fiicele Romei ar fi, n acest caz, celelalte cetati din Imperiu, deasemenea prostituate... Dar legaturile cetatilor cu mparatii pamntului sunt obisnuite, nu reprezinta nimic ilicit... Calificativul de prostituata ne sileste sa vedem in aceasta cetate imperiala mai mult dect Roma. Roma este doar un tip, un indice care ne arata de unde sa ncepe explicatia spirituala. Daca Roma pagana este o prostituata, atunci ce este acea larga parte a crestinatatii care s-a facut un singur trup cu ea"? (1 Cor 16). Si Biserica Romana are si fiice, biserici care au mers sau ncearca sa mearga pe urmele ei. Acest simbol ne ajuta sa ntelegem ca Babilonul apocaliptic reprezinta Roma ca centru al pagnismului, apoi ca centru al crestinismului apostaziat, Ea este mama (Biserica Catolica) si are fiice

Primul care zidise pe pamnt o cetate fusese Cain, iar Babilonul nu este dect reluarea acestei idei. Cetatea nseamna politica, exploatare, razboi, confortul unora pe seama suferintei altora. Babilonul din perioada iudaica este vazut de profeti ca fiind ntruchiparea acestei idei opuse Creatorului (s 14:21). Cetatea construita de oameni a fost numita de ei Bab-ilu (Poarta Zeilor"), iar oamenii lui Dumnezeu au numit-o Babel (confuzie, nentelegere), n amintirea ncurcarii limbilor". Primul ei rege a fost Nimrod (Razvratirul"). Cetatea a ramas, prin traditie, o mama a tuturor cetatilor pamntului. Din punct de vedere politic, istoria ei este plina de cuceriri din partea altor popoare. Ea nu a reprezentat un mare si durabil imperiu, cea mai nfloritoare perioada de dominatie a ei a durat 70 de ani. Pna atunci si dupa aceea, ea a fost doar o resedinta oarecare, din punct de vedere politic, nsa din punct de vedere religios a ramas cetatea mama, poarta zeilor", sediul principal al ocultismului, al astrologiei, al celui mai fastuos cult pagn. mparatul Babilonului este nsusi acel spirit care s-a razvratit mpotriva lui Dumnezeu: Is 14. Babilonul ramne n profetii clasici ai VT ca ultima putere vrajmasa lui Dumnezeu si poporului Lui. Dupa nfrngerea Babilonului urmeaza mparatia lui Dumnezeu, un cer nou si un pamnt nou Descrierea Babilonului. (v.4.6). Este mbracata n purpura ca mparatii dar si n in subtire ca preotii (18:16). Este o mparateasa-preoteasa. Roma cezarilor este si Roma pontifilor, principalul centru religios al lumii. Babilonul oriental era un potir (Ier 51:7), n timp ce Babilonul apocaliptic tine un potir. Aici se subliniaza contrastul, dintre aparenta (potir de aur) si continutul potirului (lucruri dezgustatoare) cu care mbata lumea. "Aceasta" Madona prostituata seamana mult mai bine cu Roma crestina dect cu Roma Imperiala. Aici este o parodie a euharistiei. Ea este si preoteasa. mbata pe altii cu prostiile ei, dar si ea se mbata, cu snge de crestin (v.6). Roma pagna s-a mbatat, ntr-adevar, dar dupa ce s-a convertit" nu si-a continuat obiceiul? Viciul betiei nu se vindeca att de repede. Ba nca, mbatrnind, Roma Catolica, Madona mparatilor pamntului, a poftit tot mai mult snge. Nu ea l varsa, fiindca este preoteasa. mparatii pamantului ucideau pentru satisfactia ei. Este mpodobita cu perle si aur, iubeste luxul. Roma pagna iubea luxul, dar a trebuit sa cedeze barbarilor si Bisericii Romane. Ioan se mira (v.6-7). Daca este vorba n mod strict de Roma pagna, ce este de mirare n faptul ca era mbatata de snge? De ce se mira Ioan att de tare, nct si ngerul l ntreaba: De ce te miri?"? Faptul ca Ioan nu pomeneste n Apocalipsa biserica din Roma, ci numai pe cele din Asia, desi comunitatea romana era mult mai mare, ar trebui sa dea de gndit. Poate el a ntrezarit apostazia viitoare a Bisericii si rolul conducator al bisericii din Roma? n orice caz. Ioan a stiut si a nteles ce scrisese Pavel n 2 Tes cap 2. Relatia cu cei zece mparati (v 16). Prezenta celor zece coarne este un indiciu ca aici trebuie sa vedem Biserica apostata ntr-un moment posterior divizarii Imperiului n mai multe regate crestine. Catolicii spun ca femeia din cap. 12 este Maica Domnului ca personificare a Bisericii Romane. Este la moda astazi imaginea ei avnd n jurul capului cununa celor 12 stele ale Comunitatii Europene. Dar femeia din cap. 12 este persecutata, nevoita sa fuga n pustie, 8 este o femeie de casa, cuminte. Prin contrast, Babilonul este o prostituata, domneste peste mparatii pamntului. Una este o mparateasa cereasca mbracata cu elemente naturale si

asemanarea ei, mostenind credinte, datini, si practici ale ei). Mister. Numele ei (Babilon) este o taina, un secret. Daca acest nume secret este prezent aici pentru a proteja cartea fata de autoritatile romane, acest secret n-ar fi cerut o inteligenta deosebita (v.9), deoarece, la prima vedere, cel putin pentru timpul lui Ioan, apare clar Roma cnd citesti profetia. Dar secretul nu este nca dezvaluit. Motivul pentru care i se da numele de Babilon este ca ea joaca, n era Identitatea fiarei, (v.7-14) crestina. acelasi rol pe care l-a jucat Babilonul de pe timpul lui Daniel. O putere care a pustiit pe poporul lui Dumnezeu, i-a luat prizonieri, i-a ucis, etc. Pna aici totul este aplicabil Romei pagne. Dar numele Babilon este ntr-adevar, un secret mult mai mare. nca din cartea Genezei, Babilonul apare drept tip al mparatiei lui Satan n opozitie cu Ierusalimul, tipul mparatiei lui Dumnezeu. n razvratire fata de porunca Creatorului (initiala, de la Creatie si repetata dupa Potop -Gen 1:28, 9:1), de a nu se nalta pe verticala, construind cetati, ci a se raspndi pe pamnt, oamenii au zidit o cetate si un turn (Gen 11) pentru a crea o lume a lor, independenta de Dumnezeu, o lume care sa fie mai putin n acord cu natura si cu legile Creatorului. O societate construita ierarhic, pe verticala, ca si turnul lor, o societate fortificata (mpotriva cui?).

pamnteasca ce-si imagineaza ca este divina, domnind peste toata lumea. Aici este ntelepciunea. Daca cetatea lui Dumnezeu este Ierusalimul de sus, care nu domneste pe pamnt pna nu va cobori de sus, atunci Babilonul nu este dect opusul Ierusalimului, puterea care pretinde a fi cetatea lui Dumnezeu pe pamnt. Tema rivalitatii dintre cele doua cetati domina aceasta parte a Apocalipsei. Amndoua aspira la domnia universala, amndoua se pretind de origine divina, dar numai una este logodnica si apoi mireasa Mielului. Cealalta este pedepsita. Imaginea femeii prostituate este mprumutata din profetii VT unde se aplica la poporul lui Dumnezeu (Samaria, Ierusalimul). De ce crestinatatea ar fugi de o comparatie asemanatoare? Necatolicii medievali (valdenzi, albigenzi, lollarzi, husiti) si apoi protestantii, au aplicat simbolul Babilonului apocaliptic la Biserica Romana. Dar chiar si unii catolici au vazut pe marea prostituata n Roma. Dante, de exemplu, descrie imaginea din Apoc 17 aplicnd-o la Roma contemporana cu el Roma crestina! Pacatul Bisericii aici este, evident, politica lumeasca si compromisul cu paganatatea. Or, tocmai acestea sunt numite de profeti prostitutie. Roma a crezut ntotdeauna ca aceasta este ceva sacru pentru existenta ei. Exact ca n religia babiloniana: prostitutie sacra.

Pna aici, Apocalipsa a descris puterile adverse poporului lui Dumnezeu ca pe niste fiare. Simbolul fiarei nu face distinctie ntre stat si biserica. Dar aici sunt doua simboluri n strnsa relatie: femeia si fiara.. Este necesar sa nu le confundam. n partea finala a profetiei din Dan.2 apare simbolul fier amestecat cu lut, ca fiind alianta dintre statul roman (cu statele succesoare) si biserica crestina decazuta. n ncercarea de a determina identitatea fiarei, vom aminti, mai multe interpretari existente asupra acestui simbol complex, subliniind faptul ca toate acestea sunt n mare masura plauzibile, dar adesea explicatiile se cer.... explicate. Exista anumite lucruri care ne scapa. Asemanarea dintre v.8 si unele pasaje din cap. 13 referitoare la Roma papala, au determinat pe multi sa identifice aceasta fiara cu cea din cap. 13. In acest caz, ideea ca fiara a fost, nu mai este si iarasi este, ar fi n alte cuvinte aceeasi cu domnia de 42 luni, ranirea ei de moarte si apoi vindecarea ei. Asemanarea este izbitoare si trebuie sa existe o legatura ntre cele doua pasaje. Totusi, ideea ca a fost, nu mai este si iarasi vine, se aplica si lui Satan. Pna la cap.20 el a fost, n cap.20 este n abis, apoi iese din abis si merge la pierzare . Potrivit interpretarii Ellenei White la v. 13, aceasta interpretare ar merge deasemenea: Diavolul este investit cu autoritate suprema asupra neamurilor, iar cei zece mparati primesc puterea timp de un ceas mpreuna cu el."(7T J82). O alta vedere este ca fiara aceasta trebuie sa fie cea din Apoc. 11, deoarece este rosie si se ridica din abis pentru a pedepsi Biserica decazuta (asemenea guvernului ateist al Revolutiei Franceze). Aceasta putere aiesit din abis la 1789-1797 si s-a ridicat din nou, cu mai mare putere, n 1917. n zilele noastre s-a cufundat din nou n abis. Toate aceste ncercari exegetice necesita un studiu mai aprofundat. Dar sa nu uitam ca aceasta fiara stacojie este un simbol complex ca si balaurul, ca si fiara din Apoc. 13. Aceasta nseamna ca nu trebuie cautate raspunsuri simpliste. Enumerarea celorlalte aspecte ale fiarei, n special identitatea capetelor, poate aduce mai multa lumina. Fiara are sapte capete care simbolizeza sapte munti sau sapte mparati. O interpretare mai veche vedea aici cele sapte coline ale Romei. Dar profetia indica munti nu coline. Si anume niste mparati-munti, care nu pot fi dect mparatii (Ier 51:25, Dan 7:17.23). Redam principalele ncercari de identificare a acestor capete-mparatii: Variante care ncep cu Babilonul, dupa Dan.7. 1 .Babilonul, 2.Medo.Persia, 3. Greco-Macedonia, 4.Roma, 5.Papalitatea, 6.Republicanismul 7.Papalitatea renviata. 1.Babilonul, 2. Medo. Persia, 3.Greco-Macedonia, 4.Roma, 5.Papalitatea, 6. Franta Revolutionara, 7. America n rolul din Apoc 13.

3) Cele sapte puteri trebuie sa se armonizeze cu schema din v. 10. n cazul n care se ncepe cu Babilonul, se recurge la un prezent profetic (ceea ce nu este neobisnuit, dar pare sa forteze imaginea). Daca se alege varianta care include numararea fiecaruia din capetele fiarei grecesti din Dan.7, nu se potriveste cu schema din v. 10. ntelegnd ca pe timpul lui Ioan (cnd domina Roma) cazusera cinci, aceasta arata ca Roma avea sa dureze foarte mult (prin papalitate si prin coarnele succesoare), n timp ce al saptelea cap trebuia sa dureze putina vreme (prin urmare el nu poate fi papalitatea). 4). Pentru consecventa fata de profetia lui Daniel, fiecare din cele sapte puteri succesive trebuie sa fi cucerit pe cea anterioara ei sau, cel putin sa-i fi dat o lovitura mortala. 5) Dupa cum Imperiul lui Alexandru cu cele patru diviziuni ale lui, sau Imperiul Roman cu multiplele lui diviziuni formeaza un singur cap, tot astfel al saptelea cap poate fi o suma de state coalizate sau satelite ale unei puteri centrale anterioara. Dupa cinci puteri pagne ostile evreilor, a aparut Roma care a distrus natiunea iudaica, a rastignit pe Iisus, a persecutat teribil pe crestini. Dupa acea cosmetica" schimbare la fata a Romei sub Constantin, ea a devenit mult mai cruda, n special n faza medievala, dect n faza pagna. Dupa o asemenea performanta a spiritului anticrestin (realizata n numele lui Christos"!), ce rau mai mare putea sa apara, ce desavrsire a rului, dect o ostilitate deschisa, oficiala, mpotriva lui Dumnezeu, mpotriva religiei n general si a celor ce o sustin?. Raul adus de o asemenea putere mondiala nu trebuie evaluat numai dupa multimea victimelor ucise sau dupa gradul de teroare. Rezultatele spirituale ale guvernarii ateiste pot fi mai dezastruoase dect n cazul crestinismului fals . Caci un catolic sincer si loial fata de Dumnezeu si fata de aproapele, potrivit cunostintei pe care o are, poate fi mntuit. Dar un ateist sincer, unul care uraste pe Dumnezeu si religia, este pierdut cu siguranta. n timpul suprematiei papale, cei doi Martori ai lui Dumnezeu, desi mbracati n sacul njosirii, au putut profetiza. Dar ridicarea fiarei ateist-revolutionare i-a ucis si i-a lasat nengropati. Ateismul modern a jucat un rol antiuman si anticrestin care nu trebuie minimalizat. Numai harul lui Dumnezeu si un fond de educatie crestina a mpiedicat aceasta putere totalitara sa faca din toti cetatenii niste rebuturi ale Creatiei. Daca Persia (care a facut atta bine poporului lui Dumnezeu) a fost, totusi, o fiara (pentru ca a mncat multa carne" n setea ei de cuceriri). Taratul comunist a fost cu att mai mult o fiara: milioane de oameni au fost dati la moarte n URSS, n China si n celelalte provincii ale mparatiei Diavolului. Nu putini dintre acestia erau vinovati doar pentru faptul ca se opuneau ateismului sau si pastrau,n mod public, religia. Exista interpreti seriosi care vad SUA n rolul din Apoc 13 ca fiind cel de-al saptelea cap. Ideea nu poate fi respinsa categoric. Dar daca n Apoc 13 fiara cu sapte capete iese din Lumea Veche iar fiara americana (cu un singur cap) iese din Lumea Noua, este dificil de interpretat ca America apostata sta n fata vechii fiare care are printre capetele ei...America. (!) 7) Identificarea celor 7 capete trebuie sa fie n armonie cu rolul si timpul celui de-al saptelea mparat care este fiara nsasi (v. 11). Nu sunt opt capete, ci numai sapte. Daca 7

10

5.Papalitatea, 6. Statele Unite, 7. O.N.U. cu un rol posibil n Apoc 13. l.BabilonuI, 2.Medo.Persia, 3.Greco-Macedonia, 4.Roma, 5.Papalitatea, 6. S.U.A. 7. Papalitatea renviata. (avnd patru capete n Dan.7). 7. Roma si papalitatea Ultima avertizare (Apoc 18:1-3) Imaginea Variante care ncep cu puteri anterioare Babilonului acestui nger din profetiile lui Daniel: care aduce 1.Egiptul, 2.Asiria, 3.Babilon, 4.Medo-Persia, ultima 5.GrecoMacedonia, 6.Roma 7.Papalitatea avertizare este printre scenele 1. Egiptul, 2.Asiria, 3.Babilon, 4.Medo-Persia, 5.Grecocele mai pline Macedonia, 6.Roma pagana si papala cu cele zece de speranta coarne crestine. 7. Ateismul modern de la Revolutia din Biblie. Este Franceza pana la caderea comunismului. ultima avertizare Cteva explicatii sunt necesare pentru a avea un ghid a n lumii . Dupa acest labirint de posibilitati. 1). Dupa profetiile lui Daniel, Roma este unaceste singur versete cap nu mai apare (pagna si crestina, unitara si divizata). Nu putem numara un nger al doua sau trei capete care sa reprezinte faze alenici Romei. Capul harului. Toti ceilalti sunt ngeri ai judecatii. vindecat este, evident, acelasi cu capul lovit de sabie. Scena aceasta este o ntrerupere a secventei cronologice. Dupa sentintei care a fost rostita asupra Babilonului 2)indicarea Nu trebuie sa ne cramponam de a oferi Babilonului (cap. 17) si care este executata n timpul plagii a saptea ar primul loc n aceasta serie. Daniel enumera nti Babilonul trebui sa urmeze acele vaiuri nenorocite ale prabusirii numai n primele doua profetii. n celelalte ncepe cu Persia! Babilonului (din are cap. 8-24). Dar Inspiratia a introdus Dar Apocalipsa o18: deschidere mai larga dect cartea aici lui scena ultimei avertizari pentru a raspunde prietenilor lui Daniel. n viziunea ei centrala din cap. 12, conflictul ncepe n Dumnezeu, care, dupa citirea cap. ntreaba neamurilor ca si Avraam: cer, apoi continua pe pamnt, ntre 17 mparatiile si Vei nimici Tu, oare, si ales pe cel bun mpreuna cu cu cel Avraam, rau?". Ca Israel. Dumnezeu Si-a un popor ncepnd si n cazul trecerii de la pecetea a sasea la scena sigilarii Isac si Iacov. Putem observa, odata cu nceputurile istoriei lui (Apoc. 7:1), imaginea ultimului seEzechiel, aplica la Naum ultimele zile Israel si n profetii clasici (Isaia,apel Mica, etc), de pregatire, nainte de venirea plagilor. n ziua mniei, apelul referirea la doua mari puteri anterioare Babilonului: Egiptul iesiti! ar fin prea trziu (v.4). si i-a ramas vrajmas n care a" tinut robie pe Israel ngerul coboara din ca si cel dinlui cap. 10 si continuare; Asiria care acer distrus regatul Israel, a deportat ncoroneaza misiunea celor trei din cap. 14. n cap.7 el se au cele zece semintii si a invadat Iudeea. Aceste doua puteri ridica din rasarit ca soarele, avnd sigiliul (semnul autoritatii), fost mult mai dezastruoase pentru poporul lui Dumnezeu iar aiciPersia, lumineaza tot dect de exemplu. l.Babilonul, 2.Medo.Persia, 3.4.5.6 .Greco-Macedonia

deosebeste de toate cele anterioare prin faptul ca nu este doar un cap (o mparatie a lumii) ci fiara nsasi, mparatia lui Satan nsusi care si va face aparitia pe fata si va conduce lumea n chip de Christos Acest al optulea mparat este cel care a lucrat prin fiecare din cele sapte. Dupa ateism, ce rau mai rau putea veni dect Diavolul n persoana, uznd de diplomatia si stralucirea lui pentru a nsela lumea. (Dupa o alta vedere, al optulea mparat este chipul fiarei la scara mondiala, sau Roma papala renviata). pamntul (ca soarele!) si, potrivit textului grecesc, are o mare autoritate. lui sta, nti, n acea slava deplina Dupa Mesajul cum n cap. 13,mai cnd se vorbeste despre fiara, a se reflectarii chipului lui Christos n Biserica Sa, prin plinatatea face referire la acel cap care a fost ranit si apoi vindecat, este Spiritului Sfnt. de aceasta, el rosteste ntr-un foarte posibil can si afara aici sa fie indicat un cap anumit. Aicimod sunt accentuat si cu voce puternica solia celui de-al doilea nger numai doua capete n vigoare la sfrsitul timpului: (6) Roma din Apoc 14. (A cazut Acest simbol descrie cu cele zece coarne si Babilonul!")(7) Imperiul ateismului (sau USA ?). ncheierea misiunii celor trei ngeri care devin unul singur sub Dupa cum cei credinciosi domnesc ca mparati o mie de ani binecuvntarea Spiritului Sfnt, a prezentei lui Iisus n cu Christos, cei zece mparati, prin contrast, domnesc Biserica. a pamntului cu slava cereasca mpreunaAceasta cu fiara,inundare timp de numai un ceas. Aceasta domnie este ceea ce asteapta Dumnezeu de multa vreme. (Gen scurta este un timp n care ei vor judeca lumea crezndu-se 1:28, Num 14:21, Ps 72:19, 119:64, 33:5, 57:3.5.11, Is 6:3, n timpul mileniului apocaliptic. 11:9, 52:10-11, 61:11, Mic 5:4.7.8, Hab 2:14). Imaginea are anumite paralele n nu VT.Osea 6:3, 60:1-2, Ez 43:2, Mal 4:2. Expresia era, mai este siIs va veni" referitoare la fiara, Imaginea acestui nger uneste ntr-un singur corp pe cei trei este o parodie la adresa lui Christos Cel ce era, cel ce este, ngeri Apoc. 14, pentruca ei sa fie una cumucidere. Tatal si Spre Fiul cel ce din vine". Culoarea fiarei reprezinta snge, sunt una. Fagaduinta speciala a lui Iisus este aceea a venirii deosebire de balaur (care are coroane pe capete) si de fiara Lui n persoana Spiritului Sfnt, nainte pe de coarne), revenirea Sa romana din Apoc 13 (care are coroane aceasta personala si vizibila (Fapte 3:26, Ioan 14:16-18.21.23). nu are nici o coroana. Coroana ei este Babilonul. Aceasta fiara care subliniaza rolul puterilor civile o Mesajul ngerului accentueaza caderea deplina a de poarta un timp pe prostituata, se lasa ea nsasi mnata bisericilor crestine, n mod deosebit a bisericilor protestante femeie, apoi se ridica impotriva ei si o distruge (v. 16-17). (fiindca celelalte sunt cazute foarte multa vreme) n urma Acest eveniment poate sa fiede echivalent cu revenirea fiarei din lucrarii spiritelor necurate si n urma mbatarii neamurilor cu adnc si sa exprime o situatie asemanatoare cu cea din cap. vinul prostitutiei Babilonu-lui. cu solia 11 o revolutie casacre" aceea a din Franta, dar O la comparatie scara planetara. Ca celor trei ngeri arata ca mbatarea neamurilor este timp, evenimentul poate sa dureze chiar numai o zi. Doar echivalenta lumii ntregi deWhite a primi semnul semnificatia cu lui influentarea este aici importanta. Ellen arata ca n fiarei. Iar initiativa aceasta o are sectorul protestant al timpul plagii a saptea oamenii se vor ntoarce mpotriva Babilonulu - America, si liderul lumii actuale conducatorilor religiosi misionarul care i-au nselat si-i vor ucide. n . Caderea spirituala a Bisericii este descrisa aici n termenii acelasi spirit se poate ntelege ca va fi o revolta globala a profetiilor despre ruinarea Babilonului si a Edomului religiei (Is 34:11laicilor si a puterilor civile mpotriva reprezentantilor 17, 14:22-23).

Un glas din cer (v.4-20)

11

ar trebui nteles tot ca timp profetic (15 zile). Acesta ar fi timpul plagilor, culminnd cu distrugerea Babilonului. Este Adaugndu-se la mesajul ngerului, glasul ceresc este un apel adresat de nsusi Dumnezeu ramasitei Israelului Sau foarte posibil. Dar asemenea expresii, luate separat, ntr-un context care nu vrea dect sa accentueze rapiditatea caderii din Babilon. Dar nu va vorbi Dumnezeu din cer la modul propriu. De fiecare data cnd se predica Evanghelia asa cum Babilonului, pot fi simple exprimari poetice, retorice (Is 47:7-9, o predica Iisus, ascultatorii aud acel glas ceresc vorbind inimii Iov 1:13-19). lor. n toate sectoarele Babilonului: printre pagni, printre Dupa ct se pare, cuvintele din v.8-20 sunt rostite n ortodoxo-catolici si printre protestanti, Dumnezeu are inca continuare de acelasi glas ceresc care, pentru a impresiona milioane de credinciosi care, asemenea dreptului Lot in pe cei ce sunt chemati sa iasa din Babilon, descrie soarta Sodoma, isi chinuiesc sufletul din cauza nelegiuirilor care se petrec n tara, in Biserica in in jurul lor. Cea mai mare parte a Babilonului n imagini si bocete mprumutate din cartile profetilor. Cei ce plng ruina finala a bisericilor prostituate poporului lui Dumnezeu (spune Ellen White) se afla n sunt: mparatii (v 9), negustorii (v 11), corabierii (v 17), n trei sectorul protestant al Babilonului. Ei vor fi invitati sa paraseasca Babilonul, inainte de caderea plagilor. Acum ei nu bocete diferite. Aceste elegii necesita un studiu mai cred ca protestantismul care a sustinut libertatea de constiinta aprofundat. Se subliniaza materialismul si iubirea de lux a va ajunge sa persecute pe adventisti. Dar cnd profetia se va falsei biserici. O plng doar amantii ei guvernamentali si cei ce s-au mbogatit prin marfurile pe care i le vindeau. La v.11realiza sub ochii lor, exact asa cum au vorbit si scris de 150 13 este data o lista de marfuri pe care le puteti nsira n de ani adventistii explicnd Apocalipsa, li se vor deschide ordinea valorilor dupa aprecierea Babilonului. Lista ncepe cu ochii si inimile. aur si perle (obiecte de lux), continua cu obiecte utile (dar luxoase), cu condimente si alimente, dupa care urmeaza Parasirea Babilonului nseamna, n primul rnd, vitele, apoi robii (grec. trupurile") si, la sfrsit de tot, sufletele parasirea spiritului si cultului Babilonului. n al doilea rnd, aceasta implica despartirea de biserica apostata. n al treilea oamenilor.... Aceasta enumerare este de un mare efect rnd, dar nu mai putin important, se cere parasirea efectiva a poetic, subliniind faptul ca Babilonul este biserica oraselor mari si mici. Dupa caderea primei plagi se vor parasi materialista, care pretuieste mai mult luxul si nevoile fizice. decat valoarea sufletelor oamenilor. Nici chiar trupurile nu si satele. Aceasta retragere fizica din societate se va face ocupa un loc important, dect ca sclavi. Aceasta lista treptat, potrivit conditiilor locale si sub calauzirea lui Dumnezeu.Cei care sunt oile Domnului, indiferent unde vor fi, afiseaza, ntr-adevar, piata unei prostituate. vor recunoaste glasul adevaratului Pastor, dintre multele n timp ce amantii si profitorii o bocesc, ngerii cerului invitatii si avertizari false care li se vor adresa. Ei vor parasi mpreuna cu sfintii sarbatoresc triumful, bucurndu-se de bisericile apostate si vor primi sigiliul lui Dumnezeu, unindu-si judecata lui Dumnezeu care a adus pieirea Babilonului (v.20). fortele cu cei ce i-au smuls din foc. Imperativul retoric cu care se ncheie rostirile acelui glas Unii au crezut ca aceasta solie din Apoc. 18 este o profetic din cer, are ca raspuns sarbatorirea caderii condamnare a Bisericii Adventiste. Dar, indiferent ce s-ar Babilonului si a nuntii Ierusalimului n cap. 19. putea spune despre starea laodiceana n care se complac Elegiile din cap. 18 se ncheie cu o profetie dramatizata multi, sau despre adventistii care vor apostazia n timpul n interiorul unei viziuni (v.21-24). Imaginea are n spatele ei decretului duminical, ideea de a condamna singura Biserica scena din Ier 51:64, cu precizarea ca aici, n locul pietrei de de pe pamnt care sustine adevarul lui Dumnezeu nestirbit, vine dintr-o inima care n-a cunoscut harul lui Dumnezeu. Cei ru, se atrna de gt Babilonului o uriasa piatra de moara... pentru ca biserica apostata a dus n ratacire pe cei mici si ce se grabesc sa rosteasca solia din Apoc 18, aseznd-o n naivi (Mat 18,6). Profetia mai arata ca, asemenea acestei alt loc dect acolo unde a pus-o Inspiratia, ar face bine sa pietre, Babilonul se va neca n apele pe care sta (Ier 5 1:42, vada ca ngerul acesta umple pamntul de lumina divina, de Apoc 17:1.15.16, Ez 26:3.19, 27:32.34.36). Enumerarile iubire si de slava, nu de critica fratricida: Barbati, femei si copii si vor deschide buzele spre lauda si multumire, umplnd poetice din v 22-24 folosesc limbajul profetilor (Is 24:8, Ez:26:13, Ier 25:10) pentru a crea un impresionant tablou al pamntul cu cunoasterea de Dumnezeu asa cum apele dezolarii, al ncetarii tuturor frumusetilor cotidiene ale unei acopar albia marii"(RH oct 13/1904) civilizatii... ncercati sa recititi versetele, fara sa urmariti vreun sens simbolic (fiindca nu aceasta se intentioneaza), ci numai De-a lungul secolelor, crestinatatea a zidit un turn de pacate al carui vrf (legea duminicala nsotita de persecutii) a imaginndu-va scenele, si veti ntelege mesajul acestor prea insistente" enumerari si descrieri poetice. ajuns pna la cer (v.5). Parasirea Babilonului si primirea sigiliului lui Dumnezeu aduce asupra celor ce primesc Si daca cineva ar ntreba nca odata: De ce o pedeapsa avertizarea, acea dreptate care se , capata prin credinta, ca a atat de grava asupra lumii noastre, tocmai acum cand religia lui Noe, o neprihanire care condamna lumea (Ev 11:7). devine atotprezenta ? ultimele doua versete repeta vina Aceasta este o adevarata razbunare asupra Babilonului, o Babilonului: 1.pentru ca negustorii bisericii apostate devin cei dubla razbunare (v.6-8). Arderea n foc a prostituatei este o mai influenti n lume, 2. pentru ca biserica apostata amageste pedeapsa fixata n Legea lui Moise pentru o fiica de preot popoarele prin minuni oculte si 3. pentru ca ncurajeaza care se prostitua (Lev 21:9). Se crede, n mod traditional, ca durata plagilor venite asupra Babilonului (o singura zi"v.8) persecutia ar fi o zi profetica (un an), din care un ceas" (v.17) 12

Celebrarea nuntii Mielului si a Ierusalimului. Primirea mparatiei (19:1-10).

13

Scena de bucurie de aici are loc imediat dupa plaga a saptea care pedepseste Babilonul . Este descrierea aceluiasi triumf al biruitorilor (cei 144.000) la tronul lui Dumnezeu, mpreuna cu toti ngerii cerului. Aceasta extraordinara revarsare de lauda este singurul loc din NT unde gasim (de patru ori!) expresia Aleluia" halelu Ya (laudati pe Yahwe!). Motivul cntarii de triumf este salvarea din ghearele sngeroase ale Babilonului (v. 1-2) prin interventia dreptelor judecati ale lui Dumnezeu. Coristii acestei serbari trebuie sa fi avut mult de suferit de pe urma Babilonului, daca izbucnesc n asemenea laude la gndul ca religia falsa a fost zdrobita pentru totdeauna. Ei sarbatoresc raspunsul definitiv al lui Dumnezeu la strigatele sngelui martirilor din Apoc 6:9-11. Aceasta cntare de lauda este ntr-un contrast izbitor cu bocetele din capitolul anterior. Este un coral antifonal compus din doua imnuri si doua raspunsuri. Motivatia si forma imnului se aseamana cu acelea din Ps 24:7-10 care are aceeasi structura poetica si care a fost cntat pentru prima data cu ocazia ntoarcerii chivotului la Ierusalim (PP 708), apoi a fost cntat de ngeri la nvierea Domnului (Exp&Viz 173) si apoi la naltarea Lui (ibid. 175-176 .Pentru v.3 revedeti explicatia de la cap 14:11.

Versetul 9 subliniaza fericirea de a fi printre cei ce au onorat invitatia mparatului Ceresc. Nu este vorba doar de acel vis fariseic de a mnca la masa aceea" lunga mpreuna cu Avraam, Isac si Iacov. Ar fi prea putin. Masa nuntii este gustarea bucuriei ca Mntuitorul a primit pentru totdeauna mparatia. Numai mntuitii, cei care o anticipa astazi prin bucuria ntronarii lui lisus n inima lor, vor putea gusta acea fericire n gloria nepieritoare a cerului. Pentru toti ceilalti, domnia lui Christos este o pedeapsa.

Referitor la dreptul de a participa la ospatul nuntii, cititorul poate verifica daca se afla printre cei invitati si cum se poate bucura de acea masa a comuniunii supreme cu Mntuitorul si cu cei ce au iubit venirea Lui (Mat 22:14, Rom 8:28, Lc 14:15-24, Apoc 17:14, 1 Petru 1:10.3-11). n punctele culminante, acolo unde Tatal vrea sa vedem ct de mult doreste El mntuirea si prezenta noastra n cer, se rosteste o fericire (vezi cele sapte fericiri, n Introducere) sau se spune profetului: Scrie! (21:5) sau: Aceste cuvinte sunt adevarate". n Apoc 19:9 apar toate aceste trei accente. (Apoc 22:17 se refera la aceeasi invitatie de nunta. Este pentru oricine. Ai pe cineva caruia sa-i mpartasesti chiar acum bucuria invitatiei Izbucnirea din v. 6, care este raspunsul antifonal la glasul pentru ca ea sa creasca si n inima ta?) anterior (v.5), reprezinta textul magnificului cor Aleluia din Oratoriul Messa" de Georg Friedrich Haendel. Este greu de Bucuria sarbatoririi nuntii a umplut n asa masura inima imaginat cum ar putea suna mai frumos aceste cuvinte pe o batrnului apostol care privea extaziat scenauitnd si sa alta muzica. Pare ca si cum compozitorul ar fi auzit revarsarile mai scrie! nct s-a prosternat n recunostinta naintea bogate ale acestei cascade de lauda cereasca si le-a asternut ngerului Gabriel. Momentul este foarte interesant. Ioan pe portativ. Tema cntarii este aceeasi ca n Apoc 11:15-17. cunostea prea bine Decalogul si niciodata nu se nchinase unei fiinte omenesti afara de Iisus, Omul-Dumnezeu. Obiceiul Inceputul mparatiei (primirea mparatiei slavei) se mai de a saluta sau a ruga pe cineva prin prosternare (nchinare numeste n v.7 nunta Mielului". Aceasta sarbatoare este cu cu fata la pamnt), nu era ceva neobisnuit n timpurile biblic ocazia ospatului nuntii ceresti (v.9). Sa nu confundam nunta (Gen. 18:2. 23:7.12, 2 mp 2:15, 2 Imp 1:13). In lumina (ceremonia casatoriei) care echivaleaza cu momentul primirii evidentei din versetele anterioare este de mirare ca Mardoheu mparatiei (simbolizata prin Noul IerusalimMireasa", n-a vrut sa se nchine lui Haman (probabil semnificatia cap.21:2.9) cu ospatul nuntii (Exp&Viz 24. 252, TV 390). nchinarii era idolatra, sau fiindca Haman era din stirpea , Nunta marcheaza sfrsitul judecatii de cercetare, nceputul blestemata a lui Agag, vrajmasul lui Israel!). Este greu de mparatiei slavei, nceputul timpului plagilor, iar ospatul este crezut ca Ioan s-a nchinat ngerului ntr-un sens special, sarbatoarea generala a aresteimparatii dupa naltarea la cer cuvenit numai lui Dumnezeu. Faptul ca nchinarea lui era a celor mntuiti. La ceremonia nuntii nu sunt prezenti spontana si fara motivatie idolatra, este dovedit si de pamntenii, dar la ospat sunt prezenti toti mntuitii. Primirea repetarea incidentului ntr-un nou punct culminant, dupa ce mparatiei are loc nainte de revenirea Domnului (Lc 15:23, Ioan vede ultimele scene ale Apocalipsei. (22:8). Dar apostolii 19:12, 12:35-38, Mat 22:1-14, 25:1-10, Dan 7:13-14). Cnd stiau ca nchinarea la ngeri este interzisa (Col2:18). vine spre pamnt EI a fost deja ncoronat ca mparat al Totusi trebuie sa existe motive pentru care ngerul a mparatilor (v. 12.16). refuzat nchinarea, ndreptnd-o spre Dumnezeu. n primul rnd, se poate crede ca ngerul a vrut sa dea o lectie prin aceasta, pentru ca mesajul central al Apocalipsei priveste marele test al nchinarii si pentru ca ngerul razvratit, n diferite locuri n Biblie Biserica este comparata cu prefacndu-se drept Christos, va fi adorat de catre multimi femeie: mama ( Apoc 12:5), (13:8). n al doilea rnd, nchinarea lui Ioan nu era un simplu logodnica ( Os.2:19.20), mireasa salut, era o manifestare a recunostintei pentru viziunea si ( Cant 6:10), sotie ( Os.2:16), comparatia fiind potrivita cu rolul pe mesajele primite. Or, ngerul cu cea mai nalta pozitie care-l joaca. In cazul in care biserica cereasca n-a acceptat sa primeasca pentru sine aceasta este reprezentata prin "nuntasi" (v.9 multumire. El s-a vazut pe sine doar ca o veriga n acest lant al slujirii, al mijlocirii revelatiei catre noi. Autorul revelatiei era si Mat. 22:1-14), prin cele 10 Dumnezeu, deci Dumnezeu trebuia sa primeasca nchinarea. fecioare ( Mat.25), prin robii n al treilea rnd, ziua n care se petreceau aceste 14 lucruri, n credinciosi ( Lc.12:35-38), ea nu poate fi, in acelasi timp, care Ioan a primit Apocalipsa era Ziua Domneasca" (vezi mireasa. cele de la 1:10), ziua cultului Creatorului. Era destul de mpodobirea miresei (v7-8). Cetatea sfnta este turnata nepotrivit ca nchinarea datorata Creatorului n ziua Domnului

Dar nu cu aceste podoabe se lauda Cerul. Adevarata podoaba a Ierusalimului ceresc sunt cei rascumparati (cetatenii ei - Is 49:18), faptele credintei lor nscrise n cartile ceresti. Prin judecata de cercetarea (Curatirea Sanctuarului ceresc) sunt ndreptatiti la judecata (mbracati n haine albe) toti mntuitii (Apoc 3:5, 6:11. s 52:1-12). Cnd din cartile cetateniei Ierusalimului sunt sterse faptele rele ale celor iertati si numele celor care nu si-au pastrat vrednicia, atunci Mireasa este mbracata n alb, este pregatita. Noi putem contribui la mpodobirea ei cu numele noastre si cu o pocainta desavrsita. Toti cei ce au primit pe Christos au drept de cetatenie n Noul Ierusalim. Dar Sfnta Cetate este astazi ncarcata cu multe nume si fapte ale celor care nu ramn credinciosi Domnului sau care tolereaza n viata lor un caracter neplacut lui Dumnezeu. Judecata care are loc n cer curata Sanctuarul si mbraca n alb Mireasa Mielului. Metafora nuntii este o istorie a preaiubirii lui Dumnezeu. Dupa obiceiurile orientale (asa cum sunt descrise de Roy A.Anderson), cu ocazia logodnei, tnarul plateste un pret (ebr. mohar) tatalui fetei (Gen 29:18), apoi urmeaza pregatirile de nunta, de care raspunde tatal mirelui. Se fac invitatii din timp. n ajunul nuntii se repeta invitatiile. Ospatul nuntii are loc la casa parinteasca a mirelui. Ceremonia casatoriei este foarte simpla si se face pe drum, n timp ce mirii sunt urmati de nuntasi; mirele si arunca mantaua pe umerii miresei. Urmeaza banchetul care dureaza mai multe zile, pna la doua saptamni. Daca era o nunta regala, tatal dadea cadou mirilor o cetate, o provincie sau mai multe. N-as dori sa rapesc cititorului bucuria de a descoperi singur paralele ntre obiceiul nuntii orientale si istoria mntuirii.

Gabriel stia din ce motive cazuse Lucifer, fratele sau mai mare, si a reactionat prompt: Fereste-te sa faci una ca aceasta! Sunt un rob al lui Dumnezeu, ca si tine, ca si fratii tai care pastreaza marturia lui Iisus" (Spiritul profetiei)!" Din cele de la Apoc 12:17 stim ca marturia lui Iisus" este unul din semnele de recunoastere ale ramasitei" din timpul sfrsitului. Gabriel vrea sa spuna ca asa cum Ioan a primit darul spiritual de a fi profet, asa cum Biserica din timpul sfrsitului este o Biserica-profet (vezi si 10:11), el este un nger-profet. De fapt si alte mari anunturi profetice din Biblie au fost facute de acelasi Gabriel (Dan:8:16, 9:20-25, Lc 1:19.26). n acest text biblic Gabriel nu se njoseste cu nimic considerndu-se n aceeasi pozitie pe care o are Ioan, sau Ellen White sau cei ce pazesc (tin) marturia lui Iisus. Mai degraba el nalta pe toti acestia, dnd totodata un exemplu de adevarata nchinare adusa Creatorului. Odata cu scena triumfului asupra Babilonului pedepsit si a nuntii cu Ierusalimul, se ncheie sectiunea a cincea a cartii, sectiunea timpului plagilor. Babilonul s-a pretins cetatea lui Dumnezeu pe pamnt, poarta de intrare a Paradisului. Ea (fiindca numele unei cetati este totdeauna de genul feminin n ebraica si n greaca NT) s-a pretins a fi mireasa lui Christos, mparatia lui Dumnezeu pe pamnt. In realitate, ea s-a prostituat cu mparatii pamntului, asemenea Ierusalimului pamntesc n-a fost fidela sotului legitim , a fost rivala de moarte a Ierusalimului ceresc, persecutnd pe cetatenii ceresti care au activat pe pamnt. Dupa cum n Babilon autoritatea suprema o are fiara Antichrist, n Ierusalimul ceresc este Mielul. Nunta Mielului cu Ierusalimul este ceremonia primirii Ierusalimului ceresc drept capitala a mparatiilor lumii, care, prin aceasta trec n minile lui Christos. Sectiunea urmatoare descrie domnia si judecata mileniala a lui Christos, descoperind ce se va ntmpla cu celelalte generatii care n-au primit nici pedeapsa plagilor, nici sigilarea Cum vor fi prinse puterile vrajmase pentru a fi judecate? Ct va dura judecata si cum se va face?

15