Altarul si cele sapte trambite ingeresti

Viziunea de fond (8:2-6)

Cei sapte ingeri

Cei sapte ngeri, dupa ct se pare, sunt ngerii judecatilor, ca si n cap.15:1. Altarul de aur dinaintea Tronului este echivalentul altarului tamierii din Sfnta templului din Ierusalim. (Ex.30:l-10). In cap.4-5, totusi, el nu apare naintea Tronului, de fapt nu apare nicaieri; ceea ce nseamna ca limbajul viziunii foloseste asemenea elemente simbolice pentru instruirea noastra spirituala, si nu trbuie sa credem ca n Sanctuarul ceresc exista altare, sfesnice si cadelnite . Sa nu facem din adevaratul Sanctuar o simpla copie a , umbrei "(Ev 10:1), doar o reflectare grandioasa a umbrei de pe pamnt. Realitatea este spirituala, iar elementele ei fizice nu ne sunt cunoscute. Desigur, pentru a ntelege lectia spirituala, Apocalipsa ne vorbeste n limbajul acelei umbre, pentru ca odata cu imaginarea scenelor n limbajul sanctuarului pamntesc, sa putem ntelege mesajul. Ingerul cu cadelnita reprezinta pe Domnul Christos ca Preot Mijlocitor. Este obisnuita reprezentarea Fiului lui Dumnezeu ca nger (Sol al lui Dumnezeu), att n VT ct si n Apocalipsa. Cadelnita se folosea la templu pentru serviciul de ispasire mijlocitoare (Num 16:46-48. Num 16:46). Tamia nu reprezinta rugaciunile credinciosilor, asa cum este parerea populara, ci ea este ceva care, se nalta mpreuna cu rugaciunile sfintilor (v.3. vezi si explicatia de la cap 5:8) Aici nu este vorba doar de strigatele martirilor din cap. 6, ci de rugaciunile tuturor sfintilor. Cnd NT spune sfinti se refera, de regula, la credinciosi n calitate de consacrati lui Dumnezeu. Ei sunt imaginati aici ca nchinatori n curtea Sanctuarului, adica pe pamnt, dupa modelul serviciului de la templul din Ierusalim: n timp ce preotul de serviciu era intrat n sanctuar ca sa aduca tamie pe altarul de aur, poporul se nchina cu fata la pamnt n curte (Le 1:8-10). Scaunul de domnie amintit aici este echivalentul acelui car al heruvimilor", capacul ispasirii (tronul harului) de deasupra chivotului legii morale (Ev 9:5, 4:16, 1 Cron 28:11). Legea este temelia tronului lui

Semnific atia trmbitarii. In sens general, sunetul trmbitei este o avertizare, o atentionare. Uneori este semnal de razboi (Ex 23:20-23). Glasul lui Dumnezeu de pe Sinai este nsotit de trmbita Arhanghelului (observati descrierea din v.5 n limbajul proclamatiei de pe Sinai si prezenta tronului-chivot). Sarbatoarea trmbitelor (anul nou) inaugura perioada sarbatorilor de toamna si anunta ziua ispasirii (ziua judecatii) Lev 23:24-26. Trmbita iudaica este, n realitate, un corn de berbece, numit sofar si are un sunet care inspira solemnitate. Anul jubiliar care marca eliberarea si remproprietarirea, ncepea odata cu ziua ispasirii, la interval de 49 de ani (Lev 25:9-10). Trmbitele aveau si rol liturgic, se foloseau n serviciul ceremonial si muzical de la templu. Aici nsa avem sapte trmbite, ceea ce ne reaminteste de caderea Ierihonului (Iosua 6) si de ntronarea Domnului la Ierusalim (vezi 1 Cron 15:24, 2 Cron 23:13 comp. cu Apoc 11:15). Unele dintre pedepsele descrise n aceasta viziune seamana cu plagile venite asupra Egiptului. Exista anumite asemanari si cu cele sapte plagi. Anumite elemente din cele sapte trmbite si cele sapte plagi corespund cu cele sapte zile ale creatiei (Gen 1), ceea ce ne atrage atentia asupra dreptatii Dumnezeului Creator. Imaginile folosite pentru descrierea pedepselor divine sunt, de obicei, neexplicate, ceea ce face ca viziunea trmbitelor sa fie mai dificil de nteles. Sunt combinate imagini si metafore profetice din VT, cu multe simboluri. Incepnd cu Victorinus de Poetavium (sec. III) aceste scene au fost interpretate ca fiind paralele cu cele sapte biserici" si cele sapte peceti".

harul (iubirea) si legea (dreptatea) lui Dumnezeu. Elle White spune ca natura lui Dumnezeu, esenta caracterului Lui este iubirea. Dreptatea nu este dect manifestarea iubirii, iar harul este o prelungire a iubirii mai mult dect dreptatea... Focul de pe altar provenea de la Dumnezeu si era ntretinut continuu (Lev.9:24, 10:11, 16:12). n timp ce tamia se nalta ncontinuu pe altarul de aur, ngerulpreot umple cadelnita cu focul sacru al dreptatii, cu jaraticul razbunarii si-l arunca pe pamnt. Focul acestei mnii nsa nu este revarsarea ultimei mnii a lui Dumnezeu (cap. 15:1) ci o serie de judecati preliminare, amestecate cu har, pedepse partiale care au loc n timp ce Iisus nca mijloceste n templul ceresc. Expresiile a treia parte" si a zecea parte", n cazul pedepselor trmbitelor (8:8-12, 9:18, 11:13) arata o pedeapsa pastiala, disciplinara; o triere facuta de Dumnezeu (Ez 5:1-4. 1113, Zah 13:8-9) In timpul acestor pedepse, oamenii se mai pot pocai (11:13) , dar n timpul ultimelor 7 plagi, nimeni nu se va mai pocai (16:9.11.21).

medievali si a devenit obisnuita printre protestanti si milleriti. Desi aplicatia scenelor la evenimente istorice na fost uniforma si unanima, s-a cristalizat opinia ca ele reprezinta pedepsele lui Dumnezeu trimise mpotriva crestinatatii decazute, prin invaziile barbare n Occident si prin blestemul islamic n Orient, iar scenele din cap. 10-11 au fost ntelese n comparatie cu cap. 13-14. Aceasta interpretare clasica a fost sustinuta si de savantul Isaac Newton. In teologia adventista, ea este expusa de Uriah Smith.