Curs 6 A.D.I.

Cont C5 b4 Excedentul brut EBE al exploatarii sau cash-flow-ul brut de exploatare masoara fluxul ec dupa renumerarea salariatilor si dupa varsarea impozitelor si texe. EBE=VA-salarii si obligatii Fondul de rulment net FRN este o notiune cheie a gestiunii financiare notandu-se def ca fiind excedentul (daca este pozitiv) sau deficitul (daca este neg) in capitaluri permanente in arap cu nevoiade finantare a activelor mobilizate (valori nete). FRN=capitaluri permanente-val imobilizate nete (V.I.N.) Intrebarea care, imediat, aproape instantaneu se formuleaza are urm continut: De ce este indispensabil un excedent in aproape toate industriile? Rasp este f simplu: Pt a finanta nevoia in fond de rulment (N.F.R.). Inainte de a explicita aceasta notiune examinam mai intai cele 3 configuratii posibile ale F.N.R. F.R.N. ului pozitiv (varianta de dorit) Cp>V.I.N. F.R.N.=0 (situatie critica) Cp=V.I.N. F.R.N. negativ (pericol) Cp<VIN Cp=capitalul social+rezerve+provizioane reglementate+rezultatul exercitiului (+sau-) unde: Cp- capital propriu VIN- val. imob. nete Imob. nete=imob. brute-amortizari Fondul de rulment constituie sursa permanenta de finantare a activitatii intrep. - nevoia in fond de rulment (NFR) sau nevoia de finantare a exploatarii (NFE) prezinta un mare interes pt managerul organizatiei fiind acoperit in cea mai mate parte din surse temporare. Ea rezulta asadar din decalajele legate de ciclurile de exploatare si tipul deactivitate al intrep. In fapt acest decalaj este dublu: - primul rezulta din fluxurile fizice ale operatiilor de cumparare (transformare, vanzare) - al doilea provine din fluxurile fluxurilefinanciare care sunt ele insusi desincronizari ale op. ec. (plata materialelor cumparate/ incasarea contravalorii vanzarilor, realizandu-se mai tarziu functie de termenele obtinute de la furnizori / consimtirile clientilor). In consecinta intrep. fct. de ciclul sau de activitate avea in permanenta pozitii de genul: - stocuri de amteriale, prodictie nedeterminata, produse finite, - creante, clienti - datorii, furnizori NFR=alocari ciclice-surse ciclice=(stocuri+creante)-datorii de exploatare (furnizori, creditori, etc.) La aceste nevoi in fond de rulment de exploatare (NFRE) se pot adauga nevoile in fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE). NFRAE din diverse elemente punctuale si aciclice figurand atat la activ cat si la pasiv (diverse creante, impozite). In urma cumularii celor 2 forme de nevoi in relment va rezulta nevoia in fond de rulment global (NFRG). Prin punerea in evidenta a celor 2 tipuri de nevoi rezulta cateva oportunitati demne de a fi luate in considerare: - a se verif. Daca NFRE este conform normelor - a aprecia evolutia sa in fct de cresterea cifrei de afaceri (CA) - a compara acesta crestere (in val absoluta) cu capacitatea de autofinantare NFRG=active circulante-pasive circulante b5 Rata de finantare a capitalului circulant FR+active circulante*100 Marimea normala a acestei rate tre. Sa fie in jur de 50% (20-50%)

b6 Trezoreria neta (TN) Aceasta notiune este cu certitudine una asapra caruia planeaza cea mai mare confuzie. F. Multe persoane confunda trezoreria neta cu disponibilitatile ceea ce nu este adevarat. Trezoreria este un rezultat care poate fi pozitiv sau negativ. Indicatorul reflecta disponibilitatile monetare rezultate din evolutia curenta a incasarilor si platilor. Disponibilul tre. Sa faca fata in mod continuu scadentelor. Trezoreria neta se calc. Ca diferenta intre fondul de rulment net si necesarul de fond de rulment (FN=FRN-NFR) sau activul (disponibilitatile) si pasivul (datorii exicibile pe termen scurt) de trezorerie unde: - NFR=active curente de exlpoatar-pasive curente de exploatare (datorii) - NFR=(stocuri +creante)-obligatii pe TS(datorii) - FRN=active curente (circulante) (surse permanante)-pasive curente(datorii, alocari permanente). FRN=(Capitaluri proprii+datorii financiar)-imobilizari nete (fara amortizari) Datorii=obligatii+credite pe TS Trezoreria neta poate lua 3 val: - TN=0 daca FRN=NFR - TN>0 daca FRN>NFR (NFR in acest caz poate fi finantata din resursele proprii ale agentului ec.) - TN<0 daca FRN<NFR Analiza TN impune o mare prudenta. Nivelul sau la un moment dat pozitiv sau negativ poate a nu fi semnificativ situatiei reale. Intr-adevar se poate ca data de inchidere a exercitiului social sa nu coresp. Ciclului de activitate in cazul intrep. Sezoniere sau at. Cand societatea intarzie. Reglementarea dat. Furnizorilor in vederea ameliorarii fizionomiei bilantului (cu adordul bancherului in situatia in care se atinge asa numita restrictie plafon al ajutorului pe TS). Dupa ce am prezentat notiunile de FR, NFR si TN convine de a aborda si cea de echil. Financiar global al bilantului. De o maniera normativa s-ar putea sconsidera un bilant ca fiind echilibrat doar daca FR pozitiv este ....... sau superior NFR. Acest caz ideal nu repr. In realitate decat un mic procent al diferitelor situatii bilantiere susceptibile de a fi observate. In realitate exista o varietate de configuratii vizzvi de structurile bilantiere. b7 Excedentul de trezorerie a exponentului (ETE) indicatorul indica surplusul efectiv de trezorerie rezultat din activitatea de exploatate. El masoara capacitatea firmei de a satisface nevoile de autofinantare a investitiilor si rambursare a datoriilor financiare inclusiv numele pt impozite si dividente. ETE=EBE-DNFR In perioadele de crestere a intrep scaderea EBE poate fi insotita de o crestere a NFR, iar aceste 2 modificari au ca efect neg. Scaderea puternica a ETE ceea ce constituie o caract. A situatiilor de recesiune. Idem cresterea intrep rau controlata det. Frecvent o crestere a NFR-ului mai rapida decat EBE deci o influenta asupra ETE. b8 Obligatiile consituie surse de finantare a activelor circulante INDICATORI DE VOL. (cantitativi) a) de efort - capacitatea de productie Productia max. Care poate fi obtinuta in anumite cond. Tehnice, tehnologice, organizatorice, umane, s.a.m.d. - patrimoniul Val. ec. a firmei, capacitatea acesteia de a face fata necesitatilor necesare la un moment dat. - costurile Totalitatea chelt. Pt. Obtinerea productiei, cheltuieli directe (materii prime, salarii directe) si indirecte (CIF, CG, CGI) etc. - nr de salariati Nr sau existentul de personal (muncitori direct si indirect productiv, personal TESA) 2

- fondul de salarii Chelt. Cu manopera directa si indirecta (muncitori) - stocuri Active circulante regasite in materii prime si materiale, productie nedeterminata, produse finite, ambalajuri. b) de efect - productia fizica (unit. Nat. Sau nat.convetionale) - productia marfa fabricata (productia fizica * preturi de productie) - veniturile (din care in special cifra de afaceri: venituri din exploatare, ven. Exceptionale, ven. Financiare) - profit brut (ven. costuri) - profit net (profit brut impozit pe venit) - valoarea adaugata formata atat de eforturi ( chelt. Cu personalul, impozite, taxe, chelt. Finan., amortizare, cat si din efecte (profitul). INDICATORI DE EFICIENTA (calitativi) Rap. Dintre 2 indicatori cantitativi (1 de efort pe unul de defect sau invers) 1. Productivitatea muncii (W) rodnicia muncii umane in procesul de producere a bunurilor si serviciilor. Principalele forme ale acesteia rezulta din enuntarea unor criterii de clasificare. - crit. Esalonul organizatoric W la nivel de componente structurale si procesuale ale unei organizatii (sectie, activitate) - product. W la nivelul de organizatie socio-ec. - W la nivel de ramura sau subramura ec. - W la ninel de ec. Nat. - mod de exprimare: - product. Fizica a muncii: - in unitati fizice (buc., tone, etc.) - in unit. Nat. Conventionale - productivitate valorica a muncii - mod de calc al indicatorilor de productivitate: - productiv. Medie a muncii - productiv. Marginala a muncii (in plus cu o unit.) Nat. Rezult. Activit. Ec. - W brut - W neta Sfera de cuprindere - prod. Individuala a muncii - prod. Sociala a muncii Fiecare din aceste modalitati de exprimare comporta mecanisme de det. Diferite fct. de complexitatea numarului (indicatorii de rezultate) si a numitorului expresiei apelate (indicatorii de eforturi ref. La factorul uman). Product. Muncii este un indicator complex consecinta directa a impactului, m mare de variabile (factori ec., tehnici si tehnologici, manageriali) asupra nivelului si dinamicii sale. 2. Salariul mediu Castigul mediu al unei persoane det ca raport intre fondul de salarii si nr de salariati. El se poate exprima in lei/salariat la nivel de luna sau an. 3. Rata rentabilitatii a) Rata rentab. costurilor (fondurilor consumate): rap procentual intre profiul brut si costurile de productie. Rc=profit brut Pb/Cp*100 Aceasta forma sesizeara eficienta consumului de resurse materiale, umane, financ., informat.) angajate in derularea proceselor de munca. b) Rata rentab. Activelor (fondurilor avansate) sau profitabilitatea ec. A activelor: raport procentual intre profitul brut si activele fixe si circulante RA=PB/Af+Ac*100 3

Aceasta rata scoate in evidenta performantele ec. A firmei si implicit interesele investitorilor persoanei fizice sau juridice. c) Rata rentab. Comerciale (veniturilor) sau profitabilitatea ec. A vanzarilor (marja bruta): rap procentual intre profitul brut si cifra de afaceri sau veniturile totale. Rv=PB/VT(c.a.) V venit Ea exprima eficienta comercializarii productiei fabricate si tine cont de influentele multiple ale meduilui ambiant nat. Si internat. (in special piata). In conditi normale se considera acceptabila o profitabilitate a vanzarilor de peste 10%. d) Rata rentab.ec. (profitabilitatea ec a activitatii): rap procentual intre profitul brut si capitalul permanent. Re=Pb/Kp*100 Acest indicator evidentiaza performantele ec a firmei independent de modul de finantare si sistemul fiscal are o importanta deosebita pt investitor (stat, societati comerciale, etc.) e) Rata rentab. Financ sau profitabilitatea financ. (rata de rentabilitate a capitalului): rp procentualintre profitul net sau brut si capitalul propriu. Rf=Pn sau (PB)/Cpr*100 Indicatorul reliefiaza eficienta unei activitati a unei soc. Din perspectiva capitalului investit tinand cont de sist. De fiscalitate respectiv gradul in care capitalul propriu aduce profit. O val. In jur de 10% este considerata buna. 4. Indicatori de gestiune a) viteza de rotatie a activelor circulante (eficienta utilizarii activelor circ.) nr de rotatii=cifra afaceri/stocuri durata in zile a unei rotatii=360/nr rotatii b) durata medie de rotatie a stocurilor 365*stocuri/cifra de afaceri c) durata medie de incasare a creantelor 365* creante/c.a. d) rata de eficienta a activelor fixe c.a./A. Fixe e) rata de eficienta a activelor totale c.a./A. Totale 5. Eficienta activelor fixe a) productia fabricata la 1000 lei A. Fixe b) cifra de afaceri la 1000 lei A. Fixe c) profitul brut la 1000 lei A. Fixe 6. capacitatea de plata (solvabilitatea) elementu al lichiditatii, respectiv al capacitatii cu ajutorul indicatorilor de stare: a) lichiditatea patrimoniala: rap intre elementele de activ (disponibilitati banesti+materiale in stoc+produse finite+marfuri+titluri de plasament +creante+alte active) si elem. De pasiv (creante pe TS+rate de rambursat la creditele pe TM si TL+creditori+obligatii) raportul tre. Sa fie supraunitar situatie care reflecta o anumita doza de siguranta in vederea acordarii de noi credite. - lichiditatea curenta (LC) Ea exprima capacitatea societatii de a plati obligatiile exigibile pe TS din activele curente totale exigibile. Lc=active curente exigibile/pasive curente exigibile In lit. De specialitate se apreciaza ca un rap de 1,2 asigura conditiile normale de desf. A activitatii. - lichiditatea rapida (LR) LR=(active curente exig.-stocuri)/pasive curente exig. Lichiditatea rapica exprima capacitatea firmei de a onora obligatiile curente exigibile din activele curente care pot fi transformate rapid in lichiditati aratand posibilitatile intrep de a-si acoperi pe TS obligatiile. Ca regula generala acet raport poate fi cuprins intre 0,5 si 1. 4