3. CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC (H. Leonard, H. Schmieshek,p.88) 1. n general sunteti un om vioi si fara griji ? 2. Sunteti sensibil la jigniri ? 3.

Va dau uneori repede lacrimile ? 4. Dupa ce ati terminat cu bine o treaba oarecare, vi se ntmpla, totusi, sa va ndoiti ca ati facut bine si nu aveti liniste pna nu va convingeti nca o data ? 5. n copilarie ati fost ndraznet ca si ceilalti copii de vrsta dvs. ? 6. Dispozitia dvs. este schimbatoare - de la mare bucurie la deprimare ? 7. De obicei, ntr-o reuniune amicala, sunteti n centrul atentiei celorlalti ? 8. Sunt zile n care, fara vreun motiv evident, sunteti indispus si iritat, nct este mai bine sa nu vi adreseze nimeni ? 9. Credeti ca sunteti o persoana serioasa ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

10. Sunteti n stare sa va entuziasmati puternic ? 11. Sunteti foarte ntreprinzator ? 12. Uitati usor cnd cineva va jignit? 13. Sunteti foarte milos ? 14. Atunci cnd puneti o scrisoare n cutie, obisnuiti sa controlati cu mna, daca plicul a intrat ? 15. Aveti ambitia ca la locul de munca sa faceti parte din cei mai buni ? 16. Va este frica (sau v-a fost cnd erati mic) de furtuna si de cini ? 17. Cred despre dvs. unii oameni ca sunteti un pic pedant ? 18. Dispozitia dvs. depinde de ntmplarile prin acre treceti ? 19. Sunteti ntotdeauna agreat, simpatizat de catre cunoscutii dvs. ? 20. Aveti uneori stari de neliniste si de tensiune (ncordare) puternica ? NU DA DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

21. De obicei va simtiti apasat de ceva, deprimat ? 22. Ati avut pna acum crize de plns sau crize nervoase (soc) ? 23. Va vine greu sa stati pe scaun un timp mai ndelungat ? 24. Cnd cineva v-a facut o nedreptate, luptati energic pentru interesele dvs. ? 25. Sunteti n stare sa taiati un animal ? 26. Va supara faptul ca acasa perdeaua sau fata de masa sunt putin cam strmbe si le ndreptati imediat ? 27. Cnd erati copil, va era frica sa ramneti seara singur n casa ? NU 28. Vi se schimba des dispozitia fara motiv ? 29. n activitatea dvs. dispozitia fara motiv ? 30. Va nfuriati repede ? 31. Puteti fi, cteodata, cu adevarat exuberant, voios ? 32. Puteti uneori sa traiti un sentiment de fericire deplina ?

DA NU

DA NU DA NU

DA NU DA NU

DA NU

DA

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

33. De obicei, spuneti oamenilor n mod deschis parerea dvs. ? DA NU 34. Puteti distra o societate, puteti fi sufletul unei companii ? 35. Va impresioneaza daca vedeti snge ? 36. Va place o activitate cu mare raspundere personala ? 37. Sunteti nclinat sa interveniti pentru oamenii carora li s-a facut o nedreptate ? 38. Va este teama sa intrati singur ntr-o pivnita, ntr-o camera ntunecoasa ? 39. Preferati activitatile care trebuie facute ncet si foarte exact celor care pot fi facute repede si fara migala ? 40. Sunteti o persoana foarte sociabila ? 41. La scoala va placea (va place) sa recititi poezii ? 42. Ati fugit vreodata de acasa cnd erati copil ? 43. Vi se pare grea viata ? 44. Vi s-a ntmplat sa fiti att de tulburat de conflicte sau, necazuri, nct a fost imposibil sa mai mergeti la lucru ? 45. S-ar putea spune despre dvs. ca, n general nu va DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

pierdeti prea repede buna dispozitie atunci cnd aveti un insucces (cnd nu va reuseste ceva ) ? NU 46. Daca v-a jignit cineva, faceti primul pas spre mpacare ? NU 47. Va plac animalele ? 48. Va ntoarceti uneori din drum ca sa va convingeti ca acasa sau la locul de munca totul este n regula si ca nimic rau nu se poate ntmpla ? 49. sunteti cteodata chinuit de o fiica inexplicabila ca dvs. sau rudelor dvs. li se poate ntmpla ceva rau ? 50. Credeti ca dispozitia dvs. depinde de starea vremii ? 51. V-ar deranja cumva sa va urcati pe o scena si sa vorbiti n fata unui public ? 52. Cnd cineva va necajeste tare si cu intentie, ati fi n stare sa va iesiti din fire si sa va ncaierati ? 53. Va plac mult petrecerile ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA DA

54. Va simtiti adnc descurajat cnd aveti deceptii ? 55. Va place o munca unde dvs. trebuie sa organizati mult ? 56. n mod obisnuit urmariti insistent scopul pe care vi l-ati propus, chiar daca ntmpinati obstacole ? NU 57. poate sa va impresioneze ntr-att un film tragic, nct sa va dea lacrimile ? 58. Vi se ntmpla sa adormiti cu greu pentru ca va gnditi la problemele cotidiene sau de viitor ? 59. Fiind elev le-ati suflat colegilor sau i-ati lasat sa copieze dupa dvs. ? NU 60. V-ar displace sa treceti prin cimitir noaptea ? 61. Va ngrijiti n mod deosebit ca acasa la dvs. fiecare lucru sa aiba un loc al lui ? 62. Vi se ntmpla dimineata sa va sculati prost dispus

DA NU

DA NU

DA

DA NU

DA NU

DA

DA NU

DA NU

si necajit, stare care dureaza cteva ore ? NU 63. Puteti sa va adaptati usor la situatiile noi ? 64. Aveti uneori dureri de cap ? 65. Rdeti des ? 66. Fata de oamenii pentru care nu aveti consideratie, va puteti purta foarte prietenos, nct ei sa nu observe adevarata dvs. parere despre ei ? 67. Sunteti o persoana vioaie, plina de viata ? 68. Suferiti mult din cauza nedreptatii ? 69. Sunteti un prieten al naturii ? 70. Aveti obiceiuri ca atunci cnd plecati de acasa sau mergeti la culcare sa controlati ntotdeauna starea unor lucruri (de exemplu, daca e stins aragazul, daca sunt scoase din priza aparatele electrice, daca sunt ncuiate usile ? 71. Sunt sperios ?

DA

DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU

72. Vi se poate schimba dispozitia n urma consumarii alcoolului ? 73.aborati sau ati colaborat cu placere n trecut la cercuri teatrale de amatori ? NU Va este uneori foarte dor de departari ? 74. obicei priviti viitorul cu pesimism ? 73. Vi se poate schimba att de puternic dispozitia, nct sa aveti uneori un mare sentiment de bucurie, pentru ca apoi sa cadeti ntr-o stare de amaraciune ? 74. Va este usor sa creati buna dispozitie ntr-o societate, reuniune ? NU 75. De obicei, ramneti multa vreme suparat ? 76. Sunteti foarte puternic impresionat de suferinta altor oameni ? 77. n mod obisnuit, n caietele de scoala scrieti nca o data o pagina, daca se ntmpla sa faceti o greseala ? DA NU DA NU DA NU DA DA NU DA NU DA NU DA DA NU

78. Se poate spune ca, n general, cu oamenii sunteti mai mult prudent si banuitor dect ncrezator ? 79. Aveti deseori vise cu situatii de spaima ? 80. Sunteti deseori terorizat de gndul de gndul ca, fiind pe peronul unei gari, va puteti arunca naintea trenului mpotriva vointei dvs. ? 81. n mod obisnuit, deveniti vesel ntr-un loc placut ? 82. n general, va debarasati usor de problemele apasatoare si nu va mai gnditi la ele ? 83. Cnd consumati alcool deveniti, de obicei, impulsiv ? 84. n discutii sunteti mai degraba zgrcit la vorba dect vorbaret ? 85. Atunci cnd trebuie sa colaborati la o reprezentatie teatrala, ati putea sa va nsusiti att de bine rolul, nct pe scena sa uitati complet ca sunteti un altul ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

Chestionarul determina manifestari caracteriologice dominante. El este alcatuit din ntrebari care, fiind clasate n 10 grupe (I-X), permit evidentierea unor trasaturi "accentuate" ale caracterului. Chestionarul poate

fi utilizat individual sau colectiv. Timpul de lucru este liber, dar, n general, variaza ntre 30 - 60 minute, n functie de rapiditatea gndirii si de gradul de ntelegere al fiecarui subiect. La peste 50 % trasaturi pregnante de caracter. (Valoarea 24 indica 100 % , valoarea 18 indica 75 % , valoarea 12 indica 50 % valoarea 6 indica 25 % ) Grupa I, cu 12 ntrebari, se refera la demonstrativitate Grupa a II-a, cu 12 ntrebari, se refera la hiperexactitate Grupa a III-a, cu 12 ntrebari, se refera la hiperperseverenta Grupa a IV-a, cu 8 ntrebari, se refera la nestapnire Grupa a V-a, cu 8 ntrebari, se refera la hipertimie Grupa a VI-a, cu 8 ntrebari, se refera la distimie Grupa a VII-a, cu 8 ntrebari, se refera la ciclotimie Grupa a VIII-a, cu 4 ntrebari, se refera la exaltare Grupa a IX-a, cu 8 ntrebari, se refera la anxietate Grupa a X-a, cu 8 ntrebari, se refera la emotivitate La etapa a doua n Tabelul de sinteza se noteaza valorile brute pentru fiecare grupa (I-X). Aceste valori se multiplica cu coeficientul stabilit se poate vorbi despre personalitati "accentuate" care se caracterizeaza prin evidentierea unor

pentru fiecare grupa, obtinndu-se astfel, un rezultat care poate varia de la 0 la 24. Cu ct rezultatul se apropie de valoarea 24, cu att este mai mare si gradul de semnificatie al trasaturii respective. Coeficientul ajuta si la compararea cantitativa a rezultatelor, ntruct, prin nmultirea efectuata se obtin valori standard comparative. Valoarea 24 indica un procentaj simptomatic de 100 % Valoarea 18 indica 75 % Valoarea 12 indica 50 % Valoarea 6 indica 25 % Peste valoarea ce indica 50 %, autorul chestionarului promoveaza ideea de "personalitate accentuata" prin evidentierea unor trasaturi pregnante de caracter. Astfel, rezultatele chestionarului caracteriologic indica urmatoarele rezultate n ordine descrescatoare: Tipul exaltat este caracterizat prin traire intensa, uneori nemotivata, a starilor de bucurie, fericire, satisfactie si alternarea frecventa a acestora cu starile de tristete si disperare. Aceasta inconsecventa nregistrata determina modificari comportamentale, cu consecinte directe n planul actizitiilor, echilibru precar. Tipul distimic - deprimare accentuata, centrarea atentiei asupra aspectelor sumbre ale vietii, inhibitie ideomotora. Acest tip caracterial se

evidentiaza printr-o mare fluctuatie a dispozitiei care se propaga n comportamentul elevului. Tipul hiperperseverent, hipertim si emotiv se afla la egalitate de puncte n testul aplicat elevilor cu deficienta mintala. Tipul hiperperseverent - este caracterizat prin sensibilitate la suparari, spirit razbunator, implicare emotiva de lunga durata n tot ce i se poate ntmpla. Tipul hipertim - caracterizat prin dispozitie preponderent buna, spirit ntreprinzator, activism nalt. Aceasta trasatura caracteriala este oarecum n contradictoriu cu deficienta mintala. Singura explicatie posibila este faptul ca elevii au completat nesincer. Tipul emotiv - indica sensibilitate, profunzime si finete a trairilor spirituale. La elevii cu deficienta mintala emotivitatea este o trasatura. La elevii cu intelect normal aceasta emotivitate poate fi caracteristica vrstei adolescente, cunoscuta ca perioada marilor schimbari. Adolescentul este mai sensibil la ceea ce se ntmpla n jurul sau, aceasta sensibilitate evidentiinduse n comportamentul de opozitie adoptat mpotriva adultului. Tipul anxios - este predispus spre fobie, timiditate, anxietate exagerata . Tipul impulsiv - impulsivitate sporita, control scazut asupra imboldurilor si tentatiilor.
Sentimentul de anxietate traite de elev l face pe acesta sa adopte comportamente agresive care nu fac dect sa alimenteze sentimentul de culpabilitate si insecuritate.

Opozitia impulsiva - se manifesta printr-o multitudine de fenomene care ntregesc comportamentul deviant al elevului, pasivitate, nesupunere, indisciplina, mnie, dezordine. Aceste doua tipuri de manifestare comportamentala contribuie la etichetarea elevului si marginalizarea acestuia de catre grupul din acre face parte. Agresivitatea poate fi orientata mpotriva cadrelor didactice si ia forma unei opozitii sistematice sarcinilor scolare. Aceasta mai poate fi manifestata mpotriva colegilor sub forma de glume, tachinari, mbrncituri, atacuri corporale, mobilier si material didactic distrus. Tipul ciclotimic - alterneaza fazele hipertimice cu cele distimice. Se evidentiaza prin reducerea interesului fata de activitatea scolara, reducerea disponibilitatilor afective si energiei necesare n obtinerea performantelor. Acest elev trece de la apatie la exaltare. Tipul hiperexact - punctualitate, acuratete si pedantism exagerat. Tipul demonstrativ - egocentrism, teatralism si demonstrativitate comportamentala, autoapreciere neadecvata. Cele mai mari valori nregistrate la chestionarul caracteriologic scot n evidenta personalitatea pedanta a elevului aflat la perioada pubertatii. Aceste tendinte de caracter se manifesta n comportamentul elevului contribuind la determinarea si ntarirea pozitiva sau negativa a acestuia si indirect la adaptarea sau inadaptarea scolara . Tabelul de sinteza al chestionarului caracteriologic (H. Leonard, H. Schmieschek)

Grupa I II III IV V VI VII VIII IX

Nr. de ntrebari 12 12 12 8 8 8 8 4 8

Valori brute

Coeficientul Rezultat de nmultire 2 2 2 3 3 3 3 6 3

Procentaj

CHESTIONARUL SCHMIESCHECK

- Manual Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat tipologiei personalitatii clinice / accentuate dezoltata de Leonhard. Este construit in 1970 si studiul de traducere si experimentare ii apartine lui Nestor (1975) Chestionarul cuprinde 10 scale, fiecare cu un numar de 12 , 8 sau 4 itemi (vezi TABELUL 1), corespunzand celor 10 tipuri de trasaturi accentuate: 1.- Demonstrativitatea - manifestata prin: - teatralism; - autocompatimire; - dorinta de a fi in centrul atentiei Tulburare corespunzatoare: isteria. 2.- Hiperexactitatea - manifestata prin: - constiiciozitate exagerata; - seriozitate exagerata. Tulburare corespunzatoare: psihastenia. 3.- Hiperperseverenta - manifestata prin:

- ambitie extrema; - susceptibilitate. Tulburare corespunzatoare: psihopatie paranoida. 4.- Nestapanirea - manifestata prin: - irascibilitate; - indispozitie; - uneori devieri ( alcool, sex, toxicomanie). Tulburare corespunzatoare: psihopatie epileptoida. 5.- Hipertimia - manifestata prin: - bunadispozitie exacerbata; - logvacitate. Tulburare corespunzatoare: psihopatie hipomaniaca. 6.- Distimie - manifestata prin: - posomorare permanenta; - seriozitate exagerata. Tulburare corespunzatoare: psihopatie subdepresiva. 7.- Ciclotimie - manifestata prin: - labilitate afectiva; - treceri bruste de la veselie la tristete cu tacere. Tulburare corespunzatoare: tulburare ciclotimica. 8.- Exaltare - manifestata prin:

- pendulare intre euforie si depresie Tulburare corespunzatoare: ciclotimie 9.- Anxietate 10.- Emotivitate - manifestata prin: - perturbarea trairilor afective. Tulburare corespunzatoare: psihopatie reactiva labila.

COTAREA PROBEI

Se acorda cate 1 punct pentru fiecare raspuns semnificativ (DA) la fiecare scala in parte astfel: 1.- DEMONSTRABILITATE: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 51, 63, 66, 73, 85, 88. 2.- HIPEREXACTITATE: 4, 14, 17, 26, 36, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83. 3.- HIPERPERSEVERENTA: 2, 12, 15, 24, 34, 37, 46, 56, 59, 68, 78, 81. 4.- NESTAPANIRE: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86. 5.- HIPERTIMIA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77. 6.- DISTIMIA: 9, 21, 31, 43, 53, 65, 75, 87. 7.- CICLOTIMIA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84. 8.- EXALTAREA: 10, 32, 54, 76. 9.- ANXIETATEA: 5, 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82. 10.- EMOTIVITATEA: 3, 13, 25, 35, 47, 57, 69, 79. CALCULUL FIECAREI SCALE:

Punctajul total al fiecarei scale se calculeaza dupa formula:

TOTAL = R (raspunsuri semnificative) x Coeficientul X ( vezi tabelul de mai jos) SCALA Demonstrativitate Hiperexactitate Hiperperseverenta Nestapanire Hipertimie Distimie Ciclotimie Exaltare Anxietate Emotivitate NUMAR RASPUNSURI COEFICIENT X 12 2 12 2 12 2 8 3 8 3 8 3 8 3 4 6 8 3 8 3 TABELUL 1

INTERPRETARE:

Total 12 tendinta spre accentuarea respectivelor trasaturi in comportament.

Total 18 tendinte severe prezente in comportament.
Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat tipologiei personalitatii clinice / accentuate dezvoltata de Leonhard Este construit in 1970 si studiul de traducere si experimentare pentru varianta romaneasca ii apartine lui Nestor 1975 .

Exista 10 scale, fiecare cu un numar de 12 ifemi, 8, sau 4 itemi, corespunzand celor 10 tipuri de trasaturi accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate. Subiectul raspunde prin Da sau Nu, majoritatea itemilor avand cheia in Nu. Exista un coeficient de ponderare a raspunsurilor. Nu exista o normare propriu-zisa a testului, dar prin ponderare cota maxima, cu semnificatia de 'accentuare' semnificativa a respectivului aspect este aceeasi, 24. In ordine descendenta, interpretarea indica severitatea tendintei pentru valoarea 18, iar valoarea 12 reprezinta, conform autorului limita de la care putem diagnostica o tendinta spre accentuare in comportament.