Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Descrierea metodei
Această metodă a fost creată de T. Leary, pentru cercetarea repreyentărilor subiectului despre
sine şi Eu „ideal”, studiind relaţiile reciproce a grupurilor mici. Cu ajutorul acestei metode se
evidenţiază tipul dominant de atitudini faţă de oameni în autoapreciere reciprocă.
Pentru studierea relaţiilor interpersonale această metodă se aplică în diferite ţări. În cercetarea
relaţiilor interpersonale se folosesc cel mai des doi factori: „dominare- subordonare”şi
„prietenie -agresivitate”. Aceşti factori determină impresia generală despre om în procesul
percepţiei interpersonale. Ei sînt numiţi de către M.Argailo în calitate de competenţi
principaliîn analiza stilului comportamentului interpersonal, după conţinut ei pot fi cu doi din
cei trei piloni ai diferenţierii semantice „not㔺i „putere”.
În cercetarea ce a durat mai mult de20 ani, efectuată de psihologii americani sub conducerea
lui B.Bales,comportamentul membrilor grupului se apreciayă după 26 variabile, studiere
propusă de autori în trei dimensiuni spaţiale, formate din trei axe:
Tendinţă de „dominare- subordonare”
Tendinţă de „amabilitate- neprietenos”
Tendinţa „emoţional- analitic”
Chestionarul conţine 128 opinii de apreciere, la fiecare din cele 8 tipuri de relaţii
interpersonale-16 puncte,reglementate după intensitate ascendentă. Metoda este construită
astfel încît opinia îndreptată spre evidenţierea oricărui tip de relaţie este aşezată nu într-o
ordine, ci după o imagine deosebită: ele sînt grupate cîte 4 şi se repetă după o anumită
perioadă.la interpretare se adună numărul fiecărui tip de relaţie.
T. Leary propune aplicarea metodei pentru aprecierea comportamentului indivizilor,
aprecierea comportamentului celor ce ne înconjoară, pentru apreciere, pentru evaluarea
oamenilor apropiaţi.
În corespondenţă cu aceste niveluri de diagnosticare se schimbă instructajul. Nota maximă
este la nivelul de 16 puncte, dar ea este împărţită în 4 grade de relaţii evidenţiate:
0-4 puncte-nivel scăzut
5-8 puncte -nivel moderat (comportament adaptiv)
9-12 puncte -nivel ridicat
13-16 puncte –extremitate
Tip autoritar
Pînă la 8 puncte, conducătorul manifestă încredere în sine, capacitatea de a fi bun consultant,
organizator, are calităţi de conducător. În cazul indicilor mai înalţi (12) el nu suportă critica,
supraapreciază capacităţile personale, iar în cazul indicilor şi mai înalţi de 12 puncte – aplică
stilul didactic de opinii,necesitatea imperativă de a comanda pe alţii. Peste 13-16 puncte – are
trăsături de despotism, dictator, dominant. Totdeauna impune altora să procedeze aşa cum
crede el. Probleme: se ascultă numai pe sine, contează doar părerea lui, dar să cunoşti totul,
este imposibil.
Tip egoist
Se evidenţiază prin stulul de relaţii interpersonale ca un conducător încrezut în sine,
independent, mereu în comperiţie cu cineva (pînă la 8 puncte). Este caracteristic pentru o
persoană ce tinde să devină lider (8-12 puncte) manifestînd sentimentul de a-i domina pe cei
ce-l înconjoară, tendinţa de a avea o părere deosebită în comparaţie cu ceilalţi. Dacă indicii
sînt mai ridicaţi de (12-16 puncte)-prezintă un tip de relaţii egoiste cu oamenii.predomină
tendinţa de a fi mai bun decît alţii. Se iubeşte numai pe sine, îi place să se laude, problemele
şi greutăţile le pune pe umerii altora. Asemenea oameni au probleme cu ei înşişi, tind să
devină mai buni decît ceilalţi în toate situaţiile, dar aceasta este imposibil de realizat. Nu este
indicat ca oamenii să fie apreciaţi mereu cu foarte bine. El are probleme cînd cineva încearcă
să se evidenţieze, manifestă egoism şi tendinţă de a se autoafirma.
Tip agresiv
Dacă indicele este pînă la 4 – manifestă puţină energie, agresivitate, încăpăţînare. De la 4-8
puncte conducătorul este energic, încăpăţînat în dependenţă de situaţie. De la 8-12 puncte
este deschis la suflet, hotărîtor, sincer, posedă înclinaţii de a avea un caracter bărbătesc.
Agresivitatea este energia pentru existenţă manifestată în anumite forme. Ea trebuie
transferată în formă socială binevenită. În dependenţă de măsura manifestării indicilor, acest
sector exprimă sinceritate, spontanietate, independenţă în alegerea scopului. Dacă indicii sînt
mai înalţi de 12-16 puncte- manifestă multă încăpăţînare, irascibilitate,
neprietenos,duşmănos, brutal, îi învinovăţeşte pe toţi dacă nu poate dobîndi ceea ce doreşte.
Tip suspicios (sceptic)
Până la 8 puncte manifestă bazp reală de analiză a faptelor, scepticismul și nonconformismul
crește, se transformă într-un mo de relații cu mediul înconjurător, foarte supărător. Manifestă
neâncredere cu înclinații către critică, nemulțumire de cee ace-l înconjoară, suspiciune. De la
12-16 puncte – acești oameni sunt suspicioși, se supără pe toată lumea, nu iartă nimănui
nimic. Toată lumea pentru ei este dușmănoasă și rea. Le vine foarte greu să trăiască, fiindcă li
se pare că toți sînt groaznici. Le este greu și celor ce sânt ânconjurați de asemenea personae.
El vede aproape totul numai ân culori negre, cee ace este dăunător pentru sănătatea lui.
Pentru el culoarea roz nu este binevenită.
Tip supus (timid)
Reflectă particularităţi ale relaţiilor interpersonale ca: modestie, timiditate, înclinaţie de alua
asupra sa obligaţiunile străine. Se supune oricui, mai ales liderului. De la 8-12 puncte-
supunerea este totală, sentimentul vinovăţiei este foarte ridicat, autodistrugere.
Tip dependent
Indicii 0-4 reflectă necesitatea de ajutor şi încredere, recunoaştere din partea celor din jur.
Indicii mai înalţi 8-12 puncte- arată superconfermitate, dependenţă totală d opiniile celor din
jur. Este foarte neîncrezător în sine, neliniştit, îngrijorat. Nu se iubeşte pe sine din cauză că se
teme de toţi, (12-16 puncte) nu are încredere în sine, e receptiv la problemele celor din jur, se
acomodează la situaţii.
Tip prietenos, cooperant
0-4 puncte evidenţiază stilul de relaţii interpersonale caracteristic persoanelor ce tind către o
colaborare strînsă cu grupul de referenţi, către relaţii prietenoase cu cei din jur. 8-12 puncte
caracterizează persoana ca binevoitoare, ce nu crează probleme. 12-16 puncte arată
ambundenţa manifestării stilului de relaţii interpersonale prin comportament compromis. Este
prietenos cu toţi oamenii, interesele altora sînt mai presus decît cele personale. Se străduie să
fie în relaţii bune cu colegii şi cu cei ce-l înconjoară. Tinde către colaborare, este entuziast,
energic, conştiincios. Ţine cont de părerea majprităţii, face compromisuri. Problema sa este
că doreşte să fie bun cu toţi, să atragă atenţia tuturor. Este în stare să facă orice pentru colegi,
este preocupat de a afla atitudinea celorlalți față de el.
Tip altruist
Indicii cuprinşi între 0-4 puncte arată dorinţa expresivă de a-i ajuta pe cei din jur, are un simţ
al responsabilităţii foarte dezvoltat. Indicii 8- 12 arată că persoana este responsabilă, de aceea
îi încurajează pe cei din jur. Indicii 12-16 puncte arată că persoana ţine sub tutela sa pe cei
ce-l înconjoară, manifestă sentimentul de părinte, dar arată şi tendinţa de mascare. Altruismul
cel mai mare poate fi o formă de egoism.
STRES ȘI COPING
1. Chestionarul de percepție a stresulu de Cohen – Williamson
Acest chestionar exploreaza sentimentul subiectiv de stres resimtit de fiecare dintre noi, adica
modul in care evaluam stresul. Raspundeti la urmatoarele intrebari, bazandu-va pe ceea ce vi
s-a intamplat in decursul lunii care a trecut. Marcati cu un “x” casuta corespunzatoare,
raspunzand cat se poate de spontan, si alegand intre variantele urmatoare:
A) niciodata;
B) aproape niciodata;
C) uneori;
D) destul de des;
E) deseori
In decursul ultimei luni, de cate ori:
A B C D E
1. Ati fost deranjat de un eveniment neprevazut?
2. Vi s-a parut dificil sa controlati lucrurile importante din viata
Dvs.?
3. V-ati simtit nervos sau stresat?
4. V-ati infruntat cu succes micile probleme si neplaceri cotidiene?
5. Ati simtit ca ati face fata in mod eficient schimbarilor
importante care ar surveni in viata Dvs.?
6. V-ati simtit increzator in capacitatile Dvs. de a va asuma
problemele personale?
7. Ati simtit ca lucrurile merg asa cum doreati Dvs.?
8.Ati crezut ca nu va puteti asuma toate lucrurile pe care trebuia sa
le faceti?
9. Ati fost capabil sa va stapaniti enervarea?
10. Ati simtit ca sunteti stapan pe situatie?
11. V-ati simtit iritat pentru evenimentele care va scapau de sub
control?
12. V-ati surprins gandindu-va la lucrurile pe care trebuia sa le
terminate cu bine?
13. Ati fost capabil sa controlati modul in care v-ati petrecut
timpul?
14. Ati simtit ca dificultatile s-au acumulat in asa masura, incat sa
nu le mai puteti controla?
Cotarea raspunsurilor:
- pentru itemii 1.2.3.8.11.12.14 – A) 1 punct, B) 2 puncte, C) 3 puncte, D) 4 puncte, E)
5 puncte;
- pentru itemii 4.5.6.7.9.10.13 – A) 5 puncte, B) 4 puncte, C) 3 puncte, D) 2 puncte, E)
1 punct.
Faceti totalul punctelor din casutele pe care le-ai marcat. Daca scorul dvs este mai mic de 25,
va aflati la un nivel scazut de stres. In schimb, un scor mai mare de 50 este dovada unui nivel
ridicat de stres.
2. Scala Holmes și Rahe
Holmes și Rahe au aflat că orice schimbare a modului de viață care necesită
numeroase modificări poate fi percepută ca generatoare de stress și au încercat să
măsoare impactul schimbărilor care apar în modul de viață.
Cei doi au analizat corelația dintre schimbările recente de viață și apariția unor boli și
au constatat că anumite evenimente au o influență certă în patogeneză. Aceste
evenimente, în fapt agenți stresori, au fost ierarhizate ăn funcție de posibiliatea
crescută apariției bolii. Astfel, au fost evaluate principalele evenimente, grupate în 4
categorii: starea sănătății, munca, casa și familia, personal și social;și s-a acordat
fiecăruia un punctaj care indică potențialul pathogen al evenimentelor respective.
Scala are o valoare orientativă, totuși rezultatele ei trebuie discutate în contextual
stressului perceput (validarea de către individ a stressului), al stresurilor minore
zilnice, al tipului de personalitate, dar mai ales al vulnerabilității sale psihice și
somatice. De asemenea, impactul evenimentelor trebuie analizat în funcție de
momentul în care acționează agentul stressor, dar și de existența sau nu a suportului
social.
Instrucțiuni:
Vi s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, unul din următoarele evenimente
enumerate mai jos? Dacă da, încercuiți ăunctajul corepunzător și adunați la scorul
dumnevoastră. Categoria altele vă stă la dispoziție ca să înscrieți orice stressor
personal important și care nu este indicat în listă.
Scorul
Evenimentul Evaluarea
dumnevoastră
Dcesul paretenrului de viață 100
Divorț 73
Separarea soților 65
Închisoar 63
Moartea unui membru apropriat al familiei 63
Vătămarea corporală sau boala 53
Căsătoria 50
Concedierea de la muncă 47
Pensionare 45
Reîmpăcarea soților 45
Îmbolnăvirea unui membru al familiei 44
Graviditate 40
Dificultăți sexuale 39
Apariția unui nou membru al familiei 39
Modificări în afacere sau serviciu 39
Schimbarea în starea financiară 38
Moartea unui prieten apropriat 37
Schimbarea profesiei 36
Exarcebarea tensiunilor conjugale 35
Pierderea unor împrumuturi sau garanții 31
Preluarea unei responsabilități financiare majore 30
Schimbarea în responsabilitățile serviciului 29
Fiul sau fiica părăsește căminul 29
Probleme cu legea 29
Relizări personale remarcabilă 28
Soțul se angajează sau se concediază 26
Începerea sau finisarea studiilor 26
Schimbarea în condițiile de viață 25
Schimbarea obiceiurilor personale 24
Probleme cu șeful 23
Schimbarea orelor/condițiilor de lucru 20
Schimbarea reședinței 20
Schimbarea școlii 20
Schimbarea timpului de recreere 19
Schimbarea activităților bisericești 19
Schimbarea activităților sociale 18
Reșinerea sau lipsirea timp de un an a salariului 17
Schimbarea obiceiurilor de somn 16
Schimbarea obiceiurilor alimentare 15
Vacanță 15
Crăciun 13
Încălcări minore ale legii 12
Altele 11
Scor total:
3. Chestionar de adaptibiliate (MLO-AM) de A. G. Maklakov și S. V. Chermyanin
Este destinat să evalueze capacitatea de adaptare a personalității bazată pe sociopsihologie și
unele caracteristici fiziologice care reflectă caracteristicile generale de dezvoltare neuro-
cardio-psihică și sociale.
Metodologia a pus idee de adaptare ca un proces continuu de adaptare active a omului la
mediul social în continuă schimbare și activitățile profesionale. Eficacitatea de adaptare
depinde în mare măsură de modul în care oameni percep ei însăși în mod eficient și rețelele
lor sociale, cum ar fi echilibrul, nevoile cu oporyunitățile disponibile și este conștient de
motivele comportamentului său. Distursionată sau insuficient dezvoltată imaginea de sine
duce la o încălcare de adaptare, care poate fi însoțită de o stare mare de conflict, o încălcare
de relație, productivitate redusă, și deteriorarea sănătății. Cazuri de tulburări de adaptare
profunde pot duce la încălcări grave ale disciplinei militare, acte de sinucidere, perturbarea
activităților profesionale și de dezvoltare a bolii. Chestionarul cuprinde 165 de întrebări și are
următoarele scale- scala veracității apreciază nivelul obiectivității răspunsurilor la testul dat.
O altă scală fiind potențialul personal de adaptare, se află la un nivel mai înalt și include în
sine instabilitatea neuro-psihică, normele morale și capacitățile de comunicare și formează un
tablou de adaptare a persoanei la mediul dat.
Concepute pentru a evalua capacitățile de adaptare a individului la sociopsihologic și unele
caracteristici fiziologice care reflectă caracteristicile generalizate de dezvoltare neuro-psihică
și socială.
Cum oameni reali percep ei înșiși și conexiunile lor sociale,
Doar echilibrul nevoilor lor cu oportunitățile disponibile;
Conștient de motivele comportamentului lor;
Conduce distorsionat sau insuficient dezvoltarea imaginii de sine la o încălcare de
adaptare, care pot fi însoțite de:
O stare de conflict superior;
Reducerea eficienței;
Deteriorarea de sănătate;
Cazuri de tulburări de adaptare profundă poate provoca:
O încălcări grave a disciplinei militare, legea și ordinea;
Act suicidal;
Întreruperea activității profesionale;
Dezvoltarea bolii.Materialul de testare
Instruc iuni- Înainte de a da mai multe întrebări ț cu privire la anumite caracteristici ale stării
dumneavoastră de sănătate, comportament, caracter. Fii sincer, și fără să meditați mult timp
asupra conținutului de răspunsuri, dați răspunsuri reale care primele vă vin în minte. Țineți
minte că nu există răspunsuri bune sau rele. Răspunsul respectiv, dacă spuneți „Da” semnați
în căsuța din fișa de răspuns semnul”+”(plus) iar dacă spuneți „Nu” semnați”-„ (minus). Uită-
te cu atenție la numărul respectiv să nu emiteți nici o întrebare, în caz dacă aveți întrebări
ridicați mîna.
Chestionar multifuncțional de personalitate
Nr „Adaptabilitate” Da Nu
1. Uneori mă înfurii
5. Am rare constipații
37. Cea mai dificilă luptă pentru mine-este o luptă cu mine însumi
Eu cred că viața mea este la fel de bună ca și la majoritatea din prietenii mei
45.
E ușor pentru mine de a face alte persoane să aibă frică de mine, și uneori o
91. fac pentru distracție
111. Unii dintre membrii familiei mele fac lucruri care mă sperie
Uneori îmi vin accese de rîs sau de plîns, pe care nu le pot dirija
112.
Îmi este greu pentru a începe un lucru nou de a începe o nouă afacere
113.
Dacă oamenii nu s-au opus mie, aș fi realizat în viață mult mai mult
114.
Mai jos aveti enumerate o serie de fraze care exprima modul in care oamenii simt sau
actioneaza cand se simt stresati sau se confrunta cu o problema grava.
Ganditi-va cum simtiti si actionati dumneavoastra insiva, in general, in astfel de situatii, si
alegeti varianta care se potriveste cel mai bine cazului dumneavoastra.
Notati pe foaia de raspuns cifra :
1 = De obicei nu fac acest lucru
2 = Rareori fac acest lucru
3 = Fac uneori acest lucru
4 = Fac deseori acest lucru
Cotarea. Se însumează scorul de la fiecare cei câte 4 itemi ce corespund fiecăruia din cele 15
mecanisme de coping. De exemplu, pentru mecanismul de coping Interpretare pozitivă şi
creştere se însumează raspunsurile de la itemii 1,29,38,59, itemi ce corespund acestui mecanism
de coping (nu există itemi cu scorare inversă). Cele 15 strategii/mecanisme de coping, şi itemii
aferenţi fiecărei strategii, evaluate prin chestionarul COPE sunt: (1) interpretare pozitivă şi
creştere, itemii: 1,29,38,59; (2) dezangajare mentală: 2,16,31,43; (3) focalizare pe exprimarea
emoţiilor: 3,17,28,46; (4) folosirea de suport instrumental social: 4,14,30,45; (5) abordare activa:
5,25,47,58; (6) negare: 6,27,40,57; (7) abordare religioasă: 7,18,48,60; (8) umor: 8,20,36,50; (9)
dezangajare comportamentală: 9,24,37,51; (10) abţinere: 10,22,41,49; (11) folosirea suportului
social emoţional: 11,23,34,52; (12) consumul de substanțe: 12,26,35,53; (13) acceptare:
13,21,44,54; (14) suprimarea activităţilor concurente: 15,33,42,55; (15) planificare: 19,32,39,56.
PSIHOPATOLOGIE
1. Diagnosticarea autoaprecierii st[rilor psihice (EYSENCK)
Data ________clasa_______vârsta_______
Nume, Prenume ________________
Instrucţiune
Răspundeţi sincer la următoarele întrebări în felul următor:
Dacă starea vă caracterizează (DA) puneţi 2 puncte,dacă starea se potriveşte, dar nu prea
(MEDIU) - 1 punct, dacă nu se potriveşte (NU) $- 0 puncte.
Bifaţi răspunsurile în pătrăţelul respectiv.
DA MEDIU NU
Întrebări
2 1 0
1. Nu mă simt încrezut
2. Deseori roşesc din cauza unui fleac
3. Deseori roşesc din cauza unui fleac
4. Uşor mă întristez
5. Mă neliniştesc chiar şi neplăcerile imaginare
6. Greutăţile mă sperie
7. Îmi place să – mi caut neajunsurile
8. Pot fi uşor convins
9. Sunt temător, bănuitor
10. Greu suport timpul cînd trebuie de aşteptat
Total:
11. Deseori mi se par fără ieşire situaţiile care pot
fi rezolvate
12. Neplăcerile mă tulbură puternic, mă
descurajează
13. Cînd am mari neplăceri sunt dispus să mă
învinuiesc pe mine însumi fără motive temeinice
14. Nenorocirile şi eşecurile nu mă învaţă nimic
15. Deseori refuz să lupt considerînd că este
zadarnic
16. Deseori mă simt lipsit de apărare
17. Uneori sunt în stare de disperare
18. Mă simt dezorientat în faţa greutăţilor
19. În momentele dificile uneori mă port
copilăreşte, vreau să fiu compătimit
20. Consider că neajunsurile caracterului meu sunt
greu de corectat
Total:
21. Las ultimul cuvînt să fie după mine
22. Deseori în discuţie întrerup interlocutorul
23. Pot fi uşor scos din sărite
24. Îmi place să fac altora observaţii
25. Vreau să fiu o autoritate pentru ceilalţi
26. Nu mă mulţumesc cu puţinul, vreau totul
27. Cînd mă înfurii, nu mă pot stăpîni
28. Prefer să conduc decît să mă supun
29. Gesturile îmi sunt evidente, rapide
30. Sunt răzbunător
Total:
31. Îmi este greu să – mi schimb obişnuinţele
32. Îmi este greu să – mi comut atenţia
33. Sunt suspicios faţă de orice este nou.
34. Greu îmi schimb părerea
35. Deseori nu pot scăpa de gîndurile de care ar fi
trebuit să uit
36. Greu mă apropii de oameni
37. Mă deranjează chiar şi cele mai mici devieri de
la plan
38. Deseori sunt încăpăţinat
39. Merg la risc chiar dacă nu vreau să fac un
anumit lucru.
40. Abaterile de la regimul obişnuit mă deranjează
foarte mult
Total:
Interpretarea rezultatelor
Afirmaţiile 1-10 – se referă la anxietate:
0-7 lipsa anxietăţii;
8-14 anxietate medie, acceptată;
15-20 foarte anxioşi.
Afirmaţiile 11-20 – frustrare:
0-7 autoapreciere înaltă, rezistenţă la eşecuri, lipsa fricii de greutăţi;
8-14 nivel mediu, prezenţa frustrării;
15-20 autoapreciere scăzută, evitarea dificultăţilor, frică de eşecuri.
Afirmaţiile 21-30 – agresivitate:
0-7 calm, reţinut, cumpătat;
8-14 nivel mediu de agresivitate;
15-20 agresivitate, nestăpînire, dificultăţi în relaţie cu alţii.
Afirmaţiile 31-40 – rigiditate:
0-7 lipsa rigidităţii, flexibilitate;
8-14 nivel mediu;
15-20 rigiditate pronunţată, scontraindicate schimbările.
2. Testu de personalitate Cattell, 187
Nume____________
Dată_________
Mai jos este o listă de probleme și reclamații pe care oamenii le au uneori. Vă rugăm să citiți
cu atenție fiecare.
După ce ați făcut acest lucru, selectați unul dintre descriptorii numerotați care descrie cel mai
bine cât de mult v-a deranjat sau v-a tulburat această problemă în ultima săptămână, inclusiv
astăzi. Încercuiește numărul în spațiul din dreapta problemei și nu sări peste niciun element.
UN PIC
PUȚIN
Extrem
1. Dureri de cap 0 1 2 3 4
2. Nervozitate sau tremurături în interior 0 1 2 3 4
3. Gânduri, cuvinte sau idei nedorite care nu vă
0 1 2 3 4
părăsiesc mintea
4. Leșin sau amețeală 0 1 2 3 4
5. Pierderea interesului sexual sau a plăcerii 0 1 2 3 4
6. Sentimentul critic față de ceilalți 0 1 2 3 4
7. Ideea că altcineva îți poate controla gândurile 0 1 2 3 4
8. Sentimentul că alții sunt de vină pentru cele mai
0 1 2 3 4
multe dintre necazurile tale
9. Probleme cu memoria 0 1 2 3 4
10. Îngrijorat de neglijență 0 1 2 3 4
11. Senzație de ușoroare enervare sau iritare 0 1 2 3 4
12. Dureri în inimă sau piept 0 1 2 3 4
13. Senzație de frică în spații deschise sau pe străzi 0 1 2 3 4
14. Senzație de energie scăzută sau încetinită 0 1 2 3 4
15. Gânduri de a-ți pune capăt vieții 0 1 2 3 4
16. Auzi voci pe care alte persoane nu le aud 0 1 2 3 4
17. Tremur 0 1 2 3 4
18. Sentimentul că majoritatea oamenilor nu pot fi
0 1 2 3 4
de încredere
19. Apetit slab 0 1 2 3 4
20. Plângi repede 0 1 2 3 4
21. Senzație de timiditate sau neliniște cu sexul opus 0 1 2 3 4
22. Senzație de a fi prins sau prins 0 1 2 3 4
23. Dintr-o dată te simți speriat pentru nici un motiv 0 1 2 3 4
24. Izbucniri temperamentale pe care nu le poți
0 1 2 3 4
controla
25. Senzația de frică când trebuie să ieși din casă
0 1 2 3 4
singur
26. Te învinovățești pentru orice lucru 0 1 2 3 4
27. Dureri în partea inferioară a spatelui 0 1 2 3 4
28. Senzație de blocaj atunci când trebuie să faci
0 1 2 3 4
careva lucruri
29. Senzație de singurătate 0 1 2 3 4
30. Senzație de albastru 0 1 2 3 4
31. Prea multe griji pentru anumite lucruri 0 1 2 3 4
32. Pierderea interesului pentru anumite lucruri 0 1 2 3 4
33. Senzație de frică 0 1 2 3 4
34. Senzația că sentimentele tale sunt ușor rănite 0 1 2 3 4
35. Senzația că alte persoane sunt conștiente de
0 1 2 3 4
gândurile tale private
36. Sentimentul că ceilalți nu te înțeleg sau nu sunt
0 1 2 3 4
empatici
37. Sentimentul că oamenii sunt neprietenoși sau nu-
0 1 2 3 4
ți plac
38. Trebuie să faci lucrurile foarte încet pentru a
0 1 2 3 4
asigura corectitudinea
39. Bătăi puternice ale inimii 0 1 2 3 4
40. Greață sau stomac deranjat 0 1 2 3 4
41. Te simți inferior celorlalți 0 1 2 3 4
42. Durere musculară 0 1 2 3 4
43. Sentimentul că sunteți urmărit sau vorbit de alții 0 1 2 3 4
44. Dificultăți de adormire 0 1 2 3 4
45. Verificaâi de multe ori lucrurile făcute 0 1 2 3 4
46. Dificultate în luarea deciziilor 0 1 2 3 4
47. Senzație de frică să călătoriți cu autobuzul,
0 1 2 3 4
metroul, trenul
48. Probleme de respirație 0 1 2 3 4
49. Senzație de cald sau rece 0 1 2 3 4
50. Eviți anumite locrui, lucruri sau activități
0 1 2 3 4
deoarece acestea te sperie
51. Mintea ta funcționează greu 0 1 2 3 4
52. Amorțeală sau furnicături în anumite părți ale
0 1 2 3 4
corpului
53. Senzația de nod în gât 0 1 2 3 4
54. Senzația că nu ai speranță la viitor 0 1 2 3 4
55. Probleme de concentrare 0 1 2 3 4
56. Senzație de slăbiciune în anumite părți ale
0 1 2 3 4
corpului
57. Senzație de tensiune sau apăsare 0 1 2 3 4
58. Senzație de brațe sau picioare grele 0 1 2 3 4
59. Gânduri despre moarte 0 1 2 3 4
60. Supraalimentare 0 1 2 3 4
61. Senzație de neliniște atunci când oamenii se uită
0 1 2 3 4
sau vorbesc despre tine
62. Gânduri ce nu pot fi oprite 0 1 2 3 4
63. Nevoia de a lovi pe cineva 0 1 2 3 4
64. Trezirea dimineața devreme 0 1 2 3 4
65. Repetarea unor acțiuni acțiuni, cum ar fi
0 1 2 3 4
atingerea, numărarea, spălarea
66. Somn agitat sau deranjat 0 1 2 3 4
67. Nevoia de a avea la îndemână lucruri ce pot fi
0 1 2 3 4
rupte, sparte, deteriorate
68. Prezența unor idei sau convingeri pe care alții nu
0 1 2 3 4
le împărtășesc
69. Te simți foarte conștient de sine cu ceilalți 0 1 2 3 4
70. Senzație de neliniște în mulțimi, cum ar fi la
0 1 2 3 4
cumpărături sau la film
71. Senzația că totul necesită efort 0 1 2 3 4
72. Senzația de teroare sau panică 0 1 2 3 4
73. Senzație de disconfort în legătură cu mâncarea
0 1 2 3 4
sau băutul în public
74. Noțiuni de bază în argumente frecvente 0 1 2 3 4
75. Te simți nervos când rămâi singur 0 1 2 3 4
76. Alții nu vă oferă recunoștința corespunzătpare
0 1 2 3 4
pentru realizările dumnevoastră
77. Te simți singur chiar și atunci când ești 0 1 2 3 4
înconjurat de oameni
78. Agitație continuă urmărită de mișcări nevrotice
care nu-âi permit să stai locului un timp 0 1 2 3 4
îndelungat
79. Sentimente de lipsă de valoare 0 1 2 3 4
80. Sentimentul că lucrurile familiare sunt ciudate
0 1 2 3 4
sau ireale
81. Strici sau arunci lucruri 0 1 2 3 4
82. Senzația de frică de a nu leșina în public 0 1 2 3 4
83. Sentimentul că oamenii vor profita de tine dacă
0 1 2 3 4
îi lași să facă asta
84. Ai gânduri despre sex care te deranjează foarte
0 1 2 3 4
mult
85. Ideea că ar trebui să fii pedepsit pentru păcatele
0 1 2 3 4
tale
86. Senzație că trebuie să fii împins de către cineva
0 1 2 3 4
pentru a face anumite lucruri
87. Senzația că ceva grav este înneregulă cu corpul
0 1 2 3 4
tău
88. Nu te simți niciodată aproape de o altă persoană 0 1 2 3 4
89. Sentimente de vinovăție 0 1 2 3 4
90. Ideea că ceva nu este în regulă cu mintea ta 0 1 2 3 4
4. MMPI Test
Citește cu atenție intemii și alege „Adevărat” în cazul în care situația are legătură cu tine sau
varianta „Fals” în cazul în care situația nu ți se atribuie personal.
Chestionarula fost elaborat de către autorii D.M. Mendelevici, C.C. Iahin și permite
realizarea unei analize calitative a simptomelor nevrotice cu relevarea principalelor
sindroame ale stărilor nevrotice.
Instrucțiune
Evaluați starea dumnevoastră actuală bifând cifra respectivă din dreapta afirmațiilor propuse,
căreia îi corescpunde următoarea semnificație:
1 - „mereu”; 2 -„des”; 3 -„uneori’; 4 -„rar” și 5 -„niciodată”.
Nr. Evaluați-vă starea actuală oferind răspuns conform punctajului 1 2 3 4 5
1. Somnul este agitat și superficial?
2. Observatți că ați devenit mai lent și slăbit, lipse de energie?
3. După ce vă treziți vă simțiși obosit, neodihnit?
4. Aveți apetitul scăzut?
5. Aveți senzații de apăsare în piept și lipsă de aer când sunteți
neliniștit, deranjat?
6. Vă este dificil să adormiți dacă vă îngrijorează ceva?
7. Vă simțiși deprimat și oprimat?
8. Simțiți la dumnevoastră fragilitate și oboseală sporită?
9. Ați observat că serviciul precedent se realizează mai dificil și
necesită un efort sporit?
10. Ați observat că ați devenit mai neatent și distrat, că uitați unde ați
lăsat anumite lucruri sau nu vă puteți aminti ceea ce urma să
realizață?
11. Vă deranjează amintirile obsesive?
12. Ați avut vreodată senzația de neliniște, anxietate (că ceva
urmează să se întâmple) în lipsa unor cauze evidente?
13. Apare la dumnevoastră teama de a vă îmbolnăvi de o boală gravă
(cancer, atac de cord, tulburare psihică etc.)?
14. Nu vă puteți reține lacrimile și plângeți?
15. Ași observat p scădere a nevoilor secuale, viața intimă devenind
o povară?
16. Ați devenit mai iritat și excitar?
17. Vați gțndit vrodată că în viața dumnevoastrp aveți puținp bucurie
și fericire?
18. Observați că ați devenit mai indiferent, că nu mai aveți interesele
și hobby-urile anterioare?
19. Verificați de mai multe ori acțiunile efectuate: este deconectată
electricitatea, apa, este încuiată ușa?
20. Acuzați dureri sau senzații neplăcute în regiunea inimii?
21. Când vă întristați, inima vă deranjează atât de mult încât aveți
nevoie să luați medicamente sau chiar să apelați la 112?
22. Simțiți zgomot în urechi sau scotoame?
23. Aveți crize de palpitații?
24. Sunteți așa de sensibil încât zgomotele puternice, lumina intensă,
culorile aprinse vă irită?
25. Simțiși furnicături, amorțire, parestezie și alte senzații neplăcute
în degetele picioarelor și mâinelor?
26. Aveți perioade când sunteți atât de neliniștit încât nu puteți să
stați pe loc?
27. La sfârșitul zilei de muncă obosiți așa de mult, încât aveți nevoie
de odihnp înainte ca să începeți alte lucruri?
28. Așteptarea vă neliniștește și enervează?
29. Ameșiși și vedeși negru în fața ochilor când ridicați sau vă
aplecați brusc?
30. Vă simțiți mai rău când are loc o schimbare bruscă a vremii?
31. Ați observat să aveți spasme involuntare la nivelul capului și
umerilor, pleoapelor și pomeților, mai ales atunci când sunteți
îngrijorați?
32. Aveți coșmaruri?
33. Simțiși neliniște și preocupare pentru cineva sau ceva?
34. Aveți senzația de nod în gât când sunteți emoționat?
35. Considerați că ceilalți sunt indiferenți față de dumnevoastrp, că
nimeni nu încearcă să vă înțeleagă și să vă empatizeze, vă simțiți
singur?
36. Aveți dificultăți de înghițire a alimentelor, mai ales dacă sunteți
îngrijorat?
37. Ați acordat atenție faptului că mâinile sau picioarele vi se află
într-o mișcare agitată?
38. Vă deranjează faptul că nu vă puteți elibera de gândurile obsesive
care mereu revin (melodii, poezii, îndoieli)?
39. Transpirați excesiv când vă emoționați?
40. Aveți frica de a rămțne singur într-o încăpere pustie?
41.
Simțiși la dumnevoastră nerăbdare, neliniște, nervozitate?
42. Simțiși senzații de amețează și greață la sfârșitul zilei de muncă?
43. Suportați cu greu transportul (stare de rău)?
44. Aveți mâinile și picioarele reci chiar și pe vreme caldă?
45. Vă supărați ușor?
46. Aveți îndoieli obsesive cu privire șa corectitudinea acțiunilor și
deciziilor dumnevoastră?
47. Considerați că munca efectuată la serviciu sau acasă nu este
suficient apreciată de către ceilalți?
48. Deseori vă doriși să rămâneți singur?
49. Observați că perosnale apropriate au un comportament indiferent,
chiar ostil față de dumnevoastră?
50. Vă simțiți incomod și nesigur în societate?
51. Aveți dureri de cap?
52. Ați observat cum sângele pulsează în vasele sangvine, în special
atunci când sunteți emoționat?
53. Relaizați acțiuni automate inutile (frecarea mâinilor, aranjarea
hainei, netezirea părului etc.)?
54. Ușor vă ănrpșiți sau deveniți palid?
55. Fața, gâtul și pieptul vi se acoperă cu pete roșii când vă
emoționați?
56. În timpul serviciului vă vin gânduri că s-ar putea întâmpla ceva
imprevizibil cu domnevoastrp, și că nu se va reuși să vi se acorde
ajutor?
57. Aveți dureri sau senzații neplăcute în regiunea stomacului când
vă supărați?
58. Vă vin așa gânduri precum că prietenii, familia sunt mai fericiți
decât dumnevoastră?
59. Aveți constipație sau diaree?
60. Când sunteți supărat aveți eructații sau greață?
61. Înainte ca să luați o decizie mult timp ezitați?
62. Ușor vi se modifică dispoziția?
63. Când vă supărați vă apar prurit, iritații ale pielii?
64. După o supărare puternică vă pierdeți vocea, apare parestezia
membrelor?
65. Aveți hipersalivație?
66. Se întâmplă că nu puteți travesra strada, o zonă deschisă de unul
singur?
67. Se întâmplă că aveți o senzație puternică de foame care dispare
abia ce începeți să mâncați?
68. Vă apare sentimentul că vina pentru multe neplăceri o purtați
însăți dumnevoastră?
ATAC DE PANICĂ
1. Chestionar de evaluare a fricii
Auto-evaluarea fobiilor
Autori Marks si Mattews
NUME_ ,PRENUME
1) Alegeti o cifra din scala de mai jos: ea va permite sa codificati punctul de la care
evitati, datorita fricii (sau a unor senzatii sau sentimente dezagreabile) fiecare dintre
situatiile enumerate mai jos. Apoi scrieti numarul ales în casuta corespunzatoare
fiecarei situatii.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Nu o O evitați O evitați O evitați O evitați
evitați uneori des foarte des întotdeauna
NU COMPLETAȚI
2) Alegeti din scala urmatoare o cifra care arata la ce nivel de siferinta se situeaza
problemele enumerate mai jos; însrieti aceasta cifra în casuta alaturata, din dreptul
fiecarei afirmatii.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Nu Suferiți
Suferiți Suferiți Suferință
suferiți cu
puțin mult extremă
deloc adevărat
18. Sentimentul de a fi nefericit sau deprimat
TOTAL
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Nu o Foarte Jenat în mod
Puțin jenat Jenat
problemă jenat extrem
FOBII
1. Chestionar de evaluare a anxietăţii academice
Instrucțiuni:
Apreciați în ce măsură vă caracterizează enunțurile denumerate mai jos, tilizând scala de
la 1 la 5 puncte.
1. În timpul unui examen ori a uneu testări, emoțiile îmi creează probleme care mă
împiedică să obțin rezultate foarte bune.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
2. Pot lucra în condiții de stres dacă sarcina este foarte importantă.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
3. Atunci când sunt suficient de pregătit, frica de note joase mă face să fiu ineficient.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
4. La materiile la care am note mai joase, frica de ele mă face să fiu și mai eficient.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
5. Cu cțt este mai importantă examinarea, cu atât sunt mai stresat.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
6. Pot fi nervos înainte de examen, dar, din momentul în care începe, uit de nervi.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
7. În timpul examneleor sau al testelor mă blochez la întrebări la care nu-mi
amintesc răsăunsul, ar după ce se termină examenul îmi amintesc ce trebuia să
răspund.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
8. În timpul unui examen, emoțiile mă ajută să răsund mai bine.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
9. Nimic nu mă distrage în timpul unei testări.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
10. Dacă nota finală a unui curs se obține printr-un singur examen, obțin rezultate mai
bune decât ceilalți.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
11. Am descoperit că la începutul unui examen, mintea mi se blocează și îmi revin
abea peste câteva minute.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
12. Aștept cu nerăbdare examenele.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
13. Teama de examen mă epuizează atât de mult, încât, atunci când examenul începe,
aproape că nu-mi fac griji pentru nota pe care o voi obține.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
14. Timpul limită mă strezează și obțin rezultate mai slabe decât ceilalți din grup
supuși unor condinții identice.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
15. Desi, pentru cei maoi mulți oameni, “îngrășatul purcelului” înainte de examen nu
este eficinet, am descoperit că pot învăța materia necesară chiar în ajun și pot
folosi cu success informațiile reâinute.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
16. Mă bucur când susțin un examen.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
17. Uneori trebuie să revin la întrebările de examen, întrucât îmi scapă sensul lor.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
18. Mă descurc mult mai bine când este vorba de un examen important.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
19. Când nu știu să răspund la o întrebare la începutul unui examen, mă enervez atât de
mult, încât mă blochez la întrebaările ușoare pe care le întâlnesc ulterior.
Întotdeauna 1 2 3 4 5 Niciodată
2. Scala fobiilor pentru copii (revizuită)
(Ollendick, 1983)
Instrucţie:
Iată mai multe situaţii pentru care fetele si băieţii au deseori frică. Citeşte atent fiecare din
situaţii şi încercuieşte cifra care descrie cel mai bine frica pe care o resimţi vizavi de aceasta.
Nu există răspunsuri bune sau rele. Memorizează, tu trebuie să încercuieşti cifra (1;2 sau 3)
care descrie cel mai bine frica ta de această situaţie.
3. A fi pedepsit de mama 1 2 3
4. Şopârlele 1 2 3
5. A părea nebun 1 2 3
7. Obiectele ascuţite 1 2 3
11. Şerpii 1 2 3
25. Păiangenii 1 2 3
32. Armele 1 2 3
36. A fi în mulţime 1 2 3
37. Furtunile 1 2 3
39. Motanii 1 2 3
53. Cimitirele 1 2 3
54. A fi avertizat 1 2 3
57. Coşmarurile 1 2 3
62. A fi singur 1 2 3
74. Ascensoarele 1 2 3