UNIVERSITATEA ,,PETRU MAIOR DIN TARGU MURES FACULTATEA DE STIINTE SI LITERE

Lucrare de licenta

Coordonator stiintific: Prof. univ. Cozac Ioan

Student: Sasu Alexandra Sorina

- 2013 -

UNVERSITATEA ,,PETRU MAIOR DIN TARGU MURES FACULTATEA DE STIINTE SI LITERE PROFILUL RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPEN, ZI

Lucrare de licenta: ,, Asemanarile si diferentele dintre Gaius Julius Caesar Germanicus si Pol Pot

Coordonator stiintific: Prof. univ. Cozac Ioan Student: Sasu Alexandra Sorina - 2013 -

Cuprins: 1. Cap.I Introducere...p.1 2. Cap.II Gaius Julius Caesar Germanicus (Caligula)........p.2 II.1 Copilarie si tinerete.........p.2 II.2. Perioada de domnie....p.4 3. Cap.III Pol Pot........p.5 III.1 Copilarie si tinerete........p.6 III.2 Perioada de dominare........p.7 4. Cap.IV Asemanari intre Caligula si Pol Pot .....p.8 5. Cap.V Diferente intre Caligula si Pol Pot .....p.9 6. Concluzii ..p.10 7. Bibliografie...p.11

1.INTRODUCERE

In Imperiul Roman al anului 12 dupa Hristos, la Antium, se naste Gaius Julius Caesar Germanicus, fiul al lui Germanicus, iscusit in arta razboiului si bun lider al soldatilor romani, si Agrippina, nepoata a mult iubitului imparat Augustus. Poreclit Caligula de soldatii tatalui sau, acesta a avut o copilarie sfasietoare, fiind martorul distrugerii familiei sale odata cu venirea la putere a imparatului Tiberius. Tatal sau, Germanicus, a murit de o boala subita, mama sa, Agrippina si-a gasit sfarsitul in inchisoare dupa ce l-a acuzat pe imparatul Tiberius ca l-ar fi otravit pe Germanicus, iar fratii acestuia au fost ucisi.1 Studiind izvoarele istorice existente despre viata lui Caligula, au aparut teorii conform carora Caligula ar fi avut relatii incestuoase cu sora lui Drusilla,ea si celelalte doua surori fiind singurele supravietuitoare ale distrugerii familiei mult iubite de catre poporul roman, relatii care ar fi contribuit la declinul mintal al tanarului. Perioada de domnie a lui Caligula poate fi considerata una dintre cele mai bizare si sangeroase tiranii ale Imperiului Roman. In anul 1928, la 19 mai, in satul pescaresc Prek Sbauk din provincia Kampong Thom a Indochinei Franceze ( Cambodgia de astazi ) se naste Saloth Sar, intr-o familie relativ prospera.
2

Acesta a fost educat intr-o serie de scoli vorbitoare de franceza, iar in 1949 a

castigat o bursa de studiu in Paris, unde s-a implicat in politica comunista. In 1953 s-a intors in Cambodgia, unde a devenit unul din liderii miscarii comuniste a Khmerilor Rosii. 3 Dupa capturarea capitalei Cambodgiei de catre acestia, a urmat cea mai sumbra perioada in istoria
1http://www.roman-empire.net/emperors/caligula.html

2http://history1900s.about.com/od/people/a/Pol-Pot.htm

3http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/pot_pol.shtml

Cambodgiei, 1,7 milioane de oameni pierzandu-si viata, intr-unul din cele mai mari genocide, sub conducerea lui Pol Pot. 4

4http://www.yale.edu/cgp/

2.CAPITOLUL II - GAIUS JULIUS CAESAR GERMANICUS (CALIGULA)

Cel de-al doilea imparat din dinastia Iulio-Claudienilor, Caligula, a domnit doar patru ani, dar a reusit in aceasta scurta perioada de timp sa-si creeze imaginea unui despot odios. In vremea sa, caracteristicile institutiei imperiale s-au apropiat tot mai mult de cele ale unei monarhii orientale. Caligula a ramas peste secole un simbol al cruzimii si terorii.5 II.1. COPILARIE SI TINERETE
Gaius Caesar Germanicus a fost fiul celebrului Germanicus si al Agrippinei Maior. Aceasta l-a nascut pe viitorul imparat al Romei in timp ce-l insotea pe Germanicus in campania sa din nord. In copilarie si-a insotit tatal in campaniile din Germania. Crescut printre soldati, purtand uniforma lor, Caius fusese poreclit cu afectiune de acestia Caligula, caliga fiind o cizma joasa, incaltamintea specifica militarilor romani. La varsta de noua ani a ramas orfan de tata. Caligula a avut o vreme de suferit din cauza relatiilor incordate dintre imparatul Tiberius si mama sa, la care se adaugau uneltirile prefectului pretoriului, Seianus. La educatia tanarului Caius a contribuit si imparateasa Livia, in a carei casa a fost adapostit dupa ce Agippina a fost trimisa de imparat in exil. Cand Tiberius si-a dat seama ca Seianus urmareste sa imbrace purpura imperiala, l-a adoptat pe Caligula (in 25 e.n.), odata cu fratii sai, Nero si Drussus, iar in 31 e.n., i-a acordat toga virila si l-a proclamat oficial mostenitorul sau. La moartea lui Tiberius (17 martie 37 e.n.), Caligula a fost proclamat imparat de garzile pretoriene, cu acest prilej inregistrandu-se prima interventie a pretorienilor in probleme de succesiune, recunoscut de senat si de comitii, care au anulat testamentul lui Tiberius, prin care acesta il lasa mostenitor si pe Tiberius Gemellus.6 5http://talusa1946.forumculture.net/t2997-caligulav

6http://talusa1946.forumculture.net/t2997-caligulav

II.2 PERIOADA DE DOMNIE

La inceputul domniei a fost foarte popular in randurile armatei si ale poporului de rand, mai ales datorita memoriei tatalui sau. Noul principe a acordat pretorienilor un donativum, iar plebei i-a distribuit bani si grane. Caligula le-a impartit cetatenilor Romei cei 90.000.000 de sestertii pe care Tiberiu ii lasase mostenire, adaugand 300 de sesterti pentru fiecare din cei doua sute de mii de romani beneficiari ai graului oferit de statul roman. Ajuns la tron la varsta de 24 de ani, Caligula a castigat la inceput, prin comportarea sa, simpatia tuturor. Le-a redat celor din comitia puterea de a alege magistratii, a promis impozite moderate si multe jocuri, i-a rechemat pe cei exilati de Tiberius si a adus solemn la Roma cenusa mamei sale. Parea ca noul imparat contrasteaza din toate punctele de vedere cu predecesorul sau, intr-atat era de generos, de jovial, de sociabil. In primele trei luni ale domniei sale, populatia Romei a sacrificat zeilor nu mai putin de 160.000 de animale, exprimandu-si astfel recunostinta pentru ca fusese binecuvantata cu un imparat atat de fermecator si binefacator. Puterea neingradita de nimeni si de nimic avea sa-i ia mintile, in curand, noului imparat. In anul 38, Caligula a plecat in Gallia care fusese invadata de tribul german al chattilor. Armatele romane, conduse de Servius Sulpicius Galba, i-au alungat pe invadatori dincolo de Rin. Imparatul a intentionat sa intreprinda o expeditie de cucerire in Britania. In cele din urma, s-a multumit sa primeasca supunerea lui Adiminius, fiul lui Cynobellinus, regele britanilor, care, alungat de tatal sau, venise la Roma. Incepand cu anul 38, Caligula a manifestat tendinte despotice, incercand sa instaureze o monarhie de tip elenistic. A adus din Grecia statui celebre carora le-a taiat capetele si le-a inlocuit cu al sau, comportament care i-a facut pe contemporanii lui sa-l considere bolnav. A vrut sa-si aseze statuia chiar si in templul din Ierusalim, ceea ce a dus la izbucnirea unei puternice rascoale in Iudeea. Caligula, care aratase initial un mare respect senatului roman, a inceput in curand sa-i dea ordine si sa pretinda din partea lui o supunere de tip oriental. Se

spune ca isi intindea piciorul pentru a fi sarutat de senatori, iar acestia ii multumeau pentru onoarea pe care le-o facea. Imparatul admira Egiptul si moravurile sale si le-a introdus pe scara larga la Roma; isi dorea sa fie adorat ca un zeu, la fel cum fusesera adorati faraonii. A facut din religia lui Isis un cult oficial al statului roman si s-a gandit sa mute capitala imperiului la Alexandria, dar s-a temut de reactia poporului roman. Suetoniu spunea ca practica incestul cu toate surorile lui, socotindu-l un excelent obicei egiptean. La Roma se credea ca n-a existat femeie romana de rang inalt care sa nu fi cazut prada poftelor lui. Intre aceste aventuri si excesele de homosexualitate, Caligula si-a gasit timp sa se casatoreasca de trei ori (cu Livia Orestillia, Lollia Paulina si Caesonia). Pentru Caligula, guvernarea nu era decat o activitate secundara, care putea fi lasata in seama subalternilor. Extravagantele lui au epuizat curand visteria pe care Tiberiu o lasase atat de prospera. Caligula nu se imbaia cu apa mai mult sau mai putin parfumata, ci se scalda pur si simplu in parfumuri. Doar unul dintre banchetele pe care le-a organizat a costat zece milioane de sesterti. A construit putin pentru poporul Romei (a terminat templul lui Augustus si teatrul lui Pompei, lucrari incepute de Tiberius, si a inceput construirea unui apeduct in regiunea Tibrului si un amfiteatru langa Campul lui Marte). Din ordinul lui, inginerii au amenajat la Baia un pod de vase, la inaltarea caruia au folosit atat de multe ambarcatiuni, incat Roma avea sa sufere de foame, in lipsa unei flote comerciale capabile sa asigure importul graului.
7

A cheltuit toate sumele aflate in tezaurul public, motiv pentru care a introdus impozite noi, a reintrodus lex majestatis si a executat multi oameni avuti ori influenti, pentru a le lua averile sau pur si simplu din placerea de a ucide (Macro, prefectul pretoriului, M. Iulius Silanus, unul dintre socrii sai, Ptolemaios, regele Auretaniei, multi senatori si cavaleri romani). Asasinarea lui Ptolemaios a dus la izbucnirea unei rascoale in Mauretania, reprimata cu greu abia in timpul domniei lui Claudius. Pentru a-si finanta nesfarsitele saturnalii, Caligula a 7http://www.impactnews.ro/Green/Cei-mai-tiranici-%C3%AEmp%C4%83ra %C5%A3i-romani.-De-la-Nero-la-Caligula,-la-Elagabalus,-de-la-incendierea-Romeila-calul-consul,-la-opera%C5%A3ia-de-schimbare-de-sex-82112

reintrodus practica de a i se oferi cadouri imparatului (primea personal aceste daruri pe terasa palatului) si i-a obligat pe cetateni sa-l treaca in testamentul lor drept mostenitor. De asemenea, a inventat numeroase taxe, printre altele impozitul zilnic pe veniturile prostituatelor, egal cu ceea ce prostituatele obtineau din intalnirea cu un client. Acest impozit era mentinut chiar si dupa ce o prostituata reusea sa se casatoreasca. In acelasi scop, al suplimentarii veniturilor imperiale, i-a acuzat de tradare si i-a condamnat la moarte pe unii romani instariti, doar pentru a le confisca bunurile. Caligula scotea personal la licitatie gladiatori si sclavi, obligandu-i pe aristocrati sa participe la licitatie si sa-i faca oferte. In contrapartida, i-a silit pe senatori si cavaleri sa lupte ei insisi in arena. Caligula a subventionat multi actori, el insusi declamand si dansand in particular; pentru a face rost de spectatori, ii convoca pe sefii senatului de parca ar fi avut de dezbatut probleme capitale, apoi le prezenta realizarile lui de artist ambulant. Din varful bazilicii Iulia, lui Caligula ii placea sa arunce monede de aur si de argint; nimic nu-l amuza mai mult decat privelistea incaierarilor care se iscau in multime pentru a pune mana pe bani. In timpul curselor de care, era atat de pasionat de echipa verzilor, incat daruia sume fabuloase campionilor lor.
8

Pentru calul sau, Incitatus, a construit un grajd din marmura cu iesle din fildes. Isi invita calul la cina si l-a propus drept candidat la consulat. Cruzimea lui Caligula a ajuns sa depaseasca orice imaginatie. Suetoniu povesteste ca, lipsind carnea pentru hrana fiarelor salbatice destinate luptelor de gladiatori, Caligula a ordonat sa li se arunce prizonierii drept hrana. Pe alti detinuti i-a pus in custi si i-a taiat in doua cu fierastraul. La fel de crud s-a dovedit a fi si cu membrii familiei sale. Daca ar fi sa-l credem pe Dio Cassius, Caligula a obligat-o pe bunica sa, Antonia, o femeie remarcabila, sa se sinucida. Cat despre Claudius, unchiul lui Caligula, acesta a ramas in viata pentru ca era sau se prefacea a fi un idiot, un individ sters, mereu cu nasul in carti. Caligula a pornit un razboi si impotriva filosofiei. A exilat si

8http://cercetatiscripturile.intercer.net/article.php?id=5862

condamnat la moarte multi invatati. Seneca a scapat doar pentru faptul ca, fiind bolnav, s-a crezut ca mai are foarte putin de trait. In anul 41 e.n., Caesius Chaerea, unul din sefii garzii pretoriene, a fost cel care, prin pumnalul sau, a eliberat Roma de unul dintre cei mai paranoici imparati pe care aceasta i-a avut vreodata.9

3. CAPITOLUL III POL POT

EXPERIMENTUL COMUNIST delirant al khmerilor rosii in Cambodgia poate fi privit ca o incununare terifianta a eforturilor constante ale satrapilor marxist-leninisti de a edifica o societate cu totul noua, sanatoasa, care se consolideaza si se dezvolta continuu, si unde domneste egalitatea si armonia (Pol Pot, 1977). Asimiland cu fanatism modelul chinez al lui Mao Zedong, liderul khmer, Pol Pot, a transformat Cambodgia in 3 ani, 8 luni si 20 de zile, atat cat a stat la putere intr-un imens lagar de exterminare. Instituind un regim macabru si halucinant, pe alocuri aproape imposibil de definit. Bilantul este cel putin sumbru: intre unul si doua milioane de locuitori (din sapte), jumatate din populatia chineza si toti vietnamezii (!) au cazut victime criminalilor insetati de sange ai lui Pol Pot.10 III.1 COPILARIE SI TINERETE
Pol Pot, pe numele sau real Saloth Sar, a devenit relativ repede cunoscut in randurile tinerilor cambodgieni cu vederi de stanga. Fost elev al unei scoli 9http://talusa1946.forumculture.net/t2997-caligulav

10http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/cambodgia-si-cosmarul-khmerilorrosii_4848.html

manastiresti budiste si student al Universitatii Tehnice din Hanoi, si-a continuat studiile universitare in capitala Frantei, in perioada 1948-1952. Dupa aceasta data, paraseste Parisul pentru tara natala, unde devine un apropiat al miscarii Issarak, acum procomunista. In 1960, radicalul Saloth Sar se regaseste printre membrii fondatori ai Partidului Muncitorilor din Cambodgia, conducerea de jure apartinandu-i insa lui Tu Samuth. III.2 PERIOADA DE DOMINARE La 17 aprilie 1975, militiile de extrema stanga intra in Phnom Penh, pecetluind o victorie rasunatoare in fata fortelor guvernamentale (foto). Triumfator, Pol Pot proclama Republica Populara Kampuchia si incepe punerea in aplicare a unui plan gradual, cu obiective clare, de exterminare la scara larga a populatiei urbane. Capitala este pustiita intr-un timp record. In 72 de ore, doua milioane de cambodgieni parasesc Phnom Penh fara a fi stramutati intr-un loc anume. Intentia khmerilor este fara echivoc: identificarea inamicilor regimului si suprimarea lor imediata. Populatia urbana era, asadar, sortita pieirii. Aceste persoane simbolizeaza orasul, leaganul coruptiei si parazit al satului, scrie Yves Ternon. Starea de spirit colectiva era confuza, iar refuzul de a accepta realitatea persista. Sunt eliminati, pe rand, microbii care impiedicau victoria proiectului sau de fericire obligatorie. (V. Tismaneanu)12 Fara prea multe batai de cap, clanul conducator de la Phnom Penh a transformat Kampuchia intr-un imens lagar de exterminare. Pol Pot, Khieu Ponnary, sotia sa, si Yeng Sary, pe care l-am amintit anterior, cumnatul primilor doi, alaturi de propria consoarta, Khieu Thirith, cu totii secondati de fidela politie 11http://www.gazetademaramures.ro/8222-criminalul-secolului-8221-6838
11

12http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/cambodgia-si-cosmarul-khmerilorrosii_4848.html

secreta de stat, Nokorbal, au coordonat epurarea fizica a oponentilor si recladirea societatii cambodgiene. Unicitatea regimului lui Pol Pot, cel putin in faza incipienta, a constat in pastrarea secretului absolut in privinta conducatorilor. Populatia civila, constant supravegheata, nu avea nici cea mai mica idee asupra identitatii liderilor supremi. Masca se numea Angkor, organizatie-fantoma ale carei tentacule controlau pana la sugrumare viata indivizilor. Aceasta pana la 30 septembrie 1977, moment in care Pol Pot, presat de amenintarea vietnamezilor, dezvaluie faptul ca Angkorul este Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kampuchia, al carui secretar general este chiar el. Niciodata pana atunci, nici in exterior, nici in interior unde Angkorul era omniprezent, numele partidului nu fusese pronuntat. (Yves Ternon)13 Atrocitatile khmerilor rosii nu au ramas fara ecou. Jurnale de prestigiu, precum New York Times, Washington Post sau Nouvel Observateur, au publicat in paginile lor articole cutremuratoare privind escaladarea violentei in statul lui Pol Pot. Fara eufemisme sau cosmetizari! Marturii ale supravietuitorilor si o serie de dovezi inexpugnabile au pus pe jar comunitatea internationala. Demascarea nenorocirilor din Cambodgia a fost sabotata insa de URSS, care a acuzat, la Conferinta de la Oslo din aprilie 1978, imixtiunea in chestiunile de ordin intern. Exacerbarea xenofobiei va conduce catre o reglare de conturi definitiva intre Cambodgia si Vietnam. Ultima intervine militar in statul khmer, in ianuarie 1979, si pune capat tiraniei clanului de la Phnom Penh. Pol Pot fuge din calea invadatorilor si se refugiaza in jungla limitrofa granitei cambodgiano-thailandeze. Procesul rapid care a urmat l-a condamnat la moarte in contumacie, atribuindu-i toate imperfectiunile regimului. Absolvind astfel de vina haitele de dezaxati care au comis crime in masa. Autoexilat in Thailanda, Pol Pot orchestreaza din umbra actiunile khmerilor, care pastreaza puterea prin persoana lui Khieu Samphan.

13http://www.gazetademaramures.ro/8222-criminalul-secolului-8221-6838

Disparitia lui Pol Pot de pe scena politica a Cambodgiei nu a insemnat, asa cum ar fi fost firesc, si condamnarea regimului sau din partea Natiunilor Unite. In plus, Adunarea Generala a ONU a preferat sa ia atitudine fata de invazia vietnameza si a recunoscut oficial guvernul lui Pol Pot. ONU s-a spalat pe maini si a atribuit, asemenea lui Khieu Samphan, intreaga responsabilitate vietnamezilor si spionilor infiltrati in miscarea khmera.14

4. CAPITOLUL IV ASEMANARI INTRE CALIGULA SI POL POT

Desi acesti doi mari tirani, din punct de vedere geografic, istoric, cronologic si social, par foarte diferiti, pe langa diferente am reusit sa identific niste asemanari. O asemanare ar fi, faptul ca amandoi foloseau un alias in loc de numele adevarat. In cazul lui Caligula, numele
14http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/cambodgia-si-cosmarul-khmerilorrosii_4848.html

sau adevarat era Gaius Julius Caesar Germanicus, iar in cazul lui Pol Pot, numele sau adevarat era Saloth Sar. O a doua asemanare ar fi faptul ca ambii lideri au avut legaturi cu familia regala, Galigula fiind nepotul imparatului Augustus, iar una din surorile lui Pol Pot fiind concubina regelui. O a treia asemanare pe care am gasit-o a fost insistenta amandurora de a pune in practica idei exagerate, in cazul lui Caligula fiind petrecerile extravagante, si autodeclararea sa ca fiind zeitate, iar in cazul lui Pol Pot, proiectul sau ambitios de a readuce Cambodgia la gloria sa din trecut, prin forta. Totodata, modul de impunere a autoritatii a fost la fel in cazul amandurora si anume uciderea celor care se opuneau practicilor lor. Asemanatoare este si manifestarea paranoiei in cadrul ambilor lideri, atat Caligula cat si Pol Pot neavand incredere in oamenii apropiati lor. O alta asemanare dintre cei doi lideri a fost faptul ca poporul nu a putut intui ce este in mintea fiecaruia, Caligula socandu-si poporul roman prin manifestarile sale extravagante, exaggerate si uneori strigatoare la cer, iar Pol Pot socand intreaga Cambodgie, cand a iesit la lumina ca fiind maestrul papusar al intregii actiuni din Cambodgia. O ultima asemanare care mie mi s-a parut a fi relevanta a fost aceea ca, si dupa ce actiunile ambilor lideri au maniat intregul popor si a devenit evident ca se vor lua masuri impotriva practicilor gresite, atat Caligula, cat si Pol Pot nu au incetat sa creada ca modul lor de conducere e cel corect.

5. CAPITOLUL V DIFERENTE INTRE CALIGULA SI POL POT

Referindu-ne la diferente, acestea sunt cat se poate de evidente. Geografic vorbind, Caligula s-a nascut intr-o regiune a Italiei de astazi, Antium, astazi numita Anzio, iar Pol Pot sa nascut in Cambodgia, intr-un sat pescaresc.

Din punct de vedere cronologic, intre cei doi lideri se afla o diferenta de douazeci de secole, Caligula nascandu-se in anul 12, Pol Pot in 1924. Diferentele sociale dintre cei doi sunt si ele destul de pronuntate. Caligula s-a nascut intr-o familie de sange regal, adorata de intreg poporul roman, avand legaturi directe cu imparatul Roman Augustus, pe cand Pol Pot s-a nascut intr-o familie relativ prospera, insa fara vreo influenta sociala, iar legatura sa cu clasa sociala inalta s-a facut prin sora sa, care era concubina regelui. Totodata, mare parte din familia lui Caligula a fost decimata, pe cand Pol Pot s-a indepartat de familia sa si a evitat orice contact cu acestia. O alta diferenta este modul in care s-au manifestat atat Caligula, cat si Pol Pot in momentul in care au venit la putere,dar si modul in care s-a sfarsit regimul lor de teroare. Caligula a socat istoria prin petrecerile sale extravagante, exagerate, scumpe si dese, mai apoi declarandu-se ca facand parte din randul zeitatilor, pe cand Pol Pot a ramas ascuns, dirijand totul din umbra. Ca ultima varianta pentru oprirea lui Caligula din a mai comite acte strigatoare la cer si de a distruge poporul roman, acesta a fost asasinat, chiar de catre garzile sale protectoare. Pol Pot, a fost insa prins de cei ce se aflau sub comanda sa, Khmerii Rosii, judecat si condamnat la inchisoare, murind de batranete in anul 1998.

6. CONCLUZII
In concluzie, desi s-au nascut la secole distanta, pe teritorii diferite, in familii diferite, si si-au impus amprenta asupra istoriei intr-un mod diferit, atat Caligula, cat si Pol Pot au reusit sa aiba unele trasaturi comune, cea mai impotanta trasatura comuna a acestora fiind

faptul ca ambii au reusit sa ingrozeasca istoricii prin actele de tiranie comise de ei, in modul caracteristic lor.

7. BIBLIOGRAFIE:

1. http://www.vroma.org/~bmcmanus/caligula.html 2. http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/caligula.shtml

3. http://www.roman-empire.net/emperors/caligula.html 4. http://www.history.com/news/history-lists/7-things-you-may-not-knowabout-caligula 5. http://history1900s.about.com/od/people/a/Pol-Pot.htm 6. http://www.yale.edu/cgp/ 7. http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/pot_pol.shtml 8. http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/cambodgia-si-cosmarulkhmerilor-rosii_4848.html 9. http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/cum-ajuns-pol-pot-celmai-sangeros-criminal-al-istorie 10.http://allandalla.blogspot.ro/2009/01/pol-pot-si-teroarea-khmerilor-rosii.html 11.http://www.gazetademaramures.ro/8222-criminalul-secolului-8221-6838 12.http://cercetatiscripturile.intercer.net/article.php?id=5862 13.http://www.impactnews.ro/Green/Cei-mai-tiranici-%C3%AEmp%C4%83ra %C5%A3i-romani.-De-la-Nero-la-Caligula,-la-Elagabalus,-de-la-incendiereaRomei-la-calul-consul,-la-opera%C5%A3ia-de-schimbare-de-sex-82112 14.http://talusa1946.forumculture.net/t2997-caligulav