Turismul balnear n judeul Prahova

Natura generoasa se manifest n arealul judeului Prahova si printr-o multitudine de elemente ce constituie resursa unui potential balnear de exceptie izvoare minerale, aer puternic ozonat, bogat in radiatii ultraviolete, lacuri sarate, namol terapeutic, salina terapeutica. La toate aceste resurse se adauga baze specifice de tratament. Localitati cu un important potential balnear se afla raspandite in intreg judetul: Sinaia, Busteni, Breaza, Slanic, Telega, Baicoi-Tintea, Cheia. Sinaia Sinaia se afl n judeul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploieti i la 50 km sud de Braov. Amplasat ntr-o zon muntoas pe valea rului Prahova, altitudinea oraului variaz ntre 767 m i 1.055 m. Sinaia are statut de staiune turistic i balneo-climateric. Elementele terapeutice ale statiunii sunt bioclimatul care este lipsit de praf, toxicitate, dar si apa minerala a Izvorului Valea Cainelui ce contine cantitati mari de sulf, oligominerale sau bicarbonat. Efectele acestora dau rezultate in cazul afectiunilor respiratorii, hipertensiunii, a nevrozelor si a bolilor endocrinologice. Procedurile pe care le puteti urma sunt hidroterapie (bai cu apa minerala, plante medicinale, CO2) si electroterapia (ultraviolete, infrarosii, ultrasunetele, curenti cu pulsuri sau unde scurte). Pentru cei ce viziteaza statiunea cu scop medical in bazele de tratament veti gasi personal autorizat pentru gimnastica medicala si de recuperare, psihoterapie, dietoterapie sau masaj. Buteni Staiunea este situat pe Valea Prahovei, la poalele Munilor Bucegi, la o distan de 75 km de Ploieti i 135 km de Bucureti. Pereii abrupi ai muntelui care coboar vertiginos spre staiune dau peisajului o mreie neasemuit.

Statiunea Breaza este strabatuta de catre raul Prahova ce desparte breaza de cartierele Podu Corbului, Frasinet si Nistoresti. Breaza Breaza este statiune balneoclimaterica incepand din anul 1928 si reprezinta o poarta de intrare catre Munti Bucegi si Valea Prahovei. Statiunea este apreciata indeosebi pentru conditiile

naturale ale mediului, umiditate moderata, climat bland, peisaje incantatoare, creand toate acestea un important punct turistic la Breaza. Stratul de ozon are ioni negativi ce are efecte terapeutice asupra cailor respiratorii si a diverselor probleme precum insomnie, stari de stres sau depresii. Turistii care vor sa faca tratamente balneare viziteaza statiunea cu drag. Statiunea Breaza are si izvoare cu ape calcice, sulfuroase, sodice ori hiptono, utilizate in curele pentru tratarea unor diverse afectiuni. Izvoarele au fost descoperite cu foarte mult timp in urma si in anul 1873 au fost premiata la Expozitia de la Viena cu Diploma de Onoare pentru calitati terapeutice deosebite. Breaza este cautata pentru tratarea nevrozelor, bolilor cardio-vasculare, a anemiilor sau a cailor resipiratorii. Cea mai importanta sursa de apa hidrominerala este reprezentata de izvorul sulfuros avand nenumarate proprietati benefice organismului. Slnic Situat pe valea paraului cu acelasi nume, in apropierea unor mari centre urbane (Valenii de Munte - 20 km, Ploiesti - 40 km, Bucuresti - 100 km), Slanicul este una din statiunile balneoclimaterice foarte solicitate datorita factorilor naturali de cura si a climatului placut, de curatare, puternic ozonat. Slanicul este incadrat de doua siruri de dealuri principale desfasurate pe axa N-S si in totala concordanta cu aspectul general al regiunii Subcarpatilor (altitudine peste 500 m). Portiunea superioara a dealurilor are aspectul unor platouri largi de pasune si paduri. Media anuala a temperaturii este de 190C, cu o umiditate cuprinsa intre 75 - 76 % si precipitatii de 650 - 750 mm. Statiunea Slanic este o statiune balneoclimaterica deosebita deoarece include Muntele de Sare - unic in lume - si a doua mare salina din Europa. Inconjurata de peisaje pitoresti, dispunand de conditii de cazare, tratament si divertisment variate, statiunea Slanic este locul ideal pentru petrecerea vacantei. Exploaterea organizata a sarii incepe in 1689. Intre anii 1689 - 1800 s-au deschis trei mine in zona cunoscuta in prezent ca Baia Verde. Explotarea sarii se efectua in salina in forma de clopot. In urma prabusirii tavanelor acestora si a apelor ce le-au inundat, au rezultat trei lacuri cu apa sarata. Mai tarziu intre anii 1800 - 1854 se deschid alte doua noi ocne pe versantul de vest al Slanicului, in punctele Baia Baciului si Grota Miresei, care urmand acelasi proces de transformare, au devenit lacurile sarate de astazi, care deservesc si astazi statiunea Slanic Aceste lacuri antroposaline rezultate ca urmare a acumularii apei meteorice in cavitatea vechilor ocne, sunt renumite prin efectul terapeutic datorat namolului sapropelic si a apei sarate. Daca istoria zonei dateaza din timpuri stravechi, cea a statiunii balneare este mai recenta, datand de la mijlocul veacului trecut. In anul 1877 A. Bernard realizeaza cea dintai analiza a apei sarate a lacurilor din localitate. Prima consemnare referitoare la eficacitatea terapeutica a lacurilor dateaza din 1885 cand un ofiter bolnav de reumatism venit la Slanic in carje, pleaca vindecat dupa o serie de bai.