Termenul ,,filosofie'' provine din limba greaca, ,,philo'' insemnand iubire si ,,sophia'' intelepciune.

Prin filosofie intelegem astfel iubirea de intelepciune, cunoasterea de dragul cunoasterii, cunoasterea dezinteresata. Daca prin stiintele exacte ne aflam in domeniul raspunsurilor provenite din cercetarea naturii (a exterioritatii), gandirea umana avand ca obiect diversitatea si devenirea continua a naturii, prin filosofie ne aflam in domeniul interogatiei. Filosofia este gandirea asupra esentelor, principiilor ultime ale lumii si omului, insa nefinalizata intr-un raspuns ultim, ci aflandu-se intr-un exercitiu continuu al problematizarii. Acest tip de activitate a aparut intr-o colonie greceasca din Asia Mica prin incercarea de a descoperi principiul tuturor lucrurilor sau ordinea care se ascunde in spatele haosului aparent al evenimentelor din lumea sensibila. Inainte de aparitia filosofiei, educatorii incontestabili ai grecilor au fost poetii, mai ales Homer. Poemele sale au avut un rol decisiv in formarea unei conceptii despre Divinitate, precum si in stabilirea unor tipuri fundamentale de viata si caracteristici etice ale oamenilor, care vor ajunge sa devina adevarate paradigme. Nasterea filosofiei europene este strans legata de abandonarea mitologiei in favoarea solutiilor obtinute prin activitatea ratiunii. Reprezentantii Scolii de Millet (Thales, Anaximandru, Anaximene) sunt primii exponenti ai acestui mod de gandire.

Domeniile principale ale reflectiei filosofice: Ontologia (teoria despre existenta) Gnoseologia (teoria despre cunoastere) Axiologia (teoria valorilor) Etica (teoria despre morala) Epistemologia (teoria cunoasterii stiintifice) Estetica (teoria gustului artistic) Praxiologia (teoria actiunii eficiente) Logica (legile gandirii corecte)