CAPITOLUL V

Piatra simbolul eternittii vietii!

Statistica calittii vietii

Cuvinte cheie: calitatea vietii costul vietii metoda energiei nutritive pragul de srcie absolut protectia social sraci fericiti sraci temporari srcie Conceptul de calitate a vietii a fost analizat si dezvoltat n societtile dezvoltate, mai precis n societatea nord-american. S-a pornit de la faptul c o abundent material nu poate s reprezinte totul pentru ca oamenii s fie multumiti de tipul vietii lor, fapt ce impune evaluri mai ample, globale ale problemelor de viat ale oamenilor.

Conceptul de calitate a vietii a aprut destul de clar n rndul populatiei, el fiind asimilat conceptului vechi popular de fericire. ntre cele dou concepte: calitatea vietii si fericire exist puternice asemnri, ns si deosebiri semnificative. Fericirea se refer la o stareafect, adic sentimentul de mplinire, satisfactie, deplintate; calitatea vietii are n vedere conditiile care produc si contribuie la dezvoltarea strii de fericire. De asemenea, fericirea este un concept etic-individual, n sensul c fiecare poate activa pentru a atinge aceast stare; n timp ce, conceptul de calitate a vietii este asociat cu o perspectiv sociologic-colectiv. Calitatea vietii st la baza unei politici, n sensul c ntreaga societate trebuie s activeze pentru a mbunttii conditiile de viat ale tuturor membrilor si.

5.1 Calitatea vietii - element fundamental al societtii Conceptul de calitatea vietii a fost lansat n anii 60 de societtile cu un nivel ridicat de dezvoltare si care urmreau cresterea mult mai rapid a bunstrii. Una dintre problemele trilor dezvoltate era modalitatea n care s fie orientat masa de resurse materiale de care dispuneau pentru asigurarea unei vietii de calitate. O a doua problem se refer la consecintele neplcute ale sistemului economic: degradarea mediului nconjurtor, srcia, etc. n aceast situatie, politicile calittii vietii erau un fel de msuri corective ale mecanismului economico-social. De mentionat c termenul de calitatea vietii a fost preluat si de trile socialiste n perioada anilor 70. Romnia n perioada respectiv a fost printre primele care l-au adoptat. Pentru Romnia zilelor noastre, calitatea vietii trebuie s fie un obiectiv politic si economic pentru atingerea rapid a unui standard de viat la un nivel acceptabil de civilizatie, definit n context european.

n conditiile specifice ale Romniei, asigurarea unei cresteri a calittii vietii reprezint o necesitate vital, trebuie s fie un obiectiv final care s le subordoneze pe celelalte. Pe plan mondial exist numeroase lucrri consacrate indicatorilor de natur social. Astfel, Manualul O.N.U.1 care se doreste a fi un ghid pentru alctuirea sistemului de indicatori sociali pentru trile membre O.N.U., precizeaz n mod special lista domeniilor si problemelor recomandate a fi considerate: - populatia: miscarea natural, migratia international, structura demografic, gruprile nationale si etnice; - asezrile si locuinta: distributia geografic a populatiei, arii urbane si rurale, stoc de locuinte si constructii de noi locuinte, apa si instalatiile sanitare, chiriile si cheltuielile cu locuint, consum de energie n domeniul casnic, transportul; - gospodrie si familie: mrimea gospodriei, consumul, cstoriile, divorturile, fertilitatea; - sntatea si servicii sanitare: mortalitate si morbiditate, handicapati, boli, servicii de sntate, resurse, nutritie, consum de alcool si tutun; - nvtmntul si educatia: nivelul de pregtire si analfabetism, cuprinderea scolar, educatia adultului, pregtirea profesional, costuri; - activitatea economic: participarea fortei de munc, populatia inactiv, ocuparea, somajul, beneficiile muncii, conditii si nivel de calificare; - grupuri socio-economice si mobilitatea social: structura ocupational, mobilitatea intra si intergenerational; - venit, consum, avere: nivelul, cresterea si structura venitului gospodriei; nivelul, cresterea si structura consumului; distributia venitului si a consumului, nivelul si distributia averii;

Handbook on Social Indicators, New York, United Nations, 1989

- securitatea social si servicii: protectia mpotriva pierderii veniturilor, utilizarea si importanta protectiei; - timp liber, cultur si comunicare: utilizarea timpului liber, timpul liber si activittile culturale, facilitti, cheltuieli, mijloace de comunicare n mas; - ordinea public si siguranta individului: frecventa si severitatea delictelor, victimizarea, caracteristicile si tratamentul aplicat delicventilor, institutiile justitiei, personalul. Fat de aceast prim variant au avut loc si alte mbunttiri ale sistemului de indicatori care au n vedere : a) grupe speciale de populatie: femei, btrni tineri si handicapati; b) introducerea de elemente noi: migratiile internationale, abandonul scolar, somajul, protectia economic; c) introducerea de noi indicatori: la sntate: durata medie a vietii; la educatie: nivelul de pregtire, educatia adultului; la timpul liber, numrul de ore, activitti, accesibilitatea la bunuri si servicii etc. Elaborarea indicatorilor calittii vietii trebuie s porneasc de la definirea ct mai cuprinztoare si operational a domeniului. Schuessler si Fisher n lucrarea Quality of Life Research and Sociology2 sesizeaz o tendint de a se reduce notiunea de calitate a vietii la elemente mentale, desi se manifest si tendinta de a include si conditiile nconjurtoare n domeniul respectiv sau cel putin de a fi considerate ca factori. Unele studii consider calitatea vietii ca fiind o variant dependent, ns, uneori, este tratat ca variabil independent. Considerm c variabila calitatea vietii poate fi considerat n unele modele economico-sociale ca fiind variabil exogen, iar n altele endogen, diferenta fiind dat la nivelul de agregare, la care se situeaz modelul respectiv. De regul, calitatea vietii implic notiunea de criterii, de diferentiere functie de care se poate judeca.

Astfel sunt deosebite trei niveluri ale indicatorilor: - indicatorii economici care cuantific conditiile economice ale bunstrii; - indicatorii sociali care cuantific conditiile sociale ale bunstrii; - indicatorii calittii vietii care se ocup de reactiile subiective ale oamenilor la procesele si fenomenele economice si sociale. ntr-un mod sintetic de definire, se poate spune c aria calittii vietii este definit ca valoarea pentru om a vietii sale, modul si msura n care conditiile vietii ofer omului posibilitatea satisfacerii multiplelor sale necesitti, gradul n care viata este satisfctoare pentru om. n acelasi timp conceptul de calitatea vietii poate fi definit ntr-un mod mai analitic prin urmtoarea definitie: Calitatea vietii cuprinde ansamblul conditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice: de sntate etc., n care oamenii triesc, continutul si natura activittilor pe care le desfsoar, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care particip, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viat, evaluarea gradului n care mprejurrile si rezultatele corespund asteptrilor populatiei, strile subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc. Calitatea vietii depinde de satisfacerea armonioas necesar si simultan, nu pe rnd a tuturor nevoilor umane: conditii de viat, securitatea economic si social, sntate, timp liber, cultur, educatie, o societate national organizat etc.

Lucrarea "Quality of Life Research and Sociology" a celor doi cercettori a aprut n "Annual Review of Sociology", vol. II, n 1985.

O societate care este centrat pe calitatea vietii va fi o societate centrat pe individ, pe nevoile si aspiratiile sale. Ea trebuie s-i ofere individului alternative si variante si nu s-i impun modele. Coercitia societtii asupra individului este un fenomen obiectiv si necesar. Intensificarea ei nu mai este, ns, la fel de necesar. Mediul social bazat pe calitatea vietii trebuie s fie caracterizat prin gradul de permisivitate maxim posibil, n care individul este educat n sensul constientizrii aportului su la bunstarea social.

5.2 Indicatori statistici ai calittii vietii n ultima perioad a devenit pe deplin argumentat faptul c pentru a putea ntelege modul cum triesc oamenii, adic calitatea vietii lor, trebuie s utilizm un set ct mai diversificat de indicatori care s surprind att aspectele globale, ct si aspectele specifice, cele referitoare la gospodrii viata personal si viata de familie, inclusiv aspectele subiective, cele de perceptie a strilor existente, gradul de satisfactie sau insatisfactie resimtit. Toate aceste aspecte pot deveni, la un moment dat, teoretic, inepuizabile, ns analizele referitoare la calitatea vietii trebuie s le cuprind, multiplicarea si diversificarea lor fiind sarcina oricrui studiu autentic. Preocuprile pentru definirea calittii vietii si examinarea ei cu referire la diverse grupuri de populatie au fost nsotite si facilitate de ceea ce a fost denumit drept o miscare a indicatorilor sociali. Acestia sunt elaborati pentru a completa statisticile referitoare la bunstare, produs intern brut, volumul productiei, al investitiilor si altele asemntoare cu elemente care descriu conditiile de viat ale indivizilor, familiilor si grupurilor sociale, ceea ce permite determinarea calittii vietii. n 1964, presedintele S.U.A., Johnson, dup pregtirile si studiile efectuate de Administratia Kennedy, a lansat programul Great Society cu scopul de a ajunge la o calitate superioar a vietii pentru ntreaga populatie.

n general, prin indicator se ntelege un anumit domeniu supus analizei la un anumit moment. Exist trei tipuri de indicatori: a) indicatorii definitionali care au ca particularitate introducerea de semnificatii cu ajutorul unei anumite conventii terminologice; b) indicatorii de inferent care intervin n conditiile n care indicatorul reprezint o variabil latent inaccesibil observatiei directe; c) indicatorii empirici utilizati n cazul cnd variabilele sunt direct observabile ceea ce permite determinarea relativ riguroas a relatiilor implicate. Pentru P. Lazersfeld, unul din specialistii preocupati de modul n care sunt elaborati indicatorii sociali, consider c pentru acest lucru sunt trei etape: - reprezentarea imagistic a conceptului (definirea domeniului); - specificarea conceptului (determinarea aspectelor sale relevante, a dimensiunilor, care se pot dispune pe mai multe niveluri de generalitate); - alegerea indicatorilor (functie de relevanta lor pentru domeniul indicat). Constructia indicatorilor sociali se poate realiza fie prin metode de indexare, de calcul al valorilor medii sau a scorurilor, fie prin metode mai complexe, cum ar fi analiza scalar, analiza factorial sau analiza structurii latente. Pentru ca un anumit element s poat deveni indicator social, acesta trebuie supus unei cercetri sistematice, pentru a se determina n ce msur poate ndeplini diferite functionalitti ale indicatorilor sociali, cum sunt: - mijloc de informare privind starea unui anumit domeniu social de interes, un mijloc de diagnoz social; - mijloc de cercetare a obiectelor social-politice ntr-un anumit domeniu; - mijloc de analiz, evaluare si interpretare a diferitelor procese, fenomene si actiuni sociale; - mijloc de msurarea a schimbrilor intervenite n evolutia fenomenelor respective, evidentierea tendintei si a consecintelor unei anumite actiuni ntreprinse.

Din multimea indicatorilor sociali pentru a putea fi utilizati ntr-un anumit domeniu trebuie s se supun unui set de criterii: a) valoarea informativ a indicatorilor; b) relevanta indicatorilor pentru activitatea practic la diferite nivele de organizare social; c) existenta bazei informationale pentru indicatorii respectivi sau posibilitatea crerii ei; d) posibilitatea organizrii culegerii de date care s permit obtinerea informatiilor n dinamic pentru indicatorii selectati; e) posibilitatea asamblrii indicatorilor ntr-un sistem, constituind modele descriptive si totodat aplicative ale domeniului pe care l reprezint. Experienta cercetrilor sociale evidentiaz faptul c nu se poate concepe elaborarea indicatorilor relevanti pentru un anumit sector al vietii sociale att timp ct se rmne n planul uneia din laturile procesului de cunoastere stiintific. Exist astfel dou modalitti complementare de elaborare a indicatorilor: a) dinspre teorie spre cercetare empiric; b) dinspre empiric spre constructia teoretic. La nivel mondial au fost initiate ample lucrri consacrate indicatorilor sociali. Dintre aceste abordri ne vom referi la dou, care au fost elaborate si sustinute n cadrul unor organisme internationale: este vorba de manualul O.N.U. pe tema indicatorilor sociali si de programul initiat de O.E.C.D. Asa cum subliniaz unii autori, calitatea vietii implic notiunea de grad, de diferentiere si se judec n functie de un anumit numr de criterii. O caracteristic important a calittii vietii o constituie faptul c elementele sale componente sunt puternic individualizate (independenta local), nefiind acceptabile substituirii, nlocuirii (prin compensatie) sau alte operatii reductioniste. Conditiile precare de munc nu pot fi suplinite printrun nivel nalt al veniturilor pentru a se ajunge astfel la valori medii n ceea ce priveste calitatea vietii de munc. Cu att mai mult este evident semnificatia aparte, deosebit, pentru elementele apartinnd ca domenii

diferite ale calittii vietii: un venit nalt nu poate compensa lipsa unei locuinte bune, starea negativ de sntate sau un mediu social patologic, pentru ca pe ansamblu s rezulte valori medii acceptabile. ntre indicatorii apartinnd acestor domenii diferite ale calittii vietii se stabilesc relatii liniare, cel putin din punct de vedere teoretic. Pentru a fi cu adevrat operational, relativ usor de acoperit cu date si comprehensibil, ne propunem ca selectia s cuprind circa 100 indicatori, chiar dac domeniul de care ne ocupm se dovedeste a fi extrem de complex. LISTA DE INDICATORI AI CALITTII VIETII Nr. crt. I 1. 2. 3. 4. Specificatia Populatia Populatia total a Romniei Rata anual de crestere a numrului populatiei Romniei Durata medie a vietii Mortalitatea infantil Nivel Global Global Global Global Medii rezidentiale Judete Global Medii rezidentiale Global Global Medii rezidentiale Global Rural Urban Medii

5.

Gradul de mbtrnire

II 6. 7.

Mediul natural Proportia din populatia trii ce locuieste n zone puternic poluate Calitatea conditiilor naturale de viat (evaluare)

III 8. 9. 10. 11.

Asezrile umane Proportia populatiei urbane Proportia localittilor electrificate Proportia km. strzi asfaltate n lungime total a strzilor Dotrile si echipamentul edilitar (evaluare)

Nr. crt. 12. 13. IV 14. 15. 16. 17. 18.

Specificatia Suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (mp) Calitatea transportului de cltori (evaluare) Locuinta Suprafata locuibil pe locuitor (mp)

Nivel rezidentiale Urban Medii

V 19. 20. 21. 22. 23. VI 24. 25. 26 27.

Global Medii rezidentiale Numr de persoane ce revin n medie pe o Global camer de locuit Medii rezidentiale Consum de energie electric n sectorul Global casnic Medii rezidentiale Proportia locuintelor care dispun de instalatie Global de ap potabil Medii rezidentiale Confortul locuintei (evaluare) Global Medii rezidentiale Mediul social Calitatea relatiilor sociale (evaluare) Global Categorii de populatie ncrederea n semeni (evaluare) Global Categorii de populatie Numrul omuciderilor la 100000 locuitori Global Numrul condamnatilor prin privare de Global libertate la 100000 locuitori Proportia minorilor delicventi n grupele de Global vrst respective Familia Starea de sntate a membrilor (evaluare) Global Starea de multumire fat de situatia familiei Global Numr divorturi la 1000 de cstorii Global Medii Numrul copiilor abandonati la 1000 copii Global

Nr. crt. 28. VII 29. 30. 31. 32. 33.

Specificatia sub vrsta de 16 ani Proportia familiilor monoparentale Persoana Starea de sntate Rata deceselor prin cauze externe (accidente, violent) Numr sinucideri la 100000 locuitori Starea de multumire fat de viata de zi cu zi Securitatea persoanei (evaluare)

Nivel Global Global Global Global Global Global Medii rezidentiale Global Global Global Global Global Ramuri economice Global Ramuri economice Global Ramuri economice Global Global Global Global Global Global

VIII 34. 35. 36. 37. IX 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. X 46.

Ocuparea Proportia populatiei ocupate n total populatie Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate Proportia somajului n totalul fortei de munc Securitatea locului de munc (evaluare) Calitatea vietii de munc Numrul mediu al orelor de lucru pe sptmn Proportia celor care lucreaz n schimbul de noapte Distributia salariilor pentru timpul normal de lucru Proportia populatiei ocupate care lucreaz n conditii vtmtoare Numr zile de grev la 1000 salariati Numr zile concediu si nelucrtoare pe an Calitatea conditiilor de munc (evaluare) Satisfactie fat de munc Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai Valoarea PIB pe locuitor (lei,$)

Nr. crt. 47. 48. XI 49. 50. 51. XII 52. 53. 54.

55. 56. 57. XIII 58. 59.

Specificatia Valoarea fondului de consum pe locuitor (lei) Ponderea n PIB a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru domeniile social si culturale Veniturile Distributia veniturilor nete lunare pe o persoan din gospodrie; Veniturile reale pe o persoan (lei) Nivelul veniturilor raportat la necesittile gospodriei (evaluare) Consumul Consumul total pe locuitor (lei) Structura consumului populatiei (lei) Consumul principalelor produse alimentare pe locuitor (kg) carne (si produse din carne), lapte (si produse din lapte), legume, fructe, cereale, cartofi Consumul de calorii pe locuitor Oferta de produse alimentare (evaluare) Oferta de produse nealimentare (evaluare) Serviciile pentru populatie Structura pe categorii a serviciilor Calitatea serviciilor pentru populatie (evaluare) nzestrarea gospodriei Aparate de radio la 1000 de locuitori Televizoare la 1000 locuitori Frigidere la 1000 locuitori Masini de splat rufe la 1000 locuitori Autoturisme la 1000 locuitori Proportia locuintelor cu telefon Confortul din gospodrie (evaluare) nvtmntul Proportia cuprinderii n scoli c copiilor de vrst scolar

Nivel Global Global Global Categorii Global Global Categorii Global Global Global

Global Global Medii Global Medii Global Global Medii rezidentiale Global Global Global Global Global Global Global Global Medii

XIV 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. XV 67.

Nr. crt. 68. 69. 70. 71. XVI 72. 73. 74. 75. 76.

Specificatia Stocul de nvtmnt Numrul studentilor la 10000 locuitori Ponderea cheltuielilor pentru nvtmnt n PIB Calitatea nvtmntului (evaluare) Asistenta sanitar Numr locuitori la un medic Paturi de asistent medical la 1000 locuitori Morbiditatea (numr mbolnviri la 1000 persoane) Ponderea cheltuielilor cu sntatea n PIB Calitatea asistentei sanitare (evaluri)

Nivel rezidentiale Global Global Global Global Medii Global Global Global Global Global Medii rezidentiale Global Global Global Global Global Global Global Global Global Global Global Global

XVII 77. 78. 79. 80. 81. 82. XVII 83. 84. 85. 86. 87. 88.

Cultura Numr ore de emisie TV pe sptmn Gradul de acoperire a teritoriului cu transmisie radio Numr exemplare crti editate anual ce revin pe un locuitor Numr exemplare ziare si reviste ce revin la un locuitor Ponderea cheltuielilor pentru cultur n PIB Facilitti de ordin cultural (evaluare) Asigurri si asistent social Proportia populatiei ocupat cuprins n sisteme de asigurri sociale Proportia populatiei vrstnice beneficiari de pensie Proportia populatiei beneficiari de ajutor social Proportia studentilor care beneficiaz de burse de stat Proportia copiilor sub 16 ani cuprinsi n sistemul alocatiei de stat Ponderea cheltuielilor de asistent social si

Nr. crt. 89. XIX 90. 91. 92. 93.

Specificatia familial n PIB Calitatea serviciilor de asistent social (evaluare) Timpul liber Numrul locurilor de cazare turistic la 100000 locuitori Numrul orelor de timp liber pe sptmn Cheltuieli de la bugetul de stat pentru odihn, tratament, educatia fizic, sport, pe locuitor Facilitti pentru petrecerea timpului liber (evaluare) Mediul politic Procentul participrii la vot Proportia populatiei adulte ncadrat n partide politice Calitatea conducerii societtii (evaluare) Participare la luare deciziilor (evaluare) Institutiile de stat si ordinea public Proportia infractiunilor cu autori cunoscuti Activitatea institutiilor administratiei de stat (evaluare) Rezolvarea problemelor populatiei (evaluare)

Nivel Global Global Cupluri Populatie Global Global Medii rezidentiale Global Global Global Global Global Global Global

XX 94. 95. 96. 97. XXI 98. 99. 100.

Populatia Populatia constituie subiectul oricrei analize sau cercetri sociale, fie c interesul se ndreapt spre cunoasterea modului n care trieste aceasta, fie c nu au n vedere structurile sale, activittile desfsurate, apartenenta la diverse grupuri, opiniile si strile de spirit, credintele, nevoile, trebuintele, dorintele, aspiratiile, optiunile sau alte aspecte ce o pot caracteriza si prin urmare devin un scop pentru cercettor.

Mediul natural Impactul negativ al dezvoltrii asupra mediului natural a constituit, la nceputul anilor '70, un impuls de prim mrime pentru adoptarea si apoi larga acceptare public a preocuprilor pentru mbunttirea calittii vietii prin msuri de protectie ecologic. De regul, sunt evidentiati indicatori care exprim diversi factori agresivi (zgomot, radiatii, substante nocive n aer, sol, ap, alimente) si efectele lor asupra organismului uman, proportia populatiei afectat si perceptia conditiilor naturale de viat. Asezrile umane Calitatea mediului construit, asigurarea unor conditii optime de viat, echiparea cu mijloace tehnice, inclusiv pentru deplasarea de la o localitatea la alta reprezint alte elemente de luat n considerare n analiza modului cum triesc oamenii, de ce facilitti dispun. Locuinta n practica social s-au impus deja o serie de indicatori prin care se exprim calitatea si confortul locuintei, gradul su de echipare cu mijloace tehnice. ncepnd cu materialele de constructie utilizate, izolarea fonic si termic, protectia fat de nfiltratiile de ap, dispunerea pe vertical, suprafata construit si cea util, nregistrarea cu surse de energie, instalatii sanitare si terminnd cu situarea ei n cadrul localittii. i de aceast dat apare nevoia unei selectii foarte severe a indicatorilor lund n considerare n primul rnd pe aceia cu o relevant deosebit pentru calitatea vietii, cum ar fi suprafata locuibil pe o persoan. Mediul social Calitatea relatiilor sociale, msurat prin indicatori de coeziune, valori general-umane, ntrajutorare, solidaritate, moralitate, responsabilitate, tolerant, dar si prin lipsa unor factori de patologie social sau un nivel ct mai redus al acestora - delincvent, alcoolism, prostitutie, perversiune sexual - prezint o mare important pentru viata uman fie c este vorba de

indivizi, fie c se au n vedere grupuri si colectivitti de diferite mrimi, inclusiv societatea n ntregul su. Familia Pentru orice persoan familia se constituie ntr-un punct central de referint, adesea singurul suport pentru individ. Situatia familiei, solidaritatea si coeziunea acesteia, succesul sau insuccesul n viat al membrilor si, starea lor de sntate sunt tot attea elemente relevante pentru calitatea vietii populatiei. Persoana Societatea modern a adus n prim plan omul, nu omul n general, si fiecare individ n parte, cu propria lui personalitate, cu nevoile, dorintele, aspiratiile, gndurile si activittile lui, care trebuie s se bucure de libertate, de sanse reale de realizare n domeniul educational, profesional, cultural, politic etc., recunoscndu-se dependenta rezultatelor de capacitate si preocupare dar si de mprejurri. Ocuparea Munca este aceea care determin volumul, structura si calitatea bunurilor materiale si spirituale, a serviciilor de care se dispune n societate. Pentru o anumit perioad a vietii (vrsta activ) munca este un mijloc de asigurare a existentei (desi unele persoane sunt nevoite s-si cstige existenta si n afara vrstei active, dup cum altele s-ar putea s nu munceasc n tot cursul vietii lor). Calitatea vietii de munc Studiile asupra calittii vietii de munc iau n considerare zeci de indicatori referitori la conditiile, natura si continutul muncii, timpul de lucru, relatiile de munc, organizarea, conducerea, recompensele materiale si alte beneficii, rezultatele muncii si satisfactia.

Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai Reflectnd nivelul de dezvoltare atins de societate, indicatorii economici de exemplu produsul intern brut permit exprimri sintetice ale nivelului de trai si trebuie completati cu statistici referitoare la gospodrii si indivizi. Veniturile Evidentierea veniturilor populatiei priveste sursele acestora (munca, proprietatea, asigurrile, alocatiile bugetare, donatiile) si distributia lor. O atentie special se acord determinrii venitului necesar pentru o viat normal (a minimului social), sub pragul cruia se identific srcia. De aici necesitatea de a raporta veniturile la gospodrie si n cadrul acesteia la persoan, lundu-se n considerare particularittile pentru fixarea nivelului venitului minim. Consumul Consumul reprezint una din componentele finale ale nivelului de trai si calittii vietii. Dincolo de particularittile care tin de resursele disponibile n zon, de obiceiurile constituite n timp, de normele culturale si religioase, se pot identifica indicatorii cu valoare comparativ n acest domeniu. Ei exprim n unitti fizice, valoric sau procentual, consumul de produse si servicii ale populatiei. O atentie aparte se acord realizrii unei nutritii echilibrate cu evitarea produselor duntoare, n special abuzul de alcool si tutun. Serviciile pentru populatie Dezvoltarea sectorului tertiar reprezint un criteriu de apreciere a modernizrii economiei si totodat o surs de mbunttire a nivelului calittii vietii. Pentru populatie prezint important diversificarea si calitatea serviciilor disponibile, accesibilitatea din punct de vedere material, apropierea spatial. timpul de asteptare.

Gospodria Dac familia reprezint un tip de comunitate uman, aducnd n prim plan relatiile sociale dintre membrii acesteia, gospodria priveste aspectele economice, fiind definit prin grupul de persoane care convietuiesc mpreun pe baza unui buget comun. Conditiile materiale ale unei gospodrii se exprim prin veniturile curente, economiile realizate, averea de care dispune, inclusiv bunurile de folosint ndelungat. nvtmntul Este recunoscut faptul c nvtmntul si-a multiplicat atributiile: functia general de socializare-educare-integrare social este completat cu una de pregtire profesional. Locul nvtmntului n cadrul studiilor de calitate a vietii priveste att determinarea sanselor de acces la diferite niveluri ale acestuia, gradul de cuprindere si promovabilitate (abandon) ct si al nivelului general de educatie a populatiei (stocul de nvtmnt). Asistenta sanitar Serviciile de sntate oferite populatiei, accesul la ngrijirea snttii si costul acesteia pe de o parte, mortalitatea pe cauze, bolile de care sufer populatia, pe de alt parte, se constituie n indicatori relevanti ai calittii vietii. Cultura Din perspectiva calittii vietii intereseaz accesul populatiei la cultur, serviciile de rspndire a culturii si prestatiile de ordin cultural oferite de ctre acestea.

Asigurrile si asistenta social La acest capitol reunim problematica asigurrilor si asistentei sociale avnd n vedere rolul lor n realizarea unei protectii sociale pentru toate categoriile de populatie, att pentru populatia activ ct si pentru grupurile cele mai defavorizate: copii orfani si abandonatii, handicapatii, persoanele vrstnice. Timpul liber Evaluarea global a calittii vietii populatiei nu se poate dispensa de luarea n considerare a facilittilor existente pentru petrecerea timpului liber, pentru odihn si recreere. Calitatea mediului politic Virtutile participative ale mediului politic, de implicare a cetteanului n actul conducerii, respectarea regulilor democratice ale jocului politic ntregesc setul indicatorilor prin care determinm calitatea vietii populatiei. Institutiile de stat si ordinea public ntre domeniile de operationalizare a calittii vietii mentionm si caracteristicile cadrului legal, respectarea drepturilor si liberttilor umane, protectia cettenilor fat de eventualele abuzuri ale functionarilor publici, combaterea manifestrilor de patologie social.

5.3 Conceptul de srcie: caracteristici, praguri ale srciei, indicatori Nevoile de consum ale populatiei au constituit si constituie elementul primar n determinarea activittilor si evolutia lor a avut loc n strns dependent de nivelul si structura productiei de bunuri materiale si spirituale.

Nevoile de consum, care se manifest n variate forme, au cunoscut mutatii de-a lungul timpului. Factorii care actioneaz asupra nevoilor populatiei sunt endogeni (necesitti biologice si psihologice ale fiintei umane), si exogeni cu caracter istoric si cutumiar. Interdependenta dintre aceste dou categorii de factori se manifest concret n urmtoarele sensuri: - cresterea consumului de energie nervoas si diminuarea efortului muscular (cresterea automatizrii si cibernetizrii); - ridicarea gradului de cultur; - cresterea nevoii de relaxare; - restructurri ntre profesii si n cadrul grupelor socio-profesionale; - numrul populatiei si structura acesteia dup diverse criterii; - urbanizarea si consecintele sale asupra modului de viat; - privatizarea si constituirea regiilor autonome; - somajul, stratificarea puternic a populatiei n functie de avere si venituri care actioneaz n mod direct asupra cererii precum si n domeniul inflationist cu implicatii asupra volumului si structurii cererii reale; - ecologia asezrilor umane. n aceste conditii, deoarece nevoile de consum personal se manifest n context social, acestea sunt puternic influentate de standardul de viat al celorlalti membrii al grupului. Principalele tendinte n sistemul de nevoi ale populatiei n etapa pe care o parcurgem se manifest n domeniul alimentatiei, mbrcmintei si n domeniul locuintelor ca numr, dotare si confort, n viitor evolund sub aspect cantitativ, calitativ si structural cu accente pe confortul cltoriilor, asistente medicale, satisfacerea hobby-urilor si cresterea nevoii de destindere care (n conditiile economiei de piat) va determina cresterea cererii n domeniul serviciilor, crescnd astfel nevoile spirituale. O evaluare privind srcia presupune existenta unui anumit nivel de trai predestinat si bine definit, considerat drept prag de srcie. Pentru ca o persoan s nu fie considerat srac trebuie ca nivelul su de trai s ating cel putin acest prag. Este evident c exist un nivel de consum pentru

alimente, mbrcminte, locuint etc. care, dac scad sub anumite limite, compromit supravietuirea individului pe termen scurt. Exist diferite praguri de srcie ns, n ceea ce priveste nivelul lor, prerile difer. Exist preri care resping total notiunea de prag de srcie deoarece consider c nu este logic s se spun despre o persoan al crei nivel de trai este cu putin inferior unui anume prag de srcie c se afl ntr-o situatie cu mult inferioar celui care se gseste cu putin deasupra aceluiasi prag. Alti specialisti spun c utilizarea notiunii este util n cazul cnd se iau anumite msuri n privinta srciei, msuri care implic o discontinuitate functie de diverse praguri ale srciei. A admite c exist praguri de srcie nu nseamn dect a evidentia faptul c de la un anumit nivel de trai dat, n comparatie cu privire la srcie nu ar trebui s aib nici o important cstigurile sau pierderile mici. ncercri de a defini srcia au fost fcute de specialisti din diferite domenii sociologi, psihologi, economisti. Unii specialisti consider pragul de srcie absolut ca fiind un prag de srcie de supravietuire. Aceast definitie este totusi prea restrictiv pentru a putea fi luat n considerare. Mult mai potrivit este conceptia urmtoare. Pragul de srcie absolut reprezint un nivel de referint constant n ceea ce priveste nivelul de trai, unic pentru ntreg domeniul n care se efectueaz comparatiile privind srcia. Un prag de srcie relativ variaz n interiorul acestui domeniu si creste o dat cu nivelul de trai mediu. Srcia, n sensul su absolut se refer la conditiile acute de privatiune. Srcia primar (absolut) sau nivelul de subzistent este atins atunci cnd cstigurile totale sunt insuficiente pentru satisfacerea nevoilor minime de mentinere a randamentului fizic. Conceptul de srcie relativ pune n discutie pozitia unui individ comparativ cu altii. Acest concept apare n dou forme diferite: - o abordare obiectiv: conditii ale privatiunii;

- o abordare subiectiv sentimente ale privatiunii. Versiunea economic a abordrii relative a srciei este introdus prin notiunea de decalaj (prpastie a srciei). Srcia n aceast viziune este considerat ca decalaj ntre grupul cel mai srac si restul comunittii. Abordarea srciei cuprinde dou elemente: individul cu problemele sale si mediul n care acesta trieste. ncercnd o definire ntr-un cadru mai larg al srciei n relatie cu nevoile, dorintele si sentimentele individuale, precum si interactiunea dintre individ si societate, srcia apare drept o conditie care implic o privatiune aspr, intensificat de evenimente potrivnice de obicei asociate cu resurse economice neadecvate. n aceste conditii srcia nu nseamn numai venituri mici si lipsa averi, ci nseamn de asemenea lipsa accesului la venituri mai mari si la sanse de a acumula avere, la o educatie mai bun, sau la sanse sporite de a gsi un loc de munc. Descoperirea propriei persoane precum si interactiunea dintre sraci si mediul n care triesc au un rol esential n generarea tensiunilor pe care acestia la resimt. De aceea, de regul definirea srciei se face prin specificarea unui standard de comparatie. De aceea, de regul definirea srciei se face prin specificarea unui standard de comparatie. Se ajunge astfel la notiunea de nivel minim de trai sau prag al srciei, care reprezint nivelul de venit care mparte familiile de o anumit mrime, dintr-un anume loc si timp, n srace si nonsrace. Stabilirea unui astfel de prag al srciei este considerat adesea ncrcat de mult subiectivism. Conform definitiei O.N.U., sracii sunt acei oameni care nu se bucur de nivelul minim de trai compatibil cu demnitatea uman. Banca Mondial defineste srcia drept incapacitatea de a avea un standard de viat adecvat. Definirea srciei din punct de vedere economic permite distinctia dintre sraci si non-sraci prin raportare la nivelul veniturilor, reflectnd

posibilittile de consum ale familiilor. Identificarea sracilor presupune un mijloc de evaluare a venitului sau consumului care s poat fi aplicabil ntregii populatii a unei tri si care s permit comparatii internationale. Incapacitatea de a asigura un anumit nivel al consumului si nu consumul sczut n sine caracterizeaz srcia. Un mijloc simplu de identificare a srciei este folosirea unui singur nivel ca linie de demarcatie dintre sraci si non-sraci. Alte metode ar fi stabilirea de praguri diferentiate pentru diverse categorii de populatie sau considerarea unui nivel minim al consumului si transformarea acestuia n nivel corespunztor de venit. Srcia mai poate fi analizat si pornind de la supozitia c satisfactia sau insatisfactia asociat unui nivel dat al venitului este o functie a relatiei dintre venit si unele norme sociale. n analiza srciei se poate lua ca punct de plecare modelul neoclasic al posibilittilor economice de alegere. Asociind srcia cu limita constrngerilor extreme definitia ncorporeaz o regiune mai larg a constrngerii economice derivat din teoria lui Milton Friedman privind venitul permanent. Conform acestui punct de vedere, srcia este o proprietate a situatiei individului si mai putin o caracteristic a sa sau a modului su de comportament, srcia fiind asociat cu sever restrngere a posibilittilor de alegere. Conceptul cultural asupra srciei se concentreaz asupra atitudinilor si modelelor de comportament pe care o persoan le are fat de un anumit set de circumstante. n contextul actual, tara noastr se confrunt cu o situatie economic precar, context n care trebuie s fie asigurat un nivel minim de trai care arat cantitatea, calitatea si structura bunurilor materiale si spirituale pentru o viat decent si civilizat, corespunztor veniturilor necesare pentru procurarea bunurilor respective. Asigurarea unui nivel minim de trai presupune satisfacerea, n primul rnd a nevoilor fundamentale ca de exemplu: cerinte minime de hran, vestimentatie, locuinte, servicii de instruire, sntate si cultur. Nevoile fundamentale nu se interpreteaz numai din punct de vedere fiziologic ci si subiectiv, ele reprezentnd satisfactia consumatorului fat de

nevoile de consum, ceea ce nseamn c el trebuie s aib posibilitatea de a cstiga veniturile necesare pentru acoperirea consumului de bunuri si servicii de baz. n lucrrile de specialitate ale Bncii Mondiale, se calculeaz pragul de srcie din punct de vedere al consumului de calorii, ca fiind nivelul minim al veniturilor la care cheltuielile de consum permit satisfacerea cerintelor nutritionale si asigurarea unui consum de calorii stabilit ca fiind necesar conform recomandrilor F.A.O. Faptul c n numeroase analize comparatiile privind srcia nu sunt recunoscute ca fiind specifice n functie de domeniu, poate constitui o surs de confuzii. De exemplu, cnd este cercetat srcia absolut n planul consumului la nivel mondial, pot fi invocate argumente foarte convingtoare pentru a fi retinut acelasi nivel al consumului real drept prag de srcie pentru toate trile. Acest prag va fi probabil sczut pentru o tar bogat n cazul aprecierilor n functie de criteriile acestui prag, dar domeniul comparatiilor privind srcia depseste cu mult cadrul frontierelor nationale. Dac, n schimb se fac eforturi pentru a stabili un profil al srciei pentru o singur tar, este important ca pragul de srcie absolut s fie adecvat trii respective. Pentru a determina un prag de srcie absolut rezonabil trebuie s se nceap prin a se specifica domeniul apoi s se recunoasc faptul c pragul se poate modifica dac se modific domeniul. Coerenta comparatiilor n interiorul domeniului depinde de obiectivul acestor comparatii. Dac, de exemplu, acestea sunt ntreprinse n scopul alocrii de resurse anumitor regiuni sau tri srace, este absolut necesar ca ele s fie coerente. Proportia populatiei considerate srace, conform estimrilor oficiale din S.U.A. si Indonezia, este aproximativ, aceeasi pentru cele dou tri (cca. 15% n 1990). Dar astfel de comparatii nu ar trebui s orienteze alocarea de ajutoare (si din fericire nici nu s-a ntmplat asa ceva). Indiferent de norma retinut, nu se poate pune la ndoial faptul c repercusiunea srciei n planul consumului este mai puternic n Indonezia. Dac, din contr, se urmreste s se determine tara n care srcia are consecintele cele mai puternice, pe baza unor criterii proprii fiecrei tri, aceste estimri pot furniza indicatii corecte.

Metoda cel mai curent folosit pentru a defini un prag de srcie ncepe prin a determina unele nevoi de baz ale consumului, apreciate ca pertinente n domeniul comparatiilor privind srcia. Nevoia fundamental cea mai important este exprimat prin cheltuielile alimentare necesare pentru asigurarea consumului de energie nutritiv recomandat. Urmeaz apoi cheltuielile pentru bunuri nealimentare. Componenta alimentar n fixarea pragului de srcie nu poate fi determinat doar pornindu-se de la nevoile nutritionale deoarece pot exista numeroase combinatii alimentare care pot asigura un consum de energie nutritiv dat. Pentru rezolvarea acestor probleme, se poate cuta combinatia de alimente care minimizeaz costul de satisfacere a nevoilor de energie nutritiv la nivelurile date ale preturilor. n practic sunt aplicate dou metode principale pentru fixarea pragurilor de srcie si anume: metoda energiei nutritive si metoda determinrii prtii din buget destinate alimentatiei. - Metoda energiei nutritive Aceast metod fixeaz un numr de calorii de referint pentru consumul de energie nutritiv, apoi sunt determinate cheltuielile pentru consum sau nivelul venitului care permite unei persoane s-si asigure acest consum. n general aceast metod nu permite s se stabileasc un profil al srciei coerent, n sensul c pragurile de srcie pot fi diferite de la un grup la alta. De fapt, relatia dintre consumul de energie nutritiv si cheltuielile de consum nu este aceeasi de la o regiune (sector, dat) la alta. Ea variaz n functie de gradul de bogtie a populatiei, nivelul su de activitate, preturile relative, existenta de bunuri publice si alte variabile. Aceast metod nu permite ca diferentele s poat fi considerate ca interesante pentru comparatiile privind srcia. Este de exemplu, foarte probabil ca familiile cele mai bogate s cumpere produse alimentare dintre cele mai scumpe; prin metoda energiei nutritive, aceasta nseamn c pragul de srcie este fixat la un nivel ridicat n regiunile bogate. Deci comparatiile privind srcia absolut dintre diferite sectoare, regiuni sau momente pot fi nseltoare.

-Metoda determinrii prtii din buget destinate alimentatiei n cadrul acestei metode, se estimeaz mai nti pentru fiecare subgrup costul unui numr de alimente care furnizeaz aportul de energie necesar. Apoi se mparte suma obtinut la partea din buget reprezentnd suma cheltuielilor totale destinate alimentatiei de ctre un grup de familii considerate ca probabil srace, de exemplu primele 20% cele mai srace familii din fiecare subgrup. Aceast metod ridic probleme similare celor din metoda precedent. Incoerentele care se pot manifesta utiliznd aceast metod sunt determinate de diferentele dintre nivelurile de consum real sau dintre veniturile medii nregistrate la subgrupe diferite sau n perioade diferite. Subgrupe pentru care aceste niveluri medii sunt mai ridicate consacr n general o parte mai mic din bugetul lor consumului, ceea ce determin necesitatea utilizrii unui prag de srcie mai ridicat. Aspectul cel mai important al incoerentelor potentiale datorate celor dou metode expuse mai sus decurge din faptul c divergentele pot fi destul de importante pentru a modifica clasamentul diferitelor sectoare sau regiuni ale unei economii, realizat pe baza nivelurilor de srcie msurat. Utilizarea unui profil al srciei incoerent poate fi de asemenea ngrijortoare n cazul n care populatia se poate deplasa ntre diferitele grupe considerate, ca de exemplu n cazul unui exod rural. O persoan si poate ameliora nivelul de trai prsind o regiune pentru o alta, n timp ce srcia msurat nregistreaz o crestere. Exist si alte metode pentru determinarea n practic a pragului de srcie. Astfel, Lipton (1983) a artat c se poate utiliza nivelul venitului cruia i corespunde o elasticitate a cererii de produse alimentare de baz n functie de venit egal cu unitatea, pentru a identifica persoanele "extrem de srace". n practic, n trile n curs de dezvoltare foarte srace, nu sunt rare cazurile cnd elasticitatea cererii de produse alimentare de baz n functie de venit este aproape egal cu unu. Acest prag de srcie poate fi justificat prin faptul c persoanele "extrem de srace" nu, numai c aloc o mare parte din veniturile proprii alimentatiei, dar aceast parte nu scade atunci cnd venitul lor creste ntr-o

oarecare msur. Unele probleme de coerent ntlnite anterior sunt valabile si n cazul acestei metode. De regul, pragul de srcie calculat dup aceast metod se deplaseaz si n functie de alte variabile care, sunt prezentate n cadrul cererii de produse alimentare. Fundamentele teoretice adoptate pentru a msura "bunstarea" pot uneori s ghideze lucrrile de cercetare aplicat. ntr-un plan conceptual, poate fi justificat utilizarea unui prag de srcie mai ridicat pentru zonele urbane dect pentru zonele rurale deoarece capacittile necesare pentru atingerea mai multor obiective, cum ar fi participarea mai deplin la viata social, sunt elemente de care ar trebui tinut cont pentru a msura nivelul de trai. Bunurile necesare pentru a avea aceste capacitti sunt, n schimb, relative si variaz de la un loc la altul. n scopul determinrii efectelor pe care acest argument le-ar putea avea asupra fixrii pragurilor de srcie, s presupunem c ne intereseaz dou capacitti importante: prima ne permite s fim suficient de bine hrniti pentru a fi sntosi si a doua ne permite s participm din plin la viata societtii n care trim. Se apreciaz c este foarte dificil s se aplice n practic toate aceste idei si apare ca necesar s se recurg la aprecieri subiective. De regul, cei care se ocup de asemenea aprecieri triesc n mediul urban si de aceea pot s nu fie ntotdeauna cel mai n msur judectori n materie. Fat de aceste elemente incerte, poate c este preferabil s se construiasc un profil sigur al srciei ca rezultat logic n raport cu consumul real de bunuri si servicii, poate recurgndu-se la indicatori distincti (cum ar fi accesul la serviciile publice) pentru a lua n calcul celelalte chestiuni ale bunstrii care nu au fost apreciate n mod corespunztor. Metoda cel mai des folosit pentru determinarea unui prag de srcie relativ const n fixarea acestuia la o proportie dat de media aritmetic sau de mediana distributiei consumului sau a venitului. De exemplu, numeroase studii utilizeaz un prag de srcie care corespunde la cca. 50% din media national, dup cum a preconizat Fuchs (1967). Nu este deloc surprinztor

c prin aceast metod sunt realizate comparatii foarte diferite de cele obtinute cu un prag de srcie fix. Se pune problema dac exist un motiv major ca s se utilizeze praguri de srcie corespunznd unei proportii constante fat de medie. Este de notat c aproape toate dimensiunile srciei sunt omogene si de rang zero ntre valorile mediei si cele ale pragului de srcie. Se apreciaz c o dublare, de exemplu, a tuturor veniturilor si a pragului de srcie nu va antrena nici o modificare a dimensiunii srciei. Ar fi de dorit ca n cadrul fiecrei metode de determinare a pragului de srcie examinate mai sus, s se ia n considerare cel putin dou praguri de srcie. Asa cum s-a artat, pragul interior poate fi interpretat ca un "prag de srcie extrem": comportamentul persoanelor ale cror cheltuieli pentru consum sunt inferioare acestui nivel conduce la concluzia c asupra acestor persoane planeaz un risc crescut de denutritie (Lipton, 1983, 1988). n fiecare situatie care face obiectul comparatiilor, s presupunem n dou perioade diferite, ar trebui s se ia n consideratie dou praguri de srcie. Primul este constant n raport cu indicatorul nivelurilor de trai pentru cele dou perioade, n timp ce al doilea este un prag de srcie relativ care tine cont de toate modificrile inerente intervenite n nivelul de trai global si pornind de la aceasta, ce ntelege societatea prin "srcie". De asemenea, putem spune c cineva poate fi srac n termeni obiectivi, si totusi el s nu se simt asa, adic sracii fericiti. Acestei categorii i apartin studentii care fac investitii n privinta viitorului lor, n loc de a muncii pentru a cstiga venituri imediate. Acestia mai pot fi considerati ca sraci temporari. Stabilirea unui sistem de indicatori ai srciei necesari analizei statistice poate cuprinde aspectele enumerate n tabelul alturat. Acesti indicatori pot fi utilizati si la alctuirea unui model econometric de analiz a srciei. 1.Numrul total al sracilor; 2.Numrul sracilor proveniti dintre someri; 3.Numrul sracilor proveniti dintre pensionari, total;

4.Numrul sracilor proveniti dintre pensionarii de asigurri sociale de stat; 5.Numrul sracilor proveniti dintre pensionarii I.O.V.R.; 6.Numrul sracilor proveniti dintre pensionarii pentru incapacitate de munc (gr.I, II, III); 7.Numrul sracilor proveniti dintre pensionarii cu pensii de urmas; 8.Numrul sracilor proveniti dintre pensionarii C.A.P. 9. Numrul sracilor proveniti dintre pensionarii de asigurri sociale cu vechime n munc insuficient; 10.Numrul sracilor proveniti dintre beneficiarii de ajutoare sociale (vechime minim n munc insuficient); 11.Numrul sracilor proveniti dintre cei lipsiti complet de venituri; 12.Numrul sracilor proveniti din familiile monoparentale si (sau) cele cu mai multi copii; 13.Numrul sracilor proveniti dintre persoanele active, n situatii defavorizate; 14.Pragul srciei; 15.Rata de economisire n grupele de populatie cu venituri sub medie; 16.Investitii n serviciile publice (sntate, nvtmnt, cultur); 17.Probabilitatea de trecere din grupa somerilor n grupa sracilor etc.

5.4 Costul vietii si protectia social Orice demers economic, pentru a avea sanse de succes, trebuie s aib n vedere de cele mai multe ori, multiplele si complicatele implicatii sociale pe care actiunea sa le poate declansa. Aceasta este valabil n trile unde democratia are vechi traditii, iar bunstarea nu este doar un slogan ci o realitate comun. Cu att mai mult n tara noastr, se impune cu necesitate mpletirea cu folos a actiunii economice cu dezideratul avansrii ctre asigurarea bunstrii sociale. Pentru a rspunde cerintelor impuse de necesara protectie social a populatiei cu cresterea inevitabil a costului vietii, este necesar a se gsi rspunsuri la cteva probleme metodologice si de principiu referitoare la: - modul de calcul al indicelui costului vietii. n prezent, Comisia National de Statistic utilizeaz pentru calculul indicelui preturilor de consum al populatiei, urmtoarele elemente: - un "cos" de mrfuri (alimentare si nealimentare) si servicii reprezentative, ce acoper, practic, toate grupele de produse: acest "cos" urmreste s caracterizeze structura consumului populatiei, evaluat pe baza cercetrii selective bugetelor de familie: - se nregistreaz numai preturile pentru mrfurile efectiv vndute, respectiv tarifele pentru serviciile efectiv prestate, n cteva sute de puncte fixe de vnzare din ntreaga tar: - calculul indicelui se stabileste ca medie a indicilor individuali, ponderati cu anumiti coeficienti ce exprim greutatea specific pe care un produs o detine n structura consumului; pentru aceasta se utilizeaz formula indicelui de tip Laspeyres, cu pondere din perioada de baz; - nu se iau n calcul autoconsumul de bunuri si servicii din productia proprie a gospodriei familiale, precum si cheltuielile sub form de impozite, taxe, amenzi, dobnzi pltite la credite, rate de asigurare, depuneri si dobnzi la C.E.C. , cheltuieli de participare la jocuri de noroc etc. n legtur cu aceste aspecte, se pot pune sub lupa analizei critice cteva note specifice referitoare la volumul de cuprindere a indicatorului, formula utilizat trebuie s ndeplineasc baz de comparabilitate etc.

Problema stabilirii "cosului" de produse si servicii ce stau la baza calculului indicelui este delicat, fie si numai dintr-un punct de vedere, nu pot fi incluse toate bunurile si serviciile, ntruct, n mod obiectiv nu toate au caracter de reprezentativitate, pentru consumul populatiei la un moment dat. Practica international, arat c adesea, componenta cosului de bunuri si servicii luat n calcul, difer n functie de organizatiile si institutiile (din aceeasi tar) care-si propune determinarea indicelui preturilor. Astfel, nu de putine ori, produsele si serviciile luate n considerare de organizatiile sindicale de pild, difer de cele avute n vedere de organizatiile guvernamentale de statistic. n acelasi timp se pun probleme legate de necesitatea asigurrii comparabilittii n timp a elementelor luate n calcul. Or, trebuie artat c n economia noastr este de prevzut c vor apare multe produse noi, care, n perioadele anterioare nu intrau n structura consumului, tot asa cum alte produse si vor diminua ponderea sau chiar vor disprea. n acest context, trebuie analizat care poate fi procentul maxim de modificarea pe care l poate "suporta" cosul de produse si servicii, pentru a-si pstra caracteristicile de comparabilitate n timp. n ceea ce priveste formula matematic utilizat, teoria si practica n acest domeniu au utilizat, n timp, dou variante cu abordare mai frecvent: - indicele preturilor tip Laspeyres, cu ponderare din perioada de baz; - indicele preturilor tip Paasche, cu ponderare din perioada curent. Diferenta esential n modul de calcul al celor doi indicatori const n aceea c primul (I.L.) determin modificarea relativ a preturilor n perioada curent fat de perioada de baz, corespunztoare comparrii aceleasi structuri a cosului de bunuri si servicii luat n calcul n perioada de baz, n timp ce al doilea (I.P.) determin modificarea relativ a preturilor n perioada curent fat de perioada de baz, ns raportat la cantittile si structura consumului din perioada curent. Cu alte cuvinte, indicele tip Laspeyres nu ia n considerare produsele si serviciile noi aprute pe piat n perioada curent, iar indicele tip Paasche nu ia n considerare produsele si serviciile care nu se mai produc/presteaz n perioada curent. De aici pot fi pornite o serie ntreag de analize referitoare la produsele si

serviciile nou aprute si la cele care "dispar" n timp si ponderea maximum admisibil a acestor "erori" n cadrul cosului luat n calcul. Astfel costul vietii devine o notiune care se poate lrgi sau extinde dup cum aplicm o metodologie sau alta n determinarea nivelului su. Alegerea formei de indexare reprezint o problem delicat deoarece, de cele mai multe ori, grupuri diverse de oameni se consider nemultumiti de modul cum s-a fcut indexarea. Protectia social a populatiei mpotriva cresterii preturilor naste o multitudine de idei n rndul specialistilor. n primul rnd, este vorba de armonizarea intereselor economice pe termen lung cu interesele sociale, care se manifest ca interese imediate. n practica international, indexarea salariilor cunoaste numeroase forme, dintre care: a) indexarea retrospectiv, atunci cnd salariile urmeaz direct, n baza unei decizii anterioare, n mod automat, un indice reprezentativ al evolutiei preturilor de consum; b) indexarea la dat fix, cnd adaptarea se face la momente convenite mai nainte, trei sau sase luni, pe baza miscrii preturilor n perioada de referint; c) scara mobil a salariilor este formula cea mai des utilizat; compensatiile acordndu-se de fiecare dat atunci cnd indicele de referint al preturilor cunoaste o crestere determinat; caz n care salariile sunt adaptate la momente neprecizate anterior, dar de fiecare dat n aceeasi msur cu miscarea preturilor; d) indexarea anticipat cnd salariile cresc anticipat,ntr-o anumit limit, dup care se aplic indexarea retrospectiv (se foloseste mai ales la conventiile pe termen lung); e) clauza de renegociere cnd se introduce o clauz n contractul colectiv, ce stipuleaz redeschiderea negocierilor n cazul n care preturile cresc peste o anumit limit, stabilit de comun acord. Evident c alegerea unei forme sau a alteia de indexare, tine att de specificul local al evolutiei preturilor, ct si de acordurile la care ajung partenerii sociali.

Nivelul de la care se porneste n indexarea veniturilor, constituie, fr ndoial, un aspect determinant n problematica protectiei sociale. Din acest punct de vedere, se poate practica indexarea la nivelul salariului si a pensiei minime, la nivelul salariului si a pensiei medii, ori pe grupe de salarii si pensii. Experienta din tara noastr ne arat c indexarea veniturilor este de natur s schimbe raporturile statornicite ntre diferite categorii ale veniturilor. Astfel, indexarea cu sum fix (compensatii) are unele avantaje, ns totodat poate fi sesizat un proces accentuat de nivelare a veniturilor. n cazul veniturilor pensionarilor, n conditiile evolutiei rapide pe vertical a preturilor, indexarea realizeaz ntr-un anumit grad posibilitatea realizrii unui consum constant pentru un cos de produse si servicii considerate de baz. ns dac nu se ia n considerare si problema actualizrii nivelului pensiilor, se ajunge, n mod concret, la situatii n care persoane pensionate cu ctiva ani n urm, care la data iesirii din activitate aveau o pensie echivalent cu salariul pe economie, s dispun n prezent, n urma evolutiei preturilor si a salariilor, de o pensie echivalent cu numai o jumtate sau un sfert din salariul mediu actual. n acest sens, se impune elaborarea unui nou sistem de calculare a pensiilor, care s ia n considerare att contributia efectiv la bugetul asigurrilor sociale, ct si evolutia de ansamblu a economiei. S-ar realiza astfel asa-numita "dinamizare" a pensiilor, despre care s-a vorbit att de mult n economia vest-german n anii '50. Determinarea proportiei optime de acoperire a diferentei de preturi prin compensatii reprezint un aspect important n abordarea problemei indexrii. n trile cu experient n domeniu, indexarea salariilor nu se face pe msura cresterii indicelui preturilor pe motiv c exist rezerve la populatie pentru acoperire; punerea n circulatie a acestora determinnd, ntr-o oarecare msur, nsntosirea echilibrului monetar la nivel macroeconomic. De regul, se accept c 8 - 10% din sporul preturilor poate fi lsat neacoperit de indexare, aceasta avnd un rol n sporirea motivatiei muncii si ridicarea productivittii muncii. Oricum, pentru salariati poate fi acceptat un asemenea "ecart de stimulare", n timp ce pentru pensionari

acoperirea trebuie s se fac la procentul maxim, altfel avnd loc un proces negativ de erodare a veniturilor. Experienta multor tri n legtur cu indexarea veniturilor populatiei dovedeste c evitarea nencrederii si ameliorarea tensiunilor dintre categoriile sociale, implic participarea la procesul de elaborare a msurilor n acel domeniu, att a specialistilor n domeniul statisticii, ct si reprezentanti ai patronatului si ai sindicatelor. Indexarea salariilor cu alti factori se impune, avnd n vedere tendinta permanent ca revendicrile de salarii ale sindicatelor s depseasc att cresterile de preturi, ct si eventualul spor de productivitate. De aceea este necesar s se gseasc si alti factori n raport cu care s se realizeze indexarea salariilor, n special, productivitatea muncii. n economia Romniei se simte tot mai mult necesitatea unei astfel de corelatii dintre salarii si productivitatea muncii, deoarece asistm la cresterea continu a salariilor pe fondul descresterii indicatorilor productiei. Practica trilor dezvoltate cunoaste dou metode de indexare a salariilor cu indicele de crestere a productivittii muncii: - prin adaosuri la salariul tarifar - metod larg utilizat n S.U.A. si Japonia, constnd n stabilirea prin contractul colectiv a modului de calcul si a legturii dintre salariu si productivitatea muncii (cresterea procentual, cresterea absolut si evolutia raportului dintre nivelurile celor doi indicatori); adaosul se acord, de regul, la un interval de un an; - prin plata unor premii colective pentru realizarea "programelor de eficient"; metod mai rspndit n trile vest-europene si care se caracterizeaz prin amnarea acordrii premiilor pe un interval mai mare de timp, care poate fi si de cinci ani. Mai poate fi utilizat si indexarea n raport cu venitul national, cu ntreaga mas a salariilor, cu alte venituri, precum si forme mixte. Considerm c cea mai bun protectie social a salariatilor o constituie nu neaprat o sum mai mare de bani la dispozitie, ci efortul inteligent si eficient necesar bunstrii individuale, ceea ce n timp se transform n bunstare social.