Factorii geoecologici din atmosfera

Aerul pe care il respiram, este o parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale soarelui. Atmosfera este mentinuta de gravitatie, astfel incat nu se poate dispersa in spatial cosmic. In fiecare zi milioane de oameni strabat atmosfera cu diferite aparate de zbor, de la baloane la avioane. Se pot deplasa pe jos, bicicleta, cu masina, cu trenul , cu metroul, cu avionul, cu vaporul.

Atmosfera, cuvant compus de origine greaca ( athomos=aer si spherein=sfera), desemnand invelisul de aer, al Pamantului,

Atmosfera planetei noastre este practice !!" gazoasa, continand insa si urme de substante solide.#ompozitia atmosferei s$a schimbat de$a lungul celor apro%imativ &,'$ &,( miliarde de ani de cand e%ista, de la o atmosfera primitiva, la cea actuala, trecand prin mai multe faze intermediare, in decursul carora atmosfera si$a schimbat nu numai compozitia chimica, dar si alte caracteristici precum ar fi densitate, grosime,trasparenta si altele. Atmosfera este numita in vorbirea curenta si aer. . )ormarea Procesele de formare a atmosferei sunt legate in compozitia sa chimica, care la randul sau a influentat procesele climatice. In urma cu *,'+ miliarde de ani, cand a avut loc formarea globului pamantesc, hidrogenul ( ,&) si heliul (,e), erau deja prezente. -lterior, datorita densitatii scazute a acestor & gaze, ele nu vor mai putea fi atrase de planeta disip.ndu$se progresiv /n spa0iul cosmic. 1atorit2 procesului de r2cire lent2 a 3errei, respectiv a activit20ii vulcanice, au fost aduse la suprafa02 diverse gaze, care rezultaser2 din reac0iile chimice ale straturilor interne ale globului. Prin aceste procese a luat na4tere o atmosfer2 cu o compozi0ie de circa (! " vapori de apa (,&5), ! " de bio%id de carbon (#5&) 4i ' p.n2 la 6 " hidrogen sulfurat. Aceast2 combina0ie de gaze poate fi 4i ast2zi /nt.lnit2 /n emana0iile 4i erup0iile vulcanice. &.1imensiunile 7u numai de forma atmosferei atarna climatologia, ci si de dimensiunile ei. 1aca ne inchipuim Pamantul cu aceleeasi continente, ca si cele de azi, dar cu o atmosfera mai groasa ori mai subtire, filtrarea luminii si caldurii s$ar face cu totul in alte conditii, iar climatele ar fi imediat schimbatoare. Pentru o atmosfera de 8' ori mai groasa decat cea de azi, Soarele abia s$ar vedea la amiaza ca o pata rosie, iar insolatia ar fi aproape nula. 97orii de argint: care se vad in timpul noptii ne dovedesc inaltimi de aproape (! ;m, iar alte fapte ne permit sa afirmam prezenta atmosferei chiar dincolo de &'! ;im. 8.Situatia 5data cunoscute dimensiunile atmosferice ale paturilor ei si ale maselor destul de individualizate e necesar sa precizam si asezarea lor in spatiu. 1eterminarea pozitiei pune imediat probleme foarte importante . Ar fi destul ca patura azotului sa ia locul troposferei si toata viata ar inceta. #and vedem ca unele mase de aer prezinta un fel de stabilitate si devin 9centre de actiune:, e%aminarea lor capata o insemnatate imediata pentru prevederea timpului. *.3emperatura 1in punct de vedere utilitar, mai interesanta decat forma si dimensiunile atmosferei e temperatura.1ar descrierea acestui caracter a fost neasemanat mai greu de realizat decat determinarea formei, a dimensiunilor si a situatiei.Acestea sunt fapte ( un simplu amanunt, cum de e%emplu stingerea meteoritilor la o anume inaltime, poate arata dintr$o data marginea superioara a etajului de azot al atmosferei si deci ceva precis cu privire la dimensiunile ei).

<vul =ediu nu ne$a putut procura o descriere mai e%acta a temperaturii.7ici chiar arabii, cu toata intinderea e%ploatarii lor, n$au adus mai multe precizie. #a si geografii antici, ei se serveau tot de plante pt a arata distribuirea temperaturii. '.1esimea Imediat dupa temperatura atmosferei, este desimea relativa a aerului si deci greutatea lui in fiecare regiune. Aristotel stia ca aerul e greu > facuse chiar unele incercari de cantarire,1ar abia in timpurile moderne s$a gasit un mijloc sigur de a masura greutatea atmosferei , cand s$a descoperit barometrul ( +**). #ea dintai aplicare efectiva la geografie e facuta din Podisul #entral al 3errei. Aerul, fiinde invizibil si impolpabil, se parea aproape imateriabil. +.#ompozitia 1upa ce am urmarit temperatura atmosferei, ca o urmare a caldurii primita de la soare in raport cu miscarea de rotatie si de revolutia Planetei, au urmat de la sine desimea sau rarirea relativa a aerului ca un efect imediat al diferentei de temperatura. -n alt efect imediat este mai departe compozitia. ?azele de azi ale Pamantului sunt dependente de conditiile actuale ale temperaturii, de care se bucura inca planeta. 1in punct de vedere al compozitiei, trebuie sa facem loc si unei trepte de tranzitie. 1incolo de troposfera, in care vanturile pot duce inca aburi de apa si pulberi ridicate de pe fata Pamantului, este o putere planetara, care poate inalta cel putin temporar cantitati considerabile de pulbere. <ste vorba de vulcani. <%ploziile puternice ( @ra;atoa) pot ridica chiar peste nivelul troposferei pulberi vulcanice, care plutesc uneori, timp indelungat in marea linistita a stratosferei. 1aca atmosfera impregnata de apa nu cuprinde decat jumatate din inaltimea troposferei, cauza e temperatura. 6.#uloarea #uloarea variaza cu altitudinea. #and urcam pe munte, cerul devine tot mai albastru, pana ce se aproapie de cobalt si de negru. Aerul e un corp, incolor, iar culoarea ii este imprumutata de razele spectrului. #ele care au unda scurta, indata ce se izbesc de moleculele de aer, se risipesc foarte usor dind boltii cerului o culoare albastruie. #uloarea trebuie urmarita si in sensul latitudinii. Aa <cuator, unde sunt multi aburi, cerul are o culoare mai estompata > uneori chiar alburie sau laptoasa. Sub tropice insa, unde domneste seceta, gasim un cer de o intensa albastrime, iar spre regiunile temperate intensitatea acestei culori scade pana in tinuturile polare, unde rosul, galbenul si portocaliul sunt atat de abundente incat, o mare parte din timp , ai impresia de aurora. Ploaia Acida Ac0iunea corosiv2 a ploii acide provoac2 pagube incomensurabile mediului inconjur2tor.Problema incepe cu producerea dio%idului de sulf 4i a o%izilor de azot produ4i prin arderea conbustibilului fosil. 1io%idul de sulf 4i o%izii de

azot apa, 4i alte substan0e chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat si alti poluanti. Ace4ti acizi poluan0i ajung p.n2 /n atmosfer2, unde c2l2toresc, sute de ;ilometri, 4i, /n cele din urm2, se /ntorc pe p2m.nt sub form2 de ploaie, z2pad2 sau cea02. -rm2ri ale ploii acide pot fi observate mai ales /n estul Americii de 7ord, /n <uropa, /n Baponia, #hina 4i Sud$<stul Asiei.

&. )ormarea Ploii Acide Procesul care duce la formarea ploii acide /ncepe cu arderea combustibililor fosili. Arderea este o reac0ie chimic2 /n care o%igenul din aer se combin2 cu carbon, azot, sulf 4i alte elemente chimice din substan0a care este ars2. 7oii compu4i forma0i sunt gaze numite o%izi. #.nd sulful 4i azotul sunt prezen0i /n combustibil, din reac0ia lor cu o%igenul rezult2 dio%id de sulf 4i diferi0i compu4i de o%id de azot. 5%izii de azot ajung /n atmosfer2 de la mai multe surse, primul loc fiind de0inut de motoarele vehiculelor. =iscarile Atmosferei a.) 1irectia In descrierea vanturilor a fost directia lor, cum era si firesc intr$o epoca de navigatie cu panze, la poporul de marinari, unde s$a nascut geografia stiintiifica. Progresul descrierii miscarilor atmosferice n$a fost posibil pana ce n$a avut sub ochii harta de izobare pentru suprafete din ce in ce mai intinse.<le erau destinate in chipul unor curbe concentrice imprejurul centrelor de mare sau mica presiune. b.) Intensitatea 1aca directia vanturilor fusese urmata de oarecare masura si empiric, asupra intensitatii nu s$a stiut nimic precis pana in secolul trecut. Abia dupa ce au aparut hartile de izobare s$a facut lumina si cu privire la al doilea caracter insemnat al vanturilor > intensitate. Abia hartile de izobare au inlaturat toate ipostazele eronate cu privire la intensitatea relativa a vantului in diferite sectoare ale unui ciclon sau anticiclon. In locul simetriei, de la care pornisera cele dintai descrieri ale maselor ciclonate, am ajuns sa vedem ca si ciclonii si anticiclonii sunt de obicei asimetrici. Aa cicloni, partea cea mai calda e cea anterioara, la anticicloni este partea posterioara. c.) Citmul 5 intelegere a ritmului general al vanturilor nu putea fi posibila pana ce dinamica atmosferei n$a fost urmarita intr$un orizont mai larg decat cel mediteranean. Atmosfera cuprinde peste tot o cantitate oarecum de umezeala. Partile componente ale atmosferei Atmosfera terestra are o masa de cca. *,D E ! la a ( ;g si este alcatuita in functie de temperatura din mai multe straturiF - 3raposfera ( intre ! ;m deasupra muntilor inalti si 6 ;m in zona polara si

6 ;m la tropice, partea superioara a fiecarui strat se termina cu o zona de 9pauza:) - Stratosfera ( intre 6 > 6 pana la '! ;m) - =enosfera ( intre '! > (! ;m) - 3ermosfera ( intre (! si +*! ;m) - <%osfera ( intre '!! si !!!;m pana la cca. !!.!!! ;m cu trecere la Spatiul intraplanetar)

1upa procese fizico $ radiologice atmosfera poate fi subimpartitaF .Ionosfera &.=agnosfera 8.5zonsfera *.,emosfera

1upa gradul de amestec a gazelorF .,omosfera &.,omopauza 8.,eterosfera 1upa starea aerodinamicaF

.Stratul Prandtl &.Stratul <;man 8.Stratele Prandtl si <;man *.Stratul atmosferic liber. #lasificarea in atmosfera In ziua de azi, cu mijloacele de investigatie care ne$au prmis o descriere destul de amanuntita a invelisului gazos, putem afirma ca in atmosfera se pot desparti 9blocuri: de aer > macar ca termenul pare impropriu. 7e punem intrebarea, ce este un norG <ste un bloc de atmosfera, pe care il pune in evidenta o mare abundenta a apei in stare gazoasa si astfel da regiunii respective un fel de individualitate in spatiu si o fizionomie destul de precisa uneori. =asele de aer imbinate de multi vapori, au si capatat numiri deosebite. Se clasifica in * forme fundamentaleF .cirrus &.stratus 8.cumutus *.nimbus #ombinarea lor a dat inca + forme intermediareF - #irro > Stratus - #irro > #umulus - Alto > Stratus - Alto #umulus - Strato > #umulus - #umulo > 7imbus 3erra Apro%imativ & " din suprafata de uscat a globului terestru este inca nee%plorata.Sa ne punem intrebareaF =ai e%ista pete albe pe 3erraG Intr$adevar, descoperirile geografice nu reprezinta astazi un capitol incheiat, din istoria cunoasterii Pamantului. 7umeroase regiuni ale uscatului terestru sunt inca putin e%plorate, ascunzand enigme a caror dezlegare va imbogati inca multa vreme istoria geografiei. Insa putin cunoscute sint unele locuri si populatii din Amazonia, din =ato ?rosso si din alte tinuturi ale Americii de SudH abia in ultimul deceniu cercetatorii au inceput sa actioneze sistematic pentru a deschide drum spre inima 9infernului verde:, cum este denumita padurea Amazoniei. 7ecucerite au ramas unele piscuri ale muntilor ,imalaIa si @ara;orum ( @ara@oram) din Asia, ca si ale #ordilierei andiene din America de Sud. -n sfert din Australia si mare parte din insula 7oua ?uinee sunt incomplet cunoscute. Si in 7oua Jeelanda e%ista regiuni putin cercetate, mai ales din punct de vedere, etnografic, la fel ca si in insulele @alimantan ( Korneo), 7oile ,ebride. #el mai important element a ceea ce numeam redescoperirea Pamantului este alcatuit insa de rezultatele investigatilor tot mai profunde efectuate in lumea invelisurilor concentrice ale planetei noastre, corelate azi cu observatiile facute asupra 3errei din spatiul e%traterestru. 5mul poate sa domine natura, dar pentru aceasta el trebuie s$o cunoasca sub toate formele ei de manifestare. Se stie ca 3erra, ca sistem material, este alcatuita dintr$o seriede invelisuri naturale concentrice ( geosfere) dispuse in ordinea densitatiiF la partea superioara se afla invelisul gazos ( atmosfera), urmat apoi de cel lichid ( hidrosfera), cel solid (litsofera) si ai vietuitoarelor ( biosfera),

sub scoarta terestra urmand mantaua si apoi nucleul. Aa suprafata globului, invelisurile naturale ( atmosfera, hidrosfera, bisofera si litosfera) vin in contact intre ele, intrepatrunzindu$se si influentindu$se reciproc si formand mediul natural. Aerul Atmosferic este prezent, in mari cantitati, in hitrosfera, mai ales in apele agitateH in anumite situatii sint prezentate in ape si unele gaze nocive cum este cazul hidrogenului sulfurat din unele bazine acvatice neaerisite, de genul =arii 7egre. Aerul atmosferic nu lipseste nici chiar din scoarta terestra,unde patrunde prin porii si fisurile solului si ale rocilor, contribuind la alterarea acestora din urma. Aa randul sau, corpul organismelor vii contine gaze atmosferice, indispensabile vietii, care patrund prin procesul respiratiei. Influenta atmosferei asupra celorlalte invelisuri naturale ale Pamantului se manifesta si prin actiuni mecaniceH asa , de pilda , aerul in miscare actionaza asupra scoartei terestre prin coroziune, deflatie, transportul si apoi depunerea unor particule mai fine, toate aceste procese soldandu$se cu modificari aduse alcatuirii scoartei. Aa randul lor, vietuitoarele de la suprafata terestra patrund cu corpul in partea inferioara a atmosferei, in hidrosfera, in litosfera, contribuind si ele la modificarea proprietatilor acestora. )actorii ?eoecologici 7o0iuni introductiveF $ Mediul georgrafic reprezint2 un macrosistem alc2tuit dintr$o serie de componente (relief, ap2, aer, sol, vie0uitoare, omul) /n care e%ist2 o serie de rela0ii, pe care le observ2m in peisajul geografic. $ Mediul nconjurtor reprezint2 spa0iul geografic /n care componenta de baz2 este omul. $ <ste alc2tuit dinF mediul natural mediul antropizat L mediul antropic 1. Componenta relief <lemente morfometrice o )avorabilitateF altitudini joase (dezv. a4ez2ri, e%ploat2ri agricole) pante mici e%punerea suprafe0elor de teren la inciden0a radia0iei solare creeaz2 poten0ial energetic. CestrictiviitateF Atitudini /nalte Pante /nalte, abrupte )orme de relief o )avorabilitateF #.mpiile 4i podi4urile #uloarele de v2i cu teraseH depresiunileH f.4iile litorale joaseH o CestrictiviitateF Cegiuni montane, dispar /n etajul alpin #hei, defilee, canioane, de4erturi, t2rmuri /nalte, st.ncoase. Alc2tuirea petrografic2 4i con0inutul /n resurse de subsol o )avorabilitateF o

Mn reg. =ontane 4i deluroaseF resurse minerale 4i de combustibili 1iverse tipuri de roci pentru materiale de construc0ii 4i art2. 1inamica proceselor de versant 4i de albie o CestrictiviitateF Alunec2ri de terenH torenteH 4iroiriH rev2rs2ri 1egradarea terenului

2. Componenta aer Poten0ial energetic o )avorabilitateF Cadia0ii solareH 1eosebiri zonale ale mediului 4i posibilit20i diferite de habitat Cegimul termic Indicator al posibilit20ilor de via02 4i locuire prin cunoa4terea temperaturii Cegimul precipita0iilor o )avorabilitateF Scurgerea r.urilor P.nza freatic2 Solurile 1etermin2 condi0ii diferite de via02 4i de utilizare a terenurilor Cegimul de manifestare a unor fenomene meteorologice o )avorabilitateF Coua, cea0a, briza pentru umiditate o CestrictiviitateF ?rindina, tornadele, viscolul, poleiul, chiciura

3. Componenta ap a. Regimul scurgerii rurilor Pentru cunoaterea intervalelor de timp n care debitele produc revrsri i inundaii Calcularea potenialului hidroenergetic b. Lacuri Resurse importante pentru habita Turism, navigaie, alimentarea cu ap c. Pn ele de ap subterane ! voare ap potabil " pentru populaie minerale i termale " pentru tratament balnear nepotabil " ap industrial

4. Mrile i oceanele a.# $sigur medii di%ereniale de via pt. un nr. mare de organisme importante pt. om b.# Resurse minerale i combustibili c.#Potenial energetic puin %olosit d.# Ci de navigaie 5. Componenta biotic a.# Re ervor de hran pentru om b.# &ateriale de construcie i combustibili c.# 'egetaia " o(igenarea atmos%erei i meninera umiditii aerului d.# 'alori%icarea animalelor i plantelor a impus activiti economice e.# )istribuia plantelor i animaleor impus de comdiiile de umiditate, temperatur, lumin, coninutul de sruri din ap 6. Componenta edafic a.) Solurile > element de favorabilitate

b.) 7.

,umus > fertilitate de care depinde produc0ia de biomas2 agricol2

Componenta antropic $se ri o rurale " presiunea e(ercitat de om este redus o urbane mici " puini locuitori, activiti economice reduse, unele schimbri n mediu o marile centre urbane " mediul natural complet schimbat $gricultura o *(tensiv+ )e%risri masive )eselenirea stepei i silvostepei ,ntroducerea culturilor cerealiere o !ntensiv+ Creterea produciei agricole &ecani are, chimi ar, irigaii, desalini are, desecare, soiuri cu productivitate crescut Creterea animalelor o Pstoritul nomand i de transhuman Resurse de hran limitate Resurse impuse de condiii climatice o !ntensiv ,n statele de voltate economic -erme moderne .ran abundent Rase de animale selecionate /rgani area n spaii amena0ate, bine ntreinute !ndustria o &odi%ic negativ prin+ e(cavaii, e(tracia petrolului, bara0e i lacuri hidroenergetice, plat%orme industriale, diguri, ba ine portuare, no(e, deeuri, construcii abandonate etc.

5mul o A creat forme de reliefF halde, diguri, canale, taluze, ramblee, cariere o A nivelat ondul2rile reliefului o A crescut riscul producerii de alunec2ri, surp2ri, toren0i, oga4e o A schimbat complet medil terenurilor ml24tinoase o Poluarea aerului 4i solului o #ele mai importante transform2ri s$au produs /n regiunile de c.mpie prin /nl2turarea vegeta0iei spontate 4i introducerea speciilor de cultur2. Cedescoperirea Pamantului Padurea ocupa pe glob o treime din intinderea uscatului, fiind insa inegal raspanditaH *&" din intinderea terenurilor forestiere se afla in -niunea Sovietica si in America de Sud.#ea mai mare suprafata impadurita din lume se afla in -.C.S.S. , intre ''E latitudine nordica si cercul arctic.Padurile de rasinoase ocupa pe glob & + milioane hectare, concentrate mai ales in emisfera nordica, in tarile puternic industrializate. =ai mult de doua treimi din intinderea totala a padurilor este ocupata de arborete de foioase. Padurile tropicale ocupa aproape jumatate din suprfata fondului forestier mondial. ,aina forestiera a 3errei hraneste pe om la fel ca marea si campul. )ructele de padure, ciupercile comestibile, stuparitul pastoral, vanatoarea au constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pt alimentarea omului, iar aceste surse sunt atat de variate si mai bogate, cu cat padurile sunt mai apropiate de <cuator. Padurea constituie cel mai important factor natural, foarte eficient, stabil si inepuizabil. Colul protector al padurii este foarte divers.1oua treimi din o%igenul planetei noastre, consumat de industrie, autovehicule, animale si microorganisme este furnizat atmosferei de arbori si arbusti. Padurea alcatuieste un e%igent filtru natural, retinand in coroanele arborilor particule fine de praf,cenusa. 1istrugand padurea, omul a deschis calea ariditatii, a secetei si a favorizat instalarea dezolantarea peisaje desertice pe vastele intinderi ale Africii, ale 5rientului Apropiat si ale altor parti ale suprafetei globului. Padurea trebuie deci protejata pentru a$si putea manifesta si dezvolta rolul ei protector. Comania a fost, in D'', intre primele tari din lume cu fondul forestier integral amenajat pe baze stiintifice. #el mai greu de razbit au fost padurea tropicala umeda si cea ecuatoriala. #hiar azi sunt tinuturi intregi de paduri tropicale umede in care omul nu a putut patrunde si care$i ascund inca detaliile. Pentru ca padurile tropicale sunt deseori de nepatruns nu numai datorita vastitatii lor, dar mai ales datorita paienjanisului planetelor care le formeaza. 1aca ar fi sa luam ca etalon de densitate vegetala padurea tropicala atunci padurile noatre cele mai dense sunt aidoma unui parau fata de un fluviu. #hiar acolo unde omul si$a facut cu greu loc, padurea nu cedeaza lupta. Kunaoara, in zonele de unde padurea s$a retras fiind taiata sau arsa , vegetatia revine, fiind scurta, dar densa, putind fi descrisa prin termenul de jungla.

1in toate padurile tropicale si ecuatoriale cea amazoniana, sau, mai simplu, Amazonia, este cea mai profunda, mai variata, dar si cea mai putin cunoscuta in detaliile ei geografice. <a isi dezvaluie inca greu misterele,desi dincolo de marginile acestei paduri virgine, care pastreaza nealterate vestigii ale preistoricului,orase mari ca Cio de Baneiro, Krasilia$ faimoasa si tanara capitala braziliana$ Sao Paulo, Aa Paz, Kogota, etaleaza viata trepidanta a cestui ultim sfert din secolul marilor e%plozii, revolutii si crize.

Primul fluviu al lumii, dupa marimea bazinului hidrografic, Amazonul isi trage izvoarele din Anzii Peruvieni, unde si$a sapat printre munti o vale intortocheata, purtant acolo numele de Nilcanota si apoi -caIali pana patrunde in Krazilia, unde capata numele de Solimoes, pentru ca abia de la confluenta cu apele limpezi, dar intunecate, ale principalului sau afleunt, Cio 7egro, sa capete numele de Cio de Aas Amazonas.1in cei +&(! ;mcat masoara in lungime, doua treimi revin Kraziliei, alcatuind sectorul navigabil pentru nave de mare tonaj, ceea ce e%plica prezenta la cheiurile orasului =anaus a navelor transoceanice. In sezonul ploios , Amazonul si afleuntii sai isi ridica nivelul cu peste zece metri, asaltand locuintele fragile si rare ale bastinasilor si smulgand insulele plutitoaredin maluri, cu animale si uneori cu oameni cu tot. Intre ramurile uriasului sistem hidrografic al Amazonului, padurea lu%uriana inalta puternice si dese ale copacilor, aidoma coloanelor care sustin edificiile antice. In nici un alt continent padurea ecuatoriala nu se e%tinde pe suprafete atat de mari ca in America de Sud, unde cuprinde in intregime bazinul Amazonului si al fluviului 5rinoco. Nazuta de sus si de departe, bolta padurii impresioneaza prin vareitatea culorilor frunzisului, prin multitudinea de nuante verzi care alterneaza pe suprafete imense, in largul carora arborii, apartinand celor mai felurite familii de plante ( leguminoase, lauracee, palmieri, graminee) isi etaleaza in tot timpul anului flori albe, galbene ,rosii sau frunzele tinere adesea de un rosu viu ori galben$portocaliu. Sub bolta aceasta mai sunt inca &$8 straturi de arbori mai scunzi, legati si ei prin liane, iar la cativa metri deasupra solului arbustii si lianele ierbacee formeaza pe alocuri un ultim strat vegetal. Pe solul afinat si gol, datorita actiunii foarte active a termitelor, ciupercilor si microoraganismelor de tot felul care descopun resturile vegetale, copacii isi latesc radaciniile pentru a$si asigura o rezistenta temeinica. PalmierIl regal se distinge prin trunchiul sau slefuirea si culoarea unei culoane de beton. Pe solul umed, ferigi mari, arborescente, dau impresia unor uriase evantaie, in timp ce sus de tot, pe ramurile care razbesc spre lumina alte epifite isi deschid florile bizare si crude fie sub mingaierea razelor fierbinti de soare,fie sub stropii mari ai frecventelor ploii torentiale. 5 e%trem de variata lume animala completeaza peisajul biogeografic al padurii ecuatoriale sub$americane, fiecarui etaj forestier corespunzandu$i o anumita fauna.

Kogatia arborilor roditori, a faunei din padure si a pestilor ofera celor ce nu$si pot cuceri o palma de pamant pentru a cultiva porumb sau orez minimul alimentar necesar vietii, insa un minim inca dupa standartul preistoric.

Aa inceputul anului D6*, e e%peditie alcatuita din * oameni de stiinta a pornit din #aracas spre interiorul padurii de pe teritoriul Nenezuelei, la nord de Amazonia, in bazinul 5rinoco. <%peditia a urmarit timp de o luna lumea vegetala si animala din doua pesteri situate la o adancime de 8!! metri, unde sau descoperit cateva forme de viata asemanatoare celor preistorice. Am oferit cateva informatii despre investigatiile mai recente din Amazonia din doua motiveF In primul rand pentru ca aici sunt consemnate unele dintre cele mai spectaculoase noutati de aceasta natura si in al doilea rand pentru ca padurea reprezinta poate acel element al uscatului terestru care trebuie sa se afle azi si maine cel mai mult in centrul actiunilor menite sa protejeze mediul ambiant si insasi viata. 3erra este redescoperita din #osmos ?eologii afirma ca cel mai inalt varf muntos din lume, <verest ( #homolungma), a mai Ocrescut:, iar in viitor isi va continua Oascensiunea:.#alculele specialistilor au stabilit ca in ultima suta de ani acest munte s$a inaltat cu 8 metri, masurand acum ( (*( metri. #auza o reprezinta miscarea subcontinentului Indian, care continua deci inaintarea sa in masa continentului Asiatic, e%ercitand asupra acestuia o presiune , ceea ce face ca <verstul sa se inalte. Se pare astfel ca inaltul munte Odoreste: sa nu I se mai puna la indoiala prioritatea intre marile cote ale globului . Narful #himborazo din Anzii <cuadorului are o inaltime geoidala cu 6!'( picioare ( picior > cca !,8!) mai mare decat varful <verest. Inaltimea geoidala se raporteaza la o suprafata ipotetica de referinta, care este obtinuta prin nivelarea globului, adica prin umplerea , pana la echilibru, a formelor depresionare ale releifului cu volumul inaltimilor. )orma Pamantului este o problema elucidataG <ste o intrebare care a fost pusa de curand datorita masuratorilor geodezice realizate cu ajutorul satelitilor artificiali. <ste una din numeroasele laturi applicative ale observarii Pamantului din #osmos. #u alte cuvinte, 3erra este redescoperita din #osmos si aceasta cu atat mai mult astazi si maine, adica in noua etapa a astronauticii > etapa statiilor orbitale locuite. Patrunderea directa sau indirecta a omului in spatiului e%traterestru si e%plorarea Pamantului din #osmos au dovedit, prin rezultate concrete, multiple utilitati. <ste vorba atat de mai buna cunoasterea a planetei, cat si de desfasurarea mai eficienta a unor activitati economice cu caracter global legate de prospectarea, evaluare si valorificarea resurselor terestre. 1in spatiu se poate vedea mai adanc in ape decat din oricare punct.

In D6'$ D6+ , o echipa de cercetatori, condusa de BaPues Qves #ounsteau, directorul =uzeului 5ceanografic din =onaco, a efectuat cu nava O#alIpso: ample investigatii, calatoria intindandu$se din gheturile antarctice pana in apele tropicale ale )loridei. 5 atentie foarte speciala s$ a acordat studierii zonei marine din fata gurilor fluviului =ississippi, cea mai populate dintre marile artere hidrografice ale globului. #ea mai spectaculoasa colaborare dintre nava si satelit sper stabilirea unei metode pestru cartarea precisa a fundului marii, deocamdata pana la adancimea de 8! metri. Se stie ca de fapt ca aceasta este si adincimea care conteaza in navigatie. Satelitii pot fotografia in numai doua saptamani toate coastele 5ceanului planetar se pot tine continuu la zi hartile navigatieiH cu mijloacele clasice asemenea actiune este foarte costisitoare, lunga si grea. 5bservarea Pamantului din spatiu este menita totodata sa dea informatii despre fondul forestier, sa evalueze utilitatea lucrarilor de imbunatatiri funciare, sa evidentieze marile concentrari urbane, distribuirea pricipalelor semanaturi.

1aca intre doua placi e%ista o miscare divergenta, adica de departare, intre ele tisneste magma incandescenta din adancurile Pamantului, din mantaua terestra, construind lanturile de munti vulcanici de pe fundul oceanelor. Pe suprafata de separatie dintre placi, care sunt verticale, iau nastere cutremure numeroase de mica adancime, adica pana la 6! ;m. In zonele in care Placile se misca convergent, o palca intra sub alta prin subductie de$a lungul unor plane inclinate, denumite plane Knioff, dupa numele unui reputat seismologH pe planele Kenioff iau anstere cutremurele mijlocii si profunde, adica intre !! > 6!! ;m adancime. In sfarsit, daca doua placi aluneca un ape langa alta , fara sa se distanteze sau sa se incalece, in lungul planuluide alunecare au loc cutremure superficiale, ca cele din largul fracturilor orientate perpendicular pe dorsalele oceanice, fracturi care au primit numele de O falii transformate:. 5 statisca a -.7.<.S.#.5. arata la inceputul acestui deceniu ca in medie pe an cutremurele de pamant provoaca circa *.!!! de victime si distrug bunuri in valoare de miliarde de dolari.

#utremurul din D66

Cutremurul din 1 77 (Cutremurul din !77) a fost un puternic cutremur care s$a produs la ora & F&& /n data de * martie D66, cu efecte devastatoare asupra Comaniei. A avut o intensitate de 6,& grade pe Scara Cichter 4i a f2cut /n timp de circa '' de secunde, .'6( de victime, din care .*&* numai /n Kucure4ti. Aa nivelul /ntregii 02ri au fost circa .8!! de r2ni0i 4i apro%imativ 8'.!!! de locuin0e s$au pr2bu4it. =ajoritatea pagubelor materiale s$au concentrat la Kucure4ti unde peste 88 de cl2diri 4i blocuri mari s$au pr2bu4it. 3ot ora4ul Jimnicea a fost distrus, 4i s$a trecut la reconstruirea sa din temelii. 1esen F Pamantul

=arele #anion

"rand Can#on, conform denumirii complete, $%&e' "rand Can#on of t&e Colorado (i)er (/n rom.n2, Marele Canion sau Marele Canion al flu)iului Colorado) repezint2 un canion foarte lung, sinuos 4i ad.nc s2pat de fluviul #olorado din Statele -nite ale Americii /ntr$un platou /nalt (Platoul #olorado, conform Colorado Plateau) alc2tuit /n special de roci sedimentare, dar av.nd prezente 4i ceva roci metamorfice, care se g2se4te /n nordul statului Arizona. =arele #anion este de fapt rezultatul eroziunii de milioane de ani a fluviului, partea sa inferioar2 de ast2zi fiind de fapt albia major2 a fluviului #olorado. ?rand #anIon se reg2se4te aproape integral ca parte a Parcului 1aional al &arelui Canion (conform originalului, ?rand #anIon 7ational Par;), unul din primele parcuri na0ionale create /n Statele -nite. Pre4edintele american 3heodore Coosevelt, care printre altele a contribuit foarte mult la dezvoltarea ulterioar2 a statului Arizona, a fost unul din marii iubitori 4i sus0in2tori ai conserv2rii 4i men0inerii zonei =arelui #anion, fiind deseori prezent fie ca s2 se bucure de peisajele uluitoare fie ca s2 v.neze /n sezoanele deschise v.natului lei de munte (conform originalului mountain lion). #anionul, creat de fluviul Colorado River prin s2parea unui canal de eroziune a platoului /nalt #olorado, este de circa **6 ;m lungime (apro%imativ &66 de mile), variaz2 /n l20ime /ntre *!! de metri 4i &* de ;m 4i atinge o ad.ncime ma%im2 sub nivelul platoului de p.n2 la .+!! de m (circa o mil2). Aproape & miliarde de ani din istoria petrografic2 a planetei noastre sunt e%pu4i a4a cum fluviul #olorado 4i afluen0ii acestuia au erodat 4i /ndep2rtat straturi dup2 straturi de sedimente pe m2sur2 ce, simultan cu procesul de eroziune fluvial2, Platoul #olorado s$a /n2l0at mereu /n timp, ajung.nd la altitudinea medie a sa de azi, de circa &.!!! de metri.

5ceanul Pacific 5ceanul Pacific are o form2 eliptic2F mai deschis spre sud 4i aproape /nchis spre nord. <ste cuprins /ntre ASIA, A-S3CAAIA RI A=<CI#A, av.nd ca limiteF la nord > =area Kering, la sud apele continentului A73AC#3I#A, la est > 02rmurile Americii, la vest > 02rmurile Asiei 4i Australiei. 5ceanul Pacific /mpreun2 cu m2rile sale ocup2 o supraf202 de circa 6D +(! !!! ;m&, fiind cel mai mare ocean. #omunicarea lui este mai /ntins2 cu 5ceanul Indian, /n schimb cu 5ceanul Arctic, prin =area Kering ( ad.nc2 de '!m ), nu stabile4te dec.t un foarte slab schimb de ape /ntre cele dou2 oceane. 1e asemenea, leg2tura cu Atlanticul se face prin canalul Panama ( lung de ( ;m, lat de D m 4i ad.nc de &,'m) ne e%ist.nd un schimb de ape cu acesta, deaoarece canalul are ecluze. Spre deosebire de 5ceanul Atlantic care era foarte pu0in cunoscut p.n2 la c2l2toriile lui #ristofor #olumb, 5ceanul Pacific a fost str2b2tut de b24tina4i cu mult /nainte de sosirea europenilor. 5ceanul Pacific, cu toat2 denumirea sa de ocean 9lini4tit:, cuprinde zone de foarte mare instabilitate. 7umele de Pacific a fost dat de primul european ce a ajuns aici, navigatorul portughez, )erdinand =agellan /n '&! /n prima c2l2torie din jurul lumii. Astfel /n cea mai mare parte a sa, este

o imens2 plac2 tectonic2 ( placa Pacific2 ), compus2 din mai multe fragmente aflate /n deplasare. S2rmurile sale sunt pres2rate cu numero4i vulcani 4tin4i sau activi ce alc2tuiesc 9#ercul de )oc: c.t 4i numeroase insule . 1e fapt 5c. Pacific este oceanul erup0iilor vulcanice, al sesismelor, al insulelor coraligene 4i invaziilor m2rii. #ele mai importante elemente ale reliefului oceanului le constituie numeroasele gropi abisale 4i e%isten0a /n sudul 4i estul s2u a unor dorsale /ntinse > 1orsala Pacificului de Sud spre Antarctica care se continu2 cu 1orsala Pacificului de <st, spre America. ?ropile abisale /nconjoar2 oceanul /n est, nord 4i vest sub forma unei uria4e potcoave. Ad.ncimile cele mai mari, sunt aproape de 02rmuri, adesea la baza lan0urilor muntoase. <le se g2sesc la est 4i sud de insulele =ariane 4i la est de insulele )ilipine. Ad.ncimea medie a oceanului este de * !&( m. Printre marile ad.ncimi ale 5ceanului Pacific se num2r2F $tacama 6 +8* m situat2 la baza Anzilor. 2roapa 2uatemala + *(( m 2roapa 3urilelor ( '6+ m 2roapa 4aponiei ! ''8 m 2roapa &arianelor !8* m 2roapa -ilipinelor ! 6(D m 2roapa Tonga ! ((& m. Spre vest mul0imea insulelor 4i fundurile /nalte ale oceanului se grupeaz2 /ntr$o prelungire ce formeaz2 o adev2rat2 punte /ntre Asia 4i Australia, alc2tuind a4a numita 5ceanie. Arhipelagurile componente 5ceaniei /nsumeaz2 o suprafa02 redus2, de &'! !!! ;m&, dispersate pe apro%imativ (! !!! !!! ;m& , insulele mari ca num2r fiind pu0ineF 7oua ?uinee, 7oua Jeeland2, 7oua #aledonie ,aTaii 4.a. Mn total /n Pacific sunt peste 8! !!! de insule, majoritatea ( atoli ) dintre ele, fiind grupate /n arhipelagurileF @urile, Aleutine, 7ipon, Indonezian, )ilipinez, Solomon, )iji, #oo;, ?alapagos, Jeelandez, @iribati etc. Mn partea de est a oceanului, de la sudul peninsulei #alifornia /ncepe o dorsal2 ce taie <cuatorul, cuprinde insula Pa4telui, de unde se /ndreapt2 apoi spre SN c2tre Antarctica. 1in aceast2 dorsal2 principal2 se desprinde una care cuprinde insulele ?alapagos 4i se /ntinde c2tre Panama 1orsala #ocos. 1e la insula Pa4telui se desprinde o alt2 caten2, spre est 4i apoi se /nconvoaie spre sud, spre America de Sud, 1orsala #hile. Principalele m2ri ale 5ceanului Pacific suntF &area 5ering > situat2 /ntre pen. @amciat;a, str.mtoarea Kering, Alas;a 4i insulele Aleutine /ntinz.ndu$se pe o suprafa02 de circa & 8!* !!! ;m&. <a are o ad.ncime medie de 'D( m 4i ma%im2 de *668 m. &area /ho6 > situat2 la vest de @amciat;a 4i separat2 de Pacific prin insulele @urile. <ste o mare subartic2, cu o suprafa02 de circa 'D! !!! ;m& 4i cu ad.ncime medie de ('D m iar cea ma%im2 de 8+'6 m. 7.# &area 4aponiei > cuprins2 /ntre insula Sahalin, Asia,#oreea 4i t2rmul vestic al BaponieiH ad.ncimea medie este de ('D m, ma%im2 de * !8+m iar suprafa0a de D6( !!! ;m&. 8.# &area 2alben > are o ad.ncime ma%im2 de !+m, medie de *!m 4i o suprafa02 de * 6 !!! ;m& cuprins2 /ntre #oreea 4i #hina de 7<. 9.# &area Chinei de *st > se /ntinde la sud de =area ?alben2, /ntre Asia, 3aiTan 4i insulele Ciu;iu, pe o suprafa02 de circa 6'& !!! ;m&. Ad.ncimile medii sunt de 8*D de metri, iar cea ma%im2 de & 6 6 m.

:.# &area Chinei de ;ud > se /ntinde /ntre insulele 3aiTan, Auzon, PalaTan, Korneo 4i 02rmul de este al pen. =alacca. Partea de 7 reprezint2 ad.ncimi mari de p.n2 la ' *&! m, /n timp ce partea de sud, care formeaz2 platoul continental al Indochinei, are ad.ncimi mai mici de '!$(! m. Aceast2 mare are leg2tur2 cu Pacificul prin str.mtoarea Kataan, situat2 /ntre 3aiTan 4i Auzon. #u =area Sulu este legat2 prin st.mtoarea =indoro, cu =area Iava comunic2 prin st.mtorile dintre insulele Sumatera 4i Korneo, cu ad.ncimi de '! m, iar cu 5ceanul Indian comunic2 prin str.mtoarea =alacca, cu ad.ncimi de ( m. <.# &area ;ulu > are o suprafa02 de 8*( !!! ;m&, /ntre insulele Palavan, Korneo, =indanao 4i arhipelagul Sulu, av.nd o ad.ncime de ma%im ' Dm 4i medie de 'D m. =.# &area Celebes > este cuprins2 /ntre insulele Korneo, #elebes, =indanaoHea prezint2 ad.ncimi medii de 8 +*'m 4i ma%im2 de + &&!m. D.) &area )0ava > /ntre Korneo 4i 1java, comunic.nd prin str.mtoarea Sunda cu oceanul. Are o suprafa02 de circa *(! !!! ;m&H ad.ncimi medii de *' m 4i ma%im2 de (D m. >?.# &area 5anda > situat2 la est de insulele #elebes cu ad.ncimea ma%im2 de6 &+! m. &&6 !!! ;m& 4i

>>.# &area $ra%ura 4i 2ol%ul Carpentaria se g2sesc /n nordul Australiei. >@.# &area Coralilor > cuprins2 /ntre 7oua ?uinee, Australia 4i 7oua #aledonie. #omunic2 cu =area Arafura prin str.mtoarea 3orres. Suprafa0a acestei m2ri este de * 6D !!! ;m&, ad.ncimea medie de & 8D* m 4i ma%im2 de D *! m. >7.# &area Tasmaniei > este situat2 /ntre 7oua Jeeland2, 7oua #aledonie 4i Australia av.nd o ad.ncime ma%im2 de ' D*! m. >8.# &area Cali%orniei > este o mare interioar2 nu prea /ntins2, /n vestul Americii de 7ord. Are suprafa0a de circa 6 !! ;m&, cu ad.ncimi medii de ( ( m 4i ma%im2 de 8 &6 m. Se leag2 de ocean printr$o larg2 deschidere /ntre #apul San Aucas 4i #apul #orrientes.