Revolutia bolsevica

1917
Revolutia bolsevica
Aurelian Nichita Clasa a XI-a F

oatarii, ruina economica, mizeria si foametea, situatia grea de pe fronturi, lipsa oricaror drepturi si libertati sporeau nemultum

e cele mai adanci ale poporului rus. In orase, numarul grevelor muncitorilor era in continua crestere (1914 70 de greve, cup

1000 de greve, cu peste 500.000 de participanti; 1916 1500 de greve, antrenand circa 1.000.000 de muncitori). La sate, tara

e granele si utilajul agricol al mosierilor, deseori zarile fiind impurpurate de para incendiilor ce mistuiau conacele nobililor. T

poarelor care, pe langa jugul asupririi sociale, il purtau si pe acela al asupririi nationale. Sub inraurirea miscarii revolutionare

n tara, luau amploare actiunile soldatilor; sporea permanent numarul celor care refuzau sa execute ordinele sau paraseau front

se in convulsiile crizei, guvernul si clasele dominante recurgeau la masuri exceptionale in nadejdea ca vor putea stavili furtun

rea, in fruntea maselor se aflau bolsevicii, canalizand uriasele torente spre teluri limpezi si precise. In fabrici, la sate, in unitat

de sacrificiu, ei dovedeau capacitatea partidului Comunist (bolsevic) de a conduce poporul muncitor la marele asalt impotriv

iei si mosierimii. Lenin, care imbogatea teoria lui Marx si Engels despre revolutia proletara, dadea clasei muncitoare si avang de nepretuit pentru desfasurarea victorioasa a revolutiei care batea cu putere la usa.

IN ZILELE REVOLUTIEI DIN FEBRUARIE

ebruarie a lui 1917, cand mai patrona un dineu pentru care, dupa cum noteaza in memoriile aparute la Paris, scosese cea ma

ciul danez pentru peste si farfuriile aurite copiate dupa cele ale marii Ecaterina, balerina Ksesinskaia si cei 24 de invitati din

pui ca doar peste cateva zile palatul in care petreceau avea sa devina sediul bolsevicilor din Petrograd. Incordarea in situatia s

ale lui 1917, un asemenea grad cum nu mai fusese cunoscut inainte. Evenimentele se precipita vertiginos. Incep zilele revolu

RIE: Partidul bolsevic cheama muncitorii la greva. Acestui apel ii raspund 90.000 de muncitori din 50 de intreprinderi, in frun

ov. Marii demonstratii de pe strazile Petrogradului i se alatura femeile, care faceau coada la distribuirea al imentelor. Manife

razboiul!, Jos absolutismul!. In sedinta tinuta in seara aceleiasi zile, comitetul bolsevic al cartierului Viborg hotaraste cont

: Pe Perspectiva Nevski demonstreaza 200.000 de grevisti. Se striga Jos tarul!. Biroul Comitetului Central al Partidului bol

tii la lupta activa. De asemenea, bolsevicii se pronunta pentru continuarea grevei, transformarea ei in greva generala si apoi i

E: Greva generala. Ciocniri cu politia. Cuprinse de panica, autoritatile solicita trupele de pe front. Generalului Habalov, coma

ului, i se trimite urmatorul ordin al tarului: Ordon ca maine chiar sa se puna capat dezordinilor din Capitala. Seful Statulu cavalerie: Momentul este grav si trebuie facut totul pentru sosirea unor trupe sigure. Viitorul nostru depinde de aceasta.

ului suprem, generalul Alexeev, cere comandantilor fronturilor de Nord si de Vest sa organizeze trimiterea spre Petrograd a u

RIE: La chemarea bolsevicilor, muncitorii trec de la greva politica la insurectie. Trupele executa ordinul de a trage in rascu

nt omorati 40 de muncitori si aproape tot atatia raniti. Dar in randurile soldatitor isi face loc sovaiala. Comitetul Central al Pa

nifest in care spune ca in toata Rusia se ridica drapelul rosu al insurectiei si preconizeaza constituirea unui guvern provizor

blicii democratice, stabilirea zilei de munca de 8 ore, confiscarea pamantului mosieresc, incetarea imediata a razboiului imper cartiere, bolsevicii militeaza pentru formarea de soviete.

E: Miscarea insurectionala cuprinde intregul Petrograd. Insurgentii pun mana pe arsenal si se inarmeaza. Lor l-i se alatura in p

ceasta vorbesc elocvent documentele comisiei militare a Dumei de stat, care consemneaza ca in dimineata acestei zile pe bari

0 de soldati, la amiaza 25.700, iar seara 66.700; ulterior (pana la 1 martie) cifra lor va atinge 170.000. Aceasta stare de spir

din capitala, ci si celor de pe front. In memoriile sale, generalul Brusilov noteaza: Framantarile adanci ale spiritelor din spa

ntului si se poate spune ca in februarie 1917 armata in intregime, mai mult pe un front, mai putin pe un altul, era gata pentru

pta revolutionara a proletariatului si soldatilor Petrogradului dadea expresie aliantei dintre muncitorii si taranii imbracati in u Astfel, sub loviturile concentrate ale fortelor revolutionare, autocratia tarista este rasturnata.

zile, saloanele palatului Tavriceski sunt inundate de delegatii alesi in fabrici si in unitatile militare; se constituie sovietele di

muncitorilor si soldatilor.

asele isi varsa sangele in iuresul revolutiei, burghezia cauta pe toate caile sa stavileasca avantul popular si sa-si salveze pozit

la sacrificarea lui Nicolae al II-lea. La 2 martie, orele 9, reprezentantii Dumei Gucikov si Sulghin pornesc spre Pskov, la noptii, Nicolae al II-lea abdica, atat pentru el, cat si pentru fiul sau, in favoarea fratelui sau marele duce Mihail.

afla tarul, pentru a-l determina sa renunte voluntar la tron. In acelasi sens il consiliaza pe tar comandantii fronturilor. Si, putin

1917, data abdicarii tarului, este si data de nastere a guvernului provizoriu in frunte cu printul Lvov. Desi poporul hotarase de

zia nu renunta la proiectul mentinerii tarismului fara Nicolae. Intr-o convorbire cu ambasadorul Frantei, ministrul afacerilor s

ov, declara ca dinastia Romanovilor a fost rasturnata in fapt, dar nu si in drept. Miliukov considera ca insusi guvernul provizo

e, ci de la fosta monarhie. In aceeasi discutie, el afirma ca noi (guvernul provizoriu) am primit-o (puterea), am mostenit-o, d

transferat-o prin actul sau de abdicare. Abdicarea marelui duce Mihail se produce la 3 martie, iar peste cinci zile, fostul tar a Nicolae Romanov, este arestat.

ste dualitatea puterii: Guvernul provizoriu reprezentand dictatura burgheziei, si Sovietele reprezentand dictatura revolutio muncitorimii si taranimii.

TOATA PUTEREA SOVIETELOR !

1917, seara. Cortegii imense formate din muncitori, soldati, marinari, purtand pancarte si lozinci, sosesc din toate colturile ora

za. Vin sa-l intampine pe Lenin, care se intoarce din emigratie. Soseste trenul. Lenin coboara in timp ce fanfara intoneaza M Traiasca Lenin! se aude. Traiasca revolutia socialista! corecteaza Lenin.

car blindat, iar cuvintele sale despre necesitatea revolutiei socialiste, despre puterea sovietelor ii inflacareaza pe toti. Carul b

atul Ksesinskaia, unde isi au sediul Comitetul Central si Comitetul din Petrograd al partidului. Tovarasii din Petrograd, note despre tactica ce trebuie aplicata.

upskaia, au vrut sa rosteasca cuvantari de salut, dar Ilici a indrumat discutia spre problemele care-l interesau mai mult, a ince

Lenin expune, in fata membrilor Comitetului Central, ai Comitetului din Petrograd si delegatilor bolsevici la consfatuirea pe

putati ai muncitorilor si soldatilor, raportul Despre sarcinile proletariatului in actuala revolutie celebrele Teze din aprilie

transformarea revolutiei burghezo-democratice in revolutie socialista, stabileste fortele motrice, preconizeaza forma politica tinuta intre 24 29 aprilie.

aza lozinca Toata puterea sovietelor. Aceste teze aveau sa primeasca aprobarea colectiva a conferintei a VII-a generala a pa

eaza partidul bolsevic pentru strangerea randurilor proletariatului, militeaza in soviete, in comitetele de soldati, in organizatiil cucerirea maselor.

CONTRAOFENSIVA

17, vara in care se coace revolutia ale carei roade urmau a fi culese in toamna. Revolutia din februarie invinsese, dar in frunte

intul Lvov; ministrul de justitie Kerenski, il viziteaza pe fostul tar, adresandu-i-se cu formula gosudar sire, dar, totodata,

mpotriva conducatorilor bolsevici. Tradand vointa de pace a poporului si a ostasilor, guvernul provizoriu promite aliatilor o n

utia din februarie promisese paine si libertate, dar guvernul, prin actiunile sale, sporeste mizeria si foametea, starea de nesigu In aceste imprejurari, cateva date marcheaza esenta si sensul evenimentelor imediat urmatoare.

ele 19. Deschiderea celui dintai Congres panrus al sovietelor de muncitori si soldati. Doua tendinte se confrunta si se infrunta

ea Rusie a dominatiei exploatatorilor si a razboiului imperialist; Lenin inainte spre noua Rusie a revolutiei socialiste, spre l si pace.

na, Tereteli, sufletul mensevismului, face elogiul guvernului de coalitie si combate ideea bolsevicilor cu privire la puterea s In acest moment nu exista in Rusia vreun partid politic care sa afirme: dati-ne noua puterea In linistea salii rasuna vocea limpede si categorica a lui Lenin: Ba da! Exista un asemenea partid!

buna, Lenin adreseaza Congresului chemarile bolsevicilor de a inlocui republica parlamentara burgheza prin dictatura prolet printr-o pace dreapta si fara anexiuni, exploatarea si asuprirea prin libertatea si drepturile poporului muncitor.

anului lui Lenin concentrarea tuturor fortelor spre declansarea ofensivei pe front. Majoritatea nu e inca de partea bolsevicilor bolsevici, fata de 285 de socialisti-revolutionari si 284 de mensevici. Sigur de majoritatea de moment, Kerenski afirma satisfacut: Eu n-am dusmani la stanga mea.

imentele se succed cu rapiditate. Ofensiva pe front e hotarata. Bolsevicii proiecteaza o demonstratie de protest pentru 10 iuni

s-ar incerca o lovitura de stat, o contramandeaza si fixeaza o alta pentru 18 iunie, data fixata pentru inceperea ofensivei pe te

a sa demonstreze ca politica de continuare a razboiului imperialist s-ar bucura de adeziunea maselor, precum si sa izoleze pe

18 iunie). Simultan pe frontul austro-german si turc se declanseaza ofensiva rusa. In Petrograd, pregatirile pentru manifestati

dica la zenit, 500.000 de demonstranti barbati si femei, muncitori si soldati, mergand brat la brat, se indreapta spre campul ministri burghezi!, Jos razboiul!. In seara aceleiasi zile, la Conferinta organizatiei militare din Petrograd, bolsevicii hotarasc constituirea Garzilor Rosii. Cateva zile inca si ofensiva de pe front se dovedeste un esec al guvernului de coalitie si al sustinatorilor sai.

poarta deasupra capetelor sunt inscrise lozincile bolsevicilor: Toata puterea sovietelor!, Razboi palatelor, pace cocioabelo

nsiunea e maxima. In aceeasi zi in care conferinta industriasilor din Petrograd cere guvernului sa declare crima contra statulu

atronatului, o uriasa demonstratie spontana se declanseaza in oras. Jumatate de milion de oameni navaleste pe strazi. Vase ale

rasesc Kronstadtul si acosteaza pe cheiul Nevei. Desi demonstratia s-a produs fara asentimentul lor, bolsevicii cauta sa-i imp

uvernul cheama in ajutor unitati de cazaci, pe care le dispune in ordine de lupta. Petrogradul retraieste orele starii de asediu d

astie pentru putin timp manifestantii. Apoi cortegiile se formeaza din nou. De pe podul Liteinii rasuna focuri: soldati rasculat

fera sa traga decat sa se lase dezarmati. Sangele curge din nou pe malurile Nevei: 20 de morti, 40 de raniti. Revolutionarii ga

ce asasinii lor din trupele fidele guvernului sunt celebrati printr-o slujba la catedrala Sf. Isac. Evenimentele din iulie sunt fol

i dezmatul contrarevolutiei. Ziarul Pravda este interzis; redactia ziarului Trud este devastata; activis ti de partid sunt ares din mainile printului Lvov, anuntand cu emfaza ce-l caracteriza: Formez un guvern al salvarii, o putere de fier.

ca Lenin sa fie cautat, gasit si impuscat pe loc. In timp ce Lenin e silit sa se ascunda in locuinte conspirative, Kerenski preia f

Mariinski, sediul de pana atunci al guvernului, devine prea stramt pentru marile ambitii ale acestui mic avocat in virsta de 36 d carei carti poarta initiala imperiala N. Kerenski se instaleaza in biroul fostului autocrat. Lenin se afla in conspirativitate in casa muncitorului Aliluev, apoi la Razliv si in Finlanda.

insusi palatul tarilor. Strabate piata hemiciclica intr-o masina escortata, patrunde in Palatul de iarna, urca scara de lemn pana

eata, Congresul al VII-lea al Partidului bolsevic, tinut intre 26 iulie 3 august, la care sunt reprezentanti 240.000 membri de mai mult decat la Conferinta din aprilie), stabileste cursul spre insurectia armata.

ciului kornilovist marcheaza esecul incercarii burgheziei si mosierimii de a inabusi revolutia. Masele largi se conving de juste bolsevice.

a rand pe rand majoritatea in sovietele din Petrograd, Moscova, Kiev, Harkov, Kazan, Ufa, Minsk, Samara, Taskent, Krasnoi

tensifica activitatea, inlocuind administratia intreprinderilor, preluand conducerea productiei. Taranii incep sa se rascoale con

destituie pe comandantii reactionari si aleg altii in loc, refuza deschis sa mai continue razboiul. Cu miscarea generala a munci

te lupta pentru libertate a natiunilor asuprite. Cu noi e majoritatea poporului apreciaza Lenin in septembrie 1917. La 10 o Comitetului Central al partidului, in care momentul politic este analizat de Lenin, pune la ordinea zilei insurectia.

ASALTUL PALATULUI DE IARNA

E: Guvernul trebuie sa fie arestat, cu orice pret, asta-seara, asta-noapte scria Lenin membrilor Comitetului Central al par luasera toate masurile pentru declansarea si accelerarea insurectiei.

ntului sa-i acorde puteri extraordinare, Kerenski spune: Trebuie, prin urmare, sa constat ca starea de spirit a unei anumite Petrogradului apare pe deplin, manifest si categoric ca o stare de spirit de revolta.

de oameni inarmati (Garzile Rosii, regimentele revolutionare din Petrograd, marinarii Flotei Baltice) se ridica la lupta. In noa

vine la Smolnii cladire care de un secol si jumatate servise drept scoala de supunere fata de Dumnezeu si de credinta fata d

atul major al revolutiei proletare. Inca din 24 octombrie, insurgentii preluasera paza podului de pe Neva. In cursul noptii de 2

zilor Rosii si trupele revolutionare pornesc spre toate obiectivele stabilite. Smolnii pulseaza ca o inima, trimitand singele pro

rele Petrogradului inghetat de frigul unei zile ploioase de toamna nordica. Conform planului, sunt ocupate institutiile central

ostale si telegrafice, centralele electrice etc. Spre zorii zilei, intreg Petrogradul se afla in mana muncitorilor si soldatilor revol neocupate doar Palatul de iarna, Marele Stat Major, Palatul Mariinski.

E, ora 10. Este difuzata proclamatia Catre cetatenii Rusiei, in care se spune: Guvernul provizoriu a fost rasturnat. Puterea

etului militar-revolutionar, organ al Sovietului de deputati al muncitorilor si soldatilor din Petrograd Cauza pentru care a lu sovietic aceasta cauza este asigurata. Traiasca revolutia muncitorilor, soldatilor si taranilor!

ata a unei paci democratice, desfiintarea proprietatii mosieresti asupra pamantului, controlul muncitoresc asupra productiei, c

erenski, cu o masina a reprezentantei diplomatice americane, paraseste in graba orasul, cu speranta ca va putea sa adune, pe f ajutorul carora sa atace Petrogradul revolutionar.

i ajutor de pe front, la Palatul de iarna, 2000 de soldati incearca sa organizeze apararea guvernului: sunt detasamente de iunc

in de femei. La 6 seara, palatul e inconjurat de fortele revolutionarilor inarmati. La 6 si jumatate este trimis un ultimatum: da

unurile Aurorei si ale altor nave de razboi vor incepe bombardarea orasului. Cu ferestrele acoperite cu z iare, cu luminile st

r-una din salile mai aparate, ministrii hotarasc sa respinga ultimatumul. Urmeaza ore incordate de asteptare, de hartuieli si raf

Rosii se infiltreaza pe ascuns in palat, cuceresc terenul pas cu pas. Dupa miezul noptii rasuna canonada Aurorei. La ora doua

ombrie, un iuncher anunta ministrilor ca singura sala aparata este cea in care se afla. Se hotarasc sa se predea si vor lua drum si Pavel.

alatului de iarna si a arestarii guvernului provizoriu este intampinata cu aplauze furtunoase de Congresul a II-lea al Sovietelor prima sa sedinta.

SI A FOST ZIUA INTAI

Petrogradului pareau, in pofida calendarului, sa-si afle continuarea si acum, in toamna cetoasa si rece: zilele pierdusera hotare maine se impleteau intr-un azi continuu, neintrerupt, al infaptuirilor revolutionare.

ului al II-lea al Sovietelor, prin care se anunta trecerea puterii in mainile Sovietelor, este adoptat in noaptea spre 26 octombrie

d ordine, apeluri, decrete. La Moscova si apoi in alte si alte orase in care vestea izbanzii din capitala ajunge in cursul zilei, rev teren, infrangand rezistenta fortelor reactionare.

ombrie, la orele 8:40, Congresul al II-lea al Sovietelor se intruneste in cea de-a doua si ultima sedinta, in care sunt adoptate ce

pamant, este ales Comitetul Executiv Central din Rusia si primul guvern muncitoresc-taranesc, Consiliul Comisarilor Poporu Ruse, in frunte cu V.I. Lenin. Martor ocular al acestei istorice sedinte, N.D. Cocea o evoca astfel:

sala cea mare de sedinte a sovietului era plina. Oratorii se perindau la tribuna rosie. Proclamau triumful revolutiei. Un vui

umplea sala imensa. Deodata se facuse insa o liniste de moarte. Sosise Lenin, care a inceput sa dea citire decretelor, care p

me egalitatea economica si sociala a oamenilor, care luau pamantul, fara despagubiri, din mainile proprietarilor, care socializ

a sa lase piatra pe piatra din toate asezamintele trecutului. Sala tacea ca impietrita Numai bratele care se ridicau in aer, la s articol, votand legile organice ale celei mai profunde revolutii sociale, cu iuteala fulgerului. Un ceas si 35 de minute, cu ceasornicul in mana, a tinut citirea.

ndul ultimului articol, al aceluia care incorona intr-o singura fraza toata opera de pace si socialism a marii nopti revolutionare

e, a ridicat si el bratul in aer, a votat si a lasat sa-i cada palma intinsa, grea, masiva, peste toate privilegiile trecute, ca un cutit

orele 5:15 dimineata, in rasunetul lozincilor Traiasca revolutia!, Traiasca socialismul! si in acordurile solemne ale Intern al doilea Congres al Sovietelor isi incheia lucrarile.

brie a inaltat steagul rosu al primei revolutii socialiste victorioase, al primului stat al muncitorilor si taranilor. Atunci cand la

stenta a guvernului provizoriu, atunci cand la Smolnii bolsevicii proclamau izbanda revolutiei socialiste, se petrecea un even

ru istoria Rusiei. In istoria universala, Marea Revolutie Socialista din Octombrie deschidea epoca revolutiilor proletare, epoc capitalism la socialism.