Prefata autorului Aceasta carte s-a nascut pentru ca mi-era foame. Dati-mi voie sa explic.

n primavara anului 1996, cea de-a doua carte a mea, un roman, a fost publicata n Canada. Nu a avut succes. Criticii fie nu stiau ce sa spuna, fie au distrus-o cu laude false. Apoi cititorii au ignorat-o. n ciuda !ongleriilor si a acrobatiilor mele, arena mediatica nu a fost impresionata. Cartea nu a prins. "olumele erau aliniate pe rafturile librariilor ca niste copii ce asteapta la rnd sa !oace baseball sau fotbal, iar a mea era copilul ne-mdemnatic, fara aptitudini sportive, pe care nimeni nu-l dorea n ec#ipa. A disparut repede si n liniste. $secul nu m-a afectat prea mult. De!a ncepusem o alta poveste, un roman plasat n %ortugalia anului 19&9. $ram doar putin nelinistit. si mai aveam niste bani. Asa ca am 'burat la (omba). *estul meu nu e ilogic daca va gnditi la trei lucruri+ ca lipsurile din ndia ti taie orice elan, ca poti sa te descurci bine cu putini bani acolo si ca un roman plasat n %ortugalia anului 19&9 are foarte putin de-a face cu %ortugalia anului 19&9. ,ai fusesem n nordul ndiei cu cinci luni nainte. n acea prima excursie venisem pe subcontinent complet nepregatit. De fapt, stiam un singur cuvnt. Cnd i-am spus unui prieten care cunostea tara bine despre planurile mele, mi-a spus dega!at+ - "orbesc o engle'a ciudata n ndia. -e plac cuvintele gen bamboozle. 7

,i-am amintit cuvintele sale n timp ce avionul cobora catre Del#i, asa nct cuvntulbamboozle era singura mea pregatire pentru agitatia nebuna, 'gomotoasa si permanenta din ndia. Am folosit uneori cuvntul si, ca sa fiu sincer, mi-a fost de a!utor. .nui impiegat dintr-o gara i-am spus+ - Nu cred ca biletul costa att de mult. Nu ncerci sa ma bamboozle, nu-i asa/ mi 'mbi si-mi raspunse taraganat+ - Nu, domnule0 Nu e nici un fel de pacaleala. "-am spus pretul corect. 1iind acum a doua oara n ndia, stiam mai bine la ce sa ma astept si ceea ce doream+ sa ma stabilesc ntr-o statiune dintr-o 'ona deluroasa si sa-mi scriu romanul. ,a imaginam stnd la masa pe o veranda ntinsa, cu notitele raspndite n fata mea lnga o ceasca de ceai aburinda. Dealurile nver'ite acoperite de ceata se vor ntinde la picioarele mele, iar strigatele ascutite ale maimutelor mi vor rasuna n urec#i. "remea va fi exact cum trebuie si voi avea nevoie numai de un pulover subtire dimineata si seara, iar la prn' doar de un tricou. Astfel aran!at, cu stiloul n mna, pentru a fi mai convingator, voi transforma %ortugalia ntr-un roman. Asta si este literatura, transformarea selectiva a realitatii, nu-i asa/ 2cormonirea ei pentru a-i afla esenta. Ce nevoie aveam sa ma duc n %ortugalia/ Doamna care conducea pensiunea avea sa-mi povesteasca despre luptele duse pentru a-i i'goni pe engle'i. "om cadea de acord cu ceea ce voi mnca la prn' si la cina a doua 'i. Dupa ce voi fi terminat de scris pe 'iua aceea, ma voi plimba pe dealurile unduitoare ale plantatiilor de ceai.

Din pacate, romanul a bolborosit, a tusit si si-a dat du#ul. 2a ntmplat n ,at#eran, nu departe de (omba), o mica statiune ntr-o 'ona deluroasa cu cteva maimute, dar fara plantatii de ceai. $ste o nenorocire specifica acelora care-si spun scriitori. 3ema este buna, ca si stilul. %ersona!ele snt att de vii, nct practic au nevoie de certificate de nastere. ntriga pe care ai stabilit-o este mareata, 8 simpla si captivanta. Ai facut cercetarea necesara, ai adunat faptele - istorice, sociale, climaterice, culinare - care vor da povestii un aer de autenticitate. Dialogul merge repede, plin de nerv. Descrierile debordea'a de culoare, contraste si detalii semnificative. ntr-adevar, povestea ta nu poate fi dect excelenta. Dar totul se reduce la nimic, n ciuda promisiunilor evidente, stralucitoare ale muncii tale, vine un moment cnd ti dai seama ca soaptele din mintea ta care teau neca!it mereu spun adevarul adevarat+ nu merge. -ipseste ceva, sclipirea aceea care da viata unei povesti adevarate, c#iar daca faptele istorice sau culinare snt corecte. %ovestea ta nu nfioara, aceasta este nenorocirea. Descoperirea este ngro'itoare, credeti-ma. 3e lasa cu o durere teribila. ,i-am trimis prin posta notitele romanului meu esuat din ,at#eran. -e-am trimis pe o adresa imaginara din 2iberia, cu un expeditor la fel de imaginar din (olivia. Dupa ce functionarul a timbrat plicul si l-a aruncat la cutie, m-am ase'at mo#ort si nefericit. 4si acum ce mai faci, 3olstoi/ Ce alte idei minunate ti mai vin pentru viata ta/4, m-am ntrebat. $i bine, mai aveam niste bani si nca nu ma simteam nelinistit. ,-am ridicat si am iesit de la posta ca sa explore' sudul ndiei.

,i-ar fi placut sa le spun 4snt doctor4 celor care ma ntrebau ce meserie aveam, doctorii fiind cei care se ocupau constant de magie si miracole. Dar snt sigur ca, daca ar fi avut loc un accident de autobu' dupa colt, cnd toata lumea se uita la mine, ar fi trebuit sa explic, n mi!locul ti-petelor si gemetelor ranitilor, ca eram doctor n drept;apoi, la cererea lor de a-i a!uta sa dea n !udecata guvernul n legatura cu accidentul, trebuia sa le marturisesc ca, de fapt, aveam o diploma n filo'ofie5 apoi, la protestele asupra sensului unei asemenea tragedii, ar fi trebuit sa recunosc ca de-abia daca-l citisem pe 6ier7egaard5 si asa mai departe. ,-am oprit la adevarul simplu si umil. 9 Din cnd n cnd, de-a lungul drumului, primeam raspunsul+ - 2criitor/ Adevarat/ Am o poveste pentru dumneavoastra. De cele mai multe ori povestile erau mici anecdote nesarate si insipide. Am a!uns n orasul %ondic#err), un mic teritoriu autonom al .niunii la sud de ,adras, pe coasta 3amil Nadu. Ca populatie si ntindere, este o parte nesemnificativa a ndiei prin comparatie, nsula %rintul $d8ard este un urias pentru Canada -, dar istoria l-a facut special, pentru ca %ondic#err) a fost odata capitala celui mai modest imperiu colonial, ndia franceza. 1rance'ii ar fi dorit sa rivali'e'e cu engle'ii foarte mult, dar singurul 9a! pe care l-au obtinut au fost cteva mici porturi. 2-au agatat de ele timp de aproape trei sute de ani. Au parasit %ondic#err) n 19:;, lasnd n urma frumoase cladiri albe, stra'i largi n ung#iuri drepte, denumiri precum rue de la ,arine si rue 2aint--ouis, ca si kepis, c#ipiu pentru politisti.

$ram la Cafeneaua indiana de pe strada Ne#ru. $ o camera mare cu pereti ver'i si tavan nalt. $vantaiele se n-vrtesc deasupra ta ca sa te apere de aerul umed si cald. -ocul este umplut pna la refu' de mese patrate identice, fiecare completata cu patru scaune. 2tai unde poti, cu oricine e la masa. Cafeaua este buna, iar ei servesc pine pra!ita frantu'easca. Conversatiile se leaga repede. Astfel, un barbat mai n vrsta, vioi, cu oc#i stralucitori si cu smocuri mari de par alb ca 'apada, mi vorbea. -am confirmat ca vremea n Canada este rece, ca se vorbea france'a n unele parti, ca-mi placea ndia si asa mai departe - obisnuita discutie simpla dintre indienii prietenosi, curiosi si excursionistii straini. Au'ind de ocupatia mea, m-a privit cu oc#i mari, dnd din cap. 3rebuia sa plec. Am ridicat mna, ncercnd sa-i fac semn c#elnerului sa-mi aduca nota. Atunci barbatul n vrsta mi-a spus+ 10 - Am o poveste care va va face sa credeti n Dumne'eu. ,-am oprit din fluturatul minii. Dar eram nencre'ator. Nu era cumva un ,artor al lui e#ova care-mi batea la usa/ - %ovestea dumneavoastra se petrece oare acum doua mii de ani ntr-un colt ndepartat al mperiului 9oman/ am ntrebat. - Nu. $ra oare un predicator musulman/ - 2e petrece cumva n Arabia secolului sapte/

- Nu, nu. ncepe c#iar aici n %ondic#err) acum ctiva ani si se termina, snt ncntat sa v-o spun, c#iar n tara de unde veniti. - si ma va face sa cred n Dumne'eu/ - Da. - $ o tinta greu de atins. - Nu att de greu pe ct credeti. Aparu c#elnerul. Am e'itat o clipa. Am comandat doua cafele. Ne-am pre'entat. 2e numea 1rancis Adirubasam). - 2puneti-mi, va rog, povestea, i-am spus. - 3rebuie sa fiti foarte atent, mi-a raspuns. - "oi fi. Am luat stiloul si agenda. - 2puneti-mi, ati fost la *radina (otanica/ m-a ntrebat. - Am fost ieri. - Ati remarcat sinele trenuletului/ - Da, le-am remarcat. - 3renuletul nca merge duminicile pentru amu'amentul copiilor. Dar obisnuia sa mearga de doua ori pe ora n fiecare 'i. Ati remarcat numele opririlor/ - .na se numeste <rasul 3randafirilor. $ste c#iar linga gradina de trandafiri.

- Asa este. si cealalta/ - Nu-mi amintesc. - ndicatorul a fost scos. Cealalta se numea odata *radina =oologica. 3renuletul avea doua opriri+ <rasul 3ranli dafirilor si *radina =oologica. Cndva a existat o gradina 'oologica n *radina (otanica din %ondic#err). Continua. $u luam notite, detaliile povestirii. - 3rebuie sa vorbiti cu el, mi spuse, referindu-se la persona!ul principal. --am cunoscut foarte, foarte bine. A crescut acum. 3rebuie sa-l ntrebati pe el tot ce doriti sa stiti. ,ai tr'iu, n 3oronto, printre noua coloane de %ateli din cartea de telefon, l-am gasit pe persona!ul principal. nima mi batea cu putere n timp ce-i formam numarul. "ocea care mi-a raspuns avea o nuanta indiana n accentul canadian, usoara, dar evidenta, ca mirosul de tamie n aer. 42-a petrecut demult de tot4, mi-a spus. 3otusi, a fost de acord sa ne ntlnim. Ne-am ntlnit de multe ori. ,i-a aratat !urnalul pe care l-a tinut n timpul evenimentelor. ,i-a aratat articolele de 'iar ngalbenite care l-au facut deodata faimos. ,i-a spus povestea sa. 3ot timpul am luat notite. Aproape un an mai tr'iu, dupa serioase dificultati, am primit o caseta si un raport de la ,inisterul >apone' al 3ransporturilor. n timp ce ascultam caseta, am a!uns la parerea domnului Adirubasam), si anume ca este ntr-adevar o poveste care te face sa cre'i n Dumne'eu. ,i s-a parut firesc ca povestea domnului %atel sa fie spusa mai mult la persoana nti - cu vocea sa si prin oc#ii sai. Dar orice nepotriviri sau greseli mi apartin.

3rebuie sa multumesc ctorva persoane. 2nt nespus de ndatorat domnului %atel. 9ecunostinta mea fata de el este la fel de nemarginita ca <ceanul %acific si sper ca relatarea mea sa nu-l de'amageasca. 3rebuie sa-i multumesc domnului Adirubasam) pentru ca m-a initiat n poveste. %ort recunostinta pentru trei oficiali de un profesionalism ireprosabil+ domnului 6a'u#i7o <da, fost membru al Ambasadei >aponiei la <tta8a5 domnului ?iros#i @a-tanabe, de la Compania ,aritima <i7a5 si, mai ales, domnului 3omo#iro <7amoto, de la ,inisterul >apone' al 3ransporturilor, acum la pensie. De asemenea, snt ndatorat domnului ,oac)r 2cliar pentru entu'iasmul sau. 12 n cele din urma, as dori sa-mi exprim sincera recunostinta pentru acea mare institutie, Consiliul Canadian pentru Arte, fara al carei spri!in nu as fi putut sa scriu aceasta poveste care n-are nimic de-a face cu %ortugalia anului 19&9. si daca noi, cetatenii, nu ne sustinem artistii, atunci sacrificam imaginatia pe altarul realitatii crude si a!ungem sa nu mai credem n nimic si sa avem vise 'adarnice. %artea nti Toronto si Pondicherry Capitolul 1 2uferinta m-a ntristat si m-a ndurerat. 2tudiul academic si practicarea sustinuta a religiei m-au adus ncet la viata. Nu am renuntat la practicile mele religioase pe care unii le-ar considera cel putin bi'are. Dupa absolvirea unui an de liceu, am intrat la .niversitatea din 3o-ronto si mi-am luat o licenta dubla. 2peciali'arile mele erau studiul religiei si 'oologia. -ucrarea de diploma la studiul religiei se ocupa de unele

aspecte ale teoriei cosmogonice a lui saac -uria, marele specialist n 6abbala din secolul saispre'ece din 2afed. -ucrarea de 'oologie era o anali'a functionala a glandei tiroide la lenesul cu trei degete. Am ales lenesul deoarece comportamentul sau - calm, linistit, introvertit - mi alina sufletul 'druncinat. $xista lenesi cu doua degete si lenesi cu trei degete, diferenta fiind facuta de labele din fata ale animalelor, caci toate tipurile de lenesi au trei g#eare pe labele din spate. ntr-o vara am avut marele noroc sa studie' in situ lenesul cu trei degete n !ungla ecuatoriala din (ra'ilia. $ste o fiinta pasionanta. 2ingura sa ocupatie este lenea. Doarme sau se odi#neste n medie doua'eci de ore pe 'i. $c#ipa noastra a anali'at felul de a dormi a cinci lenesi cu trei degete n libertate, punndu-le pe cap, seara devreme dupa ce adormeau, castronase rosu aprins de plastic umplute cu apa. 3r'iu a doua 'i i gaseam nemiscati, iar apa din castron plina de insecte. Cea mai activa perioada din viata lenesului este la apusul soarelui, si folosesc 17 aici cuvntul activ ca pe un eufemism. 2e misca de-a lungul crengii unui copac n stilul sau caracteristic, cu capul n !os, cu o vite'a de aproximativ ;AA metri pe ora. Cnd se afla pe pamnt, se traste pna la urmatorul copac cu un ritm de B:A metri pe ora atunci cnd are un scop anume, ceea ce este de ;;A de ori mai ncet dect un g#epard n actiune. Cnd nu are un scop precis, acopera patru sau cinci metri pe ora. -enesul cu trei degete nu stie prea multe despre lumea ncon!uratoare. %e o scara de B pna la 1A, n care B repre'inta ncetineala neobisnuita si 1A acuitatea extrema, (eebe C19B6D a notat gustul, pipaitul, va'ul si au'ul lenesului cu B, iar mirosul cu &. Daca dai peste un lenes cu trei degete

adormit n padure, cteva g#ionturi snt ndea!uns pentru a-l tre'i5 se va uita somnoros n toate partile, mai putin spre tine. Nu se stie de ce se uita mpre!ur, caci lenesul vede totul n ceata. n ceea ce priveste au'ul, lenesul nu este interesat de sunete, dar nu este surd. (eebe a aratat ca trasul cu pusca lnga lenesi care dormeau sau mncau nu i-a impresionat deloc. ,irosul ceva mai bun al lenesilor nu trebuie supraestimat. %ot sa adulmece si sa evite crengile putrede, dar (ulloc7 C196ED a aratat ca lenesii cad 4deseori4 pe pamnt, atrnnd de crengile putrede. Cum supravietuiesc, va puteti ntreba. 3ocmai pentru ca snt att de nceti. ,otaiala si lenea i feresc de pericole. 2tau departe de atentia !aguarilor, ocelotilor, vulturilor #arpie si serpilor anaconda. (lana unui lenes are o alga care este maronie n anotimpul uscat si verde n cel umed, asa ca animalul se confunda cu musc#iul si frun'isul dimpre!ur, semannd cu un cuib de furnici, cu o veverita sau pur si simplu cu o parte din copac. -enesul cu trei degete duce o viata linistita, vegetari-ana, n perfecta armonie cu mediul ncon!urator. 4.n 'm-bet fericit se citeste mereu pe fata sa4, a spus 3irler C1966D. Am va'ut acest 'mbet cu oc#ii mei. Nu obisnuiesc sa atri18 bui trasaturi sau sentimente umane animalelor, dar de multe ori n timpul lunii petrecute n (ra'ilia, privindu-i pe lenesi cum dormeau, am simtit ca ma aflam n pre'enta unor )og#ini cufundati n meditatie, stnd cu capul n !os, sau a unor pustnici adnciti n rugaciune, fiinte ntelepte ale caror vieti spirituale intense erau dincolo de puterile mele stiintifice.

.neori speciali'arile mele se ntrepatrundeau. Ctiva dintre colegii mei de la studiul religiei - agnostici 'apaciti, care nu stiau unde e sus si unde e !os, si care erau sclavii ratiunii, acel fals aur pentru cei inteligenti - mi aminteau de lenesul cu trei degete5 iar lenesul cu trei degete, acest exemplu minunat al miracolului vietii, mi amintea de Dumne'eu. N-am avut niciodata probleme cu colegii mei din domeniul stiintei. <amenii de stiinta snt prietenosi, atei, muncind din greu si bautori de bere, preocupati de sex, sa# si baseball atunci cnd nu-i interesea'a stiinta. As putea sa spun cu sinceritate ca am fost un student foarte bun. Am fost printre primii la 2t. ,ic#aelFs College patru ani la rnd. Am luat toate premiile studentesti posibile ale Catedrei de =oologie. Daca nu am luat nici unul de la Catedra de 9eligie, a fost pur si simplu pentru ca nu exista premii studentesti la aceasta catedra Crasplata pentru studiul religiei nu re'ida n puterea oamenilor de a da, cu totii stim astaD. As fi primit ,edalia Academica a *uvernatorului *eneral, cea mai nalta distinctie studenteasca a .niversitatii din 3oronto, pe care au primit-o multi oameni de stiinta straluciti din Canada, daca nu ar fi fost acel baiat ro'aliu, consumator de carne de vita, cu o ceafa groasa ct trunc#iul unui copac si o permanenta stare de buna dispo'itie. Dispretul nca ma doare putin. Cnd ai suferit foarte mult n viata, fiecare durere n plus poate fi att nensemnata, ct si de nesuportat. "iata mea este ca o pictura pe temamemento mori din arta europeana+ mereu este lnga mine un craniu care rn!este, amintindu-mi de vanitatea 19

ambitiilor omenesti. mi bat !oc de acest craniu. ,a uit la el si spun+ 4Gi-ai ales gresit victima. 3u nu cre'i n viata, dar nici eu nu cred n moarte. %leaca04 Craniul c#icoteste si se apropie si mai mult, dar aceasta nu ma surprinde. ,otivul pentru care moartea se tine att de aproape de viata nu e necesitatea biologica - e invidia. "iata este att de frumoasa, nct moartea s-a ndragostit de ea, o dragoste geloasa, posesiva care apuca tot ce poate. nsa n viata uiti usor, pier'nd numai cteva lucruri neimportante, iar tristetea este numai un nor trecator. (aiatul cel ro'aliu a fost admis de Comisia pentru (ursele 9#odes. ,i-e drag si sper ca sederea la <xford a fost o experienta bogata. Daca -a7s#mi, 'eita abundentei, ma va favori'a odata din plin, <xford este al cincilea pe lista de orase pe care as dori sa le vi'ite' nainte de a muri, dupa ,ecca, "ara-nasi, erusalim si %aris. N-am nimic de spus despre munca mea, dect ca nodul la cravata este ca un lat care, desi pus invers, tot te sufoca, daca nu esti atent. ubesc Canada. ,i-e dor de arsita din ndia, de mn-care, de soprlele de pe peretii casei, de filmele mu'icale de pe ecranul argintiu, de vacile ratacind pe stra'i, de ciorile croncanitoare, c#iar de discutiile despre meciurile de cric7et, dar iubesc Canada. $ste o tara mare, prea rece pentru un om cu bun-simt, cu locuitori amabili, inteligenti, cu tunsori urte. <ricum, nu ma asteapta nimic acasa n %ondic#err). 9ic#ard %ar7er a stat cu mine. Nu l-am uitat niciodata. 2a ndra'nesc sa spun ca mi-e dor de el/ Da. ,i-e dor de el. l vad n toate visele mele. ,a!oritatea snt cosmaruri, dar cosmaruri amestecate cu dragoste. Ciudata este inima omului. nca nu pot ntelege cum a putut sa ma paraseasca att de brusc, fara sa-si ia la revedere, fara sa se uite deloc

n urma. Aceasta durere este ca o secure care taie din inima mea. Doctorii si infirmierele de la spitalul din ,exico Cit) au fost extraordinar de draguti cu mine. -a fel si pacientii. 20 Dupa ce mi ascultau povestea, bolnavii de cancer sau persoanele lovite de masina sc#iopatau si se ng#esuiau sa ma vada, ca si familiile lor, c#iar daca nici unul dintre ei nu vorbea engle'este, iar eu nu vorbeam spaniola. mi 'mbeau, dadeau mna cu mine, ma mngiau pe cap, mi lasau cadou mncare si #aine pe pat. ,a faceau sa rd cu #o#ote sau sa plng nestavilit. Dupa cteva 'ile puteam sa stau n picioare. C#iar sa fac doi, trei pasi, n ciuda gretei, a ametelii si a slabiciunii generale. Anali'ele de snge au aratat ca eram anemic si ca nivelul de sodiu era foarte mare, pe cnd cel de potasiu era sca'ut. Corpul retinea lic#idele, iar picioarele mi se umflau ngro'itor. Aratam de parca as fi avut doua picioare de elefant. Culoarea urinei mele era galben nc#is, spre maro. Cam dupa o saptamna puteam sa merg aproape normal si sa port pantofi daca nu le legam sireturile. %ielea mi s-a vindecat, desi nca aveam cicatrice pe umeri si pe spate. %rima oara cnd am desc#is un robinet, !etul de apa 'gomotos, puternic, abundent mi-a creat un soc att de mare, nct n-am mai putut vorbi, genunc#ii mi s-au nmuiat si am lesinat n bratele asistentei. %rima oara cnd am mers la un restaurant indian n Canada, am mncat cu minile. C#elnerul s-a uitat la mine dispretuitor si a spus+ 4De-abia ati debarcat, nu-i asa/4 ,-am ngalbenit. Degetele, care mai nainte fusesera niste mladite delicate ce

mngiau mncarea nainte de a o duce la gura, au devenit tentacule murdare n oc#ii mei. Am ng#etat ca un infractor prins n flagrant delict. N-am ndra'nit sa le ling. -e-am sters cu vinovatie de servetelul de masa. C#elnerul nu si-a dat seama ct de tare m-au durut cuvintele sale. $rau ca niste g#eare care mi patrundeau adnc n carne. Am apucat cutitul si furculita. Nu mai folosisem niciodata asemenea tacmuri. ,inile mi tremurau. 2ambar-ul si-a pierdut gustul. 21 Capitolul 2 ocuieste n !carborou"h. #ste un barbat scund, subtirel - nu mai nalt de 1,$% m. Par ne"ru, ochi ne"ri. Parul i ncarunteste pe la tmple. &u poate avea mai mult de patruzeci de ani. nfatisare placuta, fata smeada. Chiar daca vremea este de toamna calda, poarta o parka mare de iarna cu o "lu"a tivita cu blana cnd mer"e la restaurant. 're o fata e(presiva. )orbeste repede, "esticulnd aprins. &u brfeste. !pune lucrurilor pe nume. Capitolul & ,i s-a dat numele dupa o piscina. Destul de ciudat, avnd n vedere ca parintilor mei nu le-a placut niciodata apa. .nul dintre primii parteneri de afaceri ai tatalui meu a fost 1rancis Adirubasam). A devenit un bun prieten de familie. l numeam ,ama!i, mamansemnnd n tamil unchi si *i fiind un sufix folosit n ndia pentru a arata respect si afectiune. Cu mult nainte de a ma naste eu, cnd era tnar, ,ama!i a fost campion profesionist la not, campionul ntregii ndii de 2ud. 2-a ocupat de asta toata viata lui. 1ratele meu, 9avi, mi-a spus odata ca dupa ce ,ama!i s-a nascut, nu voia sa renunte sa respire apa, asa ca doctorul, ca sa-i salve'e

viata, a trebuit sa-l ia de picioare si sa-l nvrta deasupra capului de mai multe ori. - 3rucul a reusit, a spus 9avi, gesticulnd salbatic cu mna deasupra capului. A scuipat apa si a nceput sa respire aer, dar aceasta i-a mpins toata carnea si sngele catre partea de sus a corpului. De aceea pieptul i este att de voinic, iar picioarele att de slabanoage. --am cre'ut. C9avi tac#ina fara mila. %rima oara cnd l-a poreclit pe ,ama!i 4domnul %este4 n fata mea, i-am pus o coa!a de banana n pat.D C#iar si la vrsta de sai'eci de ani, cnd era putin ncovoiat si o viata ntreaga de mers 22 aplecat facuse pielea sa i se lase, ,ama!i nota trei'eci de lungimi de ba'in n fiecare dimineata n piscina din Aurobindo As#ram. A ncercat sa-i nvete pe parintii mei sa noate, dar n-a reusit niciodata mai mult dect sa-i faca sa intre n apa pna la genunc#i la mare si sa faca miscari comice mpre!ur cu bratele5 asta i facea, daca ncercau sa nvete sa noate bras, sa arate ca si cum mergeau printr-o !ungla, taind iarba nalta din fata lor, sau, daca ncercau stilul craul, ca si cum ar fi alergat n !osul unui deal, dnd din brate ca sa nu cada. 9avi era la fel de lipsit de entu'iasm. ,ama!i a trebuit sa astepte pna m-am ivit eu pentru a gasi un ucenic doritor sa nvete. n 'iua cnd am atins vrsta potrivita pentru a nota, care spre spaima mamei a fost vrsta de sapte ani, ,ama!i m-a luat, si-a ntins bratele n directia marii si a spus+ - Acesta este darul meu pentru tine.

- si apoi aproape te-a necat, a pretins mama. Am ramas credincios mentorului meu acvatic. 2ub atenta sa supraveg#ere, stateam ntins pe pla!a, bateam din picioare, dadeam nisipul la o parte cu minile, ntor-cnd capul la fiecare lovitura pentru a respira. Cred ca aratam ca un copil cuprins de o furie neputincioasa. n apa, pe cnd ma tinea la suprafata, ncercam din rasputeri sa not. $ra mult mai greu dect pe parnnt. Dar ,ama!i avea rabdare si ma ncura!a. Cnd a reali'at ca progresasem ndea!uns, am renuntat la rsete si tipete, la alergare si balaceala, la valurile albas-truver'ui sau nspumate spargndu-se de tarm si ne-am ndreptat catre forma dreptung#iulara perfecta si catre suprafata comuna Cdar si catre taxa de intrareD a piscinei As#ram. ,a duceam cu el de trei ori pe saptamna cnd eram copil, un ritual matinal n fiecare luni, miercuri si vineri, cu regularitatea de ceasornic a unui craul bine structurat. Am vii amintiri despre acest batrn distins, de'bracndu-se n pielea goala lnga mine, corpul sau ivindu-se ncet, pe masura ce-si scotea cu gri!a fiecare #aina, decenta fiind 23 asigurata n ultimul moment de o ntoarcere nceata si de un minunat slip de import. 2e ridica n picioare si era gata. 3otul avea o simplitate impresionanta. -ectiile de not, care n timp au devenit antrenamente, erau dure, dar aveam bucuria intensa a putintei de a nota mai usor si mai iute, din nou si din nou, pna aproape de #ipno'a, apa trans-formndu-se din plumb topit n lumina transparenta. A fost initiativa mea, dintr-o placere vinovata, ca m-am ntors la mare, c#emat de valurile mari care se spargeau de tarm si

a!ungeau pna la mine ca niste valurele umile, mici oc#iuri de apa care ncon!urau picioarele baiatului indian. Cnd aveam cam treispre'ece ani, i-am facut cadou lui ,ama!i de 'iua lui doua lungimi de ba'in ntr-un stil fluture convingator. Am terminat att de epui'at, ca de-abia am putut sa-i fac cu mna. notul nu era numai o activitate, era si un subiect de discutie. $ra subiectul care i placea cel mai mult tatalui meu. Cu ct se opunea mai mult notului propriu-'is, cu att si-l imagina mai tare. storia notului era modul lui de a se relaxa dupa munca de peste 'i si dupa discutiile despre ntretinerea unei gradini 'oologice. < apa fara un #ipopotam era mult mai usor de administrat dect una cu animalul n ea. ,ama!i a studiat la %aris doi ani datorita administratiei coloniale. 2-a distrat de minune. Aceasta se petrecea la nceputul anilor trei'eci, cnd france'ii nca ncercau sa transforme %ondic#err) ntr-o 'ona galica, tot asa cum britanicii se straduiau sa faca restul ndiei britanica. Nu-mi aduc aminte exact ce a studiat ,ama!i. (anuiesc ca a fost ceva legat de comert. $ra un foarte bun povestitor, dar nu pomenea de studiile sale sau 3urnul $iffel, -uvrul sau cafenelele de pe C#amps-$l)sees. n toate povestirile sale se regaseau piscinele si competitiile de not. $xista, de exemplu, %iscine Delign), cea mai vec#e din oras, construita n 1H96, o bar!a n aer liber ancorata pe Iuai dF<r-sa), locul de desfasurare a concursului de not din cadrul 24 <limpiadei din 19AA. Dar nici unul dintre timpii obtinuti nu a fost omologat de 1ederatia nternationala de Natatie din cau'a ca piscina era cu sase metri prea lunga. Apa din ba'in venea direct din 2ena, nefiltrata si nencal'ita.

- $ra rece si neplacuta, spunea ,ama!i. Dupa ce traversa tot %arisul, apa era destul de murdara. ar oamenii din ba'in o faceau de-a dreptul de'gustatoare. n soapte conspirative, adaugind detalii socante pentru a-si ntari spusele, el ne asigura ca france'ii aveau standarde foarte sca'ute n ceea ce priveste igiena personala. - -a Delign) era destul de rau. ar la (ain 9o)al, o alta latrina de pe 2ena, era si mai rau. Cel putin la Delign) pescuiau pestii morti. 3otusi, o piscina olimpica este o piscina olimpica, pastratoarea unei glorii nemuritoare. C#iar daca era o cloaca, ,ama!i vorbea cu drag despre Delign). 3e simteai mai bine la %iscines C#Jteau--ondon, 9ou-vet sau la cele de pe bulevardul *arii. $rau piscine acoperite, pe uscat, si desc#ise tot anul. 2e furni'a apa de condens de la motoarele cu aburi de la fabricile din apropiere, astfel ca era mai curata si mai calda. Dar pna si aceste piscine erau murdare si tindeau sa fie supraaglomerate. - $ra att de mult scuipat si flegma ce plutea pe apa, nct aveam impresia ca not printre medu'e, c#icotea ,ama!i. %iscinele ?ebert, -edru-9ollin si (utte-aux-Cailles erau luminoase, moderne si spatioase, cu apa furni'ata de fn-tni arte'iene. $le stabileau criteriul de excelenta pentru piscinele municipale. $xista, desigur, %iscine des 3ourelles, celalalt ba'in olimpic inaugurat n 19B;, cnd %arisul a ga'duit a doua oara >ocurile <limpice. 2i mai erau multe altele.

Dar nici o piscina nu egala n oc#ii lui ,ama!i minunea cu numele de %iscine ,olitor. $ra nestemata acvatica a %arisului, a ntregii lumi civili'ate. 25 - $ra un ba'in n care 'eilor le-ar fi placut sa se mba-ie'e. ,olitor avea cel mai bun club de not de performanta din %aris. $rau doua piscine, una nauntru, alta afara. Amndoua erau ca doua oceane n miniatura. %iscina dinauntru avea mereu doua culoare re'ervate notatorilor care doreau sa faca lungimi. Apa era att de curata si de limpede, ca o puteai folosi la cafeaua de dimineata. Cabinele de lemn unde te sc#imbai, vopsite n alb si albastru, ncon!urau piscina pe doua niveluri. 3e uitai n !os si vedeai tot si pe toata lumea. %ortarii care marcau usa cabinei cu creta ca sa arate ca era ocupata erau batrni, sc#iopatnd, ntotdeauna prost dispusi. Nici tipetele, nici 'benguielile nu-i ntartau vreodata. Dusurile aveau apa fierbinte, mngietoare. Aveau o sauna si o sala de gimnastica. %iscina de afara se transforma iarna n patinoar. $xista un bar, un bufet, o punte lunga unde se statea la soare, c#iar si doua pla!e mici cu nisip adevarat. 1iecare bucata de tigla, alama si lemn stralucea. $ra - era... $ra singura piscina care l lasa pe ,ama!i fara vorbe, mintea sa fiind prea plina de amintiri. ,ama!i si amintea, tata visa. ata cum mi-am primit numele cnd am venit pe lume, o ultima, bine venita adaugire a familiei, la trei ani dupa 9avi+ %iscine ,olitor %a tel. Capitolul +

,ndra noastra natiune numara numai sapte ani ca republica, cnd a crescut prin alipirea unei mici regiuni. %ondic#err) a intrat n .niunea ndiana la 1 noiembrie 19:;. < mplinire civica a fost urmata de o alta. < parte dintre terenurile *radinii (otanice din %ondic#err) au fost cedate fara pretentii unei afaceri tentante, iar ndia - sa ve'i si sa nu cre'i - avea o *radina =oologica nou-no-uta, organi'ata si condusa dupa cele mai moderne principii acreditate biologic. 26 $ra o gradina 'oologica imensa, ntinsa pe 7ilometri nesfrsiti, att de mare, nct era nevoie de un tren ca s-o explore'i, c#iar daca a nceput sa se micsore'e pe masura ce cresteam Cla fel si trenulD. Acum este att de mica, nct o pot cuprinde cu mintea. maginati-va un loc umed si cald, scaldat n soare si culori vii. 1lorile ti iau oc#ii cu frumusetea lor. 2nt copaci, tufisuri si plante agatatoare nenumarate arbori de pine, smoc#ini indieni, "ulmo,hur Csupranumit n popor Pomul !fintului -uh., vlvataia padurii, arborele de bumbac, *acaranda, mangotieri si multe altele care ar fi ramas nestiute daca n-ar fi avut etic#ete frumos aran!ate lnga fiecare. 2nt banci. %e aceste banci ve'i barbati dormind, stnd ntinsi sau cupluri tinere care se uita pe furis unul la altul, ale caror mini flutura prin aer, atingndu-se ntmplator. Deodata, printre copacii subtiri si nalti din fata ta, observi doua girafe uitndu-se linistit la tine. $ste doar prima surpri'a. mediat tresari la au'ul tipetelor unei cete mari de maimute, acoperite numai de strigatele ascutite ale unor pasari ciudate. A!ungi la o intersectie. %latesti mecanic o suma de bani. ,ergi mai departe. "e'i un mic 'id. -a ce te poti astepta dupa un asemenea 'id/ Cu siguranta, nu la o groapa putin adn-ca, adapostind doi rinoceri indieni. Dar exact asta gasesti. si cnd te ntorci, dai peste elefantul care era acolo tot timpul, att de mare, nct nici nu l-ai observat.

Apoi ti dai seama ca n lac snt #ipopotami plutind pe apa. Cu ct te uiti mai mult, cu att ve'i mai multe. 3e afli la *radina =oologica0 nainte de a se muta n %ondic#err), tata conducea un mare #otel n ,adras. %asiunea pentru animale l-a ndreptat catre domeniul 'oologic. < sc#imbare normala, veti spune, de la conducerea unui #otel la cea a unei gradini 'oologice. Nu e c#iar asa. n multe privinte, administrarea unei gradini 'oologice este un cosmar pentru directorul de #otel. De exemplu+ oaspetii nu-si parasesc niciodata camerele5 se asteapta nu numai la ca'are, ci si la servicii complete5 primesc un numar permanent de vi'itatori, unii dintre ei 'gomotosi si de nestapnit. 3rebuie 27 sa astepti pna si fac turul pe balcon, ca sa spun asa, nainte sa se poata face curat n camerele lor, iar apoi trebuie sa astepti pna se plictisesc de priveliste si se ntorc n camere ca sa le cureti balcoanele5 este multa curatenie de facut, caci oaspetilor nu le pasa de igiena, la fel ca alcoolicilor. 1iecare musafir are pretentii n legatura cu meniul, se plnge mereu de ncetineala cu care este servit si absolut niciodata nu da bacsis. 2incer vorbind, multi snt maniaci sexual, uneori foarte introvertiti, avnd momente de sen'ualitate extrema, alteori snt pur si simplu depravati, n ambele ca'uri scandali'nd n mod regulat conducerea cu mperec#eri libere sau incesturi. Asa arata oaspetii pe care iai ga'dui la #anul tau/ *radina =oologica din %ondic#err) oferea placeri, dar si multe batai de cap domnului 2antos# %atel, fondator, proprietar, director, seful unei ec#ipe de cinci'eci si trei de persoane si tatal meu. %entru mine era paradisul pe pamnt. %astre' cele mai frumoase amintiri despre viata de aici. Am trait ca un print. Ce fiu de

ma#arad!a# avea un asemenea parc mare si bogat n care sa se !oace/ Ce palat avea o astfel de mena!erie/ Ceasul meu desteptator dimineata era ragetul leilor. Nu suna ca ceasurile elvetiene, nsa te puteai ba'a pe lei sa raga din toate puterile ntre cinci si !umatate si sase n fiecare dimineata. ,icul de!un era nsotit de tipetele si strigatele maimutelor urlatoare, ale mierlelor-manda-rin sau ale cacaduului cu mot rosu. %lecam la scoala sub privirile binevoitoare ale mamei, dar si ale vidrelor cu oc#i stralucitori, ale bi'onului american mata#alos sau ale urangutanilor ce se ntindeau si cascau. ,a uitam n sus n timp ce alergam printre copaci, ca nu cumva vreun paun sa faca pe mine. ,ai bine sa mergi pe sub copacii ce adaposteau grupurile de lilieci5 singurul risc la acea ora matinala era sa le au'i concertul asur'itor de c#itaituri si tipete. %e drumul spre iesire ma opream lnga ia' ca sa ma uit la broastele lucitoare, verde stralucitor, albastru nc#is cu galben sau verde desc#is cu maro. .neori pasarile mi 28 atrageau atentia+ flamingo ro', lebede negre, casuari motati, sau pasari mai mici precum turturelele diamant, graurii de Capeto8n, papagalii ro'elor, papagalii Nanda), papagalii cu fruntea portocalie. $lefantii, focile, felinele sau ursii nu se aratau, dar babuinii, macacii, mangabeii, gi-bonii, caprioarele, tapirii, lamele, girafele si suricatele erau matinale. n fiecare dimineata, nainte de a iesi pe poarta principala, ramneam cu o ultima impresie care era obisnuita, dar de neuitat+ o piramida de broaste testoase, botul iri'ant al unui mJndrii, tacerea impunatoare a unei girafe, gura galbuie, larg desc#isa a unui #ipopotam, cataratul n g#eare si cioc al unui ara ros-albastru pe un gard de sr-ma, loviturile de ntmpinare cu pliscul ale pasariig#eata, expresia molcoma, lasciva a unei camile. 3receam

pe lnga toate aceste bogatii n fuga, n timp ce ma grabeam spre scoala. De-abia dupa ore aflam spre placerea mea ce nseamna sa te caute un elefant prin #aine n speranta de a gasi o aluna ratacita sau sa te purice un urangutan prin par n dorinta de a afla o capusa gustoasa, nemultumit ca nu tiai facut provi'ii. As dori sa pot descrie o foca scufun-dnduse n apa, o maimuta-paian!en leganndu-se de pe o craca pe alta sau un leu ntorcnd lenes din cap. Dar cuvintele mi lipsesc. ,ai bine sa ti le imagine'i, daca vrei cu adevarat sa le traiesti. Ca si n libertate, si la *radina =oologica cele mai bune ore de vi'ita snt la rasaritul si la apusul soarelui. Atunci animalele se tre'esc la viata. 2e urnesc din adaposturile lor si se ndreapta pe furis catre marginea apei. si scot vesmintele la purtare. si cnta cntecele. 2e ntorc unele catre altele si si ndeplinesc ritualurile. Daca privesti si asculti cu atentie, esti rasplatit din plin. Am petrecut nenumarate ore ca martor tacut al multiplelor comportamente elegante care ne binecuvntea'a planeta. $ste ceva att de frumos, de 'gomotos, de ciudat si de delicat, ca te lasa fara grai. 29 Am au'it tot attea prostii despre gradini 'oologice dte despre Dumne'eu si religie. <ameni bine intentionati, dar n necunostinta de cau'a, cred ca animalele n salbaticie snt 4fericite4 pentru ca snt 4libere4. Acesti oameni se gn-desc de cele mai multe ori la un animal de prada, un leu sau un g#epard mare si frumos Cviata unei antilope gnu sau a unui furnicar african este rareori apreciataD. $i si imaginea'a acest animal salbatic ratacind prin savana sau digerndu-si #rana, dupa ce si-a prins victima care si-a acceptat soarta cu resemnare, sau alergnd gratios pentru a se pastra n forma

dupa ce a mncat prea mult. si imaginea'a acest animal privindu-si cu mndrie si cu drag puii, ntreaga familie urmarind apusul soarelui de sub poala copacilor si oftnd de placere. Dupa parerea lor, viata unui animal salbatic este simpla, nobila si plina de nteles, nsa apoi acesta este capturat de oamenii cei ticalosi si aruncat n custi. 41ericirea4 sa s-a spulberat. 3n!este din toata inima dupa 4libertate4 si ncearca orice ca sa scape. Dupa ce libertatea i-a fost inter'isa att de mult timp, animalul a!unge o umbra, sufletul sau este distrus. Asa cred unii oameni. Nu aceasta este realitatea. Animalele n salbaticie traiesc o viata de gri!i si obligatii n care ierar#ia sociala este foarte stricta ntr-un mediu unde teama este mare si mncarea putina, unde teritoriul trebuie aparat ncontinuu si para'itii suportati la nesfrsit. Ce nseamna libertatea n asemenea conditii/ %ractic vorbind, animalele n salbaticie nu snt libere nici n spatiu, nici n timp si nici n relatiile lor personale. 3eoretic vorbind - ceea ce nseamna o simpla posibilitate fi'ica -, un animal poate sa se descurce, trecnd peste toate conventiile sociale si limitele specifice rasei sale. Dar aceasta se ntmpla mai rar dect n ca'ul unui membru al speciei noastre, ca de exemplu un proprietar de maga'in cu relatiile sale obisnuite cu familia, cu prietenii, cu societatea - care sa renunte la tot si sa plece n lume numai cu ceva maruntis n bu'unar si cu #ainele de pe el. 30 Daca omul, cea mai cura!oasa si cea mai inteligenta dintre creaturi, nu rataceste dintr-un loc n altul ca un strain si nebagat n seama de nimeni, de ce ar face-o un animal, care prin c#iar temperamentul sau este mult mai conservator/ Caci acesta este adevarul, animalele snt conservatoare,

c#iar reactionare. Cea mai mica sc#imbare le afectea'a. $le doresc ca lucrurile sa nu se sc#imbe niciodata, sa fie aceleasi 'i dupa 'i, luna dupa luna. Nu le plac deloc surpri'ele. Aceasta se vede n relatiile lor spatiale. .n animal si ocupa spatiul n libertate sau la *radina =oologica n acelasi fel n care piesele de sa# se misca pe tabla - cu un anumit sens. Nu exista mai mult nepreva'ut, mai multa 4libertate4 n teritoriul unei soprle, al unui urs sau cerb dect n plasarea unui cal pe tabla de sa#. Ambele nseamna o structura si un scop. n salbaticie, animalele merg pe aceleasi poteci, avnd aceleasi motive importante, anotimp dupa anotimp. ntr-o gradina 'oologica, daca animalul nu este n locul sau obisnuit si n po'itia sa normala la ora potrivita, aceasta nseamna ceva. %oate fi doar efectul unei sc#imbari minore a mediului. .n furtun ncolacit, uitat de ngri!itor, poate fi un pericol. 2-a format o balta care l nelinisteste pe animal. De pe o scara cade o umbra. Dar poate sa nsemne mai mult. n cel mai rau ca', poate fi cel mai temut lucru pentru un director de gradina 'oologica+ un simptom care anunta neca'urile ce vor urma, un motiv de a examina gunoiul, de a-l interoga pe ngri!itor, de a c#ema veterinarul. 3oate acestea pentru ca o bar'a nu sta n locul unde sta de obicei0 Dar dati-mi voie sa continuu numai cu un anumit aspect al problemei. Daca va duceti la o casa, darmati usa din fata, i aruncati pe oamenii care locuiesc acolo n strada si le spuneti 4%lecati0 2nteti liberi0 -iberi ca pasarea cerului0 %lecati0 %lecati04, credeti ca vor striga si vor dansa de bucurie/ Nu o vor face. %asarile nu snt libere. <amenii pe care tocmai i-ati dat afara va vor coplesi cu vorbele+ 4Cu ce drept ne arunci afara/ Aceasta e casa noastra. $ proprietatea

31 noastra. -ocuim aici de ani de 'ile. C#emam politia, ticalosule.4 Nu spunem noi+ 4Nicaieri nu e ca acasa4/ Asta simt si animalele. Animalele au un simt al teritoriului. Numai astfel le putem ntelege comportamentul. Doar un teritoriu familiar le permite sa mplineasca doua conditii imperative ale vietii n salbaticie+ evitarea dusmanului si obtinerea mncarii si a apei. .n spatiu nc#is si sigur din punct de vedere biologic al unei gradini 'oologice - fie el o cusca, o groapa, o insula ncon!urata de un sant cu apa, un tarc, un terarium, o ngraditura pentru pasari sau un acvariu - este tot un teritoriu, deosebit numai n ceea ce priveste marimea si apropierea de teritoriul uman. $ste evident ca e mult mai mic dect cel din libertate. 3eritoriile n salbaticie snt mari nu din cau'a dorintei, ci din cau'a necesitatii. -a o gradina 'oologica facem cu animalele asa cum facem cu propriile case+ strngem ntr-un spatiu mic ceea ce n libertate este raspndit peste tot. n timp ce pentru noi pestera era aici, rul acolo, terenul de vnatoare o mila mai departe, locul de pnda lnga el, fructele de padure n alta parte - toate pline de lei, serpi, furnici, lipitori si plante otravitoare -, acum rul curge prin robinete la mdemna oricui si ne putem spala lnga locul unde dormim, putem mnca lnga locul unde gatim si ne putem ncon!ura cu un 'id de protectie, pastrnd totul cald si curat. < casa este un teritoriu restrns, n care nevoile esentiale pot fi ndeplinite aproape si n siguranta. .n spatiu nc#is si protector este acelasi lucru pentru un animal Ccu exceptia notabila a unei vetre sau ec#ivalentul acesteia, pre'enta n toate locuintele umaneD. *asind n el toate locurile de care are nevoie - unul de pnda, unul pentru odi#na, pentru mncat si baut, unul pentru scaldat, unul pentru curatat etc. - si descoperind ca nu este nevoie sa

plece la vnatoare, ca mncarea vine de sase ori pe saptamna, un animal va lua n stapnire spatiul de la *radina =oologica n acelasi fel n care ar emite pretentii asupra unui nou 32 teritoriu n salbaticie, explorndu-l si marcndu-l n felul obisnuit al speciei sale, probabil cu !eturi de urina. < data ce acest ritual de coloni'are s-a terminat si animalul s-a stabilit n el, nu se va simti ca un c#irias nelinistit si cu att mai putin ca un pri'onier, ci mai curnd ca un stapn de mosie, purtndu-se n spatiul sau la fel ca n teritoriul din salbaticie, aparndu-se cu toate mi!loacele daca este invadat. .n astfel de spatiu nu este nici mai bun, nici mai rau pentru un animal dect conditiile din libertate5 atta timp ct raspunde la nevoile animalului, un teritoriu, natural sau construit, pur si simplue(ista, este un fapt, ca petele de pe blana unui leopard. 2-ar putea c#iar argumenta ca daca animalul ar putea face o alegere inteligenta, ar opta pentru viata ntr-o gradina 'oologica fiindca marea diferenta ntre aceasta si salbaticie este absenta para'itilor si a dusmanilor, dar si mncare din belsug n primul ca' sau multimea de para'iti si lipsa mncarii n al doilea ca'. *n-diti-va la dumneavoastra. Ati prefera sa locuiti la 9it' curoom,service gratuit si acces permanent la doctor, sau sa fiti aruncat n strada fara sa-i pese cuiva/ Dar animalele snt incapabile de asemenea !udecata. n limitele speciei lor, se descurca cu ceea ce au. < gradina 'oologica buna este un loc n care coincidentele apar n mod regulat+ exact acolo unde un animal ne spune+ 4Nu te apropia04 cu urina sau cu alte secretii ale sale, noi i spunem+ 42tai nauntru04 cu 'abrelele noastre. n aceste conditii de armistitiu diplomatic, toate animalele snt multumite, iar noi ne putem relaxa si cerceta unii pe altii.

n literatura se pot gasi nenumarate exemple de animale care ar fi putut sa scape, dar n-au facut-o, sau care au facuto si s-au ntors. $ste ca'ul unui cimpan'eu a carui usa de la cusca a fost lasata descuiata si s-a dat n laturi. Din ce n ce mai nelinistit, cimpan'eul a nceput sa tipe si sa trnteasca usa n mod repetat - cu un 'gomot asur'itor de fiecare data pna cnd ngri!itorul, alertat de un vi'itator, s-a grabit sa ndrepte situatia. ntr-o gra33 dina 'oologica europeana, un crd de caprioare a iesit din tarc cnd poarta a fost lasata desc#isa. 2periate de vi'itatori, caprioarele s-au napustit catre padurea din apropiere, care avea propriul crd de caprioare si putea sa mai primeasca si altele. Cu toate acestea, caprioarele de la *radina =oologica s-au ntors repede n tarcul lor. ntr-o alta gradina 'oologica, un muncitor se ndrepta catre locul sau de munca la o ora matinala, carnd scnduri de lemn, cnd, spre groa'a sa, un urs a aparut din ceata diminetii, mer-gnd linistit drept spre el. <mul a scapat scndurile si a luat-o la goana. %ersonalul *radinii =oologice a nceput imediat sa-l caute pe ursul evadat. --a gasit napoi n spatiul sau, dupa ce coborse din nou n groapa din care iesise, mergnd pe un copac care se prabusise. 2-a presupus ca 'gomotul scndurilor cnd au ca'ut l-a speriat. Dar nu mai insist. Nu doresc sa iau apararea gradinilor 'oologice. nc#ideti-le pe toate daca doriti Csi sa speram ca ce a mai ramas din animalele salbatice poate supravietui n ce a mai ramas din lumea salbaticaD. stiu ca gradinile 'oologice nu mai snt pe placul oamenilor. Aceeasi problema o ntmpina si religia. Anumite ilu'ii despre libertate le infestea'a pe amndoua.

*radina =oologica din %ondic#err) nu mai exista. *ropile au fost umplute, custile darmate. < descopar acum n sigurul loc care mi-a mai ramas, n amintire. Capitolul / %ovestea numelui meu nu se re'uma numai la numele meu. Cnd te c#eama (ob, rumeni nu te ntreaba+ 4Cum se scrie/4 Alta este situatia cu %iscine ,olitor %atel. .nii au cre'ut ca este %. 2ing# si ca eram si7# si se ntrebau de ce nu port turban. Cnd eram student la .niversitate, am vi'itat ,ont-real-ul o data cu ctiva prieteni. "enise rndul meu ntr-o seara sa comand pi''a. N-am mai suportat ca un alt vor34 bitor de france'a sa-mi poceasca numele, asa ca atunci cnd omul de la telefon m-a ntrebat+ 4Cum va c#eama/4, am raspuns+ 42nt cine snt.4 < !umatate de ora mai tr-'iu au sosit doua pi''a pe numele 42nt Cine 2nt4. $ste adevarat ca cei pe care i ntlnim ne pot sc#imba uneori att de profund, nct apoi nu mai sntem aceiasi, c#iar n ceea ce priveste numele. -uati ca exemplu pe 2imon, 'is %etru, ,atei, cunoscut si ca -evi, Natanael, care este si (artolomeu, uda, nu scariotul, care si-a luat numele 3adeu, 2imeon, numit Niger si 2aul, care a devenit %aul. 2oldatul meu roman statea n curtea scolii ntr-o dimineata pe cnd aveam doispre'ece ani. 3ocmai sosisem. ,-a va'ut si o sclipire de rautate i-a lucit n mintea proasta. si-a ridicat mna, a aratat spre mine si a strigat+ - $ste Pisulina %atel0

ntr-o secunda, toata lumea rdea. 2-au potolit cJnd am intrat n clasa. $ram ultimul, purtndu-mi coroana de spini. Cru'imea copiilor nu este o noutate pentru nimeni. "orbele 'burau dintr-o parte n alta a curtii, neintentionate si necautate+ - .nde esti, %isulina/ 3rebuie sa plec. 2au+ - 2tai cu fata la perete. 1aci un pisu/ 2au altceva n genul asta. ncremeneam sau mi continuam activitatea, pretin'nd ca nu au'isem. 2unetele dispareau, dar supararea ramnea, ca mirosul de urina mult dupa ce s-a evaporat. %rofesorii au nceput sa faca si ei la fel. $ra o perioada de arsita. n timp ce 'iua se scurgea, lectia de geografie, care dimineata fusese proaspata ca o oa'a, ncepea sa se lungeasca precum Desertul 3#ar5 lectia de istorie, att de vie la nceputul 'ilei, devenea arida si prafuita5 lectia de matematica, att de precisa la nceput, devenea confu'a. Din cau'a oboselii de dupa-amia'a, n timp ce si stergeau fruntile si cefele cu batistele, fara vreo intentie de a !igni sau de a-si bate !oc, pna si profesorii uitau de conotatia 35 acvatica nvioratoare a numelui meu si l deformau ntr-un mod rusinos. Au'eam sc#imbarea prin cele mai mici modulatii ale vocii. $ra ca si cum limbile lor nu puteau struni vorbele, asa cum niste conducatori de care nu pot stapni caii salbatici. 2e descurcau destul de bine cu prima silaba, cu Pi, dar arsita era prea mare, iar ei nu mai controlau armasarii nestapniti din gura, care se ndreptau drept spre urcusul din a doua silaba, sci. n sc#imb, se aruncau cu

capul nainte n su, iar dupa aceea totul era pierdut. 9idicam mna ca sa dau raspunsul si mi se spunea mereu+ 4Da, %isulina4. De multe ori profesorul nu-si dadea seama cum ma numise. 2e uita la mine plictisit, n-trebndu-se de ce nu dadeam raspunsul. ar uneori clasa, doborta de arsita cum era, nu reactiona nici ea. Nici cu un cuvnt, nici cu un 'mbet. Dar ntotdeauna simteam terfelirea. ,i-am petrecut ultimul an la 2t. >osep#Fs 2c#ool ca profetul ,a#omed persecutat la ,ecca, pacea fie cu el. Dar asa cum el punea la cale fuga la ,edina, ?e!ira, care marc#ea'a nceputul slamului, tot asa mi-am aran!at si eu evadarea si nceputul unei noi epoci. Dupa 2t. >osep#, m-am dus la %etit 2eminaire, cel mai bun gimna'iu particular engle' din %ondic#err). 9avi nvata de!a acolo si, ca toti fratii mai mici, sufeream de pe urma unui frate mai mare si mai popular. $ra campionul generatiei sale la %etit 2eminaire, un !ucator care servea foarte bine, dar care era si un temut mnuitor de crosa, capitanul celei mai bune ec#ipe de cric7et din oras, propriul nostru 6apil Dev. 1aptul ca eram notator nu interesa pe nimeni5 se pare ca este o lege a naturii umane ca aceia care locuiesc lnga mare sa fie banuitori cu notatorii, iar aceia care locuiesc la munte sa fie banuitori cu alpinistii. Dar obligatia de a trai n umbra cuiva nu ma salva, desi as fi acceptat orice nume n loc de 4%isulina4, c#iar si 4fratele lui 9avi4. Aveam un plan mai bun. --am pus n aplicare c#iar din prima 'i de scoala, c#iar la prima ora. n !urul meu erau alti elevi de la 2t. >osep#. 36

<ra a nceput asa cum ncep toate orele, cu strigarea numelor. -e strigam din banca n ordinea n care se ntmpla sa fim ase'ati. - *anapat#i 6umar, spunea *anapat#i 6umar. - "ipin Nat#, spunea "ipin Nat#. - 2#ams#ool ?ud#a, spunea 2#ams#ool ?ud#a. - %eter D#armara!, spunea %eter D#armara!. 1iecare nume era nsemnat pe o lista, iar profesorul se uita o clipa tinta la elev. $ram teribil de agitat. - A!it# *iadson, spunea A!it# *iadson, patru banci mai n fata... - 2ampat# 2aro!a, spunea 2ampat# 2aro!a, trei mai n fata... - 2tanle) 6umar, spunea 2tanle) 6umar, doua mai n fata... - 2)lvester Naveen, spunea 2)lvester Naveen, drept n fata mea. $ra rndul meu. ,omentul sa nving 2atana. ,edina, vin. ,-am ridicat din banca si m-am repe'it catre tabla. nainte ca profesorul sa poata spune ceva, am luat o bucata de creta si am rostit pe masura ce scriam+ &umele meu este Piscine 0olitor Patel, cunoscut tuturor ca

- am subliniat de doua ori primele doua litere ale noului meu nume Pi Patel. %entru orice eventualitate, am adaugat+ 3 K &,1;. Apoi am desenat un cerc mare, pe care l-am mpartit n doua pe diametru, pentru a evoca acea lectie de ba'a n geometrie. 2-a facut liniste. %rofesorul se #olba la tabla. $u mi tineam rasuflarea. Apoi a spus+ - 1oarte bine, %i. 2tai !os. Data viitoare sa ceri voie sa pleci din banca. 37 - Da, domnule. mi nsemna numele. si se uita la urmatorul baiat. - ,ansoor A#amad, spuse ,ansoor A#amad. $ram salvat. - *aut#am 2elvara!, spuse *aut#am 2elvara!. %uteam sa respir. - Arun Anna!i, spuse Arun Anna!i. .n nou nceput. Am repetat figura cu fiecare profesor. 9epetitia este importanta nu numai n antrenamentul animalelor, dar si al oamenilor. ntre strigarea numelui unui baiat obisnuit si cel al urmatorului, tsneam catre tabla si imprimam, uneori cu un scrtit ngro'itor, detaliile noii mele identitati. Dupa cteva asemenea reusite, baietii cntau n cor cu mine, atingnd un

crescendo care culmina, dupa ce se tragea repede aer n piept cnd eu dadeam nota corecta, cu o asemenea redare entu'iasmanta a noului meu nume, ca ar fi ncntat pe orice diri!or de cor. Ctiva baieti mai completau n soapta+ 43rei0 "irgula0 .nu0 %atru04 n timp ce scriam ct de repede puteam, nc#eind concertul prin mpartirea cercului cu o asemenea #otarre, ca bucati din creta 'burau peste tot. Cnd ridicam mna n 'iua aceea, ceea ce faceam de ndata ce aveam oca'ia, profesorii mi dadeau dreptul sa vorbesc, pronuntnd o singura silaba care mi mngia au'ul. $levii leau urmat exemplul, c#iar si diavolii de la 2t. >osep#. De fapt, numele a prins. Adevarul este ca sntem o natie de ingineri aspiranti+ curnd dupa aceea, un baiat pe care l c#ema <mpra7as# si-a luat numele <mega, altul si spunea .psilon, iar o vreme au existat si *amma, -ambda si Delta. Dar eu eram primul si cel mai de lunga durata grec de la %etit 2eminaire. C#iar si fratele meu, capitanul ec#ipei de cric7et, acel 'eu local, era de acord. ,-a luat deoparte saptamna ce a urmat. - Ce-i povestea asta cu porecla pe care ti-ai luat-o/ spuse el. 38 Am tacut. %entru ca oricum ar fi fost, bat!ocura tot urma sa vina. Nu puteam sa o evit. - N-am stiut ca-ti place culoarea galbena asa de mult. Culoarea galbena/ Am privit n !ur. Nimeni nu trebuia sa auda ce urma sa-mi spuna, mai ales vreunul dintre lac#eii sai. - 9avi, ce vrei sa spui/ am soptit.

- $-n regula, frate. <rice e mai bine dect 4%isulina4. C#iar si 4%lastilina4. n timp ce se ndeparta agale, 'mbi si spuse+ - $sti cam rosu la fata. Dar nu mai adauga nimic. si astfel mi-am gasit adapost n acea litera greceasca ce seamana cu o cocioaba cu un acoperis ruginit de tabla, n acel numar irational si eva'iv cu care oamenii de stiinta ncearca sa nteleaga universul. Capitolul $ #ste un bucatar e(celent. Casa sa suprancalzita miroase ntotdeauna a ceva delicios. 1aftul cu mirodenii arata ca unul dintr,o farmacie. Cnd deschide fri"iderul sau dulapurile sale, vad denumiri de produse pe care nu le recunosc; de fapt, nici nu pot sa spun n ce limba snt scrise. !ntem n 2ndia. -ar se pricepe la fel de bine si la mncarurile occidentale. mi pre"ateste macaroanele cu brnza cele mai picante si mai rafinate. 2ar tacos,urile sale ve"etariene ar trezi invidia ntre"ului 0e(ic. 0ai observ si altceva3 dulapurile sale de bucatarie snt pline ochi. n spatele fiecarei usi, pe fiecare raft snt "ramezi de pachete si conserve aran*ate cu "ri*a. 4 provizie de mncare care ar face fata asediului enin"radului. 39 Capitolul % Am avut norocul sa am ctiva profesori buni n tineretea mea, barbati si femei care au patruns n mintea mea ntunecata si au adus lumina. .nul dintre acestia a fost domnul 2atis# 6umar, profesorul meu de biologie de la %etit 2eminaire, un

comunist activ, care spera mereu ca statul 3amil Nadu nu va mai alege staruri de film si va merge pe drumul statului 6erala. Avea o nfatisare cu totul speciala. "rful capului i era c#el si ascutit, totusi avea cele mai impresionante falci pe care le-am va'ut vreodata. .merii sai ngusti se prelungeau cu un stomac masiv care arata ca ba'a unui munte, cu exceptia faptului ca muntele se spri!inea doar pe aer, pentru ca se oprea brusc si disparea pe ori'ontala n pantalonii sai. $ste un mister pentru mine cum suportau picioarele sale subtiri greutatea de deasupra, dar o faceau, c#iar daca uneori aveau miscari nepreva'ute, genunc#ii ndoindu-se n toate directiile. Constructia sa era geometrica+ arata ca doua triung#iuri, unul mic si unul mare, ec#ilibrata de doua linii paralele. Dar organice, pline de negi si cu smocuri de par negru iesindu-i din urec#i. %rietenos. =mbetul sau se ntindea pe toata ba'a capului triung#iular. Domnul 6umar a fost primul ateu declarat pe care l-am ntlnit. Am descoperit asta nu n sala de clasa, ci la *radina =oologica. Ne vi'ita regulat, citind inscriptiile si notele explicative de la cap la coada, fiind de acord cu fiecare animal pe care l vedea. <rice animal nsemna pentru el un triumf al logicii si al mecanicii, natura ntreaga fiind o ilustrare exceptional de rafinata a stiintei. Atunci cnd un animal simtea nevoia sa se mperec#e'e, lui i suna n urec#i 4*regor ,endel4, amintind de parintele geneticii, iar cnd era momentul sa-si arate caracterul, 4C#arles Dar-8in4, parintele selectiei naturale. Ceea ce noi consideram a fi be#ait, gro#ait, ssit, sforait, raget, mrit, urlet, ciripit sau tipete stridente erau pentru el vorbele nedeslusite 40 ale unor straini. Cnd domnul 6umar vi'ita *radina =oologica, venea ca sa ia pulsul universului, iar mintea sa

ste-toscopica i confirma ntotdeauna ca totul era n ordine, ca totul era ordine. %arasea gradina simtindu-se mprospatat stiintific. %rima oara cnd i-am va'ut forma triung#iulara umbrind de colo-colo prin gradina, n-am ndra'nit sa ma apropii. C#iar daca mi placea ca profesor, el repre'enta autoritatea, iar eu supusul. ,i-era putin teama de el. --am observat din departare. 3ocmai a!unsese la groapa rinocerilor. Cei doi rinoceri indieni erau marea atractie a *radinii =oologice datorita caprelor. 9inocerii snt animale sociabile, iar atunci cnd l-am primit pe %ea7, un tnar mascul salbatic, el suferea de i'olare si mnca din ce n ce mai putin. %entru a pune capat acestei situatii, n timp ce cauta o femela, tata s-a ntrebat daca %ea7 nu putea fi obisnuit sa locuiasca mpreuna cu caprele. Daca mergea, ar fi fost salvat un animal valoros. Daca nu, ne costau numai cte-va capre. A mers de minune. %ea7 si turma de capre au devenit de nedespartit, c#iar si cnd a sosit 2ummit. Cnd rinocerii faceau baie, caprele stateau n !urul ia'ului de noroi, iar cnd caprele mncau n coltul lor, %ea7 si 2ummit le pa'eau. Convietuirea a placut foarte mult publicului. Domnul 6umar a ridicat privirea si m-a va'ut. A 'mbit si, cu o mna pe gard si cu cealalta fluturnd, mi-a facut semn sa ma apropii. - (una 'iua, %i, spuse el. - (una 'iua, domnule. mi pare bine ca veniti pe la gradina. - "in aici mereu. 2e poate spune ca este templul meu. Asta este interesant... 'ise el si arata catre groapa. Daca am avea politicieni ca aceste capre si acesti rinoceri, am avea mai putine probleme n tara. Din pacate, avem un prim-mi-nistru

care are pielea groasa a unui rinocer, dar fara bunul sau simt. 41 Nu stiam prea multe despre politica. 3ata si mama se plngeau regulat de doamna *and#i, dar asta nu nsemna nimic pentru mine. $a locuia departe n nord, nu la *radina =oologica si nu n %ondic#err). Dar am simtit ca trebuia sa spun ceva. - 9eligia ne va salva, am 'is. De cnd ma stiam, religia fusese foarte aproape de sufletul meu. - 9eligia/ 'ise domnul 6umar si rn!i cu toata fata. Nu cred n religie. 9eligia nseamna ntuneric. ntuneric/ $ram nedumerit. $ra ultimul lucru la care ma puteam gndi n legatura cu religia. 9eligia este lumina. ,a punea oare la ncercare/ 2punea cumva 49eligia este ntuneric4, asa cum spunea uneori n clasa lucruri ca 4,amiferele fac oua4, ca sa vada daca cineva l corectea'a/ C4Numai ornitorincii, domnule.4D - Nu exista motive sa mergem mai departe de o explicatie stiintifica a realitatii, nici o necesitate rationala pentru a crede n altceva dect n experienta noastra directa. < minte limpede, o observare atenta a detaliilor si cteva notiuni stiintifice vor demasca religia ca niste superstitii si aiureli. Dumne'eu nu exista. A spus el oare asa ceva/ 2au doar mi amintesc cuvintele altor atei de mai tJr'iu/ <ricum, era ceva n genul asta. Nu mai au'isem niciodata asemenea vorbe.

- De ce sa acceptam ntunericul/ 3otul este aici limpede, numai daca ne uitam cu atentie. Arata catre %ea7. C#iar daca aveam o mare admiratie pentru %ea7, nu mi-am imaginat niciodata un rinocer pe post de lumina. "orbi din nou. - .nii oameni spun ca Dumne'eu a murit n timpul mpartirii din 19;H. 2e poate sa fi murit n 19H1, n timpul ra'boiului. 2au se poate sa fi murit ieri n %ondic#err), ntr-un orfelinat. Asa spun unii oameni, %i. Cnd eram de vrsta ta 'aceam n pat, c#inuit de poliomielita. ,a ntrebam n fiecare 'i+ 4.nde este Dumne'eu/ .nde este 42 Dumne'eu/ .nde este Dumne'eu/4 Dumne'eu nu venea niciodata. Nu Dumne'eu m-a salvat - medicina m-a salvat. 9atiunea este profetul meu si mi spune ca, asa cum un ceas ncetea'a sa mai functione'e, odata si noi vom muri. $ sfrsitul. Daca ceasul nu merge bine, trebuie reparat aici si acum de catre noi. ntr-o 'i vom pune mna pe mi!loacele de productie si dreptatea va triumfa pe pamnt. Asta era putin prea mult pentru mine. 3onul era potrivit afectuos si sincer - dar detaliile erau sumbre. N-am spus nimic. Nu mi-era teama ca l voi mnia pe domnul 6umar. ,a temeam mai tare ca doar cu cteva cuvinte spuse ar putea distruge ceva ce iubeam. Daca vorbele lui aveau efectul poliomielitei asupra mea/ Ce boala groa'nica trebuie sa fie, daca l poate ucide pe Dumne'eu din oameni0 %leca, parca plutind pe o mare nvolburata care era pentru el pamntul ferm.

- Nu uita de testul de marti. nvata din greu, &,1;0 - Da, domnule 6umar. A devenit profesorul meu favorit la %etit 2eminaire si motivul pentru care am studiat 'oologia la .niversitatea din 3oronto. ,a simteam legat de el. $ra primul meu indiciu ca ateii snt frati si surori ntru o credinta diferita si ca fiecare cuvnt pe care l pronunta vorbeste despre credinta. Ca si mine, merg pna la limitele ratiunii, apoi se arunca n gol. "oi spune lucrurile pe sleau. Nu ateii snt cei care mi stau n gt, ci agnosticii. $ bine sa te ndoiesti un timp. 3oti trebuie sa trecem cndva prin gradina *#etsimani. Daca Cristos s-a ndoit, asa trebuie sa facem si noi. Daca Cris-tos a petrecut o noapte de durere rugndu-se, daca a strigat de pe cruce+ 4Dumne'eul ,eu, Dumne'eul ,eu, de ce ,-ai parasit/4, atunci cu siguranta ca ne putem ndoi si noi. Dar trebuie sa mergem nainte. 2a alegi ndoiala ca filo'ofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mi!loc de transport. 43 Capitolul 5 n domeniul nostru se spune adeseori ca cel mai periculos animal dintr-o gradina 'oologica este <mul. n general vorbind, avem n vedere instinctul de pradator al speciei noastre, care a transformat ntreaga planeta ntr-o victima. Concret, ne gndim la oameni care #ranesc vidrele cu crlige de undita, ursii cu lame de ras, elefantii cu mere avnd mici cuie nfipte n ele si alte asemenea variatii pe aceeasi tema+ pixuri, agrafe de birou, ace de siguranta, fsii de cauciuc, piepteni, lingurite de cafea, potcoave de cai, bucati de sticla sparta, inele, brose si alte bi!uterii Csi nu doar imitatii ieftine de plastic+ verig#ete de asemeneaD, paie de baut, tacmuri

de plastic, mingi de ping-pong, mingi de tenis si asa mai departe. Necrologul animalelor de la gradini 'oologice, care au murit pentru ca li s-au dat obiecte straine de mncare, include gorile, bi'oni, ber'e, nandu, struti, foci, morse, feline mari, ursi, camile, elefanti, maimute si aproape toate varietatile de caprioare, ierbivore si pasari cntatoare. %rintre ngri!itori, moartea lui *oliat# este binecunoscuta. $ra o morsa mascul, un animal mare, venerabil, ce cntarea doua tone, vedeta gradinii 'oologice europene unde traia, iubit de toti vi'itatorii. A murit n urma unei #emoragii interne dupa ce cineva l #ranise cu o sticla de bere sparta. Cru'imea este de multe ori mai eficienta si mai directa. -iteratura contine exemple despre multele c#inuri la care au fost supuse animalele din gradini+ o pasare-g#ea-ta care a murit dintr-un soc dupa ce ciocul i-a fost 'drobit cu un ciocan5 un elan care si-a pierdut barba mpreuna cu o bucata de piele de marimea degetului aratator din cau'a cutitului unui vi'itator Cacelasi elan a fost otravit sase luni mai tr'iuD5 o maimuta care si-a rupt bratul pentru ca s-a ntins dupa nucile oferite5 coarnele unui cerb atacate cu ferastraul5 o 'ebra ranita cu o sabie5 si alte asemenea atacuri asupra animalelor cu bastoane, umbrele, agrafe de par, andrele, foarfeci si mai stiu eu ce, adeseori 44 cu scopul de a scoate un oc#i sau de a vatama partile genitale. Animalele snt de asemenea otravite. ,ai snt si alte indecente mai ciudate. <nanisti care se masturbau n fata maimutelor, poneilor, pasarilor, facndu-le sa asude5 un fanatic religios care a taiat capul unui sarpe5 un nebun care a urinat n gura unui elan. $ram destul de norocosi la %ondic#err). N-aveam parte de sadicii care infestau gradinile 'oologice europene si

americane. 3otusi, agutiul nostru auriu a disparu t,fu-rat de cineva care l-a mncat, dupa cum banuia tata. ,ai multor pasari - fa'ani, pauni, papagali - le-au fost smulse penele de catre oameni lacomi dupa frumusetea lor. Am prins un om cu un cutit care sarea gardul tarcului pentru cerbi5 spunea ca voia sa-l pedepseasca pe 9avana Ccare n 1amayana a luat forma unui cerb cnd a rapit-o pe 2ita, sotia lui 9amaD. Altul a fost prins cnd fura o cobra. $ra un mbln'itor de serpi al carui sarpe murise. Ambii au fost salvati+ cobra de o viata de sluga si mu'ica proasta, iar omul de o muscatura mortala. Am avut de-a face cu oameni care aruncau cu pietre n animale pentru ca li se pareau prea placide si doreau sa reactione'e. si a mai fost ca'ul doamnei al carei sari a fost prins de un leu. 2-a n-vrtit ca un titire', alegnd sa se faca de rs dect sa moara. %roblema e ca nici macar n-a fost un accident. 2e aplecase, bagase mna n cusca si fluturase capatul sari-ului n fata leului5 cu ce scop, n-am putut sa aflam niciodata. Nu a fost ranita5 au fost multi barbati fascinati care au a!utat-o. $xplicatia iritata pe care i-a dat-o tatii a fost+ 4Cine a mai au'it ca leii sa mannce un sari de bumbac/ Credeam ca leii snt carnivori.4 %ersoanele care ne faceau cele mai multe gri!i erau cele care #raneau animalele. n ciuda vigilentei noastre, doctorul Atal, veterinarul gradinii, putea spune, datorita numarului de animale cu probleme digestive, care fusesera cele mai pline 'ile la gradina. Numea 4boala firimiturilor4 enteritele sau gastritele cau'ate de prea multi #idrocarbonati, mai ales 'a#ar. .neori ne doream ca oamenii sa le dea numai dulciuri. <amenii cred ca animalele 45 pot mnca orice, fara nici o consecinta asupra sanatatii lor. Nu este asa. .nul dintre ursuletii nostri spalatori s-a mbolnavit grav de enterita #emoragica dupa ce i se daduse

peste stricat de catre un om care era convins ca facea o fapta buna. C#iar la poarta, dupa casa de bilete, tata pusese sa se vopseasca pe 'id, cu culori rosii, stralucitoare, ntrebarea+ s3 G CA9$ $23$ C$- ,A %$9 C.-<2 AN ,A- D N *9AD NA/ < sageata indica o mica perdea. $rau att de multe mini curioase si nerabdatoare care trageau de ea, ca trebuia sa o nlocuim regulat. Dincolo de ea era o oglinda. Dar am nvatat pe pielea mea ca tata credea ca exista un animal mai prime!dios dect noi, care era extrem de comun, se gasea pe toate continentele, n orice #abitat+ redutabila specie 'nimalus antropomorficus, animalul va'ut cu oc#i omenesti. 3oti l-am ntlnit, l-am avut n stapnire. $ste un animal 4scump4, 4prietenos4, 4afectuos4, 4devotat4, 4vesel4, 4ntelegator4. Aceste animale stau la pnda n orice maga'in de !ucarii si n gradinile 'oologice pentru copii. Nenumarate povesti se spun despre ele. 2nt opusul acelor creaturi 4rele4, 4nsetate de snge4, 4depravate4, care strnesc mnia nebunilor pe care tocmai i-am mentionat, care se ra'buna pe ele cu bastoane si umbrele, n ambele ca'uri, privim un animal si vedem o oglinda. <bsesia de a ne pune pe noi n centrul a orice este blestemul nu numai al teologilor, dar si al 'oologilor. Am nvatat de doua ori lectia ca un animal este, de fapt, profund diferit de noi+ o data cu tata si o data cu 9ic#ard %ar7er. $ra ntr-o duminica dimineata. ,a !ucam linistit singur. 3ata ne-a c#emat. - Copii, veniti aici.

Ceva nu era n regula. 3onul vocii sale dadea un mic semnal de alarma n mintea mea. ,i-am studiat repede constiinta. $ra curata. %robabil ca 9avi iar avea neca'uri. ,-am ntrebat ce anume. ,-am ndreptat catre sufrage46 rie. ,ama era acolo. Asta era neobisnuit. De pedepsirea copiilor si de ngri!irea animalelor se ocupa tata. 9avi a venit ultimul, cu vina ntiparita pe toata fata sa incriminatoare. - 9avi, %iscine, am o lectie foarte importanta pentru voi asta'i. - <, Doamne, c#iar trebuie/ l ntrerupse mama, n-rosinduse. Am ng#itit n sec. Daca mama, de obicei att de linistita si de calma, era ngri!orata, c#iar suparata, nsemna ca neca'ul era mare. Am sc#imbat o privire cu 9avi. - Da, trebuie, spuse tata plictisit. 2-ar putea foarte bine sa le salve'e vietile. !a ne salveze vietile6 Nu mai era un clopotel de alarma care mi suna n minte - erau clopote mari acum, ca acelea pe care le-am au'it la (iserica %reasfintei nimi a lui sus, aflata n apropiere de gradina. - Dar si %iscine/ Are numai opt ani, insista mama. - $l e cel care ma ngri!orea'a cel mai mult. - 2nt nevinovat0 am strigat. 9avi e de vina, orice ar fi. $l a facut-o0

- Ce/ ntreba 9avi. N-am facut nimic rau. 2e uita urt la mine. - sst0, spuse tata, ridicndu-si mna si uitndu-se la mama. *ita, l-ai va'ut pe %iscine. $ la vrsta cnd baietii alearga de colo-colo si si baga nasul peste tot. $u/ Alerg de colo-colo/ mi bag nasul peste tot/ Nu-i adevarat, nu-i adevarat0 ,ama, apara-ma, am implorat-o n sinea mea. Dar ea doar a oftat si a clatinat din cap, semn ca urmau sa se ntmple lucruri ngro'itoare. - "eniti cu mine, spuse tata. Am pornit ca pri'onierii catre locul executiei. Am iesit din casa, am trecut de poarta, am intrat n gradina. $ra devreme si nu se desc#isese nca pentru vi'itatori, ngri!itorii animalelor si ai locului si vedeau de treburile lor. --am observat pe 2itaram, ngri!itorul meu favorit, care se ocupa de urangutani. 2-a oprit sa ne pri47 veasca trecnd. Am lasat n urma pasarile, ursii, maimutele, copitatele, casa reptilelor, rinocerii, elefantii, girafele. Am a!uns la felinele mari, tigrii, leii si leopar'ii nostri. (abu, ngri!itorul lor, ne astepta. Am mers de-a lungul potecii, iar el a descuiat usa catre casa felinelor, care era n centrul unei insule ncon!urate de apa. Am intrat. $ra o pestera mare si ntunecoasa de ciment, rotunda, calda si umeda, mirosind a urina de pisica. n !urul nostru erau custile mari, despartite de 'abrele de fier groase si ver'i. < lumina galbuie venea dinspre reflectoare. %rin usile de la custi vedeam vegetatia de pe insula ncon!uratoare, inundata de lumina. Custile erau goale, cu exceptia uneia+ ,a-#is#a, venerabilul nostru tigru

bengale', o fiara uscativa, greoaie, de B:A de 7ilograme, mai era nauntru. mediat ce am intrat, a sarit pe 'abrelele custii sale si a scos un urlet adnc, cu urec#ile lasate pe spate si oc#ii rotun'i fixati pe (abu. 2unetul era att de puternic si de fioros, ca paru sa 'guduie ntreaga casa a felinelor. *enunc#ii au nceput sa-mi tremure. ,-am lipit de mama. si ea tremura. C#iar si tata s-a oprit ca sa se linisteasca. Numai (abu a ramas indiferent la raget si la privirea fixa care l strapungea ca un sfredel. Avea o ncredere testata n 'abrelele de fier. ,a#is#a a nceput sa strabata cusca dintr-un capat n celalalt. 3ata s-a ntors catre noi. - Ce animal e asta/ a 'bierat ca sa acopere mritul lui ,a#is#a. - $ un tigru, am raspuns 9avi si cu mine la unison, ntarind supusi ceea ce era limpede ca lumina 'ilei. - 2nt tigrii periculosi/ - Da, tata, tigrii snt periculosi. - 3igrii snt foarte periculosi, a strigat tata. "reau sa ntelegeti ca niciodata - n oriceconditii - nu trebuie sa atingeti un tigru, sa alintati un tigru, sa bagati minile printre barele unei custi, c#iar sa va apropiati de o cusca. Ati nteles/ 9avi/ 9avi a dat din cap cu putere. 48 - %iscine/ Am dat din cap cu si mai multa putere.

si tinea privirea atintita asupra mea. Am dat din cap att de tare, ca ma mir ca gtul nu mi s-a rupt si capul nu mi-a ca'ut pe podea. As dori sa ma de'vinovatesc, spunnd ca, desi am umani'at animalele pna au a!uns sa vorbeasca engle'a fluent, fa'anii plngndu-se n termeni britanici aroganti ca ceaiul le era rece, iar babuinii punnd la cale !efuirea unei banci pe tonul amenintator al unor gangsteri americani, niciodata nu am depasit limitele. ntentionat deg#i'am animalele salbatice n #ainele imaginatiei mele. Dar niciodata nu mi-am facut ilu'ii n ceea ce priveste adevarata natura a tovarasilor mei de !oaca. stiam pna unde sa-mi bag nasul. Nu mi dadeam seama de unde i venise tatei ideea ca cel mai mic dintre fiii sai ardea de nerabdare sa intre n cusca unui animal feroce. Dar indiferent de unde i aparuse gri!a aceasta - iar tata se ngri!ora foarte tare -, era #otart sa-i puna capat n dimineata aceea. - "reau sa va arat ct de periculosi snt tigrii, continua el. "reau sa tineti minte lectia asta ct veti trai. 2e ntoarse catre (abu si dadu din cap. (abu pleca. <c#ii lui ,a#is#a l-au urmarit si nu s-au de'lipit de usa prin care iesise. 2e ntoarse dupa cteva secunde, carnd o capra cu picioarele legate. ,ama ma apuca din spate. .rletul lui ,a#is#a se transforma ntr-un mrit adnc din gtle!. (abu descuie, desc#ise, intra, nc#ise si ncuie o cusca de lnga cea a tigrului. =abrele si o trapa desparteau cele doua custi. mediat ,a#is#a sari pe bare, dnd cu labele n ele. ,ritului i se adaugara scheunaturi cnd puternice, cnd nabusite. (abu a pus capra pe podea5 se 'batea ngro'itor, cu limba atrnndu-i din gura si oc#ii iesiti din orbite. i de'lega picioarele. Capra se ridica. (abu iesi din cusca la fel

de gri!uliu cum intrase. Cusca avea doua niveluri, unul unde ne aflam noi, celalalt n spate, mai nalt cu aproape 9A de centimetri, care ducea catre insula. Capra 49 se catara pe acest al doilea nivel. ,a#is#a, pe care nu-l mai interesa (abu, continua sa se miste, unduindu-se prin cusca. 2e g#emui si ncremeni pe loc, numai coada miscndu-i-se ncet. (abu trase de minerul de la trapa si ncepu sa o desc#ida. Ca si cum anticipa placerea ce avea sa urme'e, ,a#is#a tacu. n acel moment am au'it doua lucruri. Cuvintele lui tata+ 42a nu uitati niciodata aceasta lectie4, rostite pe cnd se uita posomorit, si be#aitul caprei. %robabil ca be#aise tot timpul, numai noi n-o au'iseram. Am simtit mna mamei, apasndu-mi inima care batea sa-mi sara din piept. 3rapa se desc#idea cu greu, scrtind. ,a#is#a si iesise din fire - arata ca si cum ar fi vrut sa treaca prin bare. %area sa e'ite ntre a sta unde era, n locul unde prada era cel mai aproape, dar imposibil de a!uns, si de a se duce la primul nivel, mai departe, unde se afla trapa. 2e ridica si ncepu sa mrie din nou. Capra ncepu sa sara. 2area uimitor de sus. N-am stiut ca o capra poate sari att de sus. Dar cusca avea un 'id nalt si alunecos de ciment. (rusc, trapa se desc#ise. 2e facu din nou liniste, n afara de be#aitul si 'gomotul copitelor caprei pe podea. < fsie neagra-portocalie se strecura dintr-o cusca n alta.

n mod normal, felinelor mari nu li se dadea de mn-care o 'i pe saptamna pentru a imita conditiile din libertate. Am aflat mai tr'iu ca tata ordonase ca ,a#is#a sa nu fie #ranit timp de trei 'ile. Nu stiu daca am va'ut sngele nainte de a ma ascunde n bratele mamei sau l-am desenat mai tr'iu n amintire cu o pensula groasa. Dar am au'it. A fost destul ca sa-mi tre'easca toate instinctele de vegetarian. ,ama ne-a strns lnga ea. $ram isteri'ati. $a era furioasa. - Cum ai putut, 2antos#/ 2nt doar niste copii0 "or fi ngro'iti pentru tot restul vietii0 50 "ocea i era aprinsa si tremura. Am va'ut ca avea lacrimi n oc#i. ,-am simtit mai bine. - *ita, puica mea, este spre binele lor. Ce-ar fi fost daca %iscine si-ar fi bagat mna printre bare pentru a mn-gia frumoasa blana portocalie/ ,ai bine o capra dect el, nu/ "ocea lui era calda, aproape soptita. %area plin de remuscari. N-o mai numise niciodata 4puica mea4 n fata noastra. $ram ng#esuiti n !urul ei. $l ni se alatura. Dar lectia nu se terminase, c#iar daca a fost mai blinda dupa aceea. 3ata ne duse la lei si la leopar'i. - A fost odata un nebun n Australia care avea centura neagra la 7arate. A vrut sa arate de ce e n stare, lup-tnd cu leii. A pierdut. 9au. ngri!itorii n-au mai gasit dect !umatate din corpul lui dimineata.

- Da, tata. .rsii din ?imalaia si ursuletii spalatori. - < lovitura cu g#earele de la aceste fiinte blanoase si intestinele va vor fi scoase si raspndite pe podea. - Da, tata. ?ipopotamii. - Cu gurile lor moi, fara vlaga, pot sa-ti 'drobeasca trupul pna a!unge o masa de snge. 2nt mai iuti dect voi pe pamnt. - Da, tata. ?ienele. - Cele mai puternice falci din natura. 2a nu credeti ca snt lase si ca mannca numai strvuri. Nu snt lase si nu mannca numai strvuri0 3e mannca de viu. - Da, tata. .rangutanii. - Au puterea a 'ece barbati la un loc. ti rup oasele ca pe niste crengute. stiu ca unii dintre ei v-au fost animale de casa si v-ati !ucat cu ei cnd erau mici. Dar acum au crescut si snt salbatici si imprevi'ibili. 51 - Da, tata. 2trutii. - %ar agitati si prosti, nu-i asa/ Ascultati cu atentie+ este unul dintre cele mai periculoase animale dintr-o gradina 'oologica. < lovitura si spatele ti este rupt sau pieptul 'drobit. - Da, tata. Caprioarele cu pete.

- 2nt att de dragute, nu-i asa/ Daca masculul simte ca este nevoie, va va ataca, iar aceste cornite va vor strapunge ca niste pumnale. - Da, tata. Camila din Arabia. - < muscatura plina de saliva si ati pierdut o parte din carne. - Da, tata. -ebedele negre. - Cu ciocurile lor va sparg capetele. Cu aripile va rup bratele. - Da, tata. %asarile mai mici. - "a taie degetele cu ciocurile ca si cum ar fi unt. - Da, tata. $lefantii. - Cele mai prime!dioase animale dintre toate. ,ai multi ngri!itori si vi'itatori snt omorti de elefanti dect de orice alt animal din gradina. .n elefant tnar va va de'membra si va va calca trupul n picioare. Asta s-a ntm-plat cu un nenorocit ntr-o gradina europeana care a intrat n tarcul elefantilor pe o fereastra. .n animal mai batrn, mai rabdator va va 'drobi de un 'id sau se va ase'a pe voi. %are amu'ant, dar gnditi-va putin0 - Da, tata. - 2nt animale la care nu ne-am oprit. 2a nu credeti ca snt inofensive. "iata se apara, orict de mica ar fi. <rice animal este feroce si periculos. 2e poate sa nu te omoa52 re, dar cu siguranta te raneste. 3e 'grie, te musca si te poti alege cu o umflatura plina de puroi, febra mare si 'ece 'ile de stat la spital.

- Da, tata. Am a!uns la cobai, celelalte animale n afara de ,a#is#a care nu fusesera #ranite din ordinul tatii, nedndu-li-se masa de seara. 3ata a descuiat cusca. A scos o punga cu mncare din bu'unar si a golit-o pe podea. - "edeti acesti cobai/ - Da, tata. Creaturile tremurau de slabiciune n timp ce devorau semintele de porumb. - $i bine... 2e apleca si scoase unul. - Nu snt periculosi. Ceilalti fugira imediat. 3ata rse. mi dadu cobaiul care c#itaia. Dorea sa termine lectia pe o nota vesela. Cobaiul ramase n mna mea ncordat. $ra un pui. ,-am dus la cusca si l-am lasat cu gri!a !os pe podea. A alergat imediat la mama lui. 2ingurul motiv pentru care acesti cobai nu erau periculosi - nu te 'griau la snge cu dintii si g#earele consta n faptul ca erau practic domesticiti. Altfel, sa apuci un cobai cu mna goala era ca si cum ai lua un cutit de lama. -ectia se terminase. 9avi si cu mine ne-am bosumflat si nam mai vorbit cu tata o saptamna. si mama l-a ignorat. Cnd am trecut pe linga groapa rinocerilor, am avut impresia ca aveau capetele plecate cu tristete din cau'a pierderii unui prieten drag.

Dar ce poti face cnd ti iubesti tatal/ "iata merge nainte si nu trebuie sa atingi tigrii. Cu exceptia faptului ca acum, din cau'a ca l acu'asem pe 9avi de un delict necunoscut pe care nu-l comisese, eram ca si mort. n anii urmatori, cnd i placea sa ma tac#ine'e, mi soptea+ - Asteapta pna vom fi singuri. Tu esti urmatoarea capra6 53 Capitolul 7 2a faci animalele sa se acomode'e cu pre'enta omului este esenta artei si stiintei de a conduce o gradina 'oologica. 2copul principal este sa micsore'i distanta de siguranta, care este distanta minima de la care un animal si observa dusmanul. .nui flamingo n libertate nu-i pasa daca stai la mai mult de trei sute de metri departare. Depaseste aceasta limita si va deveni agitat. Apropie-te si mai mult si va 'bura imediat pna cnd limita de trei sute de metri va fi stabilita din nou sau pna cnd inima si pla-mnii i vor ceda. Alte animale au alte distante de siguranta si le verifica n alte feluri. 1elinele se uita, caprioarele asculta, ursii miros. *irafele ti dau voie sa te apropii pna la doua'eci si opt de metri de ele daca esti ntr-o masina, dar fug daca esti la o suta patru'eci de metri pe !os. Crabii dispar atunci cnd esti la noua metri5 maimutele urlatoare se agita n copaci cnd esti la optspre'ece5 bivolii africani reactionea'a la sapte'eci de metri. ,etodele noastre pentru a micsora distanta de siguranta snt cunostintele pe care le avem despre un animal, mncarea si adapostul pe care i le dam, protectia pe care i-o oferim. Cnd merge, re'ultatul este un animal stabil din punct de vedere emotional, eliberat de stres, care nu numai ca sta linistit, dar este sanatos, traieste o viata foarte lunga, mannca fara

mofturi, se comporta si sociali'ea'a n mod natural si - cel mai important - se reproduce. Nu vreau sa spun ca gradina noastra se compara cu cele din 2an Diego, 3oronto, (erlin sau 2ingapore, dar nu poti mpiedica un bun director de gradina 'oologica sa prospere. 3atei i venea totul de la sine. Compensa lipsa unei pregatiri serioase cu un talent intuitiv si o mare atentie. Avea darul de a se uita la un animal si de a g#ici ce se petrecea n mintea lui. $ra atent cu ndatoririle sale, iar acestea i raspundeau uneori n'ecit. 54 Capitolul 18 3otusi, vor fi mereu animale care vor dori sa scape din gradina 'oologica. Animalele care snt tinute n conditii nepotrivite snt cele mai bune exemple. <rice fiinta are nevoi specifice n #abitatul unde traieste. Daca ngraditura este prea la soare, e prea umeda sau e prea goala, daca sting#ia este prea sus sau prea la vedere, daca solul e prea nisipos, daca snt prea putine crengi cu care sa faci un cuib, daca strac#ina de mncare e prea !os, daca nu este destul noroi n care sa te scal'i - multe asemenea conditii -, atunci animalul este agitat. Nu este att o problema de a construi o imitatie a #abitatului din salbaticie, ct de a surprinde esenta acestuia. 3otul ntr-o ngraditura trebuie sa fie adecvat - cu alte cuvinte, sa-i dea animalului posibilitatea sa se adapte'e. -a naiba cu gradinile proaste cu ngradituri proaste0 1ac de rs toate gradinile 'oologice. Animalele salbatice care snt prinse la maturitate snt un alt exemplu de fiinte ce vor sa scape cu orice pret5 adeseori doresc prea mult sa-si refaca lumile proprii si sa se adapte'e la noile conditii.

Dar c#iar si animalele care au crescut ntr-o gradina si nu au cunoscut niciodata libertatea, care snt perfect adaptate la ngraditura lor si nu se simt n pericol n pre'enta oamenilor, au momente de nervo'itate, care le mping sa ncerce sa fuga. 3oate fiintele vii au o anumita nebunie care le controlea'a n feluri ciudate, uneori inexplicabile. Aceasta nebunie poate fi salvatoare5 este parte a capacitatii de a se adapta. 1ara ea nici o specie nu ar supravietui. <ricare ar fi motivele pentru a dori sa fuga, sanatoase sau nesanatoase, detractorii gradinilor 'oologice ar trebui sa-si dea seama ca animalele nu fug catre un loc, ci de ceva. Ceva dinauntrul teritoriului lor le-a speriat - pre'enta unui dusman, atacul unui animal dominant, un 'gomot neobisnuit - si au fugit la o distanta de siguranta. Animalul scapa sau ncearca sa scape. Am fost uimit 55 sa citesc ca la *radina =oologica din 3oronto - o gradina foarte buna, trebuie sa spun - leopar'ii pot sari cinci metri si !umatate n sus. ngraditura leopar'ilor nostri din %ondic#err) avea un 'id nalt de cinci metri; presupun ca 9osie si Cop)cat nu l-au sarit pentru ca nu au vrut si nu dintr-o slabiciune fi'ica. Animalele care scapa sc#imba un loc cunoscut cu unul necunoscut - iar daca exista ceva pe care animalul l uraste cel mai mult, acel ceva este necunoscutul. Animalele evadate se ascund de obicei n primul loc care le da un sentiment de siguranta si devin prime!dioase numai cu cei care se ntmpla sa se gaseasca ntre ele si locul de siguranta ales. Capitolul 11 2a luam, de exemplu, ca'ul femelei de pantera neagra care a scapat din *radina =oologica din =iiric# n iarna anului

19&&. $ra nou-venita la gradina si parea sa se nteleaga bine cu masculul. Dar mai multe rani cau'ate de g#eare de'valuiau certuri matrimoniale. nainte sa se poata lua o deci'ie, ea s-a strecurat printr-o gaura dintre barele acoperisului de la cusca ei si a disparut n noapte. 1aptul ca un carnivor salbatic era liber n mi!locul lor a creat panica printre locuitorii din =iiric#. 2-au pus capcane si s-a dat drumul la cinii de vnatoare. Au reusit numai sa curete cantonul de cei ctiva cini pe !umatate salbatici pe care-i aveau. Nu s-a gasit nici o urma a panterei timp de zece saptamni. n cele din urma, un simplu muncitor a dat peste ea sub un #ambar la patru'eci de 7ilometri departare si a mpuscat-o. n apropiere au fost gasite ramasitele unei caprioare. 1aptul ca o felina mare, neagra din 'ona tropicala a reusit sa supravietuiasca mai mult de doua luni n iarna elvetiana fara a fi va'uta de nimeni, ca sa nu mai spunem ca nu a atacat pe nimeni, arata limpede ca animalele scapate de la gradina 'oologica nu snt 56 criminali prime!diosi si neva'uti, ci pur si simplu fiinte salbatice care ncearca sa se adapte'e. Acest ca' este unul din multele asemenea. Daca luati orasul 3o7io, l rasturnati si l scuturati bine, veti fi uimiti de cte animale vor cadea din el. Nu numai cini si pisici, va asigur. serpi boa, dragorii de 6omodo, crocodili, piran-#a, struti, lupi, lincsi, canguri pitici, lamantini, porci spi-nosi, urangutani, mistreti - cu astfel de animale va puteti tre'i ca ploua din cer. ar ei s-au asteptat sa gaseasca - #a0 n mi!locul !unglei tropicale mexicane, imaginati-va0 ?a0 ?a0 2a mori de rs, nu alta. <are ce-o fi fost n capul lor/ Capitolul 12

9neori devine a"itat. &u e din cauza vorbelor mele. :-e altfel, eu vorbesc foarte putin.. )iata sa este de vina. 0emoria este ca un ocean, iar el se iveste la suprafata. 0a tem ca va dori sa se opreasca. -ar el vrea sa,mi spuna povestea sa. Continua. -upa toti acesti ani, 1ichard Parker tot l obsedeaza. #ste un om foarte bun. -e fiecare data cnd l vizitez, pre"ateste un ospat ve"etarian din sudul 2ndiei, l,am spus ca,mi place mncarea condimentata. &u stiu de ce am spus o asemenea prostie. #ste o minciuna sfruntata. 'dau" calupuri dupa calupuri de iaurt. &,are nici un efect. -e fiecare data este la fel3 papilele mele "ustative iau foc si mor, ma nrosesc ca racul, ochii mi se umplu de lacrimi, capul mi arde, iar tubul di"estiv ncepe sa se contorsioneze si sa "eama n a"onie, ca un boa care a n"hitit o masina de tuns iarba. Capitolul 1; Asa ca vedeti, daca se mtmpla sa cadeti n groapa cu lei, motivul pentru care leul va va rupe n bucati nu este pentru ca i e foame - fiti siguri, animalele de la 57 gradina 'oologica snt foarte bine #ranite - sau pentru ca este nsetat de snge, ci pentru ca i-ati invadat teritoriul. Ca fapt divers, aceasta este explicatia faptului ca dresorul de la circ intra ntotdeauna primul n arena, c#iar prin fata leilor. %rocednd astfel, el stabileste ca arena este teritoriul sau si nu al lor, o notiune pe care o sublinia'a prin strigate, batut din picioare, fluturatul biciului. -eii snt impresionati. De'avanta!ul este evident. <bservati cum intra n arena+ orict de puternici vnatori snt, 4regii animalelor4 se trasc cu

coada ntre picioare si ramn pe marginile arenei, care este ntotdeauna rotunda, ca sa nu se poata ascunde nicaieri. 2e afla n pre'enta unui mascul dominant puternic, un mascul super-alfa, iar ei trebuie sa se supuna ritualurilor sale de dominare. Asa ca si desc#id falcile larg, se ridica n picioare, sar prin cercuri de #rtie, se trasc prin tuburi, merg cu spatele, se rostogolesc. 4$ste un individ ciudat4, gJndesc ei confu'. 4Niciodata n-am va'ut un leu mai strasnic decJt el. Dar e un tip pe cinste. Camara sa e mereu plina si - sa fim sinceri, baieti - maimutarelile lui ne dau de lucru. 2a dormi tot timpul e cam plicticos. Cel putin nu ne pune sa mergem pe bicicleta ca ursii bruni sau sa prindem farfurii din 'bor cum fac cimpan'eii.4 Dresorul trebuie mereu sa fie sigur ca este masculul superalfa. "a plati scump daca din negli!enta va decadea si va deveni beta. Cele mai multe ca'uri de comportament agresiv si ostil din partea animalelor snt expresia insecuritatii sociale. Animalul din fata ta trebuie sa si stie locul, deasupra sau sub tine. %o'itia sociala este esentiala pentru el. De aceasta depinde cu cine se poate asocia si n ce mod5 unde si cnd poate mnca5 unde se poate odi#ni5 unde poate bea5 si asa mai departe. %na cnd nu afla n ce po'itie sociala este, animalul traieste ntr-o anar#ie de nesuportat. $ste agitat, nervos, periculos. Din fericire pentru dresorul de la circ, #otarrile care se iau n legatura cu po'itia sociala printre animalele dominatoare nu snt ntotdeauna ba'ate pe forta bruta. ?ediger C19:AD spune+ 4Cnd doua 58 fiinte se ntlnesc, aceea care este capabila sa-si intimide'e adversarul este recunoscuta ca superioara din punct de vedere social, astfel ca aceasta #otarre nu este ntotdeauna re'ultatul unei lupte5 n anumite circumstante, o simpla

ntlnire este ndea!uns.4 Cuvintele unui 'oolog ntelept. Domnul ?ediger a fost multi ani director de gradini 'oologice, mai nti la (asel, apoi la =uric#. $ra un om care cunostea foarte bine firea animalelor. $ste o victorie a creierului asupra musc#ilor. ,odul n care se manifesta puterea dresorului de circ este de natura psi#ologica. Aspecte ca mediul strain, po'itia dreapta a dresorului, stapnirea de sine, privirea fixa, naintarea fara teama, 'gomotele ciudate Cde exemplu, plesnetul biciului sau sunetul fluieruluiD umplu mintea animalului de teama si ndoiala si i arata limpede care este po'itia sa, singurul lucru pe care vrea de altfel sa-l stie. ,ultumit, Numarul Doi poate reveni la locul sau, iar Numarul .nu poate sa se ntoarca spre public si sa strige+ - 2a continue spectacolul0 si acum, doamnelor si domnilor, prin cercuri de focadevarat... Capitolul 1+ $ste interesant de remarcat ca leul care este cel mai ascultator si nvata cel mai repede trucurile dresorului de circ este cel cu statutul social cel mai !os, animalul omega. Are cel mai mult de cstigat dintr-o relatie apropiata cu dresorul super-alfa. Nu este o problema de mn-care n plus. < relatie apropiata nseamna si protectie fata de ceilalti membri ai trupei. Acest animal ntelegator, care publicului nu-i apare diferit de ceilalti n ce priveste marimea si aparenta ferocitate, va fi vedeta spectacolului, n timp ce dresorul va lasa leii gamma si beta, cei mai arta-gosi dintre subordonati, sa stea pe butoaiele lor colorate %e marginea arenei. 59

Aceeasi situatie este valabila si cu alte animale de la circ si de la gradina 'oologica. Animalele inferioare social snt cele care fac cele mai mari si mai productive eforturi pentru a-si cunoaste ngri!itorii. 2nt cele mai credincioase, le cauta cel mai mult compania, nu i provoaca si nu le creea'a dificultati. 1enomenul a fost observat la felinele mari, bi'oni, caprioare, oi salbatice, maimute si la multe alte animale. $ste un aspect bine cunoscut n domeniu. Capitolul 1/ Casa sa este un templu. n holul de la intrare atrna un tablou al lui <anesha, zeul cu cap de elefant. !ta privind n fata - de culoare roz, "ras ct o bute, ncoronat si zmbitor -, trei mini tinnd diferite obiecte, a patra cu palma ntinsa bine,cuvntnd si ntmpinnd. #ste nvin"atorul suprem al obstacolelor, zeul norocului, zeul ntelepciunii, patronul nvatamn,tului. Teribil de nostim. ti aduce zmbetul pe buze. a picioarele sale este un sobolan atent. 0i*locul sau de transport. Caci atunci cnd !tapnul <anesha calatoreste, mer"e pe un sobolan. Pe peretele opus tabloului este o Cruce simpla de lemn. n sufra"erie, pe o masa ln"a canapea, este o mica icoana a =ecioarei 0aria din <uadalupe, cu florile cazndu,i de pe mantia desfacuta. n"a ea se afla o foto"rafie nramata a >aabei cea nvelita n ne"ru, cel mai important sanctuarul 2slamului, ncon*urat de zece mii de credinciosi ce se nvrtesc. Pe televizor este o statuie de alama a lui !hiva ca &atara*a, stapnul cosmic al dansului, care comanda miscarile universului si cur"erea timpului. -anseaza deasupra demonului i"norantei, cele patru brate ntruchipnd o miscare de balet, cu un picior pe spatele demonului, iar celalalt ridicat n aer. !e spune ca atunci cnd &atara*a va pune si al doilea picior *os, timpul se va opri.

n bucatarie se afla un altar. #ste asezat ntr,un dulap a carui usa a fost nlocuita cu un arc decorat cu desene n relief. 'rcul ascunde n parte becul "alben care seara lumineaza altarul. -oua ima"ini snt n spatele altarului3 ntr, o parte <anesha 60 din nou, iar n centru, ntr,o rama mai mare, cu pielea de culoare albastra si zmbind, >rishna cntnd din fluier. 'mbii au rnz"aleli de pudra rosie si "albena pe sticla de deasupra capetelor, ntr,un vas de arama de pe altar snt trei murti de ar"int, trei ima"ini. 0i le identifica, aratndu,le cu de"etul ntins3 akshmi; !hakti, zeita mama informa lui Parvati; si >rishna, de data aceasta ca un bebelus *ucaus trndu,se n patru labe. ntre cele doua zeite este un !hiva )oni linga de piatra, care seamana cu o *umatate de avocado cu o tulpina falica ridicn,du,se din centru. #ste un simbol hindus care reprezinta ener"iile masculine si feminine ale universului. n"a una din mar"inile vasului se afla o mica scoica pusa pe un piedestal; ln"a cealalta un mic clopotel de ar"int. ?oabe de orez snt peste tot, mpreuna cu o floare care se veste*este. 0ulte dintre aceste lucruri snt patate cu vopsea rosie si "albena. -edesubt pe un raft snt mai multe obiecte de cult3 o cupa plina cu apa; o lin"ura de arama; o lampa cu fitilul mbibat de ulei; betisoare de tamie; castronase pline cu praf rosu si "alben, cu boabe de orez si bucatele de zahar. 0ai este o alta icoana a =ecioarei 0aria n sufra"erie. a eta*, n biroul lui, se afla un <anesha de alama stnd cu picioarele ncrucisate ln"a computer, un Crucifi( de lemn din ?razilia pe perete si un covoras verde de ru"aciune ntr, un colt. Crucifi(ul este e(presiv - #l patimeste. Covorasul de

ru"aciune are locul sau bine stabilit. n"a el, pe un stand scund de carti, este o carte acoperita cu o pnza. n mi*locul pnzei este brodat un sin"ur cuvnt arab format din patru litere3 un olif, doi lami si un ha. Cuvntul -umnezeu n araba. Cartea de pe noptiera este o ?iblie. Capitolul 1$ -a nceput sntem ca toti oamenii - n iad, fara credinta, pna cnd cineva ne vorbeste de Dumne'eu, nu-i asa/ nsa lucrurile se opresc aici pentru ma!oritatea dintre noi. Daca apare vreo sc#imbare, ea este n rau si nu 61 n bine5 multi oameni par ca-l pierd pe Dumne'eu de-a lungul vietii. 2ituatia mea e alta. nitiatorul meu a fost o sora mai mare a mamei, mai traditionalista, care m-a dus la un templu cnd eram copilas. ,atusa 9o#ini a fost n-cntata sasi ntlneasca nepotul nou-nascut si s-a gndit ca era bine sa mpartaseasca aceasta bucurie si =eitei ,ama. - "a fi prima sa iesire simbolica, a spus ea. $ste o samskaral ntr-adevar simbolica. $ram n ,adurai5 re'istasem eroic la sapte ore de calatorie cu trenul. Nu conta. Am pornit pe acest drum ritualic #indus, mama purtndu-ma pe mine, matusa ncura!nd-o. Nu tin minte nimic de la aceasta prima vi'ita la un templu, dar mi-a ramas n memorie ceva din mirosul de tamie, din !ocul de lumini si umbre, din flacari, culori, caldura nabusitoare si misterul locului. < samnta de exaltare religioasa de marimea unui bob de mustar a fost

sadita n mine si lasata sa creasca. A continuat mereu sa se de'volte. 2nt #indus datorita conurilor sculptate din pudra rosie kumkum si cosurilor mpletite din sofran, datorita g#irlandelor de flori si bucatilor de nuci de cocos, datorita sunetului clopotelor care anunta moartea cuiva, datorita tipatului unui nadas@aram si batatorului la tobe, datorita lipaitului de picioare goale pe podelele de piatra de-a lungul coridoarelor ntunecate luminate de ra'ele soarelui, datorita mirosului de tamie, datorita luminii de la lampile 'rati ase'ate n cerc n ntuneric, datorita cntecelorbha*ani cntate att de melodios, datorita elefantilor care stau n !ur pentru a binecuvJnta, datorita frescelor colorate care spun povesti pitoresti, datorita aceluiasi cuvnt, ntiparit cu diferite semnificatii pe toate figurile - credinta. Am devenit loial acestor impresii sen'oriale c#iar nainte de a sti ce nseamna sau la ce servesc. 2ufletul mi spunea ce sa simt. 2nt ca acasa ntr-un templu #indus. 2nt constient de pre'enta Divinitatii, nu n felul propriu n care simtim o pre'enta, ci mai amplu. nima nca mi tresalta cnd vad un murti, un -acas al Divinitatii, n altarul unui 62 templu. ,a consider cu adevarat n pntecele cosmic sacru, locul unde a fost creat totul si este marele meu noroc sa pot sa patrund pna la esenta sa. ,inile mi se mpreunea'a firesc n rugaciune. 3n!esc dupa prasad, acea ofranda dulce pentru Dumne'eu, care ni se ntoarce ca o mn-care sfintita. %almele mele simt nevoia sa atinga caldura unei flacari sacre a carei binecuvntare o duc la oc#i si frunte. Dar religia este mai mult dect rituri sau ritualuri. Aici ritul si ritualul primesc o semnificatie. si din acest punct de vedere snt #indus. .niversul are un nteles pentru mine prin

#induism. $xista (ra#manul, sufletul universului, ba'a pe care este tesuta, ur'ita si mplinita tapiseria lumii, cu toate ornamentele sale de spatiu si timp. $xistanir"una bra#manica, fara trasaturi, care se afla dincolo de ntelegere, de descriere, de atingere. n cuvintele noastre sarace i gasim o denumire - .nul, Adevarul, .nitatea, Absolutul, $xistenta 2uprema, $senta 1iintei - si ncercam sa i-o potrivim, dar nir"unabra#manica nu poate fi niciodata continuta. 9amnem fara grai. ,ai exista sa"unabra#manica cu trasaturi, unde denumirea se potriveste. i spunem cnd 2#iva, cnd 6ris#na, 2#a7ti, sau *anes#a5 putem ntelege cte ceva5 putem discerne unele calitati - afectuos, milos, nspaimntator - si gasim o cale de a stabili o relatie. !a"unabra#manica este (ra#man revelat simturilor noastre limitate, (ra#man exprimat nu numai prin 'ei, dar si prin oameni, animale, copaci, printr-o mna de pamnt, pentru ca totul are o farma divina n el. Adevarul este ca (ra#man nu e diferit de atman, puterea spirituala dinlauntrul nostru, ceea ce numim suflet. 2piritul individual se ntrepatrunde cu spiritul universal, asa cum apa din fntna devine apa de pe masa. Aceasta da viata universului dincolo de gnduri sau vorbe, iar ceea ce este esenta noastra si lupta sa fie exprimat este acelasi lucru. 1initul din infinit, infinitul din finit. Daca ma ntrebati cum se leaga (ra#man de atman, as spune ca n acelasi fel ca 63 3atal, 1iul si 2fntul Du#+ n c#ip misterios. Dar un lucru e cert+ ca atman ncearca sa se mplineasca n (ra#man, sa se uneasca deplin cu Absolutul. "iata este pentru el un pelerina! de la nastere la moarte, iar el se naste si moare din nou, iarasi si iarasi, pna cnd reuseste sa rupa legaturile care l tin captiv aici, pe pamnt. ,i!loacele de eliberare snt

numeroase, dar calea este mereu aceeasi, prin 6arma, unde rabo!ul fiecaruia este plin de faptele sale bune sau rele. Acesta este pe scurt #induismul, iar eu am fost #indus toata viata. Datorita preceptelor sale, mi gasesc locul n univers. Dar sa nu mai continuam0 -a naiba cu fundamenta-listii si cu literalistii0 mi amintesc de o poveste despre 2tapnul 6ris#na pe cnd pa'ea vacile. n fiecare noapte le c#eama pe laptarese sa danse'e cu el n padure. "in si dansea'a. Noaptea este ntunecoasa, focul din mi!locul lor trosneste, ritmul mu'icii devine din ce n ce mai rapid - fetele dansea'a ntruna cu dulcele lor stapn, care se multiplica pentru a fi n bratele fiecareia. Dar cnd fetele devin posesive, cnd fiecare crede ca 6ris#na este numai partenerul ei, el dispare. Asa ca nu trebuie sa ni-l dorim pe Dumne'eu numai pentru noi. Cunosc o femeie aici, n 3oronto, care mi este foarte draga. A fost mama mea adoptiva. i spun Auntie!i, iar ei i place. $ste din Iuebec. C#iar daca locuieste n 3oronto de peste trei'eci de ani, obisnuinta ei de a vorbi frantu'este i mai !oaca feste la cuvintele engle'esti. Astfel ca atunci cnd a au'it pentru prima oara ?are 6ris#na, nu l-a nteles bine. A nteles 4#airless C#ristians41 si asa a cre'ut multi ani. Cnd iam atras atentia, i-am spus ca de fapt nu gresea att de tare5 ca #indusii, cu puterea lor de a iubi, snt la fel cum snt crestinii, tot asa cum musulmanii, care-l vad pe Dumne'eu pretutindeni, snt ca #indusii, purtnd
1

>oc de cuvinte intraductibil datorat asemanatoare. -iteral+ 4crestini fara par4. 64

pronuntiei

c#iar si barba, iar crestinii, n iubirea lor fata de Dumne'eu, snt ca musulmanii, numai ca poarta palarii cu boruri mai largi. Capitolul 1% %rima revelatie lasa cele mai adnci urme5 cele care urmea'a doar seamana cu prima. Datore' #induismului acel peisa! imaginar care mi umplea sufletul+ orasele si rurile, cmpurile de lupta si padurile, muntii sacri si marile adnci unde traiesc laolalta 'ei, sfinti, ticalosi si oameni obisnuiti, repre'entari ale fiintei noastre si ale felului nostru de a trai. Am au'it pentru prima oara despre marea putere a bunatatii si a iubirii n aceasta tara #indusa. "orbea 2tapnul 6ris#na. --am ascultat si i-am urmat sfatul. n ntelepciunea si dragostea sa perfecta, 2tapnul 6ris#na m-a condus sa ma ntlnesc cu un om. Aveam paispre'ece ani - un #indus multumit de sine -, cnd ntr-o vacanta l-am cunoscut pe sus Cristos. 3ata nu-si lua des liber de la *radina =oologica, dar odata cnd a facut-o, ne-am dus la ,unnar, situat aproape, n statul 6erala. ,unnar este o mica statiune deluroasa, ncon!urata de cele mai mari plantatii de ceai din lume. $ra la nceputul lui mai si musonul nu ncepuse nca. n cmpurile din 3amil Nadu era ngro'itor de cald. Am a!uns n ,unnar dupa un drum cu masina de cinci ore pe serpentinele din ,adurai. 9acoarea te nvaluia, era ca si cum aveai menta n gura. Ne-am comportat ca turistii. Lm vi'itat o fabrica de ceai 3ata. Ne-am plimbat cu barca pe lac. Am facut turul unui centru de crestere a vitelor. Am dat sare unor ta#ruri Nilgiri - o specie de capre salbatice - ntr-un parc national. C4Avem cteva si n gradina noastra 'oologica. Ar trebui sa veniti n %ondic#err)4, le-a spus tata unor turisti elvetieni.D

9avi si cu mine ne-am dus sa ne plimbam printre plantatiile de ceai de lnga 65 oras. $ra numai o scu'a pentru a nu ne lasa coplesiti de leneveala. Dupa-amia'a tr'iu tata si mama se tolanisera confortabil n ceainaria #otelului nostru ca doua pisici ce stau la soare la fereastra. ,ama citea, n timp ce tata vorbea cu alti oaspeti. 2nt trei dealuri n ,unnar. Nu snt nalte ca muntii, de exemplu, care ncon!oara orasul, dar n prima dimineata, n timp ce luam micul de!un, am observat ca aveau ceva special+ pe fiecare se afla un loc sfnt. %e dealul din dreapta, de la #otel dincolo de ru, era un templu #indus n vrf5 dealul din mi!loc, mai departat, avea o mosc#ee5 dealul din stnga era ncununat cu o biserica crestina. n a patra 'i petrecuta n ,unnar, ntr-o dupa-amia'a tr'ie, am urcat pe dealul din stnga. C#iar daca mergeam la o scoala crestina, nu fusesem niciodata nauntrul unei biserici - si nu doream sa ncerc acum. stiam foarte putine despre religia crestina. Avea reputatia ca dispunea de putini 'ei si de multa violenta. Dar cu scoli bune. Am ncon!urat biserica. $ra o cladire care nu de'valuia nimic din ceea ce se afla nauntru, cu 'iduri simple, groase, vopsite n albastru desc#is, si cu ferestre nalte, nguste, pe care nu te puteai uita. < fortareata. Am dat peste pre'biteriu. .sa era desc#isa. ,-am ascuns ntr-un colt ca sa vad ce se ntmpla. n stnga usii era o placuta avnd cuvintele Preot Paroh si '*utorul Preotuluinscrise pe ea. -nga fiecare era o tablita care se putea ntoarce. Att preotul, ct si a!utorul sau erau MNN.N39., ma informa tablita cu litere aurii, ceea ce

puteam vedea foarte limpede. .nul din preoti lucra n biroul sau, cu spatele ntors la ferestrele arcuite n afara, pe cnd celalalt era ase'at pe o banca la o masa rotunda n vestibulul larg, care functiona ca o camera de primit vi'itatori. 2tatea cu fata la usa si la ferestre, tinnd o carte n mna, o (iblie, am presupus eu. Citea putin, ridica privirea, mai citea putin, iar ridica privirea. < facea ntr-un mod relaxat, totusi atent si serios. Dupa cteva minute, a nc#is cartea si a pus-o deoparte. si-a mpreunat minile pe masa 66 i a ramas asa, senin la fata, fara sa arate nici o urma de nerabdare sau resemnare.
s

"estibulul avea pereti curati, albi5 masa si bancile erau din lemn negru5 preotul era mbracat ntr-o sutana alba - totul era curat, simplu, obisnuit. Am fost cuprins de un sentiment de liniste. Dar mai mult dect aran!amentul m-a uimit intuitia ca el era acolo - primitor, rabdator - daca cineva, oricine, dorea sa vorbeasca cu el. Ar fi ascultat cu drag o problema de suflet, o durere, o constiinta ncarcata. $ra un om a carui menire era dragostea, un om care consola si a!uta dupa puterile sale. Am fost miscat. Ceea ce vedeam mi s-a ntiparit n suflet si m-a emotionat. 2e ridica. Am cre'ut ca va ntoarce placuta, dar n-a facu t-o. 2e retrase doar n pre'biteriu, lasnd desc#isa usa dintre vestibul si camera urmatoare, la fel ca usa de afara. Am remarcat ca amndoua usile stateau larg desc#ise. $ra evident ca el si colegul sau puteau fi abordati. Am naintat si am ndra'nit. Am intrat n biserica. 2tomacul mi era tot un g#em. $ram ngro'it ca voi ntlni un crestin

care va striga la mine+ 4Ce cauti aici/ Cum ndra'nesti sa intri n acest loc sfnt, pacatosule/ esi afara c#iar acum04 Nu era nimeni. Nu ntelegeam nimic. Am mers mai departe si am privit altarul. Avea o pictura. $ra acesta un murtiA Ceva despre un sacrificiu uman. .n 'eu mnios, care trebuia mpacat cu snge. 1emei mpietrite, care privesc n sus, si copilasi grasulii cu aripioare, care 'boara n!ur. < pasare carismatica. Care dintre ei era 'eul/ -nga altar era o sculptura pictata pe lemn. "ictima din nou, nvinetita si sngernd n culori vii. ,-am uitat la genunc#ii sai. $rau !uliti rau. %ielea trandafirie era !upuita si arata ca petalele unei flori, dnd la iveala rotulele rosii ca focul. $ra greu sa gasesc o legatura ntre aceasta scena de tortura si preotul din pre'biteriu. A doua 'i, cam la aceeasi ora, am intrat singur. 67 Catolicii snt cunoscuti pentru severitatea lor, pentru felul lor de a !udeca aspru. $xperienta mea cu parintele ,artin nu a fost deloc astfel. $ra foarte bun. ,i-a dat ceai si biscuiti ntrun serviciu de ceai care clincanea si suna la fiecare atingere5 ma trata ca pe un adult si mi-a spus o poveste. 2au mai curnd, cum le plac crestinilor ma!usculele, o %oveste. si ce poveste. %rimul lucru pe care l-am simtit a fost nencrederea. Cum/ <menirea pacatuieste, dar 1iul lui Dumne'eu plateste pentru ea/ Am ncercat sa mi-l imagine' pe tata spunndu-mi+ - %iscine, un leu s-a strecurat n ocolul lamelor asta'i si a ucis doua lame. eri altul a ucis un caprior negru. 2ap-tamna trecuta doi lei au mncat o camila. Cu o saptamna nainte a fost rndul ber'elor pestrite si al strcilor cenusii. si cum

putem sti cu siguranta cine ne-a saltat agutiul auriu/ 2ituatia a devenit de nesuportat. Ceva trebuie facut. ,-am #otart ca singurul fel de a-i face pe lei sa plateasca pentru pacatele lor este sa li te dau pe tine ca #rana. - Da, tata, este cel mai drept si logic lucru de facut. -asa-ma doar sa ma spal putin. - Aleluia, fiule. - Aleluia, tata. Ce poveste neobisnuit. de-a dreptul stranie. Ce comportament

Am cerut sa-mi mai spuna o poveste, una care sa fie mai placuta. Cu siguranta, religia asta era formata din mai multe povesti - religiile snt mereu pline de povesti. Dar parintele ,artin mi-a explicat ca povestile care se ntm-plau naintea aceleia - si erau multe - erau numai prologuri la crestinism. 9eligia sa avea doar o singura %oveste si la ea se ntorceau mereu si mereu, din nou si din nou. $ra ndea!uns pentru ei. Am fost foarte tacut n seara aceea la #otel. Ca un 'eu sa lupte contra greutatilor puteam ntelege. =eii #indusi au parte de o multime de #oti, ticalosi, rapitori sau u'urpatori. Ce altceva este 1amayana dect is68 torisirea neca'urilor lui 9ama/ *reutati, da. 2c#imbari de soarta, da. 3radare, da. DarumilireA 0oarteA Nu puteam sa mi-l imagine' pe 2tapnul 6ris#na acceptnd sa fie de'golit, biciuit, bat!ocorit, trt pe stra'i si, culmea, sa fie crucificat mai mult, de catre oameni simpli. N-am au'it ca vreun 'eu #indus sa moara. (ra#man 9evelat nu este despre moarte.

Demonii si monstrii mor, ca si oamenii, cu miile si milioanele - pentru asta si exista. ,ateria, de asemenea, decade. Dar divinitatea nu este amenintata de moarte. Nu se cuvine. 2ufletul lumii nu poate muri, c#iar si ntr-o mica parte a lui. A fost o greseala a acestui Dumne'eu crestin sa-si lase avatarul sa moara. $ ca si cum o parte din $l ar fi murit. Caci daca 1iul moare, nu poate fi neadevarat. Daca Dumne'eul de pe Cruce este Dumne'eul care simulea'a o tragedie umana, atunci Calvarul lui Cris-tos se transforma n 1arsa lui Cristos. ,oartea 1iului trebuie sa fie reala. %arintele ,artin m-a asigurat ca este. Dar un Dumne'eu mort este mereu un Dumne'eu mort, c#iar daca a nviat. 1iului i-a ramas pentru totdeauna gustul mortii n gura. 3reimea este mereu patata de asta5 la dreapta lui Dumne'eu 3atal probabil ca miroase foarte urt. *roa'a trebuie sa fie reala. De ce sa vrea Dumne'eu sa treaca prin aceasta suferinta $l nsusi/ De ce sa nu moara numai oamenii/ De ce sa murdaresti ce este frumos, sa distrugi ce este perfect/ ubire. Acesta a fost raspunsul parintelui ,artin. Ce ar fi de spus despre comportamentul 1iului/ $xista o poveste a Copilasului 6ris#na, acu'at pe nedrept de prietenii sai ca a mncat noroi. ,ama sa adoptiva, Oas#o-da, l ameninta cu degetul. - Nu trebuia sa mannci noroi, copil neascultator ce esti, l cearta ea. - Dar n-am mncat, se apara stapnul suprem a tot si a toate, deg#i'at numai ntr-un copil nspaimntat. - 2st0 2st0 Desc#ide gura0 porunceste Oas#oda. 6ris#na face cum i se spune. Desc#ide gura. Oas#oda rarnne fara grai. n gura lui 6ris#na, ea vede tot universul

69 etern, toate stelele si planetele din spatiu si distantele dintre ele, toate pamnturile si marile lumii si viata din ele5 vede trecutul si viitorul5 vede toate gndurile si toate emotiile, mila si speranta, toate cele trei straturi ale materiei5 nu lipseste nici cea mai mica piatra, luminare, fiinta, sat sau galaxie, inclusiv ea nsasi si fiecare bucatica de noroi se afla la locul ei. - 2tapne, poti nc#ide gura, spune ea cu respect. $xista povestea lui "is#nu incarnat n "amana piticul. $l i cere regelui demonilor (ali att pamnt ct poate cuprinde din trei pasi. (ali rde de o asemenea piticanie si de cererea sa prosteasca. $ste de acord. mediat "is#nu revine la marimea sa cosmica. Cu un pas acopera parnn-tul, cu al doilea cerurile, iar cu al treilea l arunca pe (ali n tarmul de !os. C#iar si 9ama, cel mai uman dintre avataruri, caruia a trebuit sa i se aminteasca de originea sa divina cnd pierduse speranta de a o mai cstiga pe 2ita, sotia sa, napoi de la 9avana, regele cel rau din -an7a, nu se lasa nvins. Nici o cruce cu cuie nu l-ar fi retinut. Cnd a trebuit sa lupte, si-a depasit natura umana limitata cu o putere pe care nici un om n-ar fi putut sa o aiba si cu arme pe care nici un om n-ar fi putut sa le mnuiasca. Acesta este Dumne'eu asa cum trebuie sa fie. 2tralucitor, puternic, maiestuos. Cel care a!uta, salvea'a si nfrnge raul. Acest 1iu, pe de alta parte, se nfometea'a, sufera de sete, oboseste, este trist, nelinistit, este urmarit si #artuit. $l trebuie sa accepte discipoli care nu i se potrivesc si adversari care nu-- respecta - acest 1iu ce fel de 'eu este/

$ste un 'eu cu prea multe trasaturi umane, asta este. $ adevarat, face minuni, cele mai multe de natura medicala, cteva pentru a-i ndestula pe nfometati5 n cel mai bun ca' potoleste o furtuna sau umbla putin pe apa. Daca asta este magie, atunci este magie simpla, de genul trucurilor cu carti de !oc. <rice 'eu #indus poate sa o foloseasca de o suta de ori mai bine. Acest 1iu este un 'eu care si-a pe70 trecut cea mai mare parte din timp spunnd povesti, vorbind. Acest 1iu este un 'eu care a mers pe !os, un 'eu pedestru - si mai mult prin arsita - cu pasii unui om obisnuit, sandalele lovindu-se de pietrele de pe drum5 iar cnd apela la un mi!loc de transport, alegea un magar. Acest 1iu este un 'eu care a murit n trei ore, gemnd, sufocn-duse, plngnd. Ce fel de 'eu este acesta/ Ce-l nsufleteste pe acest 1iu/ ubirea, a spus parintele ,artin. ar acest 1iu apare o singura data, demult si departe/ n mi!locul unui trib obscur la capatul Asiei de "est, la granitele unui imperiu demult apus/ ,oare nainte sa aiba macar un singur fir de par alb n cap/ Nu are nici un urmas, doar marturii risipite si partiale, munca 2a se pierde n noroi/ 2tai putin. Asta e mai rau dect (ra#man incapabil sa comunice. $ste (ra#man egoist. $ste (ra#man 'grcit si nedrept. $ste (ra#man ce nu se revelea'a. Daca (ra#man ar avea numai un fiu, $l ar trebui sa fie la fel de mbelsugat precum 6ris#na cu laptaresele, nu/ Ce ar putea !ustifica o asemenea 'grcenie divina/ ubirea, a repetat parintele ,artin.

9amn cu 6ris#na, multumesc foarte mult. *asesc divinitatea sa foarte atragatoare. %uteti sa va pastrati 1iul transpirat si vorbaret pentru voi. Asa l-am ntlnit pe acel rabin nelinistitor de demult+ cu enervare si cu nencredere. Am luat ceaiul cu parintele ,artin trei 'ile la rnd. De fiecare data cnd ceasca de ceai se ciocnea de farfurioara, iar lingurita clincanea pe marginea cestii, puneam ntrebari. 9aspunsul era mereu acelasi. ,a enerva acest 1iu. Cu fiecare 'i eram cuprins de si mai multa indignare contra lui, i gaseam si mai multe cusururi. $ste suparacios1. $ dimineata n (etania si lui Dumne'eu i-e foame5 Dumne'eu vrea sa ia micul de!un. *aseste un smoc#in. Nu este se'onul pentru smoc#ine, iar copacul 71 nu are fructe. Dumne'eu se supara. 1iul mormaie printre dinti+ 4De acum nainte sa nu mai fie rod din tine n veac04 si imediat smoc#inul se usuca. Asa spune ,atei, sustinut de ,arcu. "a ntreb, este vina smoc#inului daca nu era anotimpul pentru smoc#ine/ Cum sa faci asta unui copac nevinovat, sa-l usuci pe loc/ Nu puteam sa nu ma gndesc la $l. Nici acum nu pot. Am petrecut trei 'ile pline gndindu-ma la $l. Cu ct ma intriga mai mult, cu att mai putin doream sa-- uit. Cu ct aflam mai multe despre el, cu att mai putin doream sa-l parasesc.

n ultima noastra 'i n ,unnar, cu cteva ore nainte de a pleca, am alergat pe dealul din srnga. mi aduc aminte de scena ca de una tipic crestina. Crestinismul este o religie grabita. %riviti cum lumea a fost creata n sapte 'ile. C#iar si n mod simbolic este o creatie frenetica. Cnd te nasti ntr-o religie n care lupta pentru un singur suflet poate dura multe secole, cu generatii nenumarate care se perinda, #otarrile rapide ale crestinismului au un efect ametitor. Daca #induismul curge linistit precum *angele, crestinismul se agita ca 3oronto la o ora de vrf. $ste o religie iute ca o rndunica, prompta ca o ambulanta. 2e sc#imba instantaneu, se revelea'a imediat. ntr-o clipa esti pierdut sau salvat. Crestinismul acopera multe epoci, dar n esenta exista ntrun singur moment+ acum. Am urcat dealul. C#iar daca parintele ,artin nu era MNN.N39. - vai, tablita sa era ntoarsa -, era totusi pre'ent, slava Domnului. *find, i-am spus+ - %arinte, as vrea sa fiu crestin, va rog. $l 'mbi. - De!a esti, %iscine - n inima ta. <ricine se ntlneste cu Cristos cu inima curata este crestin. Aici, n ,unnar, l-ai ntlnit pe Cristos. 72 ,a mngie pe cap. $rau mai mult lovituri, de fapt. ,na sa mi batea (., (., (., n cap. Am cre'ut ca o sa mor de bucurie. - Cnd te ntorci, o sa luam din nou ceaiul mpreuna, fiule. -- Da, parinte.

mi 'mbi cu bunatate. =mbetul lui Cristos. Am intrat n biserica, de data aceasta fara teama, pentru ca acum era si casa mea. ,-am rugat lui Cristos cel viu. Apoi am cobort n goana dealul din stnga si am urcat alergnd dealul din dreapta - ca sa-i multumesc 2ta-pnului 6ris#na ca mi l-a scos n cale pe sus din Na'a-ret#, a.carui umanitate ma emotiona att de mult. Capitolul 15 -a mai putin de un an, a urmat experienta islamismului. Aveam cincispre'ece ani si mi exploram orasul natal. Cartierul musulman nu era departe de *radina =oologica. $ra o 'ona mica, linistita cu inscriptii n arabes-te si semilune 'ugravite pe fatadele caselor. Am a!uns pe strada ,ulla#. Am aruncat o privire n geamia ,as!id, ,area ,osc#ee, avnd gri!a binenteles sa stau afara. slamul avea o reputatie mai proasta dect crestinismul - si mai putini 'ei, mai multa violenta si n-au'isem pe nimeni sa spuna ceva de bine despre scolile musulmane, asa ca naveam de gnd sa pasesc nauntru, orict de goala era mosc#eea. Cladirea, curata si alba, cu exceptia corniselor vopsite n verde, era o constructie ampla, desfasurndu-se n !urul unei sali centrale goale. mpletituri de paie acopereau podeaua peste tot. Deasupra doua minarete 'velte, subtiri se ridicau pe un fundal de cocotieri nalti. -ocul n-avea nimic religios sau interesant, dar era linistit si placut. 73 ,-am ndepartat. C#iar n spatele mosc#eii erau mai multe case de un eta!, legate ntre ele prin mici verande umbroase. $rau sarace si darapanate, peretii de stuc av#d o culoare ver'uie. .na dintre case era un mic maga'in. Am remarcat

un rnd de sticle prafuite de suc 3#umbs .p si patru borcane de plastic transparente pline pe !umatate cu bomboane. Dar marfa principala era altceva, ceva alb, rotund si plat. ,-am apropiat. %area sa fie un fel de pine necoapta. Am mpuns una cu degetul. $ra destul de tare. %areau ca niste turte vec#i de trei 'ile. Cine ar mnca asa ceva/ m-am ntrebat. Am luat una si am scuturat-o sa vad daca se rupe. < voce spuse+ - "rei sa gusti una/ ,i-a stat inima-n loc. Ni se ntmpla tuturor+ te ncon!oara lumini si umbre, pete si fsii de culoare, te gndesti la altele asa ca nu-ti dai seama ce e n fata ta. -a nici un metru si !umatate departare, stnd cu picioarele ncrucisate, era un barbat. ,-am speriat asa de tare, ca minile mi-au 'vcnit n sus, iar pinea a 'burat pna n mi!locul stra'ii. A ca'ut ntr-o baliga proaspata de vaca. - mi pare att de rau, domnule. Nu v-am va'ut0 am tipat eu. $ram gata sa fug pe usa afara. - 2tai linistit, spuse el calm. < s-o mannce o vaca. a alta. 9upse o pine n doua. Am mncat-o mpreuna. $ra tare si groasa, greu de mestecat, dar #ranitoare. ,-am linistit. - 1aceti pini din acestea, am spus ca sa fac conversatie. - Da. Da-mi voie sa-ti arat cum. 2e dadu !os de pe platforma si ma conduse n casa. $ra o sandrama cu doua camere. Camera mai mare, dominata de cuptor, era brutaria, iar cealalta, despartita de o perdea subtire, era dormitorul sau. Cuptorul avea pietricele pe fund.

3ocmai ma lamurea cum se cocea pinea pe aceste pietricele ncinse, cnd vocea na'ala a mue'inului se au'i 74 plutind dinspre mosc#ee. stiam ca era c#emarea la rugaciune, dar nu stiam ce nsemna. Credeam ca i aducea pe musulmanii credinciosi la mosc#ee, tot asa cum clopotele ne c#emau pe noi, crestinii, la biserica. Nu aveam dreptate. (rutarul s-a ntrerupt n mi!locul propo'itiei si a spus+ - 2cu'a-ma. A disparut pentru o clipa n camera cealalta si s-a ntors cu un covor facut sul, pe care l-a desfasurat pe podeaua brutariei sale, ridicnd n aer un nor de faina. si c#iar n fata mea, n mi!locul brutariei sale, se ruga. $ra neobisnuit, dar eu eram acela care se simtea stn!enit. Din fericire, se ruga cu oc#ii nc#isi. 2tatea drept. ,urmura cuvinte n araba. si puse minile lnga urec#i, cu degetele mari atingnd lobii, parnd ca-si ncordea'a au'ul pentru a-l au'i pe A.a# raspun'nd. 2e apleca nainte. 2e ndrepta din nou. Ca'u n genunc#i si si lipi minile si fruntea de podea. 2e ridica. 2e apleca din nou nainte. 2e ridica. -ua din nou totul de la capat. slamismul nu e dect un fel de exercitii usoare, mi-am spus. Ca miscarile de )oga pentru beduini pe arsita. <sanale fara sa transpiri, atingerea paradisului fara efort. 9epeta tot ritualul de patru ori, mormaind nentrerupt. Cnd termina - ntorcnd capul de la dreapta la stnga si meditnd putin -, desc#ise oc#ii, 'mbi, pasi dincolo de covor si l facu sul cu o dexteritate care trada o lunga practica. l duse

napoi la locul lui din cealalta camera. 2e ntoarse apoi la mine. - Ce spuneam/ ma ntreba. Aceasta a fost prima data cnd am va'ut un musulman rugndu-se - un ritual rapid, necesar, fi'ic, cu vorbe nedeslusite, straniu. .rmatoarea data cnd m-am rugat n biserica - stnd n genunc#i nemiscat, tacut dinaintea lui Cristos pe cruce -, imaginea acestei comuniuni miscatoare cu Dumne'eu n mi!locul sacilor de faina mi-a venit mereu n minte. 75 Capitolul 17 ,-am dus sa-l vad din nou. - Despre ce este religia dumneavoastra/ l-am ntrebat. <c#ii i se luminara. - $ste despre cel %reaiubit, raspunse el. %rovoc pe oricine sa ncerce sa nteleaga islamismul, n spiritul sau, si nu sa-l iubeasca. $ste o frumoasa religie despre ntelegere si devotiune. ,osc#eea era cu adevarat o constructie desc#isa, lui Dumne'eu si aerului de afara. Am stat cu picioarele ncrucisate, ascultndu-l pe imam pna a venit timpul rugaciunii. Atunci aran!amentul la ntmplare al celor din !ur s-a destramat n timp ce ne-am ridicat si ne-am strns umar linga umar n rnduri, fiecare spatiu din fata fiind umplut din spate pna ce fiecare rnd era complet, formnd siruri dupa siruri de credinciosi. ,i-a facut bine sa-mi lipesc fruntea de pamnt. mediat am simtit o adnca legatura spirituala.

Capitolul 28 $ra sufist, mistic musulman. Cauta fana, comuniunea cu Dumne'eu, iar relatia sa cu $l era personala si plina de dragoste. - Daca faci doi pasi catre Dumne'eu, obisnuia el sa-mi spuna, Dumne'eu va alerga la tine0 $ra un om cu trasaturi obisnuite, nimic din felul n care arata sau se mbraca nu-l scotea n evidenta. Nu ma mira ca nu lam va'ut prima oara cnd ne-am ntlnit. C#iar si cnd am a!uns sa-l cunosc foarte bine, dupa mai multe n-tlniri, miera greu sa-l recunosc. Numele sau era 2atis# 6umar. $ste un nume comun n 3amil Nadu, asa nct coincidenta nu este att de neobisnuita. 3otusi, mi-a facut placere ca acest brutar pios, simplu ca o umbra, cu o sana76 tate de fier, si profesorul comunist de biologie, devotat stiintei si suferind de poliomielita n copilarie, purtau acelasi nume. Domnul si domnul 6umar m-au initiat n biologie si n islamism. Domnul si domnul 6umar m-au facut sa urme' 'oologia si studii de religie la .niversitatea din 3oronto. Domnul si domnul 6umar au fost profetii tineretii mele indiene. Ne-am rugat mpreuna si am exersat dhikr, recitarea celor noua'eci si noua de nume revelate ale lui Dumne'eu. $ra hafiz, o persoana care stie Coranul pe dinafara si l spune ntr-o incantatie simpla si molcoma. N-am stiut niciodata araba bine, dar mi placea foarte mult cum suna. 'bucnirile guturale si vocalele lungi, melodioase ma nvaluiau ca sunetele unui pru minunat. ,a scufundam n

acel pru n multe clipe magice. Nu era adnc, era doar vocea unui singur om, dar avea infinitul universului. Am descris casa domnului 6umar ca pe o darapanatura. 3otusi, nici o mosc#ee, nici o biserica, nici un templu nu erau att de sacre pentru mine. eseam uneori din brutarie ncarcat de glorie. ,a urcam pe bicicleta si pedalam, plutind prin acea glorie din aer. <data, dupa o astfel de ntlnire, am parasit orasul si, pe drumul de ntoarcere, ntr-un loc unde terenul era mai nalt si vedeam marea n stnga si de-a lungul drumului, am simtit deodata ca snt n paradis. -ocul era acelasi pe lnga care trecusem nu demult, dar l vedeam altfel. 2imteam un amestec ciudat de vibratii de energie si liniste profunda, care mi creau o stare de fericire intensa. n timp ce nainte drumul, marea, copacii, aerul, soarele mi vorbeau pe limbi diferite, acum mi se adresau ntr-o singura limba comuna. Copacul povestea despre drum, care stia despre aer, care tinea cont de mare, care mpartea natura cu soarele. 1iecare element traia n armonie cu celalalt, toti erau cunoscuti si rude. Am ngenunc#eat ca un muritor5 m-am ridicat ca un nemuritor. ,a simteam n centrul unui mic cerc ce era parte a unui cerc mult mai mare. Atman l-a ntlnit pe Alla#. 77 Alta data l-am simtit pe Dumne'eu aproape de mine. $ram n Canada, mult mai tr'iu. ,a aflam n vi'ita la niste prieteni n provincie. $ra iarna. ,a plimbam singur pe domeniul lor mare si ma ntorceam catre casa. $ra o 'i limpede, nsorita, dupa o noapte de ninsoare. Natura ntreaga era mbracata n alb. %e cnd ma apropiam de casa, mi-am ntors capul. n apropiere era o padure si n acea padure un mic luminis. "ntul sau poate un animal rupsese o creanga. =apada fina cadea prin aer, scnteia n soare. %rin pulberea aurie care

cadea n poienita luminata de soare am va'ut-o pe 1ecioara ,aria. De ce pe $a, nu stiu. Devotiunea mea pentru ,aria era pe planul doi. Dar era $a. Avea pielea alba. %urta o roc#ie alba si o manta albastra5 mi amintesc ca am remarcat pliurile si faldurile. Cnd spun ca am vazut,o, nu vreau sa spun literal, desi exista fi'ic si avea #aine colorate. Am simtit ca am va'ut-o, o vi'iune a unei vi'iuni. ,-am oprit si am privit-o pe furis. $ra frumoasa si maiestuoasa ca o regina. mi 'mbea cu o bunatate plina de dragoste. Dupa cteva secunde m-a parasit. 2ufletul mi era plin de teama si bucurie. %re'enta lui Dumne'eu este cea mai mare rasplata. Capitolul 21 !tau ntr,o cafenea din centru si ma"ndesc. Tocmai am petrecut o dupa,amiaza ntrea"a cu el. -upa ntlnirile noastre, ntotdeauna ramn dez"ustat de viata posomorita pe care o duc. Care erau cuvintele acelea care m,au impresionatA ', da3 Bfapte aride si concreteB, Bpovestea mai reusitaB. !cot hrtie si stilou si scriu3 Cuvintele constiintei divine3 e(altarea spirituala; sentimente durabile de revelatie, nflacarare, bucurie; o ascutire a simtului moral care mi se pare mai importanta dect o percepere intelectuala a lucrurilor; o aran*are a universului pe coordonate morale si nu intelectuale; constiinta ca principiul fundamental 78 al e(istentei este ceea ce numim dra"oste, care se manifesta uneori neclar, difuz, ncet, totusi inevitabil.

0a opresc. si despre tacerea lui -umnezeuA Citesc totul din nou. 'dau"3 2ntelect ce confunda sentimentul de ncredere n prezenta divina cu dorintele absolute. Capitolul BB %ot sa-mi imagine' usor ultimele cuvinte ale unui ateu+ 4Alb, alb0 Dra-dra-dragoste0 Dumne'eul meu04 - si convertirea de pe patul mortii. n timp ce agnosticul, fidel sinelui sau rational, c#iar daca crede n faptele aride si concrete, poate ncerca sa explice lumina calda care-l nvaluie, spunnd+ 4%osibil o oxigenare sla-slaba a cre-cre-ierului4, dnd dovada pna la sfrsit de lipsa de imaginatie si pier'nd partea cea mai frumoasa a povestii. Capitolul 2; "ai, sentimentul de comuniune pe care l aduce oamenilor o credinta comuna mi-a creat neca'uri. Cu timpul, activitatile mele religioase n-au mai fost remarcate numai de cei care nu tineau cont si doar se amu'au, ci si de cei care au tinut cont si nu s-au amu'at. - De ce se duce fiul tau la templu/ ntreba preotul. - 1iul tau a fost va'ut n biserica facndu-si cruce, spunea imamul. - 1iul tau s-a facut musulman, spunea panditul. Da, toate au fost aduse la cunostinta parintilor mei uluiti. "edeti dumneavoastra, ei nu stiau. Nu stiau ca eram #indus, crestin si musulman practicant. Adolescentii mereu ascund unele lucruri de parinti, nu-i asa/ 3oti cei de

7 saispre'ece ani au secrete, nu-i asa/ Dar soarta a #ara'it ca parintii mei, cu mine si cu cei trei ntelepti, dupa cum i voi numi, sa ne ntlnim ntr-o 'i pe fale'a *oubert 2alai si ca taina mea sa fie data n vileag. $ra o dupa-amia'a minunata si racoroasa de duminica, iar *olful (engal sclipea sub cerul albastru. <rasenii iesisera la plimbare. Copiii tipau si rdeau. (aloane colorate 'burau prin aer. C#ioscurile de ng#etata erau asaltate. De ce sa ne gndim la lucruri serioase ntr-o astfel de 'i, va ntreb/ De ce nu puteau oare sa dea numai din cap, sa 'mbeasca si sa treaca mai departe/ N-a fost sa fie. Ne-am ntlnit nu doar cu un ntelept, ci cu toti trei, si nu unul dupa altul, ci mpreuna. 3oti trei au decis exact atunci ca aceea era cea mai buna oca'ie sa se ntlneasca cu acest domn respectabil din %on-dic#err), director de gradina 'oologica si tatal unui fiu model de devotiune. Cnd l-am va'ut pe primul, am 'mbit5 cnd l-am 'arit si pe al doilea, 'mbetul mi ng#etase de!a pe bu'e. Cnd a fost limpede ca toti trei se ndreptau spre noi, inima a ncetat sa-mi mai bata. nteleptii au parut enervati cnd si-au dat seama ca toti trei se apropiau de aceiasi oameni. 1iecare trebuie sa se fi gndit ca ceilalti aveau alte treburi dect cele pastorale si ca alesesera prost momentul sa se ocupe de ele. si-au aruncat priviri nemultumite. %arintii mei au fost uimiti cnd s-au va'ut opriti de acesti preoti straini 'mbitori. Ar trebui sa explic ca familia mea nu era nicidecum practicanta. 3ata se considera ca apartinnd Noii ndii - bogata, moderna si la fel de seculara precum ng#etata. Nu avea nici un fir de religie n el. $ra un om de afaceri, foarte preocupat de a face, un profesionist cu picioarele pe pamnt care muncea din greu, mai interesat de reproducerea leilor dect de orice plan moral sau existential.

$ adevarat ca toti puii nou-nascuti erau binecuvntati de un preot si ca aveam doua mici altare la gradina, unul nc#inat 2tapnului *anes#a si celalalt lui ?anuman. Ambii erau 'ei pe placul unui director de gradina 'oologica, primul avnd cap de elefant, iar 80 el de-al doilea fiind o maimuta. deea tatei era ca priau afacerilor si nu sufletului, totul fiind mai curnd o problema de relatii publice dect de salvare personala. *ri!ile spirituale nu existau pentru el5 problemele financiare l neca!eau. 4< singura epidemie printre animale4, obisnuia el sa spuna, 4si a!ungem pe drumuri spargnd pietre.4 ,ama era mama, plictisita si neutra n acest domeniu. < educatie #induista si baptista se anulasera una pe alta n ceea ce privea religia, lasnd-o necredincioasa, dar multumita. Cred ca ea banuia ca eu aveam o alta parere n domeniu, dar nu a spus niciodata nimic cnd, copil fiind, citeam pe nerasuflate ben'i desenate cu 1amayana sau0ahabharata, precum si o (iblie ilustrata pentru copii si alte povesti cu 'ei. $a nsasi citea foarte mult. i facea placere sa ma vada cu nasul n carti, orice carti, atta timp ct eram cuminte. n ceea ce l priveste pe 9avi, daca 2tap-nul 6ris#na ar fi tinut n mna o bta de cric7et n loc de un fluier, daca sus Cristos ar fi semanat cu un arbitru, daca profetul ,a#omed, pacea fie cu el, ar fi avut notiuni de bo8ling, poate ca s-ar fi interesat, dar nu erau asa si prin urmare nu-l atrageau cu nimic.
c

Dupa ce si-au dat buna 'iua, a urmat o tacere penibila. < rupse preotul cnd spuse, cu mndrie n voce+ - %iscine este un bun crestin. 2per sa vina sa cnte n corul nostru ntr-o buna 'i. %arintilor mei, panditului si imamului nu le venea sa creada.

- Cred ca gresiti. $ste un bun musulman. "ine mereu la rugaciunea de vineri si ncepe sa cunoasca destul de bine Coranul, spuse imamul. %arintilor mei, preotului si panditului nu le venea sa creada. %anditul vorbi+ - *resiti amndoi. $ste un bun #indus. l vad venind tot timpul la templu pentru darshansi ndeplinind pn*a. %arintii mei, imamul si preotul au ramas nmarmuriti. - Nu e nici o greseala, spuse preotul. cunosc pe acest baiat. $ste %iscine ,olitor %atel si e crestin. 81 - si eu l cunosc si va spun ca este musulman, afirma imamul. - %rostii0 tipa panditul. %iscine s-a nascut #indus, traieste ca un #indus si va muri #indus0 Cei trei ntelepti se uitara unul la altul, gfind si nencre'atori. Doamne, ia-le privirile de pe mine, m-am rugat eu. 3oate privirile se ndreptara spre mine. - $ adevarat, %iscine/ ma ntreba imamul cu caldura. ?indusii si crestinii snt idolatri. Au multi 'ei. - ar musulmanii au multe neveste, raspunse panditul. %reotul se uita c#iors la amndoi. - %iscine, sopti el, salvarea este numai prin sus Cristos. - %rostii0 Crestinii nu stiu nimic despre religie, spuse panditul.

- 2-au ndepartat de multa vreme de calea lui Dumne'eu, spuse imamul. - .nde este Dumne'eu n religia voastra/ se rasti preotul. Naveti nici macar un singur miracol ca sa o dovediti. Ce fel de religie e asta, fara miracole/ - Nu este un circ unde mortii sar din morminte tot timpul, asta e0 Noi, musulmanii, credem cu putere n miracolul fundamental al existentei. %asarile care 'boara, ploaia care cade, recoltele care cresc - acestea snt miracolele noastre. - %enele si ploaia snt foarte dragute, dar noi dorim sa stim ca Dumne'eu este cu adevarat mpreuna cu noi. - Asa/ $i bine, frumos v-ati mai purtat cu Dumne'eu cnd a fost cu voi - ati ncercat sa-l omorti0 --ati batut n piroane pe o cruce. $ste asta un mod civili'at de a trata un profet/ %rofetul ,a#omed - pacea fie cu el - ne-a adus cuvntul lui Dumne'eu fara nici un fel de aiureli si a murit la o vrsta venerabila. - Cuvntul lui Dumne'eu/ Acel negustor analfabet al vostru din mi!locul desertului/ $rau cri'e de epilepsie cau'ate de leganarea camilei, nu revelatie divina. <ri era soarele care i fierbea creierii0 82 - Daca %rofetul - p. f. ce. - arfin viata, te-ar mustra cu asprime, replica imamul, privindu-l pie'is. - $i bine, nu este0 Cristos e viu, n timp ce 4p. f. c. e.4 e mort, mort, mort0 %anditul i ntrerupse linistit. -e spuse n tamil+

- Adevarata ntrebare este de ce si pierde %iscine timpul cu aceste religii straineA %reotului si imamului le-au iesit oc#ii din cap. $rau amndoi originari din 3amil. - Dumne'eu este universal, bolborosi preotul. ncuviinta, dnd energic din cap. - $xista un singur Dumne'eu. - ar cu singurul lor 'eu musulmanii aduc ntotdeauna neca'uri si provoaca ra'merite. Dovada ct de rau este slamul, ct de barbari snt musulmanii, declara panditul. - 2pune stapnul de sclavi din sistemul de casta, rabufni imamul. ?indusii nrobesc alti oameni si venerea'a papusi mbracate n #aine. - 2nt iubitorii vitelului de aur. ngenunc#ea'a naintea vacilor, i tinu isonul preotul. - n timp ce crestinii ngenunc#ea'a n fata unui om alb0 -ingusesc un 'eu strain. 2nt cosmarul tuturor celor de alta culoare. - ,annca porci si snt canibali, adauga imamul pentru efect. - %roblema este, spuse preotul cu o mnie rece, daca %iscine vrea religie adevaratasau povesti din cartile de ben'i desenate. - Dumne'eu sau idoli, intona imamul grav. - =eii nostri sau 'eii colonistilor, ssi panditul. $ra greu sa spui care era mai nfuriat. %areau ca se vor lua la bataie. mamul

3ata ridica mna. - Domnilor, domnilor, va rog0 exclama el. As dori sa va reamintesc ca exista libertatea credintei n aceasta tara. 3rei fete n pragul apoplexiei se ntoarsera spre el. - Da0 Credinta - la singular0 tipara nteleptii la unison. 83 3rei degete aratatoare, ca niste semne de punctuatie, se agitara n aer pentru a sublinia ce spusesera. Nu le-au convenit efectul coral neintentionat si unitatea spontana a gesturilor. Degetele se lasara iute n !os, iar ei au oftat si au bombanit fiecare pentru sine. 3ata si mama se uitau la ei, fara grai. %anditul a vorbit primul. - Domnule %atel, devotiunea lui %iscine este admirabila, n aceste vremuri tulburi, este bine sa ve'i un baiat att de devotat lui Dumne'eu. 3oti sntem de acord cu asta. mamul si preotul aprobara. - Dar nu poate fi si #indus, si crestin, si musulman. $ste imposibil. 3rebuie sa aleaga. - Nu cred ca este o crima, dar presupun ca aveti dreptate, raspunse tata. Cei trei fura de acord si ridicara oc#ii spre cer, cum facea tata, cnd simtira ca #otarrea trebuia sa vina. ,ama se uita la mine. 3acerea se abatu asupra mea.

- $i bine, %iscine/ ma mboldi mama. Ce cre'i despre asta/ - (apu *and#i a spus+ 43oate religiile snt adevarate4. $u vreau doar sa-l iubesc pe Dumne'eu, m-am repe'it eu si am lasat oc#ii n !os, rosu la fata. 2tn!eneala mea era contagioasa. Nimeni nu spuse nimic. 2a ntmplat sa nu fim departe de statuia lui *and#i de pe fale'a. ,a#atma era sculptat mergnd cu bastonul n mna, cu un 'mbet sagalnic pe bu'e si cu oc#i stralucitori. ,i-am imaginat ca ne au'ea conversatia, dar ca era mult mai atent la sufletul meu. 3ata si drese glasul si spuse cu !umatate de gura+ - Cred ca asta ncercam cu totii sa facem, sa-l iubim pe Dumne'eu. ,i s-a parut foarte nostim ca el sa spuna asta, el, care, de cnd l stiam, nu intrase niciodata ntr-un templu cu intentii serioase. Dar vorbele sale parura sa aiba efect. Nu poti certa un baiat pentru ca doreste sa-l iubeasca pe Dumne'eu. Cei trei ntelepti plecara, 'mbind fortat. 84 3ata se uita la mine o clipa, ca si cum ar fi dorit sa spuna ceva, apoi se ra'gndi5 rosti+ 4"reti ng#etata/4 si se ndrepta spre primul automat de ng#etata nainte sa putem raspunde. ,ama se uita la mine mai mult, cu o privire n acelasi timp uimita si afectuoasa. Aceasta a fost intrarea mea n dialogul ecumenic. 3ata a cumparat trei batoane de ng#etata. -e-am mncat neobisnuit de tacuti, n timp ce ne-am continuat plimbarea de duminica. Capitolul 2+

9avi s-a distrat de minune cnd a aflat. - Asadar, 28ami sus, te duci n #agialc anul acesta/ a spus el, mpreunndu-si palmele n fata fetei ntro namaskar respectuoasa. Nu te c#eama ,ecca/ si facu cruce. - 2au te duci la 9oma la ncoronarea viitorului %apa %ius/ Desena n aer o litera greceasca, evidentiind imaginea bat!ocurii sale. - Gi-ai gasit totusi timp sa-ti tai ciocul si sa devii evreu/ -a ct de des te duci, !oia la templu, vinerea la mosc#ee, smbata la sinagoga si duminica la biserica, mai ai nevoie sa te convertesti la nca trei religii ca sa fii n vacanta pentru tot restul vietii. si alte asemenea ntepaturi. Capitolul 2/ si asta n-a fost tot. 2nt mereu oameni care si iau ca misiune apararea lui Dumne'eu, ca si cum 9ealitatea Absoluta, ba'a existentei, ar fi ceva slab si nea!utorat. Acesti oameni trec pe lnga o vaduva deformata de lepra, 85 care cerseste ctiva banuti, trec pe linga copii mbracati n 'drente, care traiesc pe strada, si si spun+ 4Nu-i cine stie ce.4 Dar daca observa cea mai mica ofensa adusa lui Dumne'eu, devin altii. 2e nrosesc la fata, li se umfla piepturile, rabufnesc de mnie. ndignarea lor este teribila. Neclintirea lor este nspaimntatoare.

Acesti oameni nu-si dau seama ca Dumne'eu trebuie aparat nauntrul sinelui si nu n afara lui. Ar trebui sa-si ndrepte mnia asupra lor. %entru ca raul ce se vede este numai reflectarea raului interior care a iesit la suprafata. -ocul unde se da batalia dintre bine si rau nu este n va'ul tuturor, ci n intimitatea fiecarui suflet. ntre timp, numarul vaduvelor si al copiilor fara casa este foarte mare si n apararea lor, nu a lui Dumne'eu, trebuie sa sara binevoitorii. <data un copil diform m-a gonit din ,area ,osc#ee. Cnd m-am dus la biserica, preotul m-a fixat cu privirea, astfel ca nu am putut gasi pacea lui Cristos. De cteva ori un bra#man m-a alungat de la darshan. 1aptele mele religioase au fost raportate parintilor n soapte repe'ite ce de'valuiau tradarea. Ca si cum aceste mesc#inarii i-ar fi facut vreun bine lui Dumne'eu. %entru mine religia nseamna demnitate, nu depravare. Nu m-am mai dus sa particip la liturg#ia de la (iserica 2fintei 1ecioare a Nepri#anitei =amisliri si m-am dus n sc#imb la 2fnta 1ecioara a ngerilor. Nu mai stateam printre fratii mei dupa rugaciunea de vineri. ,ergeam la templu cnd era multa lume, iar bra#manii erau prea ocupati ca sa intervina ntre Dumne'eu si mine. Capitolul 2$ -a cteva 'ile dupa ntlnirea de pe fale'a, mi-am luat inima n dinti si m-am dus sa-l vad pe tata la biroul lui. - 3ata/ 86 - Da, %iscine.

- As vrea sa fiu bote'at si mi-as dori un covoras de rugaciune. %atrunse cuvintele mele ncet. si ridica privirea de pe #rtii dupa cteva clipe. - .n ce/ Ce/ - As dori sa ma rog afara fara sa-mi murdaresc pantalonii. ,erg la o scoala crestina fara sa fi fost bote'at n religia lui Cristos. -De ce vrei sa te rogi afara/ De fapt, de ce vrei sa te rogi/ - %entru ca l iubesc pe Dumne'eu. - A#a. %aru uimit de raspunsul meu, aproape stn!enit. 3acu. ,-am gndit ca vrea din nou sa-mi ofere ng#etata. - $i bine, %etit 2eminaire este crestin numai cu numele. ,ulti baieti #indusi care nu snt crestini nvata acolo. "ei primi o educatie buna si fara sa fii bote'at. 2a te rogi lui Alla# nu va sc#imba de asemenea nimic. - Dar vreau sa ma rog lui Alla#. "reau sa fiu crestin. - Nu poti fi amndoua. 3rebuie sa fii sau una, sau alta. - De ce nu pot fi amndoua/ - 2nt religii diferite0 Nu au nimic n comun. - Nu e asa cum se spune0 Amndoua pretind ca Abra-#am le apartine. ,usulmanii spun ca Dumne'eul evreilor si al crestinilor este acelasi cu Dumne'eul musulmanilor, i recunosc pe Da vid, ,oise si sus ca profeti.

- Ce legatura are asta cu noi, %iscine/ Noi sntem indienii - Crestini si musulmani snt n ndia de secole0 .nii oameni spun ca sus este nmormntat n Casmir. Nu mai spuse nimic, doar ma privi ncruntat. (rusc se rentoarse la treburi. - "orbeste cu mama despre asta. $a citea. - ,ama/ - Da, scumpule. - As vrea sa fiu bote'at si mi-as dori un covoras de rugaciune. 87 - "orbeste cu tata despre asta. - Am vorbit. ,i-a spus sa vorbesc cu tine. - Asa a spus/ -asa cartea !os. %rivi n directia *radinii =oologice. 2nt sigur ca n acel moment tata a simtit o pala de vnt rece care l lovea n ceafa. ,ama se ntoarse catre raftul cu carti. - Am aici o carte care o sa-ti placa. De!a ntinsese mna, lund un volum. $ra 9obert -ouis 2tevenson. Asta era tactica ei obisnuita. - Am citit-o de!a, mama. De trei ori. - A#.

,na se ntinse spre stnga. - -a fel si Conan Do)le. ,na se rasuci spre dreapta. - 9.6. Nara)an/ Nu se poate sa fi citit tot ce a scris Nara)an. - %roblemele astea snt importante pentru mine, mama. - 1obinson Crusoe6 - ,ama0 - Dar, %iscine0 2e lasa pe spate n scaun, cu o ultima mpotrivire ntiparita pe figura, ceea ce nsemna ca trebuia sa lupt si sa stiu sa ating punctele sensibile. si potrivi o perna. 3ata si cu mine consideram ca 'elul tau religios seamana cu un mister. - #ste un ,ister. - ?rnmm. Nu am vrut sa spun asta. Asculta, scumpule, daca ai ales calea religiei, trebuie sa fii sau #indus, sau crestin, sau musulman. Ai au'it ce au spus pe fale'a. - Nu nteleg de ce nu pot fi toate trei odata. ,ama!i are doua pasapoarte. $ste indian si france'. De ce nu pot fi #indus, crestin si musulman/ - $ altceva. 1ranta si ndia snt natiuni de pe pamnt. - Cte natiuni snt n cer/ 2e gndi o clipa. - .na. Asta e problema. < natiune, un pasaport. - < natiune n cer/

88 - Da. 2au nici una. $xista si aceasta optiune, sa stii. Calea pe care ai ales-o este teribil de demodata. - Daca exista o singura natiune n cer, nu ar trebui ca toate pasapoartele sa fie valabile/ < umbra de nencredere i pluti pe figura. - (apu *and#i a spus - Da, stiu ce a spus (apu *and#i. si duse o mna la frunte. %area obosita. - Nu ma amar, spuse ea. ,ai tr'iu n seara aceea, i-am surprins pe parintii mei discutnd. - Ai spus da/ 'ise tata. - Cred ca te-a ntrebat si pe tine. --ai trimis la mine, raspunse mama. - Asa am facut/ - Da. - Am avut o 'i foarte plina... - Acum esti liber. 2tai linistit si n-ai nimic de facut. Daca vrei sa intri n camera lui, sa i tragi covorasul de rugaciune de sub picioare si sa discutati problema bote'ului crestin, du-te. N-am nimic mpotriva. - Nu, nu.

Am simtit din vocea lui ca tata se ase'a mai bine n scaun. .rma o pau'a. - %are sa atraga religiile asa cum un cine atrage puricii, continua el. Nu nteleg. 2ntem o familie indiana moderna5 ducem o viata moderna5 ndia e pe punctul de a deveni o natiune avansata si cu adevarat moderna - si noi avem un fiu care se crede rencarnarea lui 2ri 9ama-7ris#na. - Daca doamna *and#i repre'inta ideea de progres si modernitate, atunci nu snt sigura ca-mi place, spuse mama. 89 - Doamna *and#i o sa treaca0 %rogresul e de neoprit. Ne ndreptam spre el n mars fortat. 3e#nologia a!uta, iar ideile bune se raspndesc - iata cele doua legi ale naturii. Daca nu lasi te#nologia sa te a!ute, daca nu accepti ideile bune, rami n epoca de piatra0 2nt convins de asta. Doamna *and#i si nebunia ei or sa treaca. Noua ndie o sa vina. CA trecut, ntr-adevar. ar Noua ndie, sau cel putin una din familiile sale, a decis sa se mute n Canada.D 3ata continua+ - Ai au'it cnd a 'is+ 4(apu *and#i a spus, P3oate religiile snt adevarateQ4/ - Da. - ?apu *and#i/ (aiatul este n termeni apropiati cu *and#i/ Dupa 3aticu *and#i, ce mai vine/ .nc#iul sus/ si ce e cu prostia asta - c#iar a devenit musulmanA - Asa se pare. - ,usulman0 Ca e #indus devotat, foarte bine, nteleg. Crestin, este putin straniu, dar pot sa fiu ngaduitor. Crestinii

au fost aici de mult - 2fintul 3oma, 2fntul 1ran-cis Ravier, misionarii si asa mai departe. Datorita lor avem scoli bune. - Da. - 3oate acestea le pot accepta. Dar musulmanA $ ceva complet strain de traditiile noastre. 2nt diferiti. - si ei snt aici de multa vreme. 2nt mult mai numerosi dect crestinii. - Asta n-are nici o importanta. 2nt altceva. - %oate ca %iscine ntelege altfel progresul. - l aperi pe baiat/ Nu-ti pasa ca se imaginea'a musulman/ - Ce putem face, 2antos#/ < ia foarte n serios si nu face nimanui nici un rau. %oate e numai o fa'a. si asta poate sa treaca - asa ca doamna *and#i. - De ce nu poate sa aiba preocupari normale pentru un baiat de vrsta lui/ .ita-te la 9avi. Nu se gndeste dect la cric7et, filme si mu'ica. - Cre'i ca e mai bine asa/ 90 - Nu, nu. A#, nu mai stiu ce sa cred. A fost o 'i lunga, 'ise el si ofta. ,a ntreb ct de departe va merge cu aceste preocupari. ,ama c#icoti. - 2aptamna trecuta a terminat de citit o carte cu titlul 2mitarea lui Cristos.

- 2mitarea lui Cristosl 9epet, ma ntreb ct de departe va merge cu aceste preocupari0 striga tata. 9sera amndoi. Capitolul 25 ,i-am iubit covorul de rugaciune. Comun cum era, stralucea de frumusete n oc#ii mei. mi pare rau ca l-am pierdut. <riunde l ntindeam, simteam o afectiune deosebita pentru bucata de pamnt de dedesubt si pentru tot ce era aproape. Acesta era un semn clar pentru mine ca era un bun covor de rugaciune, caci ma a!uta sa tin minte ca pamntul este creatia lui Dumne'eu, sacru peste tot. ,odelul lui, cu linii aurii pe un fundal rosu, era simplu+ un dreptung#i ngust cu un vrf triung#iular ntr-o parte pentru a indica Cibla, directia pentru rugaciune. si mici nflorituri ce pluteau n !urul ei, ca niste fuioare de fum sau semne dintr-o limba straina. ,aterialul era moale. Cnd ma rugam, ciucurii mici erau aproape lipiti de fruntea mea la un capat al covorului si foarte aproape de vr-furile degetelor de la picioare la celalalt, ceea ce te facea sa te simti confortabil pe aceasta ntindere nemarginita. ,a rugam afara pentru ca mi facea placere. De cele mai multe ori, mi desfaceam covorul ntr-un colt al curtii n spatele casei. $ra un loc retras, la umbra unui arbore de coral, lnga un 'id acoperit de bougainvilia. De-a lungul 'idului era un rnd de craciunite n g#ivece. (ougainvilia se urcase de asemenea pe copac. Contrastul dintre bracteele sale purpurii si florile rosii ale copacului era foarte frumos. Cnd acel copac nflorea, se umplea de ciori, mierle-man91 darin, gaite, lacustari, pasarile soarelui si papagali. =idul se afla la dreapta mea, formnd un ung#i mare. Deasupra mea

si n stnga, dincolo de umbra albicioasa si pestrita a copacului, se ntindea spatiul desc#is al curtii scaldate de soare. $vident ca felul n care aratau lucrurile se sc#imba n functie de vreme, de momentul 'ilei sau al anului. Dar totul mi este clar n minte, ca si cum nimic nu s-ar fi sc#imbat. ,a ntorceam spre ,ecca folosindu-ma de o linie pe care am 'griat-o n pamntul galben si pe care o respectam cu gri!a. .neori, dupa ce mi terminam rugaciunile, ma ntorceam si i vedeam pe tata, mama sau 9avi privindu-ma, pna ce s-au obisnuit cu mine. (ote'ul a fost o problema mai complicata. ,ama s-a comportat foarte bine, tata a stat ca mpietrit, iar 9avi era din fericire absent, datorita unui meci de cric7et care, totusi, nu la mpiedicat sa faca mai multe comentarii pe marginea evenimentului. Apa mi s-a scurs pe fata si de-a lungul gtului5 c#iar daca era doar un fir, a avut efectul racoritor al unei ploi musonice. Capitolul 27 De ce se muta oamenii/ Ce i face sa se de'radacine'e si sa paraseasca tot ceea ce stiu pentru marele necunoscut de dincolo de ori'ont/ De ce sa urci acest $ve-rest de formalitati care te fac sa te simti ca un cersetor/ De ce sa intri n aceasta !ungla straina n care totul este nou, greu si necunoscut/ 9aspunsul este acelasi pretutindeni+ oamenii se muta n speranta unei vieti mai bune. ,i!locul anilor FHA a fost o perioada tulbure n ndia. Am nteles asta din cutele adnci care apareau pe fruntea tatei cnd citea 'iarele. 2au din frnturile de conversatie pe care le

prindeam dintre el, mama, ,ama!i si altii. Nu conta faptul ca nu ntelegeam despre ce vorbeau - nu ma 92 interesa. .rangutanii erau la fel de lacomi dupa chapatti ca de obicei5 maimutele nu ntrebau niciodata ce se ntm-pla la Del#i5 rinocerii si caprele continuau sa traiasca n pace5 pasarile cntau5 norii aduceau ploaie5 soarele ardea5 pamntul respira5 Dumne'eu exista - nu aveam nici o neliniste n lumea mea. n cele din urma, doamna *and#i l-a nvins pe tata. n februarie 19H6, guvernul 3amil Nadu a fost nfrnt la Del#i. 1usese unul dintre cei mai aspri critici ai doamnei *and#i. %reluarea puterii a fost facuta 4lin4 - prim-ministrul 6arunanid#i a disparut ncet n 4uitare4 sau n arest la domiciliu - si ce mai contea'a caderea unui guvern local cnd Constitutia ntregii tari fusese suspendata opt luni/ Dar pentru tata era apogeul stapnirii dictatoriale a doamnei *and#i asupra natiunii. Camila de la *radina =oologica nu a fost deloc tulburata, nsa pentru tata a fost lovitura decisiva. 2triga+ - n curnd va veni la =oo sa ne spuna ca nc#isorile ei snt pline si ca are nevoie de mai mult spatiu. Am putea oare sa-l punem pe Desai cu leii/ ,orar!i Desai era un politician din opo'itie. Nu era un prieten al doamnei *and#i. Nesfrsita ngri!orare a tatei ma ntrista. C#iar daca doamna *and#i ar fi bombardat *radina =oologica, nu m-as fi suparat, cu conditia ca tata sa fie vesel. mi doream sa nu se agite att de mult. $ greu pentru un fiu sa-si vada tatal mort de ngri!orare.

Dar exact asta facea. <rice afacere comporta riscuri, mai ales cele particulare, care te pot costa tot ce ai. < gradina 'oologica este o institutie culturala. -a fel ca o biblioteca publica sau ca un mu'eu, este n slu!ba educatiei oamenilor si a stiintei. si din aceasta cau'a nu este o afacere banoasa, caci (inele si %rofitul nu se aseamana, spre supararea tatei. Adevarul este ca nu eram o familie bogata, dupa standardele canadiene. $ram o familie saraca ce detinea multe animale, dar nu si acoperisul de deasupra capetelor lor Csau al nostru, la drept vorbindD. "iata la o gradina 93 'oologica, la fel ca viata locuitorilor sai n libertate, este precara. Nu este nici o afacere destul de mare ca sa ignori legea, nici prea mica sa te poti strecura. Ca sa fie prospera, o gradina 'oologica are nevoie de un guvern parlamentar, de alegeri democratice, de libertatea cuvntului, a presei, a asocierii, de legi infailibile si de tot ce mai cuprinde Constitutia ndiei. $ste imposibil sa te bucuri de animale n alt fel. %olitica proasta distruge afacerile pe termen lung. <amenii se muta din cau'a oboselii si a nelinistii. Din cau'a simtamntului continuu ca, orict de greu ar munci, eforturile lor snt 'adarnice, ca ceea ce au construit ntr-un an va fi distrus de altii ntr-o 'i. Din cau'a sentimentului ca viitorul nu le aduce nimic, ca eiar putea sa suporte, dar nu si copiii lor. Din cau'a sentimentului ca nimic nu se va sc#imba, ca fericirea si prosperitatea exista numai n alta parte. Noua ndie s-a rupt si s-a prabusit n mintea tatei. ,ama a fost de acord. Noi ne-am supus. "estea ni s-a dat ntr-o seara n timpul cinei. 9avi si cu mine am ramas ca trasniti.Canada6 Daca And#ra %ra-des#, la nord de noi, era teritoriu strain, daca 2ri -an7a, la o

a'vrlitura de bat dincolo de strmtoare, era fata ntunecata a lunii, imaginati-va ce nsemna Canada. Canada nu ne spunea absolut nimic. $ra ca 3imbuctu, un loc ndepartat prin definitie. Capitolul ;8 #ste casatorit. 0a aplec si mi scot pantofii, cnd l aud spunnd3 - As dori sa ti,o prezint pe sotia mea. mi ridic ochii si ln"a ele... doamna Patel. - ?una ziua, spune ea, ntinzndu,mi mna si zmbind. Piscine mi,a povestit multe despre tine. &u pot spune acelasi lucru despre ea. &u mi vine nici o idee. 9rmeaza sa plece, asa ca stam de vorba numai cteva mi, 94 nute. #ste tot indianca, dar are un accent canadian mai pronuntat. Trebuie sa fie la a doua "eneratie. #ste putin mai mica dect el, are pielea mai ntunecata, parul lun" si ne"ru mpletit ntr,o coada. 4chi ne"ri stralucitori si dinti albi minunati. Poarta pe brate un halat alb de laborator, proaspat spalat si calcat, nvelit ntr,un sac de plastic. #ste farmacista. Cnd i spun3 Bmi pare bine ca v,am ntlnit, doamna PatelB, ea mi raspunde3 BTe ro", spune,mi 0eenaB. -upa un scurt sarut ntre sot si sotie, ea pleaca la lucru chiar si smbata. Casa lor este mai mult dect o cutie plina de icoane. 1emarc cteva mici semne de viata con*u"ala. #rau acolo dinainte, dar nu le vazusem pentru ca nu ma uitasem dupa ele.

#l este un om timid. )iata l,a nvatat sa nu dezvaluie ce are mai scump. #ste ea zeita mncarurilor meleA B'm facut niste chutney special pentru tineB, spune el. Dmbeste. &u, el este. Capitolul ;1 2-au ntlnit o data, domnul si domnul 6umar, brutarul si profesorul. %rimul domn 6umar si exprimase dorinta de a vi'ita *radina =oologica. - Au trecut toti acesti ani si nu am vi'itat-o. si e att de aproape. "rei sa mi-o arati/ - Desigur, am raspuns. Ar fi o onoare. Ne-am nteles sa ne ntlnirn la poarta principala a doua 'i, dupa scoala. ,i-am facut gri!i toata 'iua. ,a certam pe mine nsumi. 4%rostule0 De ce ai spus poarta principala/ <r sa fie o multime de oameni acolo. Ai uitat ce figura obisnuita are/ No sa-l recunosti niciodata04 Daca as fi trecut pe lnga el fara sa-l recunosc, s-ar fi simtit !ignit. Ar fi cre'ut ca m-am ra'gndit si ca nu voiam sa fiu va'ut mpreuna cu un brutar musulman sarac. Ar pleca fara sa spuna un cuvnt. Nu 95 s-ar supara - mi-ar accepta scu'a ca-mi intrase soarele n oc#i -, dar n-ar mai dori sa mai vina la *radina =oologica vreodata. ,i-am imaginat ca se va ntmpla asa. Trebuiasa-l

recunosc. ,a voi ascunde si voi astepta pna cnd voi fi sigur ca era el, da, asta am sa fac. Dar mi dadusem seama dinainte ca tocmai cnd ma straduiam sa-l recunosc, nu puteam sa vad unde era. $fortul nsusi ma orbea. -a ora stabilita m-am postat n fata intrarii principale a *radinii =oologice si am nceput sa ma sterg la oc#i cu amndoua minile. - Ce faci/ $ra 9a!, un prieten. - Am treaba. - 2a te stergi la oc#i/ - %leaca de aici. - ?ai sa mergem pe (eac# 9oad. - Astept pe cineva. - %ai, o sa-l pier'i daca ti tot stergi oc#ii asa. - ,ultumesc de informatie. Du-te sa te distre'i pe (eac# 9oad. - Ce 'ici de %arcul *uvernului/ - Nu pot, ti spun. - ?ai. - 3e rog, 9a!, pleaca0

A plecat. Am nceput din nou sa ma sterg la oc#i. - "rei sa ma a!uti cu tema la matematica, %i/ $ra A!it#, alt prieten. - ,ai tr'iu. Du-te de aici. - (una, %iscine. $ra doamna 9ad#a7ris#na, o prietena a mamei. n c-teva cuvinte i-am spus pe unde sa o ia. - 2cu'a-ma. .nde este 2trada -aporte/ .n strain. - Acolo. - Ct costa biletul la *radina =oologica/ Alt strain. 96 - Cinci rupii. Casa de bilete este acolo. - Gi-a intrat clor n oc#i/ $ra ,ama!i. - (una, ,ama!i. Nu, nu mi-a intrat. - 3atal tau e pe aici/ - Cred ca da. - Aici snt, %iscine0 ,inile mi-au ntepenit pe oc#i. "ocea aceea. Ciudata ntr-un mod familiar, familiara ntr-un mod ciudat. ,-am simtit cuprins de bucurie. - !alaam alaykum, domnule 6umar0 Ce bine-mi pare sa va vad0

- Ea alaykum as,salaam. Ai patit ceva la oc#i/ - Nu, nimic. Doar putin praf. - 2nt cam rosii. - N-am nimic. 2-a ndreptat catre casa de bilete, dar l-am oprit. - Nu, nu. Nu pentru dumneavoastra, domnule. Am dat la o parte mna casierului cu mndrie si l-am poftit pe domnul 6umar n gradina. 2e minuna de orice, de cum se potriveau copacii nalti cu girafele nalte, cum li se dadea carnivorelor sa mannce ierbivore, iar ierbivorelor li se dadea iarba, cum unele fiinte erau active 'iua si altele noaptea, cum cele care aveau nevoie de ciocuri ascutite aveau ciocuri ascutite, iar cele care aveau nevoie de membre agile aveau membre agile. $ram fericit cnd l vedeam asa de impresionat. mi cita din Coran+ 4ntru aceasta sunt semne pentru poporul ce pricepe.4 Am a!uns la 'ebre. Domnul 6umar nu mai au'ise de asemenea fiinte, daramite sa vada una. A ramas cu gura cascata. - 2e numesc 'ebre, am spus. - Au fost vopsite cu o pensula/ - Nu, nu. Asa snt ele de la natura. - Ce se ntmpla cnd ploua/

- Nimic. 97 - Dungile nu se sterg/ - Nu. Adusesem niste morcovi. ,ai ramasese unul, un exemplar mare si noduros. --am scos din punga. n momentul acela am au'it pietrisul scrsnind ncet n dreapta mea. $ra domnul 6umar, venind de-a lungul gardului, cu mersul lui mpleticit. - (una 'iua, domnule. - (una, %i. (rutarul, un om timid, dar demn, dadu din cap catre profesor, care i raspunse la fel. < 'ebra atenta mi observase morcovul si se apropiase de gardul scund. Ciulise urec#ile si dadea usor cu piciorul n pamnt. Am rupt morcovul n doua si am dat o !umatate domnului 6umar si o !umatate domnului 6umar. 4,ultumesc, %iscine4, a spus unul. 4,ultumesc, %i4, a spus celalalt. Domnul 6umar s-a dus primul, ntin'nd mna peste gard. (u'ele groase, puternice, negre ale 'ebrei au n#atat morcovul cu placere. Domnul 6umar nu voia sa dea drumul. =ebra si-a nfipt dintii n morcov si l-a rupt n doua. A rontait delicatesa cteva clipe, apoi a apucat si cealalta bucata, lingnd degetele domnului 6umar. Acesta dadu drumul la morcov si atinse nasul moale al 'ebrei. $ra rndul domnului 6umar. N-a pretins att de multe de la 'ebra. < data ce aceasta a prins !umatate din morcov ntre bu'e, i-a dat drumul. (u'ele au bagat repede morcovul n gura.

Domnul si domnul 6umar erau ncntati. - < zebra, ai spus/ 'ise domnul 6umar. - Asa e, am raspuns. Apartine aceleiasi familii ca magarul si calul. - 9olls-9o)ce-ul cabalinelor, spuse domnul 6umar. - Ce creatura uimitoare, spuse domnul 6umar. - Aceasta este o 'ebra *rant, am spus eu. Domnul 6umar spuse+ - #Cuus burchelli boehmi. 98 Domnul 6umar spuse+ - 'llahu akbar. $u am spus+ - $ foarte draguta. Am privit mpreuna. Capitolul ;2 2nt multe exemple de animale care s-au adaptat surprin'ator de bine. 3oate snt ca'uri ale ec#ivalentului animal al antropomorfismului+ 'oomorfismul, cnd un animal accepta un om sau un alt animal ca pe unul de-ai lui. Cel mai cunoscut ca' este si cel mai comun+ cinele de casa, care i-a asimilat att de bine pe oameni n teritoriul sau cinesc, ca doreste sa se mperec#e'e cu ei, ceea ce orice proprietar de dini care a trebuit sa-si traga animalul ndragostit de pe piciorul unui vi'itator uimit va confirma.

Agutiul nostru auriu si vaca patata s-au nteles foarte bine, ng#esuindu-se multumiti, dormind re'emati unul de altul, pna ce primul a fost furat. Am mentionat de!a exemplul rinocerilor si al turmei de capre, precum si al leilor de la circ. $xista povesti autentice despre marinari care se necau si care au fost mpinsi la suprafata apei de delfini, un mod caracteristic n care aceste mamifere marine se a!uta ntre ele. .n alt ca' pre'entat n literatura este cel al unei #er-meline si al unui sobolan care au trait n buna tovarasie pna cnd alti sobolani adusi #ermelinei au fost devorati de aceasta n felul sau obisnuit. Am avut si noi ca'ul nostru de anulare tensionata a relatiei prada-pradator. Am avut un soarece care a trait mai multe saptamni mpreuna cu viperele. n timp ce alti soareci care cadeau n casa reptilelor dispareau n doua 99 'ile, acest mic ,atusalem maroniu si-a facut un cuib, a depo'itat grauntele pe care i le dadeam n diferite locuri si sa ftit de colo-colo c#iar sub nasul serpilor. Am fost uimiti. Am pus o pancarta sa atragem atentia publicului asupra soarecelui. A murit n cele din urma ntr-un mod curios+ o vipera tnara l-a muscat. Nu-si daduse seama vipera de statutul special al soarecelui/ Nu-l acceptase poate/ <ricum ar fi, soarecele a fost muscat de o vipera tnara, dar devorat - imediat - de una adulta. Daca a fost o vra!a atunci, ea a fost rupta de un neinitiat. -ucrurile au revenit la normal dupa aceea. 3oti soarecii dispareau n gtul viperelor n modul obisnuit.

n domeniul acesta de specialitate, dinii snt folositi uneori ca mame adoptive pentru puii de leu. Desi puii se fac mai mari dect cea care i ngri!este si snt mult mai periculosi, nu creea'a niciodata probleme mamei lor, iar ea nu-si pierde niciodata rabdarea sau autoritatea fata de ei. Am pus afise care explicau publicului ca acel cine nu este mncare vie lasata pentru lei Ctot asa cum a trebuit sa punem afise aratnd ca rinocerii snt ierbivori si ca nu se #ranesc cu capreD. Care ar putea fi explicatia pentru 'oomorfism/ Nu poate un rinocer sa faca diferenta ntre ceva mare si ceva mic, ntre pielea aspra si blana moale/ Nu i este clar unui delfin cum arata un delfin/ Cred ca raspunsul se gaseste n ceea ce am mentionat de!a, acel graunte de nebunie care face ca viata sa mearga mai departe ciudat, dar sigur. Agu-tiul auriu, ca si rinocerii, avea nevoie de tovarasie. -eilor de la circ nu le pasa ca cel care i conduce este o faptura plapnda+ ilu'ia creata le asigura bunastare sociala si 'a-ga'uieste anar#ia violenta. Ct despre puii de leu, ei s-ar speria de moarte daca ar afla ca mama lor este un cine, caci aceasta ar nsemna ca snt orfani, cea mai groa'nica situatie pentru toate fiintele tinere cu snge cald. 2nt convins ca pna si vipera adulta, n timp ce ng#itea soarecele, a simtit n mintea sa nede'voltata putin regret, sentimen100 tul ca ratase ceva important, o evolutie imaginara de la realitatea cruda si singuratica a unei reptile. Capitolul ;; mi arata amintiri de familie. 0ai nti foto"rafiile de la nunta. 4 nunta hindusa cu accente canadiene. #l mai t,nar, ea mai tnara. !,au dus la Cascada &ia"ara n luna de miere. !,au

simtit foarte bine. Dmbetele o dovedesc. &e ntoarcem n timp. =oto"rafii din timpul studentiei la 9niversitatea din T.3 cu prietenii; n fata la !f 0ihail; n camera sa; n timpul sarbatorii -i@ali pe <erard !treet; citind n ?iserica !f. ?asil mbracat ntr,o sutana alba; purtnd altfel de sutana alba n laboratorul catedrei de zoolo"ie; n ziua absolvirii. Dmbea de fiecare data, dar ochii sai spuneau mereu alta poveste. =oto"rafii din ?razilia cu o multime de lenesi cu trei de"ete in situ. ntorc pa"ina si ne pomenim n Pacific - dar asta nu nseamna nimic. mi spune ca aparatul facea poze re"ulat - n ocaziile importante -, dar totul s,a pierdut. Putinul care a ramas consta n ceea ce a adunat 0ama*i si a trimis prin posta dupa evenimente. 9rmeaza o foto"rafie facuta la <radina Doolo"ica n timpul vizitei unui )2P. 4 alta lume se deschide pentru mine n alb si ne"ru. =oto"rafia cuprinde foarte multa lume. 9n ministru din "uvernul 9niunii este n centrul ima"inii. 4 "irafa este nfundai. a mar"inea "rupului l recunosc pe un domn 'dirubasamy mai tnar. - 0ama*iA ntreb, aratndu,l. - -a, spune el. n"a ministru sta un barbat cu ochelari cu rama de ba"a si parul pieptanat cu "ri*a. 'rata ca un posibil domn Patel, cu fata mai rotunda dect a fiului sau. - 'cesta e tatal tauA ntreb. Clatina din cap. - &u stiu cine este. 101

9rmeaza o pauza de cteva secunde. mi spune3 - Tatal meu a facut poza. Pe aceeasi pa"ina este foto"rafia unui alt "rup, format n ma*oritate din copii de scoala. 'tin"e foto"rafia cu de"etul. - 'cela este 1ichard Parker, spune el. !nt uluit. 0a uit ndeaproape, ncercnd sa distin" personalitatea de aparenta. -in pacate, poza este din nou n alb si ne"ru si putin descentrata. Probabil o foto"rafie facuta n zilele mai bune. 1ichard Parker priveste ntr,o parte. &ici nu,si da seama ca este foto"rafiat. Pe pa"ina urmatoare este o poza color a piscinei din 'uro, bindo 'shram. #ste o piscina mare, frumoasa, cu apa limpede, scnteietoare, cu fundul albastru curat si cu o alta mica piscina pentru sarituri. Pa"ina urmatoare cuprinde o foto"rafie a intrarii principale de la Petit !eminaire. 'rcada poarta motto,ul scolii zu"ravit pe ea3 Nil magnum nisi bonum. &u e(ista maretie fara bunatate. 'sta e tot. 4 ntrea"a copilarie pastrata n patru foto"rafii aproape neimportante. !e ntristeaza. - Ce e mai rau, mi spune, este ca de,abia mi,o pot aminti pe mama. 4 vad n mintea mea, dar este neclara. -e ndata ce ncerc sa o privesc bine, dispare. a fel se ntmpla cu vocea sa. -aca as vedea,o din nou pe strada, as recunoaste,o imediat. -ar asta nu se poate. $ foarte trist sa nu,ti mai amintesti cum arata mama ta.

nchide albumul. Capitolul ;+ 3ata spuse+ - "om naviga precum Columb0 - $l spera sa a!unga n ndia, am remarcat eu ursu'. Am vndut *radina =oologica, bucata cu bucata. < tara noua, o viata noua. %e lnga asigurarea unui viitor mai 102 bun, tran'actia cuprindea si plata pentru calatorie si ne mai ramnea si o suma frumusica pentru a o lua de la capat n Canada Cdesi acum, cnd ma gndesc mai bine, suma era ridicola - ct de usor sntem orbiti de baniD. Am fi putut sa ne vindem animalele la gradini 'oologice din ndia, dar cele din America plateau mai mult. CC ACD, Conventia asupra Comertului nternational cu Animale pe Cale de Disparitie, tocmai intrase n vigoare, iar posibilitatea de a face comert cu animale salbatice capturate fusese definitiv anulata. "iitorul gradinilor 'oologice depindea acum de alte gradini 'oologice. *radina =oologica din %ondic#err) a terminat vn'area la momentul oportun. -umea s-a ng#esuit sa ne cumpere animalele. Cumparatorii alesi au fost mai multe gradini, n special -incoln %ar7 =oo din C#icago si ,innesota =oo, care urma sa se desc#ida curnd. ,ulte animale plecau si spre -os Ange-les, -ouisville, <7la#oma Cit) si Cincinnati. ar doua animale erau mbarcate pentru *radina =oologica din Canada. Asa ma simteam eu cu 9avi. Nu doream sa plecam. Nu voiam sa traim ntr-o tara cu vnturi naprasnice si ierni cu temperaturi de minus patru'eci de grade. Canada nu

era pe #arta !ocului de cric7et. %lecarea a fost usurata - ca si obisnuitul cu ideea - datorita pregatirilor de dinainte de plecare. Ne-a luat mai mult de un an. Nu ma refer la noi. ,a refer la animale. -und n considerare faptul ca animalele nu au nevoie de #aine, ncaltaminte, len!erie, mobila, ustensile de bucatarie, obiecte de toaleta5 ca nationalitatea nu nseamna nimic pentru ele5 ca nu le pasa deloc de pasapoarte, bani, posibilitati de anga!are, scoli, costul casei, asigurari de sanatate - pe scurt, tinnd cont de ct de reduse snt nevoile lor, este uimitor ct de greu e sa le muti. ,utarea unei gradini 'oologice este ca mutarea unui oras. (irocratia a fost uriasa. -itri de apa folositi pentru udatul timbrelor. !timate domn Cutare si Cutare scris de sute de ori. <ferte facute. <ftaturi scoase. ndoieli exprimate. Certuri. Deci'ii trimise pentru aprobare. %returi stabilite. 103 Afaceri nc#eiate. Contracte semnate. 1elicitari oferite. Certificate de origine cautate. Certificate de sanatate cautate. %ermise de export cautate. %ermise de import cautate. 9eguli de carantina clarificate. 3ransportul organi'at. < avere c#eltuita pe apeluri telefonice. $ste o gluma absurda si obositoare faptul ca, n cadrul afacerilor legate de gradinile 'oologice, birocratia pentru vinderea unui soarece de cmp atrna mai greu dect un elefant, ca #rtiile legate de vinderea unui elefant atrna mai mult dect o balena si ca nu trebuie niciodata sa faci comert cu balene. %area sa existe o singura coada de birocrati scrupulosi din %ondic#err) catre ,inneapolis, via Del#i si @as#ington, fiecare cu formularul, problema sau ndoiala sa. 3ransportarea animalelor pe luna n-ar fi fost mai complicata. 3ata si-a smuls aproape tot parul din cap si a fost gata sa renunte n multe oca'ii.

Au fost si surpri'e. ,a!oritatea pasarilor si reptilelor, a lemurienilor, rinocerilor, urangutanilor, mandrililor, macacilor cu coada de leu, girafelor, furnicarilor, tigrilor, leopar'ilor, g#epar'ilor, #ienelor, 'ebrelor, ursilor de ?imalaia si ursilor spalatori, elefantilor indieni si ta#rulilor nil"iri erau ceruti, dar altii, $lfie, de exemplu, nu au fost doriti de nimeni. - < operatie de cataracta0 striga tata, fluturnd scrisoarea. < iau daca i facem operatie de cataracta la oc#iul drept. -a un #ipopotam0 Ce mai urmea'a/ <peratie de deviatie de sept na'al la un rinocer/ Altele dintre animalele noastre au fost considerate 4prea comune4, leii sau babuinii, de exemplu. 3ata le-a negociat cu pricepere pe acestea pentru un urangutan n plus de la *radina =oologica din ,)sore si un cimpan'eu de la *radina =oologica din ,anila. CCt despre $lfie, ea si-a petrecut restul 'ilelor la *radina =oologica 3rivan-drumD. < gradina a cerut 4o vaca bra#mana autentica4 pentru gradina copiilor. 3ata a patruns n !ungla urbana din %ondic#err) si a cumparat o vita cu oc#i mari, negri si ume'i, grasa si cu coarne att de drepte deasupra capu104 lui, nct semanau cu o retea electrica. 3ata i-a vopsit coarnele n portocaliu aprins si i-a atrnat mici clopotei de plastic n vrf pentru mai multa autenticitate. A venit si o delegatie de trei americani. Am fost foarte curios. Nu mai va'usem niciodata americani adevarati. $rau rumeni, grasi, prietenosi, foarte competenti, trans-pirnd din abundenta. Ne-au examinat animalele. -e-au adormit si leau ascultat inimile cu stetoscopul, le-au examinat urina si fecalele de parca le faceau #oroscopul, le-au luat snge n seringi si l-au anali'at, au rnngiat cocoase si umflaturi, au

ciocanit dinti, le-au bagat lanterne n oc#i, le-au ciupit de piele, le-au tras si mpins de par. (ietele animale. Cred ca si imaginau ca erau testate pentru a intra n Armata 2tatelor .nite. Americanii ne-au 'mbit larg si ne-au storcit minile n ale lor. 9e'ultatul a fost ca animalele, ca si noi, au primit cartile de munca. $le erau viitori )an7ei, noi viitori canuci. Capitolul ;/ Am parasit ,adras pe B1 iunie 19HH pe nava comerciala !apone'a Tsimtsumnregistrata n %anama. <fiterii erau !apone'i, ec#ipa!ul era tai8ane', iar nava era mare si impresionanta. n ultima 'i petrecuta n %ondic#err) mi-am luat adio de la ,ama!i, de la domnul si domnul 6umar, de la toti prietenii mei si c#iar de la multi straini. ,ama era mbracata n cel mai frumos sari al ei. Coada ei lunga, mestesugit rasucita si prinsa la spate, era mpodobita cu o g#irlanda de flori proaspete de iasomie. $ra frumoasa. si trista. %arasea ndia, ndia caldurilor si a mu-sonului, a cmpurilor de ore' si a rului Cauver), a fale'elor si a templelor de piatra, a carutelor trase de boi si a camioanelor colorate, a prietenilor si a vn'atorilor cunoscuti, a stra'ilor Ne#ru si *oubert 2alai, a lucrurilor marunte, ndia att de cunoscuta ei si att de iubita. n timp ce barbatii din viata ei ma consideram de!a unul, desi 105 aveam numai saispre'ece ani - erau grabiti sa plece, erau de!a n sufletul lor locuitori ai @innipegului, ea nu se dadea dusa. Cu o 'i nainte de plecare, arata catre un automat de tigari si ntreba cu sinceritate+

- 2a luam cteva pac#ete/ 3ata raspunse+ - Au tutun n Canada. si de ce vrei sa cumperi tigari/ Noi nu fumam. Da, au tutun n Canada - dar au ei tigari *olden 1la-7e/ Au ng#etata Arun/ Au biciclete ?ero/ Au televi'oare <nida/ Au masini Ambassador/ -ibrariile lor se numesc ?igginbot#am/ Acestea erau, cred, ntrebarile care se perindau prin mintea mamei n timp ce se gndea sa cumpere tigari. Animalele erau sedate, custile ncarcate si sigilate, mncarea depo'itata, cusetele reparti'ate, navoadele aruncate, semnalul de pornire dat. %e cnd vasul parasea docul si iesea n larg, mi-am luat ramas-bun de la ndia, fluturndu-mi nebuneste bratul. 2oarele stralucea, vntul adia si pescarusii tipau n aer deasupra noastra. $ram gro'av de exaltat. -ucrurile n-au iesit cum ar fi trebuit, dar ce poti face/ 3rebuie sa iei viata asa cum e si sa te descurci ct mai bine. Capitolul ;$ 4rasele snt mari si foarte a"lomerate n 2ndia, dar, cnd le parasesti, calatoresti prin tinuturi ntinse, unde de,abia vezi cte un om. Fmi amintesc ca ma ntrebam unde se ascundeau 7/8 de milioane de indieni. 's putea spune acelasi lucru despre casa lui. 'm a*uns putin mai devreme. -e,abia pasesc pe treptele de ciment de la veranda din fata, cnd un adolescent se napusteste pe usa de la intrare. Poarta un echipament de baseball si duce obiecte de baseball. !e "rabeste. Cnd ma vede se opreste brusc, speriat. !e ntoarce si navaleste n casa, stri"nd3

106 - Tata6 ' venit scriitorul. 0ie mi spune3 B?unaB si o ia la "oana. Tatal lui apare la usa din fata. - ?una ziua, spune el. - 'cela era fiul tauA ntreb nencrezator. - -a, spune el si mi zmbeste pentru a ma convin"e. mi pare rau ca n,ati facut cunostinta cum trebuie. ' ntrziat la antrenament. l cheama &ikhil. 2 se spune &ick. 0a aflu n holul de la intrare. - &u stiam ca ai un fiu, i spun. 'ud un latrat. 4 potaie mica, ne"ru cu maro, se repede la mine, sarind si mirosind. 0i se urca pe picior. - !au un cine, adau" eu. - $ prietenos. Tata, *os6 Tata l i"nora. 'ud B?unaB. 'cest salut nu este scurt si fortat ca al lui &ick. #ste prelun", nazal, scheunnd usor un (unaaaa... cu a atin"ndu,ma ca o mn"iere pe umar sau un tras usor de pantaloni. 0a ntorc. 1ezemndu,se de canapea, privindu,ma cu timiditate, se afla o fetita oachesa, dra"uta n mbracamintea roz, simtindu,se foarte acasa. Gine o pisica portocalie n brate. &umai doua labe din fata tepene si un cap lasat n *os se pot vedea deasupra bratelor ncrucisate ale fetitei. 1estul pisicii atrna pna la podea. 'nimalul nu pare sa obiecteze ca este spnzurat n felul acesta.

- 2ar aceasta este fata ta, spun eu. - -a. 9sha. 9sha, scumpa mea, esti si"ura ca 0ocassin se simte bine asaA 9sha l scapa pe 0ocassin. 'cesta cade pe podea netulburat. - ?una, 9sha, spun. !e apropie de tatal ei si ma priveste pe furis din spatele piciorului lui. - Ce faci, micutoA spune el. -e ce te ascunziA #a nu raspunde, doar se uita la mine zmbind si si ascunde fata. - Cti ani ai, 9shaA o ntreb. &u raspunde. 107 'tunci Piscine 0olitor Patel, cunoscut tuturor ca Pi Patel, se apleaca si o ridica n brate. - stii raspunsul la ntrebareA HmmmA 'i patru ani. 9nu, doi, trei, patru. a fiecare numar, i apasa usor vrful nasului cu aratatorul #i i se pare teribil de amuzant. Chicoteste si si ascunde fata dupa "tul lui. 'ceasta poveste are un sfrsit fericit. S Partea a doua

Oceanul Pacific Capitolul ;% Corabia s-a scufundat. A scos un sunet ca un scrsnet monstruos de metal. -ucrurile au bolborosit la suprafata si apoi au disparut. 3otul tipa+ marea, vntul, inima mea. Din barca de salvare am va'ut ceva n apa. Am strigat+ - 9ic#ard %ar7er, tu esti/ $ asa de greu sa vad. <f, de s-ar opri ploaia0 9ic#ard %ar7er/ 9ic#ard %ar7er/ Da, tu esti0 i vedeam capul. -upta sa ramna la suprafata apei. - suse, ,arie, ,a#omed si "is#nu, ce bine-mi pare ca te vad, 9ic#ard %ar7er0 9e'ista, te rog. "ino n barca. Au'i fluierul asta/ 39 0 9 0 9 0 Ai au'it bine. noata, noata0 $sti un notator puternic. 2nt numai trei'eci de metri. ,a va'use. %area cuprins de panica. A nceput sa noate n directia mea. Apa din !urul lui se nvrte!ea salbatic. %area mic si nea!utorat. - 9ic#ard %ar7er, poti sa cre'i ce ni s-a ntmplat/ 2pune-mi ca este un vis urt. 2pune-mi ca nu e adevarat. 2pune-mi ca snt nca n cabina mea de pe Tsimtsum, ca ma n-vrtesc si ma rasucesc, si ca n curnd ma voi tre'i din acest cosmar. 2pune-mi ca snt nca fericit. ,ama, nger pa'itor, ntelept si scump, unde esti/ si tu, tata, dragul meu plin de gri!i/ si tu, 9avi, eroul magnific al copilariei mele/ "is#nu sa ma pa'easca, Alla# sa ma apere, Cristos sa ma mntuiasca, nu pot sa suport0 39 0 9 0 9 0 Ui

Nu eram ranit, dar nu mai traisem niciodata o durere att de puternica, o atare biciuire a nervilor, o asemenea suferinta n inima. Nu va reusi. 2e va neca. De-abia mai nainta, iar miscarile i erau ncete. Nasul si gura i ramneau scufundate n apa. Numai oc#ii i erau atintiti asupra mea. - Ce faci, 9ic#ard %ar7er/ Nu iubesti viata/ Continua sa noti atunci0 39 0 9 0 9 0 Da din picioare. Da0 Da0 Da0 2e agita n apa si ncerca sa noate. - si ce s-a ntmplat cu familia mea largita - animalele, pasarile, reptilele/ si ele s-au necat. 3ot ce am iubit n viata a fost distrus. ar eu nu pot primi nici o explicatie/ 3rebuie sa sufar c#inurile iadului fara nici un semn din ceruri/ n ca'ul acesta, la ce mai e buna ratiunea, 9ic#ard %ar7er/ Nu nseamna ea oare mai mult dect sa te pricepi la c#estiunile practice - sa obtii mncare, sa te mbraci si sa ai un adapost/ De ce nu poate ratiunea sa raspunda la ntrebari mai grele/ De ce putem pune ntrebari la care nu avem posibilitatea sa raspundem/ De ce attea pregatiri, cnd avem att de putin de aflat/ De-abia si mai tinea capul deasupra apei. %rivea n sus, uitndu-se la cer pentru ultima oara. n barca era un colac de salvare cu o frng#ie legata de el. --am apucat si l-am agitat n aer. - "e'i acest colac, 9ic#ard %ar7er/ l ve'i/ %rinde-10 ?A 0 < sa ncerc din nou. ?A 0 $ra prea departe. Dar vederea colacului de salvare 'bu-rnd spre el i dadu speranta. 2e nviora si ncepu sa loveasca apa cu lovituri puternice si disperate.

- Asa, foarte bine0 .nu, doi. .nu, doi. 9espira cnd poti. Ai gri!a la valuri. 39 0 9 0 9 0 nima mi ng#etase n piept. $ram bolnav de durere. Dar naveam timp pentru lamentari. 3rebuia sa fiu activ. Ceva din mine continua sa se agate de viata, nu dorea sa 112 renunte, voia sa lupte pna la capat. De unde aveam acest cura!, nu stiu. - Nu e ironic, 9ic#ard %ar7er/ 2ntem n iad si totusi, ne e frica de nemurire. .ite ce aproape esti0 39 0 9 0 9 0 .ra, ura0 Ai reusit. 9ic#ard %ar7er, ai reusit. %rinde0 ?A 0 Am aruncat colacul cu putere. A ca'ut n apa c#iar n fata lui. Cu ultimele picaturi de energie, s-a ntins si l-a apucat. - Gine-te bine, te trag nauntru. 2a nu-i dai drumul, ncordea'a-te n timp ce eu trag. n cteva secunde vei fi la bord si o sa fim mpreuna. 2tai putin. mpreuna/ "om fimpreunaA <are am nnebunit/ ,i-am dat seama ce faceam. Am smucit de frng#ie. - Da drumul la colac, 9ic#ard %ar7er0 Da-i drumul, am spus. Nu te vreau aici, ntelegi/ Du-te n alta parte. -asa-ma n pace. %leaca. neaca-te0 neaca-te0 Dadea cu putere din picioare. Am n#atat o vsla. Am aruncat-o nspre el, dorind sa-l dau la o parte. Am ratat si am pierdut vsla. Am nsfacat alta vsla. Am pus-o n suportul ei si am tras ct am putut de tare, dorind sa mping colacul ct mai departe.

3ot ce am facut a fost sa ntorc putin barca, adu-cnd una din margini lnga 9ic#ard %ar7er. "oiam sa-i dau n cap0 Am ridicat vsla n aer. $ra prea iute. A apucat-o si s-a urcat la bord. - <, Doamne0 9avi a avut dreptate. ntr-adevar, eu aveam sa fiu urmatoarea capra. n barca aveam un tigru bengale' adult de trei ani, care tremura, era ud, pe !umatate mort, gfia si tusea. 9ic#ard %ar7er se ridica cu greu n picioare pe prelata. <c#ii i straluceau cnd i ntlnira pe ai mei, urec#ile si le lasase pe spate. $ra gata de lupta. Capul sau era de marimea si culoarea colacului de salvare, dar avea colti. ,-am ntors, am sarit peste 'ebra si m-am aruncat n apa. 113 Capitolul ;5 Nu nteleg. =ile ntregi corabia plutise, nepasa-toare la tot ce o ncon!ura. 2oarele stralucea, ploaia cadea, vntul batea, curentii circulau, marea se ridica pe vr-furi de deal, marea sapa vai adnci - lui Tsimtsum nu-i pasa. 2e deplasa cu ncrederea linistita si masiva a unui continent. Cumparasem o #arta a lumii pentru calatorie5 o atr-nasem n cabina pe un avi'ier de pluta. n fiecare dimineata aflam po'itia noastra de la puntea de comanda si o marcam pe #arta cu un ac portocaliu. Am navigat din ,adras prin *olful (engal, am cobort prin strmtoarea ,alacca, am ncon!urat 2ingapore si am urcat spre ,anila. ,-am bucurat de fiecare clipa. $ra palpitant sa fii pe o corabie. ngri!itul animalelor ne ocupa tot timpul. n fiecare seara ne prabuseam n pat morti

de oboseala. $ram n ,anila de doua 'ile pentru provi'ii proaspete, pentru o noua ncarcatura si, ni s-a spus, pentru o verificare de rutina a motoarelor. Am fost atent doar la primele doua. %rovi'iile proaspete includeau o tona de banane si noua ncarcatura, o femela de cimpan'eu din Congo, urmare a negocierilor tatei. < tona de banane colcaie de un 7ilogram si !umatate sau doua de paian!eni mari, negri. .n cimpan'eu este ca o gorila mai mica si mai 'velta, dar mai rau, fara blndetea melancolica a varului sau mai mare. .n cimpan'eu se nfioara si se strm-ba cnd atinge un paian!en mare, negru, cum am face noi toti, nainte de a-l 'drobi suparat cu laba, ceva ce nu am face toti. ,-am gndit ca bananele si un cimpan'eu erau mai interesante dect o masinarie 'gomotoasa si murdara din strafundurile ntunecate ale corabiei. 9avi si petrecea 'ilele acolo, privind oamenii la lucru. Ceva nu era n regula cu motoarele, spunea el. Nu se fixasera bine/ Nu stiu. Nu cred ca va sti cineva. 9aspunsul e o enigma, 'acnd pe fundul oceanului sub mii de metri de apa. 114 Am parasit ,anila si am intrat n %acific. n a patra 'i pe mare, la !umatatea drumului catre ,id8a), ne-am scufundat. Corabia disparu ntr-o gaura de ac de pe #arta mea. .n munte se prabusi sub oc#ii mei si mi fugi de sub picioare. 3otul n !urul meu erau maruntaiele unei corabii suferind de indigestie. ,i s-a facut greata. Am simtit un soc. ,-a cuprins un mare gol, care apoi s-a umplut de liniste. %ieptul mi se 'batea de durere si teama pentru 'ilele ce aveau sa urme'e. Cred ca a fost o explo'ie. Dar nu snt sigur. 2-a ntm-plat pe cnd dormeam. ,-a tre'it din somn. Corabia nu era una de lux. $ra o nava comerciala mo#orta, care tragea din greu si care nu fusese construita pentru pasageri si confortul

acestora. 2e au'eau tot felul de sunete. Din cau'a 'gomotelor uniforme, dormeam extrem de bine. $ra o forma de liniste pe care nimic n-o tulbura, nici macar 9avi care sforaia sau eu care vorbeam n somn. Asa ca explo'ia, daca asta a fost, nu era un sunet nou. $ra unul neobisnuit. ,-a tre'it brusc, ca si cum 9avi mi-ar fi spart un balon n urec#i. ,i-am privit ceasul. 3ocmai trecuse de patru !umatate dimineata. ,-am aplecat si m-am uitat la cuseta de dedesubt. 9avi nca dormea. ,-am mbracat si am cobort. De obicei dorm adnc. n mod normal, as fi adormit la loc. Nu stiu de ce m-am sculat n noaptea aceea. ,ai curnd 9avi ar fi facut asta. i placea cuvntul chemare; ar fi spus+ 4Aventura ma c#eama4 si ar fi plecat sa cercete'e corabia. Nivelul 'gomotului devenea din nou normal, dar se au'ea altfel, mai nfundat. --am scuturat pe 9avi. Am spus+ - 9avi0 2-a au'it un 'gomot ciudat. ?ai sa exploram. ,a privi adormit. Clatina din cap si se ntoarse pe partea cealalta, tragndu-si cearsaful peste cap. - A#, 9avi0 Am desc#is usa cabinei. >oc de cuvinte+ ,id8a) Cgrup de insuleD5 mid@ay Cengl.D K !umatatea drumului. 115 mi amintesc ca am mers de-a lungul coridorului. Arata la fel si 'iua, si noaptea. ,-am oprit la usa cabinei mamei si tatei si m-am gndit daca sa bat. mi amintesc ca m-am uitat la ceas si m-am #otart sa nu bat. 3atei i placea sa doarma. ,am #otart sa ma urc pe puntea principala si sa vad 'orile.

%oate ca aveam sa vad o stea ca'atoare. ,a gndeam la stele ca'atoare n timp ce urcam pe trepte. $ram la doua niveluri dedesubtul puntii principale. .itasem de!a de 'gomotul acela ciudat. De-abia cnd am desc#is usa cea grea care ducea catre puntea principala mi-am dat seama ce vreme era. 2e putea oare numi furtuna/ $ adevarat ca ploua, dar nu era att de rau. Nu era cu siguranta o aversa, asa cum ve'i pe timpul musonului, si mai batea si vntul. %resupun ca unele rafale ar fi rupt cteva umbrele. Dar am mers printre ele fara prea mare greutate. Ct despre mare, ea arata agitata, dar unui om crescut pe uscat marea i se pare mereu impresionanta si necrutatoare, frumoasa si periculoasa. "alurile erau foarte mari, spuma lor alba prinsa de vnt biciuind marginile corabiei. Dar mai va'usem asta si n alte 'ile si corabia nu se scufundase. < nava comerciala este o structura imensa si stabila, o mplinire a ingineriei. $ste construita sa pluteasca n cele. mai grele conditii. < vreme ca asta nu poate scufunda o asemenea corabie. 3rebuia numai sa nc#i'i usa si furtuna disparea. Am naintat pe punte. ,-am agatat de balustrada si am nfruntat sti#iile. Asta era aventura. - Canada, sosesc0 am strigat, n timp ce ploaia ma uda pna la piele si mi-era frig. ,a simteam foarte cura!os. $ra nca ntuneric, dar era destula lumina sa ve'i n !urul tau. -umina de'valuia o scena de iad. Natura desfasura un spectacol palpitant. 2cena era imensa, iluminatul era dramatic, bisurile nenumarate, iar bugetul pentru efectele speciale nelimitat. Ce vedeam n fata oc#ilor era un spectacol al vntului si-al apei, o 'gltire a simturilor pe care nici macar ?oll)8oodul nu putea sa o cree'e. Dar 'gltitul se oprea la puntea de sub

116 picioarele mele. Aceasta era solida. $ram un spectator instalat n siguranta n scaunul sau. De-abia cnd m-am uitat spre barca de salvare de pe coverta am nceput sa ma ngri!ore'. (arca de salvare nu atrna drept n !os. 2e nclinase din suporturi. ,-am ntors si mi-am privit minile. nc#eieturile mi erau albe. %roblema era ca nu ma tineam att de strns din cau'a vremii, ci pentru ca altfel as fi ca'ut pe punte. Corabia se nclina catre babord, n partea cealalta. Nu era o nclinare serioasa, dar ndea!uns de bi'ara ca sa ma mire. Cnd am privit peste bord, ploaia nu mai cadea perpendicular. Am va'ut marginea mare, ntunecata a corabiei. .n fior rece m-a trecut prin tot corpul. Am decis ca totusi era furtuna. $ra timpul sa ma ntorc n adapostul meu. ,i-am dat drumul, am luat-o cu pasi repe'i de-a lungul peretelui si am mpins usa. 2e au'eau 'gomote nauntrul corabiei. *emete adnci, venind din strafunduri. ,-am mpiedicat si am ca'ut. N-am patit nimic. ,-am ridicat. Am cobort pe scara, tinndu-ma de balustrada si sarind treptele din patru n patru. De-abia trecusem de un nivel, cnd am va'ut apa. ,ulta apa. mi bloca drumul. 2e ridica spre mine de dedesubt n valuri mari, furioasa, spumegnd si fierbnd. 2carile se pierdeau n ntunericul plin de apa. Nu-mi venea sa-mi cred oc#ilor. Ce cauta apa asta aici/ De unde venise/ Am ncremenit speriat, uluit si nestiind ce sa fac n continuare. Acolo !os era toata familia mea. Am luat-o la goana n sus pe scari. Am a!uns pe puntea principala. "remea nu mai oferea un spectacol interesant, mi era foarte frica. Acum totul era clar si limpede+ corabia se

nclina rau de tot. si nu se ec#ilibra deloc. 2e apleca vi'ibil de la prora la pupa. Am privit peste bord. Apa parea sa fie la B: de metri departare. Corabia se scufunda. Nu-mi venea sa cred. $ra ceva la fel de greu de imaginat ca incendierea lunii. .nde erau ofiterii si ec#ipa!ul/ Ce faceau/ Catre prora am va'ut ctiva barbati alergnd prin ntuneric. ,i s-a 117 parut ca vad si niste animale, dar am alungat imediat gn-dul ca o ilu'ie creata de ploaie si umbre. -e desc#ideam ferestrele de deasupra cnd era vreme frumoasa, dar animalele erau tinute mereu n custi. 3ransportam animale salbatice prime!dioase, nu oratanii. ,i s-a parut ca deasupra mea pe punte aud oameni strignd. Corabia se 'druncina si se au'i din nou acel sunet, acel scrsnet ngro'itor de metal. Ce era/ $ra tipatul la unison al oamenilor si al animalelor, luptnd mpotriva mortii apropiate/ Corabia si dadea sufletul/ Am ca'ut. ,-am ridicat. ,-am uitat din nou peste bord. ,area se ridica. "alurile erau din ce n ce mai aproape. Ne scufundam cu repe'iciune. Am au'it limpede maimutele tipnd. Ceva 'gltia puntea. .n gaur - un bou indian salbatic - tsni din ploaie si tropai pe lnga mine, ngro'it, be'metic, nnebunit. ,-am uitat la el uimit, fara sa scot un cuvnt. Cine naiba i daduse drumul/ Am alergat pe scari catre coverta. <fiterii erau acolo, singurii oameni de pe corabie care vorbeau engle'este, stapnii destinului nostru, cei care puteau ndrepta aceasta nenorocire. <r sa-mi explice totul. <r sa aiba gri!a de mine si de familia mea. ,-am urcat pna la puntea din mi!loc. Nu era

nimeni la pupa. Am alergat la prora. Am va'ut trei oameni, membri ai ec#ipa!ului. Am ca'ut. ,-am ridicat. 2e uitau peste bord. Am tipat. 2-au ntors. 2-au uitat la mine si apoi unul la altul. Au sc#imbat cteva cuvinte. 2-au ndreptat repede spre mine. Am simtit cum ma cuprind linistea si recunostinta. Am spus+ - 2lava Domnului ca v-am gasit. Ce se ntmpla/ ,i-e foarte frica. $ apa pe fundul corabiei. 2nt ngri!orat din cau'a familiei mele. Nu pot a!unge la nivelul unde snt cabinele lor. Credeti ca e normal/ <are... .nul dintre barbati ma ntrerupse, aruncndu-mi o vesta de salvare n brate si strigndu-mi ceva n c#ine'es-te. Am observat un fluier portocaliu care atrna de vesta. <amenii dadeau din cap cu putere catre mine. Cnd m-au 118 apucat si m-au ridicat n bratele lor puternice, n-am banuit nimic. Am cre'ut ca ma a!utau. Aveam atta ncredere n ei, nct ma simteam plin de recunostinta n timp ce ma purtau prin aer. Abia cnd m-au aruncat peste bord am nceput sa am ndoieli. Capitolul ;7 Am ateri'at cu un salt pe prelata pe !umatate desfacuta ce acoperea o barca de salvare aflata la doispre'ece metri dedesubt. A fost un miracol ca nu m-am lovit. ,-am pierdut vesta de salvare, dar nu si fluierul pe care l tineam n mna. (arca fusese coborta pe !umatate si lasata sa atrne. 2e nclina din suporturi, leganndu-se n furtuna, la sase metri deasupra apei. Am privit n sus. Doi barbati se uitau la mine, aratnd cu disperare catre barca si strignd. N-am nteles ce voiau de la mine. Am cre'ut ca vor sari si ei. n sc#imb, si-au

ntors capetele, parnd ngro'iti, iar aceasta creatura a 'burat prin aer, ateri'nd cu gratia unui cal de curse. =ebra rata prelata. $ra un mascul *rant, cn-tarind peste BB: de 7ilograme. 2e prabusi cu 'gomot pe ultima banca, facnd-o praf si 'druncinnd barca. Animalul striga. ,a asteptam la 'bieretul unui magar sau la nec#e'atul unui cal. Nu era nicidecum asa ceva. 2e putea numi doar un fel de muget, un ua,ha,ha, ua,ha,ha, ua,ha,ha, avnd cele mai stridente note de disperare. (u'ele creaturii erau larg desc#ise, stnd drept si tremurnd, scotnd la iveala dinti galbeni si gingii rosietice. (arca de salvare a ca'ut prin aer si am i'bit apa clocotitoare. Capitolul +8 9ic#ard %ar7er nu a sarit n apa dupa mine. "s-la pe care intentionam sa o folosesc ca o bta plutea. Am 119 apucat-o ca sa trag colacul, eliberat de fostul sau proprietar. $ra groa'nic sa fii n apa. $ra neagra, rece si nvolburata. ,a simteam ca pe fundul unei fntni care se prabusea. Apa se napustea asupra mea. mi intra n oc#i. ,a tragea n !os. De-abia puteam sa respir. Daca n-ar fi fost colacul, n-as fi re'istat nici un minut. Am va'ut un triung#i despicnd apa la patru metri si !umatate departare. $ra notatoarea unui rec#in. ,-a cuprins un tremurat rece si lic#id. Am notat ct am putut de repede pna la una din marginile barcii, margine nca acoperita de prelata. ,-am urcat pe colac cu ambele brate. Nu-l vedeam pe 9ic#ard %ar7er. Nu era nici pe prelata, nici pe banca. $ra pe fundul barcii. ,-am ridicat din nou. 3ot ce puteam sa vad nedeslusit la capatul celalalt era capul 'ebrei 'vrcolindu-se.

%e cnd cadeam din nou n apa, o alta notatoare de rec#in luneca drept pe lnga mine. %relata portocaliu desc#is era tinuta de o funie tare de nailon care era prinsa cu niste inele de metal de prelata si cu crlige rotunde de marginea barcii. 2-a ntmplat ca notam la prora. %relata nu era la fel de bine prinsa de prora - care se termina cu o bucata foarte scurta, ceea ce la oameni s-ar numi un nas crn - cum era de restul barcii. $xista o mica gaura n prelata din pricina funiei care se ntindea de la un crlig aflat pe o parte a prorei la crligul de pe partea cealalta. Am ridicat vsla n aer si am bagat mnerul n aceasta gaura, n acest mic detaliu salvator al barcii. Am mpins vsla att ct s-a putut. (arca avea acum o prora ce taia apele, desi era cam strmba. ,-am ridicat si mi-am ncolacit picioarele n !urul vslei. ,nerul vs-lei se spri!ini de prelata, dar att prelata, ct si funia si vsla re'istara. esisem din apa doar la o !umatate pna la un metru deasupra. Creasta valurilor mai mari continua sa ma loveasca. $ram singur pe lume n mi!locul %acificului, agatat de o vsla, cu un tigru adult n fata mea, rec#ini sub mine si o furtuna de'lantuita n !ur. Daca as fi putut gndi lucid, as fi dat drumul vslei, spernd ca ma voi neca nainte 120 de a fi mncat. Dar nu-mi amintesc sa ma fi gndit la ceva n acele prime clipe de siguranta relativa. Nici n-am observat ca se crapa de 'iua. Doar ma tineam de vsla n continuare, Dumne'eu stie de ce. Dupa un timp am nceput sa ma folosesc de colac. --am ridicat din apa si am bagat vsla n gaura lui. Am tras de el n !os pna cnd cercul se ntepeni pe mine. Acum trebuia sa ma tin numai cu picioarele. Daca aparea 9ic#ard %ar7er, era

mai greu sa cad de pe vsla, dar luam spaimele pe rnd, %acificul naintea tigrului. Capitolul +1 Natura m-a lasat sa traiesc. (arca nu s-a scufundat. 9ic#ard %ar7er nu s-a aratat. 9ec#inii stateau la pn-da, dar n-au atacat. "alurile ma loveau, dar nu m-au rasturnat. Am privit corabia cum disparea ntr-o mare care se nc#idea deasupra-i bolborosind. -uminile au clipit si s-au stins. ,iam cautat familia, alti supravietuitori, alta barca de salvare, orice care mi-ar fi adus speranta. Nimic. Numai ploaia acoperind valurile ntunecate ale oceanului si resturile tragediei. ntunericul se topi. %loaia nceta. Nu puteam sta n po'itia n care eram o vesnicie. ,i-era frig. *tul ma durea din pricina po'itiei n care mi tinusem capul si a efortului depus. 2patele ma durea pentru ca ma spri!ineam de colac. 3rebuia sa fiu mai sus daca voiam sa vad alte barci. ,-am trt de-a lungul vslei pna am reusit sa-mi spri!in picioarele de prova barcii. 3rebuia sa nainte' cu mare atentie. (anuiam ca 9ic#ard %ar7er era pe fundul barcii sub prelata, cu spatele la mine, n fata 'ebrei pe care fara ndoiala ca o omorse de!a. Dintre cele cinci simturi, tigrii se ba'ea'a cel mai mult pe va'. Au o vedere foarte buna, care i a!uta sa depiste'e orice miscare. Au'ul este bun. 121 ,irosul mediu. Comparativ cu alte animale, binenteles. 1ata de 9ic#ard %ar7er eram surd, orb si fara miros. Dar n acel moment nu ma putea vedea si, fiind att de ud, nu ma putea

nici mirosi. Datorita vntului care suiera si marii care bolborosea, valurilor care se i'beau si comportarii mele atente, nu ma putea au'i. Aveam o sansa atta timp ct nu ma simtea. Daca ma simtea, ma omora pe loc. ,-am ntrebat daca putea sari prin prelata. 3eama si ratiunea mi sugerau diverse raspunsuri. 3eama spunea da. $ra un carnivor feroce de BAA de 7ilograme. Avea g#earele ascutite ca niste cutite. 9atiunea spunea nu. %relata era dintr-un material gros, nu era ca un perete !apone' de #rtie. Ca'usem pe ea de la naltime. 9ic#ard %ar7er putea sa o rupa cu g#earele n timp si cu ceva efort, dar nu putea tsni prin ea ca un mutunac#e pe arcuri. si nu ma va'use. ntruct nu ma va'use, nu avea nici un motiv sa o rupa cu g#earele. Am alunecat de-a lungul vslei. ,i-am pus ambele picioare de o singura parte a vslei si mi-am ase'at talpile pe copastie. Copastia este partea de sus a unei barci, marginea, daca doriti. ,-am mai miscat putin pna cnd picioarele mi-au a!uns n barca. %rivirile mi erau atintite asupra prelatei. ,a asteptam sa-l vad pe 9ic#ard %ar7er ca se ridica si se apropie de mine n orice moment. De mai multe ori m-au apucat tremuraturi ngro'itoare. $xact acolo unde doream sa stau nemiscat - la picioare -, acolo tremuram mai tare. %icioarele bateau toba pe prelata. .n semnal mai clar pentru 9ic#ard %ar7er nici nu putea fi. 3remuratul mi s-a ntins pna la brate si tot ce puteam face era sa ma tin bine. 1iecare cri'a trecea. Cnd cea mai mare parte a corpului meu a fost n barca, mam tras nauntru. ,-am uitat peste marginea prelatei. Am fost uimit sa vad ca 'ebra era nca n viata. =acea lnga pupa unde ca'use, nemiscata, dar cu stomacul umfln-du-ise si oc#ii nca miscnd, plini de groa'a. 2tatea pe o parte,

cu fata spre mine, capul si gtul proptite strmb de banca din acea parte a barcii. si fracturase rau un picior 122 din spate. .ng#iul fracturii era complet nenatural. <asele ieseau prin piele si animalul sngera. Numai picioarele subtiri din fata stateau ntr-o po'itie normala. $rau ndoite si strns lipite de pieptul rasucit. Din cnd n cnd, 'ebra scutura din cap, mugea si sforaia. Altfel, era linistita. $ra un animal foarte frumos. %etele umede straluceau cu o intensitate alba si neagra. $ram foarte nelinistit ca nu puteam sa-l studie' cu atentie5 totusi, mi aduc aminte ca frumusetea ciudata, perfecta, artistica a modelului si finetea capului ma miscara. ,ult mai important pentru mine era ca 9ic#ard %ar7er nu o omorse. ntr-o situatie normala, ar fi trebuit sa ucida 'ebra. Asta fac toti pradatorii+ si ucid victimele. n conditiile actuale, cnd 9ic#ard %ar7er traia ntrun stres ngro'itor, teama ar fi trebuit sa produca o agresivitate crescuta. Ar fi trebuit sa macelareasca 'ebra. ,otivul pentru care viata i fusese crutata se de'valui curnd. mi ng#eta sngele n vine -, dar apoi aduse o oarecare usurare. .n cap aparu dincolo de marginea prelatei. 2e uita tinta la mine, nfricosat, disparu, reaparu, disparu din nou, aparu si disparu pentru ultima oara. $ra capul c#el, ca de urs, al unei #iene patate. *radina noastra 'oologica avea o familie de sase #iene, doua femele dominante si patru masculi subordonati. 3rebuiau sa a!unga n ,innesota. Cel de aici era mascul. --am recunoscut dupa urec#ea dreapta care era rupta rau, cu marginea ferfenitita stnd marturie pentru luptele din trecut. Acum am nteles de ce 9ic#ard %ar7er nu omorse 'ebra+ nu mai era n barca. Nu puteau fi si o #iena, si un tigru ntr-un spatiu att de strmt. %robabil ca'use peste bord si se necase.

A trebuit sa-mi explic mie nsumi cum a a!uns o #iena n barca de salvare. Nu credeam ca #ienele pot nota n largul marii. Am tras conclu'ia ca trebuie sa fi fost tot timpul la bord, ascun'ndu-se sub prelata, si ca nu o observasem cnd ca'usem. ,i-am dat seama si de altceva+ #iena era motivul pentru care acei marinari ma aruncasera n barca. Nu ncercasera sa-mi salve'e viata. Nici pe 123 departe. ,a foloseau ca momeala. 2perau ca #iena ma va ataca si ca eu aveam sa scap de ea cumva, astfel ca barca ar fi fost sigura pentru ei, c#iar daca lucrul acesta m-ar fi costat viata. Acum stiam spre ce aratau att de furiosi nainte sa apara 'ebra. Nu m-am gndit niciodata ca existenta mea ntr-un spatiu mic cu o #iena patata era o veste buna, dar asa a fost. De fapt, au fost doua vesti bune+ daca nu era #iena, marinarii nu mar fi aruncat n barca de salvare, as fi ramas pe corabie si mas fi necat5 iar daca trebuia sa mpart domiciliul cu un animal salbatic, mai bine ferocitatea onesta a unui cine dect puterea si viclenia unei pisici. Am oftat usurat. 3otusi, din precautie, m-am mutat catre vs-la. Am ncalecat pe ea, pe marginea rotunda a colacului n care introdusesem vsla, cu piciorul drept spri!init de prora si cu cel stng pe copastie. $ra destul de confortabil si vedeam toata barca. ,-am uitat n !ur. Nimic, doar cerul si marea. -a fel era si cnd ne aflam pe creasta valurilor. ,area imita toate trasaturile pamntului - fiecare deal, fiecare vale, fiecare cmpie. < geotectonica accelerata. <colul lumii n opt'eci de #ule. Dar nicaieri nu-mi puteam gasi familia. Diverse lucruri pluteau pe apa, dar nici unul nu-mi aducea speranta. Nu mai vedeam nici o alta barca de salvare.

"remea se sc#imba repede. ,area, uriasa de-ti taia rasuflarea, avea o miscare linistita si regulata, valurile deabia simtindu-se5 vntul se stinse pna deveni o bri'a melodioasa5 nori albi, pufosi, stralucitori se luminau pe firmamentul de un albastru delicat. $rau 'orile unei minunate 'ile n %acific. Camasa ncepuse sa mi se usuce. Noaptea disparuse la fel de iute ca nava. Am nceput sa astept. *ndurile mi se nvrteau nebuneste n cap. 1ie reflectam la detaliile practice ale salvarii imediate, fie eram coplesit de durere, plngnd n tacere, cu gura desc#isa si minile pe cap. 124 Capitolul +2 $a veni plutind pe o insula de banane ntr-un nimb de lumina, frumoasa ca 1ecioara ,aria. 2oarele rasarea n spatele ei. %arul ei de foc era ametitor. Am strigat+ - <, binecuvntata =eita ,ama, 'eita a fertilitatii din pondic#err), datatoare de lapte si dragoste, mngietoa-rea noastra, cea care te ngri!esti de cei ce plng, vei privi si aceasta tragedie/ Nu trebuie ca bunatatea sa ntlneas-ca oroarea. ,ai bine ai fi murit imediat. 2nt bucuros, dar si trist sa te vad. mi aduci bucurie si durere n egala masura. (ucurie pentru ca esti cu mine, durere pentru ca nu va fi pentru mult timp. Ce stii tu despre mare/ Nimic. Ce stiu eu despre mare/ Nimic. 1ara un crmaci, barca asta se va scufunda. "ietile noastre s-au sfrsit. "ino la bord daca vrei sa uiti de toate - moartea ne asteapta pe amndoi. %utem sta mpreuna. ti dau locul de la fereastra, daca vrei. Dar e o priveliste trista. A#, gata cu toata vorbaria asta. -asa-ma sa-

ti spun desc#is+ te iubesc, te iubesc, te iubesc. 3e iubesc, te iubesc, te iubesc. Nu paian!enii, te rog. $ra <range >uice - numita astfel pentru ca i placea sa sporovaiasca -, batrna noastra femela urangutan de (orneo, vedeta *radinii =oologice si mama a doi masculi reusiti, ncon!urata de o gramada de paian!eni negri care se trau pe ea ca o ceata de adoratori cu intentii rele. (ananele pe care plutea se tineau mpreuna datorita plasei de nailon n care fusesera coborte n corabie. Cnd pasi de pe banane n barca, acestea se rupsera si se rostogolira. %lasa se desfacu. 1ara a ma gndi mai mult, doar pentru ca era la ndemna si se putea scufunda, am apucat plasa si am traso la bord, un gest obisnuit, care mi va salva viata n multe feluri+ aceasta plasa va deveni unul dintre cele mai pretioase obiecte. (ananele s-au risipit. %aian!enii negri s-au trt ct de repede au putut, dar situatia lor era disperata. nsula se 125 prabusi sub ei. 2e necara toti. (arca pluti pret de cteva clipe ntr-o mare de fructe. %escuisem ceea ce consideram a fi o plasa nefolositoare, dar am cules oare o banana din aceasta mana/ Nu. Nici macar una. N-am avut parte nici macar de o mica gustare+ marea le-a mprastiat pe toate. Aceasta pierdere importanta ma va c#inui din cale-afara mai tr'iu. "oi avea cri'e de furie, gndindu-ma la prostia mea. <range >uice plutea n ceata. ,iscarile ei erau molcome si precaute, oc#ii i de'valuiau tulburarea mentala profunda. $ra ntr-o stare de soc total. =acu ntinsa pe prelata cteva

minute, tacuta si linistita, apoi se ntoarse si ca'u n barca. Am au'it tipatul unei #iene. Capitolul +; 3ot ce a ramas de pe urma corabiei a fost o pata de ulei sclipind la suprafata apei. $ram convins ca nu eram singur. $ra imposibil ca Tsim, tsum sa se scufunde fara sa cree'e ngri!orare. C#iar acum n 3o7io, n %anama Cit), n ,adras, n ?onolulu, c#iar si n @innipeg, se aprindeau lumini rosii pe console, clopote de alarma sunau, oc#ii se desc#ideau larg plini de groa'a, gurile de-abia sopteau+ 4Doamne sfinte0 Tsimtsum s-a scufundat04 si multe mini se ndreptau spre telefoane. ,ai multe lumini rosii se aprindeau, mai multe clopote de alarma sunau. %ilotii alergau la avioanele lor cu sireturile de la pantofi nelegate, asa de mare era graba. <fiterii de marina nvrteau crma pna simteau ca ametesc. C#iar si submarinele si sc#imbau ruta brusc pentru a se alatura efortului de salvare. "om fi salvati n curnd. < corabie o sa apara la ori'ont. 2e va gasi o pusca sa omoare #iena si sa puna capat suferintelor 'ebrei. %oate ca <range >uice va fi crutata. $u voi urca la bord si voi fi ntmpinat de ai mei. 1usesera gasiti n alta barca de salvare. 3rebuia 126 numai sa supravietuiesc cteva ore, pna cnd corabia avea sa ma salve'e. ,-am ntins de la locul meu sigur pentru a apuca plasa. Am nfasurat-o si am aruncat-o la !umatatea prelatei ca pe o bariera, orict de mica ar fi fost. <range >uice era ntr-o stare de catalepsie. Cred ca murea de pe urma socului. ?iena ma ngri!ora mai mult. < au'eam sc#elalaind. Am sperat ca

'ebra, o prada obisnuita, si un urangutan, o prada neobisnuita, i vor abate gndurile de la mine. ,a uitam cu un oc#i la ori'ont si cu celalalt la restul barcii. n afara de sc#elalaitul #ienei, nu au'eam mai nimic venind dinspre animale, nu mai mult dect niste g#eare 'griind suprafata tare sau gemete si strigate nabusite din cnd n cnd. Nici o lupta importanta nu parea sa aiba loc. n cursul diminetii #iena aparu din nou. nainte de a se ivi, sc#elalaitul ei crescu n intensitate, devenind un tipat. 2ari peste pupa spre 'ebra, acolo unde bancile laterale ale barcii se uneau, formnd o banca triung#iulara. $ra o po'itie vulnerabila, distanta dintre banca si copastie fiind de aproape trei'eci de centimetri. Animalul se uita agitat peste bord. %rivelistea unei imensitati de apa miscatoare parea a fi ultimul lucru pe care dorea sa-l vada, astfel ca imediat si trase capul nauntru si se prabusi pe fundul barcii n spatele 'ebrei. Acela era un spatiu foarte ngust5 ntre spatele larg al 'ebrei si marginile re'ervoarelor de plutire care ncon!urau barca nu era prea mult loc pentru o #iena. 2e rasuci un moment nainte de a se urca la loc pe prora, de a sari peste 'ebra n mi!locul barcii si de a se ascunde din nou sub prelata. 3oata aceasta actiune a durat mai putin de 'ece secunde. 2ingura mea reactie a fost sa ntepenesc de frica. =ebra n sc#imb si-a ridicat iute capul si a nceput sa mugeasca. 2peram ca #iena sa ramna sub prelata. Am fost de'amagit. Aproape imediat a sarit din nou peste 'ebra si pe banca de la pupa. Acolo s-a nvrtit n loc de cteva ori, sc#eunnd si e'itnd. ,a ntrebam ce o sa faca n continuare. 9aspunsul a venit repede+ si-a lasat capul n !os si 127

a nceput sa alerge n !urul 'ebrei, transformnd banca de la pupa, bancile laterale si banca n cruce de dincolo de prelata ntr-o pista de atletism. A sarit o data - de doua-trei-patru ori nainte si napoi non-stop, pna cnd am pierdut sirul. si tot timpul, salt dupa salt, striga iap, iap, iap, iap, iap pe un ton ascutit. 9eactia mea a fost din nou foarte nceata. $ram mort de frica si puteam doar sa privesc. 1iara luase vite'a mare si era bine facuta+ era un mascul adult care avea cam 6: de 7ilograme. -oviturile pe care le dadea cu picioarele n banci 'guduiau toata barca, iar g#earele le 'griau cu putere. De fiecare data cnd venea dinspre pupa ng#etam. $ra nspaimntator sa vad fiinta aceea alergnd catre mine5 mai rea era teama ca se va ndrepta direct spre mine. $vident ca <range >uice, oriunde ar fi fost, nu constituia un obstacol. ar prelata rulata si plasa facuta g#em erau piedici de-a dreptul !alnice. ?iena putea oricnd, cu cel mai mic efort, sa a!unga la prora, drept la picioarele mele. Nu parea totusi sa doreasca acest lucru5 ori de cte ori a!ungea la banca n cruce, se lovea de ea si i vedeam partea de sus a corpului miscndu-se iute de-a lungul prelatei. Dar n aceasta stare comportamentul #ienei era foarte imprevi'ibil si fiara ma putea ataca pe neasteptate. Dupa mai multe sarituri, se opri brusc la banca de la pupa si se g#emui, cu privirea n !os, catre spatiul de sub prelata. si ridica apoi oc#ii si i atinti asupra mea. %rivirea era cea obisnuita la o #iena - simpla si onesta, fara sa arate nici o gndire interioara, cu falcile atrnnd desc#ise, urec#ile mari ridicate teapan, oc#ii mari si negri - cu exceptia ncordarii care se scurgea din fiecare celula a corpului sau, o neliniste care l facea pe animal sa straluceasca de parca ar fi avut febra. ,-am pregatit de moarte. N-a fost sa fie. ?iena rencepu sa alerge n cercuri.

Cnd un animal se #otaraste sa faca ceva, aceasta poate dura foarte mult timp. 3oata dimineata #iena alerga n cercuri, tipnd iap, iap, iap, iap. Din cnd n cnd se oprea putin la banca de la pupa, dar altfel fiecare salt era identic 128 cu cel dinainte, fara variatii de vite'a, de deplasare, de volum al tipetelor sau de miscare necontrolata. Gipetele i erau ascutite si enervante la culme. %rivitul a devenit att de obositor si de epui'ant, ca n cele din urma mi-am ntors capul ntr-o parte, ncercnd sa ma uit cu coada oc#iului. C#iar si 'ebra, care la nceput sforaia de fiecare data cnd #iena alerga pe lnga capul sau, amuti. 3otusi, ori de cte ori #iena se oprea lnga banca de la pupa, tresaream. si orict de mult mi doream sa mi ndrept privirea catre ori'ont, de unde mi venea salvarea, oc#ii mi se ntorceau tot catre animalul nnebunit. Nu eu snt acela care sa aiba pre!udecati n ceea ce priveste animalele, dar este limpede ca #iena patata nu are de cstigat de pe urma nfatisarii sale. $ste ngro'itor de urta. *tul gros si umerii nalti care aluneca pna la picioare arata ca si cum ar proveni de la niste rebuturi de girafa, iar blana 'burlita, aspra pare sa fi fost adunata la un loc din ramasitele creatiei. Culoarea este un amestec spalacit de negru, galben si gri, petele neavnd deloc eleganta cercurilor de pe blana unui leopard. %ar mai curnd simptome ale unei boli de piele, o forma grava de rie. Capul este mare, prea masiv, cu o frunte nalta, ca aceea a unui urs, dar suferind de caderea parului, cu urec#i care snt ridicole, ca ale unui soarece, mari si rotunde atunci cnd n-au fost rupte n batalii. *ura este desc#isa si din ea iese un gfit permanent. Narile snt prea mari. Coada este !igarita si lasata n !os. ,ersul este

sovaitor. 3oate aceste parti puse laolalta aduc cu un cine, dar nimeni nu si-ar dori un asemenea animal de casa. Dar nu uitasem cuvintele tatei. ?ienele nu snt mn-catori de #oituri lasi. Daca &ational <eo"raphic le-a descris asa, e pentru ca &ational <eo"raphic le-a filmat n timpul 'ilei. Abia o data cu rasaritul lunii devine #iena activa, dovedindu-se un vnator deosebit de periculos. ?ienele ataca n #aita orice animal care poate fi ntrecut n fuga, rupndu-i burta din alergare. Ataca 'ebre, gnu si bivoli de apa, si nu numai membrii batrni sau infirmi ai cire'ii, 129 ci si pe cei sanatosi si puternici. 2nt pradatori ndra'neti, ridicndu-se imediat dupa lovituri, fara sa renunte niciodata. 2nt inteligente5 orice animal care poate fi ndepartat de mama lui e bun. Antilopa gnu batrna pe care o alearga 'ece minute este mncarea lor preferata, dar #ienele mannca si pui de leu sau de rinocer. 2nt #arnice atunci cnd eforturile le snt rasplatite. n doar cincispre'ece minute, tot ce mai ramne dintr-o 'ebra este craniul, care poate fi tras la o parte si ros n liniste de puii din vi'uina. Nimic nu se risipeste5 c#iar si iarba unde a curs sngele va fi mncata. 2tomacurile #ienelor se umfla vi'ibil cnd ng#it cantitati mari de carne. Daca au noroc, mannca att de mult, ca de-abia se mai pot misca. < data ce si-au digerat victima, vomita multe smocuri de par, pe care le curata de tot ce poate fi mncat nainte de a se tavali n ele. "iolenta neintentionata este obisnuita n timpul agitatiei pentru mncare5 ncercnd sa apuce o bucata din 'ebra, #iena poate n#ata urec#ea sau nara unui alt membru al #aitei, fara intentii rele. ?iena nu este de'gustata de aceasta greseala. %lacerile snt mult prea mari ca sa mai simta de'gust.

De fapt, gusturile #ienei snt att de diverse, nct tre'esc admiratia. < #iena va bea pna si din apa n care urinea'a. Animalul foloseste urina si n alt mod original+ pe o vreme calda si uscata se racoreste golindu-si basica pe pamnt si apoi amestecnd lic#idul ntr-o baie de noroi nviorator cu labele. ?ienele mannca cu placere excrementele de ierbivore. ntrebarea care se pune este ce nu mannca #ienele. si mannca propriile neamuri Cresturile acelora ale caror urec#i si nasuri le-au ng#itit ca gustariD o data ce au murit, dupa o perioada de respingere ce durea'a o 'i. Ataca pna si automobilele - farurile, teava de esapament, oglin'ile retrovi'oare. ?ienele nu snt conditionate de sucurile lor gastrice, ci de puterea falcilor, care este formidabila. 130 Acesta era animalul care alerga nnebunit n cercuri naintea mea. .n animal care mi obosea oc#ii si mi ng#eta sufletul. -ucrurile s-au terminat n felul obisnuit al #ienelor. 2-a oprit la pupa si a nceput sa mrie profund, ntreru-pndu-se uneori pentru a gfi. ,-am mpins napoi pe vsla pna ce numai vrfurile degetelor mi mai erau n barca. Animalul se neca si tusea scurt si des. (rusc vomita. .n suvoi ateri'a n spatele 'ebrei. ?iena ca'u n ceea ce tocmai produsese. 9amase acolo, tremurnd, sc#eunnd si nvrtindu-se n !urul sau, a!unsa la limitele nelinistii animalice. Nu s-a miscat din acea 'ona strimta toata 'iua. .neori 'ebra scotea 'gomote, speriata de pradatorul din spatele sau, dar n ma!oritatea timpului 'acea ntr-o tacere trista si fara speranta. Capitolul ++ 2oarele urca n naltul cerului, atinse 'enitul si ncepu sa coboare. Am petrecut ntreaga 'i agatat de vsla, miscnduma numai ct sa-mi tin ec#ilibrul. ntreaga mea fiinta era

fixata catre acel punct de la ori'ont care avea sa apara si sa ma salve'e. $ra o stare de monotonie tensionata, fara suflu. Aceste prime ore snt asociate n mintea mea cu un singur sunet, nu unul pe care l-ati g#ici imediat, nu tipetele #ienei sau viitoarea marii+ b'itul mustelor. $rau muste n !urul barcii de salvare. Apareau si 'burau ca toate mustele, n cercuri mari, lenese, n afara de momentul cnd se apropiau una de alta, cnd 'burau mpreuna n spirala cu vite'e ametitoare si b'iau mai tare. .nele erau destul de cura!oase sa 'boare pna la mine. ,a ncercuiau, cu 'gomotul nfundat al unor aeroplane cu o singura elice, nainte de a fugi napoi. Daca se aflasera de!a n barca sau venisera cu unul dintre animale, probabil cu #iena, asta nu stiu. Dar oricare le-ar fi fost originea, nu re'istau mult5 toate dispareau n doua 'ile. Din 131 spatele 'ebrei #iena sarea la ele, le apuca si mnca multe dintre ele. Altele erau mpinse n largul marii de vnt. .nele poate aveau noroc si mureau de batrnete. Cu ct se apropia seara, cu att crestea nelinistea mea. -a sfrsitul 'ilei totul ma nfricosa. %e timp de noapte, o corabie putea cu greu sa ma observe. Noaptea #iena devenea activa si poate ca si <range >uice la fel. ntunericul se lasa. $ra o noapte fara luna. Norii acopereau stelele. -ucrurile erau greu de distins. 3otul disparu, marea, barca, propriul meu corp. ,area era linistita, iar vntul nu batea aproape deloc, astfel ca nu ma puteam ba'a pe sunete. %luteam ntr-un neant pur si abstract. <c#ii mi erau atintiti asupra punctului unde mi nc#ipuiam ca era ori'ontul, n timp ce urec#ile ncercau sa prinda orice sunet ce venea de la animale. Nu credeam ca o sa supravietuiesc peste noapte.

.neori n timpul noptii #iena ncepea sa mrie si 'ebra sa mugeasca si sa sc#eaune, iar eu au'eam un ciocanit repetat. 3remuram de frica si - n-am sa ascund nimic aici am facut n pantaloni. Dar aceste sunete veneau din partea cealalta a barcii. Nu simteam nici un 'gltit care sa arate miscare. 1iara infernala nu se apropia de mine. -nga mine n ntuneric am nceput sa aud respiratii lungi, gemete, gfieli si sc#elalaituri. deea ca <range >uice se tre'ea era prea mult pentru nervii mei, asa ca nu i-am dat atentie. %ur si simplu am alungat acest gnd. $rau alte 'gomote ce veneau de sub mine, din apa, lovituri bruste, f-sieli care se stingeau ntr-o clipa. -upta pentru supravietuire se dadea si acolo. Noaptea a trecut ncetul cu ncetul. Capitolul +/ ,i-era frig. Am remarcat acest lucru nepasator, ca si cum nu era vorba despre mine. =orile sosira. 2-a ntJmplat repede, si totusi ntr-un mod imperceptibil. < bu132 cata a cerului si-a sc#imbat culoarea. Aerul ncepu sa se umple de lumina. ,area linistita se desc#idea ca o carte n !urul meu. 3otusi era nca noapte. Dintr-o data aparu 'iua. 2-a ncal'it numai cnd soarele, care semana cu o portocala pusa n pri'a, a rasarit la ori'ont, dar n-am avut nevoie sa astept atJt de mult. < data cu primele ra'e de lumina, speranta se tre'i n mine. %e cnd lucrurile capatau un contur si se umpleau de culoare, speranta mi crescu pna cnd tot sufletul mi cnta. A#, ce placere era sa te lasi cuprins de ea0 3otul o sa se re'olve. Ce a fost mai rau a trecut. 2upravietuisem peste noapte. Asta'i voi fi salvat. Numai sa ma gndesc la asta, sa-mi adun aceste idei n minte era o

sursa de speranta n sine. 2peranta se #raneste cu speranta, n timp ce ori'ontul se transforma ntr-o linie dreapta, subtire, am cercetat-o cu nesat. -umina era puternica si vi'ibilitatea perfecta. ,i-am imaginat ca 9avi ma va ntJmpina primul, tac#inndu-ma. - Ce e asta/ ar spune el. Ai gasit o barca mare de salvare si ai umplut-o cu animale/ 3e cre'i Noe sau mai stiu eu cine/ 3ata va fi nebarbierit si nepieptanat. ,ama va ridica oc#ii la cer si ma va lua n brate. Am imaginat o multime de versiuni ale scenei de pe corabia ce avea sa ma salve'e, versiuni pe tema fericitei ntJlniri. n dimineata aceea se putea ntJmpla orice la ori'ont, bu'ele mele 'mbeau. <rict de ciudat ar parea, numai dupa mult timp m-am uitat sa vad ce se ntJmpla n barca. ?iena atacase 'ebra. *ura i era foarte rosie si mesteca o bucata de carne. <c#ii mei sau ndreptat automat spre rana, spre 'ona atacata. *roa'a mi taie rasuflarea. %iciorul rupt al 'ebrei nu mai era. ?iena l smulsese si l tJrse pna la pupa, n spatele 'ebrei. < bucata de piele atJrna neputincioasa peste ciotul crud. 2ngele nca mai curgea. "ictima suferea n tacere, cu rabdare, fara demonstratii patetice. Doar strnsul ncet si constant din dinti era semnul durerii sale. socul, mnia si revolta s-au tre'it 133 n mine. Am simtit o ura profunda fata de #iena. ,-am gndit sa o omor. Dar n-am facut nimic. 9evolta mea a fost de scurta durata. 3rebuie sa fiu sincer. Nu putea sa-mi fie mila de 'ebra prea mult timp. Cnd propria ta viata este n pericol, compasiunea ti este nabusita de o dorinta ne-stapnita, egoista de supravietuire. $ra trist ca suferea att de mult -

fiind o fiinta mare, robusta, nu era la capatul c#inurilor sale -, dar nu puteam sa fac nimic. ,i-a fost mila si apoi am uitat. Nu snt mndru de asta. mi pare rau ca am fost att de rece n problema asta. mi amintesc mereu de acea biata 'ebra si prin ce c#inuri a trecut. Cnd ma rog, ma gndesc mereu la ea. nca nu o vedeam pe <range >uice. ,i-am ntors din nou oc#ii catre ori'ont. n dupa-amia'a aceea vntul batea putin mai tare si am remarcat ceva n legatura cu barca+ n ciuda greutatii sale, plutea pe apa usor, fara ndoiala pentru ca ducea mai putin dect capacitatea sa. Aveam mult spatiu liber la bord, de la apa pna la copastie5 numai o mare nfuriata ne putea neca. Dar asta nsemna si ca marginile barcii care erau n bataia vntului puteau sa se rupa, aruncndu-ne n valuri. Niste valuri mai mici ar fi lovit nentrerupt, usor contra #ulei, pe cnd niste valuri mai mari ar fi rostogolit barca nencetat de pe o parte pe alta. Aceasta miscare nesfrsita si sacadata mi facea greata. ,-am gndit ca poate m-as simti mai bine n alta po'itie. Am alunecat napoi pe vsla si m-am ntors la prora. 2tateam cu fata spre valuri, iar restul barcii se afla n stinga mea. $ram mai aproape de #iena, dar aceasta nu se misca. n acest moment de tensiune si de concentrare, cnd ncercam sa-mi alung greata, am va'ut-o pe <range >uice. ,i-o imaginasem ascunsa, lnga prora, sub prelata, ct se poate de departe de #iena. Nu era asa. $ra pe banca laterala, la marginea pistei de alergare a #ienei, doar putin ascunsa privirilor mele de prelata rulata. De-abia si-a ridicat capul, ca am si va'ut-o.

134 Curio'itatea nu-mi dadea pace. 3rebuia sa o vad mai bine. Cu toata balansarea barcii, am reusit sa ngenunc#e'. ?iena m-a privit, dar nu s-a miscat. <range >uice aparu n fata mea. $ra g#emuita toata, tinndu-se de copastie cu ambele mini, iar capul si-l lasase foarte !os printre brate. *ura i era desc#isa, iar limba i atrna5 puteai s-o au'i cum gfie. n ciuda tragediei ce ma lovise, n ciuda gretei, am nceput sa rid. n toata nfatisarea lui <range >uice se citea un singur lucru+ raul de mare. maginea unei noi specii mi-a rasarit n fata oc#ilor+ specia rara a urangutanului de mare verde. ,am ntors la po'itia mea se'nda. Draga de ea, arata att de omeneste bolnava0 $ste deosebit de amu'ant sa descoperi trasaturi omenesti la animale, mai ales la primate, unde este att de usor. ,aimutele snt cele mai fidele oglin'i pe care le avem n lumea animala. De aceea snt att de populare la gradinile 'oologice. Am rs din nou. ,i-am pus minile pe piept, uimit de ceea ce simteam. <, Doamne0 Acest rset era ca eruptia unui vulcan de fericire. <range >uice nu numai ca ma nveselise5 ma vindecase si de raul de mare. ,a simteam bine acum. Am renceput sa scrute' ori'ontul, plin de noi sperante. n afara de faptul ca suferea teribil din pricina raului de mare, mai era ceva remarcabil legat de <range >uice+ nu era ranita. Avea spatele ntors la #iena, ca si cum simtea ca putea s-o ignore n liniste. $cosistemul din aceasta barca era cu siguranta uimitor. Deoarece nu exista conditii naturale n care o #iena patata sa dea peste un urangutan, prima netraind n (orneo sau cel de-al doilea n Africa, nu se stie cum ar trai mpreuna. Dar mi s-a parut putin probabil, daca nu de-a dreptul incredibil, ca atunci cnd s-a ntmplat ca acesti locuitori ai copacilor, mncatori de fructe, si acesti

locuitori ai savanei, mncatori de carne, sa se ntlneasca, sa stea fiecare la locul lui, fara a da nici cea mai mica atentie celuilalt. Desigur ca un urangutan miroase a prada pentru o #iena, mai ales una straina, una de care mai tr'iu #iena si va aminti ca a produs g#emotoace de par uimitoare, avnd un gust mai bun dect o 135 teava de esapament, sau fiind demna de cautat atunci cnd snt copaci n prea!ma. Desigur ca o #iena miroase a pradator pentru un urangutan, un motiv n plus de a fi vigilent cnd o bucata de fruct a ca'ut ntmplator pe !os. Dar natura ne re'erva mereu surpri'e. %oate ca situatia era alta. Daca o turma de capre putea trai n prietenie cu rinocerii, de ce sa nu poata si urangutanii cu #ienele/ Ar fi un punct de mare atractie la o gradina 'oologica. Ar trebui pus un afis. l si vedeam+ 42timati vi'itatori0 Nu va fie teama de urangutani0 $i snt n copaci pentru ca acolo traiesc, nu pentru ca le e frica de #ienele patate. ntoarceti-va la ora mesei sau la apusul soarelui cnd li se face sete si i veti vedea cobornd din copaci, mergnd pe pamnt, fara a fi n nici un fel atacati de #iene.4 3ata ar fi fascinat. De cteva ori n acea dupa-amia'a am va'ut primul exemplar din ce ceea ce avea sa-mi devina un prieten bun si de nade!de. Au'eam ceva ce 'gria si se i'bea de marginea barcii. Cteva secunde mai tr'iu, aparu att de aproape de barca, nct puteam sa ma aplec si sa o apuc, o broasca testoasa mare, cu ciocul ascutit, dnd lenes din notatoare, cu capul iesindu-i afara din apa. $ra deosebita n felul ei urt de a fi, cu o carapace 'grunturoasa, maroniu-galbuie, cam de 9A de centimetri lungime, patata de alge, cu o fata verde nc#is, avnd o gura ascutita, fara bu'e, doua gauri mari pentru nari si oc#i negri care se uitau tinta la mine. $xpresia

i era mndra si severa, ca aceea a unui batrn suparat, care are gri!i pe cap. Cel mai ciudat lucru la aceasta creatura era ca exista. %area nepotrivita, plutind acolo n apa, att de speciala n forma sa n comparatie cu modelul alunecos si mladios al pestilor. 3otusi, era clar n apele ei, iar eu eram cel nepotrivit n acel mediu. %luti pe lnga barca timp de cteva minute. -am spus+ - Du-te si spune-i unei corabii ca snt aici. Du-te, du-te. 2e ntoarse si se scufunda, disparnd din oc#ii mei, cu labutele din spate lovind apa n miscari alternative. 136 Capitolul +$ Norii care se adunau la ori'ont unde ar fi trebuit sa apara corabiile, ca si trecerea 'ilelor, mi-au sters ncetul cu ncetul 'mbetul de pe bu'e. N-are rost sa spun ca noptile acelea au fost cele mai rele din viata mea. As putea sa aleg dintre att de multe, nct nu pot #otar care a fost cea mai rea. 3otusi, acea a doua noapte pe mare mi-a ramas n memorie ca una de suferinte extreme, diferita de nelinistea de g#eata a primeia, n care am avut parte de o suferinta mai degraba comuna. Acea a doua noapte m-a lasat fara vlaga si a constat n !ale, ntruc#ipata de pln-sete, tristete si durere spirituala, diferita de urmatoarele prin faptul ca nca aveam puterea sa constienti'e' pe deplin ce simteam. Acea noapte groa'nica a fost precedata de o seara groa'nica. Am observat pre'enta rec#inilor n !urul barcii. 2oarele se pregatea sa apuna. $ra o explo'ie calma de portocaliu si rosu, o mare simfonie cromatica, o tapiserie colorata de

proportii supranaturale, un apus n %acific absolut superb, oferit numai mie. 9ec#inii erau de genul mako - pradatori iuti cu botul ascutit, cu colti lungi, ucigasi care le ieseau din bot. Aveau cam doi metri lungime, unul era c#iar mai mare. -am privit cu spaima. Cel mai mare se ndrepta repede spre barca noastra, ca si cnd ar fi vrut sa o atace, cu notatoarea dorsala iesindu-i din apa ctiva centimetri, dar se scufunda nainte de a ne a!unge si aluneca pe dedesubt cu o gratie nfricosatoare. 2e ntoarse, nu att de aproape de data asta, apoi disparu. Ceilalti rec#ini #e-au vi'itat de mai multe ori, venind si plecnd la adncimi diferite, unii la vedere, de puteai sa-i atingi cu mna la suprafata apei, altii la adncimi mai mari. ,ai erau si alti pesti, mari si mici, colorati, de forme diferite. As fi putut sa-i observ mai ndeaproape, daca atentia nu mi-ar fi fost atrasa n alta parte+ se vedea capul lui <range >uice. 2e ntoarse si si ntinse bratul catre prelata ntr-o miscare care imita exact felul n care un om si-ar fi ridicat 137 bratul si l-ar fi pus pe spatele unui scaun vecin, ntr-un gest de relaxare. Dar nu era n apele ei. Cu o expresie de tristete si durere, ncepu sa priveasca n !ur, ntorcnd ncet capul ntr-o parte si alta. mediat nfatisarea de maimuta si pierdu caracterul amu'ant. -a *radina =oologica nascuse doi pui, doi masculi puternici, care aveau acum cinci si opt ani. $i erau mndria ei si a noastra. $ra limpede ca la acestia se gndea n timp ce cauta prin apa, imi-tnd fara intentie ceea ce facusem eu nsumi n ultimele trei 'ile. ,a va'u, dar nu avu nici o reactie. $ram un alt animal care pierduse tot si care urma sa moara. 2ufletul mi se ngreuna. Atunci, cu un rnrit prevestitor, #iena ataca. Nu se mis-case din coltul ei ngust toata 'iua. si puse picioarele din fata pe

corpul 'ebrei, se ntinse si apuca o bucata de piele n bot. 3rase cu putere. < fsie de carne se smulse din burta 'ebrei, asa cum #rtia de mpac#etat se desface de pe cadou, ntr-o miscare lina, dar tacuta, n felul n care se smulge pielea, opunnd mai multa re'istenta. 2ngele ncepu sa curga imediat. =ebra se tre'i la viata mugind, nec#e-'nd si tipnd pentru a se apara. mpinse cu picioarele dinainte si si nalta capul, ncercnd sa muste #iena, dar animalul nu putea fi a!uns. 2cutura din piciorul sanatos din spate, ceea ce explica originea ciocanitului din noaptea trecuta+ era copita ce se lovea de marginea bancii. ncercarile 'ebrei de a se salva o facura pe #iena sa nceapa sa mrie si sa muste ca scoasa din minti. Desc#ise o rana larga n corpul 'ebrei. Cnd nu mai fu multumita de ce obtinuse din spatele 'ebrei, #iena se urca pe coapsele acesteia. ncepu sa traga afara intestinele si alte maruntaie. N-avea nici o ordine n ceea ce facea. Acum musca, acum ng#itea, coplesita de ospatul de dinaintea-i. Dupa ce devora !umatate din ficat, ncepu sa traga de stomacul alb, rotund ca un balon. Dar era greu, iar coapsele 'ebrei fiind mai sus dect burta si sngele fiind alunecos, #iena ncepu sa cada spre victima sa. Ca'u cu totul n intestinele 'ebrei, pna la genunc#ii picioarelor din fata. 2e trase afara numai pen138 tru a cadea din nou. si gasi n sfrsit o po'itie stabila, !umatate nauntru, !umatate afara. =ebra era mncata de vie din interior. %rotestele sale erau din ce n ce mai slabe. 2ngele ncepu sa-i curga pe nari. si nalta o data sau de doua ori capul ca si cum ar fi implorat mila cerului - exprima perfect groa'a momentului.

<range >uice nu era indiferenta la ce se ntmpla. 2e ridica pe banca n toata naltimea ei. Cu picioarele sale ciudat de mici si cu torsul masiv, arata ca un dulap cu ba'a strmba. Dar bratele sale uriase ntinse n aer impresionau. Anvergura lor era mai mare dect naltimea ei - o mna atrna peste apa, cealalta cuprindea toata latimea barcii, pna aproape de marginea cealalta. si desc#ise botul, dnd la iveala niste canini imensi si ncepu sa urle. $ra un urlet profund, puternic, mnios, uimitor la un animal tacut ca o girafa. Att eu, ct si #iena am fost surprinsi de aceasta i'bucnire. ?iena se facu mica si se retrase. Dar nu pentru multa vreme. Dupa o privire lunga si staruitoare catre <range >uice, parul de pe gt si de pe umeri i se 'brli, iar coada i se ridica n aer. 2e catara din nou pe 'ebra muribunda. Cu sngele curgndu-i din bot, i raspunse lui <range >uice cu un urlet ascutit. Cele doua animale erau la 9A de centimetri distanta, cu falcile larg desc#ise, fata n fata. si concentrau toata energia n strigate, corpurile tremurndu-le de efort. "edeam drept n gtle!ui #ienei. Aerul %acificului, care cu doar o clipa nainte fremata de soaptele si adierile marii, mi s-ar fi parut o melodie fireasca, pe care as fi considerat-o alinatoare, daca n-ar fi fost aceste circumstante ngro'itoare, semannd cu 'gomotul pustilor, tunurilor si asur'itoarelor caderi de bombe din timpul unei batalii. .rletele #ienei erau cele mai stridente pe care le puteam suporta, cele ale lui <range >uice cele mai grave. ntre ele, din cnd n cnd, au'eam strigatele nefericitei 'ebre. .rec#ile mi plesneau. Nimic, nici un sunet n plus nu mai putea fi au'it si nregistrat. 139 Am nceput sa tremur nebuneste. $ram sigur ca #iena va sari la <range >uice.

Nu-mi puteam nc#ipui ca lucrurile se vor nrautati, dar asa a fost. =ebra si varsa o parte din snge peste bord. Cteva secunde mai tr'iu, am au'it o lovitura puternica n barca, urmata de o alta. n !urul nostru, apa ncepu sa colcaie de rec#ini. Cautau sursa sngelui, a mJncarii aflata att de aproape. notatoarele dorsale sclipeau prin apa, capetele se roteau. -oveau barca regulat. Nu-mi era teama ca ne vom rasturna - credeam ca rec#inii vor strapunge carcasa de metal si ne vor scufunda. -a fiecare i'bitura animalele sareau speriate, dar si vedeau mai departe de ocupatia lor de ba'a, aceea de a urla unul la altul. $ram sigur ca se va trece la atacuri fi'ice. n sc#imb, se ntrerupsera brusc dupa cteva minute. <range >uice, pufaind si plesnind din bu'e, se ntoarse, iar #iena si lasa capul n !os si se retrase n spatele corpului macelarit al 'ebrei. Negasind nimic, rec#inii ncetara sa loveasca barca si n cele din urma plecara. 2e asternu tacerea. .n miros urt si ntepator, un amestec de rugina si excremente plutea n aer. 3otul era plin de sngele care se coagula ntr-o crusta rosu nc#is. < musca b'ia, de parca ar fi anuntat o cri'a de nebunie. Nici o corabie, absolut nimic nu aparuse la ori'ont n acea 'i, iar acum 'iua era pe terminate. Cnd soarele apuse, nu numai 'iua si biata 'ebra se sfrsisera, dar si familia mea. -a capatul acestei a doua 'ile, nencrederea se transforma n durere si !ale. ,urisera5 nu puteam sa mai neg. $ ngro'itor cnd trebuie sa accepti un asemenea lucru n sufletul tau0 %ierderea unui frate este pierderea cuiva cu care sa mparti experienta mbatrnirii, care ar trebui sa-ti aduca o cumnata si nepoti, fiinte care dau viata copacului vietii tale si l mpodobesc. 2a-ti pier'i tatal este sa pier'i pe cineva a carui ndrumare si a!utor le cauti, care te sustine asa cum trunc#iul copacului sustine crengile.

2a-ti pier'i mama, ei bine, este ca si cum ai pierde soarele de deasupra capului tau. $ ca si cum ai pier140 de - mi pare rau, dar mai bine ma opresc. ,-am ntins pe prelata si am petrecut toata noaptea plngnd si !eluin-du-ma, cu fata ngropata n brate. ?iena se ocupa toata noaptea cu mncatul. Capitolul +% 2e crapa de 'iua, o 'i mo#orta si nnorata, n care batea vntul, iar norii cenusii formau o perdea groasa, care semana cu niste g#emotoace de vata murdara. ,area era nesc#imbata. 2alta barca n sus si n !os cu o miscare regulata. =ebra era nca n viata. Nu-mi venea sa cred. Avea o gaura cam de un metru latime n corp, o crapatura ca a unui vulcan ce tocmai a erupt, cu organele vomitate si pe !umatate mncate lucind mai puternic sau mai slab n lumina5 totusi, partile esentiale continuau sa freamate de viata, c#iar daca foarte slab. 3remura dintr-un picior din spate si clipea din cnd n cnd din oc#i. $ram ngro'it. Nu stiam ca o fiinta putea sa aiba rani att de grave si sa continue sa traiasca. ?iena era ncordata. Nu se potolea, c#iar daca se facuse 'iua. %oate ca era din cau'a ca mncase prea mult5 stomacul i era foarte umflat. <range >uice avea de asemenea o atitudine periculoasa. Nu statea locului si si arata coltii. Am ramas unde eram, g#emuit lnga prora. $ram slabit fi'ic si psi#ic. ,i-era teama ca voi cadea n apa daca voi ncerca sa ma legan pe vsla.

=ebra a murit la prn'. Avea oc#ii sticlosi si nu-i mai pasa de atacurile oca'ionale ale #ienei. -upta a i'bucnit dupa-amia'a. ncordarea crescuse pna la un nivel de nesuportat. ?iena tipa. <range >uice mria si si lingea bu'ele cu 'gomot. Deodata, strigatele lor s-au amestecat si au a!uns la maximum. ?iena sari peste ramasitele 'ebrei si o ataca pe <range >uice. 141 Cred ca am fost limpede cnd am aratat ce periculoasa e o #iena. $ram att de convins, nct am dat-o pe <range >uice moarta mai nainte c#iar ca aceasta sa aiba sansa de a-si apara viata. Am subestimat-o. -am subestimat cura!ul. 'bi fiara n cap. *estul ei ma lua pe nepregatite. nima mi se topi de dragoste, admiratie si teama. Am spus oare ca era un fost animal de casa, aruncat n strada de proprietarul ei indone'ian/ %ovestea ei este aceeasi cu a oricarui animal de casa nedorit. 2e mtrnpla cam asa+ animalul este cumparat cnd e mic si dragut. i distrea'a pe proprietari. Apoi ncepe sa creasca si sa mannce tot mai mult. i este imposibil sa stea numai n casa. %uterea sa tot mai mare l face din ce n ce mai greu de stapnit. ntr-o 'i mena!era trage patura din adapostul lui pentru ca doreste sa o spele, sau fiul i fura n !oaca o bucata de mncare din labe - din cau'a acestor lucruri nensemnate, animalul scoate coltii cu mnie, iar familia este nfricosata. n c#iar 'iua urmatoare, animalul se pomeneste #urducndu-se pe banc#eta din spate a >eep-ului familiei, n compania fratilor si surorilor lui omenesti. ntra ntr-o !ungla. 3oata lumea din masina o considera un loc straniu si extraordinar. 2e a!unge la un luminis. Acesta este explorat repede. Deodata >eep-ul se tre'este la viata, rotile sale mprastie noroiul, iar animalul i vede pe toti cei pe care i cunoaste si i iubeste pri-vindu-l de

la fereastra din spate, n timp ce >eep-ul se ndepartea'a n vite'a. A fost parasit. Animalul nu ntelege. $ste la fel de nepregatit pentru !ungla ca si semenii sai oameni, i asteapta sa se ntoarca, ncercnd sa potoleasca panica pe care o simte crescnd n el. $i nu se ntorc. 2oarele apune. Curnd este cuprins de deprimare si renunta la viata. ,oare de foame si din cau'a traiului n aer liber din urmatoarele 'ile. 2au e atacat de cini. <range >uice putea fi unul dintre aceste animale de casa abandonate. n sc#imb, ea a a!uns la *radina =oologica din %ondic#err). A fost draguta si prietenoasa toata viata. mi amintesc de bratele sale nesfrsit de lungi, care ma ncon!urau cnd eram copil, de degetele sale, fiecare 142 la fel de lung ca mna mea, cautndu-ma prin par. $ra o tnara femela ce nvata sa fie mama. %e masura ce se maturi'a, devenind un adevarat animal salbatic, o observam de la distanta. Credeam ca o cunosc att de bine, nct pot sa-i prevad orice miscare. Credeam ca-i stiu nu numai obiceiurile, dar si limitele. Aceasta manifestare a ferocitatii, a cura!ului salbatic, m-a facut sa-mi dau seama ca greseam. 3oata viata stiusem numai o fateta a ei. A lovit fiara n cap. si ce lovitura a fost. Capul #ienei a i'bit banca pe care tocmai se urcase, scotnd un 'gomot att de violent, iar picioarele din fata i-au trosnit att de tare, nct am cre'ut ca banca, falca sau amndoua s-au rupt. ?iena a fost sus ntr-o clipa, cu fiecare fir de par din blana ridicat la fel ca cele de pe capul meu, dar ostilitatea ei era mai redusa. 2-a retras. Am !ubilat. Apararea ndr-!ita a lui <range >uice m-a umplut de mndrie. Nu a durat mult.

< femela adulta de urangutan nu poate nfrnge un mascul adult de #iena patata. Acesta este adevarul gol-go-lut. =oologii sa ia aminte. Daca <range >uice ar fi fost mascul, daca ar fi avut puterile pe care i le confeream n inima mea, atunci alta ar fi fost situatia. C#iar daca era corpolenta si bine #ranita, datorita traiului confortabil de la *radina =oologica, de-abia atingea o greutate de :: de 7ilograme. 1emelele de urangutan snt pe !umatate ct masculii. Dar nu este doar o problema de greutate si de forta bruta. <range >uice nu era nicidecum lipsita de aparare. %roblema era legata de atitudine si de cunostinte. Ce stie un mncator de fructe despre cum sa ucida/ .nde sa nvete cum sa muste, ct de tare si ct de mult/ .n urangutan poate fi mai nalt, poate avea brate foarte puternice si mai agile sau canini lungi5 daca nu stie cum sa foloseasca aceste arme, totul e n 'adar. Doar datorita falcilor sale #iena poate nvinge maimuta pentru ca stie ce doreste si cunoaste metodele pentru a obtine ce doreste. ?iena s-a ntors. A sarit pe banca si a apucat-o pe <range >uice de nc#eietura bratului, nainte ca aceasta sa poata 143 riposta. <range >uice a lovit #iena n cap cu celalalt brat, dar lovitura doar a facut-o pe fiara sa mrie cu rautate. A ncercat sa o muste, dar #iena s-a miscat mai repede. Din pacate, apararea lui <range >uice nu era precisa si coerenta. 3eama nu i era de nici un folos pentru ca doar o ncurca. ?iena a dat drumul nc#eieturii si, experta fiind, s-a repe'it la gt. ,ut de durere si de groa'a, am va'ut cum <range >uice lovea neputincioasa #iena, tragnd de blana, n timp ce gtul i era strns ntre falci. n cele din urma mi-a amintit de noi+ oc#ii ei exprimau teama omeneste, la fel ca scn-cetele sale

slabe. A ncercat sa se urce pe prelata. ?iena a 'gltit-o violent. A ca'ut de pe banca pe fundul barcii cu tot cu #iena. Am au'it 'gomote, dar n-am mai va'ut nimic. .rmam eu. -ucrul asta mi era foarte limpede. ,-am ridicat cu greu n picioare. De-abia vedeam printre lacrimile ce-mi curgeau din oc#i. Nu mai plngeam din cau'a familiei pierdute sau a mortii mele iminente. $ram prea tulburat ca sa ma gndesc la asta. %lngeam pentru ca eram groa'nic de obosit si voiam sa ma odi#nesc. Am naintat pe prelata. C#iar daca era bine ntinsa la capatul barcii, atrna putin n mi!loc5 o acopereai anevoie din trei sau patru pasi saltati. 3rebuia sa a!ung la plasa si la prelata rulata. si toate aceste eforturi ntr-o barca ce se legana mereu. A fost o adevarata aventura n conditiile n care eram. Cnd am pasit pe banca n cruce din mi!loc, duritatea ei m-a nviorat pentru ca tocmai atinsesem o ba'a solida. ,iam spri!init amndoua picioarele pe banca si m-am bucurat de stabilitatea mea. $ram ametit, dar ntru-ct momentul crucial al vietii mele se apropia, aceasta ameteala a sporit numai sentimentul de sublim pe care l traiam. ,i-am ridicat minile la nivelul pieptului - singurele arme pe care le aveam contra #ienei. Aceasta ma privi. *ura i era rosie. <range >uice 'acea lnga ea, aproape de 'ebra moarta. (ratele i erau larg desfacute, picioarele scurte adunate si usor ntoarse pe-o parte. Arata ca un 144 Cristos al maimutelor pe cruce. Cu exceptia capului. 1usese decapitata. 9ana de la gt nca sngera. $ra o scena ngro'itoare, menita a-ti ng#eta sngele n vine. nainte de a ma arunca asupra #ienei, pregatindu-ma de ultima batalie, am privit n !os.

ntre picioarele mele, sub banca, am 'arit capul lui 9i-c#ard %ar7er. $ra imens. Arata ca planeta >upiter cu satelitii ei pentru oc#ii mei uluiti. -abele i erau ct volumele din#nciclopedia ?ritanica. ,-am trt napoi pna la locul meu si m-am prabusit. Am petrecut noaptea ntr-o stare de delir. ,i se tot parea ca adormeam si ma tre'eam dupa ce visam un tigru. Capitolul +5 -ui 9ic#ard %ar7er i s-a dat acest nume dintr-o greseala functionareasca. < pantera terori'a regiunea 6#ul-na din (anglades#, c#iar lnga 2undarban. De curnd rapise o fetita. 3ot ce s-a mai gasit au fost o mna micuta cu un model pictat cu vopsea #enne pe palma si cteva bratari de plastic. $ra a saptea persoana ucisa n doua luni de catre pradator. Acesta devenea tot mai cura!os. "ictima dinainte fusese un barbat care a fost atacat pe cmp n plina 'i. 1iara l-a trt n padure, unde i-a mncat o buna parte din cap, carnea de pe piciorul drept si toate maruntaiele. Cadavrul a fost gasit atrnnd n crengile unui copac. 2atenii au facut de pa'a n apropiere toata noaptea, spernd sa ia prin surprindere pantera si sa o ucida, dar aceasta nu s-a aratat. Departamentul 2ilvic a anga!at un vnator profesionist. Acesta a construit o mica platforma ascunsa ntr-un copac, lnga un ru unde avusesera loc doua atacuri. < capra a fost legata de un stlp pe malul rului. "natorul a asteptat mai multe nopti. %resupunea ca pantera era un mascul batrn, slabit, fara dinti, incapabil sa 145 prinda altceva dect oameni nea!utorati. n sc#imb, un tigru mladios a iesit la vedere ntr-o noapte. < femela cu un

singur pui. Capra a be#ait. Ciudat, dar puiul care avea cam trei luni nu dadu atentie caprei. 2e repe'i la malul apei unde ncepu sa bea pe nerasuflate. ,ama i urma exemplul. ntre foame si sete, setea este cea mai puternica. De-abia dupa ce tigroaica si potoli setea, se ntoarse catre capra sa o mannce. "natorul avea doua pusti la el+ una cu gloante adevarate, cealalta cu sageti parali'ante. Acest animal nu mnca oameni, dar fiind att de aproape de ase'arile umane putea periclita satenii, mai ales ca avea pui. Alese pusca cu sageti. 3rase cnd femela era pe punctul de a omor capra. Aceasta se dadu ndarat, mri si fugi. 2agetile parali'ante nu te adorm usor, ca o ceasca de ceai+ te doboara ca o sticla de tarie. Daca animalul se agita, efectul este si mai puternic. "natorul si-a c#emat a!utoarele prin statie. Au gasit tigroaica la aproximativ noua metri departare de ru. nca era constienta. %icioarele din spate nu o mai tineau, iar cele din fata erau nesigure. Cnd oamenii s-au apropiat, a ncercat sa fuga, dar nu a reusit. 2-a ntors catre ei, ridicnd o laba ce ar fi putut ucide. si-a pierdut de tot ec#ilibrul. 2-a prabusit si astfel *radina =oologica din %ondic#err) s-a ales cu doi noi tigri. %uiul a fost gasit ntr-un tufis din apropiere, mieunnd de frica. "natorul, al carui nume era 9ic#ard %ar7er, l-a ridicat cu minile goale si, amintindu-si cum se repe'ise sa bea apa din ru, l-a bote'at nsetatul. 1unctionarul vamal de la gara ?o8ra# era betiv, dar constiincios. 3oate #rtiile pe care leam primit despre pui specificau ca numele lui era 9ic#ard %ar7er, ca numele de bote' al vnatorului era nsetatul si ca numele de familie era Necunoscut. 3ata s-a amu'at de ncurcatura, iar puiului i-a ramas numele 9ic#ard %ar7er. Nu stiu daca nsetatul Necunoscut a prins vreodata pantera mncatoare de oameni. 146

Capitolul +7 Dimineata nu ma puteam misca. 2labiciunea ma tintuia de prelata. C#iar si gnditul ma epui'a. Am facut un efort sa gndesc logic. n cele din urma, la fel de ncet ca o caravana ce traversea'a desertul, gndurile au nceput sa mi se nfiripe'e n minte. =iua era la fel cu cea de dinainte, calduroasa si nnorata, norii plutind !os, iar bri'a suflnd slab. Acesta a fost primul gnd. (arca se legana ncet5 acesta a fost al doilea. %entru ntia data, m-am gndit la supravietuire. Nu bausem nici un strop de apa, nu mncasem nici o firimitura si nu dormisem nici o clipa timp de trei 'ile. $xplicndu-mi astfel slabiciunea mea, m-am mai ncura!at. 9ic#ard %ar7er era tot la bord. De fapt, era c#iar sub mine. <rict de greu de cre'ut ar fi fost, era adevarat, iar dupa multa c#ib'uinta, dupa cumpanirea diferitelor gn-duri sau puncte de vedere, am a!uns la conclu'ia ca nu era un vis, o ilu'ie, o amintire gresita, o nc#ipuire sau alte asemenea neadevaruri, ci o situatie clara, reala de care mi-am dat seama ntr-o stare de slabiciune febrila. Adevarul urma sa fie confirmat de ndata ce ma voi fi simtit n putere sa cercete'. 1aptul ca nu remarcasem doua 'ile si !umatate un tigru bengale' de BAA de 7ilograme ntr-o barca de opt metri lungime era o enigma. .rma sa o re'olv mai tr'iu, cnd aveam sa fiu mai n putere. Acest fapt l facea pe 9ic#ard %ar7er cel mai mare pasager clandestin, proportional vorbind, din istoria navigatiei. Din vrful nasului pna n vr-ful co'ii, acoperea mai mult de o treime din barca unde ne aflam.

"eti crede ca mi-am pierdut orice speranta. N-am pierdu t-o. Dar apoi m-am mbarbatat singur si m-am simtit mult mai bine. Asta se ntmpla n toate sporturile, nu-i asa/ C#allenger-ul la tenis porneste tare, nsa curnd si pierde ncrederea n !ocul sau. Campionul ncepe sa cs-tige g#emurile. Dar n ultimul set, cnd nu mai are nimic 147 de pierdut, c#allenger-ul se relaxea'a iar, este din nou detasat si ndra'net. Deodata !oaca excelent, iar campionul trebuie sa munceasca din greu pentru a obtine acele ultime puncte. -a fel s-a ntmplat cu mine. 2a fac fata unei #iene parea ntructva posibil, dar eram att de depasit de 9ic#ard %ar7er, nct nici nu merita sa ma ngri!ore'. Avnd un tigru la bord soarta mi era pecetluita. < data ce lucrul acesta a fost stabilit, de ce sa nu ma ocup de gtle!ul meu uscat/ Cred ca asta mi-a salvat viata n dimineata aceea, faptul ca pur si simplu muream de sete. Acum ca ideea mi se fixase n minte, nu ma mai puteam gndi la altceva. $ra ca si cum ideea ar fi fost sarata si, cu ct i dadeam mai multa atentie, cu att era mai rau. Au'isem ca nevoia de aer e o sen'atie mai puternica dect nevoia de apa. Numai pentru cteva minute, spun eu. Dupa aceea mori si neplacerile asfixierii dispar. 2etea este nsa o problema mult mai grava. *nditiva putin+ Cristos pe cruce a murit de sufocare, dar singura 2a dorinta a fost sa bea apa. Daca setea este att de naprasnica nct Dumne'eu ncarnat se plnge de ea, ce sa faca un simplu muritor/ $ra ndea!uns ca sa-mi pierd mintile. Nu mai cunoscusem niciodata o asemenea ca'na ngro'itoare ca mirosul acela fetid, gustul acela cleios din gura, apasarea insuportabila din fundul gtului, sen'atia ca sngele mi se transforma ntr-un sirop gros, care de-abia mai curgea. n comparatie cu asta, un tigru nu nsemna nimic.

Astfel ca am abandonat orice gri!i legate de 9ic#ard %ar7er si, nenfricat, am pornit n cautarea apei proaspete. ntuitia mea a dat roade cnd mi-am amintit ca eram ntr-o barca de salvare obisnuita si ca o asemenea barca era ec#ipata cu tot necesarul. %area o deductie foarte logica. Ce capitan nu s-ar fi gndit la un mod att de simplu de a-si prote!a ec#ipa!ul/ Ce negustor care a aprovi'ionat vasul nu s-a gndit la un mic profit n plus, sub nobila aparenta ca salvea'a vieti omenesti/ $ra limpede. 2e gasea apa la bord. 3ot ce trebuia sa fac era sa o descopar. 148 Ceea ce nsemna ca trebuia sa ma misc. Am a!uns pna la mi!locul barcii, la marginea prelatei. ,i-a fost greu sa ma trasc. ,a simteam ca si cum as fi urcat panta unui vulcan si eram pe punctul de a privi ntr-un ca'an clocotind de lava portocalie. Am ramas nemiscat. Cu multa gri!a, mi-am ridicat capul. %riveam numai att ct aveam nevoie. Nu-l vedeam pe 9ic#ard %ar7er. ?iena nsa se vedea foarte bine. $ra n spatele ramasitelor 'ebrei. 2e uita la mine. Nu-mi mai era frica de ea. 2e afla la mai putin de trei metri departare, totusi inima nu mi-a tresarit deloc. %re'enta lui 9ic#ard %ar7er avea cel putin acest aspect folositor. 2a-ti fie frica de un cine ridicol cnd ai de-a face cu un tigru era ca si cum ti-ar fi fost teama de asc#ii cnd cad copaci. (rusc, mam suparat pe animal. 41iinta urta si ticaloasa4, am mormait. 2ingurul motiv pentru care nu m-am ridicat si n-am mpins-o peste bord cu un lemn a fost ca puterile ma lasasera si nu aveam nici un lemn, nu ca n-as fi vrut asta din tot sufletul.

A simtit oare #iena ceva din autoritatea mea/ si-a spus oare n sine+ 42uper alp#a ma priveste - mai bine sa nu ma misc4/ Nu stiu. Cert e ca nu s-a miscat. De fapt, dupa felul n care si-a ferit capul, parea sa vrea sa se ascunda de mine. Dar nu se putea ascunde nicaieri. Avea sa-si primeasca pedeapsa binemeritata n curnd. 9ic#ard %ar7er era o alta explicatie pentru straniul comportament al animalului. $ra limpede acum de ce #iena se ng#esuise ntr-un spatiu att de mic n spatele 'ebrei si de ce asteptase att de mult nainte de a o omor. i era teama de animalul mai mare si totodata teama de a se atinge de #rana animalului mai mare. %acea temporara, ncordata dintre <range >uice si #iena, precum si pasuirea mea erau datorate aceluiasi motiv+ n pre'enta unui asemenea pradator toti eram victime si tacticile normale de vnatoare erau afectate. 2e parea ca pre'enta tigrului ma salvase de #iena - un exemplu clasic de cadere din lac n put. 149 Dar fiara cea mare nu se comporta ca fiara cea mare, n asa fel nct #iena si luase anumite libertati. %asivitatea lui 9ic#ard %ar7er timp de trei 'ile nc#eiate trebuia explicata ntr-un fel. mi vin n minte numai doua raspunsuri+ sedare sau rau de mare. 3ata obisnuia sa sede'e n mod regulat animalele pentru a le linisti. l sedase oare si pe 9ic#ard %ar7er cu putin nainte ca vasul sa se scufunde/ Crescuse efectul sedativului din cau'a socului naufragiului, adica a 'gomotului, a caderii n apa, a efortului teribil de a nota pna la barca/ l apucase raul de mare dupa aceea/ Acestea erau singurele explicatii plau'ibile ce-mi veneau n minte. Am ncetat sa-mi pun aceasta ntrebare. Numai apa ma

interesa. Am nceput sa cercete' barca. Capitolul /8 Avea un metru adncime, doi metri si !umatate latime si opt metri lungime. stiu asta pentru ca era scris cu litere negre pe una din bancile laterale. 2e mai spunea de asemenea ca barca de salvare fusese proiectata sa cuprinda maximum trei'eci si doi de oameni. N-ar fi fost vesel sa o mpart cu attia/ n sc#imb, eram trei si era cumplit de aglomerata. (arca avea o forma simetrica, rotunda la capete, pe care cu greu le puteai deosebi. %upa era legata de o crma mica, o simpla extensie posterioara a c#ilei, n timp ce prova, avea cea mai urta si cea mai deprimanta etrava din istoria constructiilor navale. Carena de aluminiu era fixata n cuie si vopsita n alb. Asa arata exteriorul barcii. n interior nu era att de spatioasa cum v-ati putea imagina, din cau'a bancilor laterale si a re'ervoarelor de plutire. (ancile laterale se ntindeau pe toata lungimea barcii, ntlnindu-se la prora si la pupa si alcatuind bancile din capat care erau triung#iulare. Acestea se aflau deasupra re'ervoarelor sigilate. (ancile 150 laterale aveau o !umatate de metru latime, iar cele din capat un metru adncime5 spatiul liber din barca avea astfel sase metri lungime si un metru si !umatate latime. Asa nct teritoriul lui 9ic#ard %ar7er se ntindea pe noua metri patrati. Acest spatiu era acoperit pe latime de trei banci n cruce, inclusiv cea distrusa de 'ebra. (ancile aveau o !umatate de metru latime si erau ase'ate la intervale regulate. 2e aflau la !umatate de metru deasupra fundului barcii - locul de

manevra pe care l avea 9ic#ard %ar7er pentru a nu se lovi cu capul de banca, daca ar fi fost sub ea. ,ai avea un spatiu de trei'eci de centimetri sub prelata, distanta dintre copastie, care sustinea prelata, si banci, cu totul un metru n care abia avea loc sa se ridice. %odeaua, constnd n planse nguste de lemn tratat, era plata, iar laturile verticale ale re'ervoarelor formau ung#iuri drepte. Astfel ca, n mod straniu, barca avea capete rotunde, margini rotunde, dar interiorul dreptung#iular. 2e pare ca portocaliul - o culoare #indusa att de draguta este culoarea supravietuirii, pentru ca tot interiorul barcii, prelata, vestele de salvare, colacul, vslele si orice alt obiect nsemnat erau portocalii. C#iar si fluierele de plastic fara snur erau portocalii. Cuvintele Tsimtsum si Panama erau vopsite pe fiecare parte a barcii cu ma!uscule negre, vi'ibile. %relata era facuta din pn'a groasa, tratata, aspra la pipait. 1usese rulata dincolo de banca n cruce din mi!loc. Astfel ca una dintre bancile n cruce era ascunsa sub prelata, afinduse n vi'uina lui 9ic#ard %ar7er5 banca n cruce din mi!loc era imediat dupa marginea prelatei, la vedere5 iar cea de-a treia banca n cruce 'acea rupta sub 'ebra moarta. $rau sase suporturi de vsle, scobituri n forma de . facute n copastie pentru a tine vsla n loc si cinci vsle pentru ca pierdusem una ncercnd sa-l ndeparte' pe 9ic#ard %ar7er. 3rei vsle se aflau pe o banca laterala, una pe cealalta, iar pe una o transformasem n prora mea salvatoare de vieti. ,a ndoiam de posibilitatea acestor vsle 151

de a ma duce departe. (arca nu era o coa!a de nuca. $ra o constructie solida, grea, menita sa pluteasca de-a dreptul si nu sa navig#e'e, desi banuiesc ca, daca am fi fost trei'eci si ar fi vslit doi, am fi putut nainta destul de bine. Nu am remarcat aceste detalii - si multe altele - imediat. -e-am observat n timp, cnd aveam nevoie. %uteam sa fiu cuprins de cea mai neagra de'nade!de, cu un viitor ntunecat n fata, ca cel mai mic lucru, cel mai mic detaliu mi sc#imba starea de spirit si mi aducea o noua speranta n suflet. Acel lucru nu mai era unul mic si nensemnat, ci cel mai important din lume, cel care mi salva viata. Aceasta s-a ntmplat de multe ori. Ct de adevarat e ca nevoia este mama inventiei, ct e de adevarat0 Capitolul /1 %rima oara cnd am examinat barca nu am observat nsa detaliul pe care l cautam. 2uprafata pupei si a bancilor laterale era uniforma si continua, ca si laturile re'ervoarelor de plutire. %odeaua era plata deasupra ca-renei5 nimic nu se putea ascunde acolo. .n lucru era cert+ nu exista nici un sertar, nici o cutie si nici un alt fel de container nicaieri. Numai suprafete portocalii line si nentrerupte. (una mea parere despre capitani si despre negustorii care aprovi'ionea'a navele a disparut. 2perantele de supravietuire s-au micsorat. ,i-era n continuare sete. si ce-ar fi fost daca provi'iile erau la prora, sub prelata/ ,am ntors si m-am trt napoi. ,a simteam ca o soprla uscata. Am tras prelata !os. $ra foarte bine ntinsa. Daca o desfasuram, as fi putut a!unge la provi'iile ce erau probabil dedesubt. Dar asta nsemna sa fac o desc#i'atura n vi'uina lui 9ic#ard %ar7er.

Nu mai conta nimic. 2etea ma mpingea de la spate. Am scos vsla de sub prelata. ,i-am pus colacul n !urul taliei. Am ase'at vsla peste prora. ,-am aplecat peste 152 carena si cu degetele am tras de sub un crlig funia care tinea prelata. N-a fost usor. Dar dupa ce am desprins primul crlig, a mers mai bine cu al doilea si al treilea. Am facut la fel pe cealalta parte a prorei. %relata se de'umfla sub coatele mele. $u 'aceam ntins pe ea, cu picioarele ndreptate catre pupa. Am desfacut-o putin. Am primit rasplata imediat. %rora era ca pupa5 avea o banca la capat. %e ea, la ctiva centimetri de prora, o ncuietoare sclipea ca un diamant. $ra marginea unui capac. nima a nceput sa-mi bata cu putere. Am desfacut prelata si mai mult. Am cercetat mai departe. Capacul era de forma unui triung#i cu marginile rotun!ite, lat de un metru si adnc de !umatate de metru, n momentul acela am observat o masa portocalie. ,i-am smucit capul napoi. Dar portocaliul nu se misca si nu privea tinta. ,-am uitat din nou. Nu era un tigru. $ra o vesta de salvare. $rau mai multe veste de salvare n spatele vi'uinii lui 9ic#ard %ar7er. Corpul mi-a fost strabatut de un fior. %rintre veste, ca printre niste frun'e, l-am 'arit pentru prima oara, limpede si fara dubii, pe 9ic#ard %ar7er. i vedeam soldurile si o parte din spate. ,aroniu, dungat si pur si simplu imens. 2tatea cu fata la pupa, ntins pe burta. Cu exceptia respiratiei ce-i umfla corpul, nu se misca. ,-am sters la oc#i si tot nu-mi venea sa cred ct de aproape era. $ra c#iar acolo, la o !umatate de metru sub mine. As fi putut sa-l ciupesc de spate daca ma ntindeam. ar ntre noi nu era nimic dect o prelata subtire, ce se putea usor da la o parte.

4Doamne, apara-ma04 Nici o ruga nu a fost mai aprinsa si totusi mai usor risipita n aer. Am ramas absolut nemiscat. 3rebuia sa beau apa. ,i-am lasat mna n !os si am desfacut ncet ncuietoarea. Am tras de capac. 2e desc#idea catre o lada ncuiata. Am mentionat detaliile care mi-au salvat viata. ata unul dintre ele+ capacul era montat n balamale cam la doi centimetri de marginea bancii de la prora - ceea ce 153 nsemna ca, atunci cnd capacul se desc#idea, devenea o bariera care acoperea cei trei'eci de centimetri de spatiu liber dintre prelata si banca pe unde 9ic#ard %ar7er m-ar fi putut prinde dupa ce ar fi dat la o parte vestele de salvare. Am desc#is capacul pna ce a ca'ut peste vsla ase'ata dea curme'isul si marginea prelatei. ,-am deplasat catre etrava, cu fata la barca, un picior pe marginea la'ii desc#ise, un picior spri!init de capac. Daca 9ic#ard %ar7er s-ar fi #otart sa ma atace de dedesubt, ar fi trebuit sa mpinga capacul. < asemenea miscare m-ar fi averti'at si m-ar fi a!utat sa cad n apa mpreuna cu colacul. Daca ar fi venit pe cealalta parte, catarndu-se pe prelata dinspre pupa, eram n cea mai buna po'itie sa-l vad la timp si sa ma arunc din nou n apa. Am privit n !urul barcii. Nu mai vedeam nici un rec#in. ,-am uitat n !os printre picioare. Am cre'ut ca voi lesina de bucurie. -ada desc#isa era plina de lucruri lucitoare. A#, fericirea bunurilor facute de oameni, inventiile omenesti, lucrurile create0 Acel moment de revelatie materiala m-a umplut de o placere nestapnita - un amestec ametitor de speranta, uimire, nencredere, emotie, recunostinta, toate la un loc - niciodata egalata de vreun Craciun, o aniversare, o

casatorie, o sarbatoare -i@ali sau vreo alta oca'ie n care se dau cadouri. $ram de-a dreptul mbatat de fericire. <c#ii mi-au ca'ut imediat pe ceea ce cautam. Apa este ntotdeauna mbuteliata, fie n sticle, fie n conserve sau n cutii de carton. n aceasta barca, elixirul vietii se nfatisa n sticlutele aurii care se potriveau foarte bine n mna. 'pa de baut, scria pe etic#eta cu litere negre. HP =oods td. erau furni'orii. Continutul era de /88 ml. $rau grame'i ntregi de asemenea conserve, imposibil de numarat la prima vedere. Cu mna tremurndu-mi, m-am ntins si am luat una. $ra rece si grea. Am agitat-o. (ulele de aer dinauntru au scos un sunet nfundat+ "l, "l, "l. Calvarul meu era pe 154 cale sa se sfrseasca. nima mi batea sa-mi sparga pieptul. 3rebuia numai sa desc#id conserva. ,-am oprit. Cum sa o fac/ Aveam o conserva - dar aveam si un desc#i'ator de conserve/ ,-am uitat prin lada. $ra plina de tot felul de lucruri. Am scotocit printre ele. Nu mai aveam rabdare. 2perantele dureroase mi se mplinisera. 3rebuia sa beau acum - sau muream. Nu puteam gasi instrumentul dorit. Dar n-aveam timp sa ma lamente'. 3rebuia sa trec la actiune. %uteam oare sa o desc#id cu ung#iile/ Am ncercat. N-am reusit. Cu dintii/ Nu merita sa ncerc. ,-am uitat peste copastie. Crligele de la prelata. 2curte, boante, solide. Am ngenunc#eat pe banca si m-am aplecat peste bord. Ginnd conserva cu ambele mini, am lovit-o cu putere de unul din crlige. A ramas o urma vi'ibila. Am ncercat din nou. < alta urma a aparut lnga cea de dinainte. -ovitura dupa lovitura, pna la urma am reusit. A aparut un strop de apa. --am lins.

Am ntors conserva si am lovit-o n partea cealalta de un crlig, ca sa fac nca o gaura. 3actica mea semana cu cea a unui spargator. Am facut o gaura mai mare. ,-am ase'at pe copastie. Am ridicat conserva pna la nivelul fetei. Am desc#is gura. Am nclinat conserva. "a puteti imagina poate ce-am simtit, dar mie mi-e greu sa descriu. ncepnd cu glgitul din gtul meu nsetat, apa pura, delicioasa, frumoasa, cristalina s-a revarsat n corpul meu. $ra licoarea vietii. Am sorbit din conserva pna la ultimul strop, sugnd din gaura ca sa prind si ultima dra de ume'eala. Am scos un 4A######04, am aruncat conserva n apa si am luat alta. Am desc#is-o la fel ca pe prima, iar continutul sau a disparut la fel de repede. si aceasta conserva a ca'ut n mare, pe cnd eu o desc#ideam pe urmatoarea, care, foarte repede, a a!uns, de asemenea, n ocean. Alta conserva a fost desc#isa. Am baut patru conserve, doi litri din acest nectar minunat pna m-am oprit. %uteti crede ca o absorbtie asa de rapida de apa, dupa setea prelungita, mi-a facut rau. %rostii0 Nu m-am simtit nici155 odata mai bine. Atingeti-mi fruntea0 $ra uda de transpiratie proaspata, curata, nvioratoare. 3ot corpul meu, pna la ultimii pori din piele, se nfiora de placere. .n sentiment de mpacare ma cuprinse. *ura mi era din nou moale si umeda. Am uitat de fundul gtle!ului meu. %ielea mi se relaxa. mi miscam nc#eieturile cu mai multa usurinta. nima ncepu sa-mi bata ca o toba vesela, iar sngele ncepu sa-mi circule prin vene ca niste masini ce se ntorc de la o nunta, croindu-si drum prin oras. ,usc#ii mi devenira din nou puternici si agili. Capul mi se limpe'i. $ra o adevarata ntoarcere din morti. $ra magnific, absolut magnific. 2a te mbeti din alcool este rusinos, dar sa te

mbeti din apa este nobil si ncntator. ,-am scufundat n prea plinul fericirii mai multe clipe. Am simtit un anumit gol dupa aceea. ,i-am atins stomacul. $ra ca o grota aspra si goala. %utina mncare ar fi fost bine venita acum. < masala dosai, cu chutney de nuca de cocos - miammm0 C#iar mai bine+ oothappam6 , A,,,0 - A#0 ,iam dus minile la gura - 2- 26 Numai gndul la acest cuvnt facea sa ma doara falcile si sa mi se umple gura de saliva. ,na dreapta mi se contracta. 2e ntinse si aproape atinse deliciosii bulgari de ore' pe !umatate fierti din imaginatia mea. 2cufundam degetele n gramada aburinda... 1ormam un bulgare mbibat de sos... duceam la gura... l mestecam... a#, era dureros la culme0 Am cautat de-ale gurii prin lada. Am gasit cartoane de 9atii de .rgenta 2tandard 42even <ceans4 din ndepartatul si exoticul (ergen, Norvegia. ,icul de!un, care era menit sa nlocuiasca noua mese sarite, fara a mai spune nimic despre ciudatele gustari pe care ni le facea mama, era format dintro cutie de !umatate de 7ilogram, compacta, solida, mpac#etata n vid ntr-un plastic argintiu pe care erau scrise instructiuni n douaspre'ece limbi. n engle'a se spunea ca ratia consta n optspre'ece biscuiti fortifianti facuti din gru copt, "rasimi animale si gluco'a. Nu era indicat sa mannci mai mult de sase n doua'eci 156 si patru de ore. %acat de grasimi, dar date fiind conditiile exceptionale, partea vegetariana din mine va strmba din nas si va ndura. %e capatul de sus al cutiei erau scrise cuvintele Tra"eti aici pentru a deschide, cu o sageata neagra aratnd catre marginea plasticului. Acesta se rupse usor n miriile mele.

Noua batoane dreptung#iulare mpac#etate n #rtie ce-ruita ca'ura afara. Am desfacut unul. 2e rupse usor n doua. Doi biscuiti patrati, decolorati si mirosind puternic. Am muscat dintr-unul. Doamne, cine s-ar fi gndit/ Nu banuisem niciodata. $ra un secret ce fusese tinut ascuns de mine+ bucataria norvegiana este cea mai buna din lume0 Acesti biscuiti erau extraordinar de gustosi. 2e topeau n gura, nici prea dulci, nici prea sarati. 2e rontaiau ntr-un mod foarte placut. Amestecati cu saliva, formau o pasta granulara care era un deliciu pentru gura. Cnd i ng#i-team, stomacul meu spunea numai att+ Aleluia0 ntreg pac#etul disparu n cteva minute, #rtia de mpac#etat 'burnd luata de vnt. Am vrut sa mai desc#id un pac#et, dar m-am stapnit. Nu face nici un rau sa te abtii uneori. De fapt, cu doar o !umatate de 7ilogram de ratie de urgenta n stomac ma simteam de!a plin. ,-am #otart ca era mai bine sa aflu ce anume continea cufarul cu comori dinaintea mea. $ra o lada mare, mai mare dect desc#i'atura facuta. 2e afla ntre carena si bancile laterale. ,i-am cobort picioarele n lada si m-am ase'at pe margine, cu spatele spri!init de prora. Am numarat cartoanele de 42even <ceans4. ,ncasem unul5 mai ramneau trei'eci si unu. Conform instructiunilor, :AA de grame trebuiau sa-i a!unga unui supravietuitor trei 'ile. nsemna ca aveam provi'ii de #rana ce-mi a!ungeau pentru &1x&K9& de 'ile0 nstructiunile mai spuneau supravietuitorilor sa se re'ume la !umatate de litru de apa pe 'i. Am numarat conservele de apa. $rau 1B;. 1iecare avea !umatate de litru. Astfel ca aveam provi'ii de apa pentru 1B; de 'ile. Niciodata un calcul mai simplu nu m-a facut sa 'mbesc mai mult. 157

Ce altceva mai aveam/ ,i-am bagat mna nerabdator n lada si am scos tot felul de lucruri minunate. 1iecare n felul sau ma linistea. Aveam atta nevoie de prietenie si confort, ca atentia cu care fusesera facute aceste obiecte mi se parea special adresata mie. Nu faceam dect sa repet+ 4,ultumesc0 ,ultumesc0 ,ultumesc04 Capitolul /2 Dupa o investigatie amanuntita, am facut o lista completa+ . 19B de tablete contra raului de mare . 1B; de conserve de apa proaspata, fiecare avnd :AA de mililitri, adica 6B de litri n total . &B de pungi de plastic pentru vomitat . &1 de cartoane de ratii de urgenta, fiecare de :AA de grame, adica 1:,: 7ilograme n total . 16 paturi de lna . 1B distilatoare solare . aproximativ 1A veste de salvare portocalii, fiecare cu un fluier portocaliu fara snur, legat de o sfoara . 6 seringi cu morfina . 6 rac#ete de semnali'are de mna . : vsle de plutire . ; rac#ete de semnali'are parasuta . & saci de plastic soli'i, transparenti, fiecare avnd o capacitate de aproximativ :A de litri

. & desc#i'atoare de conserve . & pa#are de sticla gradate pentru baut . B cutii de c#ibrituri re'istente la apa . B semnali'atoare cu fum portocalii . B galeti de plastic portocalii de marime medie . B galeti portocalii de plastic pentru scos apa . B containere de plastic multifunctionale cu capace ermetice 158 . B bureti galbeni dreptung#iulari . B funii de plutire sintetice, avnd fiecare :A de metri lungime . B funii de plutire sintetice de lungime nespecificata, dar avnd fiecare cam &A de metri . B truse de pescuit, cu crlige, undite si plumb . B cangi pentru peste cu crlige de srma foarte ascutite . B ancore . B securi . B plase de ploaie . B stilouri cu cerneala neagra . 1 navod de nailon

. 1 colac de salvare solid cu un diametru interior de ;A de centimetri si un diametru exterior de EA de centimetri, cu o funie atasata . 1 cutit mare de vnatoare cu un mner solid, un vrf ascutit, pe o muc#ie cu o lama ascutita, iar pe cealalta cu o lama de ferastrau, legat cu o funie lunga de un inel din lada . 1 trusa de cusut cu ace drepte, ace ndoite si ata alba tare . 1 trusa de impermeabila prim-a!utor ntr-o servieta de plastic

. 1 oglinda semnali'atoare . 1 cutie de tigari c#ine'esti cu filtru . 1 baton mare de ciocolata amaruie . 1 g#id de supravietuire . 1 busola . 1 caiet cu 9E de pagini liniate . 1 baiat cu un costum ntreg de #aine subtiri, cu exceptia unui pantof pierdut . 1 #iena patata . 1 tigru bengale' . 1 barca de salvare . 1 ocean . 1 Dumne'eu.

159 Am mncat un sfert din batonul mare de ciocolata. Am examinat una din plasele de ploaie. $ra un obiect care semana cu o umbrela rasturnata, cu o punga mare de prindere si un tub de legatura de cauciuc. ,i-am ncrucisat bratele pe colacul din !urul taliei, am lasat capul n !os si am ca'ut ntr-un somn adnc. Capitolul /; Am dormit toata dimineata. Nelinistea m-a tre'it. "alul de mncare, apa si odi#na care mi-a invadat corpul slabit, dndu-mi o noua viata, mi-a dat si puterea de a ntelege n ce situatie disperata ma aflam. ,i-am dat seama de existenta lui 9ic#ard %ar7er. Aveam un tigru la bord. Nu-mi venea sa cred, dar stiam ca asa este. 3rebuia sa ma salve'. ,-am gndit sa sar n apa si sa ma ndeparte' notnd, dar corpul meu refu'a sa se miste. $ram la sute, daca nu la mii de 7ilometri de uscat. Nu puteam sa strabat o distanta att de mare, nici macar cu un colac. Ce as fi mncat/ Ce as fi baut/ Cum m-as fi ferit de rec#ini/ Ce as fi facut sa-mi fie cald/ De unde as fi stiut unde sa ma duc/ Nu aveam nici cea mai mica ndoiala+ parasirea barcii nsemna moarte sigura. Dar ce nsemna sa stau la bord/ "a veni catre mine ca orice pisica, fara sa scoata un sunet. nainte sa-mi dau seama, ma va nsfaca de ceafa sau de gt si voi fi strapuns de colti. Nu voi putea vorbi. 2ngele mi se va scurge fara a apuca sa rostesc vreun cuvnt. 2au ma va ucide lovindu-ma cu una dintre labele sale mari, rupn-du-mi gtul. - "oi muri, am biguit printre bu'ele tremurnde.

,oartea ce va sa vina este ngro'itoare, dar mai rea este moartea ce va sa vina dupa o perioada anume, perioada n care toata fericirea ta si toata fericirea ce ar fi putut fi a ta ti apar foarte limpede. "e'i cu o luciditate deplina ceea ce pier'i. %erspectiva aceasta te ntristea'a 160 mai mult dect daca te-ar lovi o masina sau te-ai neca. 2entimentul este cu adevarat de nesuportat. Cuvintele tata, marna, 1avi, 2ndia, Einnipe" mi rasunau n minte. $ram pe punctul sa renunt. As fi renuntat, daca o voce nu sar fi au'it n sufletul meu. "ocea spunea+ 4Nu voi muri. 9efu' sa mor. "oi scapa de acest cosmar. "oi nfrn-ge soarta, orict de puternica ar fi. %na acum am supravietuit n mod miraculos. Acum voi transforma miracolul n obisnuinta. Neobisnuitul va fi va'ut n fiecare 'i. ,a voi stradui din greu. Da, atta timp ct Dumne'eu este cu mine, nu voi muri. Amin.4 ,i-am luat o expresie crunta si #otarta. "orbesc cu toata modestia cnd spun asta, dar n acel moment am descoperit ca aveam o puternica dorinta de a trai. Nu mai traisem niciodata asa ceva. .nii dintre noi renunta la viata cu un oftat resemnat. Altii lupta putin, apoi si pierd speranta. nsa altii - printre care ma numar si eu - nu renunta niciodata. -upta ntruna. -upta orict de mult i-ar costa aceasta batalie, fara a tine cont de pierderi sau de improbabilitatea succesului. -upta pna la sfrsit. Nu este o c#estiune de cura!. $ ceva care vine din interior, o vointa de a nu renunta. 2au poate fi doar prostia de a te agata de viata. 9ic#ard %ar7er a nceput sa mrie c#iar n acea clipa, ca si cum asteptase pna atunci ca eu sa devin un adversar de temut. ,i se strnse sufletul de teama.

4*rabeste-te, omule, grabeste-te4, am suierat. 3rebuia sa-mi fac un plan de supravietuire. Nu puteam pierde nici o secunda. Aveam nevoie imediat de un adapost. ,-am gndit la etrava pe care o facusem cu vsla. Dar acum prelata era rulata la prora5 nimic nu mai tinea vsla la locul ei. si naveam nici o dovada ca, atrnat fiind la capatul unei vsle, as fi fost la adapost de 9ic#ard %ar7er. %utea foarte usor sa ma a!unga si sa ma n#ate. 3rebuia sa gasesc altceva. ,intea mi lucra febril. Am construit o pluta. Daca tineti minte, vslele pluteau. si mai aveam si veste de salvare si un colac solid. 161 Cu rasuflarea ntretaiata, am nc#is lada si m-am ntins pe sub prelata, ca sa iau vslele de re'erva de pe bancile laterale. 9ic#ard %ar7er ma supraveg#ea. l vedeam printre veste. n timp ce trageam afara fiecare vsla - va puteti nc#ipui cu cta gri!a -, ncepu sa dea semne de neliniste. Dar nu se ntoarse. Am tras afara trei vsle. A patra 'acea de!a n diagonala pe prelata. Am ridicat capacul de la lada pentru a nc#ide intrarea catre vi'uina lui 9ic#ard %ar7er. Am gasit patru vsle de plutire. -e-am ase'at pe prelata n !urul colacului. Acesta era acum ntr-un patrat ncon!urat de vsle. %luta mea arata ca un !oc de R si <, cu un < n centru ca prima miscare. De-abia acum venea partea cea mai prime!dioasa. Aveam nevoie de vestele de salvare. ,ritul lui 9ic#ard %ar7er era acum ca un tunet nfundat care 'gltia aerul. ?iena raspundea cu un scncet, sovaitor si ascutit, semn cert ca pericolul era aproape.

Nu aveam de ales. 3rebuia sa actione'. Am cobort din nou capacul. "estele de salvare erau la ndemna. .nele erau c#iar lnga 9ic#ard %ar7er. ?iena ncepu sa tipe. ,-am ntins dupa cea mai apropiata vesta. ,i-a fost greu sa o apuc, mna mi tremura ngro'itor. Am tras vesta afara. 9ic#ard %ar7er parea sa nu fi observat. Am mai tras una. si nca una. 2imteam ca lesin de frica. ,i-era greu sa respir. n cel mai rau ca', mi spuneam, puteam sa ma arunc peste bord cu aceste veste. Am tras-o pe ultima afara. Aveam patru veste de salvare. 3rnd vslele una dupa alta, le-am trecut prin mansu-rile vestelor - de-a latul -, astfel ca vestele au fost legate de cele patru colturi ale plutei. -e-am strns bine pe fiecare. Am gasit una dintre funiile de plutire n lada. Am taiat-o n patru cu cutitul. Am legat strns cele patru vsle n locurile unde se ntlneau. A#, sa fi stiut sa fac noduri solide0 -a fiecare colt am facut 'ece noduri, si tot eram ngri!orat ca vslele se vor desface. Am muncit fara odi#na, 162 blestemndu-mi tot timpul prostia. .n tigru la bord si eu asteptasem trei 'ile si trei nopti nainte de a ma gndi sa-mi salve' viata0 Am mai taiat patru bucati din funie si am legat colacul de fiecare parte a patratului. Am trecut funia colacului prin vestele de salvare, n !urul vslelor, prin colac - ncon!urJnd pluta - ca nu cumva pluta sa se rupa n bucati. ?iena tipa acum pe tonul cel mai ascutit.

,ai aveam un singur lucru de facut. 4Doamne, da-mi timp4, am implorat. Am luat restul de funie de plutire. $ra o gaura care trecea prin prora barcii, aproape de vrf. Am introdus funia prin ea si am legat-o. 3rebuia numai sa leg celalalt capat al funiei de pluta si eram salvat. ?iena a tacut. nima mi s-a oprit si apoi a nceput sa-mi bata nebuneste. ,-am ntors. - suse, ,arie, ,o#amed si "is#nu0 %rivelistea pe care am va'ut-o mi-a ramas ntiparita n minte pentru tot restul 'ilelor. 9ic#ard %ar7er se ridicase si aparuse la vedere. $ra la mai putin de patru metri si !umatate de mine. "ai, ct de mare era0 2frsitul #ienei era aproape, ca de altfel si al meu. Am ramas nmarmurit, parali'at, sub!ugat de ceea ce se ntmpla naintea mea. 2curta mea experienta de viata n comun cu animalele salbatice n libertate ntr-o barca de salvare ma nvatase sa ma astept la 'gomote puternice si proteste cnd se apropia clipa macelului. Dar totul s-a petrecut n liniste. ?iena a murit fara un sc#elalait si fara un scncet, caci 9ic#ard %ar7er omora pe tacute. Carnivorul rosu ca focul iesi de sub prelata si ataca #iena. ?iena se spri!inea de banca de la pupa, n spatele strvului 'ebrei, #ipnoti'ata. Nu s-a mpotrivit deloc. n sc#imb se arunca la podea, ridicnd o laba din fata ntr-un gest inutil de aparare. $xpresia de pe figura ei era de teroare. < laba imensa i ca'u pe umeri. 1alcile lui 9ic#ard %ar7er se nc#isera peste gtul #ienei. <c#ii ei lucitori se cascara. .rma un 'gomot de oase sfarmate, pe cnd tra#eea si coloana vertebrala erau 'drobite. ?iena se 'batu. <c#ii i se stinsera. 3otul se sfrsise. 163

9ic#ard %ar7er i dadu drumul si mri. $ra un mrit linistit, aparte si cam fara vlaga. *fia, cu limba lunga atr-nndu-i din gura. 2e linse pe labe. 2cutura din cap. Adulmeca #iena moarta. 9idica sus de tot capul si mirosi aerul, si puse labele din fata pe banca de la pupa si se nalta. %icioarele i erau larg departate. $ra limpede ca leganarea barcii, orict de linistita era, nu-i placea. %rivi peste carena catre largul marii. 2coase un urlet slab, neputincios. ,irosi din nou aerul. si ntoarse ncet capul. 2e ntoarse - se ntoarse - se ntoarse complet - pna se uita tinta la mine. As dori sa pot descrie ce s-a ntmplat apoi, nu asa cum am va'ut, ceea ce as putea sa fac, ci asa cum am simtit. l vedeam pe 9ic#ard %ar7er din ung#iul care l avanta!a cel mai mult+ din spate, pe !umatate ridicat, cu capul ntors. %o'itia corpului aducea putin a po'a, ca si cum era o repre'entare intentionata, c#iar afectata, a unei arte impresionante. si ce arta, ce putere0 2tatura sa era impunatoare, n acelasi timp plina de o gratie mladioasa. $ra incredibil de musculos, totusi soldurile erau subtiri, iar blana lucioasa atrna negli!ent pe corp. Acest tigru de culoare portocaliu-maronie stralucitoare, vargat, cu dungi negre verticale, era neobisnuit de frumos, completat n armonia sa de gtul si burta albe, curate si de inelele negre din coada lunga. Capul i era mare si rotund, etalnd niste favoriti impresionanti, un barbison elegant si unele dintre cele mai frumoase mustati din lumea felinelor, groase, lungi si albe. %e cap erau doua urec#i mici, expresive, de forma unor arcuri perfecte. 1ata sa portocalie avea o radacina a nasului larga si un nas ro', dotat cu un miros remarcabil. %ete unduitoare negre i ncercuiau fata ntr-un model care era att i'bitor, ct si subtil, caci sarea mai putin n evidenta dect acea parte a fetei neatinsa, radacina nasului, al carei lustru brun-roscat aproape ca stralucea ca o aura. %etele albe de deasupra oc#ilor, de pe obra!i si din !urul gurii erau ultimele

retusuri demne de o dansatoare 6a-t#a7ali. 9e'ultatul era o fata care amintea de aripile unui 164 fluture si avea o expresie c#ine'easca si vag batrna. Dar cnd oc#ii de c#i#limbar ai lui 9ic#ard %ar7er i-au ntl-nit pe ai mei, privirea era intensa, rece si dr'a, nici nestatornica, nici prietenoasa, exprimnd o furie retinuta. .rec#ile i tremurau si apoi i se ridicau drepte n sus. .na dintre bu'e a nceput sa se nalte si sa se lase n !os. Caninul galben ce se ntrevedea era de marimea celui mai lung deget al meu. ,i se ridicase parul maciuca n cap si tremuram din toate nc#eieturile. Atunci a aparut sobolanul. "enind de nicaieri, un sobolan maro costeliv s-a ivit pe banca laterala, gfind agitat. 9ic#ard %ar7er a fost la fel de uimit ca mine. sobolanul a sarit pe prelata si a luat-o la goana nspre mine. Cnd l-am 'arit, de soc si uimire, mi s-au nmuiat genunc#ii si am ca'ut n lada. n fata oc#ilor mei uluiti, ro'atorul s-a catarat peste diferitele parti ale plutei, a sarit spre mine si mi s-a urcat n vrful capului, unde i simteam g#erutele 'griindu-mi scalpul, tinndu-se strns sa nu cada. <c#ii lui 9ic#ard %ar7er urmarisera sobolanul. Acum erau fixati pe capul meu. 2-a ntors usor cu tot corpul, miscndu-si labele din fata de-a lungul bancii laterale. Ca'u usor pe podeaua barcii. i vedeam crestetul capului si coada lunga, crliontata. .rec#ile i se lipisera de craniu. Din trei pasi a!unse n mi!locul barcii. 1ara nici cel mai mic efort, se ridica pe !umatate n aer, iar labele din fata se spri!inira pe marginea rulata a prelatei.

$ra la mai putin de trei metri departare. Capul, pieptul, labele - att de mari0 att de mari0 Coltii sai - un batalion ntreg ntr-o singura gura. 2e pregatea sa sara pe prelata. .rma sa mor. Dar moliciunea neobisnuita a prelatei l deran!a. %asi cu prudenta. 2e uita nelinistit n !ur - expunerea la atta lumina si spatiu desc#is nu-i placea defel. -eganarea barcii continua sa-l nelinisteasca. 3imp de cteva clipe, 9ic#ard %ar7er e'ita. 165 Am n#atat sobolanul si l-am aruncat n directia sa. %ot nca sa mi-l imagine' cum 'bura prin aer - g#earele desfacute, coada ridicata, testiculele mici alungite si fundule-tul naltat. 9ic#ard %ar7er si desc#ise botul imens, iar sobolanul c#itaitor disparu n el ca o minge de baseball n manusa prin'atorului. Coada fara par se topi ca un taitel supt n gura. %aru multumit de ofranda. 2e retrase si disparu din nou sub prelata. %icioarele mi-au nviat dintr-o data. Am sarit si am ridicat iar capacul la'ii ca sa astup spatiul desc#is dintre banca de la prora si prelata. Am au'it tigrul adulmecnd puternic si 'gomotul unui corp care era trt. ,iscarile lui faceau barca sa se clatine putin. Am nceput sa aud sunetul unei guri care mnca. Am iscodit pe sub prelata. $ra la mi!locul barcii. ,nca #iena cu ng#itituri mari, cu lacomie. < asemenea oca'ie n-o sa mai am niciodata. ,-am ntins si am apucat vestele care mai ramasesera - sase cu totul - si ultima vsla. mi vor a!uta sa mbunatatesc pluta. Am remarcat, de asemenea, un miros. Nu era mirosul ntepator de urina de pisica. $ra un i' de voma. 2e vedea o pata pe fundul barcii. %esemne ca era de la 9ic#ard %ar7er. Avea cu adevarat rau de mare.

Am agatat funia cea lunga de pluta. (arca de salvare si pluta erau acum legate. Apoi am atasat o vesta pe fiecare margine a plutei pe dedesubt. Alta vesta am ntins-o deasupra gaurii colacului n forma unui scaun. Am transformat ultima vsla n suport pentru picioare, legnd un capat de pluta, cam la !umatate de metru de colac, si celalalt capat de ultima vesta de salvare. Degetele mi tremurau n timp ce lucram, gfiam si eram ncordat. Am verificat si rasverificat toate nodurile. Am privit marea. "alurile erau nalte si linistite. Nu faceau deloc spuma. "ntul era sca'ut si constant. Am privit n !os. Am va'ut pesti5 pesti mari cu capete bombate si aripioare dorsale foarte lungi, care se numesc dorade, 166 dar si pesti mici, subtiri si lungi, necunoscuti mie, precum si unii si mai mici - si mai erau si rec#ini. Am ndepartat pluta de barca. n ca' ca n-ar fi plutit, eram ca si mort. A plutit pe mare minunat. De fapt, vestele de salvare se tineau att de bine la suprafata, nct mpingeau vslele si colacul afara din apa. Dar eu m-am ntristat. mediat ce pluta a atins apa, pestii s-au mprastiat - cu exceptia rec#inilor. $i au ramas. 3rei sau patru. .nul a notat c#iar pe sub pluta. 9ic#ard %ar7er a mrit. ,a simteam ca un pri'onier mpins de pe scndura de pirati. Am adus pluta att de aproape de barca ct mi permiteau vrfurile vslelor. ,-am aplecat si mi-am pus minile pe colac. %rin 4crapaturile4 din podeaua plutei - mai bine spus, niste crevase cascate - priveam direct n adncul nesfrsit al marii. --am au'it din nou pe 9ic#ard %ar7er. ,-am aruncat pe pluta pe burta. Am 'acut astfel ntins, cu minile n laturi,

complet nemiscat. ,a asteptam ca pluta sa se rastoarne n orice moment. 2au ca un rec#in sa se repeada si sa muste din vestele de salvare sau din vsle. Nu s-a ntJmplat nimic. %luta se nalta si se lasa, lunecnd pe ape, vrfurile vslelor scufundndu-se, dar plutea foarte bine. 9ec#inii s-au apropiat, dar n-au atins-o. Am simtit o smucitura usoara. %luta se rasuci. ,i-am ridicat capul. (arca si pluta erau separate la cele doua capete ntinse ale funiei, cam la doispre'ece metri departare una de cealalta. 1unia se trase, iesi din apa si flutura n aer. $ra o imagine de cosmar. 1ugisem de pe barca sa ma salve'. Acum voiam sa ma ntorc. deea cu pluta era prea nesabuita. $ra nevoie numai ca un rec#in sa muste din funie, sau ca un nod sa se desfaca, sau un val mare sa se prabuseasca asupra mea, si eram pierdut. Comparata cu pluta, barca parea acum un liman de siguranta si confort. ,-am rasucit cu multa gri!a. ,-am ridicat. Deocamdata eram destul de sigur pe picioare. 2uportul functiona destul de bine. Dar totul era prea mic. Aveam spatiu numai ct sa ma ase' si att. Aceasta pluta de !ucarie, aceasta 167 minipluta sau micropluta era buna pentru un ia', dar nu pentru <ceanul %acific. Am apucat funia si am tras. Cu ct ma apropiam de barca, cu att trageam mai ncet. Cnd am a!uns lnga barca, l-am au'it pe 9ic#ard %ar7er. nca mnca. Am e'itat minute bune. Am ramas pe pluta. Nu stiam ce altceva puteam sa fac. <ptiunile mele erau fie sa stau cocotat deasupra unui tigru, fie sa plutesc deasupra rec#inilor. stiam perfect ct de periculos era 9ic#ard %ar7er. %e de alta parte, rec#inii nu se

dovedisera nca prime!diosi. Am verificat nodurile care tineau funia legata de barca si de pluta. Am dat drumul la funie pna cnd am a!uns cam la noua metri de barca, distanta de mi!loc ntre cele doua temeri ale mele+ de a fi prea aproape de 9ic#ard %ar7er si de a fi prea departe de barca. Ce a ramas din funie, cam trei metri, am ncolacit peste vsla ce-mi sustinea picioarele. %uteam sa-i dau drumul daca era nevoie. 2e lasa noaptea. ncepu sa ploua. 3oata 'iua fusese calda si nnorata. Acum temperatura sca'use, iar aversa era continua si rece. %este tot n !urul meu cadeau cu 'gomot picaturi grele de apa proaspata, pier'ndu-se n mare, valurindu-i suprafata. Am tras din nou de funie. Cnd am a!uns la prora, m-am lasat n genunc#i si am apucat etra-va. ,-am urcat n barca si am privit cu gri!a peste carena. Nu-l vedeam nicaieri. ,-am grabit sa a!ung la lada. Am nsfacat o plasa de ploaie, o punga de plastic de cinci'eci de litri, o patura si g#idul de supravietuire. Am trntit la loc capacul la'ii. Nu asta am intentionat - voiam doar sa-mi prote!e' pretioasele bunuri de ploaie -, dar capacul mi-a scapat din mna uda. A fost o mare greseala. Nu numai ca m-am aratat lui 9ic#ard %ar7er, lasnd n !os ceea ce ma ascundea vederii sale, dar am facut si un 'gomot puternic, atragn-du-i atentia. $ra g#emuit peste #iena. si-a ntors capul instantaneu. ,ultor animale nu le place sa fie deran!ate n timp ce mannca. 9ic#ard %ar7er si arata coltii. *#earele 168 O i se strnsera. "rful co'ii i se smuci ca strabatut de un curent electric. Am ca'ut napoi pe pluta si cred ca groa'a mai mult

dect vntul sau curentii apei a marit distanta dintre mine si barca att de repede. Am dat drumul la toata funia. ,a asteptam ca 9ic#ard %ar7er sa tsneasca din barca, sa sara prin aer ncercnd sa ma n#ate cu coltii si cu g#earele. <c#ii mei priveau tinta barca. Cu ct ma uitam mai mult, cu att asteptarea era mai greu de suportat. Nu s-a ivit. %na cnd sa desc#id plasa de ploaie deasupra capului meu si sa-mi bag picioarele n sacul de plastic, eram de!a ud pna la piele. %atura se udase si ea cnd ca'usem napoi pe pluta. 3otusi, m-am nfasurat n ea. 2e lasa noaptea. mpre!urimile se topira ntr-un ntuneric de smoala. Doar smuci tura constanta a funiei mi spunea ca eram nca legat de barca. ,area, la doar ctiva centimetri sub mine si totusi de nepatruns pentru oc#ii mei, legana pluta. siroaie de apa se strecurau printre crapaturi si ma udau la spate. Capitolul /+ A plouat toata noaptea. %entru mine a fost o noapte ngro'itoare, fara somn. $ra 'gomot. %loaia batea darabana pe plasa, iar n !urul meu, venind din ntuneric, se au'ea un ssit, ca si cum m-as fi aflat n mi!locul unui cuib de serpi mniosi. 2c#imbarile de vnt modificau directia ploii, astfel ca partile corpului care ncepeau sa mi se ncal'easca se udau din nou. ,utam plasa de ploaie doar pentru a fi neplacut surprins cteva minute mai tr-'iu ca vntul si sc#imba din nou directia. ncercam sa pastre' o mica parte din mine uscata si calda, n !urul pieptului, acolo unde pusesem g#idul de supravietuire, dar ume'eala se raspndea cu o #otarre perversa. Am petrecut toata noaptea tremurnd de frig. mi

era tot timpul teama ca pluta se va rupe, ca nodurile ce ma tineau legat 169 de barca se vor desface, ca ma vor ataca rec#inii. %ipaiam mereu nodurile si legaturile, ncercnd sa le deslusesc asa cum un orb citeste (raille. %loaia se nteti si marea se nfuria pe masura ce noaptea nainta. 1unia legata de barca se 'gltia, nu se mai smucea, iar leganatul plutei deveni mai intens si mai neregulat. Aceasta continua sa pluteasca, ridicndu-se peste fiecare val, dar nu mai avea naltime de garda, asa nct creasta fiecarui val o matura pe de-a-ntregul, spalndu-ma asa cum un ru spala bolovanii. ,area era mai calda dect ploaia, dar asta nu nseamna ca n-am fost ud toata noaptea. Cel putin puteam sa beau. Nu mi-era foarte sete, dar mi-am impus sa beau. %lasa de ploaie era ca o umbrela data peste cap, o umbrela rasturnata de vnt. %loaia curgea prin centrul sau, unde era o gaura. *aura era legata prin-tr-un tub de cauciuc de o punga de colectare facuta din plastic gros, transparent. -a nceput apa avea gust de cauciuc, dar curnd ploaia a curatat plasa si apa a avut gust bun. n timpul acelor ore lungi, ntunecate si reci, cnd pi-curatul ploii invi'ibile era asur'itor, iar marea ssia, se rasucea si ma arunca de colo-colo, mintea mi era plina de un singur gnd+ 9ic#ard %ar7er. Am clocit mai multe planuri cum sa scap de el astfel ca barca sa fie numai a mea. Planul &umarul 9nu3 'runca,l 'fara -in ?arca. Ce rost ar fi avut/ C#iar daca as fi reusit sa mping BAA de 7ilograme de animal viu, puternic peste bord, tigrii snt notatori desavrsiti. n 2undarban snt renumiti pentru capacitatea de a nota

noua 7ilometri n ape fara sloiuri, nvolburate. Daca s-ar fi tre'it peste bord, 9ic#ard %ar7er ar fi calcat pur si simplu apa, s-ar fi urcat napoi n barca si m-ar fi facut sa platesc pentru tradarea mea. Planul &umarul -oi3 4moara,l Cu Cele sase !erin"i Cu 0orfina. Dar #abar n-aveam ce efect ar fi avut asupra lui. $rau de-a!uns sa-l omoare/ si cum anume trebuia sa-i fac in!ectia/ mi puteam imagina cum fusese luat prin surprindere, odata demult, cnd mama lui fusese capturata 170 dar cum sa-l surprind ndea!uns de tare pentru a-i face sase in*ectii consecutiveA mposibil. 3ot ce as obtine ntepn-du-l cu un ac ar fi sa primesc un g#iont care mi-ar 'bura capul din loc. Planul &umarul Trei3 'taca,l Cu 4rice 'rma Posibila. 9idicol. Nu eram 3ar'an. $ram o fiinta mica, slaba, vegeta-riana. n ndia era nevoie sa calaresti elefanti si sa tragi cu pusti puternice ca sa omori tigri. Ce trebuia sa fac aici/ 2a-i trag o rac#eta de semnali'are n bot/ 2a ma ndrept catre el cu o secure n fiecare mna si un cutit ntre dinti/ 2a-i dau lovitura de gratie cu acele de cusut/ Numai sa-l crestez putin si ar fi fost o performanta. n sc#imb, el mar fi sfsiat bucata cu bucata, organ cu organ. Daca exista ceva mai periculos dect un animal sanatos, acesta este un animal ranit. Planul &umarul Patru3 !u"ruma,l. Aveam o funie. Daca as fi stat la prora si as fi reusit sa o nfasor de-a lungul etra-vei, iar o bucla n !urul gtului, as fi putut trage de funie n timp ce el ncerca sa a!unga la mine. si astfel, n c#iar dorinta sa de a a!unge la mine, s-ar fi sufocat. .n plan inteligent, sinucigas.

Planul &umarul Cinci3 4traveste,l. -a,i =oc. #lectrocu, teaza,l. Cum/ Cu ce/ Planul &umarul sase3 -eclanseaza 9n 1azboi -e 9zura. 3ot ce aveam de facut era sa las nenduplecatele forte ale naturii sa-si urme'e cursul si as fi fost salvat. 2a-l astept sa-si piarda puterile si sa moara nu cerea nici un efort din partea mea. Aveam provi'ii pentru multe luni. $l ce avea/ Doar cteva animale moarte care n curnd aveau sa se strice. Ce va mai mnca dupa aceea/ ,ai mult+ de unde va gasi apa/ Ar putea re'ista fara mncare mai multe saptamni, dar nici un animal, orict de vn!os, nu poate trai fara apa multa vreme. < mica ra'a de speranta ncepu sa licareasca n sufletul meu, ca o luminare n noapte. Aveam un plan si era un plan bun. 3rebuia numai sa supravietuiesc pentru a-l pune n aplicare. 171 Capitolul // 2e lumina de 'iua si situatia se nrautati. %entru ca acum, ivindu-se din ntuneric, vedeam ceea ce doar simtisem, perdelele imense de ploaie prabusindu-se asupra mea din naltimi ametitoare si valurile care ma copleseau si se spargeau asupra mea unul cte unul. Cu oc#ii ncetosati, tremurnd si ntepenit, cu o mna tinnd strns plasa de ploaie si cu cealalta agatata de pluta, am continuat sa astept. ,ai tr'iu, att de brusc nct linistea ce a urmat i-a sporit efectul, ploaia s-a oprit. Cerul s-a limpe'it, iar valurile au disparut o data cu norii. 2c#imbarea a fost la fel de iute si de

profunda ca atunci cnd sc#imbi tarile pe uscat. ,a aflam acum ntr-un alt ocean. n curnd soarele stralucea pe cer, iar oceanul era o oglinda limpede, care i reflecta lumina ntrun milion de ra'e. $ram ntepenit, obosit, ma dureau toate si nu ma bucuram prea mult ca mai eram n viata. Cuvintele 4%lanul Numarul sase, %lanul Numarul sase, %lanul Numarul sase4 se repetau n mintea mea ca o mantra, aducndu-mi putina ncredere, desi nu puteam nici n ruptul capului sa-mi amintesc care era %lanul Numarul sase. Caldura a nceput sa ma nvaluie. Am strns plasa de ploaie. ,-am nfasurat n patura si m-am g#emuit astfel ca nici o parte din mine sa nu atinga apa. Am adormit. Nu stiu ct de mult am dormit. $ra mi!locul diminetii cnd m-am tre'it si mi era cald. %atura era aproape uscata. Atipisem doar putin. ,-am ridicat ntr-un cot. 3otul n !urul meu era o suprafata plana si infinita, o priveliste nesfrsita de albastru. %rivirea mi se ntindea pna departe. mensitatea ma dobor ca o lovitura n plina figura. Am ca'ut la loc neputincios. %luta era doar o gluma. $rau numai cteva bete si un dop legate cu o funie. Apa patrundea prin fiecare crapatura. Adncurile de dedesubt ar fi ametit pna si o pasare. Am 'arit barca. 2emana cu o coa!a de nuca. 2e tinea pe apa asa cum se agata 172 degetele de marginea unei stnci. N-ar fi durat mult pna ce gravitatea ar fi tras-o n !os. %artenerul meu de naufragiu aparu la vedere. 2e ridica pe carena si se uita la mine. virea brusca a unui tigru era impresionanta n orice situatie, dar mai ales aici. Contrastul ciudat dintre portocaliul stralucitor, vargat, viu al blanii sale si

albul monoton al barcii era extraordinar. 2imturile mele suprasolicitate ncetara sa functione'e. Cu toata imensitatea %acificului din !urul nostru, distanta ce ne separa parea un simplu sant, fara nici o ngraditura. 4%lanul Numarul sase, %lanul Numarul sase, %lanul Numarul sase4, mi soptea mintea mea insistent. Dar care era %lanul Numarul sase/ A, da. 9a'boiul de u'ura. >ocul de-a asteptarea. %asivitatea. 2a las lucrurile sa mearga de la sine. Nenduplecatele legi ale naturii. 3recerea nestavilita a timpului si acumularea resurselor. Acesta era %lanul Numarul sase. Deodata un gnd mi strabatu mintea ca un semnal de alarma. 4%rostule si idiotule0 3mpitule0 (abuin fara minte0 Planul &umarul sase e cel mai prost6 -ui 9ic#ard %ar7er i este acum teama de mare. Aproape ca s-a necat n ea. Dar, nnebunit de sete si de foame, si va nfrnge frica si va face tot posibilul pentru a se #rani. "a transforma acest sant ntr-un pod. "a nota att ct va fi nevoie pentru a prinde pluta si mncarea de pe ea. Ct despre apa, ai uitat ca tigrii din 2undarban beau apa sarata/ Cre'i ca o sa re'isti mai mult dect rinic#ii lui/ 1ii atent, daca pornesti un ra'boi de u'ura, o sa-l pier'i0 < sa morii A MNG$-$2/4 Capitolul /$ 3rebuie sa spun cteva cuvinte despre frica. $ste singurul dusman adevarat al vietii. Numai frica poate nfrnge viata. $ste un adversar inteligent, viclean5 ct de bine stim ca asa este. Nu are nici o decenta, nu respecta nici o lege sau conventie, este nemilos. 3e ataca n punctul cel 173

mai slab, pe care l descopera numaidect. ntotdeauna porneste din minte. -a nceput esti calm, stapn pe tine, fericit. Apoi frica, deg#i'ata n #ainele unei simple ndoieli, se strecoara n mintea ta ca un spion. ndoiala se ntl-neste cu nencrederea care ncearca sa o mpinga la o parte. Dar nencrederea este un biet soldat prost narmat. ndoiala l nvinge foarte usor. Devii nelinistit. 9atiunea ti sare n a!utor. Capeti din nou ncredere. 9atiunea este dotata cu arme si te#nologie de ultima ora. Dar spre uimirea ta, n ciuda strategiei superioare si a numarului de victorii categorice, ratiunea este nfrnta. 3e simti din ce n ce mai slabit, mai nesigur. Nelinistea se transforma n groa'a. 1rica ti cuprinde apoi ntregul corp care de!a si da seama ca se petrece ceva groa'nic. De!a plamnii ti-au disparut ca o pasare n 'bor, iar cura!ul ti s-a topit ca un sarpe. -imba ti atrna moale ca un oposum, n timp ce falca ncepe sa ti se miste cu putere. 2ur'esti. ,usc#ii ncep sa tremure de parca ar avea malarie, iar genunc#ii ca si cum ar dansa. nima ti se ncordea'a prea tare, n timp ce sfinc-terul ti se relaxea'a prea mult. -a fel se ntmpla cu restul corpului. 1iecare parte a organismului cedea'a n felul sau propriu. Numai oc#ii ramn vii. $i dau mereu atentia cuvenita fricii. 3e grabesti sa iei deci'ii. 9enunti la ultimii aliati+ speranta si ncrederea. ata, te-ai nvins singur. 1rica, de fapt o simpla impresie, te-a cucerit. 2entimentul e greu de descris. Caci frica, frica adevarata, care te 'guduie pna n strafunduri, pe care o simti cnd a!ungi fata n fata cu moartea, se instalea'a n mintea ta ca o cangrena+ face sa putre'easca totul, c#iar si cuvintele cu care vorbesti despre ea. Astfel ca trebuie sa lupti din greu pentru a o exprima. 3rebuie sa te straduiesti din greu sa arunci lumina cuvintelor asupra ei. Caci daca nu o faci, daca

frica devine un ntuneric de neexprimat pe care l eviti, poate c#iar l uiti, te expui altor atacuri ale fricii pentru ca niciodata nu te-ai luptat cu adevarat cu adversarul care te-a nvins. 174 Capitolul /% 9ic#ard %ar7er m-a linistit. ronia acestei povesti este ca acela care m-a nspaimntat de moarte este tot acela care mi-a adus linistea, mi-a dat un tel, mi-a redat integritatea, as ndra'ni sa spun. 2e uita tinta la mine. Dupa un timp am recunoscut privirea. $ra privirea unui animal multumit, uitndu-se din cusca sau groapa lui n felul n care eu sau dumneavoastra v-ati uita pe geam dintr-un restaurant, dupa o masa buna, cnd a venit timpul pentru conversatie sau pentru a privi lumea. $ra evident ca 9ic#ard %ar7er mncase pe saturate din #iena si bause toata apa de ploaie de care avea nevoie. (u'ele nu i se mai de'goleau, coltii nu i se mai aratau, nu mai mria. %ur si simplu ma asimila, observndu-ma ntr-un fel serios, dar nu amenintator. 3ot mai dadea din urec#i si continua sa miste din cap. $ra asa de, ei bine, asa de pisicos. Arata ca o pisica draguta, grasa, domesticita, un motanel de BAA de 7ilograme. 2coase un sunet, pufnind pe nari. ,i-arn ciulit urec#ile. 2unetul se mai au'i o data. Nu-mi venea sa cred. PufaiaA 3igrii scot tot felul de sunete. Acestea includ mai multe feluri de ragete si mrituri, cel mai puternic fiind aauuh venind din fundul gtle!ului, produs de obicei n timpul se'onului de mperec#ere de masculii si de femelele n calduri. $ste o c#emare care se aude departe si care te mpietreste cnd o au'i de aproape. 3igrii fac 8cnd snt prinsi pe nepregatite,

un sunet ca o i'bucnire ascutita de mnie care te face imediat sa o iei la goana daca nu rami mpietrit. Cnd ataca, tigrii scot ragete guturale, profunde. ,-ritul pe care l folosesc pentru a ameninta este de asemenea gutural. 3igrii mai ssie sau mrie, ceea ce, depin'nd de emotiile ce le produc, seamana fie cu frun'ele de toamna fosnind pe pamnt, dar mai sonor, fie, atunci cnd este un mrit de furie, cu o usa uriasa cu balamale ruginite desc#i'ndu-se ncet oricum ar fi, ti da fiori pe sira spinarii. 3igrii mai scot si alte sunete. ,ormaie si gem. 175 3orc, nu att de melodios si des ca pisicile de casa si doar cnd expira. CNumai pisicile torc respirnd n ambele sensuri. $ste una din trasaturile care diferentia'a felinele mari de felinele mici. Alta diferenta este ca numai felinele mari pot rage. Ceea ce e foarte bine. ,i-e teama ca popularitatea pisicii domestice ar scadea dramatic daca motanelul ar putea rage cnd e nemultumit.D 3igrii pot sa si miaune, cu un sunet asemanator cu cel al pisicilor domestice, dar mai puternic si mai profund, nu ca sa te ncura!e'e sa-i iei n brate. ar tigrii pot fi mareti n tacerea lor de asemenea. Am au'it toate aceste sunete cnd eram copil. n afara de pufait. nsa stiam de el de la tata. Citise descrieri ale lui n literatura. l au'ise o singura data, ntr-o vi'ita de lucru la *radina =oologica ,)sore, la spitalul veterinar, la un mascul tnar bolnav de pneumonie. %ufaitul este cel mai silentios dintre sunetele scoase de tigri, un pufait pe nas ce exprima prietenie si sentimente inofensive. 9ic#ard %ar7er l-a mai scos o data, leganndu-si capul. Arata ca si cum mi punea o ntrebare.

--am privit, plin de uimire. Nefiind n pericol iminent, respiratia mi s-a potolit, inima a ncetat sa-mi sparga pieptul, iar eu mi-am regasit calmul. 3rebuia sa-l mbln'esc. ,i-am dat seama ca era absolut necesar sa fac asta. Nu mai era o problema de el sau de mine, ci de el si cu mine. $ram si la propriu, si la figurat n aceeasi barca. "om trai sau vom muri mpreuna. $l ar putea muri ntr-un accident sau mai curnd din cau'e naturale, dar ar fi o prostie sa conte' pe o asemenea eventualitate. 2-ar putea sa se ntmple ce e mai rau+ simpla trecere a timpului, n care re'istenta lui animalica ar depasi slabiciunea mea omeneasca. Doar daca l mbln'eam puteam sa-l fac sa moara primul, daca se a!ungea la asta. Dar mai era ceva. mi voi face datoria. "a spun un secret+ o parte din mine se bucura de pre'enta lui 9ic#ard %ar7er. < parte din mine dorea ca 9ic#ard %ar7er sa traiasca, pentru ca, daca ar fi murit, as fi ramas singur cu 176 disperarea mea, un dusman mai de temut dect un tigru. Daca nca doream sa traiesc, asta se datora lui 9ic#ard %ar7er. ,a facea sa nu ma gndesc prea mult la familia mea si la conditiile tragice n care ma gaseam. ,a impulsiona sa traiesc. uram din cau'a asta, dar n acelasi timp i eram si recunoscator. i snt recunoscator. Acesta este adevarul+ fara 9ic#ard %ar7er n-as mai fi.acum n viata sa va spun povestea mea. Am privit catre ori'ont. Nu aveam aici cea mai buna arena de circ, din care nu putea sa scape, unde nu putea sa se ascunda/ ,-am uitat n !os la mare. Nu era aceasta cea mai buna sursa de bunatati cu care sa-l oblig sa ma asculte/ Am remarcat un fluier care atrna de una din vestele de salvare.

Nu era acesta un bici bun cu care sa-l tin la respect/ Ce mai lipsea ca sa-l mbln'esc pe 9ic#ard %ar7er/ 3imp/ 2e putea ca o corabie sa ma gaseasca dupa mai multe saptamJni. Aveam tot timpul necesar. ?otarre/ Nu exista nimic mai puternic dect situatiile extreme sa-ti dea #otarre. Cunostinte/ Nu eram fiul unui director de gradina 'oologica/ 9asplata/ $xista vreo rasplata mai mare dect sa fii n viata/ Alta pedeapsa mai aspra dect sa mori/ ,-am uitat la 9ic#ard %ar7er. %anica mi disparuse. mi nvinsesem frica. 2upravietuirea era la ndemna. 2a sune trompetele. 2a bata tobele. 2a nceapa spectacolul. ,-am ridicat n picioare. 9ic#ard %ar7er m-a observat, mi tineam cu greu ec#ilibrul. Am tras adnc aer n piept si am strigat+ - Doamnelor si domnilor, fete si baieti, grabiti-va sa va ocupati locurile0 *rabiti-va, grabiti-va0 Nu e bine sa n-tr'iati. -uati loc, desc#ideti-va oc#ii si inima si fiti gata sa va lasati uluiti. ata-l, pentru distractia si placerea dumneavoastra, pentru multumirea si instruirea dumneavoastra, spectacolul pe care l-ati asteptat toata viata. C$- ,A ,A9$ 2%$C3AC<- D N -.,$0 2nteti gata pentru acest miracol/ Da/ $i bine+ snt extraordinar de adaptabili. -ati va'ut n padurile temperate ng#etate si acoperite de 'apada. -ati va'ut n !ungla tropicala, deasa, unde sufla muso177 nul. -ati va'ut n tinuturile pustii si semiaride de tufarisuri. ati va'ut n mlastinile de mangrove salcii. ntr-adevar, traiesc peste tot. Dar nu i-ati va'ut niciodata acolo unde i veti vedea acum0 Doamnelor si domnilor, fete si baieti, fara a mai adauga nimic, este placerea si onoarea mea sa va pre'int+ C 9C......- %-.3 3<9 39AN2-%AC 1 C ND<CANAD AN A- -. % %A3$-0 39 0 9 0 9 0 9 0 9 0 9 0

--am impresionat pe 9ic#ard %ar7er. -a primul fluierat a tresarit si a mrit. ?a0 2a sara n apa daca pofteste0 Doar sa ncerce0 39 0 9 0 9 0 9 0 9 0 9 0 2coase un raget si lovi aerul cu g#earele. Dar nu sari. 2-ar putea sa nu-i fie frica de mare cnd avea sa fie mnat de foame si de sete, dar deocamdata era o frica pe care ma puteam ba'a. 39 0 9 0 9 0 9 0 9 0 9 0 2e trase napoi si se lasa pe fundul barcii. %rima sedinta de antrenament se terminase. $ra un succes rasunator. Am ncetat sa fluier si m-am prabusit pe pluta, gfind istovit. Astfel mi-a venit n minte+ Planul &umarul sapte3 Gine,l n )iata. Capitolul /5 Am scos manualul de supravietuire. %aginile lui erau nca ude. -e-am ntors cu gri!a. ,anualul era scris de un comandant din ,arina 9egala (ritanica. Continea o gramada de informatii practice despre cum sa supravietuiesti pe mare dupa un naufragiu. ncludea sugestii de genul acesta+ . Cititi ntotdeauna instructiunile cu atentie. . Nu beti urina. 2au apa de mare. 2au snge de pasare. 178 . Nu mncati medu'e. 2au pesti care au tepi. 2au care au ciocuri ca de papagal. 2au care se umfla ca baloanele. . Daca apasati oc#ii pestilor, i parali'ati.

. <rganismul poate savrsi fapte eroice. Daca naufragiatul este ranit, feriti-va de tratamente binevoitoare, dar prost ntocmite. gnoranta este cel mai periculos doctor, n timp ce somnul si odi#na snt cele mai bune infirmiere. . Gineti picioarele sus cel putin cinci minute pe ora. . $forturile inutile trebuie evitate. < minte lenesa tinde sa decada, astfel ca mintea trebuie ocupata cu orice fel de distractii care pot aparea. >ocul de carti, =lori, fete sau baieti sau <hici ce el snt forme excelente de amu'ament. Cnta-tul mpreuna este o alta metoda sigura de ridicare a moralului. 2pusul de povesti este, de asemenea, foarte eficient. . Apa verde este mai putin adnca dect apa albastra. . 1eriti-va de norii ndepartati care arata ca niste munti. Cautati numai ce este verde. -a urma urmelor, numai cu piciorul puteti stabili daca ati dat peste pamnt solid. . Nu notati. "a risipiti energia. ,ai mult, o ambarcatiune se deplasea'a mai repede dect notati dumneavoastra. 1ara a mai mentiona pericolele din mare. Daca va e cald, udati-va #ainele. . Nu urinati n #aine. Caldura de moment nu compensea'a scarpinatul si iritatia ulterioara. . Adapostiti-va. $xpunerea poate ucide mai repede dect setea sau foamea. . Atta timp ct nu se pierde apa n plus prin transpiratie, organismul poate supravietui pna la paispre'ece 'ile fara apa. Daca va e sete, sugeti un nasture.

. (roastele testoase se prind usor si constituie un fel de mncare excelent. 2ngele lor este o bautura buna, #ranitoare, nesarata5 carnea este gustoasa si ndestulatoare5 grasimea poate fi folosita n multe feluri+ naufragiatul va descoperi ca ouale de broasca testoasa snt o adevarata delicatesa. 1iti atenti la cioc si g#eare. . Nu lasati sa va scada moralul. %uteti sa disperati, dar sa nu va lasati niciodata nfrnti. Amintiti-va+ moralul 179 este pe primul plan. Daca aveti vointa de a trai, veti reusi. Noroc0 ,ai erau cteva rnduri obscure despre arta si stiinta navigatiei. Am aflat ca ori'ontul, va'ut de la o naltime de un metru si !umatate ntr-o 'i linistita, era la o departare de patru 7ilometri. 2ugestia sa nu beau urina era inutila. Nimeni caruia i s-a spus 4%isulina4 n copilarie nu va fi prins vreodata cu o ceasca de urina n mna, c#iar singur ntr-o barca din mi!locul %acificului. ar sugestiile gastronomice mi confirmau nca o data ca engle'ii nu cunosc ntelesul cuvntului mncare. Altfel, manualul era un pamflet fascinant despre cum sa eviti sa devii o muratura n apa de mare. .n singur aspect important nu era mentionat+ cum sa stabilesti relatii alfa omega cu partenerii periculosi din barca. 3rebuia sa imagine' un program de antrenament pentru 9ic#ard %ar7er. 3rebuia sa-l fac sa nteleaga ca eu eram tigrul dominant si ca teritoriul sau era limitat la podeaua barcii, la banca de la pupa si la bancile laterale pna la cea din mi!loc. 3rebuia sa-i ntiparesc n minte ideea ca partea de sus a prelatei, prora barcii, delimitata de teritoriul neutru al bancii din mi!loc, era teritoriul meu, strict inter'is

pentru el. 3rebuia sa ncep sa pescuiesc n curnd. -ui 9ic#ard %ar7er nu-i va lua mult pna sa termine strvurile de animale. -a *radina =oologica leii si tigrii adulti mannca n medie patru 7ilograme si !umatate de carne pe 'i. ,ai erau si alte lucruri ce trebuiau ndeplinite. 3rebuia sa gasesc un mod de a ma adaposti. 9ic#ard %ar7er avea un motiv anume sa stea tot timpul sub prelata. 2a fii mereu afara, expus la soare, vnt, ploaie si mare, era istovitor nu numai pentru corp, dar si pentru minte. <are nu citisem ca expunerea putea sa aduca o moarte rapida/ 3rebuia sa-mi fac un fel de acoperamnt. 3rebuia sa leg pluta de barca cu nca o funie, n ca' ca prima s-ar fi rupt sau s-ar fi de'legat. 180 3rebuia sa mbunatatesc pluta. Acum era buna pentru mare, dar nelocuibila. 3rebuia sa o transform ntr-o casa plutitoare pna cnd ma puteam muta definitiv n barca. De exemplu, trebuia sa gasesc un mod de a nu ma uda. %ielea mi se ncretise si mi se umflase toata din cau'a ca eram mereu ud. -ucrurile nu mai puteau continua asa. si trebuia sa gasesc un mod de a depo'ita lucruri pe pluta. 3rebuia sa ncete' sa sper att de mult ca o corabie avea sa ma salve'e. Nu era ca'ul sa conte' pe a!utor exterior. (a'a era n mine, daca voiam sa supravietuiesc. Din experienta mea stiu ca cea mai mare greseala a unui naufragiat este sa spere prea mult si sa faca prea putin. 2upravietuirea ncepe cnd esti atent la ce este la ndemna si imediat. 2a te uiti n !ur spernd si nefacnd nimic este totuna cu a-ti petrece viata visnd.

$rau multe de facut. Am privit n !ur la ori'ontul gol. $ra att de multa apa. ar eu eram singur de tot. 2ingur de tot. Am i'bucnit n lacrimi fierbinti. ,i-am ngropat fata n bratele ncrucisate si am plns. $ram ntr-o situatie fara speranta. Capitolul /7 2ingur sau nu, pierdut sau nu, mi-era foame si sete. Am tras de funie. A opus o usoara re'istenta. De ndata ce am slabit presiunea, a alunecat, iar distanta dintre barca si pluta s-a marit. Deci barca plutea mai repede de-ct pluta, tragnd-o pe aceasta dupa ea. Am observat acest fapt fara sa-i dau prea multa atentie. *ndurile mi erau concentrate la ceea ce facea 9ic#ard %ar7er. Dupa ct se parea, era tot sub prelata. Am tras de funie pna cnd m-am lipit de prora. ,-am ntins catre carena. n timp ce eram g#emuit, pregatin181 du-ma sa dau iama n lada, valurile m-au pus pe gnduri. Am remarcat ca atunci cnd pluta a a!uns lnga ea, barca si-a sc#imbat directia. Nu mai era perpendiculara pe valuri, ci oblica si ncepea sa se legene de pe o parte pe alta, ceea ce facea rau la stomac. Cau'a acestei sc#imbari a devenit limpede pentru mine+ cnd era lasata libera, pluta actiona ca o ancora, ca o greutate care tragea de barca, ntor-cnd-o cu prora catre valuri. "alurile si vnturile moderate cad de obicei perpendicular unele pe altele. Astfel ca, daca o barca este mpinsa de vnt, dar trasa napoi de o ancora, se va rasuci pna cnd va opune cea mai mica re'istenta la vnt - adica pna cnd este aliniata cu acesta si formea'a ung#iuri drepte

cu valurile5 acest fapt este responsabil de tanga!ul barcii fata-spate, care este mult mai confortabil dect leganatul de pe o parte pe alta. Cnd pluta era lnga barca, efectul de tragere napoi disparea si nimic nu mai ase'a prora barcii n vnt. De aceea se ntorcea pe o parte si se legana. Ceea ce vi s-ar putea parea doar un detaliu a fost ceva care mi-a salvat viata si pe care 9ic#ard %ar7er a a!uns sa-l regrete. Ca pentru a-mi confirma banuiala, l-am au'it mrind. $ra un mrit trist, cu o nuanta usoara de slabiciune si delicatete. $ra poate un bun notator, dar un prost marinar. nca mai aveam o sansa. Ca nu cumva sa ma umflu prea tare n pene si sa ma laud cu abilitatea mea de a-l manipula, am primit un avertisment tacut, dar sinistru n legatura cu animalul cu care ma confruntam. 9ic#ard %ar7er parea sa atraga orice forma de viata, iar carisma sa era att de puternica, nct toate celelalte forme de viata nu-l puteau suferi. $ram pe punctul de a ma urca la prora cnd am au'it un b'it slab. Am va'ut ceva mic ateri'nd n apa lnga mine. $ra un gndac. %luti pret de cteva clipe pna cnd fu ng#itit de o gura submarina. .n alt gndac ca'u n apa. n urmatorul minut mai mult de 'ece gndaci pleoscaira 182 n apa de ambele parti ale prorei. 1iecare fu ng#itit de cte un peste. .ltimele forme de viata diferite de noi abandonau corabia.

,i-am ntors oc#ii cu gri!a catre carena. %rimul lucru pe care l-am 'arit, 'acnd ntr-o cuta a prelatei deasupra bancii de la prora, a fost un gndac mare, probabil patriar#ul clanului. -am privit, atras n mod ciudat. Cnd a #o-tart ca a sosit timpul, si-a desfacut aripile, s-a ridicat o clipa n aer, a 'burat pe deasupra barcii, ca sa se asigure ca nimeni n-a mai ramas n urma, apoi s-a ndreptat peste bord catre moarte. Acum eram numai doi. n cinci 'ile populatia de urangutani, 'ebre, #iene, sobolani, muste si gndaci fusese decimata. n afara de bacteriile sau viermii care mai puteau fi n viata n intestinele animalelor, nu mai exista alta forma de viata n barca n afara de 9ic#ard %ar7er si de mine. Nu era un gnd prea linistitor. ,-am catarat si, cu rasuflarea taiata, am desc#is capacul de la lada. nadins nu m-am uitat sub prelata, de teama sa nu-i atrag atentia lui 9ic#ard %ar7er. Numai dupa ce capacul a fost lasat peste prelata am ndra'nit sa ma concentre' asupra a ceea ce era n lada. Narile mi s-au umplut de miros, mirosul ntepator de urina de pisica, existent n toate custile de felina dintr-o gradina 'oologica. 3igrii tin foarte mult la teritoriul lor, iar urina o folosesc sa marc#e'e limitele teritoriului. Acestea erau vesti bune, desi miroseau urt+ mirosul venea numai de sub prelata. %retentiile teritoriale ale lui 9ic#ard %ar7er se limitau la podeaua barcii. Acest lucru era promitator. Daca as fi obtinut prelata pentru mine, am fi putut sa avem un trai n comun. ,i-am tinut respiratia, mi-am aplecat capul si l-am lasat ntro parte, pentru a vedea ce era dincolo de capac. $ra apa de ploaie, cam de 'ece centimetri, baltita pe fundul barcii - ia'ul

personal cu apa proaspata al lui 9ic#ard %ar7er. 1acea exact ceea ce as fi facut si eu n locul 183 lui+ se racorea la umbra. 2e anunta o arsita cumplita. $l 'acea pe burta pe podeaua barcii, cu spatele ntors la mine, picioarele din spate ntinse ct erau de lungi, labele din fata ridicate, iar stomacul si coapsele lasate direct pe podea. %o'itia era carag#ioasa, dar nendoielnic foarte placuta. ,-am ntors la problema supravietuirii. Am desc#is un carton din ratiile de urgenta si am mncat pe saturate, cam o treime din pac#et. $ remarcabil ct de putin mi trebuia ca sa mi se umple stomacul. "oiam sa beau din punga plasei de ploaie ce-mi atrna pe umar, cnd mi-au ca'ut oc#ii pe vasele gradate de baut. Daca nu puteam bea pe saturate, puteam oare sa sorb putin/ %rovi'iile mele de apa n-aveau sa dure'e la nesfrsit. Am luat unul dintre vase, l-am nclinat, am lasat n !os capacul att ct aveam nevoie si, cu mini tremurnde, am luat apa din a'ul %ar7er, la numai un metru si unFsfert de labele sale din spate. %ernutele de blana uda semanau cu niste mici insule parasite, ncon!urate de iarba de mare. Am scos cam :AA de mililitri. Apa era putin decolorata. 1ire de praf pluteau n ea. $ram oare ngri!orat ca voi ng#iti niste bacterii oribile/ Nici nu m-am gndit la asta. 3ot ceea ce ma interesa era setea mea. Am baut vasul pna la fund cu mare placere. Natura este ba'ata pe ec#ilibru, asa ca nu m-a surprins faptul ca imediat am simtit nevoia sa urine'. ,-am usurat n vas. Am produs exact cantitatea pe care tocmai o bausem, ca si cum nici nu trecuse un minut si eu as fi privit nca apa de ploaie a lui 9ic#ard %ar7er. Am e'itat. 2imteam nevoia sa

mai scufund o data vasul. Am re'istat ispitei. Dar a fost greu. Naiba s-o ia de rusine, urina mea arata delicios0 Nu sufeream nca de des#idratare, astfel ca lic#idul avea o culoare palida. 2tralucea n lumina soarelui ca un pa#ar de suc de mere. si era garantat proaspata, ceea ce nu se putea spune despre apa din conserve care constituia provi'ia mea. Dar am facut alegerea nteleapta. 184 Am aruncat urina pe prelata si peste capacul la'ii pentru ami marca teritoriul. Am mai furat doua vase cu apa de la 9ic#ard %ar7er, fara sa mai urine' dupa aceea. ,a simteam la fel de proaspat ca o planta din g#iveci care de-abia a fost udata. Acum era momentul sa-mi mbunatatesc situatia. ,-am aplecat din nou asupra continutului la'ii si a comorilor ce se aflau n ea. Am scos a doua funie si am legat cu ea pluta de barca. Am descoperit ce este distilatorul solar. .n distilator solar este un instrument care produce apa de baut din apa sarata. Consta ntr-un con de plastic transparent ce se umfla, pus n !urul unei camere de plutire rotunde, de forma unui colac, care are o suprafata de pn'a neagra cau-ciucata ntinsa n mi!loc. Aparatul functionea'a pe principiul distilarii+ apa de mare aflata dedesubtul conului nc#is de pn'a neagra este ncal'ita de soare si se evapora, strngndu-se pe suprafata interioara a conului. Aceasta apa fara sare se scurge si se aduna ntr-un sant pe perimetrul conului de unde curge ntr-o punga. (arca avea douaspre'ece asemenea distilatoare solare. Am citit instructiunile cu atentie, asa cum spunea manualul de supravietuire. Am umflat toate cele

douaspre'ece conuri cu aer si am umplut fiecare camera de plutire cu cei 'ece litri necesari de apa de mare. Am pus distilatoarele la un loc, legnd un capat al funiei de barca si celalalt de pluta, ceea ce nsemna nu numai ca nu exista pericolul de a pierde nici un distilator n ca' ca se de'lega vreun nod, dar si ca aveam o a doua funie de urgenta ce ma lega de barca. Aparatele aratau bine si pareau foarte sofisticate n timp ce pluteau pe apa, dar erau si fragile, iar eu ma ndoiam de capacitatea lor de a produce apa de baut. ,i-am ndreptat apoi atentia spre mbunatatirea plutei. Am controlat fiecare nod care o tinea la un loc, asigu-rndu-ma ca fiecare era bine strns si sigur. *ndindu-ma putin, m-am #otart sa transform a cincea vsla, cea pe care mi odi#neam picioarele, ntr-un catarg. Am desfacut vsla. 185 Cu lama de ferastrau a cutitului de vnatoare am taiat cu greutate o gaura n ea, cam la !umatate, iar cu vrful cutitului am sapat trei gauri prin partea sa plata. ,unca era nceata, dar rodnica. Aveam ceva de facut. Dupa ce am terminat, am nfipt vsla cu partea sa plata n po'itie verticala ntr-unui din colturile plutei, partea cealalta, catargul propriu-'is, ridicnduse n aer, iar minerul disparJnd sub apa. Am trecut funia strns prin gaura, ca nu cumva sa alunece vsla. Apoi, pentru a ma asigura ca o sa stea drept catargul si pentru a avea unde sa agat acoperamJntul si provi'iile, am trecut niste funii prin gaurile pe care le facusem n catarg si le-am legat de vJrfurile vslelor ori'ontale. Am strns vesta de salvare care fusese atasata de vJsla la ba'a catargului. Avea o functie dubla+ asigura plutirea, compensJnd greutatea verticala a catargului, si alcatuia un mic scaun pentru mine. Am aruncat o patura peste frng#ii. A alunecat. .ng#iul format de frng#ii era prea ascutit. Am ndoit patura pe lung,

am taiat doua gauri n mi!loc, la distanta de aproape trei'eci de centimetri, si am legat gaurile cu funia pe care am facu to dintr-o bucata de frJng#ie. Am aruncat din nou patura peste frJng#ii, funia fiind acum legata de catarg. Am obtinut astfel un acoperamJnt. -ucrul la pluta mi-a luat o buna bucata din 'i. $rau foarte multe detalii de care trebuia sa ma ocup. -eganatul constant al marii, desi blnd, nu-mi usura deloc munca. si mai trebuia sa fiu atent si la 9ic#ard %ar7er. 9e'ultatul muncii mele nu aducea deloc a corabie de lupta. Asa-'i-sul catarg de-abia se nalta la ctiva centimetri deasupra capului meu. Ct despre punte, puteam numai sa stau pe ea cu picioarele ncrucisate sau sa ma ntind ntr-o po'itie g#emuita, ca un copil n burta mamei. Dar nu ma plJngeam. %lutea si ma apara de 9ic#ard %ar7er. CJnd am terminat de lucru, dupa-amia'a se apropia de sfrsit. Am luat o conserva de apa, un desc#i'ator de conserve, patru biscuiti din ratia de supravietuire si patru paturi. Am nc#is lada Cde data aceasta foarte ncetD, m-am 186 ase'at pe pluta si am dat drumul funiei. (arca s-a ndepartat. 1unia principala s-a ncordat, n timp ce funia de siguranta, pe care o lasasem intentionat mai lunga, atJrna slabita. ,i-am pus doua paturi sub mine, mpaturindu-le cu gri!a, ca sa nu atinga apa. ,i le-am nfasurat pe celelalte doua dupa umeri si m-am spri!init cu spatele de catarg, mi placea locul mai Jnalt unde stateam datorita vestei de salvare. $ram deasupra apei cum ar fi cineva care sta pe o perna fata de podea5 totusi, speram sa nu ma ud prea mult. ,i-am mJncat mJncarea cu pofta, n timp ce priveam soarele apunnd pe un cer fara nori. $ra un moment de

liniste. (olta cerului era minunat colorata. 2telele si-au facut aparitia cu nerabdare5 de-abia disparusera culorile cerului, ca ele au si Jnceput sa straluceasca n albastrul ntunecat. Adia o bri'a slaba, calda, iar marea se legana ncet, apa lasndu-se si coborndu-se precum oamenii care dansea'a ntr-un cerc, apropiindu-se si ridicndu-si mJinile, apoi dJndu-se la o parte si apropiindu-se din nou la nesfJrsit. 9ic#ard %ar7er se ridica. Doar capul si putin din umeri i se vedeau peste carena. 2e uita spre mare. 42alut, 9ic#ard %ar7er04, am strigat si am dat din mJini. ,-a privit. Nu-mi dau seama daca a sforait sau a stranutat. A pufait din nou. Ce fiinta uimitoare0 Ce alura maiestuoasa0 Ce nimerit ii este numele ntreg+ 3igru bengale' re"al. ,-am considerat norocos ntr-un fel. Ce-ar fi fost daca ma alegeam cu o fiinta proasta sau urta, un tapir, un strut sau un crd de curcani/ Ar fi fost o companie si mai obositoare. Am au'it un pleoscait. Am privit apa. Am ramas cu gura cascata. Credeam ca sJnt singur. %acea din aer, bucuria luminii, simtamJntul de relativa siguranta - toate mi dadusera aceasta impresie. CJnd esti mpacat cu tine, ai nevoie de liniste si de singuratate, nu-i asa/ $ greu sa te simti linistit ntr-o statie de metrou aglomerata, nu/ si-atunci ce era toata agitatia asta/ 187 Dintr-o singura privire, am descoperit ca marea era ca un oras. C#iar sub mine, de !ur-mpre!ur, cu totul nebanuit, erau autostra'i, bulevarde, stra'i si intersectii misu-nnd de traficul submarin. n apa densa, lucioasa si plina de milioane de particule de plancton, pestii se napusteau nebuni n toate directiile, ca niste camioane, autobu'e, masini, biciclete sau trecatori, claxonndu-se si mbrn-cindu-se unii pe altii. Culoarea predominanta era verdele. -a adncimi diferite, att

ct puteam vedea, erau dre stralucitoare de bule ver'i fosforescente, pe unde trecusera pestii mai grabiti. De ndata ce o dra disparea, aparea o alta. Aceste dre veneau din toate directiile si dispareau n toate directiile. $rau ca acele fotografii cu expunere ndelungata ale oraselor noaptea, cu dungile lungi si rosii lasate de farurile masinilor. Numai ca aici masinile mergeau unele sub altele, ca si cum s-ar fi aflat pe tronsoane naltate pe 'ece eta!e. ,asinile de aici aveau cele mai uimitoare culori. Dor adele - erau probabil peste cinci'eci patrulnd pe sub pluta - si aratau nuantele aurii, ver'i si albastre n timp ce treceau. Alti pesti necunoscuti mie erau galbeni, maronii, argintii, albastri, rosii, ro', ver'i, albi, n toate combinatiile posibile, uniformi, dungati sau patati. Numai rec#inii refu'au cu ncapatnare sa fie colorati. Dar oricare era marimea sau culoarea unui ve#icul, toate aveau un lucru n comun+ se deplasau cu o vite'a nebuna. Au fost multe accidente - toate mortale, mi-e teama -, iar un numar de masini se nvrteau ca scapate de sub control, lovindu-se de bariere, i'bucnind la suprafata apei, prabusindu-se n cascade de lumina. Am urmarit aceasta agitatie urbana asemenea cuiva care priveste un oras dintr-un balon. $ra un spectacol minunat, dar si nfricosator. 3o7io trebuie sa arate astfel n orele de vrf. Am continuat sa ma uit pna ce luminile s-au stins n oras. De pe Tsimtsum va'usem numai delfini. Am presupus ca %acificul era putin locuit, cu exceptia bancurilor trecatoare de pesti. Am nvatat de atunci ca navele comerciale 188 merg prea repede pentru pesti. $ la fel de putin probabil sa observi viata din mare de pe o corabie cum este sa ve'i animalele salbatice din padure dintr-o masina circulnd pe autostrada. Delfinii, care snt notatori foarte iuti, se !oaca

ntruna cu barcile si corabiile, asa cum cinii alearga dupa masini si se tin dupa ele pna cnd nu mai pot. Daca vrei sa observi viata salbatica, trebuie sa o faci numai pe !os si n liniste, explornd o padure. -a fel stau lucrurile si n ceea ce priveste viata din mare. 3rebuie sa strabati %acificul agale, cum s-ar spune, pentru a surprinde bogatia si varietatea de pesti pe care le are. ,-am ntins pe o parte. %entru prima data dupa cinci 'ile, ma simteam linistit. .n licar de speranta - obtinut cu greu, binemeritat - mi s-a ivit n suflet. Am adormit. Capitolul $8 ,-am tre'it o data n timpul noptii. Am dat aco-peramntul la o parte si m-am uitat afara. -una era ca o secera ascutita, iar cerul extrem de limpede. 2telele straluceau att de puternic, nct era absurd sa numesti noaptea ntunecoasa. ,area era linistita, scaldata de o lumina slaba, ca un !oc de umbre negre si argintii care se ntindeau necontenit n !urul meu. "olumul lucrurilor era incert - volumul aerului de deasupra mea, volumul apei din !urul si de dedesubtul meu. $ram pe !umatate emotionat, pe !umatate ngro'it. ,a simteam ca nteleptul ,ar-7ande)a, care a ca'ut din gura lui "is#nu pe cnd acesta dormea si astfel a privit ntregul univers, tot ceea ce exista, nainte ca nteleptul sa moara de frica, "is#nu s-a tre'it si l-a luat din nou n gura. Am observat pentru prima oara - asa cum o voi face de multe ori n timpul c#inului meu, ntre o cri'a de agonie si alta - ca suferinta mea beneficia de un decor grandios. ,i-am acceptat suferinta asa cum era, limitata si nensemnata, si am ramas linistit. ,i-am dat seama ca suferinta asta nu semana cu nici o 189

alta. %uteam sa accept asta. $ra n ordine. C-umina 'ilei mia declansat protestul+ 4Nu0 Nu0 Nu0 2uferinta mea are nsemnatate. "reau sa traiesc0 Nu pot sa nu-mi identific viata cu cea a universului. "iata este o ferestruica, o desc#i'atura micuta catre infinit - cum sa nu ma bucur de aceasta vi'iune scurta, restrnsa asupra lucrurilor/ Aceasta ferestruica e tot ce am04D Am murmurat cuvintele unei rugaciuni musulmane si am adormit din nou. Capitolul $1 n dimineata urmatoare nu eram prea ud si ma simteam n putere. ,i s-a parut un fapt remarcabil n conditiile de tensiune n care traiam si la ct de putin mnca-sem n ultimele 'ile. $ra o 'i frumoasa. ,-am #otart sa ncerc sa pescuiesc pentru prima oara n viata mea. Dupa un mic de!un alcatuit din trei biscuiti si putina apa mbuteliata, am citit ce spunea manualul de supravietuire despre pescuit. A aparut o prima problema+ momeala. Am stat sa ma gndesc. $xistau animalele moarte, dar sa furi mncarea de sub nasul unui tigru era o propunere care nu mi surdea defel. $l nu-si va da seama ca era o investitie care i-ar aduce profituri excelente. Am decis sa folosesc pantoful de piele. ,ai aveam numai unul. %e celalalt l pierdusem cnd se scufundase corabia. ,-am trt pna la barca si am luat una dintre trusele de pescuit din lada, cutitul si galeata pentru ceea ce urma sa prind. 9ic#ard %ar7er statea ntins pe o parte. Coada i-a tresarit cnd am a!uns la prora, dar capul nu i s-a miscat. Am dat drumul la pluta. Am prins un crlig de o srma pe care am legat-o de o undita. Am adaugat ctiva plumbi. Am ales trei care aveau o forma

ciudata de torpila. ,i-am scos pantoful si l-am taiat n bucati. Nu era o treaba usoara5 pielea era groasa. Am introdus cu gri!a crligul ntr-o bucata de piele ntinsa, 190 nu prin ea, ci n ea, astfel ca vrful crligului era ascuns. Am lasat undita adnc n apa. 1usesera att de multi pesti n a!un, nct ma asteptam la un succes facil. N-am prins nimic. ntregul pantof a disparut bucata cu bucata dupa mai multe scuturaturi usoare ale unditei, pesti fericiti scapnd dupa alti pesti fericiti, un crlig gol dupa un alt crlig gol, pna ce am ramas numai cu talpa de cauciuc si cu siretul. Cnd acesta din urma s-a dovedit a fi un vierme neconvingator, am ncercat cu talpa numai din pura disperare. N-a fost o idee buna. Am simtit o smu-citura usoara, promitatoare, iar apoi undita s-a relaxat imediat. 3ot ce am scos din apa a fost firul. %ierdusem toata unealta. Aceasta pierdere nu mi s-a parut ireparabila. ,ai aveam crlige, fire de srma si greutati n trusa, plus o alta trusa ntreaga. si nici macar nu pescuiam de foame. Aveam destule provi'ii. 3otusi, un colt al mintii mele - acela care spune lucruri pe care nu vrem sa le au'im - ma certa. 4%rostia se plateste. "a trebui sa fii mai atent si mai gri!uliu data viitoare.4 ,ai tr'iu n dimineata aceea a aparut a doua broasca testoasa. A venit direct catre pluta. %utea sa ma a!unga si sa ma muste daca dorea. Cnd s-a ntors, am apucat-o de notatoarea din spate, dar imediat dupa ce am facut-o, m-am tras napoi cu oroare. (roasca a notat mai departe.

Aceeasi parte din mintea mea care ma certase n legatura cu esecul meu ca pescar m-a do!enit din nou. 4Cu ce cre'i ca poti sa-ti #ranesti tigrul/ Ct de mult cre'i ca va mai re'ista numai cu trei animale moarte/ 3rebuie sa-ti reamintesc ca tigrii nu se #ranesc cu cadavre/ Cu siguranta ca, atunci cnd nu va mai avea ncotro, n-o sa strmbe din nas la nimic. Dar nu cre'i ca nainte de a se resemna sa mannce 'ebra putre'ita l va ncerca pe baiatul indian proaspat si gustos pe care l poate obtine dupa o mica saritura/ si ce ne facem cu apa/ stii ca tigrii snt agitati cnd le e sete. -ai mirosit respiratia de curnd/ ,iroase foarte 191 urt. $ste un semn rau. 2au poate speri ca va sari n %acific si, n timp ce-si potoleste setea, te va lasa sa mergi n America/ $ste uimitoare capacitatea limitata a tigrilor din 2un-darban de a excreta sare. $ din cau'a ca traiesc n paduri de mangrove plutitoare, presupun. Dar este o capacitate limitata. Nu se spune oare ca bautul a prea multa apa sar rata transforma tigrii n mncatori de oameni/ A, ia te uita. "orbim de lup. .ite-1. Casca. Doamne, ce caverna ro' imensa0 %riveste acele stalactite si acele stalagmite galbene. %oate ca asta'i vei avea oca'ia sa le vi'ite'i.4 -imba lui 9ic#ard %ar7er, de marimea si culoarea unui termos de cauciuc, se trase napoi, iar gura i se nc#ise, ng#iti. Am petrecut restul 'ilei ngri!orndu-ma de moarte. Am stat departe de barca. n ciuda celor mai negre presimtiri, 9ic#ard %ar7er si-a petrecut timpul destul de linistit. ,ai avea apa de la aversa si nu parea sa-i fie foame. Dar a scos diferite sunete de tigru - gemete si mrituri - care nu ma calmau deloc. 2ituatia parea fara iesire+ ca sa pescuiesc aveam nevoie de momeala, dar as fi avut momeala de-abia

dupa ce as fi prins peste. Ce trebuia sa fac/ 2a-mi folosesc unul din degete/ 2a-mi tai o urec#e/ Am gasit o solutie tr'iu dupa-amia'a n modul cel mai neasteptat. ,a apropiasem de barca. ,ai mult+ ma urcasem la bord si scotoceam prin lada, cautnd cu febrilitate o idee care sa-mi salve'e viata. -egasem pluta n asa fel nct se afla cam la doi metri departare de barca. mi imaginam ca un salt si un nod de'legat n graba m-ar fi salvat de 9ic#ard %ar7er. Disperarea ma mpinsese sa-mi asum un asemenea risc. Negasind nimic, nici momeala, nici vreo idee noua, m-am ridicat - ca sa descopar ca era cu oc#ii tinta la mine. 2e afla n capatul celalalt al barcii, acolo unde fusese cnd-va 'ebra5 se ntoarse spre mine si se ridica, ca si cum asteptase rabdator sa-l bag n seama. Cum de nu-l au'isem miscnduse/ Cum am putut crede n ilu'ia ca eram mai destept dect el/ (rusc, am fost lovit peste fata cu putere. 192 Am tipat si am nc#is oc#ii. Cu rapiditatea tipica felinelor, sarise peste barca si ma lovise. 1ata mi era probabil sfsiata de g#eare - era un mod oribil de a muri. Durerea era att de mare, nct nu simteam nimic. (inecuvJntat fie socul. (inecuvntata fie acea parte din noi care ne apara de prea multa durere si tristete. -a originea vietii se afla un tablou de sigurante. 4?ai, 9ic#ard %ar7er, am biguit. spraveste o data cu mine. Dar, te rog, tot ce trebuie sa faci, fa repede. < siguranta arsa nu trebuie testata prea mult.4 Nu se grabea. $ra la picioarele mele, facnd 'gomot. Nendoielnic descoperise lada si bogatiile dinauntru. Am desc#is cu teama un oc#i.

$ra un peste. .n peste se gasea n lada. 2e 'batea ca orice peste scos din apa. Avea trei'eci si opt de centimetri lungime si aripi. .n peste 'burator. 2ubtire, cenusiu-albastru nc#is, cu aripioare uscate, cu oc#i rotun'i, sticlosi si galbeni. %estele 'burator ma lovise peste fata, nu 9ic#ard %ar7er. Acesta se afla tot la patru metri si !umatate departare, fara ndoiala mirndu-se de ceea ce faceam. Dar va'use pestele. Curio'itatea vie i se citea pe fata. %area gata sa cercete'e. ,-am aplecat, am luat pestele si i l-am aruncat. Asa puteam sa-l mbln'esc0 Acolo unde mersese un sobolan, mergea si un peste 'burator. Din pacate, pestele a 'burat. -a !umatatea traiectoriei, c#iar deasupra botului desc#is al lui 9ic#ard %ar7er, pestele s-a rasucit si a ca'ut n apa. 3otul sa ntmplat cu vite'a luminii. 9ic#ard %ar7er si-a ntors capul si a pus botul, cu falcile pocnindu-i, n aer, dar pestele a fost prea rapid pentru el. %aru uimit si nemultumit. 2e ntoarse din nou spre mine. 4.nde e tratatia mea/4 paru sa ma ntrebe. 3eama si tristetea ma cuprin-sera. ,-am ntors cu speranta slaba si aproape abandonata ca voi putea sari pe pluta nainte sa ma atace. $xact n acel moment am au'it aerul vibrnd si am fost acoperiti de un ntreg banc de pesti 'buratori. Au venit ca un nor de lacuste. Nu numai ca erau n numar foarte 193 mare5 plesnetul si 'brnitul aripilor lor aveau ceva de insecta. Au tsnit din apa, cte o du'ina o data, unii dintre ei biciuind aerul mai mult de noua'eci de metri nainte de a cadea. ,ulti s-au scufundat n apa c#iar naintea barcii. Altii au 'burat deasupra ei. .nii s-au i'bit de margine, cu un pocnet ca de artificii. Cei mai norocosi au revenit n apa dupa un salt pe prelata. Altii, mai g#inionisti, au ca'ut direct

n barca, unde produceau un 'gomot infernal cnd se 'vrcoleau, plesneau si se loveau. ar altii au 'burat drept spre noi. -ipsit de aparare cum eram, mi se parea ca traiesc martiriul 2fntului 2ebastian. 1iecare peste care ma lovea era ca o sageata care-mi intra n carne. Am n#atat o patura ca sa ma apar, n acelasi timp ncer-cnd sa prind si ctiva pesti. ,-am ales cu taieturi si 'g-rieturi pe tot corpul. $xplicatia acestui asalt violent a venit imediat+ mai multe dorade sareau din apa, urmarindu-i ndeaproape. Do-radele, care snt mult mai mari, nu se puteau pune cu 'borul celorlalti, dar erau notatoare mai iuti, iar salturile lor nainte erau mai puternice. %uteau sa-i prinda pe pestii 'buratori daca ar fi fost c#iar n spatele lor, sarind din apa n acelasi timp si n aceeasi directie. ,ai erau si rec#inii5 si ei sareau din apa, nu att de mult, dar cu aceleasi consecinte devastatoare pentru dorade. Aceasta cursa acvatica nu a durat mult, dar n timpul ei marea a bolborosit si s-a umflat, pestii au sarit si falcile au muncit din greu. 9ic#ard %ar7er a re'istat mai bine dect mine atacului acestor pesti si a fost si mult mai eficient. 2e ridica si ncepu sa prinda, sa loveasca 'dravan si sa muste cti pesti putea. ,ulti erau ng#ititi de vii, cu aripioarele 'batn-du-i-se n bot. $ra un spectacol uimitor de forta si vite'a. De fapt, nu vite'a era impresionanta, ci ncrederea pura a animalului, absorbirea totala n activitatea momentului. .n asemenea amestec de usurinta si concentrare, o astfel de pre'enta de spirit i-ar fi facut invidiosi pe cei mai de seama )og#ini. 194 Cnd totul s-a terminat, re'ultatul a nsemnat, n afara unui corp care ma durea, sase pesti n lada si mult mai multi n barca. Am mpac#etat repede un peste ntr-o patura, am luat o secure si am sarit pe pluta.

Am procedat cu multa gri!a. %ierderea minerului unditei din acea dimineata ma tre'ise la realitate. Nu-mi puteam permite nici o alta greseala. Am desfacut pestele ncet, tinndu-l cu o mna, pe deplin constient ca va ncerca sa sara pentru a se salva. Cu ct pestele iesea mai mult la iveala, cu att eram mai temator si mai de'gustat. -am 'arit capul. n felul n care l tineam, arata ca o portie de ng#etata de peste de'agreabila, iesind dintr-un cornet facut dintr-o patura de lna. Animalul gfia dupa apa, cu gura si bran#iile desc#i'ndu-se si nc#i'ndu-se ncet. l simteam mpingndu-mi mna cu aripioarele. Am ntors galeata si i-am pus capul pe fundul ei. Am apucat securea. Am ridicat-o n aer. Am ncercat de mai multe ori sa lovesc, dar nu am reusit. Asemenea sentimentalisme ar parea ridicole, date fiind conditiile n care traisem n ultimele 'ile, dar acelea erau faptele altora, ale unor pradatori. %resupun ca eram responsabil n parte pentru moartea sobolanului, dar eu numai l aruncasem5 9ic#ard %ar7er l ucisese. < viata ntreaga de vegetarian se ridica ntre mine si decapitarea unui peste. Am acoperit capul pestelui cu patura si am ridicat din nou securea. Din nou mna mi-a tremurat n aer. deea de a 'drobi un cap moale si viu cu un ciocan era prea mult. Am pus securea !os. i voi rupe gtul fara sa vad, mi-am spus. Am nfasurat pestele strns n patura. Am nceput sa-l ndoi cu amndoua minile. Cu ct apasam mai mult, cu att pestele se 'batea mai tare. ,i-am imaginat ce as fi simtit eu daca as fi fost nfasurat ntr-o patura si cineva ar fi ncercat sa-mi rupa gtul. $ram ngro'it. Am renuntat de mai multe ori. 3otusi, stiam ca trebuia sa o fac si, cu ct asteptam mai mult, cu att crestea suferinta pestelui.

195 Cu lacrimile curgndu-mi pe obra!i, m-am c#inuit pna cnd am au'it un trosnet si pestele a ramas fara viata. Am dat la o parte cutele paturii. %estele 'burator murise. $ra rupt n doua si sngera pe una dintre partile capului la nivelul bran#iilor. Am plns n #o#ote deasupra acestui mic suflet decedat. $ra prima fiinta simtitoare pe care o omorsem. Devenisem un criminal. $ram la fel de vinovat cum fusese Cain. Aveam saispre'ece ani, eram un biet baiat studios si credincios, iar sngele mi acoperea minile. $ste o povara ngro'itoare. <rice viata simtitoare este sacra. Nu uit niciodata sa-l pomenesc pe acest peste n rugaciunile mele. Dupa asta a fost mai usor. Acum ca era mort, pestele 'burator arata ca toti pestii pe care-i va'usem n pietele din %ondic#err). $ra altceva, ceva ce nu mai amintea de creatia divina. --am taiat n bucati cu securea si l-am pus n galeata. n ultimele ore ale 'ilei am ncercat sa pescuiesc din nou. -a nceput n-am avut mai mult noroc dect dimineata. Dar norocul e sc#imbator. %estii au muscat din crlig cu entu'iasm. $rau foarte curiosi. ,i-am dat seama nsa ca erau pesti mici, prea mici pentru a fi prinsi cu crligul. Asa ca am aruncat undita mai departe si am lasat-o sa cada mai mult n apa, dincolo de 'ona pestilor mici care se concentrau n !urul plutei si al barcii. Numai cnd am folosit capul pestelui 'burator drept momeala, cu un singur plumb, aruncnd undita departe si tragnd-o napoi repede, am reusit prima lovitura. < dorada a tsnit din apa si a sarit dupa capul pestelui. Am asteptat un timp, ca sa ma asigur ca ng#itise momeala cum trebuie nainte de a smuci de undita. Dorada a tsnit afara din apa, tragnd de undita att de tare, nct am cre'ut ca o sa ma

arunce de pe pluta. ,i-am luat inima-n dinti. 1irul s-a ncordat foarte tare. $ra un fir bun5 nu se rupea. Am nceput sa aduc dorada catre pluta. Aceasta se lupta din rasputeri, sarind, scufundndu-se, plesnind apa. 1irul ma taia la degete. ,i-am nfasurat minile n patura. ni196 ma batea sa-mi sparga pieptul. %estele era puternic ca un urs. Nu eram sigur ca puteam sa-l ridic n barca. Am observat ca ceilalti pesti disparusera dimpre!urul plutei si al barcii. 1ara ndoiala, si dadusera seama de nenorocirea doradei. ,-am grabit. =baterea ei avea sa atraga rec#inii. Dar se lupta ca un demon. (ratele ma dureau. De fiecare data cnd o aduceam aproape de pluta lovea apa asa de tare, ca eram obligat sa mai dau drumul putin la fir. n cele din urma, am reusit sa o urc la bord. Avea aproape un metru lungime. *aleata nu-mi era de nici un folos. 2-ar fi potrivit doradei ca o palarie. Am tinut pestele ngenunc#ind deasupra lui si folosindu-mi minile. $ra o masa 'vrcolitoare de musc#i, att de mare, nct coada era mai lunga dect mine, i'bind cu putere n pluta. Calaream pe el ca un co8bo) pe un cal salbatic. $ram ntr-o stare de euforie, ma simteam triumfator. < dorada este un peste magnific, mare, carnos, alunecos, cu o frunte bombata, care denota o personalitate accentuata, cu o notatoare dorsala mndra ca o creasta de cocos si cu o armura de sol'i neteda si lucioasa. Am simtit ca mi nvinsesem destinul pentru ca ma anga!asem ntr-o lupta cu un asemenea adversar. Datorita acestui peste, mi luam revansa contra marii, a vntului, a naufragiului, a tuturor conditiilor care mi erau potrivnice. 4,ultumesc, 2tapne "is#nu, multumesc04, am strigat. 4Ai salvat o data lumea ntruc#ipndu-te ntr-un peste. Acum m-

ai salvat pemine lund forma unui peste. ,ultumesc, multumesc04 2a-l ucid n-a fost o problema. ,i-ar fi fost mult mai usor - de fapt, pestele era pentru 9ic#ard %ar7er, iar el ar fi re'olvat repede problema - daca n-ar fi fost crligul care se nfipsese n gura lui. $ram bucuros ca prinsesem o dorada cu undita mea - as fi fost mai putin nerabdator daca as fi prins un tigru. Am ales o abordare directa. Am luat securea n amndoua minile si am i'bit cu putere capul pestelui cu mnerul Cnca nu-mi venea sa lovesc cu partea ascutitaD. Dorada a facut un lucru extraordinar cnd 197 a murit+ a nceput sa-si sc#imbe culorile cu o iuteala de necre'ut. Albastru, verde, rosu, auriu si violet sclipeau si straluceau cu intensitate pe sol'ii ei n timp ce se 'batea. $ra ca si cum as fi omort un curcubeu. C,ai tr'iu am aflat ca doradele snt renumite pentru iri'arile lor atunci cnd mor.D n cele din urma a ramas nemiscata, fara culoare, si am putut sa scot crligul. Am reusit c#iar sa recupere' o parte din momeala. "eti fi poate surprinsi ca ntr-o perioada att de scurta de timp am putut trece de la plnsul cau'at de omorrea nabusita a unui peste 'burator la macelarirea entu'iasta a unei dorade. As putea sa ma !ustific spunnd ca sa profit de pe urma unei greseli de navigatie a unui biet peste 'burator ma intimida si ma ntrista, n timp ce capturarea palpitanta a unei dorade mari ma facea sngeros si mi dadea ncredere. Dar de fapt explicatia era alta. $ra simpla si brutala+ te poti obisnui cu orice, c#iar si cu omortul. ,ndru ca un vnator, am tras pluta lnga barca. Am aliniat-o lnga barca, tinnduma ascuns. ,i-am rotit bratul si am aruncat dorada n barca. A ateri'at cu o bufnitura, lundu-l prin surprindere pe 9ic#ard

%ar7er. Dupa ce a adulmecat-o de cteva ori, am au'it 'gomotul produs de mestecatul lui. ,-am ndepartat fara sa uit sa fluier tare de mai multe ori pentru a-i aminti lui 9ic#ard %ar7er cine i procurase cu atta gri!a pretioasa mncare. ,am oprit pentru a lua ctiva biscuiti si niste apa. Ceilalti cinci pesti 'buratori din lada murisera. D-am smuls aripioarele, pe care le-am aruncat, si am nfasurat pestii n de-acum traditionala patura pentru pesti. %na cnd m-am spalat de snge, mi-am curatat ustensilele de pescuit, am aran!at lucrurile si mi-am luat cina, s-a facut noapte. .n strat subtire de nori acoperea stelele si luna si era foarte ntuneric. $ram obosit, dar nca agitat dupa evenimentele din ultimele ore. 2entimentul ca aveam o ocupatie era foarte multumitor+ nu ma gndisem deloc la neca'urile mele sau la mine. %escuitul era cu siguranta un mod mai bun de a-ti petrece timpul dect povestitul 198 sau !ucatul de-a <hici ce eA ,-am decis sa ncep din nou a doua 'i, imediat ce se va face lumina. Am adormit cu mintea iluminata de culorile sc#imbatoare ale doradei muribunde. Capitolul $2 Am avut un somn agitat n noaptea aceea. Cu putin nainte de rasaritul soarelui, am renuntat sa mai dorm si m-am ridicat ntr-un cot. *#ici ce animal a iesit din val/ .n tigru. 9ic#ard %ar7er era nelinistit. *emea si mria n timp ce se misca prin barca. $ra impresionant. Am anali'at situatia. 1oame nu putea sa-i fie. 2au cel putin nu i era periculos de foame. i era oare sete/ -imba i atrna din gura uneori si nu gfia. ar stomacul si labele i erau nca ude. Nu foarte ude.

%robabil ca nu mai era multa apa n barca. n curnd avea sa-i fie sete. Am privit catre cer. %erdeaua de nori disparuse. n afara de cteva fuioare la ori'ont, cerul era limpede. .rma o alta 'i calduroasa, fara ploaie. ,area se unduia lenesa, ca si cum ar fi fost de!a istovita de arsita ce se anunta. ,-am ase'at din nou spri!init de catarg si am cugetat asupra problemei noastre. (iscuitii si instrumentele de pescuit ne asigurau partea solida din mncare. %artea lic#ida era problematica. Apa se gasea din abundenta n !urul nostru, dar din pacate era sarata. As fi putut sa amestec niste apa de mare cu apa proaspata, dar trebuia sa fac rost mai nti de mai multa apa proaspata. Cea mbuteliata n-avea sa ne a!unga prea mult la amndoi - de fapt, mi displacea sa mpart pna si o sticluta cu 9ic#ard %ar7er - si ar fi fost o prostie sa ma ba'e' pe apa de ploaie. Distilatoarele solare erau singura alta sursa posibila de apa potabila. ,-am uitat la ele cu ndoiala. 2tatusera afara doua 'ile. Am observat ca unul dintre ele pierduse 199 putin aer. Am tras de funie ca sa ma ocup de el. Am desfacut conul. 1ara prea mari sperante, am bagat mina n apa dupa punga de distilare care era legata de camera rotunda de plutire. Degetele mi-au atins un saculet, neasteptat de plin. ,-am entu'iasmat. ,i-am regasit apoi stapnirea de sine. <rict de putin probabil parea, apa sarata patrunsese n el. Am de'legat saculetul si, urmnd instructiunile, l-am lasat n !os si l-am agitat astfel ca orice strop de apa ce mai era dedesubtul conului sa patrunda n el. $ra de forma dreptung#iulara, facut dintr-un plastic gros,

moale si galben, gradat pe una din margini. Am gustat apa. Am gustat-o nca o data. Nu era sarata. - Dulcea mea vaca de mare0 am strigat catre distila-torul solar. <#o, ai produs din belsug0 Ce lapte delicios0 Are putin gust de cauciuc, ce-i drept, dar nu ma plng. %riveste-ma cum beau0 Am golit saculetul. Avea o capacitate de un litru si era aproape plin. Dupa ce am nc#is oc#ii cu un oftat de multumire, am legat din nou saculetul. -e-am verificat si pe celelalte. 1iecare avea un uger la fel de plin. Am strns laptele proaspat, mai mult de opt litri, n galeata de peste. mediat aceste inventii te#nologice mi-au devenit la fel de pretioase ca vacile pentru un fermier. ntr-adevar, asa cum pluteau linistite n cerc, semanau cu niste vaci pascnd iarba pe un cmp. ,-am ngri!it de toate, asigurndu-ma ca fiecare avea destula apa de mare si ca att conurile, ct si camerele erau umflate la presiunea necesara. Dupa ce am adaugat putina apa de mare la continutul galetii, am ase'at-o pe banca laterala c#iar n spatele prelatei, ntruct racoarea diminetii era pe sfrsite, 9ic#ard %ar7er se adapostise dedesubt. Am legat galeata la loc cu funia si cu crligele de la prelata de marginea barcii. Am iscodit cu gri!a peste carena. 2tatea ntins pe o parte. "i'uina sa arata groa'nic. Animalele moarte erau toate la un loc, o gramada grotesca de resturi pe !umatate mn-cate. Am recunoscut un picior sau doua, mai multe bucati 200 de carne, parti ale capului, o multime de oase. Aripioare de pesti 'buratori 'aceau peste tot.

Am taiat un peste si am aruncat o bucata pe banca laterala. Dupa ce am adunat lucrurile de care aveam nevoie pentru 'iua aceea din lada si tocmai cnd eram pe punctul de a pleca, am mai aruncat o bucata pe prelata n fata lui 9ic#ard %ar7er. A avut efectul scontat. n timp ce ma ndepartam, lam va'ut iesind pentru a apuca bucata de peste. si ntoarse capul si observa cealalta bucata si noul obiect de linga ea. 2e ridica. si baga capul urias adnc n galeata. ,i-a fost teama ca o va rasturna. Nu a facu t-o. 1ata i-a disparut nauntru, de-abia intrndu-i, iar el a nceput sa bea apa. n foarte scurt timp, galeata a nceput sa se miste si sa 'anganeasca goala la fiecare ng#ititura a lui. Cnd si-a naltat capul, l-am privit agresiv n oc#i si am fluierat de mai multe ori. A disparut sub prelata. Aveam impresia ca, o data cu trecerea 'ilelor, barca semana din ce n ce mai mult cu o cusca de gradina 'oologica+ 9ic#ard %ar7er avea 'ona sa prote!ata pentru dormit si odi#na, ratia de mncare, locul de plimbare si acum si re'erva de apa. 3emperatura crescu. Arsita deveni nabusitoare. Am petrecut restul 'ilei la umbra acoperamntului meu, pescuind. 2e parea ca dorada fusese numai norocul ncepatorului. Nam prins nimic toata 'iua, nici c#iar dupa-amia-'a tr'iu, cnd viata marina era abundenta. 2e ivi o broasca testoasa, de o specie diferita de data aceasta, o broasca verde de mare, mai greoaie, cu carapacea mai neteda, dar la fel de insistenta ca un uliu. Nu i-am facut nimic, dar am nceput sa ma gndesc ca poate ar trebui sa fac ceva. 2ingurul lucru bun ntr-o 'i att de calduroasa era privelistea distilatoarelor solare. 1iecare con era acoperit pe dinauntru de picaturi si priase de condens.

=iua s-a sfrsit. Am socotit ca n dimineata urmatoare avea sa se mplineasca o saptamna de cnd Tsimtsum se scufundase. 201 Capitolul $; 1amilia 9obertson a supravietuit trei'eci si opt de 'ile pe mare. Capitanul (lig#, renumit prin revolta de pe vasul sau ?ounty, si ceilalti naufragiati au re'istat patru'eci si sapte de 'ile. 2teven Calla#an a supravietuit sapte'eci si sase. <8en C#ase, a carui relatare despre scufundarea balenierei #sse( din pricina unei balene l-a inspirat pe ?erman ,elville, a supravietuit opt'eci si trei de 'ile pe mare mpreuna cu doi camara'i, cu exceptia unei sap-tamni petrecute pe o insula neospitaliera. 1amilia (ai-le) a re'istat 11E 'ile. stiu de un negustor si navigator coreean pe nume %oon care a supravietuit n %acific 1H& de 'ile n anii F:A. $u am supravietuit BBH de 'ile. Att a durat c#inul meu, mai mult de sapte luni. $ram tot timpul ocupat. Acesta a fost unul dintre elementele c#eie ale supravietuirii mele. ntotdeauna e ceva de facut ntr-o barca, c#iar si pe o pluta. < 'i obisnuita pentru mine, daca o pot numi asa, arata astfel+ De la rasaritul soarelui pna la !umatatea diminetii+ tre'irea rugaciuni micul de!un pentru 9ic#ard %ar7er

inspectie generala a plutei si a barcii de salvare, cu atentie sporita la fiecare nod si funie ngri!it distilatoarele solare Csters, umflat, umplut cu apaD micul de!un si inspectarea provi'iilor de mncare pescuit si prepararea pestelui daca s-a prins vreunul Cscoaterea intestinelor, curatarea, agatarea de bucati de peste pe funii pentru a se usca la soareD De la !umatatea diminetii pna dupa-amia'a tr'iu+ rugaciuni un prn' usor 202 odi#na si activitati odi#nitoare Cscrierea unui !urnal, examinarea 'grieturilor si a vnatailor, ngri!irea ec#ipamentului, scotocirea prin lada, observarea si studierea lui 9ic#ard %ar7er, culesul de oase de broasca testoasa etc.D De dupa-amia'a tr'iu pna seara devreme+ rugaciuni pescuit si pregatitul pestilor ngri!irea bucatilor de peste uscate Cntors, taiatul partilor stricateD pregatirea cinei cina pentru mine si pentru 9ic#ard %ar7er Apusul soarelui+ inspectia generala a plutei si a barcii Cdin nou nodurile si funiileD

adunarea si pastrarea apei distilate din distilatoarele solare depo'itarea mncarii si a ec#ipamentului pregatiri pentru noapte Cfacutul patului, pastrarea n siguranta pe pluta a rac#etelor de semnali'are n ca' ca ar fi aparut vreo corabie si a plasei de ploaie n ca' de ploaieD rugaciuni Noaptea+ somn agitat rugaciuni. Diminetile erau de obicei mai bune dect dupa-amie-'ele tr'ii, cnd simteam lipsa de activitate. < multime de evenimente afectau aceasta rutina. -a orice ora din 'i sau din noapte, ploile ntrerupeau orice fel de activitate+ atta timp ct ploua, tineam ridicata plasa de ploaie si ma ocupam febril de strngerea apei. "i'ita unei testoase era o alta sc#imbare. ar 9ic#ard %ar7er ma deran!a mereu. (inedispunerea lui era o prioritate pe 203 care nu o puteam negli!a. n afara de mncat, baut si dormit nu avea o rutina anume, dar erau momente cnd se tre'ea din letargie, ratacea prin teritoriul sau, facnd diferite 'gomote si fiind artagos. Din fericire, de fiecare data soarele si marea l oboseau repede, iar el se ntorcea sub prelata pentru a 'acea din nou pe-o parte sau ntins pe burta, cu capul pe labele din fata. Dar ma interesa mai mult dect o simpla obligatie. %etreceam ore ntregi observndu-l pentru ca ma distra. 3igrul este oricnd un animal fascinant, mai ales cnd este singurul tau tovaras.

-a nceput mi se parea obligatoriu sa ma uit dupa o corabie. Dar dupa cinci sau sase saptamni n-am mai fa-cut-o aproape deloc. Am supravietuit pentru ca mi-am impus sa uit. %ovestea mea a nceput la o data din calendar - B iulie 19HH - si s-a terminat tot la o data din calendar - 1; februarie 19HE5 ntre cele doua nu a existat nsa nici un calendar. Nu numaram 'ilele, saptarn#ile sau lunile. 3impul este o ilu'ie care doar ne face sa respiram din greu. Am supravietuit pentru ca am uitat orice notiune a timpului. Ce-mi amintesc snt fapte, ntlniri, obiceiuri, semne care au aparut ici si colo din oceanul timpului si mi s-au ntiparit n memorie. ,irosul rac#etelor pe !umatate arse, rugaciunile din 'ori, uciderea broastelor testoase, viata algelor, de exemplu. si multe altele. Dar nu stiu daca le pot povesti n ordine. Amintirile mi vin la ntmplare. Capitolul $+ ?ainele mi s-au de'integrat din cau'a soarelui si a apei sarate. ,ai nti au devenit extrem de subtiri. Apoi s-au rupt pna au ramas numai cusaturile. n cele din urma si acestea s-au rupt. -uni de 'ile am trait gol pusca avnd doar un fluier care mi atrna de gt cu o sfoara. 204 Abcesele cau'ate de apa sarata - rosii, inflamate, ur-te erau ca o lepra a marilor, transmisa de apa care ma uda pna la piele. Acolo unde erupeau, pielea mi devenea extrem de sensibila5 scarpinarea accidentala a unei asemenea rani era att de dureroasa, nct tipam. $vident ca aceste abcese apareau pe partile corpului care erau cele mai ude si cele mai roase de pluta, adica la spate. $rau 'ile

cnd de-abia mi gaseam o po'itie sa ma pot odi#ni. 3impul si ra'ele soarelui vindecau abcesul, dar procesul era ncet si alte abcese apareau daca nu ma mentineam uscat. Capitolul $/ Am petrecut ore ntregi ncercnd sa nteleg ce spunea manualul de supravietuire despre navigatie. $xplicatii simple si clare despre cum sa traiesti pe mare existau din abundenta, dar cunostintele de ba'a despre navigatie erau considerate a fi de!a asimilate de catre autorul acestui manual. n opinia sa, naufragiatul era un marinar cu experienta, care, cu busola, #arta si sextantul n mna, stia cum sa faca fata neca'urilor, daca nu c#iar si cum sa scape de ele. 9e'ultatul erau sfaturi precum 4Amintiti-va, timpul nseamna distanta. Nu uitati sa va ntoarceti ceasul4 sau 4n ca' de nevoie, latitudinea poate fi masurata cu degetele4. Aveam un ceas, dar acum era pe fundul %acificului. --am pierdut cnd s-a scufundat Tsimtsum. Ct despre latitudine si longitudine, cunostintele mele despre mare erau strict limitate la ce traia n mare si nu cuprindeau si informatii despre ceea ce traia deasupra ei. "ntu-rile si curentii erau un mister pentru mine. 2telele nu-mi spuneau nimic. Nu puteam sa numesc nici macar o singura constelatie. 1amilia mea se orienta dupa o singura stea+ soarele. Ne culcam devreme si ne sculam devreme. Am privit de multe ori noptile nstelate cnd, cu numai doua culori si n cel mai simplu mod, natura creea'a cel 205 mai frumos tablou5 am trait sentimentul de minunatie si de nimicnicie pe care l traim toti, am obtinut o orientare anume de la acest spectacol cu siguranta, dar ntr-un sens spiritual, nu geografic. ?abar nu aveam cum poate cerul noptii sa devina o #arta pentru calatorii. Cum puteau stelele, orict ar

straluci, sa ma a!ute sa-mi gasesc drumul daca se miscau mereu/ Am renuntat sa ncerc. <rice as fi aflat era inutil. Nu puteam sa stabilesc ncotro mergeam - n-aveam crma, nici pn'e, nici motor, aveam niste vsle, dar mi lipsea forta sa le folosesc. Cum sa #otarasc o ruta daca nu puteam sa o controle' n nici un fel/ si c#iar daca as fi putut, de unde stiam unde sa ma ndrept/ 2pre vest, napoi de unde venisem/ 2pre est, catre America/ 2pre nord, catre Asia/ 2pre sud, unde erau rutele maritime/ 1iecare parea sa fie o directie buna si rea n acelasi timp. Asa ca am plutit mai departe. "ntul si curentii au decis directia pe care am luat-o. 3impul a devenit distanta pentru mine ca pentru toti muritorii - am calatorit pe curba descendenta a vietii - si am facut alte lucruri cu degetele dect sa masor latitudinea. Am aflat mai tr'iu ca am mers pe o cale ngusta, a contracurentilor ecuatoriali din %acific. Capitolul $$ Am pescuit folosind crlige diferite, la adncimi diferite, pesti diferiti, de la pescuitul de adncime cu crlige mari si multi plumbi la pescuitul de suprafata cu crlige mai mici si unul sau doi plumbi. N-am prea avut succes, iar cnd s-a ntmplat sa am a fost bine venit, dar efortul era mult prea mare fata de rasplata. <rele treceau greu, pestii erau mici, iar lui 9ic#ard %ar7er i era vesnic foame. Cangele s-au dovedit pna la urma cel mai eficient instrument de pescuit. $rau formate din trei piese nsurubate+ doua sectiuni tubulare care formau coada - una cu 206

un mner de plastic la un capat si un inel prin care se putea lega o funie - si un cap care consta ntr-un crlig ma-surnd cinci centimetri pe partea rotunda, care se termina cu un vrf ascutit de srma. Asamblata, fiecare cange avea cam un metru si !umatate lungime si era la fel de usoara si de tare ca o sabie. -a nceput am pescuit n larg. Aruncam cangea la o adncime de un metru si un sfert, uneori cu un peste nfipt n crlig ca momeala si asteptam. Asteptam ore ntregi pna cnd corpul meu ncordat ncepea sa ma doara. Cnd un peste se afla n locul potrivit, smuceam cangea n sus cu toata puterea si vite'a pe care le aveam. $ra o #otarre de moment. $xperienta m-a nvatat ca era mai bine sa lovesc cnd simteam ca aveam sanse reale de succes dect sa lovesc orbeste, pentru ca si un peste nvata din experienta si rareori cade n aceeasi capcana de doua ori. Daca aveam noroc, pestele era bine agatat de crlig, nfipt n el, iar eu l aduceam usor la bord. Dar daca nimeream un peste mare n stomac sau n coada, de cele mai multe ori se rasucea si scapa n vite'a mare. 9anit fiind, era o prada usoara pentru un alt pradator, ceea ce eu nu doream defel. Astfel ca la pestii mari tinteam la burta, ntre bran#ii si notatoarele laterale, caci reactia instinctiva a pestelui cnd este lovit este sa o ia n sus, departe de crlig, c#iar n directia n care trageam. 2e ntmpla asa+ uneori mai mult ntepat dect lovit cu cangea, pestele sarea din apa direct spre mine. ,i-am pierdut repede repulsia de a atinge animalele de mare. Nu mai plngeam cum am facut la pestele nabusit cu patura. %estele care sarea din apa se confrunta cu un baiat nfometat, fara scrupule si gata sa-l capture'e. Daca simteam ca nu eram sigur pe cange, i dadeam drumul - o legasem bine cu o funie de pluta - si nsfacam pestele cu mna. Desi erau boante, degetele erau

mai ndemnatice dect crligul. -upta era rapida si nversunata. %estii erau alunecosi si disperati, iar eu eram la fel de disperat. Ce bine ar fi fost daca as fi avut att de multe brate ca 'eita Durga - doua sa tin cangile, 207 patru sa apuc pestii si doua sa mnuiesc securile. Dar trebuia sa ma descurc cu doua. (agam degetele n oc#i, minile n bran#ii, 'drobeam stomacurile moi cu genunc#ii, muscam co'ile cu dintii - faceam tot ceea ce era necesar pentru a stapni un peste pna cnd apucam securea si i taiam capul. n timp si cstignd experienta, am devenit un vnator mai bun. ,-am facut mai ndra'net si mai agil. Am de'voltat un simt, un instinct pentru ceea ce aveam de facut. Am repurtat mai multe succese cnd am nceput sa folosesc o parte din navodul corabiei. Ca plasa de peste era inutil prea teapan si greu, cu o retea care nu era destul de strnsa. Dar era perfect ca momeala. -asndu-l sa pluteasca liber n apa era ire'istibil pentru pesti, mai ales cnd iarba de mare a nceput sa creasca n el. %estii care locuiau n prea!ma l-au adoptat ca domiciliu, iar cei mai iuti, cei care doar treceau n vite'a, doradele, ncetineau pentru a vi'ita noul aran!ament. Nici locuitorii, nici vi'itatorii nu banuiau ca un crlig era ascuns printre ate. Au fost cteva 'ile - prea putine, din pacate - cnd as fi putut sa vne' toti pestii pe care i-as fi vrut. n asemenea momente prindeam mult prea multi pesti pentru ct puteam sa mannc sau sa pregatesc5 nu era destul spatiu n barca sau funii pe pluta pentru a usca att de multe fsii de dorade, pesti 'buratori, stiuci, bibani si macrou, ca sa nu mai vorbim de stomacul meu ce nu-i putea cuprinde. %astram ce aveam nevoie, iar restul l dadeam lui 9ic#ard %ar7er. n acele 'ile de abundenta prinsesem att de multi

pesti, nct tot corpul ncepuse sa-mi straluceasca de sol'ii care se lipisera de el. Am purtat aceste nsemne de aur si argint ca pe niste tilak,uri pe care #indusii le poarta pe frunte ca simbol al divinitatii. Daca s-ar fi ntmplat sa fiu gasit de marinari, precis ar fi cre'ut ca eram un 'eu al pestilor domnind asupra regatului sau si m-ar fi lasat n pace. Acelea au fost 'ilele bune. Au fost foarte putine. %rindeam broastele testoase la fel de usor cum scria n manual. -a capitolul 4vnat si adunat4, ele se ncadrau la 208 domeniul 4adunat4. <rict de solide erau, ca niste tancuri, nu erau notatoare nici rapide, nici puternice5 cu doar o mna ce tinea strns notatoarea din spate puteam sa apuc o broasca ntreaga. Dar manualul nu preci'a ca nu era de a!uns sa apuci broasca pentru a o si avea. 3rebuia adusa la bord. si sa ridici o broasca testoasa de sai'eci de 7ilograme, care se 'bate, la bordul unei barci, nu era o treaba usoara. $ra o munca pe masura puterilor lui ?anuman. 9euseam sa o ridic, aducnd victima de-a lungul prorei barcii, cu carapacea lipita de copastie, legndu-i o funie de gt, de notatoarea din fata si de cea din spate. Apoi o trageam aproape sa-mi rup bratele si sa-mi explode'e capul. "ram funiile prin crligele de pe prelata de pe partea cealalta a prorei5 de cte ori funia ceda putin, tineam strns broasca pna ce funia se ncorda din nou. Gestoasa era scoasa din apa centimetru cu centimetru. Dura mult timp. mi amintesc de o broasca testoasa verde de mare care a atr-nat de marginea barcii doua 'ile, 'batndu-se ncontinuu, cu notatoarele libere batnd aerul. Din fericire, cnd a!ungeam la ultima etapa, la marginea carenei, de multe ori se ntmpla ca broasca sa ma a!ute fara sa vrea. Dorind sa-si elibere'e notatoarele dureros de rasucite, tragea de ele5 daca trageam n acelasi

timp, eforturile noastre convergeau si totul se re'olva foarte usor. n modul cel mai dramatic posibil, testoasa se ivea de dupa carena si aluneca pe prelata. $u ma prabuseam pe spate istovit, dar bucuros. Gestoasele ver'i de mare mi furni'au mai multa carne dect cele obisnuite, iar sol'ii de pe burta erau mai subtiri. Dar erau mai mari dect celelalte, de multe ori prea mari pentru a fi scoase din apa de naufragiatul slabit care devenisem. Doamne, si cnd te gndesti ca snt vegetarian convins. Cnd te gndesti ca atunci cnd eram copil ma cutremuram ntotdeauna cnd trebuia sa desfac o banana pentru ca mi se parea ca 'gomotul este la fel cu sugrumatul unui animal. Am deca'ut la un nivel de salbaticie pe care nu mi-l imaginasem niciodata. 209 Capitolul $% 1undul barcii a devenit adapostul a o multime de locuitori ai marii, ca si navodul, dar mai mici ca forma. -a nceput au aparut niste alge moi, ver'i care s-au agatat de vestele de salvare. Alte alge mai dure si mai nc#ise la culoare li s-au alaturat. 2-au adaptat si s-au nmultit. Au aparut si animale. %rimele au fost crevete mici, transparente, cam de !umatate de centimetru. Au fost urmate de pesti sc#eletici5 organele interne li se vedeau prin pielea transparenta. Apoi am remarcat viermi negri cu spinari albe, melci ver'i, gelatinosi cu membrele lor primitive, pesti pestriti, lungi de un centimetru, cu burti umflate, si n sfrsit crabi maro, cu un diametru de !umatate sau trei sferturi de centimetru. Am mncat din toate, n afara de viermi, inclusiv algele. Doar crabii nu aveau un gust amar sau sarat. <ri de cte ori apareau, i aruncam pe rnd n gura, ca pe niste bomboane,

pna cnd nu mai ramnea nici unul. Nu puteam sa ma stapnesc. Aveam ntotdeauna mult de asteptat ntre doua recolte proaspete de crabi. Carena adapostea si ea vietuitoare ale marii, cum ar fi mici crustacee spiralate. -e sugeam lic#idul. Carnea era buna de momeala pentru pesti. ,-am atasat de acesti pasageri clandestini c#iar daca ngreunau putin pluta. Ca si 9ic#ard %ar7er, ma amu'au. %etreceam multe ore fara sa fac nimic, sti#d ntr-o rna, cu o vesta de salvare data putin la o parte ca o perdea pusa peste o fereastra, ca sa vad mai bine. Ce vedeam era un mic oras rasturnat, linistit si tacut, ai carui locuitori si vedeau de treburile lor cu dulcea amabilitate a ngerilor. %rivelistea era o bine venita calmare a nervilor mei ncordati. Capitolul $5 <biceiurile de somn mi s-au sc#imbat. C#iar daca ma odi#neam tot timpul, rareori dormeam mai mult 210 de o ora sau doua nentors, c#iar si noaptea. Nu ma deran!a nici leganatul permanent al marii, nici vntul5 te obisnuiesti cu ele ca si cu gropile dintr-o saltea. 3eama si nelinistea ma tineau trea'. $ uimitor ct de putin dormeam. Nu si 9ic#ard %ar7er. A devenit un somnoros din cale afara. n ma!oritatea timpului se odi#nea sub prelata. Dar n 'ilele linistite, cnd soarele nu ardea prea tare, si n noptile linistite iesea. .na dintre po'itiile sale favorite era sa 'aca pe burta, pe banca de la pupa, si cu picioarele din spate ntinse peste bancile laterale. Nu era usor sa se ng#esuie ditamai tigrul ntr-un spatiu att de strimt, dar el reusea rotun!indu-si spatele foarte tare. Cnd dormea cu adevarat, si punea capul pe labele din fata, dar cnd era mai vioi, cnd binevoia

sa desc#ida oc#ii si sa se uite mpre!ur, si ntorcea capul si si spri!inea barbia de carena. < alta po'itie favorita a lui era sa stea cu spatele la mine, cu partea din spate odi#nindu-i-se pe podeaua barcii si cu cea din fata pe banca, cu fata ngropata n pupa, cu labele lipite de cap, parnd ca se !oaca de-a v-ati ascunselea si ca era pus sa numere. $ra foarte linistit n aceasta po'itie, doar fluturarea oca'ionala a urec#ilor aratnd ca nu dormea. Capitolul $7 ,ulte nopti am fost convins ca vad o lumina n departare. De fiecare data lansam o rac#eta de semnali'are. Cnd am terminat rac#etele, am trecut la semnali'atoarele de mna. $rau oare corabii care nu ma vedeau/ $ra lumina stelelor care rasareau sau apuneau sclipind peste ocean/ "aluri pe care lumina lunii si sperantele desarte le transformau ntr-o ilu'ie/ <rice ar fi fost, niciodata nu se ntmpla nimic. Absolut nimic. ntotdeauna emotia risipita a sperantei crestea si se stingea. n timp, am renuntat complet la ideea de a mai fi salvat de o corabie. Daca 211 ori'ontul era la patru 7ilometri, la o naltime de un metru si !umatate, ct de departe era el oare cnd stateam spri!init de catargul plutei mele, neva'nd mai mult de un metru de apa/ Ce sansa aveam ca o corabie care traversa ntreg %acificul sa intre pe o ra'a att de mica/ ,ai mult+ sa intre ntr-o ra'a att de mica si sa ma vada - ce sansa aveam/ Nu, oamenii si obiceiurile lor imprevi'ibile nu-mi erau de folos. 3rebuia sa a!ung pe uscat, pe pamntul tare, solid, cert. mi amintesc de mirosul rac#etelor pe !umatate arse. %rintr-o ciudatenie a c#imiei, miroseau exact cum miroase c#imionul.

,a sufocau. ,iroseam pungile de plastic si imediat %ondic#err) mi aparea n fata oc#ilor, o minunata mngiere pentru de'amagirea de a c#ema dupa a!utor si de a nu fi au'it. 2en'atia era foarte puternica, aproape ca o #alucinatie. .n singur miros facea sa apara un ntreg oras. CAcum de cte ori miros c#imion vad <ceanul %acific.D 9ic#ard %ar7er se speria ntotdeauna cnd dadeam drumul la o rac#eta de mna. <c#ii sai, cu pupilele rotunde de marimea unui banut, fixau lumina. $ra prea stralucitoare si pentru mine, un centru de un alb orbitor, ncon!urat de o aureola ro'alie. 3rebuia sa-mi feresc privirea. Gineam rac#eta n mna la distanta si o leganam ncet. 3imp de un minut caldura mi inunda bratul, iar totul era iluminat straniu. Apa din !urul plutei, cu o clipa mai nainte ntunecata, se de'valuia plina de pesti. Capitolul %8 3ransarea unei broaste testoase e o treaba grea. %rima a fost o testoasa cu cioc de uliu. 2ngele ei m-a ispitit, 4sngele bun, #ranitor, fara sare4 promis de manual. *ro'av mi era de sete. Am apucat carapacea testoasei si am tras-o de una din notatoarele din spate. Dupa ce am prins-o bine, am rasturnat-o n apa si am ncercat sa o sui 212 pe pluta. Animalul se 'batea violent. N-as fi putut niciodata sa ma descurc cu ea pe pluta. <ri i dadeam drumul, ori mi ncercam norocul n barca. Am ridicat oc#ii. $ra o 'i calduroasa si senina. 9ic#ard %ar7er parea sa-mi accepte pre'enta la bord n asemenea 'ile, cnd aerul era fierbinte ca

ntr-un cuptor si el nu iesea de sub prelata pna la apusul soarelui. Am tinut testoasa de una dintre notatoarele din spate cu o mna si am tras de funia legata de barca cu cealalta. Nu mi-a fost usor sa ma catar la bord. Dupa ce am reusit, am smucit broasca n aer si am pus-o pe spate, pe prelata. Asa cum spusesem, 9ic#ard %ar7er doar a mrit putin, slab. Nu era n stare de altceva pe o asemenea arsita. ?otarrea mea era oarba si nenduplecata. stiam ca nu am timp de pierdut. Am apelat la manualul de supravietuire ca la o carte de bucate. 2punea sa pun broasca pe spate. Am facut ntocmai. ,a sfatuia sa 4nfig un cutit n gt4 pentru a sectiona arterele si venele care treceau pe acolo. ,-am uitat la testoasa. Nu avea gt. (roasca se retrasese n carapace5 tot ce vedeam din cap erau oc#ii si ciocul, ncon!urate de niste rotocoale de piele. 2e uita la mine de !os n sus cu o expresie dr'a. Am apucat cutitul si, spernd ca o voi ntarta, i-am pocnit una dintre notatoarele din fata. (roasca s-a retras si mai mult n carapace. ,-am #otart asupra unei abordari mai directe. Ca si cum as fi facut-o de sute de ori, am nfipt cutitul exact n dreapta capului testoasei, oblic. Am mpins lama adnc n cutele pielii si am rasucit-o. (roasca sa retras si mai mult, nspre partea unde era lama, apoi a tsnit brusc cu capul nainte, si cu ciocul lovindu-ma cu putere. Am sarit napoi. 3oate patru notatoarele au iesit la iveala, iar animalul a ncercat sa fuga. 2e rostogolea pe spate, notatoarele batnd aerul cu putere, iar capul smucindu-se ntr-o parte si alta. Am apucat o secure si am abatut-o asupra gtului broastei, taind-o adnc. A tsnit un suvoi de snge rosu aprins. Am nsfacat vasul gradat si am strns cam trei sute de mili-litri, aproximativ ct o conserva. As fi putut sa obtin mai

213 mult, aproape un litru, dar ciocul testoasei era ascutit, iar notatoarele din fata erau lungi, puternice si cu doua g#eare fiecare. 2ngele pe care reusisem sa-l adun avea un miros anume. Am gustat. $ra cald si animalic, daca tin bine minte. $ greu sa-ti amintesti primele impresii. Am baut sngele pna la ultima picatura. Am cre'ut ca pot folosi securea pentru a ndeparta nvelisul tare de pe burta, dar s-a dovedit a fi mai usor cu lama de ferastrau a cutitului. Am pus un picior n mi!locul acestuia, tinndu-l pe celalalt departat de notatoarele ce se 'buciumau. %ielea sol'oasa de pe cap era usor de taiat, n afara de cea din !urul notatoarelor. 3aiatul la margine, acolo unde carapacea se ntlnea cu acest nvelis tare, era foarte greu, mai ales ca broasca se agita mereu. Cnd am ispravit, eram lac de sudoare si istovit. Am tras de nvelis. 2-a ridicat anevoie cu un fsit. "iata interioara s-a ivit, smucindu-se si palpitnd - musc#i, grasime, snge, intestine, oase. ar testoasa continua sa se agite. -am taiat gtul pna la vertebre. Degeaba. notatoarele continuau sa se 'bata. Cu doua lovituri de secure, am decapitat-o. notatoarele nu s-au oprit. ,ai rau, capul s-a rostogolit gfind dupa aer si clipind din oc#i. --am mpins n mare. 9esturile vii ale testoasei leam ridicat si le-am aruncat n teritoriul lui 9ic#ard %ar7er. 2cotea tot felul de sunete si parea ca doreste sa iasa. ,irosise, probabil, sngele testoasei. Am fugit napoi pe pluta. Am privit posomorit cum aprecia 'gomotos cadoul meu si cum se desfata mncnd. $ram complet epui'at. $fortul macelaririi broastei testoase nu meritase deloc acel pa#ar de snge.

Am nceput sa ma gndesc serios la modul n care aveam sa ma ocup de 9ic#ard %ar7er. ngaduinta lui n 'ilele calduroase si senine, daca ngaduinta era si nu pur si simplu lene, nu era ndea!uns. Nu puteam sa fug mereu de el. 3rebuia sa a!ung n siguranta la lada si la partea de sus a prelatei, oricnd, pe orice vreme si n orice stare de spi214 rit ar fi fost el. Aveam nevoie de drepturi, de drepturile care deriva din putere. $ra timpul sa ma impun n fata lui si sa-mi destelenesc teritoriul. Capitolul %1 Celor care s-ar gasi vreodata n situatia grea n care ma aflam eu, le recomand urmatorul program+ 1. Alegeti o 'i cnd valurile snt mici, dar ordonate. $ bine sa aveti o mare pe care barca dumneavoastra sa pluteasca bine, fara sa se rastoarne. B. Aruncati ancora ct mai adnc pentru ca barca sa fie ct mai stabila si confortabila. %uneti-va n siguranta fata de barca, n ca' ca aveti nevoie Cveti aveaD. Daca puteti, gasiti un mod de a va prote!a fi'ic. Aproape orice poate fi folosit ca scut. ?ainele sau paturile nfasurate n !urul membrelor snt o minima forma de armura. &. Acum urmea'a partea cea mai grea+ trebuie sa provocati animalul care va periclitea'a. 3igri, rinoceri, struti, mistreti, ursi bruni - oricare ar fi animalul, trebuie sa-l stapniti. Cea mai buna cale este sa avansati pna la marginea teritoriului si sa patrundeti cu 'gomot n 'ona neutra. ata ce am facut eu+ m-am dus la marginea prelatei si am batut cu piciorul n

banca din mi!loc n timp ce suflam usor n fluier. $ste important sa faceti un 'gomot puternic, recognoscibil, pentru a va anunta agresiunea. Dar trebuie sa aveti gri!a. $ indicat sa provocati animalul, nu mai mult. Nu e bine sa va atace imediat. Daca va ataca, Dumne'eu sa va a!ute. "eti fi rupt n bucati, calcat n picioare, spintecat, poate si mncat. Nu va doriti asta. "reti ca animalul sa fie ntartat, enervat, vexat, deran!at, plictisit, scit - dar nu ucigas. Nu trebuie sa intrati sub nici o forma n teritoriul animalului dumneavoastra. -imitati-va agresiunea la privitul fix n oc#i si la luatul n derdere. 215 ;. Cnd animalul a devenit atent, ncercati cu orice risc sa provocati o invadare a frontierei. .n mod bun de a face asta, din experienta mea, este sa va retrageti ncet pe cnd scoateti diferitele sunete. N.-- % $9D$G N C <DA3N D N <C? 0 mediat ce animalul a pus o laba n teritoriul dumneavoastra sau a naintat #otart n teritoriul neutru, v-ati atins scopul. Nu fiti c#itibusar+ nu e nevoie sa stiti exact unde a pus laba. 1iti gata sa reactionati iute. Nu stati sa clarificati situatia - actionati ct de repede puteti. deea este sa faceti animalul sa nteleaga ca vecinul de deasupra este extrem de posesiv cu teritoriul sau. :.A data ce animalul v-a invadat teritoriul, fiti nenduplecat n mnia dumneavoastra. Daca ati fugit ntr-un liman sigur, departe de barca, sau daca v-ati retras la marginea teritoriului n barca, MNC$%$G 2N 1-. $9AG CM3 %.3$G D$ 3A9$ si 9 D CAG ,$D A3 ANC<9A. Aceste doua actiuni snt capitale. Nu trebuie sa e'itati sa le folositi. Daca puteti sa faceti barca sa pluteasca prin alte mi!loace, de exemplu cu o vsla, aplicati-le imediat. Cu ct barca se lansea'a mai repede pe valuri, cu att mai bine.

6. 1luieratul continuu este istovitor pentru naufragiat, dar nu trebuie sa abandonati. Animalul speriat trebuie sa asocie'e starea sa proasta cu sunetele ascutite ale fluierului. %uteti sa va a!utati stnd la capatul barcii, cu picioarele spri!inite de carena, leganndu-va n ritmul marii. 3otusi, orict de usor snteti, orict de mare este barca, veti fi uimit cum se sc#imba situatia. "a asigur ca n cel mai scurt timp barca dumneavoastra se va balansa ca $lvis %resle) pe scena. Nu uitati sa suflati din fluier tot timpul si fiti atent sa nu va rasturnati barca. H. Continuati astfel pna cnd animalul ce va este o povara tigrul, rinocerul sau altceva - s-a nver'it de tot din cau'a raului de mare. "reti sa-l au'iti cum vomita si i se face greata. "reti sa-l vedeti 'acnd pe fundul barcii, cu membrele tremurndu-i, cu oc#ii dati peste cap, gfind cu gura larg desc#isa. 3ot timpul trebuie sa spargeti urec#ile animalului cu sunetele ascutite ale fluierului. Daca 216 vi se face greata dumneavoastra, nu va irositi voma peste bord. Aceasta formea'a o frontiera excelenta. "omitati la marginile teritoriului dumneavoastra. E. Cnd animalului i s-a facut rau de tot, puteti sa va opriti. Gi se face repede rau de mare, dar scapi greu de el. Nu e indicat sa exagerati. Nimeni nu moare de greata, dar poate scadea dramatic dorinta de a trai. Cnd a!ungeti la limita, strJngeti ancora, ncercati sa-i faceti putina umbra animalului, daca a ca'ut n plin soare, si asigurati-va ca are la ndemna apa n care ati di'olvat tabletele contra raului de mare, daca aveti. Des#idratarea este un dusman periculos. Altfel, retrageti-va n teritoriu si lasati animalul n pace. Apa, odi#na si relaxarea, ca si o barca stabila, l vor readuce la

viata. Animalul trebuie sa-si revina complet nainte de a o lua de la capat. 9. 3ratamentul trebuie repetat pna ce n mintea animalului legatura dintre sunetul fluierului si sen'atia de greata intensa se fixea'a adnc si devine limpede. Apoi fluierul va fi folosit numai pentru trecerea frontierei sau n ca'ul unui comportament nepotrivit. < singura fluieratura ascutita si animalul va fi cuprins de greata si se va refugia n vite'a n partea cea mai sigura si cea mai ndepartata a teritoriului sau. < data ce ati atins acest nivel al mbln'irii, puteti sa nu mai folositi fluierul. Capitolul %2 n ca'ul meu, ca sa ma apar de 9ic#ard %ar7er n timp ce-l mbln'eam, mi-am improvi'at un scut din-tr-o carapace de broasca testoasa. Lm facut cte o gaura pe fiecare parte a carapacei si le-am legat cu o funie. 2cutul era mai greu dect mi-as fi dorit, dar si pot alege soldatii armamentul/ %rima oara cnd am ncercat, 9ic#ard %ar7er si-a scos coltii, si-a dat urec#ile pe spate, a scos un raget scurt, gutural, si a atacat. < laba imensa, narmata cu g#eare, a 217 lovit aerul si mi-a i'bit scutul. -ovitura m-a facut sa 'bor dincolo de barca. Am ca'ut n apa si am dat drumul scutului imediat. 2-a dus repede la fund, dupa ce m-a ranit n fluierul piciorului. $ram cumplit de speriat - de 9i-c#ard %ar7er, dar si de faptul ca eram n apa. mi imaginam un rec#in sarind asupra mea. Am notat pna la pluta cu disperare, manifestnd exact agitatia att de placuta rec#inilor. Din fericire, nu erau rec#ini. Am a!uns la pluta, am dat drumul la toata frng#ia si am stat cu bratele adunate n !urul

genunc#ilor si cu capul n !os, ncercnd sa potolesc spaima care pusese stapnire pe mine. A trecut mult timp pna am ncetat sa tremur. Am ramas pe pluta toata 'iua si noaptea urmatoare. N-am baut si n-am mncat nimic. Am ncercat din nou imediat ce am prins o alta broasca testoasa. Carapacea era mai mica, mai usoara si mai buna pentru un scut. nca o data am naintat si am nceput sa bat cu piciorul n banca din mi!loc. ,a ntreb daca cei care mi citesc povestea vor ntelege ca atitudinea mea nu era o dovada de nebunie sau o ncercare disimulata de sinucidere, ci o simpla necesitate. <ri l mbln'eam si-l faceam sa nteleaga cine era Numarul .nu si cine era Numarul Doi, ori as fi murit n 'iua cnd as fi vrut sa ma urc n barca pe vreme rea si el nu ar fi fost de acord. Daca am supravietuit uceniciei ca dresor de animale n largul oceanului, am facut-o fiindca 9ic#ard %ar7er nu voia cu adevarat sa ma atace. 3igrii, de fapt toate animalele, nu folosesc violenta pentru a-si regla conturile. Cnd animalele se lupta, o fac pentru a ucide, ntelegnd ca si ele pot fi ucise. < lupta i costa. Astfel ca animalele au un ntreg arsenal de semnale de prudenta pentru a evita un conflict si snt gata sa se retraga de ndata ce pot. .n tigru va ataca rareori un alt pradator fara avertisment. De obicei se repede cu capul nainte asupra adversarului, m-rind si aratndu-si coltii. Dar c#iar nainte de a fi prea tr-'iu, tigrul va ramne ncremenit, cu amenintarea bubuin218 du-i n gtle!. $valuea'a situatia. Daca decide ca nu este n pericol, se va ntoarce, cu sentimentul ca a cstigat partida.

9ic#ard %ar7er a procedat astfel cu mine de patru ori. De patru ori m-a lovit cu laba dreapta si m-a a'vrlit peste bord, de patru ori mi-am pierdut scutul. Am fost ngro'it nainte, dupa si n timpul fiecarui atac si am petrecut mult timp tremurnd de frica pe pluta. n cele din urma am nvatat sa citesc semnalele pe care mi le trimitea. Am descoperit ca, datorita urec#ilor, oc#ilor, mustatilor, dintilor, co'ii si gtle!ului, vorbea o limba simpla, foarte expresiva, care mi spunea care avea sa fie urmatoarea lui miscare. Am nvatat ca trebuia sa ma retrag nainte ca el sa-si ridice laba n aer. Apoi mi-am spus eu punctul de vedere, stnd cu picioarele pe carena, legannd barca si sunnd din fluier, n timp ce 9ic#ard %ar7er gemea si gfia pe fundul barcii. Al cincilea scut a re'istat pe tot timpul dresa!ului. Capitolul %; Cea mai mare dorinta a mea - n afara de a fi salvat - era sa am o carte. < carte mare, cu o poveste fara sfrsit. < carte pe care as fi putut-o citi de nenumarate ori, avnd alta revelatie si alta vi'iune cu fiecare prile!. Din pacate, nu exista nici un text la bord. $ram un Ar!una neconsolat ntr-un car batut de vnturi, fara a!utorul cuvintelor lui 6ris#na. %rima oara cnd am gasit o (iblie pe noptiera unei camere de #otel din Canada, am i'bucnit n lacrimi. Am trimis o contributie editurii *ideon c#iar n 'iua urmatoare, nsotita de o nota n care i ndemnam sa-si extinda activitatea n toate locurile unde diversi calatori obositi si epui'ati ar putea sa se odi#neasca, nu numai n camerele de #otel, si ca ar trebui sa nu lase numai (iblii, ci si alte scrieri sacre. Nu pot concepe un mod mai bun de a raspndi credinta. Nu amenintari din naltul amvonului, nu condamnari ale unor biserici rele, nu presiuni

219 insuportabile, ci o simpla carte de texte sacre, asteptnd cu rabdare sa o desc#i'i, la fel de delicata si de convingatoare ca sarutul unei fetite pe obra'. Cu toate acestea, ce bine ar fi fost sa am un roman cu mine0 Aveam numai manualul de supravietuire pe care l-am citit, probabil, de 'eci de mii de ori n timpul c#inului meu. Am tinut un !urnal. $ greu de citit. 2criam ct de mic puteam. ,i-era teama ca voi ramne fara #rtie. Nu e mare lucru de capul lui. Cuvinte m'galite pe o pagina ce ncearca sa cuprinda realitatea care ma coplesea. --am nceput la o saptamna sau doua dupa ce Tsimtsum s-a scufundat. $ram prea ocupat si prea 'apacit nainte. ntrarile nu snt datate sau numerotate. Ce ma uimeste acum este felul cum am surprins timpul. Attea 'ile, attea saptamni doar ntr-o singura pagina. Am scris despre ceea ce va asteptati+ despre ce s-a ntJmplat si despre cum ma simteam, despre ce am mai pescuit si ce nu am pescuit, despre mare si vreme, despre probleme si solutii, despre 9ic#ard %ar7er. 3oate lucruri foarte practice. Capitolul %+ Am practicat ritualurile religioase pe care le-am adaptat conditiilor mele - liturg#ii austere, fara preoti sau membri consacrati prin comuniune, sarbatori darshan faramurti, pu*a cu carne de broasca testoasa pentru prasad, invocari ale lui Alla# fara sa stiu unde este ,ecca, n cuvinte arabesti pronuntate gresit. $ra evident ca mi aduceau alinare. Credinta n Dumne'eu este o desc#idere, o eliberare, un act de ncredere absoluta, o declaratie de dragoste - dar uneori e tare greu sa iubesti. .neori sufletul mi se umplea de mnie, disperare si neliniste, mi era teama ca se va scufunda n

neantul %acificului si ca nu voi putea sa-mi regasesc ncrederea. 220 n asemenea momente, ncercam sa ma mbarbate'. Atingeam turbanul pe care l facusem din resturile camasii si spuneam cu glas tare+ 4AC$A23A $23$ %N-N9 A -. D.,N$=$.04 ,ngiam pantalonii si spuneam cu glas tare+ 4AC$23$A 2MN3 "$s, N3$-$ -. D.,N$=$.04 Aratam catre 9ic#ard %ar7er si spuneam cu glas tare+ 4AC$A23A $23$ 1$- NA -. D.,N$=$.04 Aratam catre barca si spuneam cu glas tare+ 4AC$A23A $23$ A9CA -. D.,N$=$.04 mi ntindeam bratele si spuneam cu glas tare+ 4AC$23A $23$ ,A9$-$ 3$9 3<9 . A- -. D.,N$=$.04 Aratam catre cer si spuneam cu glas tare+ 4AC$A23A $23$ .9$C?$A -. D.,N$=$.04 n felul acesta mi aminteam despre creatie si despre locul meu n ea. Dar palaria lui Dumne'eu se desfacea mereu, pantalonii lui Dumne'eu se rupeau, felina lui Dumne'eu era un pericol permanent, arca lui Dumne'eu era o nc#isoare, imensul teritoriu al lui Dumne'eu ma dobora ncetul cu ncetul, urec#ea lui Dumne'eu nu parea sa ma asculte. Disperarea era ca un ntuneric greu, prin care nu patrundea deloc lumina. $ra ca un iad. ,ultumesc lui Dumne'eu ca scapam mereu de ea. 2au aparea un banc de pesti n

prea!ma navodului, sau trebuia sa leg mai bine un nod. 2au ma gndeam la familia mea, la felul cum fusesera scutiti de aceasta teribila agonie. ntunericul se risipea si disparea n cele din urma, iar Dumne'eu ramnea o ra'a de lumina stralucitoare n inima mea. Dragostea ma tinea n viata. Capitolul %/ n 'iua cnd am presupus ca era 'iua de nastere a mamei, iam cntat cu voce tare 4-a ,ulti Ani4. 221 Capitolul %$ ,-am obisnuit sa curat dupa 9ic#ard %ar7er. mediat ce-mi dadeam seama ca si golise stomacul, ma duceam n locul acela. $ra o actiune riscanta, care nsemna sa dau la o parte fecalele lui, a!utndu-ma de cange, si sa a!ung la ele dinspre prelata. 1ecalele pot fi pline de para'iti. Aceasta n-are importanta pentru animalele n libertate care stau foarte putin lnga excrementele lor, neinte-resndu-le deloc5 cele care stau n copaci nici nu le vad, iar cele de pe pamnt excreta si pleaca mai departe. n teritoriul limitat al unei gradini 'oologice nsa, situatia este diferita5 lasatul fecalelor n ngraditura unui animal nseamna sa-l expui infectiilor, caci animalul, lacomindu-se la orice care seamana cu mncarea, le va mnca. De aceea ngraditurile snt curatate+ pentru a prote!a sanatatea stomacala a animalelor si pentru a scuti nasurile si oc#ii vi'itatorilor. Dar acum nu ma interesa sa apar reputatia familiei %atel n ceea ce priveste curatenia la *radina =oologica, n cteva saptamni 9ic#ard %ar7er s-a constipat si si golea stomacul numai o data pe luna, asa ca munca de cu-ratator nu mai avea rost din punct de vedere sanitar. Altul era motivul pentru care o faceam+ era pentru ca prima oara cnd 9ic#ard %ar7er a facut n barca, am

observat ca a ncercat sa ascunda re'ultatul. Am nteles imediat semnificatia acestui gest. 2a-ti lasi excrementele neacoperite, sa le lasi sa miroasa este un semn de dominatie sociala. Dimpotriva, sa le ascun'i sau sa ncerci sa le ascun'i este un semn de respect - de respect fata de mine. %ot sa va spun ca nu i-a placut. A ramas ascuns, cu capul g#emuit, cu urec#ile lipite, mrind ncet si continuu. Am procedat cu o gri!a exceptionala si o atentie sporita, nu numai pentru a-mi apara viata, dar si pentru a-i da semnalul potrivit. 2emnalul potrivit l dadeam atunci cnd aveam fecalele lui n mna. -e rostogoleam cteva secunde, le aduceam la nas si le miroseam ndeaproape si cu 'gomot, l priveam cteva clipe ostentativ, cu oc#ii larg 222 desc#isi Cdaca ar fi stiut ca o faceam numai de fricaD, destul de mult pentru a-l stapni, dar nu si pentru a-l provoca. -a fiecare privire ce i-o aruncam, fluieram ncet si amenintator, n felul acesta, stapnindu-l cu oc#ii Cla toate animalele, inclusiv la oameni, privitul fix este un act de agresiuneD si sunnd din fluierul care i provoca reactii att de neplacute, i dadeam limpede de nteles lui 9ic#ard %ar7er ca era dreptul meu, dreptul meu de stapn sa ma !oc si sa-i miros fecalele daca doream. Dupa cum vedeti, nu munca de ngri!itor ma interesa, ci controlul psi#ologic, care a dat re'ultate. 9ic#ard %ar7er nu mi-a ntors niciodata privirea5 se uita tot timpul undeva la !umatate, nici la mine, nici pe lnga mine. < simteam asa cum simteam fecalele n mna+ exercitarea controlului. $xercitiul ma istovea la culme, totusi ma bucura. Daca tot vorbim despre asta, m-am constipat si eu la fel ca 9ic#ard %ar7er. $ra din cau'a dietei, cu prea putina apa si prea multe proteine. .surarea n ca'ul meu avea loc tot o

data pe luna si nu se putea numi deloc asa. $ra o actiune nceata, dureroasa si greoaie, care ma facea sa transpir tot si ma lasa fara puteri, o ncercare mai grea de-ct daca as fi avut febra. Capitolul %% ntruct numarul cartoanelor de ratii de supravietuire scadea, mi-am redus portia pna cnd am a!uns sa urme' exact instructiunile, limitndu-ma la doi biscuiti la fiecare opt ore. mi era mereu foame. deea de mncare ma obseda. Cu ct ma gndeam mai putin, cu att cresteau portiile la care visam. ,esele mele imaginare luasera proportiile ndiei. .n *ange de supa dhal. Chapatti fierbinte de marimea 9a!ast#anului. Castroane de ore' ct .ttar %rades#. Att de mult sambar, nct sa poata pluti n el tot statul 3amil Nadu. ,unti de ng#etata ct ?imalaia. "isele mele s-au speciali'at+ toate ingredientele pentru mn223 carurile mele erau ntotdeauna proaspete si n cantitati mari5 cuptorul sau tigaia erau mereu la temperatura potrivita5 proportiile erau ntotdeauna depasite5 nimic nu se ardea sau nu se facea ndea!uns, nimic nu era prea cald sau prea rece. 1iecare mncare era pur si simplu perfecta - numai ca nu puteam sa pun mna pe ea. Cu timpul, gusturile mi s-au diversificat. Daca la nceput curatam pestele de intestine si de sol'i cu de'gust, pe urma doar le scoteam putin grasimea de deasupra nainte de a musca din ei, ncntat ca obtinusem o asemenea delicatesa. mi amintesc ca pestii 'buratori erau destul de gustosi, carnea fiind ro'alie si frageda. Doradele erau mai tari si miroseau mai puternic. Am nceput sa mannc si capetele de peste, n loc sa i le arunc lui 9ic#ard %ar7er sau sa le

folosesc drept momeala. Am facut o descoperire interesanta cnd am aflat ca un lic#id gustos putea fi supt nu numai din oc#ii pestilor mai mari, dar si din vertebrele lor. (roastele testoase - pe care nainte doar le desc#ideam putin cu cutitul si apoi le aruncam pe podeaua barcii lui 9ic#ard %ar7er - au devenit mncarea mea favorita. %are imposibil de cre'ut ca a fost o perioada cnd consideram o broasca testoasa vie ca o delicatesa, o sc#imbare bine venita dupa peste. nsa asa era. %rin venele testoaselor curge un lic#id dulce care trebuie baut de ndata ce tsneste din gturile lor, deoarece se coagulea'a n mai putin de un minut. Cele mai bune poriyal sau kootu nu se pot asemana cu carnea de broasca testoasa, fie conservata, fie proaspata. Nici un payasam cu cardamom gustat vreodata nu era att de dulce sau de gustos ca ouale de broasca testoasa sau grasimea preparata. .n amestec de inima, pla-mni, ficat, carne sau intestine curatate, presarate cu bucati de peste, totul plutind ntr-un sos de albus si 'er, alcatuiau un thali nemaipomenit, bun sa te lingi pe degete. -a sfrsitul calatoriei mncarn orice mi oferea o broasca testoasa. n algele care acopereau unele dintre carapace gaseam uneori crabi mici si crustacei. <rice gaseam n stomacul unei testoase era bun de mncat. Am petrecut 224 multe ore placute ro'nd nc#eietura unei notatoare sau despicnd oasele si sugndu-le maduva. Degetele mi cautau ncontinuu bucatile de grasime sau carne uscata care se agatau de interiorul carapacei, scotocind dupa mncare n felul mecanic al maimutelor. Carapacele de broasca testoasa mi erau foarte utile. N-as fi putut sa ma descurc fara ele. -e foloseam att ca scuturi, ct si ca planse pentru transat pestele sau castroane pentru

amestecat mncarea. ar cnd natura mi-a distrus complet paturile, am folosit carapacele pentru a ma apara de mare, proptindu-le una de alta si vrndu-ma sub ele. $ rtspaimntator ct de mult te binedispune un stomac plin. .na se completea'a la perfectie cu cealalta+ cta apa si mncare, atta buna dispo'itie. Duceam o existenta teribil de nestatornica. Depindeam de carnea de broasca testoasa ca sa fiu ntr-o stare de spirit buna. Dupa ce s-a dus si ultimul biscuit, totul a devenit bun de mncat, indiferent de gust. %uteam sa bag orice n gura, sa mestec si sa ng#it - indiferent daca era delicios, prost sau obisnuit - atta timp ct nu era sarat. <rganismul meu a de'voltat o repulsie fata de sare pe care am pastrat-o pna asta'i. <data am ncercat sa mannc excrementele lui 9ic#ard %ar7er. 2-a ntmplat la nceput, cnd nca nu ma obisnuisem cu foamea, iar imaginatia mea cauta solutii cu febrilitate, i turnasem apa proaspata distilata n galeata cu putin nainte. Dupa ce a baut-o pe nerasuflate, a disparut sub prelata, iar eu m-am ocupat de niste maruntisuri din lada. Asa cum faceam n 'ilele de nceput, ma uitam deseori sub prelata, ca sa ma asigur ca nu punea ceva la cale. $i bine, de data asta pregatea ceva. $ra ncordat, cu spatele rotun!it si picioarele din spate departate. Coada era ridicata n aer, spri!inindu-se de prelata. %o'itia era evidenta. mediat mintea mea a imaginat ideea de mncare, nu de igiena animala. Am decis ca nu era nici un pericol. 2tatea ntors cu spatele, iar capul nu i se vedea. Daca l lasam n 225 pace, poate nici nu ma observa. Am n#atat un vas gradat si am ntins mna. Am nimerit la momentul oportun. n secunda

n care s-a aflat n po'itie la ba'a co'ii, anusul lui 9ic#ard %ar7er s-a dilatat, iar din el a iesit, ca un balon de guma de mestecat, o bila neagra de excremente. A ca'ut n vasul meu cu un clinc#et si probabil ca voi fi socotit subuman de cei care nu nteleg gradul de suferinta la care a!unsesem, daca voi spune ca a sunat n urec#ile mele precum clinc#etul unei monede de cinci rupii ce cade n vasul unui cersetor. Am 'mbit, iar bu'ele au nceput sa-mi sngere'e. 2imteam o mare recunostinta fata de 9ic#ard %ar7er. Am tras napoi vasul. Am apucat excrementele cu degetele. $rau foarte calde, dar nu miroseau foarte tare. $rau de marimea unei bile de"ulab *atnun, dar nu att de moi. De fapt, erau tari ca piatra. Daca ncarcai o musc#eta cu ele, puteai ucide un rinocer. Am pus napoi bila n vas si am adaugat putina apa. --am acoperit si l-am pus deoparte. 2alivam n timp ce asteptam. Cnd n-am mai re'istat, am bagat bila n gura. N-am putut sa o mannc. Avea un gust ntepator, dar nu era numai asta. $ra mai curnd deci'ia gurii mele, imediata si evidenta+ nu era de mncat. $ra doar materie de aruncat, fara nimic #ranitor n ea. Am scuipat-o si m-am amart din cau'a apei risipite. Am apucat cangea si am adunat restul fecalelor lui 9ic#ard %ar7er. -e-am aruncat la pesti. Dupa cteva saptamni, organismul a nceput sa mi se deteriore'e. %icioarele si gle'nele au nceput sa mi se umfle si mi era foarte greu sa mai stau n picioare. Capitolul %5 Cerul mbraca deseori #aine diverse. $ra uneori acoperit de mari nori albi, plati n partea de !os, dar rotun'i si umflati n vrf. Alteori era complet senin, de un albastru orbitor. .neori era acoperit de o patura grea,

226 sufocanta de nori cenusii, dar fara semne de ploaie. Alteori era de-abia putin nnorat. Deseori era presarat cu nori mici, albi, pufosi. Cerul mai putea fi vargat de nori subtiri, nalti, care aratau ca un g#em de vata desfasurat. Cerul semana cu o ceata laptoasa. Cerul mai putea fi acoperit de nori de ploaie negri si furtunosi, care treceau fara a da drumul la ploaie. Cerul era 'ugravit cu ctiva nori care semanau cu niste bancuri de nisip. Cerul era un bloc compact, care oferea un efect vi'ual+ lumina soarelui in-vadnd oceanul, cu liniile verticale dintre lumina si umbra distingndu-se perfect. Cerul era o cortina neagra ndepartata de ploaie n aversa. Cerul era acoperit de multe straturi de nori, unele groase si opace, altele subtiri ca fumul. Cerul era negru, mproscndumi fata 'mbitoare cu ploaie. Cerul nu mai era dect o cascada, un potop nesfr-sit, care mi ncretea si mi inflama pielea, ng#etndu-ma pna n maduva oaselor. ,area a purtat de asemenea multe #aine. ,area ragea ca un tigru. ,area mi susura n urec#e ca un prieten ce-ti spune un secret. ,area 'ornaia ca maruntisul din bu'unar. ,area bubuia ca o avalansa. ,area suiera ca glaspa-pirul slefuind lemnul. ,area parea sa vomite. ,area era tacuta ca un mormnt. ar ntre cele doua, ntre cer si mare, suflau vnturile. si veneau noptile si lunile sc#imbatoare. 2a fii naufragiat nseamna sa fii un punct ce se afla mereu n centrul unui cerc. <ricte sc#imbari ar putea avea loc marea poate trece de la susurat la suierat, cerul si poate sc#imba culoarea de la albastru proaspat la alb orbitor si apoi la negru ca smoala -, po'itia nu se sc#imba niciodata. %rivirea e mereu ca o ra'a. Circumferinta creste nencetat.

De fapt, cercurile se multiplica. 2a fii naufragiat nseamna sa fii prins ntr-un balet ametitor de cercuri. 3e afli n centrul unui cerc, n timp ce deasupra ta se nvrtesc doua cercuri n directii opuse. 2oarele te c#inuie ca o multime 'gomotoasa, invadatoare, care te face sa-ti astupi urec#ile, sa-ti nc#i'i oc#ii, sa te ascun'i. -una te ntristea'a, 227 amintindu-ti tacuta de singuratatea ta5 desc#i'i oc#ii mari ca sa scapi de nsingurare. Cnd te uiti n sus, te ntrebi uneori daca n centrul unei furtuni solare, daca n mi!locul ,arii de 3acere, nu mai exista altcineva ca tine care se uita n sus, de asemenea pri'onier al geometriei, luptn-du-se cu teama, mnia, disperarea, de'ilu'ia, resemnarea. Altfel, sa fii naufragiat nseamna sa fii prins ntre extreme nenduratoare si istovitoare. %e lumina, vastitatea marii ti ia vederile si te nspaimnta. %e ntuneric, esti ca ntr-o cusca. %e timpul 'ilei ti-e cald, ti doresti sa fie racoare si vise'i la ng#etata, turnndu-ti apa de mare pe tine. %e timpul noptii ti-e frig, ti doresti sa fie cald si vise'i la curryfierbinte, nvelindu-te n paturi. Cnd ti este cald, pielea ti se usuca si ti doresti sa fii ud. Cnd ai mn-care, ai prea multa si trebuie sa te g#iftuiesti. Cnd nu ai, nu ai deloc si mori de foame. Cnd marea este calma si nemiscata, vrei ca ea sa se miste. Cnd se nfurie si cercul care te tine pri'onier este i'bit de muntii de valuri, te mbolnavesti de acea ciudatenie a marilor, sufocarea n spatii desc#ise, si ti doresti ca marea sa fie calma din nou. $xtremele au loc de obicei n acelasi timp, astfel ca atunci cnd soarele te pra!este de nnebunesti, reali'e'i de asemenea ca usuca fsiile de peste si carne pe care le-ai atrnat pe frng#ie si ca este o binecuvntare pentru distilatoarele solare. Dimpotriva, cnd ploaia ti mbogateste provi'iile de apa proaspata, ti dai seama ca umiditatea ti afectea'a produsele preparate, care probabil ca se vor

strica, n-ver'indu-se si nmuindu-se. Cnd trece vremea rea si e clar ca ai scapat de furia cerului si de mnia marii, bucuria ti este potolita de supararea ca att de multa apa proaspata cade n mare si de ngri!orarea ca nu o sa mai vina alta ploaie, ca o sa mori de sete pna cad urmatorii stropi. Cea mai rea perec#e de extreme este cea compusa din teroare si plictiseala. .neori viata ta este ca un pendul, le-ganndu-se de la una la alta. ,area este ca o oglinda. "n-tul nu bate deloc. <rele durea'a la nesfrsit. $sti att de plictisit, nct ca'i ntr-o stare de apatie asemanatoare unei 228 come. Apoi marea se umfla, iar emotiile devin intense. nsa pna si aceste doua extreme snt asemanatoare. %lictiseala poate purta semne de teroare. ncepi sa plngi5 te umpli de groa'a5 tipi5 ti faci rau intentionat. ar cnd esti n g#earele terorii - cea mai rea furtuna dintre toate -, te simti totusi plictisit, cu o nepasare totala la ce e n !urul tau. Numai moartea te tine alert, fie cnd o contempli din-tr-o po'itie de stabilitate si siguranta, fie cnd esti n prime!die. "iata ntr-o barca de salvare nu e viata adevarata. $ste mai curnd ca sfrsitul unui !oc de sa#, un !oc cu piese putine. $lementele nu pot fi mai simple, nici mi'a mai mare. Din punct de vedere fi'ic este ndr!it, din punct de vedere moral este ucigator. 3rebuie sa faci unele modificari, daca doresti sa traiesti. ,ulte lucruri devin consumabile. 3e descurci cum poti. A!ungi la un punct unde te simti ca n iad, totusi stai cu bratele ncrucisate si 'mbesti, simtin-du-te cea mai norocoasa persoana din lume. De ce/ %entru ca la picioarele tale 'ace un pestisor mort. Capitolul %7

9ec#inii veneau n fiecare 'i, mai ales mako si niste rec#ini albastri, dar si din cei cu coada alba de ocean, iar o data c#iar un rec#in tigru ce a aparut ca din cel mai negru cosmar. "eneau mai ales n 'ori si la apus. Nu ne-au creat probleme serioase niciodata. Cteodata unul mai lovea copastia barcii cu coada. Cred ca o facea intentionat Csi alte vietuitoare din mare o faceau, testoasele, c#iar dora-deleD. Cred ca ncerca sa afle ce era acea barca de salvare. < lovitura buna cu securea peste botul atacatorului l facea sa dispara cu iuteala n adncuri. %rincipala problema cu rec#inii era ca, din pricina lor, apa nu mai era sigura, ca si cum ai trece peste limitele unei proprietati unde scrie Cline rau. -asnd asta la o parte, ncepusera sa-mi placa rec#inii. $rau ca niste vec#i prieteni 'grciti, care nu 229 voiau sa admita ca ma placeau, totusi veneau mereu sa ma vi'ite'e. 9ec#inii albastri erau mai mici, de obicei nu mai mult de un metru si !umatate, si cei mai frumosi, supli si mladiosi, cu boturi mici si urme discrete de bran#ii. 2patele era de un ultramarin viu, iar burtile albe ca 'apada, culori care deveneau cenusii sau negre cnd se scufundau, dar care la suprafata straluceau cu inflexiuni uimitoare. 9ec#inii mako erau mai mari si aveau boturi cu dinti redutabili, dar si ei erau colorati frumos, de un albastru indigo care lucea splendid n soare. Cei cu coada alba erau mai scurti dect mako - unii a!ungeau pna la trei metri si !umatate -, dar erau mult mai ndesati, avnd niste notatoare dorsale enorme, pe care le tineau la suprafata apei ca pe o flamura de ra'boi, o imagine rapida care mi punea mereu nervii la ncercare. Altminteri, erau de o culoare obisnuita, un fel de maroniu cenusiu, iar vrfurile albe ale co'ilor nu aveau nimic deosebit.

Am prins multi rec#ini mici, ma!oritatea albastri, dar si unii mako. De fiecare data era c#iar dupa apusul soarelui, cnd lumina 'ilei se stingea5 i prindeam cu minile goale cnd se apropiau de barca. %rimul pe care l-am capturat a fost cel mai mare, un mako de peste un metru lungime. "enise si plecase de ln-ga prora de mai multe ori. Cnd s-a apropiat din nou, am lasat mna instinctiv n apa si l-am apucat c#iar de deasupra co'ii, unde corpul este mai subtire. %ielea lui aspra putea fi apucata att de bine, ca, fara sa ma gndesc prea mult, am tras. n timp ce trageam a sarit, scuturndu-mi serios bratul. 2pre groa'a si ncntarea mea, animalul a facut un salt n aer ntr-o explo'ie de apa si spuma de mare. %entru o fractiune de secunda n-am stiut ce sa mai fac. %estele era mai mic dect mine - dar nu eram oare un *oliat nesabuit/ Nu trebuia sa-i dau drumul/ ,-am ntors si m-am mpiedicat, ca'nd pe prelata si aruncnd pestele spre pupa. 9ec#inul a ca'ut direct n teritoriul lui 9ic#ard %ar7er. 2-a prabusit cu 'gomot si a nceput sa se agite cu 230 atta vlaga, nct am cre'ut ca va distruge barca. 9ic#ard %ar7er a fost surprins. A atacat imediat. A nceput o lupta titanica. n interesul 'oologilor, am sa mentione' urmatoarele+ un tigru nu ataca la nceput un rec#in aflat afara din apa cu falcile, ci l loveste mai degraba cu labele din fata. 9ic#ard %ar7er s-a pornit sa i'beasca rec#inul. ,a cutremuram la fiecare lovitura. $rau pur si simplu groa'nice. .na singura de-ar fi lovit un om, i-ar fi rupt acestuia toate oasele, ar fi facut mobila bucati, ar fi transformat o casa ntreaga ntr-o gramada de molo'. 9ec#inului nu-i placea deloc situatia, asa ca se ntorcea si se rasucea, lovindu-i coada si ncercnd sa-l apuce cu botul.

%oate ca a fost din cau'a ca 9ic#ard %ar7er nu era familiari'at cu rec#inii, nu mai ntlnise nici un alt peste pradator - oricum ar fi, cert e ca s-a ntmplat+ un accident, una din putinele dati cnd am constatat ca 9ic#ard %ar7er nu era perfect, ca, n ciuda instinctelor sale ascutite, si el putea sa o pateasca. si-a bagat laba stnga n botul rec#inului. Acesta si-a nclestat dintii. mediat 9ic#ard %ar7er s-a tras napoi pe picioarele din spate. 9ec#inul a fost 'gl-tit, dar nu a dat drumul. 9ic#ard %ar7er a ca'ut pe spate, a desc#is botul larg si a scos un raget puternic. < pala de aer cald mia lovit corpul. Aerul s-a cutremurat, asa cum se ntmpla cu caldura care iese din drum pe o 'i de arsita, mi imagine' ca undeva departe, la BH: de 7ilometri, marinarul de veg#e de pe un vapor a privit, a tresarit si mai tr'iu a raportat cel mai ciudat lucru, ca a avut impresia ca a au'it mieunatul unei pisici venind drept spre el. 9agetul nca mi rasuna n urec#i dupa cteva 'ile. Dar un rec#in este surd, ca sa spun asa. Astfel ca eu, care nici nu ma gndeam sa ciupesc laba unui tigru, daramite sa ncerc sa ng#it una, eram i'bit de un raget colosal n fata, sovaiam si tremuram, ma nmuiam de tot de frica si lesinam, n timp ce rec#inul a perceput numai o mica vibratie. 231 9ic#ard %ar7er s-a ntors si a nceput sa asalte'e cu g#earele capul rec#inului, cu laba libera, si sa-l muste cu coltii, n timp ce labele din spate trageau de stomac si de spate. 9ec#inul l tinea bine de laba, singurul mod de atac si de aparare, !umulindu-i coada. 3igrul si rec#inul se rasuceau si se rostogoleau. Am reusit dupa mari eforturi sa-mi regasesc stapnirea asupra corpului meu, sa ma duc pe pluta si sa-i dau drumul. (arca s-a ndepartat. Am va'ut pete de portocaliu si albastru nc#is, de blana si piele, n timp ce

barca se legana cnd pe o parte, cnd pe alta. ,ritul lui 9ic#ard %ar7er era ngro'itor. n cele din urma, barca s-a oprit. Dupa mai multe minute, 9ic#ard %ar7er s-a ridicat, lingndu-si laba stnga. n 'ilele urmatoare s-a ngri!it de toate patru labele. %ielea unui rec#in este acoperita de 'imti minusculi, care o fac la fel de aspra ca glaspapirul. n mod sigur se taiase cnd smucise rec#inul. -aba stnga era ranita, dar parea ca o sa treaca+ g#earele si degetele erau la locul lor. Ct despre mako, n afara de vrful co'ii si de bot, era tot o masa macelarita, pe !umatate mncata. (ucati de carne gri-ro-siatica si de organe interne erau raspndite peste tot. Am reusit sa adun o parte din ramasitele rec#inului, dar, spre de'amagirea mea, vertebrele rec#inilor nu contin lic#id. Cel putin carnea era gustoasa si nu mirosea a peste, iar rontaitul unui cartilagiu era bine venit dupa at-ta #rana moale. Dupa aceea am vnat rec#ini mai mici, pui pe care i omoram singur. Am descoperit ca n!ung#ierea lor n oc#i cu cutitul era o cale mai rapida si mai putin obositoare de-ct sa le creste' vrful capului cu securea. Capitolul 58 Dintre toate doradele, mi aduc aminte de una anume, o dorada speciala. $ra dimineata devreme, ntr-o 'i nnorata, si ne aflam n mi!locul unei furtuni de pesti 232 'buratori. 9ic#ard %ar7er i lovea cu putere. $u eram g#emuit n spatele unei carapace de testoasa, aparndu-ma de pestii 'buratori. Aveam o cange cu o bucata de navod

agatata de ea, ntinsa n mare. 2peram sa pescuiesc astfel. N-aveam prea mult noroc. .n peste a suierat pe lnga mine. Dorada care l urmarea a tsnit din apa. A fost o miscare gresita. %estele 'burator speriat a scapat, ratnd navodul, dar dorada a lovit carena ca o g#iulea. 'bitura a 'guduit toata barca. 2ngele a mproscat prelata. Am reactionat repede. ,-am lasat sub ploaia de pesti 'buratori si am apucat dorada c#iar naintea unui rec#in. Am tras-o la bord. $ra moarta sau pe-aproape, colorndu-se n toate felurile. Ce prada0 Ce prada0 mi-am 'is cu bucurie. ,ultumesc tie, sus,ats)a. %estele era gras si carnos. Avea cam optspre'ece 7ilograme. $ra bun sa #raneasca o #oarda ntreaga. <c#ii si coloana vertebrala puteau iriga un desert. Din pacate, capul mare al lui 9ic#ard %ar7er s-a ntors catre mine. --am 'arit cu coada oc#iului. %estii 'buratori veneau ntruna, dar lui nu-i mai pasa5 asupra pestelui din mna mea si concentrase acum atentia. $ra la doi metri si !umatate departare. *ura i era pe !umatate desc#isa, cu o aripioara de peste atrnndu-i din ea. 2patele i se ncorda. %osteriorul i tremura. Coada i flutura. $ra evident+ statea la pnda si se pregatea sa ma atace. $ra prea tr'iu sa fug, prea tr'iu pna si sa fluier. mi sunase ceasul. Dar a!unsesem la capatul rabdarii. 2uferisem foarte mult. mi era att de foame. 3recusera multe 'ile de cnd nu mai mncasem. si astfel, ntr-un moment de nebunie cau'ata de foame pentru ca ma interesa mai mult sa mannc dect sa ramn n viata -, fara sa fiu aparat de nimic, de'golit n toate sensurile cuvntului, l-am privit pe 9ic#ard %ar7er tinta n oc#i. Deodata, forta sa bruta n-a mai nsemnat altceva dect slabiciune morala. Nici nu se compara cu puterea mintii mele. --am privit tinta, cu oc#ii larg desc#isi, sfidator,

nfruntndu-ne. <rice director de gradina 'oologica va va spune ca un tigru, de fapt orice felina, nu va ataca daca te uiti drept la el, dar va astepta ca antilopa, 233 caprioara sau boul salbatic sa priveasca n alta parte. Dar una e sa stii acest lucru si alta e sa l pui n aplicare Csi nu serveste la nimic daca speri sa nfrunti o simpla pisica. Ct timp te uiti fix la un leu, altul va veni pe la spateD. 3imp de cteva secunde, o teribila batalie mentala pentru statut si autoritate s-a dus ntre un baiat si un tigru. Avea nevoie de numai un salt pentru a ma dobor. Dar nu l-am slabit din oc#i. 9ic#ard %ar7er s-a lins pe bot, a mrit si s-a ntors. A lovit suparat un peste 'burator. Cstigasem. Nu-mi venea sa cred5 am strns dorada n mna si am fugit pe pluta. (inenteles ca i-am aruncat imediat o bucata frumoasa de peste lui 9ic#ard %ar7er. Din 'iua aceea, am simtit ca autoritatea mea nu mai era pusa la ndoiala si am nceput sa petrec tot mai mult timp n barca, mai nti la prora, iar apoi, dupa ce am capatat ncredere, pe prelata mai confortabila. nca mi era teama de 9ic#ard %ar7er, dar numai cnd trebuia. 2impla lui pre'enta nu ma mai nspaimnta. Am spus de!a - te poti obisnui cu orice. Nu spun asta toti supravietuitorii/ -a nceput, stateam ntins pe prelata, cu capul spri!init de marginea rulata de la prora. $ra putin ridicata - deoarece capetele barcii erau mai nalte dect mi!locul -, astfel ca puteam sa-l vad pe 9ic#ard %ar7er. ,ai tr'iu, m-am ntors n cealalta po'itie, cu capul odi#nindu-mi-se c#iar deasupra bancii din mi!loc, cu spatele

la 9ic#ard %ar7er si la teritoriul lui. n aceasta po'itie eram mai departe de marginile barcii si mai putin expus la vnt si la apa. Capitolul 51 stiu ca felul n care am supravietuit e greu de cre'ut. Cnd ma uit napoi, mi-e greu si mie sa cred. Nemiloasa mea exploatare a slabiciunilor marine ale lui 9ic#ard %ar7er nu este singura explicatie. ,ai exista 234 una+ eu i asiguram apa si mncarea. 9ic#ard %ar7er fusese aproape dintotdeauna un animal de gradina 'oologica, fiind obisnuit sa primeasca orice fara a ridica nici macar o laba. $ adevarat ca atunci cnd ploua si ntreaga barca se transforma ntr-o plasa de ploaie, ntelegea de unde venea apa. -a fel cnd eram loviti de un banc de pesti 'buratori si cnd eu nu aveam un rol anume. Dar aceste evenimente nu sc#imbau realitatea care consta n faptul ca, atunci cnd se uita peste copastie, nu vedea nici o !ungla n care putea sa vne'e si nici un ru din care sa poata bea apa. 3otusi, eu i dadeam mncare si apa proaspata. 9olul meu era miraculos. mi dadea putere asupra lui. Dovada ca am ramas n viata 'i dupa 'i, saptamna dupa saptam-na. Dovada ca nu m-a atacat, c#iar si cnd dormeam pe prelata. Dovada ca va spun povestea asta. Capitolul 52 %astram apa de ploaie si apa strnsa din disti-latoarele solare n lada, fara sa o vada 9ic#ard %ar7er, n trei saci de plastic de cinci'eci de litri. i legam cu o funie. Nici daca ar fi continut aur, safire, rubine si diamante acesti saci nu mi-ar fi

fost mai pretiosi. $ram tot timpul ngri!orat din cau'a lor. Cea mai mare spaima a mea era ca ntr-o dimineata as desc#ide lada si as descoperi ca toti trei se rasturnasera sau, mai rau, se sparsesera. %entru a preveni o asemenea tragedie, i-am nfasurat n paturi, ca sa nu se frece de carcasa de metal a barcii, miscndu-i ct de putin trebuia pentru a-i pastra intacti. *urile sacilor ma ngri!orau de asemenea. Nu le strngea prea tare funia/ Cum mai puteam sa i leg daca se rupeau la gura/ Cnd aveam spor, cnd ploaia era torentiala, cnd sacii aveau atta apa ct puteau sa cuprinda, umpleam vasul gradat, cele doua galeti de plastic, cele doua containere de plastic multifunctionale, cele trei cani si sticlutele goale de apa Cpe care le pastram acum cu mare gri!aD. Apoi um235 pleam toti sacii de plastic pentru vomitat, nfasurndu-i si legndu-i cu un nod. Dupa asta, daca tot continua sa ploua, ma foloseam pe mine drept container. Apucam capatul tubului de cauciuc n gura si beam, si beam, si beam. Adaugam mereu putina apa de mare n apa proaspata a lui 9ic#ard %ar7er, n proportie mai mare n 'ilele dupa o aversa, n proportie mai mica n perioadele de seceta. n primele 'ile uneori si scotea capul peste bord, adulmeca marea si bea putina apa, dar n scurt timp a ncetat. 3otusi, de-abia ne descurcam. -ipsa apei proaspete mi-a produs cea mai mare neliniste si suferinta de-a lungul calatoriei. Din tot ceea ce prindeam de mncare, 9ic#ard %ar7er avea partea leului, ca sa spun asa. Nu aveam de ales. si dadea seama imediat cnd prindeam o broasca, o dorada sau un rec#in si trebuia sa-i dau si lui repede si mult. Cred ca am stabilit recorduri mondiale la desfacut carapacele de broaste testoase. Ct despre pesti, ei erau despicati cnd nca se 'bateau. 1aptul ca mncam orice nu era numai din cau'a ca

muream de foame5 era si din graba. .neori, nici nu aveam timp sa-mi dau seama ce mncam. 2au o mncam imediat, sau mi-o lua 9ic#ard %ar7er, care lovea cu piciorul sau mria nerabdator la marginea teritoriului sau. Dovada cea mai clara a decaderii mele am avut-o n 'iua cnd, cu o strngere de inima, am observat ca mncam ca un animal, ca nfulecatul meu 'gomotos, repe'it, pe nerasuflate era exact ca al lui 9ic#ard %ar7er. Capitolul 5; 1urtuna a venit ncet ntr-o dupa-amia'a. Norii pareau sa fuga nspaimntati din calea vntului. ,area nu se lasa mai pre!os. A nceput sa creasca si sa scada ntr-un fel care ma nfricosa. Am luat din apa distilatoarele si navodul. A#, daca ati fi va'ut peisa!ul0 Ce va'usem pna atunci erau doar delusoare de apa. Acestea de acum erau 236 adevarati munti. "aile pe care le formau erau att de adnci, nct pareau ntunecoase. ,arginile erau att de abrupte, nct barca a nceput sa alunece pe ele, aproape sa se prabuseasca. %luta era 'gltita foarte rau, saltnd si ca'nd la loc n apa, legan#du-se de fiecare data. Am aruncat ambele ancore, la adncimi diferite ca sa nu se loveasca una de alta. $scaladnd muntii de apa, barca se tinea agatata de ancore ca un alpinist de o funie. Ne repe'eam nainte pna dadeam peste o creasta alba ca 'apada ntr-o mare de lumina si spuma cnd barca se avnta. "edeam la ctiva 7ilometri departare. Dar muntii si sc#imbau nfatisarea, n timp ce podeaua unde ne aflam se scufunda, provocn-du-ne un teribil rau de mare. ntr-o clipita eram din nou pe fundul unei vai ntunecoase, diferita si totusi similara cu cea dinainte, cu

mii de tone de apa plutind deasupra noastra, avnd numai slabele noastre puteri pentru a ne salva. %amntul se misca din nou, frng#iile ancorelor se ntindeau la maximum, iar rostogoleala rencepea. Ancorele s-au comportat bine - de fapt, prea bine. 1iecare val voia sa ne dea de-a dura, aruncndu-ne cu putere si apoi tragndu-ne n !os, dar tragnd si partea din fata a barcii. $fectul era o explo'ie de spuma de mare la prora. $ram de fiecare data udat pna la piele. Apoi a venit un val care a vrut cu tot dinadinsul sa ne ia cu el. De data aceasta, prora a disparut sub apa. Am fost socat, ngro'it. De-abia reuseam sa ma mai tin. (arca era inundata de apa. --am au'it pe 9ic#ard %ar7er cum ragea. Am simtit ca moartea era aproape. 2ingurele optiuni pe care le aveam era sa ma omoare marea sau sa ma omoare animalul. Am ales-o pe a doua. n timp ce ne scufundam pe coama valului, am sarit pe prelata si am desfacut-o catre pupa, i'olndu-l pe 9ic#ard %ar7er. Nu l-am au'it protestnd. ,ai repede dect o masina de cusut ce ar coase o bucata de material, am prins n crlige prelata pe ambele parti ale barcii. .rcam din nou. (arca se nclina n continuare. mi mentineam 237 ec#ilibrul din ce n ce mai greu. (arca era acum acoperita de apa, prelata fiind mbibata cu totul, n afara de partea unde ma aflam eu. ,-am strecurat ntre banca laterala si prelata, tragnd-o pe aceasta din urma peste cap. Nu aveam prea mult spatiu. $rau trei'eci de centimetri ntre banca si copastie, iar bancile laterale aveau numai o !umatate de metru latime. Nu eram nsa deloc att de nesabuit, nici macar n fata mortii, nct sa ma mut pe podeaua barcii. ,ai erau

patru crlige de prins. Am strecurat o rnna prin desc#i'atura si am tras de funie. Dupa ce agatam fiecare crlig, mi era tot mai greu sa-l agat pe urmatorul. Am reusit cu doua. ,ai ramneau doua. (arca se avnta n sus cu o miscare lina si continua. nclinarea era de peste trei'eci de grade. 2imteam cum snt mpins catre pupa. 9asucin-du-mi mna cu putere, am reusit sa mai prind un crlig cu funia. A fost tot ce am putut sa fac. Nu era o treaba pe care sa o faci din interiorul unei barci, ci din exteriorul ei. Am tras de funie cu putere, fiind a!utat de faptul ca, tinndu-rna de ea, nu mai alunecam pe fundul barcii. (arca s-a nclinat imediat la patru'eci si cinci de grade. Atinsesem, probabil, o nclinare de sai'eci de grade cnd am a!uns n vrful valului si am ca'ut pe cealalta parte a crestei. C#iar si cea mai mica picatura de apa se prabusea peste noi. ,a simteam lovit de pumni uriasi. (arca s-a nclinat abrupt si totul s-a rasturnat+ eu eram acum la marginea de !os a barcii, iar apa care o inundase, cu un tigru ce plutea n ea, venea peste mine. N-am simtit tigrul - nu stiam exact unde se afla 9ic#ard %ar7er5 era ntuneric be'na sub prelata - dar, pna sa a!ungem n valea urmatoare, eram pe !umatate necat. 3ot restul 'ilei si o buna bucata din noapte am continuat sa urcam si sa coborm, n sus si n !os, pna cnd teroarea s-a banali'at si a fost nlocuita de ntepeneala si de o renuntare totala. Cu o mna ma tineam de frng#ia prelatei, iar cu cealalta de marginea bancii de la prora, n timp ce 'aceam ntins pe burta pe banca laterala. 1iind n aceasta po'itie cu apa ca'nd peste mine din toa238 te partile -, cu prelata storcindu-ma, eram ud si ng#etat, 'griat si taiat de oase si carapace de broasca testoasa.

=gomotul furtunii era constant, ca si mritul lui 9ic#ard %ar7er. -a un moment dat n timpul noptii, mi-am dat seama ca furtuna trecuse. Ne leganam pe mare ca de obicei. Am ntre'arit cerul printr-o gaura din prelata. $ra senin si nstelat. Am desfacut prelata si m-am urcat pe ea. Abia n 'ori am descoperit ca pierdusem pluta. 3ot ce ramasese din ea erau cele doua vsle legate si vesta de salvare dintre ele. Am avut acelasi sentiment ca si cineva care sta n fata ultimei brne ntregi dintr-o casa incendiata. ,-am ntors si am scrutat fiecare palma de ori'ont. Nimic. ,icul meu oras marin disparuse. 1aptul ca ancorele erau nca acolo n mod miraculos - continuau sa se tina cu ndr!ire de barca - nu ma consola deloc. %ierderea plutei nu era fatala neaparat pentru corp, ct mai ales pentru suflet. (arca era ntr-o stare !alnica. %relata era rupta n mai multe locuri, unele gauri fiind evident facute de g#earele lui 9ic#ard %ar7er. ,are parte din mncare se pierduse, fie ca'nd peste bord, fie distrusa de apa care patrunsese nauntru. Corpul ma durea peste tot si ma taiasem rau la coapsa5 rana era umflata si alba. ,i-era prea teama sa cercete' continutul la'ii. Din fericire, nici unul din sacii de apa nu se rupsese. Navodul si distilatoarele solare, pe care nu le de'umflasem complet, umplusera spatiul liber si mpiedicasera sacii sa se miste prea mult. $ram deprimat si epui'at. Am desfacut prelata din crlige de la pupa. 9ic#ard %ar7er era att de tacut, nct m-am ntrebat daca nu se necase. Nu se necase. %e cnd nfasu-ram prelata catre banca din mi!loc si lumina 'ilei a ca'ut peste el, s-a miscat si a mrit. 2-a urcat din apa si s-a ase'at pe banca de la pupa. Am luat ac si ata si am nceput sa repar gaurile din prelata.

,ai tr'iu am legat de funie una din galeti si am scos apa din barca. 9ic#ard %ar7er ma privea nepasator. 3ot 239 ceea ce faceam l plictisea. =iua era calduroasa, iar eu lucram ncet. -a un moment dat, n timp ce umpleam galeata, am gasit ceva ce pierdusem. --am privit cu atentie. <crotit n palma mea, era singura bariera dintre mine si moarte+ ultimul fluier portocaliu. Capitolul 5+ $ram pe prelata, nfasurat ntr-o patura, dormind si visnd, tre'indu-ma si visnd cu oc#ii desc#isi, relaxn-du-ma. (ri'a sufla linistita. Din cnd n cnd spuma marii, adusa pe creasta unui val, uda barca. 9ic#ard %ar7er disparuse sub prelata. Nu-i placea nici sa se ude, nici sa tot fie saltat n sus si n !os de barca. Dar cerul era albastru, aerul cald, iar marea calma. ,-am tre'it pentru ca am au'it o explo'ie. Am desc#is oc#ii si am va'ut apa n cer, iar apa s-a prabusit peste mine. ,am uitat din nou. Cerul era senin, albastru. Am mai au'it o explo'ie, la stinga mea, nu att de puternica precum fusese prima. 9ic#ard %ar7er a mrit suparat. si mai multa apa a ca'ut peste mine. Avea un miros neplacut. ,-am uitat peste marginea barcii. %rimul lucru pe care l-am va'ut a fost un obiect mare, negru plutind n apa. ,i-au trebuit cteva clipe pna am nteles ce era. < 'brci-tura rotunda de pe margine mi-a dat solutia. $ra un oc#i. $ra o balena. <c#iul, ct capul meu de mare, se uita tinta la mine. 9ic#ard %ar7er a iesit de sub prelata. A ssit. Dintr-o sclipire a oc#iului balenei, mi-am dat seama ca se uita acum la 9ic#ard %ar7er. --a privit cam trei'eci de secunde nainte de a se scufunda ncet. ,-am temut ca ne va lovi cu coada, dar

s-a dus direct la fund si a disparut n adnci-mile albastre. Coada i era ca o uriasa parante'a rotunda. Cred ca era o balena care si cauta perec#ea. %robabil ca marimea mea nu i-a placut, iar n plus eu paream sa am de!a o perec#e. 240 Am va'ut multe balene, dar nici una att de aproape ca aceasta. mi dadeam seama de pre'enta lor dupa trm-ba de apa. Apareau la mica distanta, trei sau patru mpreuna, ca un mic ar#ipelag viu de insule vulcanice. Acesti leviatani bln'i mi ridicau ntotdeauna moralul. $ram convins ca-mi ntelegeau situatia, ca la vederea mea una dintre ele exclama+ 4A, este naufragiatul acela cu mota-nelul despre care mi-a povestit (amp#oo. (ietul baiat0 2per ca are destul plancton. 3rebuie sa le spun lui ,um-p#oo, 3omp#oo si 2timp#oo despre el. ,a ntreb daca nu este vreo corabie n prea!ma sa-i dau de veste. ,ama lui va fi foarte fericita sa-l vada din nou. -a revedere, fiule. < sa ncerc sa te a!ut. %e mine ma c#eama %imp#oo.4 si astfel, prin radio-sant, toate balenele din %acific au aflat despre mine, si as fi fost de mult salvat daca %imp#oo n-ar fi cautat a!utor la o nava !apone'a al carei ec#ipa! ticalos a ucis-o cu #arponul, asa cum a patit si -imp#oo din cau'a unei nave norvegiene. "narea balenelor este o crima oribila. $ram vi'itat frecvent de delfini. .n grup a stat cu noi o 'i si o noapte. $rau foarte veseli. 1elul n care se scufundau, se aruncau si se rasuceau pe sub copastie parea sa nu fie altceva dect pura distractie. Am ncercat sa prind unul. Dar nici unul nu s-a apropiat de cange. si daca o faceau, erau prea iuti si prea mari. Am renuntat si am continuat doar sa-i privesc.

Cu totul, am va'ut sase pasari. De fiecare data credeam ca snt niste ngeri care mi spuneau ca pamntul e aproape. Dar acestea erau pasari calatoare care strabateau %acificul dintr-o singura bataie de aripa. -e priveam cu respect si cu invidie, n acelasi timp fiindu-mi mila de mine nsumi. De doua ori am va'ut cte un albatros. 1iecare a 'burat departe deasupra mea, fara sa ma bage deloc n seama. ,a uitam cu gura cascata. $rau ca niste fiinte supranaturale si de nenteles. 241 Alta data, la mica distanta de barca, am 'arit doi pe-treli @ilson 'burnd ra'ant pe deasupra apei. Nici ei nu m-au bagat n seama, uimindu-ma la fel de mult. n cele din urma, am atras atentia unui pescarus cu coada scurta. 2e roti deasupra noastra, lasndu-se n final pe apa. A dat din labe, si-a ase'at aripile si a poposit calm, plutind la fel de usor ca un dop. ,a privea curios. Am pus repede ntrun crlig putina carne de peste 'burator si am aruncat undita spre el. -a a treia ncercare, pasarea a vslit spre momeala ce se scufunda si si-a bagat capul n apa sa o apuce. nima mi tresalta de emotie. Cteva secunde nu am tras de undita. Apoi, cnd am facut-o, pasarea doar a tipat si a vomitat ce tocmai ng#itise. nainte sa ncerc din nou, si-a desfacut aripile si si-a luat 'borul. Din doua sau trei batai de aripa a disparut. Am avut mai mult noroc cu un corb de mare mascat. A aparut de nicaieri, plutind catre noi, aripile lui fiind mai lungi de un metru. A ateri'at pe carena, att de aproape, ca puteam pune mna pe el. <c#ii lui rotun'i ma iscodeau cu o expresie n acelasi timp uimita si serioasa. $ra o pasare mare, cu un corp alb ca 'apada si aripi negre ca smoala la

vrfuri si la coada. Capul mare, umflat, se termina cu un cioc galben portocaliu foarte ascutit, oc#ii rosii din spatele mastii negre facnd-o sa semene cu un #ot care a avut de lucru toata noaptea. Numai labele maronii, prea mari si palma te, pareau nepotrivite cu restul. %asarii nu i era teama. A stat mai multe minute aran!ndu-si penele cu ciocul, lasnd sa se vada puful moale de dedesubt. Cnd a terminat, si-a ridicat capul si toate penele s-au ntors la locul lor, pasarea aratnd asa cum era+ un aeroplan pufos, frumos, aerodinamic. Cnd i-am oferit o bucatica de do-rada, mi-a ciugulit-o din mna, ciupindu-ma de palma. -am rupt gtul, mpingndu-i capul n spate, cu o mna apasnd asupra ciocului, cu cealalta tinndo de gt. %enele erau att de bine prinse, nct atunci cnd am nceput sa le trag, smulgeam si pielea - nu mai !umuleam pasarea+ o rupeam n bucati. $ra usoara, nu arrna aproape deloc. Am 242 luat cutitul si am !upuit-o. Avea de'amagitor de putina carne la marimea ei, doar putina pe piept. $ra mai usor de mestecat dect carnea de dorada, dar nu mi s-a parut a avea un gust diferit. n afara de bucatica de dorada pe care tocmai i-o dadusem, am mai gasit n stomacul ei trei pesti mici. Dupa ce i-am curatat de sucurile gastrice, i-am mncat. Am mncat inima, ficatul si plamnii pasarii. -am ng#itit oc#ii si limba cu o cana de apa. -am 'drobit capul si i-am scos creierasul. Am mncat tendoanele labelor. 9estul era numai piele, oase si pene. -e-am aruncat dincolo de prelata pentru 9ic#ard %ar7er, care nu va'use pasarea sosind. < laba portocalie s-a ntins dupa ele. ,ulte 'ile mai tr'iu, penele si puful nca 'burau din vi'uina sa, luate de vnt si duse pe mare. Cele care cadeau n apa erau ng#itite de pesti.

Nici una din pasari nu vestea pamntul. Capitolul 5/ <data a fulgerat. Cerul era att de negru, nct 'iua parea noapte. Aversa a fost puternica. Am au'it tunete n departare. Am cre'ut ca asta a fost tot. Dar s-a ridicat vntul, mprastiind ploaia n toate directiile. mediat dupa aceea, o sageata alba a despicat cerul, lovind marea. N-a fost foarte aproape de barca, totusi efectul a fost perfect vi'ibil. Apa a fost strapunsa de ceea ce pareau a fi radacini albe5 pe scurt, un mare arbore cosmic se nalta din mare. Nu-mi imaginasem niciodata asa ceva nainte, un fulger sa cada n mare. (ubuitul tunetului a fost ngro'itor. 2trafulgerarea fusese incredibil de intensa. ,-am ntors catre 9ic#ard %ar7er si i-am spus+ 4.ite, 9ic#ard %ar7er, un fulger.4 ,i-am dat seama ce impresie i facuse. =acea ntins pe burta pe podeaua barcii, cu toate patru picioarele ntinse, tremurnd vi'ibil. 243 Asupra mea a avut exact efectul opus. $ra ceva care ma scotea din limitele mele de muritor si ma arunca ntr-o stare de uimire exaltata. Deodata, un fulger a ca'ut mai aproape. %robabil ca era special pentru noi+ tocmai ne prabusiseram de pe creasta unui val si alunecam n !os, cnd vrful valului a fost lovit. A urmat o explo'ie de aer si apa fierbinte. 3imp de cte-va secunde, un ciob de sticla gigantic, orbitor de alb, desprins de la o fereastra cosmica sparta, a dansat pe cer, efemer si totusi coplesitor de puternic. =ece mii de trompete si doua'eci de mii de tobe n-ar fi putut face atta 'gomot ca acel fulger5 era de-a dreptul asur'itor. ,area se albi si toate

culorile disparura. 3otul era fie alb ca 'apada, fie negru ca smoala. -umina nu parea att sa lumine'e, ct sa strapunga. -a fel de iute cum aparuse, fulgerul disparu - spuma de apa fierbinte nca ne acoperea cnd deodata se facu neva'ut. ,area redevenise ntunecata si si continua miscarea nepasatoare. $ram uluit, trasnit - aproape n sensul concret al cu-vntului. Dar nu temator. 42lava lui Alla#, Domnul -umilor, ,ilosul, ,ilostivul, 2tapnul =ilei >udecatii04 am murmurat. -ui 9ic#ard %ar7er i-am strigat+ 4Nu mai tremura0 $ste un miracol. $ste o i'bucnire a divinitatii. $ste... este...4 Nu-mi puteam gasi cuvintele, att era de urias si de minunat ceea ce mi se arata. ,i se taiase rasuflarea, nu mai puteam spune nimic. ,-am ntins pe spate pe prelata, cu bratele si picioarele larg desfacute. %loaia m-a patruns pna la os. Dar 'm-beam. mi amintesc de momentul cnd am fost att de aproape de electrocutare si de arsurile de gradul trei ca una din rarele clipe ale c#inului meu cnd m-am simtit cu adevarat fericit. n asemenea momente de exta', e usor sa nu te mai gndesti la gri!ile obisnuite, sa ti lasi mintea cuprinsa de infinitul universului, sa pastre'i amintirea tunetelor si a sunetelor de-abia au'ite, a ceea ce este puternic si a ceea ce este slab, a ceea ce este aproape si a ceea ce este departe. 244 Capitolul 5$ - 9ic#ard %ar7er, o corabie0 Am avut placerea sa strig asta o data. $ram coplesit de fericire. 3oata suferinta si de'amagirea au disparut, iar eu straluceam de bucurie.

- Am reusit0 2ntem salvati0 ntelegi, 9ic#ard %ar7er/ 2MN3$, 2A-"AG 0 ?a, #a, #a, #a0 Am ncercat sa ma stapnesc. Daca nava trecea prea departe si nu ne vedea/ 2a dau drumul unei rac#ete/ %rostii0 - "ine direct catre noi, 9ic#ard %ar7er0 <, ti multumesc, 2tapne *anes#a0 (inecuvJntat sa fii n toate formele tale, Alla#-(ra#man0 Nu putea sa nu ne vada. %oate oare exista o fericire mai mare dect fericirea de a fi salvat/ 9aspunsul este - va rog sa ma credeti - N.. ,-am ridicat n picioare, prima oara dupa mult timp cnd faceam un asemenea efort. - %oti sa cre'i, 9ic#ard %ar7er/ <ameni, mncare, un pat. 3raim din nou. <, ce fericire0 Corabia continua sa se apropie. %area a fi un petrolier. %rora ncepea sa se distinga. 2alvarea noastra era mbracata ntro #aina de metal negru cu margini albe. - si daca.../ N-am ndra'nit sa rostesc cuvintele. Dar nu exista oare sansa ca tata, mama sau 9avi sa fie nca n viata/ Tsimtsum avusese mai multe barci de salvare. %oate ca a!unsesera de!a n Canada de saptamni ntregi si asteptau nerabdatori vesti despre mine. %oate ca eram singura persoana de pe o epava despre care nu se stia nimic. - <, Doamne, ce mari snt petrolierele0 $ra ca un munte care se pravalea asupra noastra.

- %oate ca snt de!a n @innipeg. ,a ntreb cum arata casa noastra. Ce cre'i, 9ic#ard %ar7er, casele canadiene au curti interioare n stilul tamil traditional/ %robabil ca nu. %resupun ca s-ar umple de 'apada iarna. %acat. Nimic nu 245 se compara cu linistea unei curti interioare ntr-o 'i nsorita. ,a ntreb ce mirodenii cresc n ,anitoba/ Corabia era foarte aproape. $c#ipa!ul ar trebui sau sa o opreasca brusc sau sa o ntoarca la fel de brusc. - Da, ce mirodenii.../ <, Doamne0 ,i-am dat seama cu groa'a ca petrolierul nu venea pur si simplu catre noi - de fapt, venea peste noi. %rora era un 'id urias de metal care crestea cu fiecare clipa. .n val imens care l ncon!ura venea spre noi necontenit. 9ic#ard %ar7er si-a dat n sfrsit seama de amenintarea implacabila. 2e ntoarse si ncepu sa faca 4.f0 .f04, dar nu ca un cine - ca un tigru+ puternic, nfricosator si extrem de potrivit situatiei. - 9ic#ard %ar7er, o sa dea peste noi0 Ce ne facem/ 9epede, repede, o rac#eta0 Nu0 3rebuie sa vslim. %une vsla n suportul ei... asa0 ?A 0 ?A 0 ?A 0 ?A 0 ?A 0 ?A 0 "alul de la prora ne mpinse n sus. 9ic#ard %ar7er se g#emui si parul i se ridica pe spate. (arca de salvare a alunecat pe valul de la prora si a trecut pe lnga petrolier la mai putin de sai'eci de centimetri. Corabia a alunecat pe lnga noi parnd a fi un 'id mare, negru, ca un perete de canion, un 'id de fortificatie, fara sa aiba nici macar o santinela de pa'a care sa ne vada 'a-cnd

n sant. Am tras o rac#eta, dar am tintit prost. n loc sa tsneasca peste creneluri si sa explode'e n fata capitanului, ea a ricosat dincolo de marginea corabiei si a 'burat drept n %acific, unde s-a stins cu un suierat. Am sunat din fluier ct de tare am putut. Am strigat din toti rarunc#ii. =adarnic. Cu motoarele #uruind cu putere si cu elicele nvrtin-du-se si taind apa, corabia spumega pe lnga noi si ne lasa plutind si leganndu-ne n apa agitata. Dupa attea sap-tamni n care am au'it numai 'gomotele naturii, aceste sunete mecanice erau ciudate si nfricosatoare, ncreme-nindu-ma n tacere. 246 n mai putin de doua'eci de minute, o nava de trei sute de mii de tone a devenit un simplu punct n 'are. Cnd mi-am ntors privirea, 9ic#ard %ar7er nca se uita n directia ei. Dupa cteva clipe, si el si-a ntors oc#ii, privirile noastre ntlnindu-se. <c#ii mei exprimau dorinta, suferinta, tristete si singuratate. 3ot ce percepuse el era ca trecuse ceva monstruos si nelinistitor, ceva dincolo de puterea sa de ntelegere. Nu-si daduse seama ca putin a lipsit sa fim salvati. "a'use numai ca masculul alp#a, acest tigru ciudat si imprevi'ibil, fusese foarte agitat. 2e ntinse ca sa mai doarma putin. 2ingurul sau comentariu asupra evenimentului a fost un mieunat artagos. - 3e iubesc0 Cuvintele au tsnit pure si nestapnite, nesfrsite. 2entimentul ma coplesea. 3e iubesc cu adevarat. 9ic#ard %ar7er, te iubesc. Daca n-ai fi fost cu mine, acum nu stiu ce m-as fi facut. Nu cred ca as fi supravietuit. Nu, nu cred. As fi murit de disperare. Nu

renunta, 9ic#ard %ar7er, nu renunta. < sa te duc la tarm, promit, promit0 Capitolul 5% .na dintre metodele mele favorite de salvare era ceea ce se numeste asfixierea nceata. -uam o bucata de material pe care o taiam din resturile unei paturi. < numeam 'dreanta viselor. < udam cu apa de mare, astfel ca era doar uda, fara sa curga apa din ea. ,a ntindeam confortabil pe prelata si mi ase'am 'dreanta viselor pe fata, astfel nct sa se potriveasca trasaturilor mele. ,otaiam, ceea ce nu era greu pentru cineva aflat n starea de letargie avansata n care eram. nsa 'dreanta viselor ma purta ntr-o lume aparte. %robabil ca era felul n care ma mpiedica sa respir normal. Aveam cele mai stranii vise, transe, vi'iuni, gnduri, sen'atii, amintiri. 3impul se destrama. Cnd simteam o convulsie sau ma sufocam, iar 'dreanta 247 mi cadea de pe fata, mi recapatam cunostinta, ncntat ca timpul trecuse att de usor. Dovada era faptul ca 'dreanta se uscase. Dar mult mai important era simtamntul ca lucrurile erau altfel, ca momentul acela era diferit de momentul ce fusese nainte. Capitolul 55 ntr-o 'i am dat peste gunoi. Apa a stralucit mai nti de la niste pete de petrol. mediat dupa aceea au aparut re'iduurile mena!ere si industriale+ n ma!oritate deseuri de plastic de forme si culori variate, dar si bucati de lemn, cutii de bere, sticle de vin, 'drente, funii, toate ncon!urate de aceeasi spuma galbuie. Am patruns n ea. ,-am uitat sa vad daca nu gaseam ceva util pentru noi. Am pescuit o sticla

goala de vin cu dop. (arca s-a ciocnit de un frigider care si pierduse motorul. %lutea cu usa desc#isa spre cer. ,-am ntins, am nsfacat minerul si am ridicat usa. .n miros att de ntepator si att de de'gustator a napadit aerul, ca a parut sa-l colore'e. Ginndu-mi mna la gura, am privit nauntru. $rau pete, sucuri ntunecate, legume putre'ite, lapte att de infect si de stricat, ca semana cu un !eleu ver'ui, si resturile transate ale unui animal ntr-o stare att de avansata de putrefactie, nct n-am putut sa le identific. Daca e sa ma iau dupa marime, cred ca era miel. n spatiul nc#is si umed al frigiderului, mirosul se formase, fermentase, se acrise si devenise mai puternic. ,i-a atacat simturile cu o furie care m-a ametit, mi-a facut stomacul sa se ntoarca pe dos si mia nmuiat picioarele. Din fericire, marea a umplut repede groa'nica gaura si obiectul s-a scufundat. 2patiul ramas liber dupa disparitia frigiderului a fost umplut de alte gunoaie. Am lasat gunoiul n urma. ,ult timp dupa asta, cnd vntul batea din directia aceea, puteam sa-i mai simt mirosul. -a trebuit marii o 'i ntreaga pentru a spala lic#idul vscos de pe marginile barcii. 248 Am pus un mesa! n sticla+ 4Nava comerciala Tsimtsum, de provenienta !apone'a, calatorind sub pavilion paname', s-a scufundat pe B iulie 19HH n %acific, la patru 'ile de la plecarea din ,anila. 2nt n barca de salvare. ,a numesc %i %atel. Am putina mncare, putina apa, dar tigrul bengale' e o problema serioasa. "a rog, anuntati-mi familia n @innipeg, Canada. <rice a!utor este bine venit. ,ultumesc.4 Am pus dopul sticlei si l-am acoperit cu o bucata de plastic. Am legat plasticul de gtul sticlei cu ata de nailon, foarte strns. Am aruncat sticla n apa. Capitolul 57

3otul suferea. 3otul se decolora de la soare si era distrus de vreme. (arca, pluta pna cnd se pierduse, prelata, distilatoarele, plasele de ploaie, sacii de plastic, frn-g#iile, paturile, navodul - totul se u'a, se ntindea, slabea, crapa, se usca, se deteriora, se rupea, se decolora. Ce fusese portocaliu devenea portocaliu-alburiu. Ce fusese moale devenea aspru. Ce fusese aspru devenea moale. Ce fusese ascutit se tocea. Ce fusese ntreg se 'drentuia. 1re-catul lucrurilor cu piele de peste sau grasime de broasca testoasa, cum obisnuiam, ungndu-le putin, nu avea nici un efect. 2area devora totul cu milioane de guri nfometate. Ct despre soare, el pra!ea tot. l tinea la respect pna si pe 9ic#ard %ar7er. Curata sc#eletele si le dadea o culoare alba stralucitoare. ,i-a ars #ainele si mi-ar fi ars si pielea, orict era de neagra, daca nu ma prote!am sub patura si sub niste carapace de broaste testoase proptite una de alta. Cnd arsita era insuportabila, umpleam o galeata si mi turnam apa de mare pe mine5 uneori, apa era att de calda ca parea un ceai. 2oarele se ngri!ea de asemenea de mirosuri. Nu-mi aduc aminte de vreun miros. 2au numai de mirosul rac#etelor folosite. Am spus oare ca aveau miros de c#imion/ Nu-mi amintesc nici macar de mirosul lui 9ic#ard %ar7er. 249 Ne stingeam. 2e ntJmpla ncet, astfel ca nu-mi dadeam mereu seama. Dar observam regulat. $ram doua mamifere vlaguite, arse de soare si moarte de foame. (lana lui 9ic#ard %ar7er si pierduse luciul, iar o parte i-a ca'ut de pe umeri si solduri. A slabit foarte mult, devenind un sc#elet ntr-o blana naprlita de dimensiuni prea mari. si eu ma uscam, umiditatea se scurgea din mine, cu oasele ie-sindumi prin pielea subtire.

Am nceput sa-l imit pe 9ic#ard %ar7er si sa dorm incredibil de multe ore. Nu era somn cu adevarat, mai mult o stare de semiconstienta n care se amestecau realitatea cu imaginatia. Am folosit foarte mult 'dreanta viselor. Acestea snt ultimele pagini ale !urnalului meu+ 'stazi am vazut un rechin mai mare dect toti ceilalti. 9n monstru preistoric de sase metri lun"ime. -un"at. 9n rechin ti"ru -foarte prime*dios. &e,a dat ncon*ur. 0,am temut ca va ataca. !upravietuisem cu un ti"ru; am crezut ca o sa mor din cauza altuia. &u a atacat. ' plutit mai departe. )reme nnorata, dar nimic. &u ploua. -oar ceata dimineata. -elfini. 'm ncercat sa prind unul cu can"ea. 'm descoperit ca nu ma puteam tine pe picioare. 1.P. slabit si prost dispus. !nt att de slabit ca, daca ma ataca, nu voi putea sa ma apar. &u am deloc ener"ia sa suflu n fluier. Di linistita si sufocant de calda. !oarele arde fara mila. !imt cum creierul mi fierbe n cap. 0a simt n"rozitor. !uflet si corp n letar"ie. )oi muri curnd. 1.P. respira, dar nu misca. )a muri curnd. &u ma va omor. !alvare. 4 ora de ploaie torentiala, delicioasa, frumoasa. 0i, am umplut "ura, sacii si conservele, or"anismul, pna cnd n, a mai ncaput nici un strop. 0,am lasat udat la piele pentru a curata sarea. 0,am trt sa,l vad pe 1.P. &u reactioneaza. 250 Corpul "hemuit, coada lasata. ?lana plina de umezeala. # mai mic cnd e ud. 4sos. ,am atins pentru prima oara n viata. !a vad daca e mort. &u e mort. Corpul e cald. # uimitor sa,l atin"i. Chiar si n aceasta situatie e dur,

musculos, n viata. ,am atins si blana a tresarit ca si cum eram un paduche. n cele din urma, cu capul pe *umatate n apa, a miscat. 0ai bine sa bei dect sa te neci. 'lt semn mai bun3 coada a tresaltat. l,am aruncat o bucata de carne de testoasa n fata botului. &imic, n sfrsit, s,a ridicat pe *umatate ca sa bea. ' baut ndelun". ' mncat. &u s,a ridicat complet. 4 ora ntrea"a s,a lins peste tot. ' dormit. &,are nici un rost. 'stazi mor. )oi muri astazi. 0or. Aceasta a fost ultima mea adnotare. Am re'istat mai departe, am suferit, dar fara sa mai scriu. "edeti aceste spirale invi'ibile de pe marginea paginii/ Am cre'ut ca o sa ramn fara #rtie. 2tilourile mi s-au terminat. Capitolul 78 - 9ic#ard %ar7er, am spus, s-a ntmplat ceva/ Ai orbit/ -am fluturat mna prin fata oc#ilor. De cteva 'ile, se tot freca la oc#i si mieuna neca!it, dar nu iam dat atentie. Durerile si !ung#iurile erau singurele preparate care se gaseau din plin n prn'ul nostru. Am prins o dorada. Nu mai mncaseram nimic de trei 'ile. < testoasa se apropiase de barca n 'iua precedenta, dar fusesem prea slabit sa o trag la bord. Am taiat pestele n doua !umatati. 9ic#ard %ar7er ma privea. -am aruncat portia sa. ,a asteptam sa o prinda cu botul fara nici o problema. 251

(ucata s-a lovit de fata lui. 2-a aplecat. Dupa ce a mirosit la stinga si la dreapta, a gasit pestele si a nceput sa-l mannce. Amndoi mncam acum mult mai ncet. ,-am uitat n oc#ii lui. $rau la fel ca n 'ilele trecute. Niste vase de snge se sparsesera n colturi, dar nu era nimic alarmant, cu siguranta nu att de alarmant ca toata nfatisarea sa. Calvarul ne lasase numai piele si os. ,i-am dat seama ca raspunsul se afla n c#iar felul n care l priveam. l examinam de parca eram doctor oculist, n timp ce el ma privea absent. Numai o felina salbatica oarba nu ar fi reactionat la o privire att de fixa. ,i-era mila de 9ic#ard %ar7er. 2frsitul ne era aproape. n 'iua urmatoare am nceput sa simt o ntepatura n oc#i. ,am frecat de mai multe ori, dar mncarimea nu disparea. Dimpotriva+ era mai rau, dar, spre deosebire de 9ic#ard %ar7er, din oc#ii mei a nceput sa se prelinga puroi. Apoi, orict clipeam, privirea mi se ntuneca. -a nceput, ntunericul era c#iar n fata mea, un punct negru n centrul a tot ce vedeam. 2-a latit apoi ntr-o pata care a!ungea pna la marginea oc#ilor. n 'iua urmatoare, soarele mi-a aparut ca o dra de lumina n vrful oc#iului meu stng. Ca o ferestruica ase'ata prea sus. %na la amia'a, totul era n be'na. ,-am agatat de viata. $ram nnebunit de slabiciune. Arsita era ngro'itoare. Aveam att de putina putere, ca nu m-am putut ridica. (u'ele mi erau aspre si crapate. *ura mi era uscata si cleioasa, plina de o saliva vscoasa, cu un gust la fel de neplacut ca si mirosul. %ielea mi era arsa. ,usc#ii slabiti ma dureau. ,embrele, mai ales picioarele, erau umflate si ma dureau mereu. mi era foame si din nou naveam nimic de mncare. Ct despre apa, 9ic#ard %ar7er consuma att de multa, ca eu beam numai cinci linguri pe 'i. Dar aceasta suferinta fi'ica nici nu se compara cu c#inul

moral pe care urma sa-l ndur. Consider 'iua cnd am orbit ca 'iua n care a nceput adevaratul calvar. Nu pot sa va spun cnd anume n timpul calatoriei s-a ntmplat. Dupa cum am mai spus, timpul devenise neimportant. 252 %robabil ca a fost undeva ntre a o suta si a doua suta 'i. $ram sigur ca nu voi mai apuca alta. n dimineata urmatoare, mi pierdusem orice teama de a muri si ma mpacasem cu moartea. Am a!uns la conclu'ia trista ca nu mai puteam sa am gri!a de 9ic#ard %ar7er. $suasem n misiunea mea de ngri!itor de animale. $ram mai afectat de esecul lui iminent dect de al meu. Dar, slabit si distrus cum eram, nu mai puteam face ntr-adevar nimic pentru el. <rganismul mi se deteriora rapid. 2imteam o slabiciune fatala cuprin'ndu-ma. %na la amia'a aveam sa fiu mort. Ca sa mi mai usure' putin sfrsitul, m-am #otart sa-mi potolesc setea ngro'itoare care ma c#inuia de at-tea 'ile. Am ng#itit att de multa apa ct am putut. Ce bine era daca as mai fi avut si ceva de mncare. Dar se parea ca nu mai aveam. ,am spri!init de marginea rulata a prelatei n mi!locul barcii. Am nc#is oc#ii si am asteptat sa-mi dau sufletul. ,urmuram+ 4Adio, 9ic#ard %ar7er. arta-ma ca te-am de'amagit. Am facut tot ce-am putut. Adio. Draga tata, draga mama, draga 9avi, va salut. 1iul si fratele vostru iubitor vine sa va ntlneasca. ,-am gndit n fiecare clipa la voi. ,omentul cnd va voi vedea va fi cel mai fericit din viata mea. Acum ma las n voia Domnului, care este dragoste si pe care l iubesc.4 Am au'it cuvintele+

- $ cineva acolo/ $ste uimitor ce au'i cnd esti singur n ntunericul mintii care ti se stinge. 2unetele fara forma sau culoare snt stranii. 2a fii orb nseamna doar sa au'i. Cuvintele s-au au'it din nou+ - $ cineva acolo/ Am tras conclu'ia ca nnebunisem. 3rist, dar adevarat. 2uferinta are nevoie de tovarasie, iar nebunia i s-a alaturat. - $ cineva acolo/ c#ema din nou vocea, insistent. 253 -impe'imea nebuniei mele era uluitoare. "ocea avea un timbru propriu, cu o nuanta greoaie, obosita. ,-am #otart sa intru n !oc. - 2igur ca e cineva acolo, am raspuns. ntotdeauna e cineva acolo. Cine ar mai pune ntrebarea altfel/ - 2peram sa mai fie si altcineva. - Cum adica, a=tcineva/ ti dai seama unde esti/ Daca nu esti multumit de condimentele imaginatiei tale, ale-ge-ti altele. 2nt o multime de plasmuiri din care le poti alege. ,mm. Condimente. <are o mirodenie nu ar fi fost buna/ - Deci, nu e nimeni acolo/

- 2sst... "ise' la mirodenii. - ,irodenii0 Ai o mirodenie/ 3e rog, mi dai si mie o bucatica/ 3e implor. Doar o bucatica. ,i-e att de foame. - Nu am doar o bucatica. Am o gramada. - < gramada de mirodenii0 <, te rog, poti sa-mi dai si mie/ $u... "ocea, sau ce ilu'ie a vntului si a valurilor era, tacu. - 2nt gustoase si bine mirositoare, am continuat. Crengile arborilor se apleaca de puterea lor. 3rebuie sa fie plini de attea mirodenii. 3acere. "ocea se au'i din nou. - ?ai sa vorbim despre mncare... - Ce idee buna0 - Ce ai mnca daca ai avea tot ceea ce ti doresti/ - $xcelenta ntrebare. ,i-as pregati un bufet magnific. As ncepe cu ore' si cu sambar.As alege ore' negru dhal, ore' covasit si - $u as alege N-am terminat. mpreuna cu ore'ul as alege sambar de tamarind condimentat, sambarcu cepe mici si - Altceva/

254 - A!ung si acolo. As mnca si sa"u cu legume amestecate, si korma vegetariana, simasala de cartofi, si vadai cu var'a, si masala dosai, si rasam de linte condimentat si - nteleg. - Asteapta. si poriyal mpanat cu vinete, si yam kootu cu nuca de cocos, si ore' idli, sivadai covasit, si ba**i vegetarian si - 2nt foarte - Gi-am spus de chutneyA Chutney cu nuca de cocos, si chutney de menta, si muraturi cu c#ilii verde, si muraturi cu agrise, toate servite cu obisnuitele nan, popadom, paratha si puri, binenteles. - 2una - 2alatele0 2alata batuta de mango, salata batuta de okra si salata simpla de castraveti proaspeti. ar la desert payasam de migdale, payasam cu lapte, clatite cu 'a#ar de palmier, toffee de alune, burfi cu nuca de cocos si ng#etata de vanilie cu sirop cald, gros de ciocolata. - Asta e tot/ - As termina aceasta gustare cu un pa#ar de 'ece litri de apa proaspata, curata, rece si o cafea. - 2una foarte bine. - Asa e. - 2pune-mi, te rog, ce este yam kootu cu nuca de cocos/

- Ceva dumne'eiesc, asta este. Ca sa-l faci, ai nevoie de yam, de nuca de cocos rasa, de banane ver'i, de pudra de c#ili, de piper negru, de sofran de ndia, de seminte de c#imion, de seminte de mustar maroniu si de niste ulei de cocos. Amesteci nuca de cocos pna devine maro-aurie - %ot sa-ti fac o sugestie/ - Care/ - n loc de yam kootu cu nuca de cocos, de ce sa nu faci limba de vita fiarta cu sos de mustar/ - Nu e vegetariana. - Asa este. si apoi intestinele. - ntestinele/ -ai mncat bietului animal limba, iar acum vrei sa-i mannci stomaculA 255 - Da0 "ise' la tripes a la mode de Caen - calde - cu momite. - ,omite/ 2una si mai bine. Ce snt momitele/ - ,omitele snt facute din pancreas de vitel. - %ancreas0 - nabusite si cu sos de ciuperci, este absolut delicios0 De unde veneau aceste retete de'gustatoare, profanatoare/ nnebunisem att de tare, nct contemplam mnca-tul unei vaci si a puiului eiA Ce vnt sc#imbator ma prinsese/ 2e ntorsese barca iar n mi!locul gunoaielor plutitoare/ - Care este urmatorul afront/

- Creier de vitel n sos de unt maro0 - Ne ntoarcem la cap, asa-i/ - Creier soufflel - ,i se face rau. $xista ceva ce nu ai mnca/ - Ce n-as da pentru o supa din coada de vita0 %entru un purcelus de lapte fript mpanat cu ore', crnati, caise si struguri. %entru rinic#i de vitel n sos de unt, mustar si patrun!el. %entru o tocana de iepure marinat n sos de vin rosu. %entru crnati din ficat de pui. %entru carne de porc si pate de ficat cu vitel. %entru broaste. A#, da-mi broaste, dami broaste0 - De-abia te mai urmaresc. "ocea se pierdu. 3remuram de greata. Nebunia din minte este una, dar nu e drept sa coboare n stomac. Deodata am nteles. - Gi-ar placea niste carne de vita cruda n snge/ am ntrebat. - (inenteles0 Ador biftecul tartar. - Ai mnca sngele congelat al unui porc mort/ - n fiecare 'i, cu sos de mere0 - Ai mnca orice dintr-un animal, ultimele ramasite/ - Crnati si resturi0 As mnca o farfurie ntreaga0 - Ce 'ici de un morcov/ Ai mnca un simplu morcov crud/ 3acere.

- Nu m-ai au'it/ Ai mnca un morcov/ 256 - 3e-am au'it. 2incer sa fiu, daca as putea sa aleg, n-as mnca. Nu-mi prea place felul asta de mncare. ,i se pare ca n-are nici un gust. Am rs. stiam. Nu au'eam voci. Nu nnebunisem. 9i-c#ard %ar7er era cel care mi vorbea0 smec#erul carnivor. 3ot acest timp am fost mpreuna si el alesese o ora nainte de a muri pentru a glumi. $xultam ca pot vorbi cu un tigru. mediat am fost cuprins de o curio'itate vulgara, de felul aceleia pe care o au fanii fata de vedetele de film. - 2nt curios, spune-mi, te rog - ai ucis vreodata un om/ ,a ndoiam. %rintre animale, mncatorii de oameni snt la fel de rari ca si criminalii printre oameni, iar 9ic#ard %ar7er fusese prins cnd era pui. Dar cine poate sti daca mama sa, nainte de a fi capturata de nsetatul, nu prinsese un om/ - Ce ntrebare, raspunse 9ic#ard %ar7er. - %are re'onabila. - %are/ - Da. - De ce/ - Din cau'a reputatiei pe care o ai. - < am/ - Desigur. Nu stiai/

- Nu. - %ai, da-mi voie sa-ti explic ceea ce nu ntelegi+ ai aceasta reputatie. %rin urmare, ai ucis vreun om/ 3acere. - $i bine/ 9aspunde-mi. - Da. - <#0 ,a faci sa tremur. Cti/ - Doi. - Ai ucis doi oameni/ - Da. .n barbat si o femeie. - n acelasi timp/ - Nu. ,ai nti barbatul, apoi femeia. 257 - ,onstrule0 %arie' ca te-ai distrat gro'av. %robabil ca strigatele si tipetele lor ti s-au parut amu'ante. - Nu prea. - Au fost buni/ - Au fost buniA - Da. Nu face pe prostul. Au avut "ust bun/ - Nu, n-au avut gust bun.

- ,a gndeam eu. Am au'it ca asa li se pare tuturor animalelor. Atunci de ce i-ai omort/ - De nevoie. - Nevoia unui monstru. Ai regrete/ - $ra care pe care. - Asta e nevoia exprimata n toata simplitatea sa amorala. Dar acum ai regrete/ - A fost o fapta de moment. < anumita situatie. - nstinct, se numeste instinct. 3otusi, raspunde-mi la ntrebare, acum ai regrete/ - Nu ma gndesc la asta. - 3ipic pentru un animal. Asta esti, un animal. - si tu ce esti acum/ - <m, daca tii sa stii. - Ce mndrie prosteasca0 - $ste simplul adevar. - A#a, deci tu arunci prima piatra, nu-i asa/ - Ai mncat vreodata oothappaml - Nu, n-am mncat. Dar povesteste-mi. Ce este oot, happamA - $ste att de bun0

- 2una minunat. 2pune-mi mai multe. - Deseori oothappam este facut din aluat nefermentat, dar niciodata o amintire culinara n-a fost mai puternica. - De!a i simt gustul. Am adormit. 2au mai curnd am ca'ut ntr-un delir muribund. Dar ceva nu-mi dadea pace. Nu puteam spune ce. <rice era, nu ma lasa sa mor n pace. Am gasit. stiam ce ma deran!a. 258 - 2cu'a-ma. - Da/ se au'i vocea slaba a lui 9ic#ard %ar7er. - De ce pronunti asa ciudat/ - Nu eu pronunt. 3u pronunti ciudat. - Nu, nu eu. 3u "raseiezi. - <raseiez asa cum trebuie. 3u vorbesti de parca ai avea prune n gura. Ai accent indian. - 3u vorbesti de parca limba ti-ar fi un ferastrau, iar cuvintele engle'esti facute din lemn. 3u ai un accent frantu'esc. $ra de nenteles. 9ic#ard %ar7er se nascuse n (anglades# si crescuse n 3amil Nadu, de ce ar avea un accent frantu'esc/ $ adevarat ca %ondic#err) fusese odata colonie

france'a, dar nimeni nu ma putea convinge ca animalele de la =oo frecventea'a Alianta 1rance'a de pe 2trada Dumas. $ra foarte ciudat. Am intrat n ceata din nou. ,-am tre'it cu o tresarire. Cineva era acolo0 "ocea care-mi suna n urec#i nu era nici vntul vorbind cu accent, nici un animal vorbitor. $ra altcineva.. nima mi batea cu putere, pompnd pentru ultima oara sngele prin corpul meu vlaguit. ,intea mea ncerca pentru ultima oara sa fie lucida. - ,a tem ca e numai un ecou, am distins cu greutate. - Asteapta, snt aici0 am strigat. - .n ecou al marii... - Nu, eu snt0 - Ca aceasta se va termina0 - %rietene0 - ,a sting... - 9ami, rami0 De-abia l au'eam. Am tipat. ,i-a tipat drept raspuns. $ra prea mult. nnebuneam. ,i-a venit o idee. 259 - N.,$-$ ,$., am urlat catre sti#iile care ma ncon!urau cu ultimele puteri, $23$ % 2C N$ ,<- 3<9 %A3$-. Cum ar putea un ecou sa aiba un nume/ ,a au'i/ 2nt %iscine ,olitor %atel, cunoscut tuturor ca %i %atel0 - Ce/ $ cineva acolo/

- Da, cineva e acolo0 - Cum/ %oate fi adevarat/ 3e rog, ai ceva mncare/ <rice. Nu mai am mncare deloc. N-am mai mncat de 'ile ntregi. 3rebuie sa mannc ceva. ti voi fi recunoscator pentru orice mi dai. 3e implor. - Dar nici eu n-am mncare, am raspuns, consternat. Nici eu n-am mai mncat nimic de 'ile ntregi. 2peram ca tu sa ai ceva de mncare. Ai apa/ %rovi'iile mele snt pe sfrsite. - Nu, n-am. N-ai nimic de mncare/ C#iar nimic/ - Nu, nimic. A urmat o tacere grea. - .nde esti/ am ntrebat. - 2nt aici, raspunse el obosit. - Dar unde e asta/ Nu te vad. - De ce nu ma ve'i/ - Am orbit. - Cum/ exclama el. - Am orbit. <c#ii mei nu vad nimic dect ntuneric. Clipesc fara sa vad. 2-a petrecut n ultimele doua 'ile, daca pielea a masurat corect timpul. mi spune numai daca este 'i sau noapte. Am au'it un geamat ngro'itor. - Ce este/ Ce s-a ntmplat, prietene/ am ntrebat. Continua sa geama.

- 9aspunde-mi, te rog. Ce este/ 2nt orb si nu am mncare sau apa, dar ne avem unul pe altul. Asta nseamna ceva. Ceva pretios. Asa ca ce s-a ntmplat, fratele meu drag/ - si eu snt orb0 - Cum/ - si eu clipesc fara sa vad, cum spui tu. 260 *emu din nou. ncremenisem. ntlnisem alt orb n alta barca de salvare n %acific0 - Dar cum de esti orb/ am ndrugat. - Din acelasi motiv ca si tine. Consecinta unei igiene proaste, a unui organism nfometat a!uns la capatul puterilor. Am i'bucnit amndoi n lacrimi. $l gemea si eu suspinam. $ra prea mult, era ntr-adevar prea mult. - stiu o poveste, am spus dupa un timp. - < poveste/ - Da. - -a ce e buna o poveste/ ,i-e foame. - $ste o poveste despre mncare. - Cuvintele nu tin de foame. - Cauta mncarea acolo unde este de gasit. - $ste o idee.

3acere. < tacere nfometata. - .nde esti/ ntreba el. - Aici. si tu/ - Aici. Am au'it un plesnet, ca si cum o vsla ar fi lovit apa. ,-am ntins dupa una din vslele pe care le salvasem de pe pluta de'membrata. $ra foarte grea. Am pipait cu mi-nile si am gasit cel mai apropiat suport. Am introdus vsla n el. Am tras de mner. N-aveam putere. Dar am vslit ct am putut de bine. - 2a-ti aud povestea, spuse el gfind. - A fost odata ca niciodata o banana care a crescut. A crescut pna cnd a devenit mare, tare, galbena si frumos mirositoare. Apoi a ca'ut pe parnnt, iar cineva a dat peste ea si a mncat-o. 2e opri din vslit. - Ce poveste frumoasa0 - ,ultumesc. - ,i-au dat lacrimile. - Nu s-a terminat, am spus. - Ce mai e/ 261 - (anana a ca'ut pe pamnt, iar cineva a dat peste ea si a mncat-o - si apoi acea persoana s-a simtit mai bine.

- ti taie rasuflarea0 exclama el. - ,ultumesc. %au'a. - Dar tu nu ai banane/ - Nu. ,i le-a luat un urangutan. - .n ce/ - $ o poveste lunga. - Nici pasta de dinti/ - Nu. - $ delicioasa pe un peste. Ai tigari/ - -e-am mncat de!a. - -e-ai mncatA - ,ai am nca filtrul. %oti sa-l iei, daca doresti. - 1iltrul/ Ce sa fac cu un filtru de tigari fara tutun/ Cum ai putut sa maninci tigari/ - Ce sa fi facut cu ele/ Nu fume'. - Ar fi trebuit sa le pastre'i pentru sc#imb. - 2c#imb/ Cu cine/ - Cu mine0 - 1rate, cnd le-am mncat eram singur ntr-o barca n mi!locul %acificului.

- si/ - si sansa de a ntlni pe cineva n mi!locul %acificului cu care sa sc#imb tigarile nu mi s-a parut o posibilitate evidenta. - 3rebuia sa te fi gndit, prostule0 Acum nu mai ai nimic cu care sa faci sc#imb. - Dar c#iar daca as fi avut, cu ce as fi putut sa le sc#imb/ Ce ai putea avea tu din ce-mi doresc eu/ - Am o g#eata, spuse el. - < g#eata/ - Da, o g#eata frumoasa din piele. - Ce sa fac cu o g#eata de piele ntr-o barca n mi!locul %acificului/ Cre'i ca ma duc n excursie n timpul liber/ - Ai putea sa o maninci0 - 2a mannc o g#eata/ Ce idee0 I 262 - ,annci tigari - de ce nu si o g#eata/ - deea ma de'gusta. A cui g#eata, apropo/ - De unde sa stiu/ - mi sugere'i sa mannc g#eata unei persoane complet necunoscute/ - Ce contea'a/

- 2nt stupefiat. < g#eata. -asnd la o parte faptul ca snt #indus si ca #indusii considera vacile sacre, sa mannci o g#eata de piele este ca si cum ai mnca toata murdaria pe care o lasa un picior mpreuna cu toata murdaria prin care paseste. - Deci, nu vrei g#eata. - 2a o vad mai nti. - Nu. - Cum/ "rei sa sc#imb ceva cu tine pe neva'ute/ - Da-mi voie sa-ti amintesc, sntem amndoi orbi. - Descrie-mi g#eata atunci0 Ce fel de negustor !alnic esti/ Nu ma mir ca nu ai clienti. - Ai dreptate. 2nt !alnic. - $i bine, g#eata/ - $ste o g#eata de piele. - Ce fel de g#eata de piele/ - <bisnuita. - Care nseamna/ - < g#eata cu siret, gauri si limba. Cu talpici n interior. ,odelul obisnuit. - Ce culoare/

- Neagra. n ce stare/ - .'ata. %ielea e moale si supla, minunata cnd o atingi. - si mirosul/ - De piele calda, ntepator. -3rebuie sa recunosc - trebuie sa recunosc ca e tentant0 - .ita de ea. - De ce/ 3acere. - Nu-mi raspun'i, frate/ - Nu e nici o g#eata. 263 - Nici o g#eata/ - Nu. - Asta ma ntristea'a. - Am mncat-o. - Ai mncat g#eata/ - Da. - A fost buna/ - Nu. Gigarile au fost bune/ - Nu. N-am putut sa le termin.

- Nici eu n-am putut termina g#eata. - A fost odata ca niciodata o banana si a crescut. A crescut pna a devenit mare, tare, galbena si frumos mirositoare. Apoi a ca'ut pe pamnt, iar cineva a dat peste ea si a mncat-o, si apoi acea persoana s-a simtit mai bine. - mi pare rau. mi pare rau pentru tot ce-am spus si am facut. 2nt o fiinta de nimic, i'bucni el. - Cum adica/ $sti cea mai pretioasa, cea mai minunata fiinta de pe pamnt. "ino, frate al meu, sa fim mpreuna si sa ne bucuram unul de pre'enta celuilalt. - Da0 %acificul nu este un loc pentru vslit, mai ales cnd esti slab si orb, cnd barcile snt mari si nestapnite, iar vntul nu te a!uta deloc. $ra cnd aproape, cnd departe. Cnd la stnga, cnd la dreapta. Cnd n fata mea, cnd n spatele meu. Dar n cele din urma am reusit. (arcile noastre s-au atins cu o i'bitura mai placuta au'ului dect a oricarei carapace de broasca testoasa. ,i-a aruncat o funie si i-am legat barca de a mea. Am ca'ut unul n bratele celuilalt. <c#ii mi se umplura de lacrimi si 'mbeam. $ra drept n fata mea, o pre'enta stralucind n ntunericul orbirii mele. - 2cumpul meu frate, am soptit. - 2nt aici, mi raspunse el. Am au'it un mrit slab. - 1rate, am uitat sa-ti spun ceva. 2e prabusi asupra mea cu greutate. Am ca'ut !umatate pe prelata, !umatate pe banca din mi!loc. ,inile sale m-au apucat de gt.

264 - 1rate, am gfit n mbratisarea sa patimasa, inima mea este cu tine, dar trebuie sa-ti spun sa parasim urgent aceasta parte a umilei mele corabii. - -a naiba0 Ai dreptate ca inima ta e cu mine, spuse el. -a fel si ficatul, si pielea0 l simteam miscndu-se pe prelata catre banca din mi!loc si inevitabil pasind pe fundul barcii. - Nu, nu, frate0 <preste-te0 Nu sntem Am ncercat sa-l trag napoi. Din pacate, era prea tr'iu. nainte de a pronunta cuvntulsin"uri, am fost parasit din nou. Am au'it un 'gomot usor de g#eare pe podeaua barcii, nu mai mult dect sunetul unor oc#elari care cad pe !os, iar n momentul urmator dragul meu frate mi-a tipat n fata cum n-am mai au'it nici un om tipnd nainte. ,i-a dat drumul. ata ce nsemna gro'avia de a te afla mpreuna cu 9i-c#ard %ar7er. ,i-a dat o viata, dar cu pretul luarii alteia. A smuls pielea de pe corpul omului si i-a 'drobit oasele. ,irosul de snge m-a nvaluit. Ceva n mine a murit atunci si n-a mai putut fi nviat vreodata. Capitolul 71 ,-am urcat n barca fratelui meu. Am explorat-o cu minile. Am descoperit ca ma mintise. ,ai avea niste carne de broasca testoasa, un cap de dorada, si mai ales - delicatesa absoluta - niste firimituri de biscuit. si avea apa. Am baut-o dintr-o rasuflare. ,-am ntors n barca mea si am de'legat-o pe a lui.

1aptul ca plngeam a a!utat oc#ilor mei. 1erestruica de la capatul de sus stnga al oc#iului meu s-a crapat. ,i-am spalat oc#ii cu apa de mare. Cu fiecare spalat, fereastra se desc#idea tot mai mult. ,i-am recapatat va'ul n doua 'ile. "a'nd ceea ce am va'ut, aproape ca mi-am dorit sa fi ramas orb. Corpul sau de'membrat, macelarit, 'acea pe 265 podeaua barcii. 9ic#ard %ar7er se ospata pe saturate din el, inclusiv din fata lui, asa ca nu mi-am putut da seama cine era fratele meu. 3orsul golit de continut, coastele rupte, ndoite ca sc#eletul unei corabii pareau o versiune n miniatura a barcii, asa de oribil aratau acoperite de snge. ,arturisesc ca am apucat unul din brate cu cangea si am folosit carnea ca momeala. "oi mai marturisi ca, mpins de nevoia extrema n care ma aflam si de nebunia n care ma adusese, am mncat putin din carnea lui. (ucati mici, fsii pe care dorisem sa le agat de cange si care, uscate de soare, aratau precum carnea obisnuita de animal. -e-am mncat aproape pe neobservate. 3rebuie sa ma ntelegeti, suferinta mea era cumplita, iar el era de!a mort. ,-am oprit de ndata ce am prins un peste. ,a rog pentru sufletul lui n fiecare 'i. Capitolul 72 Am facut o exceptionala descoperire botanica. Dar multi nu vor crede aceasta ntmplare. 3otusi, v-o redau pentru ca este parte din povestea mea si mi s-a ntm-plat aievea. 2tateam pe o parte. $ra la o ora sau doua dupa prn' ntr-o 'i calduroasa, linistita, cnd vntul batea usor. Dor-misem putin, un somn letargic, care nici nu ma odi#nea, nici nu ma

facea sa vise'. ,-am ntors pe partea cealalta, ncercnd sa nu ma obosesc deloc. Am desc#is oc#ii. Am va'ut n apropiere copaci. N-am reactionat. $ram sigur ca era o #alucinatie care avea sa dispara imediat. Copacii nu au disparut. De fapt, s-au transformat ntr-o padure. $rau parte dintr-o insula !oasa. ,-am ridicat. Continuam sa nu am ncredere n oc#ii mei. Dar era palpitant sa fii nselat cu atta rafinament. Copacii erau frumosi. Nu mai va'usem niciodata altii asemenea lor. Aveau o scoarta desc#isa la culoare si ramuri mpartite n mod egal, care purtau coroane dese de frun'e. Aceste frun'e 266 erau de un verde stralucitor, un verde minunat, ca smaraldul, nct, comparativ cu el, vegetatia din timpul musonu-lui avea o culoare ver'uie palida. Clipeam din ce n ce mai des, spernd ca oc#ii mei vor alunga naluca. Dar copacii ramneau tot acolo. ,-am uitat n !os. Am fost multumit si de'amagit n egala masura. nsula nu avea sol. Asta nu nsemna ca acei copaci rasareau din apa. ,ai curnd stateau n ceea ce parea a fi o masa densa de vegetatie, la fel de verde si de stralucitoare ca si frun'ele. Cine au'ise de uscat fara pamnt/ Copaci ce cresteau din nimic/ Am fost satisfacut pentru ca o astfel de situatie geologica mi confirma ca aveam dreptate, ca insula nu era dect un mira!, o ilu'ie a mintii, nsa eram si de'amagit fiindca o insula, orice insula, ori-ct de ciudata ar fi fost, mi-ar fi prins tare bine daca o ntJlneam.

Deoarece copacii continuau sa existe, am continuat sa-i privesc. 2a vad att de mult verde, dupa ce mi scaldasem privirea n att de mult albastru, era ca o mngiere. "erdele este o culoare minunata. $ste culoarea slamului. $ste culoarea mea favorita. Curentul mpingea usor barca mai aproape de #alucinatie. Garmul nu putea fi numit o pla!a, neavnd nici nisip, nici pietricele si nici spuma de mare, pentru ca valurile ce se spargeau de insula erau pur si simplu absorbite de aceasta. De pe o culme aflata cam la trei sute de metri n interiorul insulei, aceasta se pravalea catre mare, iar vreo trei'eci si cinci de metri din ea se prabuseau brusc, disparnd n adncurile %acificului si formnd cea mai mica platforma continentala din lume. ncepusem sa ma obisnuiesc cu #alucinatia. Ca sa o fac sa dure'e, am renuntat sa ma mai forte'5 cnd barca a atins insula, am ramas nemiscat, continund sa vise'. nsula parea a fi compusa dintr-o masa nclcita, strns legata de iarba de mare n forma unui tub, cu diametrul nu mai gros de doua degete. Ce insula stranie, mi-am spus. 267 Dupa cteva clipe, m-am trt catre marginea barcii. 4Cautati uscatul mpadurit4, spunea manualul de supravietuire. $i bine, acesta era mpadurit. De fapt, era un paradis al clorofilei. De un verde care ntrecea n stralucire culorile mncarii si sclipirile luminii de neon. .n verde din care sa te mbeti. 4-a urma urmelor, numai cu piciorul poti stabili daca ai dat peste pamnt solid4, continua manualul. %uteam pasi pe insula. 2a-mi dau seama si sa fiu de'amagit - sau sa numi dau seama, aceasta era ntrebarea.

,-am #otart sa explore'. ,-am uitat n !ur, ca sa vad daca nu snt rec#ini. Nu erau. ,-am lungit pe burta si, tinndu-ma de prelata, am cobort ncet un picior. ,i-a intrat cu totul n mare. Apa era placuta, racoroasa. nsula era lnga mine, sclipind n apa. ,-am ntins. ,a asteptam ca ilu'ia sa se sparga de ndata ca un balon de sapun. Nu s-a spart. %iciorul mi s-a cufundat n apa curata si a dat peste ceva solid si re'istent, flexibil, dar tare. ,-am lasat cu mai multa greutate. lu'ia nu disparea. ,-am lasat cu toata greutatea pe picior. 3ot nu ma scufundam. 3ot nu-mi venea sa cred. n cele din urma, nasul mi-a spus ca descoperisem pamnt. --am simtit puternic si proaspat, coplesitor+ mirosul vegetatiei. ,i s-a taiat rasuflarea. Dupa luni n care mirosisem numai i'ul decolorat si sarat al marii, efluviile materiei vegetale organice erau sufocante. Numai atunci am cre'ut si singurul lucru care s-a scufundat a fost mintea mea5 gndurile mi-au luat-o ra'na. %iciorul a nceput sa-mi tremure. - Doamne0 Doamne0 biguiam. Am ca'ut peste bord. socul combinat, produs de pamntul solid si de apa rece, mia dat puterea sa ma trasc pe insula. Am biguit multumiri incoerente catre Dumne'eu si apoi m-am prabusit. Dar nu puteam sta locului. $ram prea incitat. Am ncercat sa ma ridic n picioare. Am ametit. %amntul se cla268 tina violent. < pcla mi-a acoperit oc#ii. Am cre'ut ca voi lesina. ,-am stapnit. 3ot ce puteam face era sa gfi. Am reusit sa ma ridic. - 9ic#ard %ar7er0 %amnt0 %amnt0 2ntem salvati0 am strigat.

,irosul vegetatiei era extraordinar de puternic. Ct despre verdeata, era att de proaspata si de mngietoare, nct linistea si puterile mi reveneau numai privind la ea. Ce era aceasta iarba de mare ciudata, tubulara, att de nclcita/ 2e putea oare mnca/ %area sa fie o varietate de alge marine, dar destul de dure, mult mai dure dect algele normale. $rau umede la pipait si sfarmicioase. Am tras de ele. 1siile s-au desprins fara prea mare greutate, n interior erau formate din doi pereti concentrici+ peretele exterior umed, destul de aspru, att de stralucitor de verde, si peretele din interior, aflat la !umatatea distantei dintre peretele exterior si mie'ul algei. mpartirea n doua tuburi care re'ulta era foarte simpla+ tubul central era alb la culoare, n timp ce tubul care-l ncon!ura era de un verde din ce n ce mai palid, cu ct se apropia de peretele interior. Am dus o bucatica de alga la nas. n afara de mirosul ntepator de vegetal, avea un i' neutru. Am lins-o. nima a nceput sami bata mai repede. Alga era plina de apa proaspata. Am muscat. Am avut o surpri'a neplacuta. 3ubul interior era groa'nic de sarat, dar cel exterior nu era doar comestibil, era delicios. -imba a nceput sa-mi tremure ca si cum era un deget frun'arind un dictionar, ncercnd sa gaseasca un cuvnt demult uitat. --a gasit, iar oc#ii mi s-au nc#is de placere la au'ul lui+ dulce. Nu ca n bun, ci ca n zahar os. %ot fi broastele si pestii multe lucruri, dar nu snt niciodata 'a#aroase. Algele aveau o dulceata usoara, care era mai gustoasa dect seva artarului nostru din Canada. Ct priveste continutul, cea mai potrivita comparatie mi se pare aceea cu castanele comestibile. 2aliva a patruns cu greutate n gura mea uscata si cleioasa. 2cotnd sunete puternice de placere, am dat iama 269

n algele din !urul meu. 3uburile interioare si exterioare se detasau usor si curat. Am nceput prin a ndesa partea exterioara dulce n gura. < apucam cu ambele mini, ndopndu-ma, punnd gura la o munca mai grea si mai iute dect o facuse de multa vreme. Am mncat pna am sapat un adevarat sant n !urul meu. .n copac solitar se nalta cam la sai'eci de metri departare. $ra singurul copac de dedesubtul culmii, care parea foarte departe. 2pun culme3 cuvntul nu reda poate impresia de ct de abrupt era povrnisul dinspre mare. nsula era !oasa, asa cum am spus. %anta era dulce, avnd o naltime de aproximativ cincispre'ece metri. Dar, n starea n care ma aflam, mi se parea nalta ca un munte. Copacul ma ademenea. Am remarcat ca tinea umbra. Am ncercat sa ma scol din nou. Am reusit sa ma ridic pe vine, dar, de ndata ce am ncercat sa ma nalt, capul a nceput sa mi se nvJrteasca si mi-am pierdut ec#ilibrul. C#iar daca n-as fi ca'ut, picioarele nu ma mai puteau tine. Dar vointa mi era puternica. $ram #otart sa nainte'. ,-am trt, m-am mpins n salturi mici catre copac. stiu ca niciodata n-am sa mai traiesc o impresie asa de emotionanta ca atunci cnd am intrat la umbra pestrita si tremuratoare a copacilor si am au'it sunetul uscat si racoros al vntului rascolind frun'ele. Copacul nu era att de nalt si de mare precum ceilalti din interior. 1iindca se afla pe partea exterioara a culmii, era mai expus elementelor naturii, mai noduros si mai putin armonios de'voltat dect restul. Dar era un copac, iar un copac este o binecuvJntare cnd ai plutit pe mare att de mult timp. Am cntat gloria acelui copac, puritatea sa nentinata, eterna, frumusetea sa rabdatoare. <, daca as fi putut fi ca el, nradacinat n pamnt, dar cu minile ridicate slavindu-l pe Dumne'eu0

Am plns. n timp ce sufletul meu l preamarea pe Alla#, mintea mea a nceput sa ia cunostinta de lucrarile -ui. Copacul crestea ntr-adevar direct din alge, asa cum va'usem din barca. Nu era nici urma de pamnt. 1ie acesta era situat 270 mai n adncime, fie specia aceasta de copac era un exemplar remarcabil de comensual sau para'it. 3runc#iul era la fel de lat ca pieptul unui barbat. Avea scoarta de culoare cenusiu-ver'uie, subtire si moale, att de delicata ca puteam sa-mi las amprentele pe ea. 1run'ele cordate erau mari si late, sfrsindu-se ntr-un singur vrf ascutit. Coroana avea rotun!imea minunata a unui mangotier, dar nu era un mangotier. ,i s-a parut ca miroase ca un lotus, dar nu era nici asa ceva. Nici o mangrova. Nici orice alt copac pe care-l mai va'usem vreodata. 3ot ce stiu e ca era frumos, verde si plin de frun'e. Am au'it un mrit. ,-am ntors. 9ic#ard %ar7er ma observa din barca. 2e uita si la insula. %area ca doreste sa vina pe tarm, dar i era teama. n sfrsit, dupa ce a mrit si s-a nvrtit de mai multe ori, a sarit din barca. ,i-am dus fluierul portocaliu la gura. Dar nu se gndea sa ma atace. i venea la fel de greu sa se tina pe picioare cum mi venea si mie5 era la fel de nesigur ca si mine. Cnd mergea se tra pe burta, cu picioarele tremurndu-i, ca unui pui nou-nascut. -asndu-mi mie locul de dormit, se ndrepta catre culme si disparu n interiorul insulei. Am petrecut 'iua mncnd, odi#nindu-ma, ncercnd sa stau n picioare, pe scurt, ntr-o stare de fericire totala. Cnd ma oboseam prea mult, mi se facea greata. ar pa-mntul nca

se cutremura sub mine, dndu-mi sentimentul ca voi cadea, c#iar si cnd nu ma miscam deloc. Am nceput sa-mi fac gri!i pentru 9ic#ard %ar7er dupa-amia'a tr'iu. Acum ca decorul, ca teritoriul se sc#imbase, nu eram sigur cum ma va percepe daca va da peste mine. 1ara nici o tragere de inima, doar pentru siguranta, m-am trt napoi catre barca. C#iar daca 9ic#ard %ar7er luase insula n posesie, mi ramneau prora si prelata ca teritoriu al meu. Am cautat ceva de care sa ancore' barca. $ra evident ca algele acopereau tarmul ca o patura groasa, pentru ca altceva n-am mai putut gasi. n cele din urma, am re'olvat problema nfignd o vsla, cu minerul nainte, adnc n alge si legnd barca de ea. 271 ,-am trt pe prelata. $ram istovit. Corpul mi era obosit de atta mncare, la care se adauga tensiunea nervoasa ce decurgea din aceasta brusca sc#imbare a situatiei. %e cnd 'iua se nc#eia, mi aduc vag aminte ca l-am au'it pe 9ic#ard %ar7er ragind n departare, dar m-a furat somnul. ,-am tre'it peste noapte cu o sen'atie stranie si nelinistitoare n burta. ,-am gndit ca era o crampa, ca ma otravisem cu algele. Am au'it un 'gomot. Am privit. 9ic#ard %ar7er revenise la bord. 2e ntorsese n timp ce dormeam. ,ieuna si se lingea pe labe. ,-a uimit ca s-a ntors, dar nu m-am mai gndit la asta - crampa se nrautatea. ,-am c#ircit de durere, tremurnd, cnd s-a produs un proces normal pentru multi, dar de mult uitat de mine+ defecarea. $ra foarte dureros, dar am ca'ut dupa aceea n cel mai adnc si mai odi#nitor somn de cnd se scufundase Tsimtsum.

Cnd m-am tre'it dimineata, puterile mi revenisera. ,-am trt catre copacul solitar cu mai multa #otarre. <c#ii mei sau bucurat din nou de privelistea lui, n timp ce stomacul savura algele. Am mncat att de multe la micul de!un, ca am sapat o adevarata groapa. 9ic#ard %ar7er a e'itat nca o data mult timp nainte de a sari din barca. Cnd n cele din urma s-a decis, la !umatatea diminetii, imediat dupa ce a ateri'at pe mal a sarit napoi si aproape a ca'ut n apa, parnd foarte agitat. 2sia si lovea aerul cu laba. $ra ciudat. ?abar nu aveam ce facea. Nelinistea i-a trecut si, mult mai sigur pe picioare dect n 'iua precedenta, disparu din nou dupa culme, n 'iua aceea am reusit sa stau n picioare, spri!inin-du-ma de copac. $ram ametit. 2ingura solutie pentru a nu simti pamntul miscnduse era sa nc#id oc#ii si sa ma tin strns de copac. ,-am departat si am ncercat sa merg. mediat am ca'ut. %amntul se repe'ise la mine nainte de a putea pasi. N-am patit nimic. nsula, nvelita ntr-o vegetatie att de compacta si de flexibila, era locul ideal unde puteam sa nvat sa merg din nou. <ricum as fi ca'ut, nu m-as fi lovit n nici un fel. 272 n 'iua urmatoare, dupa o alta noapte odi#nitoare petrecuta n barca - unde 9ic#ard %ar7er se ntorsese din nou -, am putut merge. Ca'nd numai de vreo sase ori, am reusit sa a!ung la copac. 2imteam puterile renascn-du-mi cu fiecare ora. Am apucat si am tras !os una dintre crengi cu a!utorul cangei. Am smuls cteva frun'e. $rau moi si neceruite, dar aveau gust amar. 9ic#ard %ar7er se atasase de vi'uina lui din barca - asa mi explicam de ce se ntorsese n fiecare noapte. --am va'ut ntorcndu-se n seara aceea, pe cnd soarele apunea. -egasem din nou barca de vsla scufundata. $ram

la prora, verificnd daca funia era legata bine de etra-va. A aparut pe neasteptate. -a nceput nu l-am recunoscut. Acest animal magnific, sarind peste culme n plina vite'a, nu putea fi acelasi tigru apatic, murdar de noroi, care era tovarasul meu de suferinta. Dar era. $ra 9ic#ard %ar7er si venea catre mine cu toata vite'a. %area sa aiba un scop. *tul sau puternic se ridica deasupra capului aplecat. (lana si musc#ii i vibrau la fiecare pas. Au'eam pamntul cutremurndu-se sub corpul sau greu. Am citit ca exista doua feluri de frica pe care nu le poti stapni+ tresaritul atunci cnd au'i un 'gomot neasteptat si verti!ul. As dori sa mai adaug o a treia, abordarea directa si rapida a unui pradator cunoscut. Am scotocit dupa fluier. Cnd tigrul s-a aflat la doua'eci si cinci de pasi de barca, am suflat ct am putut de tare. .n suierat strident a rasunat n aer. A avut efectul asteptat. 9ic#ard %ar7er s-a oprit. Dar era clar ca dorea sa mearga mai departe. Am mai suflat o data. A nceput sa sara si sa se nvrteasca n loc ntr-un mod ciudat, ca o caprioara, aratndu-si nsa coltii salbatici. Am suflat a treia oara. s-a ridicat tot parul de pe corp. si scosese g#earele cu totul. $ra ntr-o stare de agitatie extrema. ,i-a fost teama ca 'idul protector al sunetelor de fluier era pe punctul de a cadea si ca el ma va ataca. n sc#imb, 9ic#ard %ar7er a facut cel mai neasteptat lucru+ a sarit n mare. Am ramas cu gura cascata. $xact 273 acel lucru pe care nu ma asteptasem ca l va face, l-a facut cu #otarre si putere. A notat energic catre etrava barcii. ,am gndit sa mai suflu o data din fluier, dar n sc#imb am

ridicat capacul de la cutie si m-am ase'at, retragn-du-ma n spatiul aparat al teritoriului meu. 2ari pe etrava, cu apa siroindu-i din blana, facnd sa se 'gltie partea mea de barca. < clipa si pierdu ec#ilibrul pe copastie si pe banca de la pupa, studiindu-ma. Am simtit cum ma parasesc puterile. Nu cred ca mai puteam sa suflu din fluier. ,-am uitat la el pierdut. 2-a strecurat pe podeaua barcii si a disparut sub prelata. "edeam parti din corpul lui de pe marginile cutiei. ,-am aruncat pe prelata, unde nu ma vedea - direct deasupra lui. Am simtit o nevoie urgenta sa-mi ntind aripile si sa 'bor. ,-am linistit. ,-am fortat sa-mi amintesc ca aceasta fusese situatia timp de multe 'ile, faptul ca traisem cu un tigru agitat c#iar sub mine. %e cnd rasuflarea mi se linistea, am adormit. -a un moment dat n timpul noptii, m-am tre'it si, ui-tndu-mi teama, l-am privit. "isa, se rasucea si mria n somn. 1acea un asemenea 'gomot nct ma tre'ise. Dimineata, conform obiceiului, a disparut dupa culme. Am #otart ca, de ndata ce aveam sa fiu destul de puternic, puteam sa ncep explorarea insulei. %area relativ mare, daca ma puteam ba'a pe linia tarmului5 se ntindea la stnga si la dreapta, rotun!indu-se doar o data, ceea ce dovedea ca avea o circumferinta destul de mare. Am petrecut 'iua mergnd - si ca'nd - de la tarm la copac si napoi, ncercnd sa-mi nvigore' din nou picioarele. -a fiecare ca'atura luam o ng#ititura buna de alge. Cnd 9ic#ard %ar7er s-a ntors la sfrsitul 'ilei, putin mai devreme dect n 'iua precedenta, l asteptam. Am stat drept si nu am fluierat. A venit pna la marginea apei si, dintr-o singura saritura puternica, a a!uns lnga barca. A intrat n teritoriul sau fara sa atente'e la al meu, doar cla-tinnd barca

ntr-o parte. 9apiditatea cu care si recapata puterile ma nspaimnta. 274 A doua 'i de dimineata, dupa ce i-am dat un mare avans lui 9ic#ard %ar7er, am pornit sa explore' insula. Am mers catre culme. Am a!uns usor la ea, pasind cu mndrie, cu un mers care era vioi, desi uneori cam stngaci. Daca picioarele mi-ar fi fost mai slabite, s-ar fi muiat sub mine cnd am va'ut ce era dupa culme. Ca sa ncep cu detaliile, as spune ca toata insula era acoperita de alge, nu numai marginile. Am va'ut un platou mare, verde, cu o padure verde n mi!loc. De !ur mpre!urul acestei paduri am va'ut sute de ia'uri identice, raspndite la distante egale, cu copaci crescuti rar si mpartiti ntr-un mod uniform ntre ele, ntregul decor dnd impresia limpede ca totul fusese aran!at conform unui plan. Dar mai mult dect orice m-au impresionat mangus-tele. Am va'ut dintr-o privire ceea ce estimam a fi sute de mii de manguste. nsula era inundata de manguste. ar cnd am aparut, toate s-au ntors spre mine uimite, ca orataniile ntr-o ferma, si s-au ridicat. Noi nu am avut manguste la *radina =oologica. Dar citisem despre ele. 2e gaseau n carti si n literatura. < mangusta este un mic mamifer din Africa de 2ud5 cu alte cuvinte, un rapitor carnivor, lung de trei'eci de centimetri, n greutate de un 7ilogram cnd este matur5 'velt si asemanator nevastuicii la forma corpului, cu un bot ascutit, oc#i ase'ati frontal, picioare scurte, labe cu patru degete si g#eare lungi, neretractile, cu o coada de doua'eci de centimetri. (lana este de culoare maro desc#is sau cenusie, cu dungi negre sau maro pe spate, n timp ce vrful co'ii, urec#ile si

cercurile caracteristice din !urul oc#ilor snt negre. $ste o fiinta agila, cu un va' excelent, diurna si sociabila, care se #raneste n mediul sau natural - adica desertul 6ala#ari din sudul Africii - printre altele cu scorpioni, la al caror venin este complet imuna. Cnd sta de pa'a, mangusta e ciudata prin aceea ca ramne perfect dreapta pe vrfurile picioarelor din spate, ec#ilibrndu-se ca un tripod cu coada. Deseori un grup de manguste va 275 adopta aceasta po'itie mpreuna, stnd ngramadite si privind n aceeasi directie, semannd cu niste navetisti care asteapta autobu'ul. $xpresia onesta de pe fetele lor, felul n care le atrna labele din fata le fac sa arate ca niste copii seriosi po'nd la fotograf sau ca niste pacienti n cabinetul doctorului, de'bracati si ncercnd respectuos sa-si acopere partile sensibile. Asta am va'ut dintr-o privire, sute de mii de manguste poate mai multe, un milion - ntorcndu-se spre mine si uitndu-se cu atentie, ca si cum ar fi spus+ 4Da, domnule/4 Gineti minte, o mangusta atinge cam patru'eci si cinci de centimetri maximum, asa ca nu naltimea acestor fiinte era uimitoare, ci numarul lor. Am ramas ncremenit, fara grai. Daca as fi speriat un milion de manguste ce ar fi fugit nfricosate, #aosul ar fi fost de nenc#ipuit. Dar interesul lor a fost de scurta durata. Dupa cteva secunde, s-au apucat din nou de ceea ce faceau nainte de aparitia mea - fie sa mannce algele, fie sa se priveasca n ia'uri. "a'nd att de multe fiinte aplecndu-se n acelasi timp, mi-am amintit de rugaciunile din mosc#ei. Animalelor parea sa nu le fie frica. n timp ce coboram de pe culme, nici una nu a fugit si nici nu s-a temut de pre'enta mea. Daca as fi dorit, as fi putut sa le ating, c#iar sa iau una

n brate. Nu am facut asa ceva. %ur si simplu am mers prin cea mai mare colonie de manguste din lume, ceea ce a fost una dintre cele mai ciudate, dar si frumoase experiente din viata mea. Aerul era plin de 'gomote. ,an-gustele c#itaiau, sc#eunau, palavrageau si latrau. Att era de mare numarul si agitatia lor, nct 'gomotul plutea deasupra mea ca un stol de pasari, uneori foarte puternic, n-vrtindu-se n !urul meu, alteori stingndu-se iute cnd cele mai apropiate manguste taceau, n timp ce altele mai ndepartate ncepeau. <are nu le era teama de mine pentru ca mie ar fi trebuit sami fie teama de ele/ m-am ntrebat. Dar raspunsul - ca erau inofensive - mi-a venit imediat n minte. Ca sa ma apropii de un ia', n !urul caruia erau adunate n 276 numar mare, trebuia sa le dau la o parte cu piciorul ca sa nu le calc. Nu s-au suparat ca-mi faceam loc cu coatele printre ele, ba c#iar se dadeau la o parte ca niste persoane civili'ate. 2imteam corpuri calde, mblanite, frecn-du-se de gle'nele mele, n timp ce ma uitam ntr-un ia'. 3oate oc#iurile de apa aveau aceeasi forma rotunda si aceeasi marime - cam doispre'ece metri n diametru. ,a asteptam sa fie putin adnci. N-am va'ut nimic altceva dect o apa limpede si adnca. a'urile pareau fara fund, iar att ct puteam vedea, marginile erau formate din alge ver'i. $ra evident ca stratul de deasupra insulei era consistent. N-am va'ut nimic care sa-mi explice curio'itatea constanta a mangustelor si as fi renuntat sa gasesc de'legarea misterului daca n-ar fi i'bucnit un cor de sc#eunaturi si de latraturi la un ia' din apropiere. ,angustele sareau n loc ntr-o stare de mare agitatie. Deodata au nceput sa se scufunde cu sutele n ia'. 2e mpingeau si se mbrnceau,

n timp ce se luau la ntrecere ca sa vada cine a!ungea prima la marginea ia'ului. Nebunia le-a cuprins pe toate5 c#iar si puii se repe'eau catre apa, fiind retinuti cu greu de mame si de pa'nici. Nu-mi venea sa cred oc#ilor. Acestea nu erau mangustele obisnuite din desertul 6ala#ari. ,angustele obisnuite din desertul 6ala#ari nu se comportau ca niste broaste. Aceste manguste erau cu siguranta o subspecie care evoluase ntr-un mod fascinant si surprin'ator. ,-am ndreptat spre ia', pasind usor ca sa vad mangustele notnd - c#iar notnd - si aducnd la mal numerosi pesti destul de mari. .nii erau dorade care ar fi constituit un ospat pe o barca de salvare. %areau mai mici, comparate cu mangustele. %entru mine era de nenteles cum puteau mangustele sa prinda asemenea pesti. %e cnd mangustele trageau pestii afara din ia', lucrnd n ec#ipa, am remarcat ceva ciudat+ fiecare peste, fara nici o exceptie, era de!a mort. ,ort de curnd. ,angustele aduceau la mal pesti morti pe care nu-i ucisesera ele. 277 Am ngenunc#eat lnga ia', dnd la o parte cteva animale mai agitate si ude. Am atins apa. $ra mai rece dect ma asteptam. 3recea pe acolo un curent care aducea apa mai rece din adncuri. Am luat putina apa n mna facuta caus si am dus-o la gura. Am sorbit putin. $ra apa dulce. Aceasta explica de ce murisera pestii - caci, fara ndoiala, daca vei pune un peste de apa sarata n apa dulce, se va umfla si va muri. Dar ce cautau pestii de mare ntr-un ia' de apa dulce/ Cum a!unsesera acolo/ ,-am dus la un alt ia', facndu-mi loc printre man-guste. si acesta avea apa dulce. Alt ia'+ la fel. si la fel si la al patrulea.

3oate erau ia'uri de apa dulce. De unde venisera asemenea cantitati de apa dulce/ ma ntrebam. 9aspunsul era evident+ de la alge. Algele desarau n mod natural si continuu apa marii, de aceea mie'ul algei era sarat, n timp ce stratul exterior era mbibat cu apa dulce+ aceasta se prelingea din alga. Nu m-am ntrebat de ce faceau algele asta, cum sau unde se ducea sarea. ,intea mea nu mai punea asemenea ntrebari. Am rs doar si am sarit ntr-un ia'. ,i-era greu sa ma tin la suprafata apei. $ram nca foarte slabit ca sa pot nota. Nu ma ndepartam de mal. %lacerea unei bai n apa curata, pura, nesarata nu se poate descrie n cuvinte. Dupa ce petrecusem att de mult timp pe mare, pielea mi era ca o scoarta, iar parul mi crescuse lung, nclcit si moale ca o pn'a de prins muste. %na si sufletul parea sa-mi fi fost plin de sare. Asa ca, sub privirile a mii de manguste, m-am mbaiat, lasnd apa curata sa di'olve toate granulele de sare care ma murdarisera. ,angustele s-au uitat n alta parte. Au facut toate ca una, ntorcndu-se n aceeasi directie n acelasi timp. ,-am ridicat sa vad ce se ntmpla. "enea 9ic#ard %ar7er. ,i-a confirmat ceea ce banuiam de!a, anume ca aceste manguste traisera att de multe generatii fara a fi ntlnit pradatori, ca instinctul de a fugi, de a tine distanta, de a le fi teama fusese sters din genele lor. 3igrul se misca printre ele, lasnd n urma cadavre numeroase, devornd mangusta dupa mangusta, cu sngele curgndu-i din bot, iar ele, fata 278 n fata cu un tigru, sareau n sus si n !os, ca si cum ar fi strigat+ 4$ rndul meu0 $ rndul meu0 $ rndul meu04 Am va'ut aceasta scena de multe ori. Nimic nu le sc#imba mangustelor traiul obisnuit de a privi n ia' si de a mn-ca alge. Daca 9ic#ard %ar7er pasea printre ele maiestuos ca

un stapn, nainte de a se napusti asupra lor cu un raget nfiorator, sau daca trecea cu un aer nepasator, era absolut acelasi lucru. Nu erau deloc deran!ate. (lndetea le caracteri'a. $l ucidea mai mult dect avea nevoie. .cidea manguste pe care nu le mnca. -a animale, ndemnul de a ucide este diferit de ndemnul de a mnca. 1aptul ca att de multa vreme nu vnase nimic si ca acum avea prada din belsug i de'lantuise instinctul de vnator amestecat si cu un sentiment de ra'bunare. $ra limpede. Nu era un pericol pentru mine. Cel putin deocamdata. Dimineata urmatoare, dupa ce el a plecat, am curatat barca. $ra mare nevoie. Nu vreau sa descriu ce gramada de oase de animale si de om, amestecate cu nenumarate resturi de peste si de testoasa, am gasit. 3oata masa aceea de'gustatoare si urt mirositoare a fost aruncata peste bord. Nu am ndra'nit sa pasesc pe fundul barcii, ca sa nu las urme clare ale pre'entei mele n teritoriul lui 9ic#ard %ar7er, astfel ca munca a trebuit sa fie facuta cu cangea de pe prelata sau de pe marginea barcii, stind n apa. Ce nu puteam curata cu cangea - mirosurile si murdariile - am spalat cu galeti de apa. Noaptea, cnd a intrat n vi'uina lui noua si curata, nu a facut nici un comentariu. Ducea n bot mai multe manguste moarte, pe care le-a mncat n timpul noptii. Am petrecut urmatoarele 'ile mncnd, bnd, facnd baie, observnd mangustele, mergnd, alergnd, odi#nin-du-ma si recapatindu-mi puterile. Alergatul era lin si natural, o sursa constanta de bucurie. %ielea mi s-a vindecat. Durerile si ntepenelile mi-au trecut. ntr-un cuvnt, am revenit la viata.

279 Am explorat insula. Am ncercat sa o ncon!or, dar am renuntat. (anuiesc ca avea cam 'ece-unspre'ece 7ilometri n diametru, ceea ce nseamna o circumferinta de aproape doua'eci de mile. Ceea ce am va'ut parea sa arate ca tarmul era peste tot la fel. Aceeasi verdeata orbitoare acoperea totul, aceeasi culme, aceeasi panta dinspre culme catre apa, aceeasi ntrerupere a monotoniei+ cte un copac pipernicit pe ici, pe colo. %e cnd exploram tarmul, am facut o descoperire extraordinara+ algele, de fapt insula ntreaga, varia ca naltime si densitate n functie de vreme, n 'ilele foarte calduroase, tesatura algelor devenea teapana si densa, iar insula crestea n naltime5 urcusul pe culmi era mai abrupt si culmea mai nalta. Nu era un proces rapid. Avea loc numai daca arsita dura mai multe 'ile. Dar era evident. Cred ca avea legatura cu conservarea apei, cu expunerea redusa a algelor la ra'ele soarelui.1 1enomenul contrar - micsorarea insulei - era mai rapid, mai dramatic, iar cau'ele erau mai evidente. n asemenea situatii, culmea se lasa n !os, iar platforma continentala, ca sa spun asa, se ntindea, algele aflate de-a lungul tarmului nmuindu-se att de mult, nct mi prindeam picioarele n ele. Aceasta micsorare era cau'ata de vremea nnorata si iutita de marea agitata. Am supravietuit unei furtuni puternice pe cnd ma aflam pe insula si dupa aceasta experienta am capatat o asemenea ncredere n ea, ca as fi re'istat si unui uragan. $ra un spectacol nspaimntator sa stai ntr-un copac si sa ve'i valuri uriase napustindu-se asupra insulei, parnd ca doresc sa nece culmea si sa de'lantuie #aosul si nebunia - de fapt, topindu-se imediat, ca si cum ar fi a!uns n niste nisipuri miscatoare. Din acest punct de vedere, insula semana cu

principiile familiei *and#i+ re'ista lasndu-se invadata. 1iecare val disparea pe insula fara nici cea mai mica lovitura, lasnd n urma putina spuma si rosatura. 2ingurele semne ca o mare forta a naturii trecea prin apropiere erau cutremuratul pamntului si ncretiturile de la suprafata ia'urilor. ntr-adevar, furtuna parea ca ocoleste 280 insula5 considerabil diminuate, valurile veneau si plecau. $ra o priveliste ciudata sa ve'i valurile parasind tarmul. 1urtuna si micile cutremure ce re'ultau nu le deran!au deloc pe manguste. si continuau activitatile ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic. ,ai greu de nteles era pustietatea totala a insulei. Niciodata n-am va'ut un asemenea mediu ncon!urator lipsit de viata. Nu erau muste n aer, nici fluturi, albine sau alte insecte. Nici o pasare nu se cuibarise n copaci. Cmpia nu adapostea ro'atoare, rme, viermi, serpi sau scorpioni5 nu cresteau nici alti copaci, tufisuri, ierburi sau flori. a'urile nu aveau pesti de apa dulce. -itoralul nu era acoperit de buruieni, crabi, raci, corali, pietricele sau stnci. Cu singura exceptie notabila a mangustelor, nu exista nici cea mai mica materie organica sau anorganica straina pe insula. Nu vedeam nimic altceva dect alge ver'i stralucitoare si copaci ver'i stralucitori. Copacii nu erau para'iti. Am descoperit asta ntr-o 'i cnd am rruncat att de multe alge la umbra unui copacel, nct iam de'golit radacinile. Am observat ca radacinile nu patrundeau independente n alge, ci mai curnd se uneau, se identificau cu acestea. Ceea ce nsemna ca acesti copaci fie traiau ntr-o relatie de simbio'a cu algele, ntr-un sc#imb care le era reciproc avanta!os, fie, mai simplu, erau parte integranta din alge. %resupun ca din aceasta cau'a copacii nu faceau flori sau fructe. ,a ndoiesc ca un organism

independent, orict de intima ar fi fost simbio'a sa, ar renunta la o functie att de importanta cum este reproducerea. %lacerea frun'elor de a sta la soare, dovedita de abundenta lor, largimea si verdeata de super-clorofila ma ndemnau sa cred ca acesti copaci aveau mai ales o functie de acumulare de energie. Dar e doar o banuiala. ,ai am o ultima observatie de facut. $a este ba'ata mai mult pe intuitie dect pe date concrete. a t-o+ insula nu era o insula n sensul obisnuit al termenului - adica o mica bucata de pamnt ancorata pe fundul oceanului -, ci mai 281 curnd un organism ce plutea liber, o gramada de alge de proportii uriase. ar banuiala mea este ca ia'urile a!ungeau pna la marginile acestei mase imense, vii, desc#i-'ndu-se catre ocean, ceea ce explica pre'enta, altfel neobisnuita, a doradelor si a altor pesti din largul marii. 3otul ar fi trebuit studiat mai n detaliu, dar din pacate am pierdut algele pe care le adunasem. Asa cum eu am nviat, tot asa a facut si 9ic#ard %ar7er. %entru ca se ndopa cu manguste s-a ngrasat, blana a nceput sa-i luceasca din nou si si-a recapatat nfatisarea sanatoasa de odinioara. Continua sa se ntoarca la barca la sfrsitul fiecarei 'ile. Aveam ntotdeauna gri!a sa fiu acolo naintea lui, marcndu-mi teritoriul cu urina din belsug, ca el sa nu uite pe ce loc era si cui apartinea acel teritoriu. Dar pleca n 'ori si ratacea mai departe ca mine5 insula fiind peste tot la fel, ramneam de obicei ntr-o singura 'ona. Nu prea l vedeam n timpul 'ilei. si deveneam din ce n ce mai agitat. Am va'ut cum si ascutea g#earele de copaci - lasnd gauri mari, adnci. Am nceput sa-i aud ragetul profund, strigatul aaauuh dulce ca mierea si nfricosator ca

strafundurile unei mine sau o suta de mii de albine furioase. Ceea ce ma ngri!ora nu era faptul ca dorea o femela5 nsemna ca se simtea destul de bine pe insula pentru a se gndi la reproducere. $ram ngri!orat ca n noua lui stare nu ar fi tolerat alt mascul n teritoriu, n special pe timpul noptii, mai ales ca acele c#emari insistente ale lui ramneau fara raspuns. ,a plimbam ntr-o 'i prin padure. ,ergeam viguros, cufundat n gnduri. Am trecut de un copac - si am dat practic nas n nas cu 9ic#ard %ar7er. Amndoi am fost uimiti. 2si si se ridica pe picioarele din spate, dominndu-rna cu naltimea sa, labele sale mari fiind gata sa ma doboare. Am ncremenit, parali'at de frica si de soc. 2e lasa din nou pe toate cele patru picioare si se ndeparta. Dupa trei-pa-tru pasi se ntoarse si se ridica din nou, de data aceasta mrind. Am continuat sa stau nemiscat ca o statuie. ,ai merse ctiva pasi si ma ameninta a treia oara. ,ultumit 282 ca nu constituiam un pericol, pleca. mediat ce mi-am recapatat suflul si am ncetat sa tremur, am dus fluierul la gura si am luat-o la goana dupa el. 2e ndepartase de!a la o distanta considerabila, dar nca l puteam vedea. Alergam din toate puterile. 2e ntoarse, ma va'u, se g#emui - si apoi sari. Am suflat n fluier ct de tare am putut, dorin-du-mi ca sunetul sa se auda la fel de repede si de tare ca strigatul unui tigru singuratic. n acea noapte, n timp ce el se odi#nea la sai'eci de centimetri sub mine, am a!uns la conclu'ia ca trebuia sa pasesc din nou n arena. %rincipala problema cnd drese'i animale este ca ele actionea'a fie din instinct, fie din obisnuinta. *aselnitele

ba'ate pe inteligenta pentru a face asociatii noi care sa nu fie instinctive snt rare. De aceea, fixarea n mintea unui animal a conexiunii artificiale ca, daca face o anumita actiune, sa 'icem sa se dea cu labele n sus, va capata o anumita delicatesa, poate fi obtinuta numai prin multe repetitii. $ste un proces lent, care depinde att de noroc, ct si de multa munca, mai ales cnd animalul este adult. Am suflat din fluier pna au nceput sa ma doara plamnii. ,-am batut cu minile n piept pna cnd m-am umplut de vnatai. Am strigat+ 4?ep0 ?ep0 ?ep04 - o comanda n limba!ul tigrilor ce ar nsemna 41a04 - de mii de ori. -am aruncat sute de bucati de manguste pe care le-as fi mncat cu multa placere eu nsumi. mbln'irea unui tigru nu e o treaba usoara. 2nt mult mai rigi'i din punct de vedere mental dect alte animale care snt mbln'ite n mod regulat la circ sau la gradina 'oologica - leii de mare sau cimpan'eii, de exemplu. Dar nu vreau sa ma laud prea mult cu ceea ce am reusit sa obtin de la 9ic#ard %ar7er. Norocul meu, noroc care mi-a salvat viata, a fost ca nu era doar un tigru adult tnar, ci si un adult tnar flexibil, un animal omega. ,i-era teama ca circumstantele din acea insula puteau sa-mi fie potrivnice, ca datorita acestei abundente a mncarii si a apei, avnd att de mult spatiu, se va relaxa si va avea ncredere, fiind putin mai 283 dispus sa se lase influentat de mine. nsa a ramas ncordat, l cunosteam destul de bine ca sa-mi dau seama de asta. Noaptea n barca era agitat si facea 'gomot. Am considerat ca aceasta nervo'itate se datora noilor conditii de pe insula5 orice sc#imbare, fie ea si po'itiva, l face pe un animal sa fie ncordat. <ricare ar fi fost cau'a, tensiunea n care traia dovedea ca era n continuare gata sa-mi faca pe plac5 mai mult, ca simtea nevoia sa-mi faca pe plac.

--am nvatat sa sara printr-un cerc pe care l-am facut din crengi subtiri. $ra un exercitiu simplu, format din patru sarituri. De fiecare data, primea ca recompensa o bucata de mangusta. n timp ce se ndrepta greoi catre mine, tineam mai nti cercul cu mna stinga ntinsa, cam la noua'eci de centimetri deasupra pamntului. Dupa ce sarea prin el si si termina alergarea, apucam cercul cu mna dreapta si, stnd cu spatele la el, i ordonam sa se ntoarca si sa sara din nou. -a a treia saritura, ngenunc#eam pe parnnt si tineam cercul deasupra capului. 2a-l vad venind catre mine era o experienta ce-mi punea nervii la ncercare. ,i-a fost mereu teama ca, n loc sa sara, o sa ma atace. Din fericire, sarea de fiecare data. Dupa aceea ma ridicam si aruncam cercul astfel nct se nvrtea ca o roata. 9ic#ard %ar7er trebuia sa-l urmareasca si sa treaca prin el ultima oara nainte ca acesta sa cada. Nu prea i iesea numarul acesta, fie pentru ca eu nu aruncam cercul cum trebuia, fie din cau'a alergarii sale stngace. Dar cel putin l urmarea, ceea ce nsemna ca se ndeparta de mine. $ra ntotdeauna foarte surprins cnd cadea cercul. 2e uita la el cu atentie, ca si cum acesta ar fi fost un mare animal prieten cu care el alergase si care brusc se prabusise. 9a-mnea lnga el, mirosindu-1. Atunci i aruncam ultima bucata si plecam. n cele din urma, am parasit barca. ,i se parea stupid sa petrec noaptea stnd att de ng#esuit cu un animal care ncepea sa aiba pretentii, cnd aveam la dispo'itie o insula ntreaga. ,-am #otart ca cel mai ntelept lucru era sa dorm ntr-un copac. <biceiul nocturn al lui 9ic#ard %ar7er de 284 a dormi n barca n-a fost niciodata o regula pentru mine. Nar fi fost o idee buna sa ma aflu n afara teritoriului meu,

adormit si fara aparare pe parnnt, atunci cnd s-ar fi decis sa plece la plimbare noaptea. Astfel ca ntr-o 'i am parasit barca lund navodul, o funie si cteva paturi. Am cautat un copac frumos la marginea padurii si mi-am aruncat funia peste creanga cea mai !oasa. 1orma mea fi'ica era asa de buna, nct n-am avut nici o problema sa ma trag n sus cu a!utorul bratelor si sa ma catar n copac. Am gasit doua crengi solide aflate una lnga alta, la acelasi nivel, si mi-am legat navodul de ele. ,-am ntors la sfrsitul 'ilei. 3ocmai terminasem de ntins paturile ca sa-mi fac o saltea, cnd am remarcat ca mangustele erau agitate. ,-am uitat. Am mpins crengile la o parte ca sa vad mai bine. Am privit n toate directiile si pna la linia ori'ontului. 3otul era limpede. ,angustele abandonau ia'urile - de fapt toata cmpia - si se ndreptau cu iuteala catre padure. < natiune ntreaga de manguste era n miscare, cu spinarile arcuite si picioarele n vnt. ,a ntrebam ce alta surpri'a mi re'ervau aceste animale, cnd am remarcat cu consternare ca cele aflate lnga ia'ul cel mai apropiat de mine mi ncon!urau copacul si se urcau pe trunc#i. Acesta a disparut sub o inva'ie de manguste #otarte. ,-am gndit ca veneau sa ma atace, ca acesta era motivul pentru care 9ic#ard %ar7er dormea n barca+ n timpul 'ilei mangustele erau blnde si inofensive, dar noaptea, fiind n numar mare, si 'drobeau dusmanul fara mila. $ram nfricosat, dar n acelasi timp si indignat. 2a supravietuiesti atta timp ntr-o barca alaturi de un tigru bengale' de BAA de 7ilograme ca sa mori ntr-un copac din cau'a unor manguste de un 7ilogram mi se parea o tragedie mult prea ridicola si prea nedreapta. Nu mi-au facut nici un rau. 2-au urcat catre mine, peste mine, pe mine - pe lnga mine. 2-au ase'at pe toate crengile

copacului. Acesta era literalmente ncarcat de ele. ,i-au invadat si patul. -a fel se ntmpla ct vedeam cu 285 oc#ii. 2e urcau n toti copacii. %adurea ntreaga a devenit maronie, ca si cum toamna ar fi venit pe neasteptate. -uate la un loc, n timp ce se catarau n #oarde pentru a acapara copacii neocupati din adncul padurii, faceau mai mult 'gomot dect o turma de elefanti. ntre timp, cmpia se depopula si devenea pustie. De la un pat ng#esuit mpartit cu un tigru la un dormitor plin de manguste - ma veti crede oare cnd va spun ca viata ne re'erva cele mai neasteptate surpri'e/ ,-am mbrncit cu mangustele ca sa am unde dormi n propriul meu pat. Au ripostat. Nici un centimetru patrat nu era liber. 2-au linistit si toate sc#eunaturile si palavrageala au ncetat. Copacul s-a cufundat n tacere. Cu totii am adormit. ,-am tre'it n 'ori, nfofolit pe de-a-ntregul ntr-o patura de blana vie. Ctiva pui descoperisera partile mai calde ale corpului meu. Aveam un guler strimt, transpirat n !urul gtului - probabil mama lor, care se instalase comod pe o parte a capului meu -, n timp ce altele si facusera culcus pe burta. Au parasit copacul la fel de iute si de simplu cum l invadasera. -a fel se ntJmpla cu toti copacii dimpre!ur. Cmpia se umplu de manguste, iar 'gomotele activitatilor lor diurne rasunau peste tot. Copacul arata trist. si eu ma simteam putin trist. mi placuse experienta de a dormi mpreuna cu mangustele. Am nceput sa dorm n copac n fiecare noapte. ,i-am luat din barca ce mi era necesar si mi-am facut un dormitor

confortabil n vrful copacului. ,-am obisnuit cu 'g-rieturile neintentionate ale mangustelor care se catarau peste mine. 2ingura mea neplacere era ca uneori animalele de deasupra faceau pe mine. ntr-o noapte, mangustele m-au tre'it. %alavrageau si se agitau. ,-am ridicat si am privit n directia n care se uitau si ele. Cerul era senin, luna era plina. %amntul era ntunecos. 3otul stralucea straniu n culori negre, cenusii 286 si albe. $ra ia'ul. 2iluete argintii pluteau n el, iesind din adnc si taind suprafata neagra a apei. %esti. %esti morti. "eneau din adncuri. a'ul - daca tineti minte, avea doispre'ece metri n diametru - se umplea cu tot felul de pesti morti, pna cnd suprafata lui din neagra deveni argintie. ar din felul n care aceasta continua sa fie agitata, era evident ca apareau si mai multi pesti morti. Cnd s-a ivit un rec#in mort, mangustele au a!uns n culmea agitatiei, tipnd ca niste pasari tropicale. steria a cuprins si copacii din vecinatate. $ra un 'gomot asur'itor. ,-am ntrebat daca voi vedea pesti catarati n copaci. Nici o mangusta nu a cobort la ia'. Nici una nu a intentionat sa coboare. Doar si manifestau frustrarea prin 'gomote. %rivelistea mi se parea sinistra. $ra ceva nelinistitor cu toti pestii aceia morti. ,-am ntins din nou si m-am straduit sa adorm, cu tot 'gomotul mangustelor. n 'ori, m-am tre'it din somn din cau'a larmei pe care o faceau cobornd din copac. Cas-cnd si ntin'ndu-ma, m-am uitat catre ia'ul care fusese cau'a unei att de mari agitatii noaptea trecuta.

$ra gol. 2au aproape gol. Dar nu din cau'a mangustelor. Acestea tocmai se scufundau ca sa apuce ce mai ramasese. %estii disparusera. $ram uluit. ,a uitam oare la alt ia'/ Nu, acela era cu siguranta. $ram sigur ca nu mangustele l golisera/ Absolut sigur. Nu prea mi le imaginam scotnd un rec#in ntreg din apa, daramite sa-l mai si care n spate si sa dispara cu el. $ra oare din cau'a lui 9ic#ard %ar7er/ %oate, dar nici el nu putea goli un ia' ntreg ntr-o noapte. $ra un mister total. <rict m-as fi uitat la ia' si la marginile sale de un verde nc#is, nu-mi puteam explica ce se ntJmplase cu pestii. ,-am uitat si n noaptea urmatoare, dar n-a mai aparut nici un peste n ia'. De'legarea la aceasta enigma a venit mai tr'iu, din adncurile padurii. 287 Copacii erau mai mari n mi!locul padurii si mai apropiati. %amntul era descoperit dedesubt, pentru ca nu crestea nici un lastaris, dar deasupra coroanele copacilor erau att de dense, nct cerul nu se vedea deloc5 cu alte cuvinte, pna si cerul era de un verde compact. Copacii cresteau att de aproape unul de altul, nct crengile se ncolaceau5 se atingeau si se rasuceau unele ntre altele att de tare ca era greu sa spui unde se termina un copac si unde ncepea celalalt. Am observat ca aveau trunc#iuri curate, lucitoare, fara nenumaratele 'grieturi lasate pe scoarta de mangustele cataratoare. Am g#icit lesne raspunsul+ mangustele puteau traversa dintr-un copac n altul fara sa fie nevoite sa coboare si sa urce. Ca dovada, am gasit multi copaci din inima padurii a caror scoarta fusese practic sfsiata. Acestia formau nendoielnic o poarta catre un oras aerian al mangustelor, mai aglomerat c#iar dect Calcutta.

Acolo am gasit copacul. Nu era cel mai mare din padure, nici situat n centru, n-avea nimic special. Avea crengi solide, asta era tot. $ra un loc excelent, de unde puteam vedea cerul sau spiona viata nocturna a mangustelor. "a pot spune exact 'iua cnd am dat peste acest copac+ era 'iua dinaintea plecarii mele de pe insula. Am remarcat copacul pentru ca parea sa aiba fructe. n timp ce n alte parti coroanele arborilor erau de un verde uniform, aceste fructe erau de culoare neagra pe un fundal verde. Crengile care le sustineau erau rasucite ciudat. ,-am uitat cu atentie. < insula ntreaga acoperita de copaci sterpi - n afara de unul. si nu era nici macar acoperit total de fructe. Acestea cresteau numai ntr-o mica parte a copacului. ,-am gndit ca poate am dat peste matca reproducatoare a padurii, ca la albine, si m-am ntrebat cnd nu ma vor mai uimi algele cu ciudateniilor lor botanice. Am vrut sa gust fructele, dar copacul era prea nalt. Asa ca m-am ntors cu o funie. Daca algele erau delicioase, cum erau oare fructele/ 288 Am aruncat funia pe creanga cea mai !oasa a copacului si, ramura dupa ramura, ciot dupa ciot, m-am catarat catre acea livada mica si nepretuita. "a'ute de aproape, fructele erau de un verde nc#is. Aveau marimea si forma portocalelor. 1iecare se afla n mi!locul unor ramurele care se ncolaceau strns peste ele - ca sa le apere, presupun. %e cnd ma apropiam, am descoperit o alta functie a acestor ramurele ncolacite+ sustinerea. 1ructele nu aveau o singura tulpina, ci cteva 'eci. 2uprafata le era plina de asemenea tulpini care le legau de ramurelele

ncon!uratoare. ,-am gndit ca aceste fructe erau cu siguranta 'emoase si #ranitoare. ,-am apropiat. Am ntins mna si am apucat unul. Am fost de'amagit de ct de usor era. Nu atrna aproape deloc. Am tras de el, rupndu-i toate tulpinile. ,-am facut comod pe o creanga solida, cu spatele spri!init de trunc#iul copacului. Deasupra mea era un baldac#in miscator de frun'e ver'i, luminate de ra'ele soarelui. De !urmpre!ur, dt puteam vedea, atrnnd n aer, erau drumurile nclcite si cotite ale marelui oras suspendat. < bri'a placuta sufla printre copaci. $ram foarte curios. Am examinat fructul. A#, ce mi-as fi dorit ca acel moment sa nu vina0 Daca n-ar fi venit, as fi trait ani ntregi - poate toata viata - pe aceasta insula. Nimic, ma gndeam, nu ma putea face sa ma ntorc pe barca, la suferinta si c#inurile pe care le-am ndurat nimic0 Ce motive aveam sa parasesc aceasta insula/ Nu mi se satisfaceau aici toate nevoile fi'ice/ Nu aveam aici mai multa apa proaspata dect as fi putut sa beau toata viata/ ,ai multe alge dect as fi putut mnca/ ar cnd simteam nevoia de varietate, n-aveam mai multe manguste si mai multi pesti dect mi-as fi putut dori/ ar daca insula plutea si se deplasa, nu mergea oare n directia buna/ Nu se putea transforma ntr-o corabie vegetala care m-ar fi adus la liman/ ntre timp, nu aveam oare aceste ncntatoare manguste ca sa-mi tina tovarasie/ si nu avea 9ic#ard %ar7er nca nevoie sa mai exerse'e o a patra sari289 tura/ *ndul de a parasi insula nu-mi venise niciodata de cnd a!unsesem. ,a aflam aici de!a de multe saptamni - nu pot spune cte anume - si urma sa mai stau. $ram sigur de asta.

Ct de gresit !udecam0 Daca fructul acela avea o samnta, era samnta despartirii. 1ructul nu era un fruct. $ra o acumulare compacta de frun'e lipite la un loc ntr-o bila. =ecile de tulpini erau tulpini de frun'e. De pe fiecare tulpina rupta cadea cte o frun'a. Dupa mai multe straturi, am a!uns la frun'ele care-si pierdusera tulpinile si erau pur si simplu lipite de bila. Am tras cu ung#iile ca sa le apuc marginile si sa le co!esc. 1iecare strat se desprindea unul dupa altul ca foile de ceapa. %uteam doar sa sfsii 4fructul4 n bucati - nca l mai numesc asa, caci n-am un cuvnt mai bun -, dar am ales sami potolesc curio'itatea cu masura. De la marimea unei portocale s-a micsorat pna la cea a unei mandarine. %oala mea si crengile de dedesubt erau acoperite de co!i subtiri, moi de frun'e. $ra acum de marimea unui rambutan. nca ma trec fiori cnd ma gndesc la el. De marimea unei cirese. Apoi a aparut la lumina, ca o perla inimaginabila n mie'ul unei stridii ver'i. .n dinte omenesc. .n molar, ca sa fiu mai exact. 2uprafata era patata cu verde si strabatuta de gaurele fine. <roarea m-a cuprins ncet. Am avut timp sa culeg un alt fruct. 1iecare continea un dinte.

.nul un canin. Altul un premolar. Aici un incisiv. Dincolo un alt molar. 290 3rei'eci si doi de dinti. < dantura umana completa. Nu lipsea nici unul. (rusc am nteles. Nu am tipat. Cred ca numai n filme oroarea este sonora. %ur si simplu m-am cutremurat si am parasit copacul. Am petrecut 'iua tulburat la culme, cntarind optiunile. 3oate erau proaste. n noaptea aceea, n patul din copacul meu, mi-am testat conclu'iile. Am apucat o mangusta si am aruncat-o de pe creanga. A c#itait n timp ce cadea prin aer. Cnd a atins pamn-tul, sa repe'it imediat napoi n copac. Cu inocenta specifica, s-a ntors c#iar la locul de lnga mine. Acolo a nceput sa se linga pe labe cu putere. %area extrem de speriata. *fia foarte tare. As fi putut sa ma opresc aici. Dar voiam sa stiu. Am cobort si am apucat funia. 1acusem noduri ca sa ma pot urca mai usor. Cnd am a!uns la ba'a copacului, mi-am ntins picioarele la un centimetru de pamnt. Am e'itat. ,i-am dat drumul.

-a nceput n-am simtit nimic. Apoi deodata o durere ascutita m-a strabatut prin picioare. Am scos un tipat. Am cre'ut ca o sa cad. Am reusit sa ma agat de funie si sa ma ridic de la pamnt. ,i-am sters nnebunit talpile de scoarta copacului. A fost de a!utor, dar nu ndea!uns. ,-am aruncat la loc pe creanga. ,i-am scaldat picioarele n galeata cu apa de lnga patul meu. ,i-am sters picioarele cu frun'e. Am luat cutitul si am ucis doua manguste, n-cercnd sa-mi alin durerea cu sngele si maruntaiele lor. 3otusi, picioarele mi ardeau. ,iau ars toata noaptea. De durere si de neliniste, n-am putut dormi deloc. nsula era carnivora. Astfel se explica disparitia pestilor din ia'. nsula atragea pesti de apa sarata n canalele sale subterane - cum, nu-mi dau seama5 probabil ca pestii mncau algele cu aceeasi lacomie ca si mine. $rau prinsi n capcana. Nu-si mai gaseau drumul/ 2e nc#ideau cana291 lele catre mare/ si sc#imba apa salinitatea att de iute nct era prea tr'iu atunci cnd pestii si dadeau seama/ <ricare ar fi fost cau'a, erau prinsi n capcana de apa dulce si mureau. .nii pluteau la suprafata ia'urilor, resturile pe care le mncau mangustele. Noaptea, printr-un proces c#imic necunoscut mie, dar evident mpiedicat de lumina soarelui, algele pradatoare deveneau extrem de acide, iar ia'urile erau ca'i de acid care devorau pestii. De aceea se ntorcea 9ic#ard %ar7er n fiecare seara la barca. De aceea dormeau mangustele n copaci. De aceea nu va'usem dect alge pe insula. Asta explica si dintii. .n biet naufragiat a!unsese pe aceste groa'nice tarmuri naintea mea. Ct timp ramasese el - sau ea - aici/ 2aptamni/ -uni/ 'niA Cte ore singuratice petrecuse n orasul aerian doar n tovarasia man-gustelor/

Cte vise de viata fericita fusesera spulberate/ Cte sperante pierdute/ Cte vorbe ce ar fi putut fi spuse pierisera/ Cta singuratate fusese ndurata/ Cta nefericire fusese adunata/ si dupa toate acestea, ce a urmat/ A meritat oare/ Nimic, doar niste smalt, ca maruntisul dintr-un bu'unar. %ersoana murise, probabil, n copac. De boala/ De rani/ De tristete/ Ct timp i ia unui suflet 'drobit sa ucida un organism care are mncare, apa si adapost/ si copacii erau carnivori, dar aveau un nivel mai slab de aciditate, care-ti permitea sa-ti petreci noaptea n ei, n timp ce restul insulei clocotea. Dar o data ce persoana murise si nu mai misca, copacul probabil ca i nfasurase ncet corpul si l digerase, golindu-i oasele de toate substantele #ranitoare pna disparusera. Cu timpul, c#iar si dintii ar fi disparut. ,-am uitat n !ur la alge. ,-a cuprins greata. %romisiunea minunata pe care o ofereau n timpul 'ilei a fost nlocuita n inima mea de tradarea de care erau capabile noaptea. N-au mai ramas dect dintii0 D NG 0 am mormait. 292 Cnd a venit dimineata, trista #otarre fusese luata. Am preferat sa plec si sa pier n cautarea propriei mele specii dect sa traiesc o viata singuratica de confort fi'ic si moarte spirituala pe aceasta insula ucigasa. ,i-am facut provi'ii de apa proaspata si am baut ca o camila. Am mncat alge toata 'iua pna cnd n-am mai putut. Am ucis si !upuit attea manguste cte ncapeau n lada si pe fundul barcii. Am spintecat pestii morti din ia'uri. Cu securea am taiat o gramada de alge si am trecut o funie prin ele, pe care am legat-o de barca.

Nu puteam sa-l parasesc pe 9ic#ard %ar7er. 2a-l las acolo nsemna sa-l omor. N-ar fi putut supravietui primei nopti. 2ingur n barca la apusul soarelui, as fi stiut ca ardea de viu. 2au ca se aruncase n mare, unde avea sa se nece. --am asteptat sa se ntoarca. stiam ca nu va ntr'ia. Cnd s-a urcat la bord, am mpins barca de la mal. 3imp de cteva ore, curentii ne-au tinut aproape de insula. =gomotele marii ma nelinisteau. Nu mai eram obisnuit cu leganatul barcii. Noaptea s-a lasat ncet. Dimineata insula disparuse, ca si gramada de alge pe care o caram dupa noi. mediat ce ca'use ntunericul, algele di'olvasera funia cu acidul lor. ,area era ntunecata, cerul mo#ort. Capitolul 7; ,-am plictisit de situatia mea, la fel de monotona ca vremea. Dar viata ma obliga sa traiesc. 9estul povestirii mele nu este altceva dect durere, tristete si c#in. ,intea mi era plina cnd de gnduri pesimiste, cnd de gnduri optimiste. "a marturisesc ca, daca ati fi fost ntr-o asemenea situatie disperata ca a mea, v-ati fi nnobilat si dumneavoastra gndurile. Cu ct esti mai !os, cu att mintea tinteste mai sus. $ra normal ca, lipsit de orice mi!loc de supravietuire si ngro'it cum eram, n g#earele celei mai cumplite suferinte, sa ma gndesc la Dumne'eu. 293 Capitolul 7+ Cnd am atins uscatul, ,exicul ca sa fiu mai exact, eram att de slabit, nct de-abia am putut sa ma bucur. Am debarcat

cu dificultate. (arca aproape ca s-a rasturnat din cau'a valurilor. Am aruncat ancorele - ce ramasese din ele - ct erau de lungi ca sa ne tina n po'itie perpendiculara pe valuri si le-am ridicat cnd am a!uns pe creasta. n felul acesta, aruncnd si ridicnd ancorele, am plutit pna la tarm. $ra periculos. Dar am nimerit un val exact la momentul oportun si acesta ne-a dus o distanta buna dincolo de peretii nalti de apa care se prabuseau. Am ridicat ancorele pentru ultima oara si restul drumului am fost mpinsi. (arca s-a mpotmolit n nisip. Am lunecat peste bord. ,i-era frica sa-mi dau drumul, temator ca, att de aproape de salvare, ma voi neca n sai'eci de centimetri de apa. Am ridicat capul sa vad ct mai aveam de mers. A fost una din ultimele imagini ale lui 9ic#ard %ar7er pe care le-am 'arit, pentru ca exact atunci a sarit peste mine. -am va'ut trupul, imens si puternic, ntins n aer deasupra mea, ca un curcubeu plutitor de blana. A ateri'at n apa, cu labele din spate plescaind, cu coada ridicata, iar de acolo n cteva salturi a a!uns pe pla!a. A luato spre stnga, cu labele scobind nisipul, dar s-a ra'gndit si s-a ntors. 3recu direct prin fata mea, lund-o la dreapta. Nici nu se uita la mine. Alerga cam noua'eci de metri de-a lungul tarmului nainte de a disparea. ,ersul i era stJngaci si lipsit de coordonare. Ca'u de mai multe ori. -a marginea !unglei se opri. $ram sigur ca se va ntoarce spre mine. ,a va privi. si va lasa urec#ile pe spate. "a mri. "a pune capat relatiei noastre ntr-un anume fel. Nu facu nimic de acest gen. Doar se uita fix catre !ungla. Apoi 9ic#ard %ar7er, tovarasul meu de suferinta, fiinta salbatica si maiestuoasa care ma tinuse n viata, se ndeparta si disparu pentru totdeauna din viata mea. 294

Am a!uns cu greu la tarm si am ca'ut pe nisip. Am privit n !ur. $ram complet singur, ramas nu numai fara familie, dar acum si fara 9ic#ard %ar7er si aproape, am gndit, fara Dumne'eu. (inenteles ca nu eram. Aceasta pla!a att de moale, de solida si de vasta era obra'ul lui Dumne'eu si undeva doi oc#i sclipeau de bucurie, iar o gura 'mbea ca ma salvasem. Dupa cteva ore, un membru al speciei mele ma gasi. %leca si se ntoarse cu un grup. $rau sase sau sapte. Au venit pna la mine, acoperindu-si cu minile nasul si gura. ,-am ntrebat ce patisera. ,i-au vorbit ntr-o limba ciudata. Au tras barca pe nisip. ,-au luat de acolo. (ucata de carne de broasca testoasa pe care o adusesem de pe barca mi-au smuls-o din mna si au aruncat-o. Am plns ca un copil. Nu din cau'a ca supravietuisem c#inurilor, c#iar daca eram coplesit de acest sentiment. Nici din cau'a pre'entei fratilor si surorilor mele, c#iar daca si asta era foarte emotionant. %lngeam pentru ca 9ic#ard %ar7er ma parasise att de brusc. Ce groa'nic e sa strici un moment de adio0 2nt o persoana care crede n reguli, n ordine si armonie. Atunci cnd putem, trebuie sa dam lucrurilor o nsemnatate. De exemplu, ma ntreb, ati putea sa-mi spuneti povestea adunata n o suta de capitole, nici unul mai mult, nici unul mai putin/ "a spun eu, acesta este singurul lucru care nu-mi place la porecla mea, felul n care numarul acela este infinit. mportant n viata este sa pui capat unor situatii asa cum trebuie. Numai atunci te poti desprinde. Altfel rami cu vorbe pe care ai fi putut sa le spui, dar nu le-ai spus niciodata, iar sufletul ti-e plin de remuscari. Acel adio brusc ma doare si n 'iua de asta'i. mi doresc tare mult sa ma mai fi uitat o data la el n barca, sa-l mai fi provocat putin, ca sa ma tina minte. ,i-as fi dorit sa-i fi spus

atunci - da, stiu, era numai un tigru, - oricum regret ca nu iam spus+ - 9ic#ard %ar7er, s-a terminat. Am supravietuit. ti vine sa cre'i/ 9ecunostinta mea este mai mare dect pot 295 sa spun. N-as fi reusit fara tine. As dori sa-ti spun cu serio'itate+ 9ic#ard %ar7er, ti multumesc. ,ultumesc ca miai salvat viata. Acum du-te unde trebuie. Ai cunoscut libertatea limitata a unei custi cea mai mare parte a vietii tale5 acum vei cunoaste libertatea !unglei. ti doresc tot binele din lume. 1ereste-te de <m. Nu este prietenul tau. Dar sper ca-ti vei aminti de mine ca de un prieten. $u nu te voi uita cu siguranta niciodata. 3e voi purta mereu n sufletul meu. Ce este acel scrsnet/ A, barca noastra a dat de nisip. Adio, 9ic#ard %ar7er, adio, Dumne'eu sa te apere. <amenii care m-au gasit m-au dus n satul lor, iar cte-va femei m-au spalat si m-au frecat att de tare, nct m-am ntrebat daca si dadusera seama ca pielea mi era maronie de la natura si ca nu eram un baiat alb foarte murdar. Am ncercat sa le explic. Au dat din cap, au 'mbit si au continuat sa ma frece ca si cum eram puntea unei corabii. ,-am gndit ca or sa ma !upoaie de viu. Dar mi-au dat de mncare. ,ncare delicioasa. < data ce am nceput sa mannc, nu m-am mai putut opri. Credeam ca voi fi vesnic nfometat. =iua urmatoare a venit o masina a politiei si m-a dus la un spital, iar aici se termina povestea mea. Am fost coplesit de genero'itatea celor care m-au salvat. Ctiva oameni saraci mi-au dat #aine si mncare. Doctorii si asistentele au avut gri!a de mine ca si cum as fi fost un

prunc nascut prematur. <ficialii mexicani si canadieni mi-au desc#is toate usile astfel ca de pe pla!a din ,exic pna la casa mamei mele adoptive si salile de curs ale .niversitatii din 3oronto a fost un drum lung si usor de strabatut pentru mine. 3uturor acestor oameni le multumesc din suflet. Capitolul 7/ -omnul Tomohiro 4kamoto, de la -epartamentul 0aritim al 0inisterului de Transporturi Iaponez, acum aflat la pensie, mi,a povestit cum el si tnarul sau cole" de atunci, domnul 'tsuro Chiba, se "aseau n on" ?each, California - cel mai important port comercial din vestul 'mericii, 9n"a '. - cu alte afaceri, cnd au fost anuntati ca sin"urul supravietuitor al corabiei *aponeze 3simtsum, care disparuse fara urma n lar"ul Pacificului cu cteva luni nainte, debarcase lin"a oraselul Tomatlan de pe coasta 0e(icului. 'u fost trimisi de "uvernul lor sa,l contacteze pe acest supravietuitor si sa vada daca pot afla care a fost soarta corabiei. 'u cumparat o harta a 0e(icului si s,au uitat sa vada unde se "aseste Tomatlan. -in pacate pentru ei, o cuta a hartii trecea peste <olful Californiei spre un orasel de coasta cu numele Tomatan, tiparit cu litere mici. -omnul 4kamoto a fost convins ca a citit Tomatlan. Pentru ca era la mai putin de *umatatea drumului catre <olfid Californiei, a decis ca cel mai rapid mod de a a*un"e acolo era sa mear"a cu masina. 'u pornit la drum n masina lor nchiriata. Cnd au a*uns la Tomatlan, opt sute de kilometri la sud de on" ?each si au vazut ca nu este Tomatlan, domnid 4kamoto a hotart ca vor mer"e mai departe la !anta 1osalia, doua sute de kilometri si mai la sud, ca sa ia feribotul ce traverseaza <olful Californiei catre <uaymas. =eribotul a ntrziat si mer"ea ncet. 2ar din <uaymas mai erau o mie trei sute de kilometri pna la Tomatlan. -rumurile era proaste. i s,a spart un

cauciuc. 0asina li s,a stricat, iar mecanicul care le,a reparat, o clandestin le,a furat 299 elementele bune ale motorului, nlocuindu,le cu elemente uzate pentru a caror schimbare au trebuit sa plateasca firmei ce le nchinase masina, ceea ce a dus la stricarea masinii a doua oara, cnd s,au ntors. 'l doilea mecanic le,a luat bani n plus. -omnul 4kamoto mi,a marturisit ca erau foarte obositi cnd au a*uns la 2nfirmeria ?enito Iuarez din Tomatlan, care nu se "aseste nicidecum n <olful Californiei, ci la o suta de kilometri la sud de Puerto )allarta, n statul Ialisco, aproape la acelasi nivel cu 0e(ico City. Calatorisera non,stop patruzeci si una de ore. B0uncim din "reuB, a scris domnul 4kamoto. #l si domnul Chiba au stat de vorba cu Piscine 0olitor Patel n en"leza, aproape trei ore, nre"istrnd conversatia pe banda. Te(tul care urmeaza contine fra"mente din transcrierea literala. !nt recunoscator domnului 4kamoto pentru ca mi,a dat o copie a benzii nre"istrate si pentru raportul sau final. Ca sa fie totul limpede, am indicat cine vorbeste atunci cnd nu este foarte clar. Portiunile tiparite cufonturi diferite au fost spuse n *aponeza, iar eu le,am tradus. Capitolul 7$ - (una 'iua, domnule %atel. ,a numesc 3omo-#iro <7amoto. 2nt de la Departamentul ,aritim al ,inisterului de 3ransporturi >apone'. Acesta este asistentul meu, Atsuro C#iba. Am venit sa va vedem n legatura cu scufundarea corabiei Tsimtsum al carei pasager ati fost. Am putea vorbi cu dumneavoastra acum/

- 2igur ca da. - ,ultumesc. 2nteti foarte amabil. Fii atent, Atsu-ro-kun, n-ai ai !a"ut asa "e#a, asa "a $n"ear"a sa $n#eti% - &a, 'ka oto-san% - Ai dat dru ul "aseto!onului( - &a, i-a dat dru ul%

- )ine% '!, s$nt at$t de o*osit+ ,er sa se "onse ne-e "a a-i este 19 !e*ruarie 1978% &osarul nu arul 250663, 300 $n le.atura "u dis/aritia na#ei "o er"iale Tsimtsum. "a simtiti bine, domnule %atel/ - Da, multumesc. si dumneavoastra/ - Ne simtim bine. - Ati venit tocmai din 3o7io/ - Ne aflam n -ong (eac#, California. Am venit pna aici cu masina. - Ati calatorit bine/ - A fost o calatorie minunata. ,ersul cu masina a fost foarte placut. - $u am avut o calatorie ngro'itoare. - Da, am vorbit la politie nainte de a veni aici si am va'ut barca.

- ,i-e putin foame. - Ati dori o pra!itura/ - <,F da0 - %oftim. - ,ultumesc0 - Cu placere. $ numai o pra!itura. Domnule %atel, ne ntrebam daca ne-ati putea spune ce vi s-a ntmplat, ct mai detaliat posibil. - Da. ,i-ar face mare placere. Capitolul 7% %ovestea. Capitolul 75 Domnul <7amoto+ 1oarte interesant. Domnul C#iba+ Ce poveste uluitoare0 - 0e ia dre/t niste /rosti% Domnule %atel, o sa luam o mica pau'a si apoi o sa ne ntoarcem, de acord/ - De acord. As mai dori o pra!itura. 301 - 2igur ca da. Domnul C#iba+ A "erut de1a destule, si ni"i nu le-a $n"at% 2$nt toate a"olo su* "earsa!%

- 3ai da-i una% 4re*uie sa-l *inedis/une % Ne ntoarcem n cteva minute. Capitolul 77 Domnul <7amoto+ Domnule %atel, nu credem n povestea dumneavoastra. - mi pare rau - aceste pra!ituri snt bune, dar se fa-rmitea'a. 2nt uimit. De ce nu credeti/ - Nu tine. - Ce vreti sa spuneti/ - (ananele nu plutesc. - %oftim/ - Ati spus ca urangutanul a venit plutind pe o insula de banane. - $ adevarat. - (ananele nu plutesc. - (a da, plutesc. - 2nt prea grele. - Nu, nu snt. ncercati si dumneavoastra. Am aici doua banane. Domnul C#iba+ &e unde au a/arut a"estea doua( ,e alt"e#a o ai !i a#$nd su* "earsa!( Domnul <7amoto+ 5a nai*a% Nu, nu e nevoie.

- $ o c#iuveta acolo. - $ n ordine. - nsist. .mpleti c#iuveta cu apa, puneti bananele nauntru si veti vedea cine are dreptate. - Am dori sa trecem mai departe. - nsist foarte mult. T-iniste.U Domnul C#iba+ ,e !a"e ( 302 Domnul <7amoto+ A !oarte lun.a% senti entul "a si a"easta #a !i o -i

T=gomotul unui scaun care este mpins. 2unet ndepartat de apa, tsnind dintr-un robinet.U %i %atel+ Ce se ntmpla/ Nu vad de aici. Domnul <7amoto Tla distantaU+ .mplu c#iuveta. - Ati pus de!a bananele nauntru/ TDe la distantaU+ Nu. - si acum/ TDe la distantaU+ -e-am pus. - si/ T-iniste.U Domnul C#iba+ Plutes"( TDe la distantaU+ Plutes"% - $i bine, plutesc/ TDe la distantaU+ %lutesc. - Ce v-am spus eu/

Domnul <7amoto+ Da, da. Dar trebuie multe banane ca sa tina un urangutan. - Asa a si fost. $rau aproape o tona. nca mi se face rau cnd ma gndesc la toate acele banane plutind pe apa si pier'ndu-se, cnd as fi putut sa le culeg. - Ce pacat0 si acum despre - %uteti sa-mi dati napoi bananele, va rog/ Domnul C#iba+ -e iau eu% T=gomotul unui scaun mpins la o parte.U TDe la distantaU+ Ia te uita% ,6iar /lutes"%Domnul <7amoto+ Ce e cu insula aceea de alge pe care spuneti ca ati gasit-o/ Domnul C#iba+ ata-va bananele. %i %atel+ ,ultumesc. Da/ - mi pare rau sa o spun asa direct, nu vrem sa va !ignim, dar nu va asteptati sa va credem, nu-i asa/ Copaci carnivori/ Alge mncatoare de peste care produc apa proaspata/ 9o'atori acvatici care traiesc n copaci/ Asemenea lucruri nu exista. - Numai pentru ca nu le-ati va'ut. 303 - Asa e. Credem numai ce vedem. - Asa a facut si Columb. Ce faceti cnd nu vedeti/ - nsula dumneavoastra este imposibila din punct de vedere botanic. - 2puse musca nainte de a se prinde de #rtie. - De ce nu a mai gasit-o nimeni nainte/

- $ste un ocean mare, strabatut de corabii grabite. $u am mers ncet, observnd multe. - Nici un om de stiinta nu va va crede. - "or fi aceiasi care nu i-au cre'ut pe Copernic si pe Dar8in. Au terminat oamenii de stiinta sa gaseasca plante noi/ n ba'inul Ama'onului, de exemplu/ - Nu plante care contra'ic legile naturii. - %e care le cunoasteti la perfectie/ - Destul de bine ca sa separam posibilul de imposibil. Domnul C#iba+ Am un unc#i care stie foarte multe despre botanica. -ocuieste la tara, lnga ?ita-*un. $ste un maestru n bonsai. %i %atel+ .n ce/ - .n maestru n bonsai. (onsaii snt copaci mici. - Adica tufisuri. - Nu, copaci. (onsaii snt copaci mici. Nu snt mai nalti de sai'eci de centimetri. i poti purta n brate. %ot a!unge foarte batrni. .nc#iul meu are unul care are peste trei sute de ani. - Copaci de trei sute de ani care au sai'eci de centimetri naltime si pe care poti sa-i porti n brate/ - Da. 2nt foarte delicati. Au nevoie de multa atentie. - Cine a mai au'it de asemenea copaci/ 2nt imposibili din punct de vedere botanic. - Dar va asigur ca exista, domnule %atel. .nc#iul meu -

- Cred numai ce vad. Domnul <7amoto+ < clipa, va rog. Atsuro, "u tot res/e"tul /entru un"6iul tau "are traieste la tara, l$n.a 7ita-8un, nu s$nte ai"i sa /ala#ra.i des/re *otani"a% - $n"er" nu ai sa a1ut% 304 - )onsaiul un"6iului tau se 6raneste "u "arne( - 0u "red% - Ai !ost #reodata - 0u% - Atun"i, *onsaiul un"6iului tau nu ne este de a1utor% .nde ramaseseram/ %i %atel+ -a copacii nalti, mari, adnc nradacinati n pamnt, de care va povesteam. - 2a-i dam putin deoparte. - Ar fi greu. N-am ncercat niciodata sa-i smulg si sa-i dau la o /arte% - Ai umor, domnule %atel. ?a0 ?a0 ?a0 %i %atel. ?a0 ?a0 ?a0 Domnul C#iba+ ?a0 ?a0 ?a0 0-a !ost asa de a u-ant% &o nul <7amoto+ ,ontinua sa r$-i% 7a+ 7a+ 7a+ &o nul C#iba+ ?a0 ?a0 ?a0 Domnul <7amoto+ Ct despre tigru, nu sntem convinsi nici de el. us"at de un *onsai(

- Ce vreti sa spuneti/ - Ne vine greu sa credem. - $xact. - Nu stiu cum a supravietuit. - Cu siguranta, a fost o ilu'ie. - ,ai vreau o pra!itura. - Nu mai avem. - Ce e n punga aceea/ - Nimic. - %ot sa ma uit/ Domnul C#iba+ Uite "u se du"e si /r$n-ul nostru%

Domnul <7amoto+ ntorcndu-ne la tigru... %i %atel+ A fost ngro'itor. Ce sandvisuri delicioase. Domnul <7amoto+ Da, arata bine. Domnul C#iba+ 3i-e !oa e% - Nu s-a gasit nici o urma a lui. $ destul de greu de cre'ut, nu-i asa/ Nu exista tigri n cele doua Americi. Daca ar fi fost un tigru salbatic pe aici, nu credeti ca politia ar fi aflat pna acum/ 305 - Ar trebui sa va povestesc despre pantera neagra care a scapat de la *radina =oologica din =iiric# n mie'ul iernii.

- Domnule %atel, tigrul este un animal salbatic deosebit de periculos. Cum ati putut sa supravietuiti ntr-o barca cu unul/ $ste - Ceea ce nu va dati seama este ca noi sntem o specie stranie si amenintatoare pentru animalele salbatice. -e umplem de teama. Ne evita ct de mult pot. Au trebuit sa treaca secole pna am potolit frica n unele animale maleabile - se numeste domesticire-, dar ma!oritatea nu pot scapa de frica si ma ndoiesc ca o vor face vreodata. Cnd animalele salbatice ne ataca, este din pura disperare. Ne ataca atunci cnd nu mai au ce face. $ste ultima solutie. - ntr,o barcaA ?ai, domnule %atel, este greu de cre'ut0 - *reu de cre'ut/ Ce stiti dumneavoastra despre lucrurile greu de cre'ut/ "reti sa va spun ceva greu de cre'ut/ ata ceva greu de cre'ut. $ste un secret bine pastrat de directorii de gradini 'oologice din ndia ca n 19H1 (ara, ursul polar, a scapat de la *radina =oologica din Calcutta. Nu s-a mai au'it nimic de el, nici de la politie, nici de la vnatori, braconieri sau altcineva. (anuim ca traieste n libertate pe malurile rului ?ugli. 1iti atenti daca mergeti la Calcutta, domnii mei+ daca mirositi cumva a sushi, o sa va coste scump0 Daca luati orasul 3o7io, l rasturnati si l scuturati, veti fi uimiti cte animale vor cadea din el+ bursuci, lupi, boa constrictori, dragoni de 6omodo, crocodili, struti, babuini, capibara, mistreti, leopar'i, mJnate, rumegatoare nenumarate. Nu am nici o ndoiala ca girafe si #ipopotami nembln'iti traiesc n 3o7io de generatii fara sa fi fost va'uti de nimeni. Ar trebui sa comparati ntr-o 'i lucrurile care se lipesc de talpile pantofilor cnd mergeti pe strada cu ceea ce 'ace pe podeaua custilor la *radina =oologica din 3o7io apoi sa vorbiti0 si va asteptati sa gasiti un tigru n !ungla mexicana0 $ ridicol, pur si simplu ridicol0 ?a0 ?a0 ?a0

306 - 2-ar putea sa fie girafe si #ipopotami nembln'iti care traiesc n 3o7io si un urs polar n Calcutta. Noi nu credem ca un tigru a trait cu dumneavoastra ntr-o barca. - Aroganta de oraseni bogati0 %ermiteti sa va intre n metropola toate animalele din $den, dar nu-i dati voie unui simplu tigru bengale' n catunul meu0 - Domnule %atel, va rog sa va linistiti. - Daca nu puteti nici macar sa credeti, de ce mai traiti/ Nu este dragostea greu de nteles/ - Domnule %atel - Nu ma mai agasati cu politetea dumneavoastra0 Dragostea este greu de nteles, ntrebati pe oricine iubeste. "iata este greu de nteles, ntrebati orice om de stiinta. Dumne'eu este greu de nteles, ntrebati orice credincios. De ce va vine greu sa credeti/ - ncercam doar sa fim re'onabili. - -a fel si eu0 ,i-am folosit ratiunea n fiecare moment. 9atiunea este de mare a!utor ca sa obtii de mncare, #aine si adapost. 9atiunea este cel mai bun instrument. Nimic nu este mai bun ca ratiunea ca sa tii tigrii la distanta. Dar daca esti excesiv de rational, risti sa arunci tot universul n canal laolalta cu apa din baie. - Calmati-va, domnule %atel, calmati-va. Domnul C#iba+ A/a din *aie( &e "e #or*este des/re a/a din *aie(

- De ce sa ma calme'/ Ar fi trebuit sa-l vedeti pe 9i-c#ard %ar7er. - Da, da. - $ra imens. Colti atta0 *#eare ca niste iatagane0 Domnul C#iba+ ,e s$nt iata.anele( Domnul <7amoto+ ,6i*a-san, $n lo" sa /ui $ntre*ari /rostesti de #o"a*ular, de "e nu $n"er"i sa te !a"i !olositor( 0u /rea o s"oate la "a/at "u *aiatul asta% Fa "e#a+ Domnul C#iba+ .ite0 < bucata de ciocolata0 %i %atel+ ,inunat0 T-unga tacere.U 307 Domnul <7amoto+ ,a si "u nu ne-ar !i !urat tot /r$n--ul% ,ur$nd ne #a "eretempura. T-unga tacere.U Domnul <7amoto+ Anc#eta noastra si-a pierdut scopul. Ne aflam aici din cau'a scufundarii unui vas comercial. Dumneavoastra snteti singurul supravietuitor. $rati numai un pasager. Nu aveati nici o vina pentru ce s-a ntJmplat. Noi - Ciocolata e gro'ava0 - Nu vrem sa acu'am pe nimeni. 2nteti o victima nevinovata a unei tragedii pe mare. ncercam doar sa aflam de ce si cum s-a scufundat Tsimtsum. Credeam ca ne puteti a!uta, domnule %atel.

T3acere.U - Domnule %atel/ T3acere.U %i %atel+ 3igrii exista, barcile de exista. Din cau'a ca cele trei nu dumneavoastra ngusta si limitata, posibil. 3otusi, adevarul este mpreuna si apoi s-a scufundat. T3acereU. Domnul <7amoto+ ar acel france'/ - Ce-i cu el/ - Doi oameni orbi n doua barci separate se ntlnesc n mi!locul %acificului - coincidenta e putin exagerata, nu/ - Cu siguranta, este. - Noi nu o credem plau'ibila. - -a fel este si loteria, totusi cineva mereu cstiga. - < credem foarte neplau'ibila. - si eu. - stia "a tre*uia sa ne lua despre mncare/ - Da. - $l stia foarte multe despre mncare. - Daca puteti sa o numiti mncare. -iua asta li*er% Ati vorbit salvare exista, oceanele s-au ntlnit n experienta refu'ati sa credeti ca este ca Tsimtsum le-a adus

- (ucatarul de pe Tsimtsum era france'. 308 - $xista france'i peste tot n lume. - %oate ca france'ul pe care l-ati ntlnit era bucatarul. - %oate. De unde sa stiu/ Nu l-am va'ut niciodata. $ram orb. Apoi 9ic#ard %ar7er l-a mncat de viu. - Ce convenabil0 - Deloc. A fost oribil si a mirosit urt. Apropo, cum explicati oasele de mangusta din barca/ - Da, oasele unui animal mic erau - ,ai multe animale0 - ale unor animale mici au fost gasite n barca. %robabil ca proveneau de pe corabie. - Nu am avut manguste la *radina =oologica. - N-avem nici o dovada ca snt oase de mangusta. Domnul C#iba+ %oate ca erau oase de banana0 ?a0 ?a0 ?a0 ?a0 - Atsuro, ta"i din .ura+ - $ i /are !oarte rau, 'ka oto-san% 9 din "au-a o*oselii% - $ti *ati 1o" de un"a noastra+

- $ i /are !oarte rau, 'ka oto-san% Domnul <7amoto+ %uteau fi oasele unui alt animal mic.

- $rau manguste. - %uteau fi suricate. - 2uricatele de la *radina =oologica nu au fost vn-dute. Au ramas n ndia. - %uteau fi para'iti ai corabiei, ca sobolanii. 2uricatele snt comune n ndia. - 2uricate ca para'iti de corabie/ - De ce nu/ - Cine le-a adus not prin furtunile %acificului/ $ destul de greu de cre'ut, nu-i asa/ - ,ai usor de cre'ut dect multe dintre lucrurile pe care le-am au'it n ultimele doua ore. %oate ca suricatele erau de!a la bord, ca sobolanul pe care l-ati mentionat. - .imitor cte animale erau n acea barca. - .imitor. - < adevarata !ungla. 309 - Da. - Acele oase erau oase de mangusta. Dati-le unui expert sa le verifice. - N-au mai ramas att de multe. si n-au capete. - -e-am folosit ca momeala. - $ ndoielnic ca un expert ar putea spune daca snt oase de mangusta sau de suricate.

- *asiti-va un 'oolog legist. - 1oarte bine, domnule %atel0 Ati cstigat. Nu putem explica pre'enta oaselor de mangusta, daca asta snt, din barca. Dar nu asta este problema. 2ntem aici pentru ca o nava comerciala !apone'a detinuta de Compania ,aritima <i7a, plutind sub pavilion paname', s-a scufundat n %acific. - Ceea ce nu uit niciodata, nici macar un minut. ,i-am pierdut toata familia. - Ne pare rau. - Nu att de mult ca mie. T-unga tacere.U Domnul C#iba+ si acum ce !a"e ( Domnul <7amoto+ Nu stiu. T-unga tacere.U %i %atel+ Doriti o pra!itura/ Domnul <7amoto+ Da, ar fi minunat. ,ultumesc. Domnul C#iba+ ,ultumesc. T-unga tacere.U Domnul <7amoto+ $ o 'i frumoasa. %i %atel+ Da. nsorita. T-unga tacere.U %i %atel+ Aceasta e prima dumneavoastra vi'ita n ,exic/ Domnul <7amoto+ Da, asa este. - si pentru mine. T-unga tacere.U %i %atel+ Deci, nu v-a placut povestea mea/ Domnul <7amoto+ (a nu, ne-a placut foarte mult. Nu-i asa, Atsuro/ Ne vom aminti de ea foarte multa vreme. 310 Domnul C#iba+ Ne vom aminti. T3acere.U

Domnul <7amoto+ Dar pentru scopul anc#etei noastre, am dori sa stim ce s-a ntmplat cu adevarat. - Ce s-a ntmplat cu adevarat/ - Da. - Adica doriti o alta poveste/ - Aaa... nu. Am dori sa stim ce s-a ntmplat cu adevarat. - Nu e o poveste ceea ce spui ca a avut loc/ - Aaa... n engle'a, poate. n !apone'a povestea are un element de inventivitate n ea. Noi nu dorim inventivitate. Noi dorim 4faptele concrete4, cum spuneti n engle'a. - %ovestea nu este de fapt - n engle'a sau n !apone'a de!a o inventie/ Contemplarea acestei lumi nu este si ea o inventie/ - Aaa... - -umea nu exista pur si simplu. 3otul depinde de felul cum o ntelegem, nu/ ar ntelegnd ceva, aducem propria noastra vi'iune asupra acelui lucru, nu/ Nu asa se transforma viata n poveste/ - ?a0 ?a0 ?a0 2nteti foarte destept, domnule %atel. Domnul C#iba+ &es/re "e #or*este( - 7a*ar n-a % %i %atel+ Doriti o poveste care sa reflecte realitatea/ - Da. - < poveste care nu contra'ice realitatea/

- $xact. - Dar tigrii nu contra'ic realitatea. - <, va rog, fara tigri. - stiu ce doriti. Doriti o poveste care sa nu va surprinda. Care sa confirme ceea ce stiti de!a. Care sa nu va faca sa vedeti lumea altfel, sa o ntelegeti pe de-a-ntregul. Doriti o simpla poveste. < poveste obisnuita. "reti fapte aride si concrete. - Aaa... 311 - "reti o poveste fara animale. - DaiF - 1ara tigri sau urangutani. - Asa e. - 1ara #iene sau 'ebre. - 1ara ele. - 1ara manguste sau suricate. - Nu le vrem. - 1ara girafe sau #ipopotami. - Ne vom astupa urec#ile0 - Asa ca am dreptate. "reti o poveste fara animale. - "rem o poveste fara animale care sa explice de ce s-a scufundat Tsimtsum.

- Numai o clipa, va rog. - Desigur. ,red "a $n s!$rsit o sa o*tine s/era "a #a #or*i rational% T-unga tacere.U - ata o alta poveste. - (un. - Corabia s-a scufundat. A scos un sunet ca un bolborosit metalic. Diverse obiecte au plutit la suprafata apei si apoi au disparut. ,-am pomenit 'vrcolindu-ma n apa %acificului. notam catre barca de salvare. n toata viata mea n-am notat att de greu. %arca stateam pe loc. ng#i-team mereu apa. ,i-era foarte frig. %uterile mi scadeau cu repe'iciune. N-as fi reusit, daca bucatarul nu mi-ar fi aruncat colacul si nu m-ar fi tras n barca. ,-am catarat la bord si m-am prabusit. %atru dintre noi au supravietuit. ,ama s-a agatat de niste banane si a a!uns la barca. (ucatarul era de!a la bord5 ca si marinarul. A mncat mustele. (ucatarul, adica. Nu trecuse o 'i de cnd eram n barca5 aveam apa si mncare pentru mai multe saptamni5 aveam unelte de pescuit si distilatoare solare5 cu totii credeam ca vom fi salvati n curnd. 3otusi, el era acolo, dnd din brate, prin'nd muste si mncndu-le cu lacomie. (rusc a intrat ntr-o cri'a de foamete. Ne facea 312 prosti si idioti ca nu i ne alaturam la acel ospat. $ram !igniti si de'gustati, dar nu am aratat-o. Ne purtam foarte politicos. ,ama 'mbea si clatina din cap, ridicndu-si mna n semn de refu'. $ra un om de'gustator. %utea sa ma-nnce absolut "e#a% 2a

orice. A mncat si sobolanul. --a taiat si l-a uscat la soare. $u - cinstit sa fiu - am mncat o bucatica, una mica de tot, pe la spatele mamei. ,i-era tare foame. $ra asa o bruta bucatarul, prost-dispus si ipocrit. ,arinarul era tnar. De fapt, era mai n vrsta dect mine, probabil de-abia mplinise doua'eci de ani, dar si-a rupt piciorul cnd a sarit de pe corabie, iar suferinta l facuse iar un copil. $ra frumos. Nu avea deloc par pe fata, avnd o nfatisare onesta si luminoasa. 3rasaturile sale - fata lata, nasul turtit, oc#ii ngusti si migdalati - erau extrem de fine. mi parea a fi asemeni unui mparat c#ine'. 2uferinta i era groa'nica. Nu vorbea deloc engle'este, nici macar un singur cuvnt, nici da, nici nu, nici buna ziuasau multumesc. "orbea numai c#ine'este. Nu ntelegeam nimic din ce spunea. Cred ca se simtea foarte singur. Cnd plngea, mama i lua capul n poala, iar eu l tineam de mna. $ra foarte, foarte trist. 2uferea si noi nu puteam face nimic. %iciorul drept i era rupt rau la sold. <sul iesea afara din carne. Gipa de durere. -am aran!at piciorul att ct am putut de bine si ne-am asigurat ca bea si mnca. Dar piciorul i s-a infectat. C#iar daca i scoteam puroiul n fiecare 'i, era din ce n ce mai rau. -aba piciorului s-a nnegrit si s-a umflat. A fost ideea bucatarului. $ra o bruta. Ne domina pe toti. Nea soptit ca negreala se va raspndi si ca marinarul va supravietui numai daca piciorul i va fi amputat. 1iindca osul i era rupt la sold, nu va trebui dect sa taie prin carne si sa rasuceasca. nca i aud soaptele nveninate. 2e va ocupa el de salvarea vietii marinarului, ne spunea, dar noi va trebui sa-l tinem. 2urpri'a va fi singurul aneste'ic. Ne-am aruncat asupra lui. ,ama si cu mine l tineam de brate, n timp ce bucatarul s-a ase'at pe piciorul 313

sanatos. ,arinarul se 'vrcolea si tipa. %ieptul i se ridica si i se lasa. (ucatarul a lucrat repede cu cutitul. %iciorul a ca'ut. mediat mama si cu mine i-am dat drumul marinarului si neam ndepartat. Credeam ca, daca apasarea va disparea, nu se va mai 'bate. Credeam ca se va calma. Nu s-a calmat. 2a ridicat imediat. Gipetele lui erau cu att mai groa'nice pentru ca nu le puteam ntelege. $l tipa si noi ne uitam, ncremeniti. 2ngele curgea peste tot. ,ai rau era contrastul dintre agitatia necontrolata a marinarului si piciorul sau care statea linistit pe fundul barcii. 2e uita mereu la membrul amputat, ca si cum ne implora sa i-l dam napoi. n cele din urma s-a prabusit. Am trecut repede la actiune. (ucatarul a nfasurat niste piele peste os. Am mpac#etat ciotul ntr-o bucata de pn'a si am legat o funie n !urul ranii pentru a opri s#gerarea. --am ase'at ct de confortabil am putut pe o saltea facuta din vestele de salvare si l-am tinut la caldura. Credeam ca era 'adarnic. Nu puteam sa-mi imagine' ca o fiinta omeneasca putea supravietui la atta durere, la atta macelarire. A gemut toata seara si toata noaptea, iar respiratia i era grea si neregulata. Avea cri'e de delir agitat. ,a asteptam sa moara n timpul noptii. 2-a agatat de viata. n 'ori era nca viu. $ra cnd constient, cnd inconstient. ,ama i-a dat apa. $u am 'arit piciorul amputat. ,-a lasat fara suflu. n toata agitatia fusese aruncat la o parte si pierdut n ntuneric. Din el se scursese un lic#id si parea mai subtire. Am luat o vesta si am folosit-o ca manusa. Am ridicat piciorul. - Ce faci/ m-a ntrebat bucatarul. - "reau sa-l arunc peste bord, i-am raspuns. - Nu fi idiot. l vom folosi ca momeala. %entru asta l-am si taiat.

A parut sa regrete ultimele cuvinte c#iar cnd le spunea, caci vocea i se stinse repede. 2-a ndepartat. - Pentru astaA a ntrebat mama. Ce vrei sa spui/ 2-a prefacut ocupat. "ocea mamei a crescut. 314 - "rei sa ne spui ca i-am taiat piciorul acestui biet baiat nu ca sa-i salvam viata, ci ca sa avem momeala pentru pestiA 3acere din partea brutei. - 9aspunde-mi0 a strigat mama. si-a ridicat oc#ii spre ea ca un animal ncoltit si a privit-o. - 9amnem fara provi'ii, a mormait. Daca nu facem rost de mncare, o sa murim. - %rovi'iile noastre nu se termina0 Avem #rana si apa. Avem o gramada de pac#ete de biscuiti ca sa ne a!unga pna cnd vom fi salvati. A apucat sacul de plastic n care ne puneam ratiile de biscuiti. Atrna neasteptat de usor n minile sale. Cele cteva firimituri ramase se scuturara. --a desc#is. - .nde snt biscuitii/ 2acul era plin aseara0 (ucatarul s-a uitat n alta parte. $u la fel. - ,onstrule egoist0 a tipat mama. 2ingurul motiv pentru care nu mai avem mncare e ca tu te mbuibi cu ea0 - si el a mncat cte ceva, a spus bucatarul, aratn-du-ma.

<c#ii mamei s-au ntors spre mine. Am ng#etat. - %iscine, e adevarat/ - $ra noapte, mama. $ram pe !umatate adormit si mi-era foame. ,i-a dat un biscuit. --am mncat fara sa ma gndesc... - Numai unul/ a ricanat bucatarul. A fost rndul mamei sa se uite n alta parte. ,nia a parut sa o paraseasca. 1ara a mai spune altceva, s-a dus sa-l ngri!easca pe marinar. ,i-am dorit sa fie mnioasa. ,i-am dorit sa ma pedepseasca. <rice, n afara de tacerea aceasta. ,-am dus sa potrivesc cteva veste de salvare pentru confortul marinarului ca sa pot fi alaturi de ea. Am soptit+ 4mi pare rau, mama, mi pare rau.4 <c#ii mi erau plini de lacrimi. Cnd am privit-o, am va'ut ca si ai ei erau la fel. Dar nu se uita la mine. <c#ii contemplau o amintire ce plutea n aer. 315 - 2ntem singuri, %iscine, cu desavrsire singuri, a spus ea pe un ton care mi-a sfarmat si ultima speranta. Nu m-am simtit niciodata att de singur n toata viata mea cum m-am simtit atunci. $ram de!a de doua sapta-mni n barca si ncepeam sa platim pretul. $ra din ce n ce mai greu sa credem ca tata si cu 9avi supravietuisera. Cnd ne-am ntors, bucatarul tinea piciorul de gle'na deasupra apei ca sa se usuce. ,ama si-a pus mna peste oc#ii marinarului.

A murit linistit, cu viata scurgndu-se din el ca lic#idul din picior. (ucatarul l-a macelarit imediat. %iciorul fusese o momeala proasta. Carnea moarta era prea stricata pentru a se tine agatata n crligul de pescuit5 pur si simplu se di'olva n apa. Nimic n-a fost risipit de acest monstru. A taiat totul, inclusiv pielea marinarului si fiecare centimetru din intestinele sale. -a preparat pna si partile genitale. Cnd a terminat cu torsul, a trecut la brate, umeri si picioare. ,ama si cu mine eram 'guduiti de durere si de oroare. ,ama tipa la bucatar. - Cum poti face asta, monstrule/ Ce ti-a facut bietul baiat/ ,onstrule0 ,onstrule0 (ucatarul raspundea cu o vulgaritate de neimaginat. - Cel putin acopera-i fata, pentru numele lui Dumne'eu0 a strigat mama. $ra insuportabil sa ve'i acea fata frumoasa, att de nobila si de linistita, inclusa n asemenea scene. (ucatarul s-a aruncat asupra capului marinarului si c#iar n fata noastra l-a scalpat si i-a smuls fata. ,ama si cu mine am vomitat. Cnd a terminat, a aruncat sc#eletul macelarit peste bord. Curnd dupa aceea, fsii de carne si bucati de organe erau ntinse la soare peste tot n barca. Ne-am tras napoi cu oroare. ncercam sa nu ne uitam la ele. ,irosul persista. Data urmatoare cnd bucatarul a fost pe aproape, mama l-a palmuit peste fata, dndu-i o palma grea care a plesnit aerul ca o trosnitura. A fost un gest socant al mamei mele. $roic. A fost un act de sfidare, mila, durere si cura!. A fost 316

facut n memoria acelui biet marinar. $ra menit sa-i redea demnitatea. Am fost uimit. -a fel si bucatarul. A ramas nemiscat, fara sa spuna nimic, n timp ce mama l privea drept n fata. Am observat ca-i ocolea privirea. Ne-am retras n spatiul nostru. ,a tineam lipit de ea. $ram plini de admiratie muta si de teama ab!ecta. ,ama l supraveg#ea. Doua 'ile mai tr'iu, l-a va'ut cnd a facut-o. $l a ncercat sa fie discret, dar l-a va'ut du-cnd mna la gura. -a strigat+ - 3e-am va'ut0 3ocmai ai mncat o bucata0 Ai spus ca era pentru momeala0 stiam eu. ,onstrule0 (estie0 Cum ai putut/ $ om Din aceeasi rasa cu tine0 Daca se asteptase ca lui sa-i para rau, sa scuipe bucata, sa nceapa sa plnga si sa-si ceara iertare, gresise. (ucatarul a continuat sa mestece. De fapt, si-a naltat capul si a vrt ostentativ restul fsiei n gura. 4Are gust de carne de porc4, a mormait el. ,ama si-a exprimat indignarea si de'gustul ndepartndu-se cu violenta. (ucatarul a mai mncat o fsie. 4De!a ma simt mai bine4, a conc#is el. 2-a concentrat apoi asupra pescuitului. 1iecare statea ntr-un capat al barcii. $ uimitor cum poate vointa sa ridice 'iduri. =ile ntregi au trecut ca si cum el n-ar fi fost acolo. Dar nu puteam sa-l ignoram de tot. $ra o bruta, dar o bruta practica. $ra ndemnatic si se pricepea la mare. Avea o multime de idei bune. $l a fost cel care s-a gndit sa facem o pluta pentru a a!uta la pescuit. Daca am reusit sa supravietuim, a fost datorita lui. --am a!utat ct de bine am

putut. $ra iute la mnie, tipnd mereu la mine si insul-tnduma. ,ama si cu mine n-am mncat deloc din corpul marinarului, nici cea mai mica bucatica, desi eram slabiti, dar am nceput sa mncam ce prindea bucatarul din mare. ,ama mea, o vegetariana convinsa, s-a apucat sa mann-ce peste crud si carne cruda de broasca testoasa. -a venit foarte greu. N-a putut niciodata scapa de repulsie. ,ie 317 mi-a fost mai usor. Am descoperit ca foamea dadea gust bun la orice. Cnd vietii tale i s-a acordat o sansa, este imposibil sa nu simti emotie pentru cel care ti-a oferit aceasta sansa. $ra foarte palpitant cnd bucatarul tragea la bord o broasca testoasa sau prindea o dorada mare. Ne facea sa 'm-bim larg si ne umplea sufletele de o bucurie ce dura ore ntregi. ,ama si bucatarul vorbeau civili'at, c#iar glumeau, n timpul unor apusuri minunate, viata n barca era aproape normala. n asemenea momente l priveam - da - cu tandrete. Cu dragoste. mi imaginam ca eram prieteni foarte buni. $ra un om aspru c#iar cnd era bine-dispus, dar ne faceam ca nu observam. Ne spunea ca vom da peste o insula. Aceasta era marea noastra speranta. Ne istoveam oc#ii, cercetnd ori'ontul dupa o insula care nu mai aparea. n acele clipe, el ne fura mncarea si apa. %acificul linistit si nesfrsit se nalta ca un 'id urias n !urul nostru. Nu credeam ca-l vom putea vreodata ncon!ura. A ucis-o. (ucatarul mi-a ucis mama. ,uream de foame. $ram slabit. N-am putut sa apuc o testoasa. Din cau'a mea am pierdut-o. $l m-a lovit. ,ama l-a lovit pe el. $l a ripostat.

$a s-a ntors spre mine si mi-a spus+ 41ugi04, mpingndu-ma catre pluta. Am sarit catre ea. Am cre'ut ca ea ma va urma. Am ca'ut n apa. ,-am catarat pe pluta. $i se luptau. N-am facut nimic dect sa privesc. ,ama mea se lupta cu un barbat adult. $ra !osnic si musculos. A apucat-o de nc#eietura minii si i-a rasucit-o. $a a tipat si a ca'ut. $l s-a aruncat asupra ei. A scos cutitul. --a ridicat n aer. --a cobort de mai multe ori. Nu puteam sa o vad. $ra pe fundul barcii. l vedeam doar pe el. 2-a oprit. si-a naltat capul si ma privit. A aruncat ceva spre mine. < dra de snge m-a i'bit peste fata. Nici un bici nu m-ar fi putut rani mai cumplit. Gineam capul mamei mele n mini. -am dat drumul. 2-a scufundat ntr-o spuma de snge, cu parul lung plutindu-i ca o coada pe apa. %estii s-au ngramadit n !urul lui pna ce umbra mare, cenusie 318 a unui rec#in a dat peste el si a disparut. ,i-am ridicat privirile. Nu puteam sa-l vad. 2e ascundea pe fundul barcii. A aparut cnd a aruncat trupul mamei mele peste bord. *ura i era rosie. Apa clocotea de pesti. Am petrecut restul acelei 'ile si noaptea pe pluta, pri-vindu1. Nu ne-am spus nimic. Ar fi putut sa desprinda pluta. Dar n-a facut-o. ,a tinea alaturi, ca aducere aminte. Dimineata, cnd ma putea vedea bine, am tras de funie si mam urcat n barca. $ram foarte slabit. $l n-a spus nimic. Nici eu. A prins o testoasa. ,i-a dat sngele ei. A macelarit-o si a pus partile cele mai bune pentru mine pe banca din mi!loc. Am mncat. Apoi ne-am luptat, iar eu l-am omort. 1ata sa nu exprima nimic, nici disperare, nici rnnie, nici teama sau durere. A renuntat. 2-a lasat omort, c#iar daca a fost o lupta. stia ca

mersese prea departe, c#iar si dupa standardele sale bestiale. ,ersese prea departe si acum nu mai voia sa traiasca. Dar niciodata n-a spus+ 4mi pare rau.4 De ce trebuie sa facem numai rau/ Cutitul era la vedere pe banca. < stiam amndoi. Ar fi putut sa-l apuce nca de la nceput. $l era cel care l pusese acolo. --am n#atat. --am n!ung#iat n stomac. 2-a strmbat de durere, dar a ramas n picioare. Am tras cutitul si l-am n!ung#iat din nou. 2ngele curgea n valuri. 3otusi, n-a ca'ut. %rivindu-ma n oc#i, a ridicat putin capul. "oia sa-mi spuna ceva cu asta/ Am cre'ut ca da. --am n!ung#iat n gt, c#iar lnga marul lui Adam. 2-a prabusit ca un bolovan. si a murit. N-a spus nimic. Nici un ultim cuvnt. Doar sngele i s-a revarsat pe gura. .n cutit are o putere dinamica ngro'itoare. < data ce l-ai pus n miscare, nu se mai poate opri. --am n!ung#iat de mai multe ori. 2ngele sau mi alina minile crapate. ,ai greu mi-a fost cu inima - toate acele tuburi care se ntrepatrund. Am reusit sa i-o scot. Avea un gust delicios, mult mai bun dect testoasele. -am mncat ficatul. Am taiat bucati mari din carne. 319 $ra un om foarte rau. ,ai mult, a tre'it raul din mine egoismul, mnia, nendurarea. 3rebuie sa accept asta. 2inguratatea a nceput. ,-am ntors catre Dumne'eu. Am supravietuit. T-unga tacere.U - Asa e mai bine/ 2nt parti din poveste pe care va vine greu sa le credeti/ Ati dori sa sc#imb ceva/ Domnul C#iba+ ,e /o#este ori*ila+ T-unga tacere.U

Domnul <7amoto+ At$t -e*ra, "$t si arinarul tai#a-ne- siau ru/t un /i"ior, ai o*ser#at asta( - 0u, n-a o*ser#at% *u"atarul a

- Iar 6iena a s uls /i"iorul -e*rei la !el "u taiat /i"iorul arinarului% - A6, 'ka oto-san, $ntele.i ulte%

- Fran"e-ul or* /e "are l-a $nt$lnit $n "ealalta *ar"a - nu a re"unos"ut "a a u"is un *ar*at si o !e eie( - )a da% - )u"atarul l-a u"is /e - Foarte i /resionant% - Po#estile se /otri#es"% - Asa "a arinarul tai#ane- este -e*ra, a a este uran.utanul, *u"atarul este%%% 6iena - "eea "e $nsea na "a el este ti.rul+ - &a% 4i.rul a u"is 6iena - si /e !ran"e-ul or* - asa "u l-a u"is /e *u"atar% el arinar si a/oi /e a a%

Pi %a tel+ ,ai aveti o ciocolata/ Domnul C#iba+ 2igur ca da0 - ,ultumesc. Domnul C#iba+ &ar "e $nsea na asta, 'ka oto-san( - 7a*ar nu a % - si insula( ,ine s$nt an.ustele(

- 0u stiu% - si toti dintii a"eia( Ai "ui dinti erau "ei din "o/a"i( - 0u stiu% 0u "ites" .$ndurile *aiatului astuia% T-unga tacere.U 320 Domnul <7amoto+ 2cu'ati-ma ca ntreb, dar bucatarul n-a spus nimic despre scufundarea lui TsimtsumA - n aceasta poveste/ - &a% - N-a spus. - N-a mentionat nimic despre cau'ele care au dus la de'astrul din acea dimineata de B iulie si care ar putea lamuri ce s-a ntmplat/ - Nu. - Nimic de natura te#nica sau structurala/ - Nu. - Nimic despre alte corabii sau obiecte de pe mare/ - Nu. - N-a putut sa explice deloc scufundarea lui TsimtsumA - Nu. - A explicat de ce nu a trimis semnale de alarma/

- si daca ar fi trimis/ Din experienta mea, cnd o galeata ruginita, stricata se scufunda, daca n-are norocul sa fi carat petrol n cantitati mari, ndea!uns ca sa distruga un ntreg ecosistem, nimanui nu-i pasa si nimeni nu aude despre asta. $sti pe cont propriu. - Cnd <i7a si-a dat seama ca era ceva n neregula, a fost prea tr'iu. $rati prea departe pentru a fi salvati pe calea aerului. Corabiilor din 'ona li s-a spus sa fie atente. Au anuntat ca nu au va'ut nimic. - %entru ca tot discutam despre asta, nu numai corabia era de mna a treia. $c#ipa!ul era posomorit si neprietenos, muncind din greu cnd ofiterii erau n prea!ma, dar nefacnd nimic cnd nu erau. Nu vorbeau deloc engle'este si nu ne erau de nici un a!utor. .nii dintre ei du#neau a alcool pna seara. Cine poate spune ce au facut idiotii aia/ <fiterii - Ce vreti sa spuneti cu asta/ - Cu ce/ - Cine poate spune ce au facut idiotii aia/ - "reau sa spun ca, poate ntr-o cri'a de nebunie alcoolica, unii dintre ei au dat drumul la animale. 321 Domnul C#iba+ Cine avea c#eile de la custi/ - 3ata le avea. Domnul C#iba+ Cum ar fi putut ec#ipa!ul sa desc#ida custile daca nu avea c#eile/ - Nu stiu. %oate ca a folosit rangi.

Domnul C#iba+ De ce s-o fi facut/ De ce sa vrea cineva sa dea drumul unui animal salbatic periculos din cusca/ - Nu stiu. %oate cineva sa nteleaga gesturile unui om beat/ 3ot ce va pot spune este ce s-a ntmplat. Animalele nu mai erau n custi. Domnul <7amoto+ 2cu'ati-ma. Aveti ndoieli n ceea ce priveste pregatirea ec#ipa!ului/ - ,ari ndoieli. - Ati va'ut ca vreunul dintre ofiteri sa fi fost sub influenta alcoolului/ - Nu. - Dar ati va'ut o parte a ec#ipa!ului sub influenta alcoolului/ - Da. - "i s-a parut ca ofiterii actionau ntr-o maniera competenta si profesionala/ - Nu prea aveam de-a face cu ei. Nu se apropiau niciodata de animale. - "reau sa spun, n modul n care conduceau corabia. - De unde sa stiu/ Credeti ca beam ceai cu ei n fiecare 'i/ "orbeau engle'este, dar nu erau mai buni dect ec#ipa!ul. Nu ne primeau cu bucurie n salon si de-abia ne adresau un cuvnt n timpul meselor. "orbeau n !apone'a, ca si cum noi nici n-am fi fost acolo. $ram doar o simpla familie indiana cu o ncarcatura suparatoare. Am a!uns sa mncam singuri n cabina mamei si a tatalui. 4Aventura ne c#eama04, spunea 9avi. Numai asta ne facea calatoria tolerabila, spiritul de

aventura. ,a!oritatea timpului aruncam excrementele, curatam custile si #raneam animalele, n timp ce tata facea pe veterinarul. Ct timp animalele erau bine, si noi eram bine. Nu stiu daca ofiterii erau competenti. 322 - 2puneti ca nava se apleca spre babord/ - Da. - si se nclina de la prora la pupa/ - Da. - Deci corabia s-a scufundat cu pupa nainte/ - Da. - Nu cu prora/ - Nu. - 2nteti sigur/ $ra o panta dinspre fata catre spatele corabiei/ - Da. - 2-a lovit corabia de o alta corabie/ - N-am va'ut nici o alta corabie. - 2-a lovit de un alt obiect/ - N-am va'ut nici unul. - A plutit pe mare/ - Nu, a disparut cu totul.

- N-ati remarcat probleme te#nice dupa ce ati parasit ,anila/ - Nu. - "i s-a parut ca nava era ncarcata cum trebuie/ - Navigam pentru prima oara. Nu stiu cum se cuvine sa arate o nava ncarcata cum trebuie. - "i s-a parut ca ati au'it o explo'ie/ - Da. - Alte 'gomote/ - ,ii. - "reau sa spun, care sa explice scufundarea. - Nu. - 2puneti ca nava s-a scufundat repede/ - Da. - %uteti sa ne spuneti cam ct timp a durat/ - $ greu de spus. 1oarte putin. Cred ca mai putin de doua'eci de minute. - Au fost multe resturi/ - Da. - Corabia a fost cumva lovita de un val urias/ 323

- Nu cred. - Dar a fost o furtuna/ - ,area mi s-a parut nvolburata. %loua si batea vntul. - Ct de mari erau valurile/ - ,ari. De la sapte pna la noua metri. - Nu e prea mult. - Nu si cnd esti ntr-o barca de salvare. - Da, desigur. ,a refer nsa la o nava comerciala. - %oate ca erau mai nalte. Nu stiu. "remea era ndea!uns de rea sa ma sperie de moarte, asta e tot ce stiu cu siguranta. - 2puneti ca vremea s-a mbunatatit repede. Corabia s-a scufundat si apoi a urmat o 'i frumoasa, nu-i asa/ - Da. - %are sa fi fost doar o vi!elie trecatoare. - A scufundat corabia. - Asta ne mira si pe noi. - 3oata famila mea a murit. - Ne pare rau. - Nu att de mult ca mie. - Deci ce s-a ntmplat, domnule %atel/ Nu ntelegem. 3otul era normal si apoi...

- Apoi normalul a disparut. - De ce/ - Nu stiu. Dumneavoastra ar trebui sa-mi spuneti mie. Dumneavoastra snteti expertii. 1olositi-va cunostintele. - Nu ntelegem. T-unga tacere.U Domnul C#iba+ A"u ce !a"e (

Domnul <7amoto+ :enunta % 9;/li"atia /entru s"u!undarea lui Tsimtsum este /e !undul Pa"i!i"ului% T-unga tacere.U Domnul <7amoto+ &a, asta e% 7ai sa /le"a % $i bine, domnule %atel, cred ca avem tot ce ne trebuie. "a multumim foarte mult pentru cooperare. Ne-ati fost de mare a!utor. 324 - Cu placere. Dar, nainte de a pleca, as dori sa va ntreb ceva. - Ce anume/ - Tsimtsum s-a scufundat pe B iulie 19HH. - Da. - ar eu am a!uns pe coasta ,exicului, ca unic supravietuitor uman de pe Tsimtsum, pe 1; februarie 19HE. - Asa este. - "-am spus doua povesti despre cele BBH de 'ile ce s-au scurs.

- Asa ati facut. - Nici una nu explica de ce s-a scufundat Tsimtsum. - Nici una.
- Nici una nu aduce fapte noi. - Asa este. - Nu puteti dovedi care poveste este adevarata si care este falsa. Trebuie sa ma credeti pe cuvnt. - Cred ca da. - n ambele povesti corabia se scufunda, toata familia mea moare, iar eu sufar. - E adevarat. - Asa ca spuneti-mi, pentru ca nu aduce fapte noi si dumneavoastra nu va puteti explica scufundarea n nici un fel, pe care poveste o preferati? Care poveste este mai frumoasa, cea cu animalele sau cea fara animale? Domnul O amoto! E o ntrebare interesanta... Domnul C"iba! Cea cu animalele. Domnul O amoto! Da. Cea cu animalele este mai frumoasa. #i #atel! $ultumesc. Asa a vrut Dumne%eu. &Tacere.' Domnul C"iba! Ce a spus? Domnul O amoto! Nu stiu. Domnul C"iba! A", priveste - pln(e. &)un(a tacere.' *+, Domnul O amoto! O sa fim atenti la plecare. Nu vrem sa dam peste .ic"ard #ar er. #i #atel! Nu va n(ri/orati, nu o sa dati. 0e ascunde undeva unde n-o sa-l (asiti niciodata.

Domnul O amoto! $ultumesc ca ati acceptat sa stati de vorba cu noi, domnule #atel. 1a sntem recunoscatori. si ne pare sincer rau pentru tot ce vi s-a ntmplat. - $ultumesc. - Ce o sa faceti acum? - Cred ca o sa ma duc n Canada. - Nu va ntoarceti n -ndia? - Nu. Nu ma mai asteapta nimic acolo. Doar amintiri triste. - stiti, desi(ur, ca veti primi banii de asi(urare. - A"a. - Da. Oi a o sa va tina la curent. &Tacere.' Domnul O amoto! Trebuie sa plecam. 1a dorim toate cele bune, domnule #atel. Domnul C"iba! Da, toate cele bune. - $ultumesc. Domnul O amoto! )a revedere. Domnul C"iba! )a revedere. #i #atel! Nu doriti niste pra/ituri pentru drum? Domnul O amoto! Ar fi bine. - #oftiti, luati fiecare cte trei. - $ultumesc. Domnul C"iba! $ultumesc. - Cu placere. )a revedere. Dumne%eu sa fie cu voi, fratii mei. - $ultumim. si cu dumneavoastra, domnule #atel. Domnul C"iba! )a revedere. Domnul O amoto! $or de foame. 2ai sa mer(em sa mncam. #oti sa nc"i%i aparatul.

*+3 Capitolul 455 n scrisoarea pe care mi-a adresat-o, domnul O amoto si-a amintit discutia ca fiind 6dificila si memorabila6. si-a amintit de #iscine $olitor #atel ca fiind o persoana 6foarte slaba, foarte distanta, foarte inteli(enta6. .aportul sau n punctele esentiale este urmatorul! 7nicul supravietuitor nu a putut face lumina n ceea ce priveste cau%ele scufundarii lui Tsimtsum. 0e pare ca nava s-a scufundat foarte repede, ceea ce ar indica o spartura foarte mare n carena. .amasitele naufra(iului ar putea veni n spri/inul acestei ipote%e. Dar cau%a principala a sparturii este imposibil de aflat. Nu s-a raportat nici o sc"imbare importanta de vreme n acea %i n %ona. Descrierea vremii de catre supravietuitor a fost impresionista si fante%ista. n cel mai bun ca%, vremea a contribuit ntr-un anume fel. Cau%a a fost, probabil, o problema interna a corabiei. 0upravietuitorul crede ca a au%it o explo%ie, fa-cnd alu%ie la o problema (rava a motorului, posibil explo%ia unui boiler, dar asta nu se poate dovedi. Corabia era vec"e de doua%eci si noua de ani 8santierele Erlandson si 0 an , $almo, 49:;<, reconditionata n 49=5. O posibilitate ar fi combinatia dintre vremea rea si vec"imea structurala, dar numai ca ipote%a. Nici un alt accident naval nu a mai avut loc n %ona n acea %i, asa ca lovirea de alta nava este exclusa. Coli%iunea cu resturi este posibila, dar nu se poate verifica. Coli%iunea cu o mina plutitoare poate explica explo%ia, dar pare imposibila, mai ales ca scufundarea a nceput de la pupa, ceea ce nseamna ca, n mod si(ur, spartura din carena a fost tot la pupa. 0upravietuitorul are ndoieli n ceea ce priveste pre(atirea ec"ipa/ului, dar n-are nimic de reprosat ofiterilor. Compania $aritima Oi a pretinde ca toata ncarcatura era licita si nu stia ca ec"ipa/ul sau ofiterii sa fi avut probleme. Cau%a scufundarii este imposibil de determinat din marturiile existente. Oi a va aplica procedura standard pentru asi(urari. Nici o alta actiune nu mai este necesara. .ecomandam sa se nc"ida ca%ul. *+= n treacat fie spus, povestea sin(urului supravietuitor, domnul #iscine $olitor #atel, cetatean indian, este o poveste uimitoare despre cura/ si suferinta n fata unor situatii extrem de dificile si de tra(ice. Din experienta celui care a facut investi(atia, povestea sa este unica n istoria naufra(iilor. >oarte putini naufra(iati pot pretinde ca au supravietuit att de mult pe mare ca domnul #atel si nici unul n tovarasia unui ti(ru ben(ale% adult.

Cuprins #refata autorului = #artea nti. Toronto si #ondic"err? 4, #artea a doua. Oceanul #acific 459 #artea a treia. -nfirmeria @enito Auare%, TomatlBn, $exic - +9= )a pretul de vn%are se adau(a +, repre%entnd valoarea timbrului literar ce se virea%a 7niunii 0criitorilor din .omBnia, Cont nr. +,44.4-4=4.4 .O), @.C... >iliala sector 4, @ucuresti .edactor coordonator al colectiei .AD7 #A.A0C2-1E0C7 .edactor DO$N-CA D.7$EA

Te"noredactor DO-NA E)ENA #ODA.7 Corector -NC.-D CEO.CE0C7 Aparut +55: @7C7.EsT- - .O$DN-A -mprimat la .e(ia Autonoma 6$ON-TO.7) O>-C-A)6