ANATOMIA

CAPULUI

SI A GATULUI

Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul este cel care inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

Terminologie medicala:

medial lateral cranial caudal ventral dorsal proximal distal

intern extern superior inferior anterior posterior spre radacina membrului

spre extremitatea membrului

!orpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. !apul si gatul alcatuiesc impreuna extremitatea cefalica a corpului.

!apul este alcatuit din doua parti:

una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene 1

alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior" viscerocraniul.

#atul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:

regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.

OASELE

CAPULUI

!raniul este cadrul osos al capului care contine si prote$eaza creierul si organele de simt. El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. %re doua parti principale " craniul si fata &neurocraniul si viscerocraniul'.

(%)E*E

!+%,-.*.-

!raniul este format din / oase: (ccipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale &0', parietale &0'. (asele centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche. 2

D ENUMIRE
(ccipital

NR
1

D ESCRIERE
Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. -nferior prezinta o gaura mare &foramen magnum' prin care trece maduva spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas &prima vertebra a coloanei vertebrale' Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor. )e afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intre cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a orbitelor. %re forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe gauri. Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu aripile intinse, avand un corp, si 2 aripi, 0 mari si 0 mici. %ripile mari se unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul. %cest os contine sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile nazale si adapostesc epifiza. Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara. Formeaza urechea medie si interna. Formeaza partile superioara. laterale ale craniului si prin unire, partea

Frontal Etmoid

1 1

)fenoid

Temporale Parietale

0 0

(%)E*E

FETE-

(asele fetei sunt in numar de 12 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.

D ENUMIRE
3axilare

NR
0

D ESCRIERE
)e unesc in mi$locul fetei pentru a forma maxila. Formeaza partea inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale, si si adapostesc dintii superiori )e unesc la mi$loc ca doua 4*5-uri pentru a forma cerul gurii, si o portiune din orbita )unt situate pe peretele intern al orbitelor. !ontin canalul lacrimal. Formeaza partea osoasa a nasului. !ele doua oase care formeaza pometii. %rcurile zigomatice sunt formate de oasele zigomatice si cele temporale. )unt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti externi ai cavitatilor nazale. %erul inhalat este rotit prin aceste cornete, dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in plamani. Este un os situat in partea posterioara a septului nazal. 3

Palatine *acrimale ,azale 6igomatice !ornetele nazale inferioare

0 0 0 0 0

7omerul

3andibula

Este singurul os mobil al fetei. %re forma de potcoava si se articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporomandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii inferiori.

OASELE

GATULUI

)cheletul gatului cuprinde cele 8 vertebre cervicale care sunt situate posterior. Primele doua se numesc atlas si axis. %tlasul este numit altfel deoarece sustine 4globul5 capului la fel cum %tlas se presupunea ca sustine Pamantul. )e articuleaza cu osul occipital. %xisul are o structura ca un dinte, care formeaza impreuna cu atlasul un pivot pe care se misca capul. 4

-n partea anterioara a gatului se afla un os in forma de 4.5 numit osul hioid. )e afla intre radacina limbii si proeminenta laringelui numita 3arul lui %dam si are rolul de a sustine limba.

OASELE

UMARULUI

!lavicula, este un os pereche, lung si usor curbat, situat in partea anterioara si superioara a toracelui. Partea mediala se articuleaza cu sternul, iar partea distala cu scapula. )capula, este un os plat triunghiular, situat posterior. Partea superioara este cea mai groasa si formeaza capul scapulei. El prezinta o suprafata articulara numita cavitatea glenoida. #atul scapulei se poate simti si sub piele ca o proeminenta. %ceasta proeminenta se numeste proces coracoid. %cromionul este perceput sub piele ca fiind 4capatul umarului5 si se articuleaza cu clavicula. .marul este o articulatie de tip sferic, care este prote$ata de arcul format de procesul coracoid si acromion. !apul 9umerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida. %rticulatia umarului este capabila de miscari in toate directiile.

MUSCHII

CAPULUI

:intotdeauna, suntem atrasi ca de o forta misterioasa de fetele oamenilor din $ur. Fata umana este cartea noastra de vizita. Psihologii au stabilit ca, atunci cand privim o fata, nu inregistram de fapt un obiect pur si simplu, ci ceva ce suntem programati sa percepem in mod unic. !reierul uman recunoaste un ansamblu de trasaturi diferit de orice altceva. -poteza a fost analizata si demonstrata prin interpretarea desenelor copiilor; atunci cand reprezinta <un om<, rezultatul este, aproape invariabil, un cap mare, cu trasaturi bine definite, pe un corp abia schitat. %cest lucru reflecta cu acuratete adevarata semnificatie neuropsihica a fetei umane, pentru ca trasaturile ei par sa ocupe un loc central in intelegerea propriei noastre identitati. Fiecare om are o figura faciala unica, ceea ce inseamna ca pentru cei peste sase miliarde de oameni fata este o emblema personala.

3uschii capului se impart in doua categorii: muschii mimici si muschii masticatori.

%ctivitatea MUSCHILOR MIMICII transpune sentimente si emotii sufletesti si ne da posibilitatea sa avem pana la 8.=== de expresii distincte. !u toate acestea, in viata zilnica nu folosim decat o proportie mica de aproximativ cateva sute din ele. )a vedem insa care sunt 5

caracteristicile muschilor mimicii si ce ii face sa fie deosebiti de celelalte grupe musculare din organism. :in punct de vedere anatomic: sunt asezati subcutanat; nu sunt acoperiti de fascie, adica de tesutul con$unctiv care inveleste de obicei alti muschi si care le da individualitate de actiune. %cest fapt duce la un grad mai mare de interactiune reciproca a diferitelor fascicule ale muschilor mimicii; de la aceasta caracteristica face exceptie muschiului buccinator; au un capat fix care se insereaza pe Fapt: oasele fetei, similar celorlalte grupe musculare, dar si o extremitate mobila, In actiune de mimica care se insereaza pe stratul profund al si gesticulatii, in corpul dermului, prin intermediul unor mici lame tendinoase, elastice. %ceasta componenta nostru se afla 65 de muschi caracteristica, impreuna cu fibrele ai tristetii si numai 13 con$unctive ale dermului, formeaza o muschi ai rasului. unitate morfofunctionala, fapt ce contribuie la elasticitatea sau revenirea lenta in pozitia initiala a tegumentelor, dupa contractie; sunt de volum si forta mica; sunt dispusi in $urul orificiilor orbitale, nazale, auditive si bucal, avand rol dilatator sau constrictor al acestora si au grade diferite de diferentiere si specializare.

%ceste caracteristici le-au adus denumirea de muschi pielosi, prin similitudinea cu muschii pielosi ai mamiferelor inferioare. Trebuie totusi specificat ca la aceste animale muschii pielosi sunt prezenti pe aproape toata suprafata corpului. :in punct de vedere fiziologic, muschii mimicii: sunt importanti in acte fiziologice elementare precum prehensiunea cu buzele, masticatia, respiratia, in dozarea excitatiilor senzoriale; au rol important in exprimarea unor stari psihice; au ca mecanism de actiune si rezultat al actiunii lor incretirea pielii; dar pentru exprimarea unei stari psihice, este necesara actiunea con$ugata a mai multor muschi; Fapt:

Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

dozeaza cantitatea de stimuli care a$ung la organele senzoriale ale fetei; au rol atat in fizionomie, infatisarea statica, cat si in mimica si infatisarea activa a fetei.

D ENUMIRE
3uschiul epicranian - partea occipitofrontala

D ESCRIERE
)e insera in spate, pe osul occipital, iar in fata, pe pielea fruntii; prin contractie, misca parul de pe calota, iar la frunte are actiunea de a ridica sprancenele. )e afla pe osul temporal, situat in lateralul cutiei craniene si a$unge pe pielea urechii.

O RIGINE
%ponevroza epicraniala

I NSERTIE
Pielea si tesutul subcutanat al sprancenelor si fruntii %ponevroza epicraniala

3uschiul epicranian - partea temporoparietala

:oua treimi laterale ale liniei nucale

(rbicularul ochiului

)e afla pe circumferinta orbitei, in grosimea pleoapei; fasciculele musculare se impletesc, nefiind paralele intre ele, iar prin contractia lui se produce inchiderea fantei palpebrale. !oboara spranceana, o trage spre mi$loc si in $os; actiunea lui duce la aparitia ridurilor verticale sau cutele ganditorului. !oboara pielea regiunii intersprancenoase si creeaza santurile transversale de la baza nasului.

3arginea mediala a orbitei, ligamentul palpebral medial, osul lacrimal %rcul supraciliar

Pielea din $urul orbitei, pleoapa superioara si inferioara

3uschiul coborator al sprancenei &sprancenos' 3uschiul procerus>muschiul piramidal

Pielea regiunii sprancenoase

%ponevroza osului nazal si cartila$ul nazal lateral

Pielea fruntii " regiunea dintre sprancene

3uschii auriculari

)unt dispusi in $urul pavilionului urechii si orificiului auditiv, avand o forta mica de actiune la oameni. Este un singur muschi, slab reprezentat, care are doua parti: prima comprima orificiul nazal si coboara varful nasului, iar a doua ridica aripile nasului. %re rol de suport al buzelor, are forma de elipsa si este folosit in special la inchiderea gurii, dar are si alte functii: digestiva - prinderea alimentelor, in procesul de masticatie sau de supt, la fumat; de relatie - sarut, fluierat, suflat in instrumente muzicale; de mimica - durere fizica, necaz, energie, decizie; confera forma gurii. 3andibula, procesul alveolar al maxilei si mandibulei .nghiul gurii, muschiul orbicular al gurii %ponevroza osului nazal si cartila$ul nazal lateral 3axila si mandibula, iar in lateral straturile profunde ale pielii de la colturile gurii Pielea fruntii " regiunea dintre sprancene 3embrana mucoasa a buzelor

3uschiul nasului

(rbicularul gurii

?uccinatorul

!reeaza suportul obra$ilor, este cel mai lat si mai puternic dintre muschii mimicii si are rol de masticatie: cu gura plina creeaza presiune in cavitatea bucala; cu gura goala lateste forma gurii; actioneaza in timpul rasului sau plansului.

+idicatorul buzei superioare

%ctioneaza in manifestari de dispret si se gaseste la baza nasului si imediat deasupra buzei superioare.

3arginea infraorbitala a maxilei

Pielea buzei superioare

+idicatorul buzei superioare si al aripii nasului 6igomaticul mic

!oboara de la nivelul maxilarului si se afla pe cartila$ul nazal, dar isi intretaie fibrele si cu orbicularul gurii. Trage in sus buza superioara pe o latime mai mare decat ridicatorul buzei superioare.

Procesul frontal al maxilei (sul zigomatic

!artila$ul alar mare Pielea buzei superioare

+idicatorul colturilor gurii

%re originea in fosa canina si se gaseste pe comisura bucala. Prin actiunea lui, ridica buza superioara si expune vederii arcada dentara superioara. Este muschiul central al obrazului, este puternic, se contracta cand radem, trage comisura buzelor in sus si spre lateral, dand forma de @)< santului nazo-labial. Este mic, slab si este responsabil de foseta zambetului sau de gropita.

Fosa caninilor din maxila

.nghiul gurii

6igomaticul mare

Partea laterala a osului zigomatic

.nghiul gurii

3uschiul rizorius>al zambetului

Fascia parotidei si pielea obra$ilor " variaza foarte mult ?aza mandibulei, partea anterolaterala

.nghiul gurii

!oboratorul unghiului>coltului buzelor

%tunci cand actioneaza, gura ia o forma cu concavitatea in $os, se afla pe mandibula, in treimea inferioara, si pe coltul buzelor, face santul nazo- labial sa para rectiliniu si actioneaza in manifestarea tristetii. !oboara buza in $os si o propulseaza inainte, exprima tristete, dezgust, ironie.

.nghiul gurii

!oboratorul buzei inferioare

3uschiul platAsma, si partea anterolaterala bazei mandibulei !orpul mandibulei

Pielea buzei inferioare

3uschiul mentonier

:enumirea lui vine de la menton sau barbie, prin intrepatrunderea fibrelor lui, creeaza foseta barbiei, iar actiunea lui ridica motul barbiei si impinge inainte buza inferioara la copii, cand incep sa planga.

Pielea barbiei &)antul mentolabial'

10

St a !a:

7 de expresii distincte avem atunci cand transpunem pe chip sentimente si emotii sufletesti. !oate acestea, datorita activitatii muschilor mimicii.

3uschii mimicii actioneaza asupra tegumentelor fetei prin producerea unor expresii in concordanta cu sentimentele pe care le traim. Pentru a intelege cum actioneaza aceste emotii asupra fetei, este bine sa le impartim sumar in sentimente cu o dominanta de bucurie si sentimente cu o dominanta de tristete. -n timpul manifestarii unor sentimente de bucurie, aspectul general al fetei este de destindere, de deschidere, de relaxare. Totodata, capilarele sangvine se dilata si permit o mai buna oxigenare a tesuturilor, tegumentul capata o culoare roz, ne @inrosim in obra$i5. -n cazul unor sentimente de tristete, observam contractia mai multor grupe musculare, retinere, crispare. :e asemenea, se intrerupe 11

o buna alimentare cu oxigen, tegumentele devenind palide sau livide. Exteriorizarea trairilor suflete sti a fost observata inca din secolul B-B de :uchenne de ?oulogne, renumit fiziolog francez care a stabilit ca numai in ceea ce priveste zambetul exista nici mai mult, nici mai putin de 1/ categorii, din care una singura reprezinta @zambetul natural<, celelalte fiind de natura constienta. )e pare ca, atunci cand zambim natural, muschii direct implicati sunt zigomaticii, ce ridica colturile gurii, iar participarea afectiva poate fi observata si prin expresia de $ovialitate din priviri. 6ambetul constient insa presupune implicarea muschiului rizorius, care doar trage buzele in lateral, nu si in sus. 3ai putin @sincera5, aceasta forma de zambet are totusi o valoare mare relationala si sociala. %ctiunea indelungata a muschilor asupra tegumentelor duce la formarea ridurilor de expresie, cute ale pielii care tind sa se permanentizeze. Pentru a slabi tensiunea musculara si a crea in acest mod conditii de inlaturare a ridurilor, se foloseste toxina botulinica, un preparat cu proprietati de paralizare a fibrelor musculare. *a femei, muschii mimicii sunt mai mici si mai delicati decat la barbati, iar tesutul adipos facial ii ascunde mai bine. Totusi, femeile au o expresivitate faciala mai bogata, pentru ca ele raspund mai prompt si mai deschis la emotii. )i, din acest motiv, interventiile estetice sunt mai frecvente in cazul femeilor decat in cel al barbatilor. Totusi, in cazul St a !a: anumitor categorii profesionale, cum ar fi actorii, a caror 1" tipuri de zambet exprima activitate se bazeaza pe exprimarea pe scena a unor sentimente, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, chipul nostru, din care unul este bine de stiu ca interventiile de relaxare musculara singur reprezinta zambetul cu toxina botulinica sunt total contraindicate. natural, celelalte fiind de 3usculatura faciala se remarca prin particularitati natura constienta. anatomice, de vascularizatie, inervatie si actiune. !osmetica farmaceutica si chirurgia estetica sunt ramuri interesate de studierea acestei grupe musculare. #ama mare de emotii exprimate la nivelul fetei duce la contractura excesiva a muschilor mimicii si la aparitia ridurilor. ( viata emotionala sanatoasa, in care nu incercam reprimarea sentimentelor pentru a evita exprimarea lor faciala, este un imperativ de care trebuie sa tinem seama atat la nivel personal, cat si la nivel de societate.

MUSCHII MASTICATORI
3uschii masticatori sunt responsabili de inchiderea si deschiderea gurii, de miscarile de protruzie> retruzie ale mandibulei, precum si de miscarile de lateralitate ale acesteia, permitand in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie. Toti acesti muschi primesc inervatie de la nervul maxilar inferior, ramura a trigemenului.

12

DENUMIRE
3uschiul maseter

DESCRIERE
3uschi pereche, puternic, de forma rectangulara, situat anterior de glanda parotida; este muschiul masticator plasat cel mai superficial. %ctiune: ridicarea mandibulei -nervatie : nervul trigemen, ramura inferioara &nervul maxilar inferior'

ORIGINE
3arginea inferioara a arcadei zigomatice

INSERTIE
Pe mandibula in $umatatea inferioara si laterala a ramurii verticale si pe unghiul mandibular.

3uschiul temporal

3uschi pereche, aplatizat si largit in evantai, format din fibre cu dispozitie verticala &fibre anterioare', oblice si orizontale &fibre posterioare'. %ctiune: ridicarea mandibulei &prin contractia intregului muschi' si retruzie &prin contractia fasciculului posterior' -nervatie : nervul trigemen, ramura inferioara &nervul maxilar inferior'

Fosa temporala

3arginea anterioara a ramurii ascendente mandibulare &ramura verticala'

3uschiul pterigoidian extern &lateral'

3uschi pereche, scurt, de forma triunghiulara, aplatizat si plasat aproape orizontal; este format din fasciculul superior si cel inferior. %ctiune: initiaza deschiderea gurii &coborarea mandibulei', protruzie si respectiv lateralitate &in contractie unilaterala de partea miscarii' -nervatie : nervul trigemen

Fata externa a aripii mari a sfenoidului& fascicul ul superior' si suprafata externa a lamei laterale &externa' a osului sfenoid &fasciculul inferior'

Fosteta anterointerna a condilului mandibular

3uschiul pterigoidian intern &median'

3uschi pereche, de forma rectangulara. %ctiune: ridicarea mandibulei -nervatie: nervul trigemen

Fosa pterigoidiana si suprafata mediana &interna' a lamei pterigoidiene laterale a osului sfenoid.

Fata interna si inferioara a ramurii ascendente mandibulare.

13

MUSCHII
DENUMIRE
:eltoid

GATULUI SI AI UMARULUI

DESCRIERE
3uschiul umarului, ridica, extinde si roteste bratul %copera pieptului, realizeaza adductia bratului, rotirea interna, si sustine glandele mamare 3uschi triunghiular, acopera partea posterioara a gatului si partea superioara a spatelui. 3entine nivelul si postura umerilor. Trage capul spre spate sau in lateral. +oteste scapulele. 3uschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul trapez. Trage capul spre spate, realizand extensia capului. 3uschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul trapez. Trage capul anterior, realizand flexia capului. 3uschi situat oblic in lungul gatului. Trage capul anterior, este folosit in gestul de incuviintare din cap. 3uschi lat ce se intinde de la piept la barbie. Trage in $os barbia si buza inferioara. 3uschi situat pe lateralul gatului sub muschiul trapez. Folosit pentru 4a da din umeri5 sau extensia gatului.

ORIGINE
!lavicula si acromionul scapulei !lavicula si stern

INSERTIE
Partea laterala a humerusului Partea laterala a humerusului, santul bicipital !lavicula si procesul spinos al scapulei.

Pectoral

Trapez

.ltima vertebra cervicala si primele C vertebre toracice

)plenius capitus

.ltima vertebra cervicala si primele C vertebre toracice .ltima vertebra cervicala si primele C vertebre toracice %re 0 capete, una isi are originea pe stern iar una pe clavicula Pectoralul mare si deltoid Primele 2 vertebre cervicale.

(sul occipital si procesul mastoidian al osului temporal (sul occipital si procesul mastoidian al osului temporal Procesul mastoidian al osului temporal 3andibula si maseter Partea mediala a scapulei.

)plenius longissimus

)ternocleidomastoidian

Pielos al gatului &Platisma' +idicator al scapulei

14

ARTERELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

%orta, marea artera ce pleaca de la inima, se bifurca la nivelul arcului aortic in D artere mari: Trunchiul brahiocefalic, care la randul lui se bifurca in: artera carotida comuna dreapta 15

artera subclaviculara dreapta

%rtera carotida comuna stanga %rtera subclaviculara stanga

%rterele subclaviculare se ramifica in arterele brahiale si axilare. %rterele carotide comune se bifurca la randul lor in artere carotide interne si externe care conduc sangele oxigenat catre gat si cap.

DENUMIRE %rtera carotida interna

RAMURI (ftalmica

RAMIFICATII )upraorbitala )upratrohleara *acrimala

IRIGA Fruntea, muschii superiori ai orbitei, pleoapa superioara Partea anterioara a scalpului #landa lacrimala si pleoapele !reierul si urechea medie

!erebrala anterioara si mii$locie %rtera carotida externa Tiroidiana superioara *inguala Faciala 3axilara -

3uschii osului hioid, laringele, faringele si glanda tiroida *imba, amigdalele si epiglota Fata, amigdalele si palatul (bra$ii, dintii, muschii masticatori, urechea, nasul, palatul si sinusurile paranazale

Temporala superficiala

Parotida %uriculara posterioara Frontala Parietala Faciala transversa Temporala mi$locie

#landa parotida .rechea medie, lobul si pielea urechii Fruntea *ateralele capului 3uschiul maseter Tamplele si pleoapele 3uschii gatului si ai scalpului

(ccipitala

(ccipitala )ternocleidomastoi diana

16

"ENELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

!ele mai importante vene merg paralel cu arterele si au aceeasi denumire. )angele din creier se dreneaza in canale formate de dura mater, numite sinusuri venoase. :in aceste sinusuri, sangele se intoarce la creier prin doua vene principale situate in partile laterale ale gatului. -n cele din urma venele se dreneaza in venele $ugulare interne si externe, care la randul lor se varsa in venele brahiocefalice si subclaviculare.

DENUMIRE

RAMURI

POZITIE
17

7ena $ugulara externa

Temporala superficiala

:reneaza partea laterala si frontala a scalpului si se uneste cu ramura maxilara pentru a forma ramura retromandibulara. !oboara prin spatele urechii si se uneste cu retromandibulara. !oboara prin fata urechii si se uneste cu temporala superficiala. !oboara prin spatele mandibulei si se varsa direct in $ugulara externa. :reneaza zona obra$ilor, urechilor si a nasului, apoi se uneste cu temporala superficiala pentru a forma retromandibulara. )e formeaza sub barbie si coboara in lungul gatului pentru a se uni cu $ugulara externa. :reneaza zona fetei, amigdalelor si a palatului, apoi se uneste cu $ugulara interna. Trece pe sub arcul zigomatic si se varsa in retromandibulara. Trece in spatiul dintre ochi si radacina nasului si se uneste cu vena faciala. 3erge impreuna cu artera linguala si se varsa direct in vena $ugulara. :reneaza zona glandei tiroide si se uneste cu $ugulara interna.

%uriculara posterioara %uriculara anterioara +etromandibulara 3axilara

Eugulara anterioara 7ena $ugulara interna Faciala si faciala profunda Faciala transversa %ngulara *inguala Tiroidiana mi$locie si superioara

18

LIMFATICELE

CAPULUI SI GATULUI

#anglionii limfatici ai capului sunt impartiti in urmatoarele grupe:

DENUMIRE
(ccipitali %uriculari posteriori %uriculari

NUMAR
1-D 0

POZITIE
Pe osul occipital, la marginea muschiului trapez *a insertia m. sternocleidomastoidian -mediat inaintea tragusului

ZONA DE DRENAJ
+egiunea occipitala a scalpului Partea posterioara a regiunii temporoparietale, si zona din $urul urechii 6ona laterala a lobului urechii si zona 19

1-D

anteriori Parotidieni 0 Pe glanda parotida si sub ea

temporala anterioara +adacina nasului, pleoapele, regiunea frontotemporala, urechea externa si timpanul, palatul si partea inferioara si posterioara a cavitatii nazale, nazofaringele Pleoapele, con$unctiva, pielea si mucoasa nazala si orala.

Faciali

D grupuri

-nfraorbitali " in regiunea infraorbitala ?uccinatori " pe muschiul buccinator )upramandibulari " in fata maseterului

Faciali profunzi *inguali +etrofaringiali

,umerosi 0-D 1-D

)ub ramura mandibulei )ub muschii limbii -n spatele partii superioare a faringelui, in fata atlasului

Fosa temporala si infratemporala si nazofaringele )unt doar statii intermediare ale vaselor limfatice ale limbii !avitatile nazale, nazofaringele

#anglionii limfatici ai gatului sunt grupati in:

DENUMIRE
)ubmaxilari

NUMAR
D-C

POZITIE
)ub mandibula, pe suprafata glandei submaxilare )ub muschiul digastric )unt in relatie stransa cu vena $ugulara externa, si deci se gasesc pe suprafata sternocleidomastoidianului

ZONA DE DRENAJ
Partea mediala a pleoapelor, obra$ii, lateralele nasului, buza superioara, gingiile Portiuni din buza de $os, planseul bucal, varful limbii Partea inferioara a lobului urechii si regiunea parotidiana

)ubmentali !ervicali superficiali

!ervicali anteriori !ervicali profunzi

-nconstant

.n grup de ganglioni superficiali si un grup de ganglioni profunzi )unt ganglioni voluminosi, situati dealungul arterei carotide, de la baza craniului pana la baza gatului

Partea inferioara a laringelui, glanda tiroida si partea superioara a traheei. Partea occipitala a scalpului, posterioara a gatului, o mare parte a limbii, laringele, glanda tiroida, traheea, nazofaringele, cavitatile nazale, palatul si esofagul 20

,umerosi

-n acesti ganglioni se dreneaza toate celelalte vase limfatice ale capului

NER"II
DENUMIRE NUMA TIP DE FUNCTIE

CAPULUI SI AI GATULUI

21

R
(lfactiv (ptic 1 0

NERV
)enzitiv )enzitiv %cest nerv senzitiv merge de la creier la fosele nazale. El este responsabil de simtul mirosului %cest nerv senzitiv aduce la creier informatiile vizuale ale retinei. ,ervul optic ia nastere in papila &mic disc proeminent situat pe retina', unde multiple fibre nervoase se aduna si pleaca din orbita osoasa printr-un canal. ,ervul astfel format isi continua traiectul in cavitatea craniana, apoi intalneste cel de al doilea nerv optic &provenind de la cel de al doilea ochi' la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se incruciseaza partial %cest nerv motor inerveaza unii muschi ai ochiului precum muschiul ridicator al ploapei si muschii contractiei pupilei -nerveaza muschiul mare oblic, cel care asigura rotatia ochiului in $os si spre interior %sigura sensibilitatea pentru aproape intreaga piele a fetei si capului, a dintilor, a cavitatii bucale, a pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua treimi anterioare ale limbii. !ontroleaza muschii masticatori productia de saliva si de lacrimi si administreaza

(culomotor

3otor

Trohlear Trigeminal

2 F

3otor )enzitiv

3otor %bducens Facial C 8 3otor )enzitiv

-nerveaza muschiul drept extern al ochiului care permite miscarea ochiului spre exterior Fibrele senzoriale transmit senzatiile simtului gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii, asigurand secretia de lacrimi si a unei parti din saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza pielea pavilionului urechii si timpanul. !ontroleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit inchiderea ochilor si a gurii. ,ervul auditiv este format din doi nervi care merg alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul vestibular. ,ervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. ,ervul vestibular conduce informatiile destinate mentinerii echilibrului. %sigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a limbii si sensibilitatea faringelui !omanda unii muschi ai faringelui si secretia unei parti a salivei de catre glanda parotida %duce informatii de la organele digestive 22

3otor %uditiv / )enzitiv

#losofariangean

)enzitiv 3otor

7ag

1=

)enzitiv

3otor %ccesor 9ipoglos 11 10 3otor 3otor

-nerveaza respiratorii

organele

respiratorii,

digestive

si

-nerveaza muschiul sternocleidomastoidian si trapez -nerveaza muschii limbii

NERVUL

TRIGEMEN

(V)

Este cel mai mare nerv cranian, principalul nerv senzitiv al fetei care aduce informatii de la piele. %cest nerv se ramifica in trei ramuri distincte: nervul oftalmic, nervul maxilar superior nervul maxilar inferior 23

DENUMIR E
(ftalmic

RAMURI
)upra-orbitala )upra-trohleara -nfra-trohleara ,azala *acrimala

FUNCTII
-nerveaza pielea fruntii, scalpul, sprancenele si pleoapele superioare -nerveaza pielea dintre ochi si partea superioara a nasului -nerveaza mucoasa nazala si partile laterale ale nasului -nerveaza buza si partea inferioara a nasului -nerveaza pleoapa superioara si canalul lacrimal -nerveaza tamplele, lateralele fruntii si pielea pometilor -nerveaza pleoapa inferioara, pielea nasului, buzei superioare si a gurii -nerveaza muschii masticatori, buccinatorul, si pielea obra$ilor

3axilar

6igomatica -nfra-orbitala

3andibular

%nterioara %uriculotemporala Posterioara %lveolara inferoara 3entoniera

-nerveaza urechea si pielea de deasupra ei, pana in crestetul capului -nerveaza dintii mandibulei -nerveaza pielea buzei inferioare si a barbiei

24

NERVUL

FACIAL

(VII)

Este pricipalul nerv motor al fetei. Porneste din spatele urechii iar ramurile sale controleaza muschii mimicii si ai gatului.

RAMURI
%uriculara posterioara Temporala 6igomatica ?ucala 3andibulara

FUNCTIE
-nerveaza m. sternocleidomastoidian, auricular posterior si occipital -nerveaza m. temporal, auricular ochiului si coborator al sprancenei. -nerveaza m. zigomatic -nerveaza m. buccinator, ridicatorul buzei superioare, orbicularul gurii -nerveaza coboratorul buzei inferioare, m. mentonier, orbicularul gurii si platisma. anterior, zigomatic, orbicularul

25

26