Sisteme de canalizare - CLOACA MAXIMA

SISTEMUL CAMPUS MARTIUS Sistemul Campus Martius evacua apele din partea orasului situata la nord de dealurile Capitolin si Quirinal. Din acest sistem raman doar putine portiuni, anume: Un tronson lungul actualului Corso Umberto I de la San Carlo la Palazzo Sciarra Un tronson lungul actualei Via del Seminario pana la Panteon Un tronson de la actuala Piazza Mattei pana la ibru, Se pare ca inginerii din antic!itate au pro"itat de avanta#ul drena#ului care era "urnizat de Petronia $mnis un parau care origina din izvorul Cati "ons de pe coasta vestica a Quirinalului si traversa campul lui Marte, varsandu%se in ibru langa navalia, zona portuara pentru navele de razboi romane. SISTEMUL CIRCUS MAXIMUS Sistemul Circus Ma&imus este cel mai putin cunoscut dintre sistemele de canalizare ale 'omei antice. (l drena partea de sud a orasului si avea ) canale de rami"icatie care se uneau intr%un canal colector, care debusa in ibru cu cca. *++ m. aval de Cloaca Ma&ima.

SISTEMUL

CLOACA

MAXIMA

Istoric Sistemul Cloaca Ma&ima, cel mai mare sistem de canalizare al 'omei antice, drena partea centrala a orasului, in particular vaile dintre dealurile (s,uilina, Viminal si Quirinal. (l este si sistemul cel mai bine cunoscut, la aceasta contribuind atat "aptul ca a "ost amintit in repetate randuri de di"eriti scriitori din antic!itate. Din acest sistem s%au pastrat pana azi mai multe portiuni ale canalului, care au "acut obiectul unor studii ar!eologice.

Con"orm traditiei, sistemul a "ost inceput in #urul secolul VI i.C!r. la ordinele regelui 'omei, -ucius ar,uinius Priscus, .desi, in contradictie cu alti istorici itus -ivius ii acorda acest credit lui ar,uinius Superbus/. Se pare ca lucrarea a "ost e&ecutata cu a#utorul unor ingineri etrusci. Date despre lucrari sunt prezentate de itus -ivius, Dion0sius din 1alicarnas, Strabo si Plinius cel batran. raditia a "ost con"irmata de e&cavatiile recente din "orul roman unde s%au gasit unele dovezi ale e&istentei unui asemenea sistem inca din acea perioada. otusi alte in"ormatii ale acestor cronicari sunt probabil incorecte, avand in vedere ca erau relatate la cateva sute de ani dupa evenimente si deci nu se puteau baza pe surse directe. $st"el itus -iviu sustine ca lucrarea a "ost "acuta prin e&cavatii subterane, ca un tunel. (&cavatiile ar!eologice au demonstrat insa ca este mult mai plauzibila ipoteza realizarii lucrarii intr%o prima etapa ca un sistem de canale desc!ise. $cestea urmau cursul a trei paraie care veneau de pe dealurile din vecinatate si se uneau intr%un curs de apa mai mare care ducea apele pana in vecinatatea "orului roman si de acolo in ibru. Portiunea de dupa con"luenta pana in ibru a capatat denumirea de Cloaca Ma&ima. raseul ei initial urmarea cursul de apa care se scurgea prin portiunea mlastinoasa a luncii ibrului, si pe care inginerii lui ar,uinius l%au repro"ilat si consolidat cu ziduri laterale, mentinandu%i insa cursul relativ sinuos. Din punct de vedere te!nic, lucrarea initiala nu reprezenta o lucrare de canalizare ci una de repro"ilare si regularizare a unui curs de apa. Unii ar!eologi considera eronata cronologia con"orm careia e&ecutia initiala a canalului a avut loc in perioada regilor 'omei, deoarece, in special pe tronsoane aval, nu au "ost gasite urme ale unor lucrari atat de vec!i. $ceste argumente nu au niciun "undament te!nic. Pe de o parte, din moment ce tronsonul din lunca ibrului nu era situat in partea locuita a orasului, ci intr%o zona de cimitire, nu era necesar ca pe marginile canalului sa se e&ecute ziduri de spri#in de piatra, ci putea "i e&ecutat un simplu canal in sapatura. Cum, din cauza sporirii debitelor din amonte, din care o parte insemnata provenea din in"iltratiile unor apeducte e&ecutate mai tarziu, portiunea aval a canalului colector era cea care inevitabil avea o sectiune insu"icienta care trebuia marita. $st"el, c!iar daca ar "i e&istat ziduri ale canalului, acestea ar "i trebuit daramate pentru largirea sectiunii. In s"arsit desi are anumite curbe, traseul actual al canalului este mult mai putin sinuos decat traseul natural al unui mic rau intr%o zona de lunca. De aceea, este evident ca multe parti ale traseului initial au "ost abandonate si recti"icate ulterior, atat din motive !idraulice cat si pe considerente urbanistice. Pe masura ce orasul se dezvolta, s%a e&tins si reteaua de canale a"luente, ast"el incat sa deserveasca noi portiuni ale orasului, canale care probabil erau tot desc!ise, in "aza lor initiala. $ceasta este dovedit de e&istenta, in peretii unora din canalele mai vec!i, a unor goluril care servisera la asezarea barnelor de lemn pentru podetele care traversau canalul. 2aptul ca, in piesa sa Curculio, scriitorul Plautus care a trait intre 345 si *)5 i.C!r. se re"era la sistemul de canalizare cu e&presia 6in medio propter canalem6 a "ost considerat de unii istorici ca o dovada suplimentara ca Cloaca ma&ima era descoperita pe vremea lui Plautus si acoperita abea ulterior. Studiile ar!eologice arata ca din secolul VI i.C!r. pana in perioada imperiului, si c!iar mai tarziu, au "ost e&ecutate numeroase lucrari de re"acere, mai mult sau mai putin radicale. Studiile au aratat e&istenta di"eritor te!nologii de lucru si a unor materiale speci"ice di"eritelor epoci, ceea ce demonstreaza ca asemenea lucrari de intretinere, reabilitare si e&tindere au "ost "acute de mai multe ori si permite datarea apro&imativa a lucrarilor. 7u e&ista o evidenta a tuturor acestor modi"icari, dintre care unele aveau un caracter local, iar altele erau mai radicale. Multe parti ale sistemului de canalizare

nu au "acut inca obiectul unor studii ar!eologice detaliate si este posibil ca viitoare e&cavatii sa scoata in evidenta noi detalii. -ucrari importante de re"acere a canalului Cloaca Ma&ima au "ost intreprinse in *)5 i.C!r., cand Cato cel 8atran era cenzor, pentru aceste merite ridicandu%i%se o statuie in emplul lui Salus. $lte lucrari de re"acere au "ost e&ecutate in anul 9) i.1r in vremea lui Sulla Pentru a realiza sc!ema gradioasa a lui Iuliu Caesar a unui oras nou, la un nivel mai ridicat, era necesara o renovare a intregului sistem de canalizare. Dion0sius descrie aceasta ca pe o lucrare de proportii colosale, drenand "iecare strada a orasului. Se pare ca $ugust a incredintat realizarea lucrarilor lui Marcus Vipsanius $grippa, unul din edilii orasului, care in anul :: i.C!r. a inspectat canalul si a ordonat e&ecutarea lucrarilor de modernizare. In paralel cu modernizarea lucrarilor de canalizare, amena#arile intreprinse in aceasta perioada cuprindeau si regularizarea cursului ibrului tinand seama de traseul unei noi indiguiri. -ucrarile au continuat pana in anul ) i.C!r. "iind terminate 5 ani dupa moartea lui $grippa.

Traseul Cloacei Maxima Di"eritele descrieri ale sistemului, prezinta uneori in"ormatii aparent contradictorii, pentru ca unele se re"era si la unele canale a"luente, dandu%le tot numele de Cloaca Ma&ima pe cand altele se re"era doar la canalul principal. De "apt, Cloaca propriu zisa este e&clusiv la canalul colector. Cloaca incepea in $rgiletum in apropiere de emplul Minervei. (&istau di"erite canale secundare care debusau in acest punct, unul in lungul 2orului lui $ugust iar altul venind din $rgiletum. Din acest punct initial, traseul colectorului urmarea strada din lungul 2orului lui $ugust si celui al lui Iulius Cezar pana in dreptul 8asilicii $emilia. Prima parte, cea din dreptul 2orului lui $ugust, este construita e&clusiv in peperino, cu partea superioara boltita si este pavat cu blocuri de lava, un stil de constructie caracteristic perioadei republicii. Partea din dreptul 2orului lui Iulius Cezar are atat peretii si bolta din blocuri mari de piatra de gabin, sistem de constructie speci"ic perioadei imperiale. $ici canalul are o inaltime de 5.3+ m si o latime de :.3+ m. In continuare cloaca traversa oblic zona care se a"la azi sub nava 8asilicii $emilia; aceasta portiune a "ost reconstruita din tu" si travertin in anul :5 i.C!r.

In "ata 8asilicii e&ista un templul Sacrum Cloacinae dedicat zeitei Venus Cloacina, zeita curateniei, protectoarea sistemului de canalizare. $poi, canalul "acea un cot pentru a trece prin zona 2orului 'oman pentru ca apoi sa urmeze un traseu spre sud%vest, trecand prin "ata 8asilicii Iulia. Portiunea de sub treptele 8asilica Iulia a "ost e&ecutata pe vremea lui Iulius Cezar odata cu basilica. raseul continua apoi paralel cu Vicus uscus, strada care ducea in Velabrum. In zona "orurilor, Cloaca Ma&ima colecta apele aduse de o serie de canale laterale dintre care cele mai importante sunt: 'amura venind din ullianum .sau inc!isoarea Mamertina/ de pe versantul colinei Capitoline trecea in lungul 2orului lui Iulius Cezar si se unea cu Cloaca in amonte de 8asilica $emilia, Dupa caracteristicile constructiei, este vorba despre o ramura mai recenta, ceea ce con"irma ipoteza ca aceasta ramura si sectiunea din Cloaca in care se varsa, au "ost e&ecutate in acelasi timp cu reconstructia 8asilicii $emilia, dupa "ocul din anul *5 i.C!r.; 'amura din lungul caii Sacra Via in lungul Casei Vestalelor, care se unea cu Cloaca, in punctul unde aceasta cotea pentru a trece pe sub 2orul 'oman. 7u au "ost inca e&cavate rami"icatii sub "orul insusi; < ramura mai vec!e care trecea prin "ata emplului lui Castor < alta ramura venind din spatele emplului lui Castor, e&ecutata probabil in epoca lui <ctavian $ugust. o ramura care deservea izvoarele nim"ei =uturna .-acus Iuturnae/ e&ecutata probabil la s"arsitul epocii republicii sau in epoca lui $ugust; o ramura care venea din directia arcului lui Septimiu Sever, in lungul 2orului 'oman. o ramura importanta cobora sub strada Clivus Capitolinus, apro&imativ pana in dreptul emplului lui =upiter Capitolinus pentru ca apoi sa traverseze Vicus Iugarius inainte de a se varsa in Cloaca. $ceasta ramura a "ost de asemenea realizata in perioada lui $ugust. In perioada "inala e&istau si di"erite canale colectoare mai mici care deversau apele in canalul principal. Se presupune insa ca toate aceste canale colectoare deserveau baile publice, toaletele publice sau alte edi"icii publice.

Un alt monument care este legat de Cloaca Ma&ima este $rcul lui =anus Quadri"ons. Semni"icatia nu este cunoscuta, insa constructorii au avut gri#a sa construiasca arcul e&act deasupra canalului, $rcul lui =anus Quadri"ons in Velabrum marc!eaza limita de nordest a 2orumului 8oarium unde se tinea targul de vite. (l este construit din caramizi si acoperit cu marmura alba. (l a "ost construit probabil in perioada domniei imparatului Constantin I cel Mare .:+>%::9/ "iind numit si 6$rcus Constantini.6

De la acest arc Cloaca Ma&ima trece sub 2orum 8oarium pentru a se varsa in ibru.

ot in aceeasi zona a 'omei, la intrarea in biserica Santa Maria in Cosmedin, in apropiere de vec!iul amplasament al 2orumului 8oarium se a"la in prezent monumentul numit 68occa della Verita6. Monumentul, care reprezinta imaginea zeului <ceanus, este in prezent un punct de atractie turistica. Se a"irma ca gura statuii se inc!ide si taie mana oricaruia spune o minciuna daca are mana in gura statuii, actionand ca un vec!i detector de minciuni. In realitate 68occa della Verita6 este un capac de canalizare din sistemul Cloaca Ma&ima, probabil din dreptul templului lui 1ercules din 2orum 8oarium Punctul de varsare a canalului Cloaca Ma&ima in raul ibru mai este vizibil astazi langa Ponte 'otto si langa Ponte Palatino. (&ista o scara care coboara pana in canal langa 8asilica =ulia din 2or. < parte din canal mai este vizibila de pe terenul din "ata bisericii San ?iorgio al Velabro. Se a"irma uneori ca acest canal este in "unctiune si in prezent, ceea ce nu este adevarat. Prin canal se scurge in prezent doar apa care provine din in"iltratii Exploatarea sistemului Cloaca Maxima In timpul imperiului roman, Cloaca Ma&ima si canalele a"luente au "ost bine intretinute. 'oma avea "unctionari publici, numiti 6edili6 care se ocupau de coordonarea intretinerii sistemelor de canalizare. (&ista marturii care arata ca sistemul de canalizare mai era in "unctiune cu multi ani dupa caderea imperiului roman de apus. Istoricul Cassiodorus arata ca pe vremea regelui ostrogot eodoric canalizarile 'omei mai erau considerate ca "iind lucrari remarcabile. Unele portiuni ale sistemului mai sunt utilizate si astazi. (le au "ost insa legate la sistemul colector modern al orasului, care evacueaza apele in aval de oras, pe de o parte pentru a evita re"lu&ul apei ibrului in canal in perioadele de ape mari, iar pe de alta parte pentru a permite epurarea apelor. 'e"lu&urile aveau loc si in perioada romana si Pliniu se plange de aceste e"ecte. (&ista di"erite relatari, mai mult sau mai putin credibile, ca in anumite cazuri 'omanii aruncau cadavrele unor persoane indezirabile in Cloaca Ma&ima. Unii ar!eologi considera ca sistemul de canalizare al 'omei antice nu era e"icient

deoarece erau "oarte putine resedinte conectate la sistemul de canalizare. otusi, dupa anul *++ i.C!r., cand reteaua de canalizare era practic terminata a inceput si racordarea la canalizarea orasului a caselor oamenilor cu stare. 7eavand instalatii sanitare in case, romanii aveau doua alternative: % Pentru o suma relativ redusa ei puteau utiliza latrinele publice, care e&istau in tot orasul si care erau conectate la canalizare. Canalizarile romane par sa "i cuprins" cel mai vec!i sistem de latrine publice cu plata din lume. % Sa utilizeze tucalele, solutie pentru straturile mai sarace ale populatiei, care nu%si puteau permite sa plateasca de cateva ori pe zi accesul la latrinele publice. In principiu, tucalele trebuiau golite in !aznale sau in vase mari, asezate sub scari, care erau apoi transportate si golite in gurile de canal de pe strazi. (rau insa multi care gaseau drumul pana la cisterne sau la gurile de canal prea lung, si pre"erau sa le goleasca pe "ereastra in strada. $semenea neplaceri sunt citate de =uvenal: "Ad cenam si intestatus eas: adeo tot fata, quot illa nocte patent uigiles te praetereunte fenestrae. Ergo optes uotumque feras miserabile tecum, ut sint contentae patulas defundere pelues." .@ 6Daca pleci sa iei cina in oras "ara a%ti "ace testamentul, ignorand pericolele care te ameninta de la "iecare "ereastra, roaga%te ca soarta sa "ie milostiva cu tine si sa nu%ti cada in cap decat continutul unui tucal care se goleste.6/ rebuie mentionat ca, dupa cum relateaza CiceroA5B 1oratiusi =uvenal la eta#ele superioare stateau de obicei oameni mai saraci care nu dispuneau de sclavi pentru di"erite servicii si trebuiau sa se deplaseze singuri pentru ducerea deseurilor la locurile de colectare. (dictul De#ecti (""usive $ctio recatorii murdariti sau raniti nu puteau "ace altceva decat sa se adreseze #ustitiei. Problema deseurilor aruncate pe "ereastra nu era de importanta minora, deoarece multi #uristi romani au analizat implicatiile #uridice. Pe vremea lui Marcus ullius Cicero senatul roman a aprobat un edict, numita De#ecti (""usive $ctio care se ocupa de problema de#ectiilor aruncate pe strazile orasului.

S"antul Sebastian este de obicei reprezentat legat de un stalp, ranit de sageti. (l nu a murit insa in timpul acestui supliciu. abloul lui -odovico Carracci arata momentul in care, dupa ce a "ost omorit in bataie de soldatii romani, acestia il arunca in Cloaca Ma&ima =. Paul ?ett0 rust Con"orm edictului, daca o persoana arunca sau varsa ceva de pe "erestrele unor camere situate la eta#ele superioare .6caenaculum6/ pe un drum care era "recventat de trecatori sau pe o piata unde oamenii se intalneau sa stea, si prin aceasta vatama o persoana, edictul acorda partii vatamate di"erite compensari. $ctiunea era intentata impotriva persoanei care ocupa acel 6caenaculum6. Daca in momentul

"aptei e&istau mai multe persoane in camera si "aptasul era incert, actiunea putea "i intentata impotriva oricaruia din ocupanti. Daca un 6liber6 era ucis de un obiect aruncat pe "ereastra, despagubirea era de 4+ aurei .monezi de aur/. In principiu, in caz de deces, oricine putea cere despagubirea, in termen de un an de la accident, insa se acorda pre"erinta rudelor prin alianta .6a""ines6/ sau descendentilor. Daca un om era doar vatamat, pagubele erau de"inite ca "iind 6,uantum ob eam rem ae,uum #udici videbitur eum cum ,uo agatur condemnari6, ceea ce includea costurile medicale si alte c!eltuieli pentru tratament sau necesare pentru insanatosirea victimei, costul timpului pierdut pentru acestea, precum si valoarea totala a veniturilor de care victima "ost deprivata sau de care urma sa "ie deprivata in viitor, ca urmare a incapacitatii de a lucra rezultata in urma vatamarii. Despagubirea reprezenta dublul valorii pagubei su"erite .6actio in duplum6/. $celeasi prevederi sunt repetate de Ulpian, un #urist roman din secolul al IV%lea, care a prezentat indiciile pe baza carora partea vatamata il putea identi"ica pe "aptas. otusi, nu se acordau despagubiri decat daca victima era ranita iar costul imbracamintii deteriorate nu era inclus in valoarea pagubelor. Unii #uristi considera ca prevederile erau aplicabile doar daca accidentul avea loc in timpul zilei dar nu si in timpul noptii. Sistemul de latrine pu lice -atrinele publice au inceput sa apara in 'oma incepand cu secolul II d.C!r. si numarul lor a crescut pe masura e&tinderii sistemului de canalizare. Se pare ca in anul :*4 i.C!r. e&istau *55 de closete publice in 'oma.-ocul unde Iulius Cezar a "ost asasinat in Curia Pompei din !eatrum Pompeium a "ost declarat 6locus sceleratus6 de <ctavian $ugust; drept urmare statuia lui Pompei "usese mutata din curie, si locul a "ost trans"ormat in latrina publica. Muncitorii care prelucrau tesaturile la 'oma descoperisera ca amoniacul are proprietatea de a le albi, urina "iind in acea perioada singura sursa de a procura amoniac. Ca atare, imparatul Vespasian a ordonat ca produsul in urinalele oraselor sa "ie colectat, decantat si depozitat in cisterne, pentru ca apoi sa "ie vandut breslei tesatorilor. Se spune ca la protestele lui itus, "iul lui Vespasian, impotriva acestei practici, imparatul i%a pus o moneda de aur sub nas, spunandu%i ca 6aurul nu are miros6 a"irmatie care este utilizata si in prezent sub "orma 6banii nu au miros6/. -a inceputul domniei lui Vespasian imperiului "usese intr%o situatie "inanciara dezastroasa, pe cand la moartea sa vistieria era plina. 7u se stie cu cat venitul latrinelor a contribuit la aceasta redresare economica, insa nu e&ista nicio indoiala ca in 'oma antica "unctionau curatatorii c!imice si reciclarea deseurilor era o politica de stat.