TEST DE PERSONALITATE - R.B. CATTELL (manual de utilizare) CUPRINS: R.B.Cattell si testul sau de personalitate (n loc de introducere) 1.Chestionarul .!

escrierea "actorilor de personalitate si semni"icatia #alorilor acestora $.%specte metrolo&ice ale testului '.Cheia testului (.)talonul *.Utilizarea testului R.B.CATTELL I TESTUL SU DE PERSONALITATE: 16PF Unul dintre marii specialisti care s+au preocupat de pro,lematica personalitatii umane a "ost si psiholo&ul american R.B.C%--)... %cesta s+a nascut n %n&lia/ n anul 101(/ tra&2ndu+se dintr+o "amilie de in&ineri cu ori&ini mai #echi n Scotia si cu o linie de rudenie ndepartata cu 3c 4en Cattell/ unul dintre parintii psiholo&iei americane din secolul trecut/ care/ ntre altele/ a "olosit pentru prima data termenul de test mental. .a 10 ani R.B. Cattell a o,tinut la Uni#ersitatea din .ondra diploma n "izica si chimie. Sperman si Bot i+au deschis &ustul pentru psiholo&ie/ n special pentru masurarea capacitatilor umane. 5n 10$6 se sta,ileste n SU% ca cercetator n su,ordinea lui -horndi7e la -eachers Colle&e (Colum,ia Uni#ersit8). 5n 10'( "unctioneaza ca pro"esor la Uni#ersitatea Illinois unde s+a preocupat n special de masurarea trasaturilor de personalitate. Printre instrumentele ela,orate se numara si testul (chestionarul) 1*P9. -estul la care ne re"erim/ ela,orat pe ,aza unor cercetari ample si ca un instrument matematic+ statistic ele#at si ra"inat/ +analiza multi"actoriala+ s+a do#edit a "i un instrument #alid pentru cunoasterea oamenilor/ "apt pentru care a "ost preluat de catre "oarte multi psiholo&i pentru a+l utiliza n psihodia&nosticarea personalitatii. % "ost preluat si de catre specialistii din 9ranta/ unde psiholo&ia cunoaste o dez#oltare considera,ila. Specialistii "rancezi au adoptat testul lui Cattell/ l+au tiparit si apoi l+au pus n circulatie n )uropa/ iar n anul 1061/ am intrat si noi n posesia acestuia. Initial testul a "ost tradus si aplicat unui numar restr2ns de su,iecti cunoscuti/ ocazie cu care s+a constatat ca instrumentul la care ne re"erim ar putea sa "ie deose,it de util pentru populatia rom2nreasca cu conditia ca el sa "ie adaptat la realitatea sociala de la noi. 5n aceasta ordine de idei/ Centrul de or&anizare si ci,ernetica n constructii s+a do#edit un loc prielnic pentru e:perimentarea lui de catre Cornel Cotor/ %urel ;ula si Constantin <ahirnic. %ctiunea de adaptare a testului a nceput cu renuntarea la "orma B a acestuia (din considerente de economisire a timpului) si adptarea "ormei A de asa maniera nc2t aceasta sa ne satis"aca e:i&entele. 5n acest conte:t/ "orma % a "ost aplicata la peste 1111 de su,iecti +cadre de conducere si specialisti de cate&orii si #2rste di"erite din constructii+ participanti la pro&ramele de specializare or&anizate de C=CC. !in cei peste 1111 de su,iecti testati au "ost separate la nt2mplare $11 de pro"ile pe ,aza carora s+a ela,orat un nou etalon. !at "iind numarul mare de su,iecti care necesita a "i e:aminati cu acest instrument/ am "ost o,li&ati sa procedam la in"ormatizarea lui (transpunerea lui pe calculator/ pentru a "i prelucrat si interpretat). %sa a luat nastere/ n anul 106 / la C=CC/ #arianta 1 $ : $'c *P9 cu prelucrare si interpretare automata a datelor/ realizata de specialistii mai sus citati. %cest instrument do#edindu+se a "i #alid si operant/ permit2nd testarea/ prelucarea si interpretarea rezultatelor c2tor#a sute de su,iecti/ n cursul unei sin&ure zile/ cu e"orturi si cheltuieli relati# mici/ a "ost preluat de un numar mare de specialisti din tara pentru a "i utilizat. -estul C%--).. 1*P9 dispune de urmatoarele componente: 1. C>)S-I=N%RU. propriu+zis cu instructiuni de aplicare at2t pentru corectie si interpretare traditionala. . 9I.) !) R?SPUNS: pentru prelucrarea traditionala. $. @RI.? P)N-RU C=R)CAI). '.9=%I% !) PR=9I.. (.)-%.=NU. pentru prelucrarea traditionala. *.C>)I% testului sau modul de cotare al itemilor. 1. C>)S-I=N%RU. propriu+zis este conceput n ideea de a "urniza in"ormatii esentiale re"eritoare la structura personalitatii su,iectilor in#esti&ati. )ste alcatuit din 1B6 itemi (ntre,ari) care urmaresc e#identierea a 1* trasaturi de personalitate ("actori de personalitate de prim ordin) plus ' "actori de personalitate de ordinul doi1C1D. 5ntre,arile sunt "ormulate ast"el nc2t sa permita trei #ariante de raspuns (a"irmati#/ ne&ati# si nedecis) e:ceptie "ac2nd "actorul B care solicita un sin&ur raspuns/ cel corect.

Cei 1* "actori de personalitate #izati/ dispun de un numar ine&al de itemi (1$+ *) n "unctie de comple:itatea si di"icultatea de a putea "i surprinsi prin modul de "ormulare al acestora. %lt"el spus/ anumite trasaturi de personalitate/ mai comple:e si mai di"icil de surprins si e#identiat/ necesita un numar mai mare de ntre,ari/ adresate din perspecti#e di"erite. 9iecare item al chestionarului coteaza pentru un sin&ur "actor de personalitate. -oti itemii dispun ce aceeasi pondere/ aspect rezultat din analiza "actoriala e"ectuata de autor. 5n "unctie de maniera n care sunt "ormulate ntre,arile/ de sensul polarizarii acestora/ cotarea se "ace n "elul urmator: + c2nd polarizarea este poziti#a/ prima #arianta de raspuns este cotata cu doua puncte/ a doua #arianta cu un punct si a treia #arianta cu zero puncteE + c2nd polarizarea este ne&ati#a/ #arianta a treia este cotata cu doua puncte/ #arianta a doua cu un punct/ iar prima #arianta cu zero puncte. 9ac e:ceptie de la aceasta re&ula itemii de la "actorul B (inteli&enta) care sunt cotati cu un punct pentru rezol#area corecta si cu zero puncte pentru rezol#area incorecta. Su,iectilor carora li se aplica acest chestionar/ n "unctie de #ariantele de raspuns pe care le ale& pot o,tine ntre zero si ma:imum de puncte pentru "iecare "actor de personalitate. Itemii su, "orma ntre,arilor "ormulate au "ost repartizati ast"el nc2t sa prezinte o #ariatie pentru su,iecti. Chestionarul a "ost ast"el ntocmit nc2t sa reduca pe c2t posi,il riscul simularii deli,erate/ maForitatea ntre,arilor "iind indirecte/ le&ate de aspecte carora su,iectul nu le sesizeaza relatia cu nsusirea de personalitate #izata/ dar despre care se stie/ prin studiul corelatiilor ca o testeaza. %P.IC%R)% chestionarului 1*P9 se poate "ace indi#idual sau colecti#/ potri#it instructiunilor cuprinse n primele doua pa&ini ale acestuia. -impul de aplicare este #aria,il/ n "unctie de su,iectii e:aminati. Persoanelor care citesc mai repede le sunt su"iciente *1 minute pentru parcur&ere si completareE celor cu posi,ilitati mai reduse le sunt necesare 1 1 minute. .a C=CC/ aplicarii acestui test i s+a alocat 1 1 minute/ inclusi# instruirea n #ederea aplicarii. .!)SCRI)R)% 9%C-=RI.=R !) P)RS=N%.I-%) ING)S-I@%AI HI S)3NI9IC%AI% G%.=RI.=R %C)S-=R% Interpretarea "actorilor de prim ordin (PRI3%RI) Factorul A e:prima schizotimia+ciclotimia Schizotimia caracterizeaza un tip de caracter normal/ nchis n sine/ hipersensi,il/ desi n aparenta rece/ tinz2nd spre inhi,itie. Ciclotimia e:prima o dispozitie spre o e#olutie tonico+a"ecti#a ciclica cu alternante ntre stari acti#e/ eu"orice si depresi#e/ atonie. Iata nsusirile ,ipolare e#identiate: distanta+apropiereE IracealaI + IcalduraIE ri&iditate+adpta,ilitateE ,anuiala+ncredereE duritate+malea,ilitateE indi"erenta+interes "ata de altiiE opozanta(critic)+conlucra,ilitate(ser#ia,ilitate)E IdepartareI+IapropiereIE dispretuire+pretuire. +% Notele mici o,tinute la "actorul % e:prima: rezer#a/ detasare/ tendinta de critica/ distantare/ scepticism/ ri&iditate/ dispret. Persoanele care o,tin note mici pre"era lucrurile n locul oamenilor/ le place sa lucreze sin&uri/ e#it2nd con"runtarile/ sunt e:i&enti si ri&izi n normele personaleE sunt critici/ opozanti si duri. J% Notele mari o,tinute la "actorul % e:prima: IdeschidereI/ IcalduraI/ a"ectuozitate/ un caracter placut/ a&reat. Persoanele din aceasta cate&orie sunt apropiate/ primitoare/ tandre/ ama,ile/ capa,ile sa+si e:prime emotiile/ dispun de capacitate de adaptare/ sunt sensi,ile si se intereseaza de altii. %u pre"erinta pentru pro"esiunile cu posi,ilitati de contacte personale/ or&aniz2nd cu placere acti#itati colecti#e si participa la ele/ sunt &enerosi n relatiile personale si nu le este "rica de critica. FACTORUL B #izeaza ni#elul intelectual: Iculti#atI+Ineculti#atI/ perse#erenta+delasarea sau lipsa acesteia/ constiinta #alorii si constiinciozitatea si opusul acestora (i&noranta si lipsa de scrupule). +B Notele mici e:prima o inteli&enta IdiscretaI/ o &2ndire concreta/ lentoarea IspirituluiI (Icade &reu "isaI)/ atunci c2nd este #or,a de ntele&ere si n#atare/ este I&reoiI si nclinat spre o interpretare concreta si literala a "enomenelor. %ceasta situatie poate sa "ie re"le:ul unei instruiri si educatii neadec#ate/ "ie e"ectul unei saracii intelectuale de ordin psihopatolo&ic. JB Notele ridicate re"lecta un ni#el intelectual ridicat e:primat de o &2ndire a,stracta dez#oltata (capacitatea de a opera cu notiuni din ce n ce mai a,stracte/ de a opera cu sim,oluri/ de a sesiza rapid aspectele esentiale dintre lucruri si "enomene/ de a &asi solutii/ etc.). FACTORUL C e:prima "orta )ului n termeni psihanalitici/ #iz2nd urmatoarele aspecte ,ipolare: intoleranta la "rustare+maturitate emotionala/ sta,ilitatea+insta,ilitatea emotionala/ ner#ozitatea+calmul/ astenia+tonicitatea psihica/ linistea+a&itatia. +C Nota scazuta arata un caracter emoti#/ nestatornic/ a&itat/ in"luenta,il/ impresiona,il/ irita,il/ nesatis"acut. JC Nota ridicata arata un caracter sta,il emotional/ maturitate/ calm/ realism si capacitate de a sustine moralul altora. FACTORUL E se re"era la su,ordonare+dominare/ in"luenta/ es:prim2nd supunere+dominare/ si&uranta de sine+nesi&uranta/ independenta+dependenta de opinii/ ama,ilitate+se#eritate/ naturalete n comportare+

seriozitate a"ectata (nenaturala)/ con"ormism+noncor"ormism/ si&uranta(neso#aire)+nesi&uranta(usor ncurcat/ tul,urat)/ capacitate de a capta atentia+incapa,il de aceasta actiune. +) Nota scazuta e#identiaza: modestie/ supunere/ con"ormism/ liniste/ acomodare. Cu alte cu#inte/ tendinta de a ceda usor altora/ de a "i docil/ simt dez#oltat al culpa,ilitatii si o,sesie "ata de con#eniente. J) Nota ridicata pune n e#identa si&uranta de sine/ caracterul independent+dominant/ ncapat2narea si tendinta spre a&resi#itate/ independenta n opinii si tendinta de a "ace ceea ce doreste/ oponenta si autoritarism. FACTORUL F #izeaza e:pansi#itatea e:primata de comunicati#itate+taciturnie/ nsu"letire+lipsa de nsu"letire (deprimare)/ #ioiciune+lentoare. +9 Nota mica pune n e#identa prudenta/ &ra#itatea/ seriozitatea/ rezer#a/ introspectia. =amenii din acesta cate&orie au tendinta spre ndaratnicie/ pesimism/ spre o prudenta e:cesi#a si aro&anta. J9 Nota ridicata arata indi"erenta/ nepasare/ entuziasm/ impulsi#itate. Persoanele din aceasta cate&orie sunt #esele si #oioase/ #or,arete/ deschise si sincere. %tra& pri#irile altora pentru a "i alese lideri. FACTORUL G se re"era la "orta Supra+)ului/ la re&ulile de con#ietuire sociala/ pun2nd n e#identa respectul+eludarea re&ulilor/ hotar2rea+nehotar2rea/ responsa,ilitatea+"u&a de raspundere/ maturitatea emotionala+nera,adarea (pretentiozitatea)/ sta,ilitate n conduita (acti#/ harnic)+insta,il(delasator/ lenes)/ pre#enitor cu altii+nepre#enitor/ etc. +@ Nota mica arata oportunism/ ocolirea re&ulilor si le&ilor si lipsa simtului datoriei sau tendinta de delasare si ne&liFenta. =amenii din aceasta cate&orie nu "ac e"orturi pentru a participa la actiunile colecti#e/ mani"est2nd independenta de orice in"luenta a &rupului. Sunt toleranti la tensiuni psihice. J@ Notele ridicate arata onestitate/ inte&ritate morala/ perse#erenta/ seriozitate si atentie la re&ulile de con#ietuire. Cei ce "ac parte din aceasta cate&orie sunt e:i&enti/ cu un simt al datoriei si responsa,ilitatii ridicat/ sunt pre#azatori/ constiinciosi/ moralizatori/ pre"er2nd to#arasia oamenilor seriosi si harnici dec2t a celor amuzanti. FACTORUL #izeaza timiditatea+ndrazneala/ cu corte&iile care le nsotesc/ dupa cum urmeaza: tendinta de ntoarcere spre sine(interiorizare)+socia,ilitate/ prudenta+ndrazneala/ interes #iu pentru se:ul opus+lipsa de interes pentru aceasta realitate/ conKtiinciozitate+super"icialitate/ sentimente si interese artistice+lipsa acestor sentimente si interese/ rezonanta a"ecti#a+IracealaI sau lipsa de rezonanta a"ecti#a. +> Nota scazuta e:prima timiditate/ atitudine timorata/ nencredere n "ortele proprii/ prudenta e:ecesi#a. %semenea oameni ncerca sa treaca neo,ser#ati/ au un sentiment de in"erioritate/ e:prim2ndu+se nesi&ur si cu retinere/ e:terioriz2ndu+se &reu/ nu a&reaza pro"esiile care presupun contacte personale/ iar n relatiile cu semenii lor pre"era cercuri restr2nse de prieteni. -endinta de dezinteres pentru persoanele de se: opus. J> Nota ridicata e:prima ndrazneala/ destindere/ spontaneitate. Persoanele din aceasta cate&orie dispun de o puternica rezonanta a"ecti#a/ accept2nd cu usurinta re"uzurile nedelicate ale altora sau situatii con"lictuale di"icile/ &reu de suportat. Sunt ntreprinzatoare/ acorda un interes #iu persoanelor de se: opus/ petrec2ndu+si mult timp #or,ind. FACTORUL I (rationalitate+a"ectiune)/ e#identiaza urmatoarele aspecte ,ipolare: maturitate emotionala+ imaturitate/ independenta+dependenta n &2ndire/ satis"actie de sine+insatis"actie/ aspru(uneori critic)+ ama,il(apropiat)/ simtul artistic+lipsa simtului artistic. +I Nota scazuta e:prima: realism si uneori duritate/ satis"actie re"eritoare la propria persoana/ rationalitate. Persoanele cu nota ridicata se caracterizeaza prin spirit practic/ independenta si sunt capa,ile sa+si asume responsa,ilitati. Sunt sceptice/ au tendinte spre insensi,ilitate/ duritate/ cinism si dispretuire. .e plac acti#itatile cu caracter practic. JI Nota ridicata arata: tandrete si dependenta a"ecti#a/ sensi,ilitate e:a&erata si imaturitate a"ecti#a. Persoanele cu note ridicate sunt #isatoare/ depinz2nd a"ecti# de altii si solicita atentie din partea altora/ nedispun2nd de simtul practic. %u a#ersiune pentru persoanele mai putin ra"inate sau pentru aspectele tri#iale. Sunt predispuse sa co,oare moralul unui &rup printr+o atitudine in"antila ne&ati#a. FACTORUL L (atitudine ncrezatoare+suspiciune)/ e:prima urmatoarele caracteristici contrare: tendinta spre in#idie+lipsa de in#idie/ timiditatea si rusinea+ndrazneala si chiar nerusinarea/ #ioiciunea+ morocanozitatea(ursuzitatea)/ adapta,ilitatea+ri&iditatea/ interesul "ata de altii+indi"erenta "ata de altii. +. Nota scazuta arata o atitudine ncrezatoare/ acomodanta/ capacitate de contacte personale/ lipsa in#idiei/ preocupare de soarta altora/ capacitatea de a lucra n echipa. J. Nota ridicata arata suspiciune (,anuiala)/ ri&iditate/ interesul "ata de pro,lemele personale (e&oism/ e&ocentrism)/ dezinteres "ata de altii/ neputinta de a lucra n echipa (nu este suportat de catre coechipieri datorita atitudinilor acestuia). FACTORUL ! (preocupare "ata de aspecte practice+i&noranta "ata de aspecte practice)/ #izeaza urmatoarele aspecte contrare: con#entionalismul+necon#entionalismul/ lo&icul+ima&inati#ul/ nsusirea de a e:prima ncredere+lipsa acesteia/ elec#enta+ineloc#enta/ Is2n&ele receI+emoti#itatea e:a&erata.

+3 Nota scazuta e#identiaza spiritul practic/ scrupulozitatea/ con#entionalismul/ corectitudinea. Persoanele din aceasta cate&orie sunt &riFulii n a "ace Iceea ce se cu#ineI/ acord2nd o atentie deose,ita pro,lemelor practice/ neaction2nd la nt2mplare/ interes2ndu+se de detalii/ autocontrol2ndu+se e:a&erat/ d2nd do#ada de Is2n&e receI n caz de pericol/ uneori le lipseste ima&inatia. J3 Nota ridicata arata putina preocupare de con#eniente/ ori&inalitate si i&noranta "ata de realitatile cotidiene. Persoanele care o,tin note ridicate sunt preocupate de idei marete/ ne&liF2nd oamenii si realitatile materiale. Uneori sunt: e:tra#a&ante dispun2nd de reactii emotionale #iolente. Pot sa mpiedice actiuni colecti#e n #irtutea calitatilor lor. FACTORUL N se re"era la clar#iziune+nai#itate dupa cum urmeaza: cutezanta (#iclenie)+nendem2nare n aceasta pri#inta/ interes "ata de altii+dezinteres "ata de altii si interes "ata de sine/ satis"actie+insatis"actie/ comportare naturala si tendinta spre corectitudine+a,ilitate/ su,tilitate/ #iclenie. +N Nota scazuta e:prima un caracter drept/ natural/ sentimental/ nai#. Persoanele din aceasta cate&orie sunt spontane/ uneori repezite si st2n&ace n Ia "ace curteI si a se "ace placute. JN Nota ridicata arata a,ilitate/ su,tilitate/ perspicacitate/ cutezanta/ interes/ #iclenie. %semenea persoane dispun de capacitatea de analiza si sinteza ridicate/ "iindu+le strain sentimentalismul. %dopta n acti#itatea lor si n relatiile cu altii maniere intelectualiste/ ncerc2nd sa epateze/ pentru atin&erea scopului. FACTORUL " o"era in"ormatii asupra calmului si nelinistii. +L Nota scazuta e:prima calm (armonie/ liniste) si ncredere. %semenea persoane mani"esta o atitudine &enerala de indi"erenta/ ncredere puternica n "ortele proprii/ si&uranta n posi,litatea lor de a+si rezol#a pro,lemele. JL Nota ridicata arata neliniste/ a&itatie/ deprimare si tendinta de culpa,ilitate. %semenea persoane dispun de presentimente si I&2nduri ne&reI. 5n situatii di"icile prezinta neliniste in"antilaE se simt persecutate si eliminate din &rup si incapa,ile sa se inte&reze. FACTORUL "1 pune n e#identa radicalismul+conser#atorismul. +L1 Nota scazuta e:prima conser#atorismul/ care se de"ineste prin urmatoarele caracteristici: con"ormism si toleranta la de"icientele si di"icultatile traditiei/ ncredere n ceea ce a apucat sa creada/ acceptiune "ata de toate Iade#arurile primareI n ciuda contradictiilor/ chiar c2nd posi,ilitatea de m,unatatire este e#identiataE prudenta si suspiciune "ata de orice idee noua/ ceea ce determina nt2rzierea sau opozitia "ata de orice schim,are. JL1 Nota ridicata e:prima radicalismul care se caracterizeaza prin: spirit no#ator/ sesizarea si critica a tot ceea ce este #echi si perimat/ li,ertatea n &2ndire si actiune scepticism si curiozitate "ata de ideile #echi/ capacitate de a suporta ,ine incon#enientele si schim,area/ interes pentru pro,leme intelectuale si ndoiala "ata de asa+zisele ade#aruri esentiale. FACTORUL "# o"era in"ormatii despre atitudinea de dependenta+independenta "ata de &rup. +L Nota scazuta arata dependenta sociala si atasament "ata de &rup/ pre"erinta pentru munca si deciziile n colecti#. Persoanelor cu note scazute la acest "actor le place ca societatea (&rupul) sa+i apro,e si sa+i admire/ au tendinta de a urma calea maForitatii ntruc2t le lipsesc solutiile personale. JL Nota ridicata indica hotar2re si independenta sociala. %semenea persoane "ac opinie separata/ "ara a arata dominanta "ata de altii/ nu pentru ca nu i+ar simpatiza ci pentru ca nu au ne#oie de sustinerea lor. FACTORUL "$ se re"era la inte&rare. +L$ Nota scazuta e:prima lipsa de autocontrol/ con"lictul cu sinele/ ne&liFenta con#enientelor si supunerea "ata de impulsuri/ ne&liFenta "ata de cerintele #ietii sociale. %semenea persoane nu sunt prea pre#enitoare/ nici scrupuloase sau cu&etate/ uneori se simt neadaptate. JL$ Nota ridicata e:prima un autocontrol ridicat/ "ormalism si con"ormism "ata de anumite idei personale/ tendinta spre circumspectie. Persoanele cu note ridicate dispun de Iamor propriuI/ sunt #anitoase si tin la reputatia lor/ uneori sunt ndaratnice. FACTORUL "% pune n e#identa tensiunea ener&etica. +L' Nota scazuta e#identiaza destinderea/ linistea/ apatia/ multumirea si nepasareaE lispa sentimentului de "rustratie. Persoanele din aceasta cate&orie pot aFun&e lenese/ nee"iciente n masura n care le lipseste am,itiaE denota e:perienta modesta. JL' Nota ridicata e#identiaza ncordare/ "rustrare/ iritare/ surmenaF. )#identiaza persoane surescita,ile/ a&itate/ nelinistite/ irasci,ile. %semenea persoane/ desi sunt surmenate/ nu pot ram2ne inacti#eE n &rup nu contri,uie dec2t "oarte putin la coeziunea acestuia/ la disciplina sau la conducere. Insatis"actia acestor persoane re"lecta un e:ces de ener&ie stimulata dar nedescarcata/ nein#estita. FACTORII DE ORDINUL DOI: 1. %!%P-%BI.I-%-)% +%NMI)-%-)% . IN-R=G)RSI% +)M-R=G)RSI% $. !IN%3IS3U. +IN>IBIAI% '. IN!)P)N!)NA% +SUPUN)R)% Calculul notelor standard la "actorii de ordinul doi se "ace dupa cum urmeaza:

1.%!%P-%BI.I-%-)%+%NMI)-%-)% : Nota . J$: Nota = J': Nota L' + : Nota C + : Nota > + : NotaL$ J constanta $' Suma rezultata se mparte la 11 $.IN-R=G)RSI%+)M-R=G)RSI% : Nota % J$: Nota ) J': Nota 9 J(: Nota > + : Nota L

+ constanta 11 Suma rezultata se mparte la 11 $.ASPECTE !ETROLOGICE ALE TESTULUI a.9I!).I-%-)% chestionarului a "ost #eri"icata prin retestarea a 1( de su,iecti testati/ dupa o perioada de * luni/ cu ocazia participarii acestora la ciclul doi al pro&ramului de per"ectionare la C=CC. Cu acest prileF se costata la toti su,iectii e:aminati ca se mentin aceleasi tendinte ale #alorilor nsusirilor la am,ele testari desi la nici un su,iect nu s+au o,tinut ta,louri identice n ceea ce pri#este notele ,rute. ,.G%.I!I-%-)% chestionarului rezulta din coe"icientul mare de coincidenta ntre #alorile o,tinute prin testarea su,iectilor si ima&inea "urnizata de persoane care cunosteau su,iectii e:aminati. 5n acest sens am consultat B* de persoane carora le+am cerut sa indice n note de la 1 la 11 ni#elul celor 1* "actori de personalitate/ n "unctie de modul n care i+au perceput. -rans"orm2nd aceste note n cali"icati#e s+a o,tinut o coincidenta de 61N cu ni#elurile rezultate prin testareE N din in"ormatii au indicat ni#eluri din trepte pro:ime (superioare sau in"erioare) ale pro"ilului rezultat prin testare. C2t pri#este #aliditatea celor patru indicatori sintetici/ s+a solicitat opinia a B de su,iecti testati pentru a con"irma sau in"irma ni#elul acestora. Peste 0$N din acei su,iecti s+au recunoscut/ con"irm2nd #ala,ilitatea testuluiE aproape 6N au a"irmat ca ci"rele nu re"lecta o situatie stricta. S)NSIBI.I-%-)% pusa n e#identa de repartitia rezultatelor este e:primata de #alorile cuprinse n ta,elul de mai urmator: 9actorii de personalitate !istri,utia su,iectilor pe "actori de ni#el 9S S 3 R 9R % 1( B 6 ( 1 B 0 $ 6* 0 1( C 11 6 6' $1 11 ) 1' ( 6$ 0 11 9 11 $ 60 6 1$ @ 11 $1 *0 B 1' > 0 * B1 ' 1 I 11 0 60 ' 11 . 1' $1 61 6 11 3 1( ' 61 $1 1$ N 1 $1 6( ( 11 L 11 6 66 $ 1' L1 1$ ' 60 1 1( L 11 6$ ( 11 L$ 0 0 60 $ 1 L' 11 ( 60 ' 1' !upa c2te se poate o,ser#a/ rezultatele o,tinute se repartizeaza ast"el nc2t respecta re&ula normalitatii si e:i&entele at2t din punct de #edere al numarului de su,iecti c2t si al di"erentei mici dintre su,iectii testati. Orepartitia rezulatelor pe ( ni#eluri au "ost denumite: 9S+"oarte scazut/ S+scazut/ 3+mediu/ R+ridicat/ 9R+ "oarte ridicat

.!IN%3IS3U.+IN>IBIAI% : Nota C J : Nota ) J : Nota 9 J : Nota N +': Nota % +*: Nota I + : Nota 3 J constanta *0 Suma rezultata se mparte la 11 '.IN!)P)N!)NA%+SUPUN)R)% ': Nota ) J$: Nota 3 J': Nota L1 J': Nota L +$: Nota % + : Nota @ + constanta ' Suma rezultata se mparte la 11

'.C EIA TESTULUI &aP pct./ ,P1 pct./ cP1 pct.' 9actor Nota ,ruta Pozitia raspunsului cotat cu doua puncte (puncte) a , c % 1 $/ ( / 111/ 1 */ 16* */ 6/ (1/ 6*/ 1(1 B 1$ 1( / 166/ 16B B/ ($/ ('/ 66/11 /1 6/1($ 6B/11$/1 B C * '/ $1/ ((/ 11'/ 11(/ 1$1/ 160 (/ 0/ 60/ B1/ 1 0/ 1(' ) * 6/ (*/ 1$1/ 1((/ 1(*/ 1B1/ 1B1 */ $1/ $ / (6/B1/11* 9 * $$/ (B/ B$/ 1$ / 1$$/ 1B / 1B$ B/ B / 116/ 11B/ 1(6/ 1(B @ 1 110/ 1$'/ 1*1/ 1B'/ 1B( 0/ $'/ (0/ B'/ 1(0 > * 11/ $*/ 111/ 111/ 1$(/ 1$*/ 1B* $(/ *1/ *1/ B(/ B*/ 1*1 I 1 1 / $6/ 11 / 1$B/ 1*$ 11/ * / B6/ 1$6/ 1* . 1 $B/ BB/ 11$/ 11'/ 1*' 1$/ *$/ *'/ B0/ 1$0 3 * $0/ '1/ *(/ 01/ 11(/ 11*/ 1'1 1'/ 1(/ 01/ 1'1/ 1*(/ 1** N 1 16/ ' / 116/ 1' / 1*6 1*/ '1/ **/ *6/ 0 = * 1B/ '$/ *0/ 0'/ 11B/ 110/ 1'$ 10/ ''/ *B/ 0$/ 1''/ 1*B L1 1 1/ '*/ 61/ 1'(/ 1*0 1/ '(/ 0(/ 1 1/ 161 L 1 '6/ 61/ 6 / 1'*/ 161 / 0*/ 06/ 1 1/ 1 L$ 1 'B/ 6$/ 0B/ 1'B/ 16$ $/ '/ 1 $/ 1'6/ 16 L' * '0/ (1/ 6'/ 00/ 1 '/ 1'0/ 16' (/ 6(/ 111/ 1 (/ 1(1/ 16( Nota: Raspunsurile cu #arianta a +a de la toti "actorii/ cu e:ceptia "actorului B/ #or "i cotate cu ' puncte. .a "actorul B/ raspunsul corect #a "i cotat cu un punct. ETALONUL TESTULUI pentru cei 1* "actori de personalitate 9actor 9oarte scazut Scazut 3iFlociu Ridicat 9oarte ridicat (9S) (S) (3) (R) (R) % 1+1 +' (+* 6 B+0 11 11 + 1 1$+1' 1(+ 1 B 1+$ '+( * 6 B 0 + 11 11 1 1$ C 1+( *+6 B+0 11+11 1 +1$ 1'+1( 1*+16 1B 10 1+ 1 + * ) 1+$ '+( * 6+0 11 11 1 1$+1' 1(+1* 16+10 1+ * 9 1+ $+' ( * 6+B 0+11 1 1$ 1'+16 1B 10+ * @ 1+* 6+0 11+11 1 1$+1' 1( 1* 16 1B + 10+ 1 > 1+' (+* 6+B 0+11 11 1 +1$ 1'+1( 1*+16 1B+ 1 + ' (+ * I 1+ $+' ( *+B 0 11 11+1 1$ 1' 1(+16 1B+ 1 . 1+ $+' ( * 6 B 0 11+11 1 1$+1' 1(+ 1 3 1+$ '+( *+6 B 0+11 11 1 1$ 1' 1(+1* 16+ * N 1+( * 6 B 0 11 11 1 1$ 1'+1* 16+ 1 L 1+ $+' * 6 B+0 11+11 1 1$+1' 1( 1*+ 1 + * L1 1+ $+' ( * 6+B 0 11 11 1 1$+1' 1(+ 1 L 1+ $+' ( * 6+B 0 11+11 1 1$+1' 1( 1*+ 1 L$ 1+' (+* 6+0 11 11 1 +1$ 1' 1( 1* 16 1B+ 1 L' 1+$ '+( *+6 B 0+11 11+1 1$+1' 1(+1* 16 1B+ 1 + * ETALONUL PENTRU FACTORII DE ORDINUL DOI NIG).U. 9S S 3 R 9R %!%P-%BI.I-%-)% +%NMI)-%-)% + 1+(+ +1/*+ /(+*/6 */B+11/' peste 1/6) (J /') 11/' IN-R=G)RSI% +)M-R=G)RSI% +(/1+ +1/*+ /'+(/B (/0+B/$ peste (1/6) ( /$) B/$ !IN%3IS3U. +IN>IBIAI% +$/1+ 6/0+ 1$/1+ 1*/'+ peste (J6/B) 1$/11 1*/$ 10/0 10/0 IN!)P)N!)NA% +SUPUN)R)% +(+(J(/() (/*+B B/1+11 11/1+ peste 1$/( 1$/( OGalorile cuprinse ntre 1$+1* la intro#ersie+e:tro#ersie e:prima am,i#ertismul. Galorile su, 1$ indica intro#ersia/ iar cele peste 1* indica e:tro#ersia. 9actorii de personalitate de ordinul doi sunt o,tinuti din cei 1* "actori de personalitate de prim ordin

16 PF FOR!A A Instructiuni: Ga tre,ui sa raspundeti la o serie de intre,ari re"eritoare la d#s. Raspunsurile d#s. #or permite sa se #ada intr+un mod &eneral care sunt reactiile si interesele d#s. predominante. Nu e:ista raspuns Q,unR sau QprostR "iecare indi#id este ceea ce este si e:ista o mare #arietate de portrete in domeniul personalitatii. Pentru ca acest portret al d#s. sa "ie "idel/ respundeti sincer si cu constiinciozitate. %laturi de acest caiet #i s+a inmanat si o "oaie de raspuns: #eti citi intre,arile din caiet/ iar pe "oaie #eti trece raspunsurile d#s. Inscrieti de pe acum in partea de sus a "oii/ in locul pre#azut/ in"ormatiile cerute: nume/ prenume/ #arsta. Si acum/ raspundeti la cele ' intre,ari de mai Fos care ser#esc drept e:emplu/ in partea "oii in care se mentioneaza )M)3P.). Numerele a"late pe "oaia de raspuns corespund numerelor intre,arilor. Pentru "iecare intre,are puteti ale&e unul din cele trei raspunsuri. !aca raspunsul pe care l+ati ales este QaR marcati cu o cruce sau o linie #izi,ila casuta din stan&a/ daca ati ales raspunsul Q,R marcati casuta din miFloc/ iar daca ati ales raspunsul QcR/ marcati casuta din dreapta. 1. Imi place sa asist la meciuri a. da ,. cateodata c. nu . Pre"er oamenii a. rezer#ati ,. intre rezer#ati si socia,ili c. socia,ili si usor atasa,ili $. Banii nu aduc "ericirea a. este ade#arat ,. nu este si&ur c. nu este ade#arat '. 9emeia este "ata de copilul ei ca si &aina "ata de a. pui ,. pisica In ultimul e:emplu e:ista un raspuns e:act. Geti &asi "raze de acest "el in chestionar/ dar sunt relati# putine. !aca a#eti ne#oie de e:plicatii cereti+le acum. In cate#a clipe e:aminatorul #a #a ru&a sa incepeti. Patru puncte importante 1. Nu re"lectati prea mult: insemnati raspunsul care #i se pare/ de la inceput/ cel mai natural pentru d#s. Bineinteles ca intre,arile sunt "oarte scurte pentru a include toate cazurile particulare pe care ati dori cateodata sa le &asiti. In prima intre,are de mai sus/ de e:emplu/ este #or,a de meciuri si d#s. puteti pre"era "ot,alul in locul ,aschetului: #i se cere parearea cu pri#ire la meciuri in &eneral. %celasi lucru pentru celelalte intre,ari: tre,uie sa cuprindeti situatia in &eneral. . Incercati sa e#itati raspunsul intermediar Qnu este certR/ Qnu stiuR/ Qmai mult sau mai putinR. Nu le utilizati decat in cazurile in care #a #a "i intr+ade#ar imposi,il sa raspundeti prin unul din celelalte raspunsuri S poate la o intre,are din patru sau cinci. $. Raspundeti la toate intre,arile/ "ara sa omiteti nici una. Geti a#ea poate impresia ca unele intre,ari nu #a pri#esc: raspundeti totusi cat puteti mai ,ine. %lte intre,ari pot sa #i se para personale: sa stiti ca "oile de raspuns raman con"identiale/ ca este necesara o &rila de corectare speciala pentru notare. 3ai mult raspunsurile nu sunt e:aminate in amanunt/ ci in ansam,lul lor. 4. Raspundeti cat mai sincer posi,il. %le&eti raspunsul care este ade#arat pentru d#s. "ara a #a preocupa sa "aceti o ,una impresie. Raspunsurile d#s. raman stric con"identiale.

1. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. da si&ur nu . da poate nu

%m clar n minte instrucTiunile de urmat pentru acest test

Sunt &ata sU rUspund la "iecare ntre,are c2t mai sincer posi,il

$. %K pre"era sU am o casU situatU ntr+un cartier unde oamenii se pot #izita cu usurinTU ntre a Ki c izolatU ntr+o pUdure '. Sunt capa,il sU &Usesc ener&ie su"icientU pentru a n"runta di"icultUTile pe care le nt2mpin ntotdeauna n &eneral rar (. 3U simt puTin neliniKtit( U) n "aTa animalelor sUl,atice/ chiar daca ele sunt nchise n cuKti si&ure: da/ este ade#Urat s+ar putea nu/ nu este ade#Urat *. 3U "eresc sU critic oamenii Ki ideile lor: da uneori nu 6. 9ac remarci muKcatoare/ sarcastice oamenilor atunci c2nd consider cU le meritU: da uneori nu B. Pre"er muzica clasicU celei la modU: e ade#arat nu e cert "als 0. !acU aK #edea doi copii ai #ecinilor &ata sU se ,atU: i las sU se descurce ntre ei nu Ktiu ce aK "ace i+aK potoli 11. In societate: caut sU mU e#idenTiez ntre a Ki c pre"er sU rUm2n liniKtit pe ultimul plan 11. -re,uie cU este mai interesant sU "ii: in&iner+constructor nu Ktiu autor dramatic 1 . Pe stradU/ aK pre"era sU mU opresc pentru a pri#i un artist pict2nd dec2t sU ascult oameni care se ceartU: este ade#Urat nu e cert e "als (nu e ade#Urat) 1$. 5n &eneral reuKesc sU mU nTele& cu oamenii pretenTioKi/ chiar dacU se laudU sau se aratU prea satis"UcuTi de ei nKiKi: da mai mult sau mai puTin nu 1'. %proape ntotdeauna se poate #edea pe "aTa unui om dacU este necinstit: da poate nu

a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c.

1(. %r "i "oarte ,ine pentru toata lumea daca #acantele (concediile) ar "i mai lun&i si "iecare ar "i o,li&at sa le ia: de acord nu+i si&ur nu sunt de acord 1*. %s pre"era sa am riscul unei munci care sa o"ere posi,ilitatea de a casti&a mult/ desi nere&ulat/ decat sa accept o munca re&ulata putin remunerata: da nu+i si&ur nu 16. Gor,esc despre sentimentele pe care le resimt: numai daca este necesar inte a si c de ,una #oie/ ori de cate ori am ocazia 1B. 3i se intampla din cand incand sa am senzaTia unui pericol #a& sau sa mi se "aca "rica/ din moti#e pe care nu mi le e:plic: da poate nu 10. !aca sunt criticat pe nedrept/ pentru ce#a ce nu am "acut: nu ma simt deloc #ino#at intre a si c totusi ma simt putin #ino#at 1. Cu ,ani poti o,tine orice sau aproape orice da poate nu 1. >otararile mele sunt dictate in mare masura: de sentimente in mod e&al de sentimente si ratiune de ratiune . 3aForitatea oamenilor ar "i mai "ericiti daca ar trai mai mult printre semenii lor si daca ar "ace ca si ceilalti: da poate nu $. 3i se intampla cateodata/ pri#indu+ma in o&linda/ sa nu mai stiu unde imi este dreapta si unde stan&a: ade#arat nu e si&ur "als '. Cand #or,esc/ imi place: sa prezint lucrurile asa cum imi #in in minte intre a si c sa am dinainte ideile ,ine or&anizate (. %tunci cand ce#a ma scoate realmente din sarite/ cred ca imi re&asesc calmul "oarte repede: da asa si asa nu *. .ucrand acelasi numar de ore si cu o remuneratie e&ala/ tre,uie sa "ie mai interesant sa "ii: tamplar sau ,ucatar nu stiu ospatar intr+un mare restaurant 6. %m "ost ales (aleasa) sa indeplinesc: cate#a "unctii/ in numar limitat mai multe "unctii un numar mare de "unctii B. QSapaR este "ata de Qa sapaR ceea ce QcutitulR este "ata de:

a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,.

a su,tia a taia a ascuti 0. 3i se intampla cateodata sa nu pot adormi pentru ca ma urmareste o idee: ade#arat nu este si&ur "als $1. In #iata mea personala/ realizez in maForitatea cazurilor o,iecti#ele pe care mi le "i:ez: ade#arat nu e si&ur "als $1. = le&e in#echita ar tre,ui schim,ata: numai dupa o discutie apro"undata intre cele doua repede $ . Nu sunt in lar&ul meu atunci cand lucrez la un proiect care impune o actiune rapida care #izeaza alte persoane: da poate nu $$. 3i se pare ca sunt considerat (a) de catre maForitatea oamenilor pe care+i cunosc un partener de discutie amuzant: da nu e si&ur nu $'. %tunci cand #ad oameni cu o tinuta dezordonata/ ne&liFenta: ii accept asa cum sunt asa si asa ma dez&usta si ma incomodeaza $(. 3a simt putin incurcat (a) daca in societate de#in dintr+o data centrul atentiei &enerale a &rupului: da mai mult sau mai putin nu $*. Sunt intotdeauna "ericit (a) sa iau parte/ de e:emplu/ la o mare reuniune/ receptie/ ,al sau adunare pu,lica: da nu e si&ur nu $6. .a scoala pre"eram (pre"er): muzica nu stiu lucru manual $B. Cand mi s+a incredintat responsa,ilitate intr+un domeniu/ pretind sa "ie urmate directi#ele mele sau in caz contrar demisionez: da cateodata nu $0. Pentru parinti/ este mai important: sa+si aFute copiii in dez#oltarea lor multilaterala asa si asa sa+si in#ete copiii sa se controleze '1. In cadrul unei munci in colecti# as pre"era: sa incerc im,unatatirea acti#itatii colecti#ului nu stiu sa raspund la darilEe de seama (rapoarte) si sa #e&hez ca re&ulamentul sa "ie respectat '1. !in cand in cand simt ne#oia de a ma lansa intr+o acti#itate "izica care necesita un mare e"ort: da poate

c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,.

nu ' . 3i+ar placea mai mult sa "rec#entez oameni culti#ati decat persoane "ara educatie/ care i&nora uzantele/ normele de comportare: da poate nu '$. 3a simt in&rozitor de deprimat (a) cand/ intr+un &rup/ oamenii ma critica: este ade#arat poate "als ''. Cand ma cheama se"ul ierarhic: ma &andesc ca #oi pro"ita ca sa ii cer ce#a ce doresc intre a si c mi+e teama ca am "acut ce#a &resit '(. .umea in care traim are ne#oie de: cetateni mai seriosi si mai QsoliziR nu stiu mai multi QidealistiR care ar a#ea idei de im,unatatire a lumii '*. Sunt pe deplin constient (a) intotdeauna de intentiile ascunse care ar putea e:ista in ceea ce citesc: da nu e si&ur nu '6. Cand eram adolescent (a) participam la acti#itatile sporti#e scolare: cat mai rar posi,il cu indi"erenta cu entuziasm 'B. Camera mea este ,ine or&anizata si/ in &eneral/ stiu ,ine unde imi sunt lucrurile: da mai mult sau mai putin nu '0. 3i se intampla cateodata sa "iu intr+o stare de tensiune si de ener#are reala &andindu+ ma la e#enimentele din timpul zilei: da poate nu (1. 3i se intampla cateodatam discutand cu oameni/ sa ma intre, daca ceea ce le spun ii intereseaza cu ade#arat: da poate nu (1. !aca ar tre,ui sa ale&/ as pre"era sa "iu: padurar nu stiu pro"esor de liceu ( . In anumite ocazii "esti#e si ani#ersari imortante: imi place sa "ac cadouri personale nu stiu mi se pare cam plictisitor sa cumpar cadouri ($. Q=,ositR este "ata de QmuncaR ceea ce QmandruR este "ata de: suras reusita "ericit ('. Care dintre lucrurile urmatoare nu concorda cu celelalte: luminare luna lampa electrica ((. Prietenii m+au parasit aproape niciodata cateodata

c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,.

intr+ade#ar de multe ori (*. Prin unele trasaturi ale personalitatii mele ma simt superior (oara) maForitatii oamenilor: da nu este si&ur nu (6. Cand ma tul,ura ce#a/ caut sa ascund celorlalti ceea ce simt: e ade#arat mai mult sau mai putin "als (B. Imi place sa mer& la spectacole sau sa ma amuz: mai mult de o data pe saptamana (mai mult decat media) apro:imati# o data pe saptamana (ca media) mai putin de o data pe saptamana (mai putin decat media) (0. = li,ertate "oarte mare are o caloare mai mare/ dupa parerea mea/ decat ,unele maniere si respectarea le&ii: e ade#arat nu e si&ur "als *1. %m tendinta sa tac in prezenta unor persoane respecta,ile (persoane care au mai multa e:perienta/ care sunt mai in #arsta/ sau care au o pozitie mai inalta): da mai mult sau mai putin nu *1. @asesc ca este di"icil sa ma adresez unui &rup mare sau sa prezint o e:punere in "ata unui ast"el de &rup: da mai mult sau mai putin nu * . %m simt de orientare ,ine dez#oltat (imi este usor sa indic nordul/ sudul/ estul sau #estul) cand ma a"lu intr+un loc necunoscut: da mai mult sau mai putin nu *$. !aca cine#a se in"urie pe mine: incerc sa+l calmez nu stiu ma irita *'. Cand citesc intr+o re#ista un articol de rea credinta am mai mult tendinta sa+l uit/ decat sa spun Qcum #ad eu lucrurileR: da mai mult sau mai putin nu *(. 3emoria are tendinta da+i scape un mare numar de lucruri de mica importanta/ de e:emplu/ numele strazilor sau al ma&azinelor: e ade#arat nu stiu "als **. %r putea sa imi placa #iata unui #eterinar care in&riFeste animalele ,olna#e sau accidentate: da nu stiu nu *6. 3ananc cu po"ta si nu intotdeauna atat de in&riFit si manierat ca alte persoane: e ade#arat nu stiu "als *B. Sunt unele zile cand nu #reau sa #ad pe nimeni: "oarte rare asa si asa

c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c.

destul de des *0. 3i s+a atras atentia cateodata ca arat prea multa nera,dare in #oce si &esturi: da poate nu 61. Cand eram adolescent(a) daca a#eam o parere di"erita de cea a parintilor: imi pastram propria parere asa si asa ma supuneam parerii lor 61. %s pre"era sa am un ,irou numai pentru mine "ara a+l imparti cu nimeni altcine#a: da nu e si&ur nu 6 . 3i+ar placea mai mult sa pro"it de #iata linistita/ decat sa "iu admirat(a) pentru ceea ce as "i putut realiza: e ade#arat nu stiu "als 6$. 3a consider matur(a) in multe pri#inte: e ade#arat nu stiu "als 6'. 3a simt mult mai descuraFat(a) decat aFutat(a) de &enul de critici pe care le "ac maForitatea oamenilor: adesea cateodata niciodata 6(. Reusesc intotdeauna sa+mi stapanesc per"ect e:primarea sentimentelor: da mai mult sau mai putin nu 6*. !aca as a#ea ideea unei in#entii utile/ as pre"era: sa o per"ectionez in la,orator nu stiu sa o #alori"ic 66. QSurprizaR este "ata de QstraniuR ceea ce QteamaR este "at de: curaFos nelinistit inspaimantator 6B. Care din "ractiile urmatoare nu apartin aceleiasi cate&orii ca celelalte: $V6 $V0 $V11 60. Unele persoane par sa ma i&nore sau sa ma e#ite si nu #ad de ce: e ade#arat nu stiu "als B1. =amenii ma trateaza mai putin ama,il decat as merita+o dat "iind ,unele mele intentii: adesea din cand in cand niciodata B1. Utilizarea unor termeni &rosolani/ chiar intr+un &rup in care nu sunt impreuna ,ar,ati si "emei/ imi displace pro"und: da mai mult sau mai putin nu B . Incontesta,il/ am mai putini prieteni decat maForitatea oamenilor: da poate nu

a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c.

B$. !etest sa ma a"lu unde#a unde nu e:ista multi oameni cu care sa discut: ade#arat nu e si&ur "als B'. =amenii ma considera cateodata Q"arsorR/ dar in acelasi timp simpatic: ade#arat poate aproape niciodata B(. 3i s+a intamplat sa Qam tracR in societate in di#erse circumstante: "oarte des ocazional aproape niciodata B*. Cand sunt intr+un &rup mic de persoane ma multumesc sa raman pe ultimul plan si sa+i las pe ceilalti sa anime con#ersatia: da mai mult sau mai putin nu B6. Pre"er sa citesc: un reportaF ,un despre e#enimente din raz,oi sau lupte politice nu stiu un roman ,un BB. %tunci cand persoane autoritare incearca sa "aca presiune asupra mea/ "ac e:act contriul a ceea ce doresc ei: da mai mult sau mai putin nu B0. !e o,icei superiorii mei ierarhici sau persoane din "amilia mea nu+mi "ac o,ser#atii decat daca acestea sunt intrade#ar Fusti"icate: este ade#arat mai mult sau mai putin nu este ade#arat 01. Nu+mi place modul in care unele persoane "i:eaza cu pri#irea oamenii pe strada sau in ma&azine: ade#arat indi"erent "als 01. %s pre"era/ pe parcursul unei calatorii lun&i: sa citesc ce#a serios/ dar interesant nu stiu sa+mi petrec timpul #or,ind despre una sau alta cu un partener de calatorie 0 . In conditii care pot a#ea consecitnte &ra#e/ nu tre,uie sa ezitam sa "acem caz si sa ne "acem intelesi chiar in detrimentul politetei si a calmului: da poate nu 0$. !aca persoanele din cercul meu de cunostinte nu ma a&reaza si imi arata ca eu nu le sunt pe plac: aceasta nu ma deranFeaza deloc intre a si c aceasta are tendinta de a ma deprima 0'. 3a deranFeaza sa primesc elo&ii sau complimente: da mai mult sau mai putin nu 0(. Pre"er sa e"ectuez o munca remunerata: cu remuneratie "i:a/ asi&urata intre a si c cu o remuneratie mai mare/ dar care depinde de capacitatea mea de a con#in&e neincetat oamenii de #aloarea mea 0*. Pentru a "i la curent/ imi place:

a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,.

sa discut anumite pro,leme cu oamenii intre a si c sa ma ,azez pe elemente "urnizate de "aptele insasi 06. Imi place sa iau parte acti#a la acti#itatile sociale/ la lucrarile unor comisii etc. da mai mult sau mai putin nu 0B. Pentru indeplinirea unei sarcini de munca nu sunt multumit(a) decat atunci cand cele mai mici detalii au "ost e:aminate indeaproape: ade#arat mai mult sau mai putin nu 00. Se intampla ca lucruri "oarte marunte sa ma irite prea mult da poate nu 111. !orm intotdeauna ,ine/ "ara ca #reodata sa mer& sau sa #or,esc in somn: da mai mult sau mai putin nu 111. !aca s+ar putea ale&e/ in cadrul sarcinilor pro"esionale/ ar "i mai interesant: sa ai contacte cu pu,licul nu stiu sa "aci munca de e#identa 11 . Q!imensiuneaR este "ata de QinaltimeR ceea ce este QnecinsteaR "ata de: inchisoare pacat "urt 11$. Q%BR este "ata de Q!)R ceea ce este QSRR "ata de: po op tu 11'. Cand oamenii "ac sau spun lucruri lipsite de ratiune imi este indi"erent nu stiu ii dispretuiesc 11(. Cand se #or,este tare atunci cand ascult muzica: reusesc sa raman concentrat(a) si sa nu ma las distrat(a) intre a si c aceasta imi strica placerea si ma deranFeaza 11*. Cred ca as putea "i deschis(a): mai curand ca o persoana calma si politicoasa intre a si c mai de&ra,a ca o persoana #iolenta 116. Nu iau parte la reuniuni decat atunci cand sunt o,li&at(a)/ in caz contrar stau de+o parte: da nu stiu nu 11B. )ste mai ,ine sa "i intelept si sa nu astepti prea multe/ decat sa "ii increzator si sa astepti intotdeauna ca lucrurile sa reuseasca de la sine: ade#arat nu e si&ur "als 110. Cand ma &andesc la di"icultatile care #or aparea in acti#itatea mea: incerc sa pre#ad cum #oi proceda/ inainte ca ele sa se produca nu stiu imi spun ca le #oi putea "ace "ata cand #a "i momentul 111. Nu imi este &reu sa ma apropii de oameni in cadrul unei reuniuni/ intalniri: ade#arat nu e si&ur

c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c.

"als 111. %tunci cand este necesara putina diplomatie sau munca de con#in&ere/ pentru a+i "ace pe oameni sa "aca ce#a/ se apeleaza in &eneral la mine: da poate nu 11 . )ste mai interesant sa "ii: consilier de orientare pro"esionala nu stiu se"+ser#iciu de or&anizare a muncii 11$. !aca am certitudinea ca cine#a este nedrept sau se poarta e&oist ii spun acest lucru chiar daca se produc unele neplaceri: da poate nu 11'. Cateodata spun lucruri a,surde/ de dra&ul Focului/ numai pentru a+i uimi pe oameni si a #edea ce spun: da poate nu 11(. 3+ar amuza sa scriu pentru o re#ista ru,rica de spectacole (teatru/ concert/ opera etc.): da mai mult sau mai putin nu 11*. Nu simt niciodata ne#oia sa maz&alesc sau sa ma a&it atunci cand sunt "ortat(a) sa stau Fos "ara sa ma misc in timpul unei sedinte: ade#arat nu e si&ur "als 116. !aca cine#a imi po#esteste ce#a despre care stiu ca nu e ade#arat/ imi #oi spune pro,a,il ca in cele mai multe cazuri: Qe un mincinosR intre a si c Qe#ident/ este prost in"ormatR 11B. Simt o #a&a amenintare de a "i pedepsit(a) chiar si atunci cand nu am "acut nimic rau: adesea din cand in cand niciodata 110. )ste e:a&erata ideea ca o ,oala poate "i atat de natura psihica cat si "izica: da mai mult sau mai putin nu 1 1. 9astul si stralucirea marilor ceremonii o"iciale sunt o,iceiuri care ar tre,ui mentinute: da mai mult sau mai putin nu 1 1. !aca oamenii ar crede ca sunt ,oem(a) sau prea ori&inal(a) aceasta m+ar consuma: mult putin deloc 1 . Pentru a realiza ce#a/ as pre"era sa lucrez: impreuna cu altii (in &rup) nu stiu sin&ur(a) 1 $. -rec prin perioade in care imi este di"icil sa ma impiedic sa nu+mi "ie mila de mine insumi: adesea cateodata niciodata 1 '. %desea ma supar prea repede pe oameni:

a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,.

da mai mult sau mai putin "als 1 (. Sunt intotdeauna in stare sa ma rup de #echile o,iceiuri "ara di"icultate si "ara sa mi se intample sa re#in la ele: ade#arat mai mult sau mai putin "als 1 *. .a o remuneratie e&ala/ as pre"era sa "iu: om al le&ii nu stiu na#i&ator sau pilot 1 6. Q3ai ,unR este "ata de Qcel mai rauR ca si Qmai lentR "ata de: #ioi mai ,un cel mai rapid 1 B. Care dn cele trei raspunsuri indicate tre,uie sa urmeze acestui &rup de litere: :oooo::ooo:::W o::: oo:::: :ooo 1 0. 3i se intampla cateodata/ cand #ine momentul de a "ace ce#a proiectat si de care m+am ,ucurat dinainte/ sa nu mai am che" sa+l "acW ade#arat poate "als 1$1. In maForitatea lucrurilor pe care le "ac reusesc sa raman concentrat(a) "ara a "i deranFat(a) de persoanele care "ac mult z&omot in Furul meu: da mai mult sau mai putin nu 1$1. Cateodata mi se intampla sa pos#estesc unor persoane necunoscute lucruri care imi par importante/ chiar daca nu m+au intre,at nimic: da poate nu 1$ . 3ulte din orele li,ere le petrec discutand cu prietenii despre momentele placute traite impreuna cu ei altadata: da mai mult sau mai putin nu 1$$. Imi place sa realizez "apte curaFoase imprudente numai in Foaca: da mai mult sau mai putin nu 1$'. Spectacolul unei camere in dezordine este un lucru "oarte neplacut pentru mine: da mai mult sau mai putin nu 1$(. 3a consider o persoana "oarte socia,ila care "rec#enteaza multa lume: da mai mult sau mai putin nu 1$*. In contactele cu altii: imi e:prim emotiile li,er mai mult sau mai putin imi pastrez emotiile pentru mine 1$6. Imi place muzica: usoara/ clara si antrenanta intre a si c

c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c.

emotionanta si sentimentala 1$B. %dmir mai mult "rumusetea unui poem decat a unei arme per"ectionate: da poate nu 1$0. !aca o remarca a mea ,ine plasata trece neo,ser#ata: nu insist nu stiu o repet pentru a da oamenilor ocazia de a o auzi din nou 1'1. 3i+ar placea sa acti#ez intr+un colecti# de reeducare: da poate nu 1'1. -re,uie sa "ii prudent(a) atunci cand "rec#entezi tot "elul de straini/ tinand seama de pericolul de contaminare si de alte pericole care pot e:ista: da nu stiu nu 1' . Pentru a calatori in strainatate as pre"era sa urmez un circuit or&anizat de specialisti/ decat sa decid sin&ur lucrurile pe care as dori sa le #izitez: da poate nu 1'$. Sunt considerat(a) pe drept cu#ant ca o persoana care se straduieste intr+ade#ar sa se realizeze si nu a reusit: da poate nu 1''. !aca se intampla ca oamenii sa a,uzeze de ama,ilitatea mea/ nu ma supar si uit repede: ade#arat nu e si&ur "als 1'(. !aca as "i martor(a) al unei contro#erse #iolente iz,ucnite pe parcursul unei discutii in &rup: mi+ar place sa e:iste Qun in#in&atorR intre a si c as dori sa se resta,ileasca linistea 1'*. Imi place sa+mi or&anizez sin&ur(a) ceea ce am de "acut/ "ara ca altii sa ma intrerupa sau sa+mi dea s"aturi: da mai mult sau mai putin nu 1'6. cateodata ma las in"luentat(a) in actiunile mele de sentimente de &elozie: da mai mult sau mai putin nu 1'B. Sunt complet de acord cu "raza urmatoare: QChiar daca se inseala se"ul este se"R: da poate nu 1'0. 3a simt incordat(a) cand ma &andesc la toate lucrurile pe care le am de "acut: da cateodata nu 1(1. Cand oamenii imi dau s"aturi in timp ce sunt an&aFat(a) intr+un Foc/ aceasta nu ma "ace sa &resesc: da nu e si&ur nu 1(1. )ste mai interesant sa "ii:

a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a.

artist(a) nu stiu secretar(a) al unei asociatii 1( . Care dintre cu#intele urmatoare nu "ace parte din aceiasi cate&orie cu celelalteW nu are importanta putin mult 1($. Q9lacaraR "ata de QcalduraR este ca Qtranda"irulR "ata de: spini petale rosii par"um 1('. %m #ise a&itate care imi tul,ura somnul: adesea din cand in cand practic/ niciodata 1((. !aca circumstantele sunt intr+ade#ar de"a#ora,ile pentru a reusi ce#a/ totusi cred ca tre,uie sa incerc: da nu e si&ur nu 1(*. Imi place sa ma a"lu in situatii in care/ stiind "oarte ,ine ce are de "acut &rupul/ eu sa de#in in mod natural se": da nu e si&ur nu 1(6. 3i+ar placea mai mult sa "iu inm,racat(a) so,ru si clasic/ decat sa ma "ac remarcat(a) printr+un stil ori&inal: da nu e si&ur nu 1(B. = seara linistita/ consacrata unei acti#itati pre"erate/ imi este mai placuta decat sa ies pentru a lua parte la o serata plina de animatie: ade#arat nu e si&ur "als 1(0. Nu raspund su&estiilor ,ine#oitoare ale altora/ chiar daca stiu ca &resesc: cateodata aproape niciodata niciodata 1*1. In toate deciziile pe care le iau/ imi "ac o dataorie sa ma re"er la re&ulile "undamentale ale ,inelui si raului: da mai mult sau mai putin nu 1*1. 3i se pare neplacut ca un &rup de oameni sa ma pri#easca atunci cand lucrez: da poate nu 1* . !at "iind ca nu intotdeauna se pot realiza lucruri con"orm unor metode rationale "ara neplaceri/ cateodata este necesar sa se utilizeze "orta: ade#arat nu e si&ur "als 1*$. .a scoala pre"er: lim,a romana nu stiu matematicile sau aritmetica 1*'. 3i s+a intamplat cateodata sa ma ener#ez pentru ca persoane in spate spuneau pe socoteala mea lucruri rautacioase/ in#entate in intre&ime: da

,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c.

poate nu 1*(. Con#ersatiile cu oameni de cultura medie atasati o,iceiurilor si con#entiilor: sunt adesea "oarte interesante si instructi#e intre cele doua ma plictisesc/ pentru ca sunt super"iciale si lipsite de interes 1**. Unele lucruri ma irita intr+atat incat pre"er sa nu #or,esc despre ele: da poate nu 1*6. In educarea unui copil/ este mai important: sa i se dea a"ectiunea de care are ne#oie nu stiu sa in#ete ,unele o,iceiuri si maniere 1*B. =amenii ma considera ca "iind o persoana cu o constitutie solida/ echili,rata/ care nu se lasa atinsa de co,orasurile si urcusurile #ietii: da poate nu 1*0. Cred ca ar tre,ui sa a#em intelepciunea sa ne corectam o,iceiurile si sa le parasim pe cele #echi si nepotri#ite da mai mult sau mai putin nu 161. Cred ca/ in lumea moderna/ este mai important sa se rezol#e: pro,lema #alorilor morale nu stiu pro,lemele politice 161. In#at mai usor: citind o carte ,ine scrisa nu stiu participand la o discutie de &rup 16 . Pre"er sa procedez con"orm "elului meu de a #edea lucrurile/ decat sa ma con"ormez re&ulilor sta,ilite: ade#arat poate "als 16$. Inainte de a prezenta un ar&ument/ pre"er sa "iu si&ur(a) de e:actitatea lucrurilor pe care le spun: intotdeauna in &eneral numai atunci cand situatia o permite 16'. Cateodata unele lucruri mici Qma calca pe ner#iR intr+un mod insuporta,il/ desi stiu ca sunt "ara importanta: da mai mult sau mai putin nu 16(. 3i se intampla rar ca su, in"luenta impulsului de moment sa spun lucruri complet re&reta,ile: ade#arat poate "als 16*. !aca mi s+ar cere sa particip la o actiune de ,ine"acere (cheta/ tom,ola de caritate etc): #oi accepta nu stiu as raspunde politicos ca sunt prea ocupata 166. Care dintre urmatoarele trei cu#inte nu "ace parte din aceeasi cate&orie cu celelalteW lar& sinuos drept

a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c. a. ,. c.

16B. QIn curandR este "ata de QniciodataR ca QaproapeR "ata de: nicaieri apro:imati# in departare 160. !aca "ac o &a"a in societate reusesc s+o uit repede: da mai mult sau mai putin nu 1B1. Sunt considerat(a) o persoana cu idei care are aproape intotdeauna ce#a de propus la o pro,lema: da poate nu 1B1. Cred ca sunt mai dotat(a) pentru a arata: san&e rece in "ata unor situatii di"icile nu stiu toleranta "ata de dorintele altora 1B . Sunt considerat(a) o persoana care se entuziasmeaza usor: da mai mult sau mai putin nu 1B$. Imi place o munca ce o"era posi,ilitati de schim,are/ sarcini #ariate/ calatorii/ chiar daca comporta un anume risc: ade#arat mai mult sau mai putin "als 1B'. Sunt o persoana destul de meticuloasa care tine intotdeauna sa "aca lucrurile cat mai ,ine posi,il: ade#arat poate "als 1B(. 3i+ar placea sa lucrez intr+o munca ce cere calitati de constiinciozitate si pretinde precizie: da mai mult sau mai putin nu 1B*. 9ac parte din cate&oria oamenilor acti#i/ care nu raman niciodata "ara sa "aca nimic: ade#arat poate "als 1B6. Sunt si&ur(a) ca n+am omis nici o intr,are din acest chestionar si ca am raspuns de "iecare data asa cum tre,uie: da nu e si&ur nu